1439*09.05.14 by Ziarul Vaii Jiului

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4340 lei 1$ = 3,1799 lei 1₤ = 5,3935 lei

Vineri, 9 mai 2014 Anul VII nr. 1439 12+4+4 pagini Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Corecţii financiare de până la 5,1 miliarde de lei vechi pentru mai multe contracte atribuite de Primăria municipiului Vulcan!

Organismele de control au considerat că posibilii ofertanţi au fost împiedicaţi să participe la procedurile de atribuire a contractelor prin impunerea unor condiţii restrictive şi a unor cerinţe minime de calificare nelegale.

Potrivit ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Nicolae Dragnea, mai multor contracte atribuite de către Primăria municipiului Vulcan le-au fost aplicate corecţii financiare, principalul motiv fiind nerespectarea (gravă sau mai uşoară) de către autoritatea contractantă a legislaţiei în vigoare. Astfel, ca un prim exemplu, aflaţi că la data de 29.04.2010, Primăria municipiului Vulcan a încheiat cu SC Alpin Construct SRL Vulcan un contract (nr. 16.408) de elaborare a documentaţiei tehnice pentru investiţia “Modernizarea unităţilor de învăţământ din municipiul Vulcan” pentru suma de 51.420 de lei, plus TVA. Important de precizat că pentru acest contract au

prezentat oferte un număr de 9 (nouă) firme, dar a fost atribuit firmei vulcănene la un preţ foarte mic (asta deşi valoarea estimată era de 205.679,28 lei plus TVA). Contractului i s-a aplicat o corecţie financiară de 5% întrucât, cităm, “autoritatea contractantă a impus cerinţe restrictive şi nu a justificat alegerea acestora”. Tot pe acest contract, potrivit informaţiilor aflate în posesia cotidianului nostru, s-a aplicat încă o corecţie financiară, tot de

aproape 17% mai mic decât valoarea estimată iniţial, care era de 12.130.644 lei plus TVA). Diferenţa este, ţineţi cont, de aproape 20 de miliarde de lei vechi plus TVA. Contractului i s-a aplicat o corecţie financiară de 5% (în sumă de 509.266,05 lei) întrucât, cităm, “autoritatea contractantă a restricţionat accesul la procedură prin impunerea unor cerinţe minime de calificare nelegale”. La data de 12.09.2011, Primăria mu-

5%, pentru că “autoritatea contractantă a impus cerinţe minime nelegale”. La data de 19.04.2011, Primăria municipiului Vulcan a încheiat cu SC Consmin SA Petroşani un contract (nr. 17.183) de lucrări pentru “Modernizarea unităţilor de învăţământ din municipiul Vulcan”, în sumă de 10.148.521 de lei, plus TVA. Pentru acest contract au prezentat oferte un număr de 8 (opt) firme, dar a fost atribuit firmei amintite la un preţ cu

nicipiului Vulcan a încheiat cu SC Lasting System SRL Timişoara un contract (nr. 25.299) de furnizare echipament IT cu softuri aferente pentru investiţia “Modernizarea unităţilor de învăţământ din municipiul Vulcan”, în sumă de 448.699,33 lei, plus TVA. Pentru acest contract au prezentat oferte un număr de 2 (două) firme, dar a fost atribuit firmei amintite la un preţ apropiat de valoarea estimată iniţial, care era de 458.498,84 lei plus TVA). Contractului i s-a aplicat o corecţie fi-

Primim la redacţie.

Ziua de 9 Mai are pentru români o triplă semnificaţie: sărbătorim Ziua Independenţei de Stat a României, Ziua Europei Unite şi nu în ultimul rând ziua încheierii celui de-Al Doilea Război Mondial. Această zi mare a devenit pentru noi toţi ziua în care ne reamintim cu recunoştinţă şi căldură sufletească de toţi acei care au plătit cu viaţa lor pentru pace, independenţă şi libertate. Ca cetăţeni europeni avem speranţa că generaţiile viitoare or face din Europa un continent al înţelegerii între naţiuni, al respectului reciproc şi al toleranţei. La mulţi ani, români-europeni!

Primar, Ilie PĂDUCEL

Căsuţa Albastră angajează bucătar pizzar. Relaţii la sediul firmei sau la telefon 0762.201091

nanciară de 10% (în sumă de 44.869,93 lei) întrucât, cităm, “autoritatea contractantă a restricţionat accesul la procedură prin impunerea unor cerinţe minime de calificare nelegale”. Organismele de control au mai sesizat faptul că, astfel, doar un ofertant a putut prezenta o oferta admisibilă. Tot în linia contractelor pentru care autoritatea contractantă “a impus cerinţe restrictive” se numără şi cel cu nr. 17.424, semnat la data de 21.04.2011 cu Decomar Proiect SRL Hunedoara. Contractul a fost atribuit pentru suma de 85.000 de lei plus TVA, în condiţiile în care s-au primit 5 (cinci) oferte, iar valoarea iniţial estimată a fost de 201.805,75 plus TVA. Aşa cum arătam, organismele de control au impus o corecţie (sancţiune) financiară, de 5%, pentru că autoritatea contractantă “a impus cerinţe restrictive”. Nivelul total al sancţiunilor (corecţiilor) financiare aplicate Primăriei municipiului Vulcan depăşeşte, potrivit sintezei oferite cotidianului nostru de către ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Nicolae Dragnea, suma de 5,6 miliarde de lei vechi.

Cătălin DOCEA

Corici, DRUPPO şi AVEG duc Jieţul la talveg

Cu câţiva ani în urmă am scris un articol cu acest titlu; nu l-am publicat, însă, pentru că mi-am dat seama de faptul că în România “zelul patriotic” cu care se distruge totul, implică toate instituţiile care ar trebui să lupte tocmai pentru a le împiedica. Se înfiinţează anual agenţii, poliţii, gărzi populate cu tot felul de nemernici fără şcoală, fără pregătire în domeniu, fără bun simţ, fără Dumnezeu, doar pentru simplul fapt că din patru în patru ani lipesc afişe sau cotizează la campania electorală. Din 1996, cu zelul intelectualului frustrat“, dl. Corici insistă ca, până se va găsi cineva să îl trimită acolo unde îi este locul, să distrugă ce a mai rămas din albia râului Jieţ.

Acesta lucrează în simbioză cu hoţii de piatră şi pietriş. Când aceştia termină de adunat piatra, dumnealui trimite un buldozer să le scoată alta la mal. “Decolmatează“ anual, până va duce Jieţul la talveg (linia care uneşte între ele punctele cele mai adânci ale albiei unei ape curgătoare). A furat împreună cu firmele lui de casă pietrişul de pe Jieţ şi acum aduce pe bani grei “piatră roşie“ de la Băniţa. Simbioza funcţionează perfect. După ce Nero a dat foc Romei, Claudius a exclamat: “De astăzi, Nero a intrat în istorie”. Şi dl. Corici şi acoliţii lui vor intra în istorie, pentru că unde merită nu-i bagă nimeni.

Pr. Dimitrie JURA

Vulcan

Ziarul Vãii Jiului

LA ORDINEA ZILEI

Noutăţi în dosarul Berbeceanu

Sens giratoriu la capătul dinspre Coroeşti al Bulevardului Mihai Viteazul După desele accidente petrecute în această intersecţie, ultimul a avut loc acum trei zile, la intersecţia DN66A cu Bulevardul Mihai Viteazul din Vulcan s-a renunţat la marcajul rutier care reglementa ordinea de prioritate a autovehiculelor şi s-a amenajat un sens giratoriu. Acum, ca şofer,

din oricare direcţie ai veni, întâlneşti indicatorul „Cedează trecerea!” şi pe cel care te obligă în ce direcţie să mergi, după ce ai intrat în giratoriu. În prima zi după amenajarea sensului girato-

Gheorghe Ile s-a prins că

riu, mai toţi conducătorii auto au fost foarte prudenţi, iar politeţea – oamenii se îmbiau unul pe altul, ca să intre primul în giratoriu - a fost una maximă. Sensul giratoriu este construit din piese de material plastic, dar este posibil ca, pe viitor administraţia publică locală să pună ceva stabil în locul lor. Aşa, ca idee, ar fi util ca, atunci, dacă nu mai repede chiar, să fie trasate, pe carosabil, şi liniile care să le înlocuiască pe cele vechi, devenite inutile. Gheorghe OLTEANU

Parteneriatele fac mai uşor accesul la fondurile europene Deplasarea pe care primarul Gheorghe Ile o face în Germania, însoţit de către doi consilieri locali vulcăneni, are ca scop şi crearea unor parteneriate între localităţi germane şi municipiul Vulcan. În şedinţa de consiliu local

de la sfârşitul lunii trecute, Gheorghe Ile le-a explicat aleşilor locali că fondurile europene pot fi mai uşor atrase dacă se fac parteneriate între localităţi din diferite ţări ale UE. A dat, printre altele, exemplul Greciei, care, în acest mod, a reuşit să se consolideze substanţial după criza prin care a trecut. „În acest mod există şi o mai

)

Ziarul Vaii Jiului

mare garanţie că proiectele noastre vor fi mau uşor acceptate”, a precizat primarul, care nu a pierdut prilejul de a-i felicita din nou, deşi ei nu erau în sală, pe tinerii membri ai echipei care întocmeşte asemenea proiecte europene la Primăria municipiului Vulcan. Gheorghe OLTEANU

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

vineri, 9 mai 2014

Control judiciar pentru Ioan Mureşan

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a comunicat faptul că procurorii au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar faţă de Ioan Mureşan, procuror şef al DIICOT – Serviciul Teritorial Alba, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor concurente de abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie, represiune nedreaptă şi fals intelectual. Măsura a fost dispusă începând de la data de 5 mai 2014, până la finalizarea urmăririi penale în cauză. În fapt, în ordonanţa de dispunere a controlului judiciar se arată că, la sfârşitul lunii aprilie 2014, după ce i-a fost adusă la cunoştinţă învinuirea lui Ioan Mureşan, în dosarul referitor la fostul comisar şef al BCCO Alba Iulia, Traian Berbeceanu, acesta i-a prezentat unui martor audiat în aceeaşi cauză penală o declaraţie a unei alte persoane, pe care o obţinuse de la apărătorii săi. „Cu aceeaşi ocazie, inculpatul Mureşan Ioan i-a precizat că acesta îşi schimbase declaraţia şi în cuprinsul ei făcea diferite referiri la persoana martorului. Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul Mureşan Ioan trebuie să respecte următoarele obligaţii: să se prezinte la organul de

urmărire penală ori de câte ori este chemat; să informeze de îndată organul judiciar cu privire la schimbarea locuinţei; să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat; să nu depăşească raza teritorială a municipiului Alba Iulia, decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului; să nu se apropie de ceilalţi participanţi la comiterea infracţiunilor, respectiv persoanele anume desemnate de organul judiciar şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect, pe nicio cale şi să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme”, a comunicat DNA.

Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO. Administrativ / Publicitate: Daniela FILIMON - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Ziarul Vãii Jiului vineri, 9 mai 2014

Persoanele care pot da relaţii, în calitate de martori oculari, cu privire la accidentul rutier produs în seara zilei de 17 aprilie 2014 în zona Primăria municipiului Petroşani – Parcul “Carol Schreter”, eveniment soldat cu decesul a două persoane, sunt rugate să contacteze Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroşani, cu sediul în Petroşani, str. Mihai Viteazu nr. 6 – dl. procuror Ilinca Dumitru, telefon 0254.541916.

În cel mult şase ani, prin grija CJH, va funcţiona un

Aqua Land în Vestul Văii

Ieri, a fost prezentat presei planul de arhitectură al viitorului Aqua Land, preconizat să fie construit până la sfârşitul celui de-al doilea deceniu. Complexul, aqua land şi hotel,

va fi realizat, printr-o asociere, de către Consiliul Judeţean Hunedoara. Suma de bani necesară provine din fonduri europene, cofinanţarea urmând să fie asigurată de către CJ Hunedoara. După prezentarea planului de arhitectură de către reprezentantul firmei de proiectare, au urmat explicaţii ample privind acest proiect îndrăzneţ, oferite ziariştilor chiar de către cei din fruntea consiliului judeţean, domnii Mircea Ion Moloţ, preşedinte, şi Tiberiu Balint, vicepreşedinte.

Complexul va fi amplasat

în zona de agrement Brăiţa, în imediata apropiere a staţiei de plecare a telegondolei. Locul nu a fost ales întâmplător, deoarece iniţiatorii au avut

în vedere şi posibilităţile de distracţie şi de cazare care le sunt oferite turiştilor care vin în Straja prin efortul exclusiv al cabanierilor privaţi din zonă. Hotelul va avea 49 de camere, toate orientate spre est. Adică spre telegondolă. În faţa clădirii se amenajează o parcare pentru douăzeci şi cinci de autoturisme. Accesul în aqua land, care este proiectat să aibă un bazin mare, un bazin cu valuri şi un bazin pentru copii, se va putea face şi pe la mezaninul hotelului.

ACTUALITATE

Ziua Europei Data de 9 mai are pentru poporul român o semnificaţie aparte. La această dată, în anul 1877 Mihail Kogălniceanu proclama independenţa României. Istoria a vrut ca ziua de primăvară să mai capete o semnificaţie majoră, pentru că în 1950, în contextul inflamării situaţiei politice pe bătrânul continent, ministrul german Robert Schuman să le propună celorlalte mari puteri europene, Anglia şi Franţa, să-şi unească puterea economică, punând astfel bazele Uniunii Europene de astăzi. Ideea de unitate europeană, ne creează, nouă românilor, un suport de stabilitate fără de care cu greu ar mai putea fi depăşite discrepanţele economice, în primul rând. Pe de cealaltă parte, făcând parte dintr-o astfel de structură continentală, intri în aceea competiţie absolut necesară, care din punct de vedere economic şi social te obligă să ţii pasul cu state peste care nu au trecut 45 de ani de comunism. Integrarea de pe această poziţie nu a fost uşoară dar fiecare dintre noi apreciază deschiderea spre lumea civilizată, ajutorul Europei unite şi, de ce nu, mândria de a fi parte la una dintre cele mai puternice alianţe politico - economice din lume. Suntem şi rămânem europeni şi trebuie să facem cu toţii tot ce putem pentru ca cel mai vechi continent al lumii să-şi păstreze în istorie locul pe care-l merită. La mulţi ani Europa, la mulţi ani români europeni!

Haralambie Vochiţoiu - Senatorul Văii Jiului

La Liceul de Artă din Deva Preşedintele Ion Mircea Moloţ

nu a precizat la cât va ajunge costul acestei ambiţioase amenajări. „Nu pot face estimări, a spus domnia sa, deoarece urmează să fie efectuat studiul de fezabilitate. De fapt, nu contează cât costă. Important este săl faci!”. În momentul de faţă, conducerea consiliului judeţean caută să nu rămână în urmă, pentru că, la toamnă, documentaţia trebuie să fie gata, atunci fiind momentul în care se analizează proiectele şi se repartizează fondurile europene, care constituie partea majoritară necesară finanţării investiţiei.

„Un asemenea complex acvatic

are şi un efect de natură psihologică, a fost de părere domnul Tiberiu Balint, vicepreşedintele CJ Hunedoara. El aduce turişti. În Austria sunt numeroase centre de acest fel în zonele în jurul cărora gravitează turismul”. Iniţiatorii estimează că întregul complex, aqua land şi hotel, va fi gata până în anul 2020, alţii au fost de părere că termenul ar putea fi devansat. Acesta le va oferi diferite facilităţi, în practicarea schiului şi înotului, tinerilor şi copiilor din Uricani, Lupeni şi Vulcan. Un complex asemănător, au precizat mai marii de la judeţ, urmează să fie construit şi în Parâng. Gheorghe OLTEANU

Adeverinţe medicale false

În urma unei sesizări, miercuri, un echipaj de jandarmi care executa misiuni specifice în zona Liceului de Muzică şi Arte Plastice „Sigismund Toduţă” din municipiul Deva, a descoperit că la o clasă din instituţia de învăţământ sunt puse în circulaţie adeverinţe medicale pentru motivarea absenţelor, existând suspiciunea că aceste adeverinţe ar fi false. Jandarmii hunedoreni au contactat profesorul-diriginte al clasei respective. În urma verificărilor au fost găsite opt adeverinţe medicale, dintre care trei erau foto-copiate, iar celelalte cinci erau sub forma unor tipizate, completate olograf, prezentând elemente care indicau suspiciunea că ar fi false, prin lipsa semnăturii şi diferenţa de format a acestora. Adeverinţele medicale în cauză erau completate pentru motivarea absenţelor a trei dintre elevii clasei respective. Jandarmii au procedat la identificarea persoanelor. În urma controlului corporal preventiv, a fost găsită asupra lui B.V. (16 ani) o adeverinţă medicală „în alb”, ce avea aplicată parafa unui medic care îşi desfăşoară activitatea la un cabinet medical individual din municipiul Hunedoara. Echipajul de jandarmi a întocmit actele procedurale de sesizare a unei fapte de natură penală, existând

suspiciuni rezonabile că în cauză pot fi îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii de „uz de fals” prevăzute şi sancţionate de art. 323 Cod Penal. Documentele încheiate de către jandarmi, împreună cu materialul probator, au fost predate organelor competente în vederea continuării cercetărilor.

Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

vineri, 9 mai 2014

Rugby. Divizia Naţională

„Rol cheie” la Europene pentru

Mergeţi la meci!

Cu preparator fizic nou şi cu două antrenamente pe zi, rugbiştii Ştiinţei cu obligaţia de a-şi lua o revanşă după eşecul din etapa precedentă. Ştiinţa Petroşani le-a pus gând rău celor de la CSU Arad, care le vor fi adversari mâine, pe arena sportivă din Dealul Institutului din Petroşani. Partida va începe la ora 10:00. Oficialii Ştiinţei admit că singura variantă pentru acest meci este… victoria. „Trebuie să uităm de înfrângerea de la Suceava şi să ne concentrăm asupra

Fotbal. Liga a IV-a

meciului cu CSU Arad, deoarece trebuie neapărat să-l câştigăm”, a declarat antrenorul Alexandru Lupu. Până în prezent, Ştiinţa are două victorii şi două înfrângeri în campionat, fiind clasată pe locul cinci din şapte echipe.

Luptă acerbă la juniori

La Lupeni

Se încing roţile

Câţiva iubitori ai sportului cu motor s-au întâlnit în anul 2008 şi au format o echipă de enduro în Valea Jiului, datorită atractivităţii zonei de la poalele staţiunii turistice Straja şi a Masivului Retezat.

Dacă în întrecerea seniorilor din Liga a IV-a, situaţia este destul de clară, haţeganii fiind virtualii campioni judeţeni, nu acelaşi lucru se poate spune şi în campionatul de juniori. Cu 5 etape înaintea finalului, trei echipe se luptă pentru câştigarea campionatului şi pentru participarea la turneul zonal. Lider este Inter Petrila, care a preluat şefia în urmă cu două etape, după succesul obţinut

Fotbal. Liga a IV-a

în faţa rivalei CNS Cetate Deva, clasată pe locul 2, cu două puncte mai puţin. Şi deţinătoarea titlului din sezonul trecut, Universitatea Petroşani, speră la prima treaptă a podiumului, ocupând poziţia a treia, cu 3 puncte mai puţin decât Inter Petrila. Totul s-ar putea decide în ultima etapă, când Inter Petrila şi Universitatea Petroşani se vor întâlni în meci direct, pe terenul petrilenilor. Anul trecut, „studenţii” au ajuns până la turneul final, unde au ocupat locul 4.

Cap de afiş: Universitatea Petroşani – CS Vulcan

Din anul 2009, au început să se desfăşoare la Lupeni competiţii din Campionatul Naţional de Enduro, concursuri apreciate de toţi participanţii, atât pentru dificultatea traseelor, cât şi pentru buna organizare a competiţiilor. Luna aceasta va avea loc etapa cu numărul doi din campionatul Hard Enduro Lupeni. Organizatori competiţiei sunt: Club Sportiv Horse Power Racing - ComeximR şi Federaţia Română de Motociclism. „Participarea va fi atât naţională şi internaţională, cu unii dintre cei mai cunoscuţi rideri din Europa şi cu unele dintre cele mai bune echipe de hard enduro”, a declarat Andrei Mureşan, membru al Hard Enduro Lupeni.

www.zvj.ro

Meciuri piperate în Liga a IV-a, acolo unde palpitantă este lupta pentru ocuparea locului doi în clasament, care se dă între Hercules Lupeni şi Cetate Deva.

uşor pentru devenii care par de neoprit. Cel mai interesant joc al rundei se anunţă, însă, cel de Petroşani, de duminică, dintre Universitatea şi CS Vulcan, două echipe lovite în orgoliu în acest sezon, având în vedere că sunt formaţii cu pretenţii. Jiul va juca, acasă, cu Gloria Geoagiu o partidă pe care speră să o câştige, iar Inter Petrila va evolua, acasă, cu Aurul Certej, în timp liderul autoritar Retezatul Haţeg va juca, tot acasă, cu Dacia Orăştie.

De altfel, Dan Voicu, antrenorul echipei de fotbal Hercules Lupeni, ocupanta locului doi în clasamentul Ligii a IV-a Hunedoara, şi-a avertizat jucătorii să se concentreze la următoarele trei jocuri din campionat care sunt foarte dificile. LIGA IV Etapa 26, arbitrii şi observatorii: Hercules va juca, duCS CFR Simeria - CSA Aurul Brad; CSO Retezatul minică, la Simeria, cu Haţeg - CSM Dacia Orăştie; Fotbal Jiul Petroşani Şoimul Băiţa. Gloria Geoagiu; CS Inter Petrila - Aurul Certej; Metalul Cetate Deva va juca Crişcior - CNS Cetate Deva; Minerul Uricani - Victoria la Criscior. La prima Călan; Universitatea Petroşani - CS Vulcan; Şoimul vedere pare un meci Băiţa - Hercules Lupeni.

Ştefania Stănilă, gimnastă din Valea Jiului

După retragerea petrilencei, Raluca Haidu, o altă sportivă din Vale, Ştefania Stănilă, născută la Aninoasa, a devenit piesă de bază pentru gimnastica românească de performanţă. Ştefania Stănilă şi Andreea Munteanu, cele două gimnaste de la CNS „Cetate” Deva promovate în acest an în echipa de senioare a României, vor avea un rol cheie la Campionatul European de la Sofia, care se va desfăşura săptămâna viitoare. Antrenorul Octavian Belu a declarat că aşteaptă ca ambele sportive „să vină cu ceea ce pot mai bun la bugetul echipei, deoarece orice mică neatenţie costă enorm”. Campionatul European din 2014 va avea loc la Sofia (Bulgaria) între 1418 mai. Participă gimnaste senioare din 37 de ţări şi junioare din 35 de state. În total, vor evolua 288 de gimnaste. Reamintim că la ediţia din 2012, echipa de senioare a României a cucerit medalia de aur, iar cea de junioare a obţinut medalia de bronz.

Handbal

S-au împiedicat în play-out Cetate Deva a fost condusă pe tot parcursul primului duel din play-out cu CSM Ploieşti. Devencele au pierdut fără drept de apel cu 32-27 (20-13). Sportivele antrenate de „prietenul clubului”, Ioan Mătăsaru, au scuza că au făcut deplasarea la Ploieşti chiar în ziua meciului. Următoarea partidă dintre ocupantele locurilor opt (Cetate) şi unsprezece (CSM) este programată sâmbătă, la Deva. În caz de egalitate după două meciuri, duelul decisiv va avea loc tot la Deva, o zi mai târziu. Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE

vineri, 9 mai 2014

Printre proiectele care aşteaptă evaluarea se află şi

Proiectul primăriei Petroşani

Opt proiecte hunedorene sunt în perioada de evaluare la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest), în calitate de Organism Intermediar pentru implementarea Regio-Programul Operaţional Regional (Regio-POR) în Regiunea Vest. Sunt proiectele care au fost depuse de primării hunedorene înainte de data de 5 mai, termen limită pentru o sesiune legată de infrastructura educaţională. Finish

ADR Vest a anunţat deja încheierea perioadei pentru depunerea proiectelor în vederea obţinerii de finanţare nerambursabilă în cadrul celui de-al doilea apel de proiecte al domeniului major de intervenţie 3.4 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă al Regio-Programul Operaţional Regional.

Sesiune de depunere încheiată

Astfel, până în data limită pentru depunerea cererilor de finanţare (5 mai 2014), în Regiunea Vest au fost depuse spre finanţare 40 de proiecte, cu o valoare a finanţării nerambursabile de 27,51 milioane euro. Dintre acestea, 38 de proiecte cu o valoare a finanţării nerambursabile de 27,20 milioane euro se află în etapa de evaluare, iar două proiecte cu o valoare a finanţării nerambursabile de 0,31 milioane euro au fost respinse. În consecinţă, finanţarea nerambursabilă solicitată în Regiunea Vest - în cadrul celui de-al doilea apel de proiecte - depăşeşte cu 51,13% alocarea regională. Organizarea celui de-al doilea apel de proiecte în cadrul domeniului major de intervenţie 3.4 a venit ca urmare a

Adunate de pe drum

realocării de fonduri nerambursabile din cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu şi a Programului Operaţional Sectorial Transport. Ca urmare a acestei realocări (din Fondul European pentru Dezvoltare Regională şi din Bugetul de stat) – de 17,88 milioane euro pentru Regiunea Vest şi 172,95 milioane euro la nivel naţional – a fost lansat cel de-al doilea apel de proiecte în data de 12 martie 2014, având ca termen limită pentru depunerea cererilor de finanţare data de 5 mai 2014.

Eligibilitate

Solicitanţii eligibili pentru finanţare, conform prevederilor din Ghidul Solicitantului, au fost Unităţile administrativ-teritoriale (administraţii publice locale) şi parteneriatele dintre unităţile administrativ-teritoriale şi unităţi de învăţământ pre-universitar de stat ce îşi desfăşoară activitatea în imobile aflate în domeniul public al acestora. Acest al doilea apel de proiecte a fost dedicat solicitanţilor care, în calitate de autoritate contractantă, aveau încheiat un contract de lucrări pentru activitatea ce face obiectul cererii de finanţare şi care propun proiecte ce vizează reabilitarea, modernizarea şi echiparea infrastructurii educaţionale pre-universitare sau crearea şi dezvoltarea de campusuri preuniversitare.

Opt proiecte din judeţul nostru

Evaluare proiectelor depuse spre finanţare se va face de către experţii ADR Vest iar prioritizarea acestora în vederea obţinerii finanţării nerambursabile va fi realizată la nivel naţional, de către Autoritatea de Management a Programului Operaţional Regional, în funcţie de punctajul obţinut de proiecte în urma evaluării, nu conform principiului „primul venit, primul servit”. Din judeţul Hunedoara, opt primării au depus proiecte care se află în etapa de evaluare: Primăria Geoagiu „Modernizare Colegiul tehnic agricol Alexandru Borza Geoagiu - Şcoala de arte şi meserii”, Consiliul Local Orăştie - Şcoala Gimnazială Dominic Stanca - „Construcţie corp anexa cu 8 clase în incinta Şcolii Gimnaziale

Dominic Stanca din Municipiul Orăştie”, Primăria Şoimuş - „Şcoala generală şi grădiniţa - Comuna Şoimuş”, Primăria Hunedoara „Reabilitare Colegiu Emanuil Gojdu, Campus şcolar din municipiul Hunedoara”, Primăria Petroşani „Atelierele Hermes Petroşani - şanse reale în formarea profesională”, Primăria Toteşti - Reabilitare şcoala generală Cârneşti şi şcoala generală Reea, Primăria Vaţa de Jos - Reparaţii clădire şcoala gimnazială clasele I-VIII Vaţa de Jos, comuna Vaţa de Jos, Primăria General Berthelot Reabilitare termică, instalaţie încălzire centrală, grupuri sanitare şi staţie hidrofor la şcoala primară din satul centru de comună General Berthelot.

Mihaela PETROŞAN

Cinste lor, locatarilor

În faţa blocurilor din Valea Jiului au fost amenajate încă de la început, grădini pentru flori şi iarbă verde. În timp unele au dispărut, altele s-au transformat în loc de taină, unde se întâlnesc vecinii să stea pe bancă, restul sunt pline de flori, ori de… gunoaie.

Nu este obligatoriu să-ţi placă să grădinăreşti sau să ai timpul necesar pentru asta, dar pentru curăţenie şi un spaţiu verde măcar curat ar trebui să avem fiecare dintre noi timp. Vrem să popularizăm iniţiativa fiecărui locatar din Valea Jiului care-şi face

timp să cureţe şi să îngrijească grădinile cu flori din faţa blocului în care locuieşte. Majoritatea celor care fac acest lucru sunt pensionari, au timp dar şi pasiune pentru frumos şi le face bine mişcarea. Pentru că aleg să facă un lucru util întregii comunităţi şi nu doar să dea indicaţii, le arătăm aprecierea noastră. (A.P.)

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

SĂNĂTATE

vineri, 9 mai 2014

S-au convins şi medicii de familie, a declarat şi senatorul Vochiţoiu:

Laserterapia trebuie introdusă în setul tratamentelor decontate de Casa de Asigurări de Sănătate

În campania electorală din 2012, senatorul Haralambie Vochiţoiu vorbea despre oportunitatea pentru cetăţenii zonei a deschiderii unui centru de laserterapie la Petroşani. Poate atunci, iniţiativa sa nu părea vreo mare scofală medicală. Însă acum, după ce cabinetul funcţionează, pacienţii, unii cu afecţiuni grave pe care încearcă să le depăşească de mult timp şi doar acum au reuşit, pot confirma că un astfel de centru este absolut necesar în Valea Jiului. Despre efectele acestei terapii au fost informaţi şi medicii de familie din Vale, miercuri, în cadrul unei prezentări.

UNIUNEA EUROPEANA

Nu face minuni, dar are rezultate remarcabile

Doctorul Olivia Costea a venit la Petroşani alături de fizicianul Lars Hode, preşedintele Asociaţiei de Laserterapie din Suedia. Cei doi au avut un ţel simplu, de a oferi o imagine veridică a obiectului laserterapiei ca metodă de recuperare. Vizaţi au fost în primul rând medicii de familie, deoarece ei cunosc cel mai bine pacienţii care vin la centru, le cunosc istoricul medical şi pot să confirme necesitatea unei asemenea metode de tratament, şi ulterior beneficiile ei. Câţiva dintre medicii din Valea Jiului au răspuns invitaţiei celor doi şi au ascultat informaţiile oferite privind această metodă de tratament. Metodă pe care doctorul Olivia Costea o prezintă ca fiind complementară celorlalte terapii de recuperare, cum ar fi kinetoterapia, reflexoterapia, masajul

GUVERNUL ROMANIEI

Instrumente Structurale 2007-2013

comunicat de presă – Ziua Europei!” „9 „9 MaiMai – Ziua Europei!”

06.05.2014 06.05.2014

„Suntcetăţean cetČĩeanEuropean. European. Sunt cetČĩean responsabil: Preĩuiesc apa!” „Sunt Sunt cetăţean responsabil: Preţuiesc apa!”

Mai 2014, ora 10:00, 10:00, cucu ocazia „Zilei Europei”, SC APA SERV Valea Jiului SA – Operatorul Regional Vineri, 9Vineri, Mai 92014, ora ocazia „Zilei Europei”, SC APA SERV Valea Jiului SA – de apČ Ăi canalizare va organiza o vizitČ la Staĩia de tratare Jieĩ, în cadrul evenimentului „Vizita în unitČĩi Operatorul Regional de apă şi canalizare va organiza o vizită la Staţia de tratare Jieţ, în de învČĩČmânt” – „Sunt cetČĩean European. Sunt cetČĩean responsabil: Preĩuiesc apa!”. cadrul evenimentului „Vizita în unităţi de învăţământ” – „Sunt cetăţean European. Sunt În calitate de Operator Regional pentru servicii de apČ Ăi canalizare, SC APA SERV Valea Jiului SA a invitat cetăţeanelevii responsabil: Preţuiesc apa!”. ācolii Gimnaziale nr.5 din Petrila într-o scurtČ excursie educativČ la unul din obiectivele care aparĩin În deschidere, reprezentanĩii Regional, ai autoritČĩilor locale Ăi alĩi experĩi În calitate de Operator RegionalOperatorului pentru servicii dereprezentanĩi apă şi canalizare, SC APA SERV Valea Jiului tehnici implicaĩi în implementarea proiectului major vor prezenta beneficiile proiectului de investiĩii SA a invitat elevii ĂiŞcolii Gimnaziale nr.5 din într-o excursie educativă la unul «Extinderea reabilitarea infrastructurii de Petrila apČ Ăi apČ uzatČ scurtă în Judeĩul Hunedoara (Valea Jiului)», din Fondul de Coeziunede prinalimentare Programul Operaĩional proiect cofinanĩat din obiectivele care aparţin sistemului cu apă Sectorial – Staţia«Mediu». de tratare a apei Jieţ. sistemului de alimentare cu apČ – Staĩia de tratare a apei Jieĩ.

le vor prezenta pe înĩelesul tuturor procesul complex prin care trebuie sČ treacČ apa brutČ, astfel încât sČ În deschidere, reprezentanţii Operatorului Regional, locale şi devina apČ potabilČ. La sfârĂitul turului, elevilor le vor fi reprezentanţi înmânate diplome ai de autorităţilor participare Ăi materiale educative contribuie în care sČ la educaĩia lor civicČ Ăi proiectului ecologicČ, la creĂterea de conĂtientizare în alţi experţi tehnici implicaţi implementarea major gradului vor prezenta beneficiile ceea ce priveĂte utilizarea apei în mod cât mai responsabil cu putinĩČ, apa fiind o resursČ epuizabilČ Ăi proiectului de investiţii şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată esenĩialČ «Extinderea pentru viaĩČ, dezvoltare economicČ Ăi pentru mediu. vulnerabilČ, în Judeţul Hunedoara (Valea Jiului)», proiect cofinanţat din Fondul de Coeziune prin Scopul acestui eveniment este acela de a informa cât mai mulĩi cetČĩeni despre importanĩa extinderii Ăi Programul Operaţional Sectorial infrastructurii de apČ «Mediu». Ăi apČ uzatČ în Judeĩul Hunedoara (Valea Jiului), contribuind totodatČ la reabilitČrii Micii vizitatori vor fi însoĩiĩi în turul staĩiei de cČtre reprezentanĩii Operatorului de apČ Ăi canalizare, care

educaĩia civicČ Ăi ecologicČ a elevilor din aceastČ ĂcoalČ, la creĂterea gradului de conĂtientizare a publicului ĩintČ asupra obiectivelor proiectului Ăi rezultatelor acestuia, dar Ăi asupra sprijinului pe care

Micii vizitatori vor fi însoţiţi în turul staţiei de către Operatorului de apă îl acordČ României, în eforturile salereprezentanţii de protejarea mediului înconjurČtor, prin şi Uniunea EuropeanČ acordarea nerambursabile pentru modernizarea sistemelor de apČ/canal. canalizare, caredelefinanĩČri vor prezenta pe înţelesul tuturor procesul complex prin care trebuie să Staĩia de tratare a apei Jieĩ împreunČ cu staĩia tratare a apei asigurČ turului, alimentarea cu apČ potabilČ treacă apa brută, astfel încât să devina apădepotabilă. La Taia sfârşitul elevilor le vor fi a zonei de nord a municipiului PetroĂani Ăi a oraĂului Petrila. Staĩia de tratare a apei Jieĩ va fi reabilitatČ înmânate de participare şi materiale educative care să contribuie iar diplome procesul tehnologic optimizat prin intermediul proiectului major «Extinderea la Ăi educaţia reabilitarea lor în Judeĩul (Valea Jiului)». de creşterea apČ Ăi apČ uzatČ civică şi infrastructurii ecologică, la gradului deHunedoara conştientizare în ceea ce priveşte utilizarea apei Informaĩii suplimentare referitoare la proiect se potoobĩine de laepuizabilă SC APA SERV şi Valea Jiului SA cu sediul în în mod cât mai responsabil cu putinţă, apa fiind resursă vulnerabilă, esenţială Municipiul PetroĂani, Strada Cuza Voda 23, – Dept. U.I.P. – telefon 0254.543.144, fax 0254.546.672, Email: pentru viaţă, dezvoltare economică şi pentru mediu. contact@asvj.ro, persoana de contact doamna Monica Tarcea, Manager Proiect.

Scopul acestui eveniment este acela de a informa cât mai mulţi cetăţeni despre importanţa extinderii şi reabilitării infrastructurii de apă şi apă uzată în Judeţul Hunedoara (Valea Jiului), contribuind totodată la educaţia civică şi ecologică a elevilor din această şcoală, la creşterea gradului de conştientizare a publicului ţintă asupra obiectivelor proiectului şi rezultatelor acestuia, dar şi asupra sprijinului pe care Uniunea Europeană îl acordă României, în eforturile sale de protejarea mediului înconjurător, prin acordarea de finanţări nerambursabile pentru modernizarea sistemelor de apă/canal.

Staţia de tratare a apei Jieţ împreună cu staţia de tratare a apei Taia asigură alimentarea cu apă potabilă a zonei de nord a municipiului Petroşani şi a oraşului Petrila. Staţia de tratare a apei Jieţ va fi reabilitată iar procesul tehnologic optimizat prin intermediul proiectului major «Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în Judeţul Hunedoara (Valea Jiului)». Informaţii suplimentare referitoare la proiect se pot obţine de la SC APA SERV Valea Jiului SA cu sediul în Municipiul Petroşani, Strada Cuza Voda 23, – Dept. U.I.P. – telefon 0254.543.144, fax 0254.546.672, Email: contact@asvj.ro, persoana de contact doamna Monica Tarcea, Manager Proiect.

www.zvj.ro

recuperator, ultrasunetele etc. Însă cel mai bine despre rezultatele laserterapiei au vorbit imaginile. Odată ce Lars Hode a început prezentarea prin imagini şi exemple concrete de afecţiuni tratate, medicii de familie au înţeles exact ce putere de recuperare are această metodă şi de ce este atât de bine să funcţioneze un astfel de centru şi în Valea Jiului. Doctorul Olivia Costea a promis să păstreze buna comunicare cu medicii

prin videoconferinţe şi mail, astfel ca toate întrebările acestora să-şi găsească răspunsuri. Urmează ca medicilor de specialitate să li se prezinte beneficiile acestei terapii, pentru ca pacienţii acestora să aibă parte de recuperări rapide, care să-i

reangreneze în viaţa socială şi profesională.

Senatorul Vochiţoiu are şi un proiect legislativ în sprijinul pacienţilor

În ziarul nostru am mai prezentat

exemple concrete de pacienţi care au avut rezultate remarcabile în urma şedinţelor de laserterapie. În medicină există un principiu sănătos, dar care nu a fost respectat până acum de sistemul sanitar: este mai bine să previi decât să tratezi. Cum este la fel de bine să reintegrezi persoana cu afecţiuni în viaţa socială şi profesională cât mai repede cu putinţă. În multe dintre spitalele din ţară, în centrele de tratament şi recuperare, unde pensionarii merg la tratament beneficiind de reduceri substanţiale, sunt decontate numeroase terapii recuperatorii. Din păcate, laserterapia nu se află una dintre acestea. Deşi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate recunoaşte acest tip de tratament, sumele decontate sunt ridicole. Senatorul Haralambie Vochiţoiu declară că are un proiect legislativ, prin care intenţionează să pună laserterapia pe locul binemeritat, între tratamentele de recuperare din gama celor decontate de CAS. Ar trebui ca sumele decontate pentru tratamente să fie mai mari. De-abia atunci va creşte numărul pacienţilor care se pot recupera prin laserterapie, şi astfel să revină cât mai repede în activitate. Fie că vorbim de recuperări post-operatorii, fie că vorbim de recuperări estetice sau de mobilitate, toate acestea dau o şansă persoanelor cu diferite afecţiuni. Laserterapia merită să fie exploatată în beneficiul bolnavilor din Valea Jiului şi din ţară. Şi prin această iniţiativă parlamentară, Haralambie Vochiţoiu, senatorul Văii Jiului, dovedeşte că este unul dintre puţinii parlamentari care îşi pun în practică promisiunile electorale în folosul cetăţenilor. Îl mai urmează cineva? (A.P.)

CMYK

Ziarul Vãii Jiului vineri, 9 mai 2014

Exerciţiul de alarmare pregătit de Primăria Petroşani

EVENIMENT

A demonstrat timpul de reacţie şi pregătirea forţelor de intervenţie

Vremea a ţinut ieri cu autorităţile locale petroşenene. Aşa se face că exerciţiul de alarmare după un cutremur de pământ cu magnitudinea 6,1 a putut fi efectuat în cele mai bune condiţii.

că toată lumea a ştiut dinainte ce Prezidiul Comitetului Local pentru are de făcut, conform pregătirii Situaţii de Urgenţă Petroşani dumnealor. Aşa cum am spus şi când am încheiat exerciţiul, la participat la acest exerciţiu ca asistent. Petroşani ne-am confruntat, din păcate, E foarte important pentru pregătirea şi cu situaţii reale de calamităţi, ampopulaţiei să vadă pe viu acest gen de intesc aici inundaţiile. Scopul acestui exerciţii”, ne-a declarat inspectorul Ioan exerciţiu a fost de a revedea capacitatea Bunea, din cadrul CLSU Petroşani. Patru cazuri posibile de intervenţie a organismelor locale. Aţi La orele 10,00, văzut detaşamentul de pompieri n-a pars-au întâlnit Câteva recomandări din ticipat decât prin domnul comandant, membrii Comitepartea CLSU Petroşani în ideea a fost aceasta de a vedea capacitului Local pentru caz de cutremur tatea de intervenţie a factorilor locali. Situaţii de Pentru protecţia în timpul producerii Sigur că într-o situaţie reală vor interUrgenţă (CLSU). unui cutremur se iau următoarele măveni şi cei de la pomPreşedintele suri: păstrarea calmului, deci a nu se pieri, cu toată acestui comitet, logistica pe care dum- intra în panică, şi liniştirea tuturor memprimarul brilor familiei (mai Petroşaniului, ales a copiilor şi a Scena de salvare 1 cei 25 de copii Tiberiu bătrânilor); preIacob-Ridzi, venirea tendinţelor În fine, cea de-a a făcut prezenţa. După care inspectorul de a părăsi locuinţa, patra scenă de Ioan Bunea a prezentat scenariul exerpentru că se poate acţiune s-a desciţiului. După pregătirea echipelor şi ca aceia care pleacă făşurat la clădirea Scena de salvare 2 - cei doi răniţi echipajelor şi prezentarea concepţiei să fie surprinşi de grădiniţei-ruine, exerciţiului de alarmare făcută de prifaza puterunde salvamontiştii au salvat o persoană nealor o au. Sunt mar şi după discuţiile legate de exerfoarte mulţumit de de sex feminin aflată în panică după Scena de salvare 3 - salvarea de la înălţime nică a ciţiul în sine, membrii CLSU s-au mişcării ce s-a întâmplat azi cutremur. Toată această operaţiune a deplasat la locul de desfăşurare a exerseismice în holuri, scări sau balcoane, aici şi să ştiţi că a fost un exerciţiu teociţiului, peste drum de primărie, în ime- durat circa 40 de secunde, după care, ceea ce poate conduce la accidente retic destul de complex, cu mai multe în alte trei minute persoana respectivă diata vecinătate a clădirii grădiniţei grave sau la deces; la blocurile cu zece situaţii de urgenţă. Am dorit ca acest se afla în salvare, asemenea celor doi neterminate. etaje, chiar şi după cutremur, trebuie exerciţiu să se facă fără a impieta bunul răniţi anterior. La ora 10,50 s-a dat semnalul sonor de evitată folosirea ascensorului la mers al zonei. De aceea n-am oprit ciralarmare a populaţiei „Calamitate natucoborârea din bloc; dacă suntem în inteculaţia decât în momentul în care au Primarul - mulţumit de rală”. Sirenele au sunat prelung a riorul unei locuinţe, e bine să rămânem apărut echipele de intervenţie, dar pendesfăşurarea exerciţiului nenorocire. acolo, departe de ferestre – care se pot tru puţin timp”. După aceste operaţiuni, exerciţiul de Imediat au intrat în scenă poliţiştii cosparge, fiind indicat să se stea înspre La eveniment a fost prezent şi colonelul alarmare s-a încheiat cu mulţumirile munitari şi jandarmeria, care au descins centru clădirii lângă un perete; proteadresate de preşedintele CLSU, primarul Mircea Draga, şeful serviciului pentru în Şcoala „I.G. Duca” pentru a-i „salva” jarea se poate face şi sub o grindă puterpregătirea populaţiei în cadrul ISU HuneTiberiu Iacob-Ridzi, tuturor membrilor pe cei 25 de copii. Afară, microbuzul nică, un toc solid de uşă; dacă suntem special, care transportă de regulă elevii, comitetului, precum şi forţelor de inter- doara, coordonatorul întregii acţiuni, un surprinşi de cutremur afară, e bine să ne om care, după cum ne spunea inspecvenţie care au acţionat: „Toate etapele aştepta pregătit, însoţit de o maşină a depărtăm de clădiri (dacă putem şi avem torul Ioan Bunea, este un „adevărat au fost parcurse conform planului pe jandarmeriei şi alta a poliţiei locale. unde), sau în cel mai rău caz să ne ferim strateg şi un bun specialist”. care l-am avut şi conform ordinului pe Copiii au fost scoşi fără probleme şi duşi de tencuieli cărămizi, coşuri, parapete, „Din punctul meu de vedere vreau să le care l-am dat. Echipele de intervenţie la maşină în intervalul de timp de 5 cornişe, geamuri – care se prăbuşesc de mulţumesc foarte mult tuturor memşi-au obicei în stradă, dar şi de fire electrice brilor comitetului local şi echipelor de făcut sau stâlpi de beton, fiind preferabil Ăsta da ritm: intervenţie care au participat, precum şi treaba şi căutarea unui loc deschis şi sigur. mă bucur tuturor invitaţilor pentru reuşita acţiunii Pagină realizată de Corneliu BRAN de azi. Mulţumesc şi populaţiei, care a minute. În paralel, maşina de intervenţie a SC Apa Serv Valea Jiului a desfundat canalizarea, iar lucrătorii de la ENEL au reparat un stâlp de iluminat. Un al treilea punct de lucru a existat lângă casa de cultură. Acolo doi răniţi imaginari au primit primul-ajutor de la echipele Crucii Roşii Petroşani. Apoi SMURD şi Ambulanţa Petroşani au transportat „răniţii” la maşinile de salvare, în circa 12 minute.

Patru trepte într-o lună

Treptele din imagine – e vorba de patru, nimic mai mult – sunt situate exact în apropiere de Şcoala Generală „I.G. Duca” Petroşani, corpul vechi. În urmă cu câteva săptămâni, doi lucrători ai primăriei trudeau cu foc, însoţiţi de un al treilea care dădea indicaţii.

Miercuri, 7 mai, am trecut din nou prin zonă. Numai că, surpriză, scările respective arătau ca după cutremur! Trecătorii trebuie să le urce sau să le coboare cu multă grijă… Chiar ne întrebăm: oare câţi bătrâni nu s-au împiedecat pe-acolo? Dacă am ajuns să reparăm 4 (patru) trepte într-o lună, atunci cu adevărat suntem în ţara tuturor posibilităţilor…! Nu este posibil ca într-o lună să fie „modernizate” două trepte, iar

celelalte două să fie lăsate… „pe altădată”! Poate „li s-o fi terminat pavelele şi sacul de ciment şi nu sunt bani, ori n-au maşină de tăiat şi au mers la Istanbul s-o cumpere…”, a opinat cu ironie pensionarul Vasile Şureanu, care miercuri era cât p-aci să se împiedice chiar în faţa noastră. Chiar dacă aparent e o chestiune „minoră”, puţin cu puţin se face mult…

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

ÎNVĂŢĂMÂNT

vineri, 9 mai 2014

Potrivit regretatului profesor Păsculescu,

Rectorul Universităţii din Petroşani dădea onorul la vânat

Continuăm şi azi convorbirea neconvenţională cu rectorul Universităţii noastre, cu un dialog despre iarba verde de acasă şi despre o pasiune cinegetică transformată doar într-un turism în mijlocul naturii. Urmăriţi, deci, un nou episod (al treilea) din serialul nostru „De la Ponta (Ioan) la Poantă (Aron)”. A fost greu să-l înveţi pe om cu lenea. Darămite cu munca…

- Domnule rector, ca om de ştiinţă, cum aţi putea reînvia o zonă moartă? Fiind din Cerişor, sunteţi, totuşi, cel mai aproape de cer! - Este greu de reînviat! - Dar de ce a murit Cerişorul? - Este o ecuaţie simplă! Având în vedere altitudinea la care e, exceptând Cerişorul şi încă vreo două sate din zona Pădurenilor care nu au fost colectivizate, toate celelalte au fost colectivizate. De exemplu, în Lelese, în Alun s-au ridicat nişte grajduri impunătoare din cărămidă şi au adunat animalele. În primăvara următoare toate au murit de inaniţie. Atunci când s-au colectivizat, eu eram prin clasa a V-a sau a VI-a, şi îmi aduc bine aminte de această nenorocire... - Păi ce, nu aveau ce să le dea de mâncare? - Vă întreb un lucru: Când ştiai că nu-i al tău, cine se mai ducea să muncească? - Dar zona industrială de ce s-a închis? - Zona industrială a fost părăsită după revoluţie. - De ce? Nu era rentabilă? - Talcul, de exemplu, era căutat şi recunoscut! Dolomita - care era fondant la furnale, din moment ce siderurgia s-a dus naibii, atunci nu mai avea obiect. Dar talcul mai putea să reziste. Minele de la Vadul Dobrii s-au închis demult, pentru că zăcământul s-a epuizat şi concentraţia era absolut ineficientă pentru a mai putea fi prelucrată. Şi atunci, încet, încet, lumea când a văzut că nici agricultura nu mai merge a început să migreze spre Hunedoara, Deva şi aşa mai departe... Dar pe de altă parte, pur şi simplu pentru că ăsta este omul... Vrem sau nu vrem, să recunoaştem, alegem calea de minimă rezistenţă.

- D-le rector, ca fiu al satului, cum v-aţi gândit că s-ar mai putea reînvia satul românesc? Şi Cerişorul şi toată zona asta a Pădurenilor... Aţi zis că, azi, sunt nişte sate părăsite. - Da. De exemplu, Cerişorul revine la viaţă în special de marile sărbători, de Crăciun, de Paşti, de Rusalii, deoarece atunci tot tineretul vine şi petrece sărbătorile acasă. E greu să-i readuci, pentru că fiecare are deja un job şi nu renunţă la el. Îi clar, indiferent ce promisiuni are pământul, cu înălţimile lui, el nu îţi oferă nimic. Ş-apoi ştiţi că munca în agricultură e mai grea, şi eu, făcând o analogie la ceea ce se întâmplă şi în învăţământ, constat că a fost greu să îl înveţi pe om cu lenea. Darămite cu munca…

- Oi, vaci, boi. Tata a murit la 76 de ani, în 1993. Aveam mari discuţii cu tata şi tot încercam să-i conving să renunţe la ei, că avea nişte boi demenţiali, care au fărâmat uşa la grajd. O mie de kile - unu! De multe ori le spuneam părinţilor mei: „Voi cheltuiţi din pensie pentru ferma asta care nu prea vă aduce mari beneficii

Important e să vezi că mai mişcă ceva acolo în curte

- Vă duceţi des pe acasă? Mai aveţi la cine merge? - Nu mai am pe nimeni acolo. Dar am casa părintească unde am făcut, să zic aşa, tot ceea ce trebuie pentru a avea un confort. Sigur, mai greu este iarna. Fiind în zona Pădurenilor, nu ne putem plânge de lemne. Dar ca să încălzeşti casa îţi trebuie 2-3 zile. Dar mergem acolo, mergem şi pe câte 10 zile. Ceea ce mă bucură este că şi copiii merg cu drag acolo, fără niciun pic de probleme. Când nu se mai pune problema temperaturii scăzute, împărţim distanţa de la Petroşani la Cluj şi, împreună cu cuscrii, mergem la Cerişor. Asta pentru a mai scuti din distanţă dar, oricum, le place. E curte, e aer curat. Îi mulţumim Domnului că avem tot confortul ca să putem să ne simţim bine. Iarna mergem mai rar, v-am spus de ce, dar mergem şi iarna. Chiar dacă plec sâmbătă dimineaţa şi revin sâmbătă seara. Mai am acolo ceva vietăţi... - Cine mai are grijă de ele? - O vecină. Am nişte găinuşe. Nu am suportat ideea să nu văd nicio mişcare în curte atunci când mă duc acasă. Mama s-a dus fulgerător... Nu le ţin pentru vreun beneficiu, Doamne fereşte! Dar e important să vezi că ceva mişcă ceva, acolo în curte. - Părinţii ce ţineau, când mai erau în putere?

Rectorul, studenta şi drapelul României...

sau aproape deloc”. Dar răspunsul l-am primit foarte scurt, după care m-am lecuit: „Noi aşa suntem învăţaţi!”. - Şi după ce s-a petrecut tatăl dvs., mama a mai continuat să ţină gospodăria? - Mama a continuat să ţină gospodăria, dar n-am mai lăsat decât o singură vacă. Pe restul le-a vândut. Vreo 4 ani, cât mai trăia fratele lui tata, au mai ţinut patru oi. Dar le ţinea la el. Acolo era vorba de obţinere de furaje. Mai mergea fratele meu, mai mergeam şi eu pe acasă, dar, la un moment dat, am zis că nu se mai poate. Nu mă mai puteam împărţi în prea multe părţi.

Puşca ecologică a vânătorului Poantă

- Despre ce îi plăcea să cânte lui Drăgan Muntean? Care erau temele lui favorite? Erau legate de Poieniţa Voinii? - Folclorul favorit al lui a fost doina, iar cântecele au fost culese din zonă. Apropo de Cerişor, el cânta despre o „Mândruţă din Cerişor/ Ştiu că de gură ţi-e dor...” (râde). - Domnule profesor, am auzit că sunteţi

Colegiul Economic HERMES a obţinut pentru a doua oară consecutiv

un mare amator de vânătoare. Ce puteţi să ne spuneţi despre asta? - Chestiunea este puţin inexactă! Am să vă spun de ce... Eu ştiu că am fost mediatizat şi pozat ca om cu puşcă. Dar eu, întotdeauna, am spus că „nu sunt vânător! Eu sunt un om cu puşcă!”. De ce mi-am luat armă de vânătoare? Din dorinţa de a merge în natură. Mereu am spus-o şi v-o spun şi vouă: Puşca mea este ecologică! N-am împuşcat pentru că nu puteam. Îmi era milă... Şi toată lumea mă întreba, atunci, de ce mi-am mai luat armă? Pentru simplul motiv că altfel nu puteam să fiu alături de dvs. (de vânători – n.r.) şi să mă plimb! Am văzut zone pe care, altfel, nu le-aş fi văzut niciodată. Se pare că şi vânatul are instinctul de conservare, dar cu toate astea nu se ferea de mine. Probabil că ştia că eu sunt om inofensiv. Dacă am armă de vânătoare? Da, o am şi acuma. Şi ţin la ea. Dar dacă am fost vânător - nu, niciodată! - Deci satisfacţia dv. nu consta în vânat, ci în călătoriile făcute în mijlocul naturii? - Vă rog să mă credeţi că am făcut, odată, o crimă. Eram la începuturi. Atunci am dat drumul solicitării mai multor tovarăşi de vânătoare. Îmi strigau toţi că prada trecea pe lângă mine şi să trag. Dar cred că şi iepuraşul acela a fost un sinucigaş! Vreau să vă spun că nu am putut să mă ating de carnea iepurelui şi soţia mi-a spus: „Dacă nu mănânci, nu te mai duci la vânătoare!”. La un moment dat i-am zis: „Ştii ceva? Nu mă mai duc la vânătoare, dar nici din carnea aia nu mănânc!”. Vreau să vă spun că în ziua aia n-am putut să mănânc nimic. Mă mustra conştiinţa... - De la un biet iepure? - Bine, după aia m-am lecuit. Dar nici nu mă mai gândeam să ridic arma! - Apropo, la petrecerile vânătoreşti, dvs. ce poveşti le spuneaţi? - Eu nu le spuneam nimic. Ascultam. Pentru că lumea ştia că nu am ce să povestesc din punctul ăsta de vedere. Regretatul profesor Păsculescu mă critica, după fiecare vânătoare. Îmi zicea că de ce îmi mai ţin arma dacă vine vânatul la mine, iar eu îi dau onorul (râde). A consemnat Mihai BARBU

Certificatul „Şcoală Europeană”

Competiţia pentru obţinerea Certificatului „Şcoală Europeană” a continuat şi în 2014, cu cea de a unsprezecea ediţie. Certificarea şcolilor cu acest titlul le conferă recunoaştere şi prestigiu în comunităţile educaţionale.

Această competiţie este recunoscută de instituţiile europene ca un bun exemplu de susţinere şi valorizare a parteneriatelor şcolare dezvoltate în cadrul programelor europene din domeniul educaţiei şi formării profesionale. Certificatul obţinut are o valabilitate de trei ani, după care şcoala trebuie să concureze din nou pentru a-şi reconfirma titlul. Obiectivele competiţiei sunt: recunoaşterea rolului pe care l-au avut şi îl au şcolile româneşti în sprijinirea efor-

www.zvj.ro

turilor României de integrare în Uniunea Europeană, ca veritabili ambasadori ai României în Europa prin promovarea unei imagini pozitive a României şi a valorilor şcolii româneşti în spaţiul european; susţinerea dezvoltării conceptului de învăţare pe tot parcursul vieţii în învăţământul preuniversitar şi promovarea performanţelor, a inovaţiilor şi a dimensiunii europene în sistemul şi practicile educaţionale; stimularea cooperării între şcolile din România şi instituţii similare din ţările Uniunii Europene în vederea asigurării calităţii în educaţie; promovarea unui management instituţional centrat pe dezvoltarea dimensiunii europene a educaţiei; promovarea experienţelor pozitive ale şcolilor implicate în derularea proiectelor finanţate prin programe comunitare; încurajarea utilizării rezultatelor, a produselor finale şi a

schimbului de bune practici în activitatea didactică; promovarea imaginii instituţiilor de învăţământ preuniversitar cu performanţe în activitatea de cooperare europeană şi/ sau în derularea de proiecte finanţate prin programe comunitare. Colegiul Economic „Hermes” din Petroşani a obţinut acest certificat în anul 2011 şi, timp de trei ani, a făcut eforturi pentru menţinerea titlului obţinut, ceea ce a determinat un interes tot mai crescut pentru dezvoltarea de noi şi noi proiecte, ceea ce a condus la o îmbunătăţire a managementului şcolar şi la dezvoltarea unei culturi organizaţionale solide. De remarcat este faptul că suntem singura unitate de învăţământ liceal din Valea Jiului care va primi, pentru a doua oară consecutiv, certificatul de "Şcoală

Europeană”. Anul acesta au intrat în competiţie 117 unităţi de învăţământ preuniversitar care au fost şi sunt implicate în activităţi, proiecte şi programe comunitare. Cu un punctaj de 150, Colegiul Economic „Hermes” s-a clasat pe poziţia 20 în topul celor 65 de şcoli care vor primi luna aceasta certificate de „Şcoală Europeană". Din judeţul Hunedoara s-au înscris în competiţie, alături de şcoala noastră, încă trei unităţi cu următoarele rezultate: Colegiul Tehnic „Matei Corvin” Hunedoara - 141 puncte, locul 35; Şcoala Gimnazială „Dr. Aurel Vlad” Orăştie – 106 puncte, locul 92; Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” Deva - 84,5 puncte, locul 108.

Prof. Rodica PASCAL director Colegiul Economic „Hermes”

Ziarul Vãii Jiului

UMOR ÎN HA... MAJOR

vineri, 9 mai 2014

Secera şi barosul

Cândva, simboluri ale progresului prin muncă, secera şi barosul au ajuns… temă de epigramă. Cu sau fără nostalgiile regimului comunist, epigramiştii au scris despre seceră şi baros, la Concursul Naţional „Eterna Epigramă”, desfăşurat la Cluj, anul trecut. Clujenii Ion Bindea, Eugen Pop, Aurel Buzgău, Eugen Albu, Gavril Moisa, Silvia şi Marian Popescu – membri ai Cenaclului Satiricon – au adunat epigramele într-un volum intitulat sugestiv „Secera şi barosul”. Sunt incluşi peste o sută de autori, care demonstrează că zâmbetele nu se obţin doar cu spada epigramei, ci şi cu… barosul ori cu secera. Secera – cândva pita românului Secera de altădată, Folosită de bătrâni, A rămas încovoiată Ca spinarea la români. (Eugen Albu – Cluj-Napoca)

În anii mulţi de dictatură Cu Omul nou şi plin de fumuri, Am fost mereu la cotitură, Dar am rămas ades pe drumuri. (Gavril Moisa – Cluj-Napoca)

Construcţiile economiei comuniste în tranziţie

Agricultura românească, în drumul spre Europa

Entuziasmul, ca o vâlvătaie, În era demolării-şi ia avânt: Ce n-o să poată secera să taie, Va pune-apoi barosul la pământ! (Grigore Chitul – Bistriţa)

Minifabulă

Despărţită de ciocan, Secera, fapt glorios, S-a-ncurcat cu un baros Parcă şi mai mitocan! (George Corbu – Bucureşti)

Trecutul glorios

Evident, acum ne cere Să luptăm, s-avem onoare; Tot ce-i românesc nu piere… Până la privatizare! (Gheorghe Constantinescu – Braşov)

Pe post de nicovală

Poporul nostru blând, uman, În aste vremi cu susu-n jos, A vrut să scape de ciocan Şi-acum icneşte sub baros. (Petru-Ioan Gârda – Cluj-Napoca)

Simbolul egalităţii

Duetul seceră-ciocan, Egalităţii-i fu slogan, Slujind cu sârg un singur rost: S-o ducă toţi egal de prost! (Eugen Ilişiu – Deva)

România pe drumul construirii

O viaţă a luptat ţăranul Cu secera şi cu ciocanul, Şi azi, când secera au scos-o, Mai luptă bietul… cu Barroso! (Dan Prundoiu – Braşov)

Legături de rudenie

Pe ciocan unii-l deploră, El se crede norocosul: Secera îi este soră, Iar big brother e barosul! (Mihai Sălcuţan – Buzău)

Lingăul şi secera

Seamănă la-nfăţişare, C-au spinarea arcuită, Însă unul, ştim noi care, N-are limba ascuţită. (Petronela-Vali Slavu – Aninoasa)

ANUNŢ UMANITAR Colectivul secţiei U.P.U. – S.M.U.R.D. din cadrul S.U.P. vă roagă să fiţi alături de colega lor KERI RAMONA care a suferit un grav accident, în urma unei explozii ce a avut loc în imobilul în care se afla, şi care necesită spitalizare şi intervenţii costisitoare. Contul în care se pot face donaţii este

RO25RNCB0318020186870001

deschis la B.C.R. sucursala Petroşani. Vă mulţumim.

Eficacitate

Aşa e şeful meu, căposul, Impetuos ca uraganul; Cu vorba grea, precum barosul, Îţi seceră pe loc elanul… (Ioan Toderaşcu – Costeşti, Vaslui)

Fermierul român

Oricât ar fi de barosan, Mănosul lan al trudei sale I-l face mirişte-ntr-un an Tăişul secerii fiscale. (Gheorghe Şchiop – Porumbacu de Jos, Sibiu)

Pagină realizată de Petronela-Vali SLAVU

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

10 DIN JUDEŢ

vineri, 9 mai 2014

Grădiştea de Munte

Intervenţie dificilă pe munte

Un hunedorean ce locuieşte într-o zonă greu accesibilă, pe munte, a apelat la pompieri, după ce şi-a rupt piciorul. Intervenţia salvatorilor a fost îngreunată de drumul dificil până la casa omului. Pompierii Detaşamentului Orăştie au intervenit pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă unui bărbat de 25 de ani, din Grădiştea de Munte, care s-a accidentat în gospodărie, suferind o fractură a piciorului stâng. Au intervenit două echipaje, unul de pompieri, iar celălalt de paramedici, cu o ambulanţă şi o autospecială de primă intervenţie. S-a ajuns în zonă foarte greu, după ce echipele au înaintat aproximativ 20

La Hunedoara

de kilometri pe un drum neamenajat, ultimii trei kilometri până la pacient parcurgându-i pe jos. Gospodăria în care a avut loc accidentul este amplasată într-o zonă

montană izolată şi greu accesibilă din localitatea Grădiştea de Munte. Ajunşi la locul intervenţiei, paramedicii au montat pe piciorul afectat atela vacuum, s-au asigurat că pacientul se află în stare stabilă, l-au aşezat pe o targă şi l-au transportat 3 kilometri, pe cărări înguste care au intersectat de mai multe ori pâraie de munte, până la ambulanţă. Pacientul a fost transportat la Spitalul din Orăştie, unde acesta a fost preluat de medicii specialişti.

Festivalul Luminii

La sfârşitul săptămânii viitoare, mai exact sâmbătă, 17 mai, Cercetaşii Hunedoarei organizează ediţia a V-a a Festivalului Luminii. Evenimentul este organizat în colaborare cu Primăria Municipiului Hunedoara. După cum au comunicat organizatorii, tinerii hunedoreni pregătesc un festival simplu, dar special, unde copiii, tinerii şi nu numai, vor avea parte, pentru câteva ore, de o imagine desprinsă din poveşti. Anul acesta, peste 5.500 de cutiuţe origami cu lumânări vor lumina aleile Parcului Tineretului, lumini ce vor fi aprinse odată cu lăsarea serii. Deşi motto-ul festivalului este „Redescoperă frumuseţea lucrurilor mărunte”, pe lângă cele 5500 de gulguţe, tinerii cercetaşi pregătesc, alături de voluntari, câteva ateliere şi standuri, la care hunedorenii sunt invitaţi să participe începând cu ora 18:

tea-room în aer liber, face-painting pentru copii, jocuri, concert folk, tir cu arcul, noduri utile etc. Odată cu închiderea atelierelor, va avea loc lansarea lampioanelor. Organizatorii cred că cei prezenţi vor avea parte de un spectacol inedit.

Proiectul „Încântat să te cunosc”

Ateliere antidrog

În perioada mai-iulie 2014, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) Hunedoara, în parteneriat cu Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Hunedoara, prin Centrul de Tineret, implementează proiectul „Încântat să mă cunosc!”, ateliere de autocunoaştere şi dezvoltare personală adresate voluntarilor antidrog. Potrivit CPECA Hunedoara, obiectivul proiectului îl reprezintă organizarea şi susţinerea a 10 ateliere de autocunoaştere şi dezvoltare personală, adresate unui grup de 10 voluntari ai centrului, în scopul îmbunătăţirii abilităţilor de comunicare, gestionare a emoţiilor, relaţiilor cu familia, colegii şi profesorii. Se aşteaptă ca în urma participării la ateliere, cei 10 voluntari CPECA Hunedoara să îşi dezvolte şi îmbunătăţească abilităţile de comunicare, să înveţe să-şi gestioneze emoţiile, să îşi îmbunătăţească stima de sine şi încrederea în propria per-

soană, să îşi crească gradul de echilibru psiho-emoţional, să îşi îmbunătăţească relaţia cu părinţii, colegii, profesorii şi nu în ultimul rând, relaţiile cu prietenii. Proiectul face parte din activităţile de creştere a nivelului de informare, educare şi conştientizare a populaţiei şcolare în vederea neînceperii sau întârzierii debutului consumului de droguri, în cadrul programelor şcolare, extraşcolare şi de petrecere a timpului liber prevăzute în Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale antidrog 2013-2016.

La Veţel

Pagină realizată Mihaela PETROŞAN

Sub aburii alcoolului

Un tânăr din Veţel, aflat sub influenţa băuturilor alcoolice, a intrat cu forţa în locuinţa mamei sale, a iscat un incendiu şi a fost la un pas de a-şi pierde viaţa.

Miercuri seara, poliţiştii au fost sesizaţi prin 112, de o femeie în vârstă de 46 ani, din comuna Veţel, cu privire la faptul că fiul său, în vârstă de 26 ani, aflat sub influenţa băuturilor alcoolice, o ameninţă cu acte de violenţă, a pătruns fără drept în casa unde aceasta locuieşte şi a incendiat o cameră a imobilului. După ce a solicitat sprijinul poliţiştilor, femeia a părăsit

www.zvj.ro

imobilul împreună cu cei doi copii minori ai săi, refugiindu-se la locuinţa unor vecini. La faţa locului s-au deplasat poliţiştii Postului de Poliţie Veţel, care au stins incendiul şi au luat primele măsuri în vederea salvării vieţii suspectului, care, fiind în stare avansată de ebrietate, risca să îşi piardă viaţa întrucât se afla singur într-o cameră în care focul ardea mocnit în urma incendierii canapelei, a unei perne şi a draperiei. Pe numele individului a fost întocmit dosar penal pentru infracţiunile de distrugere, violare de domiciliu şi ameninţare, acesta fiind cercetat în stare de libertate.

Ziarul Vãii Jiului vineri, 9 mai 2014

IMOBILIARE

PUBLICITATE 11

Vând casă deosebită, pretabilă şi pentru pensiune sau hotel, cu lac pentru peşte, teren de tenis. Telefon 0751.199100

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

Oferim bani, cu rate fixe pentru salariaţi şi pensionari cu venituri mici, fără giranţii. Telefon 0727.737851

ANGAJĂRI

SC CONSMIN SA Petroşani angajează - electricieni - faianţari Condiţii: calificare în domeniu şi experienţă minim 3 ani. Relaţii la telefon 0254.542972, 0371.307979 sau la sediul din str. Independenţei, nr. 11A. Complex debarcader, Eforie Nord, Constanţa, angajează, pe perioada sezonului estival 2014: bucătari, ajutori bucătari, muncitori necalificaţi bucătărie, pizzar, shawormar, ajutor shawormar, barmani, ospătari, ajutori ospătari, vânzător beach bar, muncitori necalificaţi pentru plajă, modelator covrigi, contabil evidenţă primară. Se asigură salariu, 2 mese pe zi şi cazare. www.complexdebarcader.wix.com/debarcader 0732.551456 (cosmote) C.V.-uri la complexdebarcader@yahoo.com Salon de masaj erotic din Frankfurt am Main angajează fete cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 ani, cazare gratuită, câştig între 100-300 de euro/zi. Relaţii la numărul de telefon 00496927137777. SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează brutari cu experienţă. Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, bl. 2/2 sau 0254.550160

SC din Petroşani angajează vânzător materiale de construcţii, şofer de TIR cu experienţă, tâmplar mobilier PAL şi bucătar cu experienţă. Relaţii la telefon 0751.199100. SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează în condiţii avantajoase maseuză (pentru sală de sport). Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, 2/2, sau 0254.550160

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

Vând apartament 2 camere, Iscroni-Aninoasa, lângă poliţie, decomandat, et. 1, termopan la dormitor şi sufragerie, preţ 15.000 euro neg. Telefon 0745.403652 sau 0230.573661 Vând apartament 2 camere, 8 Martie-Petrila, cu gaz, preţ 25.000 lei neg. Telefon 0727.138978

Vând garaj cu canal de vizitare şi pivniţă situate în Petroşani vizavi de Liceul Economic, având suprafaţa de 25 mp. Înălţimea clădirii şi a uşii permite gararea şi a utilitarelor şi microbuzelor. Este branşat la curent de 380V. Preţ: 4500 euro. Telefon 0721.225359 sau 0768.406967 Vând garsonieră confort 1, zona pieţei Petroşani, et.4, mobilată, utilată, faianţă, gresie, centrală, termopane. Preţ 75.000 lei neg. Telefon 0729.492676 (între orele 16-20) Vând teren în Vulcan, str. Decebal, intravilan, 4277 mp. Preţ 17 euro/mp neg. Telefon 0729.492676 (între orele 16-20) Se vinde apartament ultracentral în Petroşani, b-dul 1 Decembrie 1918, etaj 4/8, decomandat, amenajat modern, compus din patru camere, bucătărie, debara, două băi, hol şi trei balcoane, în suprafaţă de 75 mp; dispune de parchet melaminat, gresie şi faianţă, uşi interioare (inclusiv de intrare) de lemn, reţea internet, cablu TV, gigacalorimetru propriu, boiler electric. Ocupabil imediat. Preţul este 114.000 lei. Telefon 0726.118355 Se vinde apartament în Lupeni, str. Parângului, bl. A5, etaj 9/10, ap. 81, compus din două camere, bucătărie, baie, hol acces, hol intermediar şi balcon, în suprafaţă de 51 mp. Ocupabil imediat. Preţul este 22.400 lei. Telefon 0726.118355

ÎNCHIRIERI

Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66. Relaţii la telefon 0767.806804

HOROSCOP

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Vestea care apare azi prin intermediul unui amic are un efect mobilizator asupra ta şi te stimulează să te apuci serios de o activitate nouă, cu un consum imens de energie, dar ai toate resursele necesare pentru a înainta în forţă.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

vorbă.

Viaţa de familie e plăcută, te simţi bine printre ce dragi pentru că e linişte, armonie şi o atmosferă paşnică ori de câte ori staţi de

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Atmosfera e perfectă în jurul tău, probabil tu eşti motorul tuturor acţiunilor interesante de astăzi şi reuşeşti să-i ţii aproape şi pe alţii cu interese similare.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

sonală.

Ceva te ţine pe loc, dar nu vrei să spui nimănui ce te macină, ca să nu fie greşit interpretat drept un blocaj sau o slăbiciune per-

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Eşti mai timid şi nu reuşeşti să exprimi tot ceea ce simţi, indiferent că e vorba de iubire, de teamă sau de nemulţumiri. Le ţii în tine, ceea ce creează o stare de tensiune ce ţi se reflectă pe chip.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

A sosit momentul demult anunţat al unui final de etapă şi deşi ştiai că se va întâmpla, tot te ia prin surprindere.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Aştepţi cu mult entuziasm un eveniment anunţat pentru perioada următoare pentru că ai aşteptări imense de la el. Te-ai pregătit sufleteşte pentru a face faţă cu brio acelui moment.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Unii se cam joacă azi cu nervii tăi, dar în loc să le dai satisfacţie, mai bine le răspunzi în doi peri, ca să nu vadă că te-ar deranja.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Timpul se dovedeşte a fi cel mai mare inamic al tău, pentru că trece incredibil de greu. Fă un efort sa te supui ritmului in care evoluează lucrurile.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Dacă porneşti acum o acţiune nouă, ai toate şansele s-o vezi îndeplinită în timp foarte scurt, pentru că prinzi un val favorabil care te trimite direct la scopul cel mare.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Ai mare grijă la declaraţiile de dragoste care ţi se fac azi, pentru că există riscul să pici în plasa unui mare mincinos.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Nu merită să fii amabil chiar cu oricine, pentru că vei vedea că la vorbele tale amicale ţi se răspunde de multe ori cu tupeu, cu agresivitate. Alege-ţi modul de comunicare în functie de anturaj şi de subiect.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 FEL DE FEL

vineri, 9 mai 2014

Ca patrioţi locali sperăm ca la Concursul Naţional de Dramaturgie,

„Joc secund” de Gheorghe Truţă să fie prima clasată

Piesa dramaturgului lupenean a ajuns în finală

Dramaturgul Gheorghe Truţă continuă seria succeselor obţinute anul trecut cu piesa „Călătorie în ţara basmelor”, premiată la Concursul de dramaturgie pentru copii şi tineret organizat de Teatrul „Vasilache” din Botoşani, şi anul acesta cu „Simfonie pentru flaut şi nimeni”, şi ea premiată şi jucată pe scena Teatrului „Andrei Mureşanu” din Sf. Gheorghe. Între 14 şi 18 mai a.c. Teatrul Naţional Timişoara va fi gazda Concursului Naţional de Dramaturgie din Timişoara. Urmare a unei competiţii extrem de disputate, Gheorghe Truţă a acces în faza a II-a a concursului. Pentru această fază, juriul, format din somităţi ale artei dramatice, a ales piesa „Joc secund” a dramaturgului lupenean. Aceasta va intra în finală alături de alte două piese,

O invenţie care va revoluţiona, definitiv, geometria terestră:

„Paganini nu mai locuieşte aici” de Carmen Dominte şi „Tango in the dark” de Edith Negulici. În cadrul atelierelor dramatice, textele finaliste vor fi puse în scenă ca spectacole lectură. După vizionarea acestora, juriul va decide, în deplină cunoştinţă de cauză, piesa câştigătoare.

Ca patrioţi locali, îi ţinem pumnii dramaturgului lupenean cu deschidere naţională şi îi urăm ca piesa sa, deşi intitulată „Joc secund”, să se claseze pe primul loc. Oricum, indiferent de rezultat, Gheorghe Truţă a performat şi de această dată. Marian BOBOC

Pe site-ul primăriei Petrila suprafeţele se exprimă în metri liniari!

Cităm şi azi din minunatul site al Primăriei Petrila menit a atrage, ca un uriaş magnet, turiştii din toată lumea în partea estică a Văii Jiului. De această dată, partea de site la care ne referim se adresează nu atât amatorilor de sport, cât mai ales arheologilor amatori şi profesionişti. Pe ce ne bazăm?

www.zvj.ro

Pe un stadion (care nu mai există deloc) şi pe o popicărie (din care a mai rămas doar scheletul din beton şi fier), dar care sunt prezentate, cu mândrie, iubitorilor de sport şi de mişcare în aer liber. Ca să dăm o mână de ajutor arheologilor amatori de la noi şi din lumea largă vom menţiona că stadionul din Petrila în suprafaţă de 12.750 metri pătraţi (şi nu liniari, cum ne indică minunatul site petrilean) s-a transformat, de o bună bucată de vreme, într-un parc plin de betoane, iar Popicăria „Preparatorul” e un fel de toaletă publică neautorizată (de 600 m, după mă-

surătorile celor de la primărie). Ca să nu mai spunem şi despre „Constantin Brâncuşi” care nu mai e, demult, la Petrila, liceu industrial, ci e ditamai colegiul tehnic! Dar, ca să nu prelungim inutil suspansul, dăm, mai jos, textul integral: „Zona de Sport este reprezentată de: zona de sport în aer liber şi cea în construcţii amenajate. Din prima fac parte cele două stadioane (Petrila cu o suprafaţă de 12.750 m˛ si Lonea cu 14.300 m˛) şi unele construcţii şcolare, sala de sport a Liceului Industrial „Constantin Brâncuşi” Petrila, în care se pot desfăşura diverse sporturi de sală;

Menţionăm existenţa popicăriei cu terenurile: Popicărie Preparatorul - 600 m˛ şi teren Popicărie Jiul - 600 m˛ şi a sălii de sport aparţinând Asociaţiei Sportive Inter Petrila existentă în oraşul Petrila. Stadioane şi alte facilităţi: Stadionul Parâng Lonea: str. Stadionului; Stadionul INTER Petrila: str. Arenei: o sală de sport”. Îi sugerăm, pe această cale, d-lui primar Ilie Păducel să le solicite imperativ celor care au compus acest text inept să sară, neapărat, gardul ce desparte Primăria Petrila de Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuşi” şi să ia legătura, în regim de maximă urgenţă, cu distinsul profesor de matematică Gheorghe Boantă pentru a-i medita măcar la chestiunile elementare ale disciplinei. Şi dacă tot au trecut de gardul ce-i desparte de şcoală, n-ar fi rău ca respectivii să se întâlnească şi cu un profesor de limba şi literatura română. Poate aşa nu vor mai scrie, precum Gâgă: „Zona de sport e reprezentată de zona de sport…”. Ca să dăm doar un exemplu… Mihai BARBU

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VI Nr. 208 9 mai 2014 4 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului

Pe vremea când liberalii erau „oameni-salon”…

Dezvelirea bustului lui I.G. Duca. Parcul „I.G. Duca” Petroşani

La 29 decembrie 1933 I.G. Duca este ucis mişeleşte pe peronul gării din Sinaia cu 4 focuri de armă trase în cap de legionari. La toate bisericile din Valea Jiului sunt oficiate slujbe religioase pentru odihna sufletului marelui dispărut. Organizaţiile PNL din Valea Jiului trimit o delegaţie la Bucureşti pentru a participa la funeraliile lui I.G. Duca. Din delegaţie fac parte C. Negulescu şi I. Farkaş (întâmplarea face ca acesta să fie un prosper negustor de… pompe funebre) din Petroşani, primarul Bunea şi viceprimarul G. Georgică din Petrila şi alţi fruntaşi liberali din Vulcan şi Lupeni. La începutul anului 1935, Constantin Bursan, deputat de Hunedoara şi renumit filantrop, are iniţiativa executării unui bust al lui I.G. Duca, realizat din bronz, care să împodobească parcul oraşului Petroşani. Pentru turnarea în… formă a acestei iniţiative, Ion E. Bujoiu, directorul general al soc. Petroşani, oferă cu generozitate sprijinul material al societăţii Petroşani.

Festivitate amânată

La începutul lunii septembrie 1935, bustul lui I.G. Duca e gata, fiind adus la Petroşani, unde urmează să fie aşezat pe un soclu solid de piatră în parcul oraşului, situat în faţa Judecătoriei Petroşani. Anunţată iniţial la 15 septembrie 1935, festivitatea de dezvelire a bustului este amânată cu două săptămâni. Duminică, 29 septembrie, orele 11, cochetul parc al Petroşaniului e gătit sărbătoreşte cu ghirlande şi drapele tricolore, fanfarele şi muzicile întregesc atmosfera. În aerul sărbătoresc, popor cât cuprinde, de nu mai ai loc să arunci un ac.

Personalităţi, „câtă frunză şi iarbă”

Au onorat cu prezenţa acest moment festiv dezvelirea primului bust din judeţul Hunedoara turnat în memoria răposatului I.G. Duca - mulţime de personalităţi judeţene şi locale şi, se înţelege, toată floarea cea vestită a liberalilor hunedoreni: deputatul Grigore Duca - fratele fostului premier, dr. Romulus Miocu - prefectul judeţului, deputaţii C. Bursan, I. Nasta, dr. C. Tiso, Mircea Oprea, Ion Radu şi dr. S. Bocaniciu, senatorii D. Füllep şi I. Vulcu, lt. col. N. Podgoreanu şi lt. col. Ion Stroescu, căpitanii A. Strâmbeanu şi I. Medrea (Petroşani), căpitanul G. Mazilu (Deva), I. Bocăescu - primarul Bradului, A. Tănăsescu primarul Haţegului, I. Brâncoveanu - primarul Hunedoarei, Stelian Frâncu - administratot financiar, Remus Herlea - preşedintele Camerei de Agricultură, Titu Vlădoianu - inspector şcolar şi I. Popovici - revizor şcolar, dr. A. Fodor (Haţeg); din Valea Jiului: ing. Iosif Iancu - inspector general, Al. Popescu, N. Gavrilescu şi V. Şerb - directori la Soc. Petroşani şi Soc. Lonea; ing. inspector D. Dimitriu, ing. insp. Haerte, cpt. C. Romalo, inginerii inspectori N. Ivan, A. Moţet şi I. Tilici, canonic N. Zugravu, preoţii Iuliu Miclea, Coriolan Drăgan, T. Ioanovici, Ioan Butnariu, Ioan Pop şi Iuliu Szabo, domnii

D. Epure, Ioan Tocaciu, Emil Fărcaşiu, Valer Pop, S. Vladislav, N. Moga, V. Brassat, T. Făurescu, dr. E. Giurchescu, d-ra Julieta Georgescu, P. Turcu, D. Joandrea, Gh. Fotescu, M. Bogza, S. Suciu, Ion Ciora,

ţărâna uşoară, cum şi pomenirea în vecii vecilor”. Dr. Ionel Moga, primarul liberal al oraşului Petroşani: „Domnule Prefect, Domnilor,/ Bustul modest ce s-a dezvelit astăzi, mulţumită D-lui Director General al soc. Petroşani, Ion Bujoiu, şi dl. deputat Constantin Bursan este primul monument menit să eternizeze în bronz, în oraşul nostru, figura de martir al Marelui Bărbat de Stat, care a fost I.G. Duca. Prin ridicarea acestui monument s-a înfăptuit o vie dorinţă de-a noastră, de a proslăvi în veci amintirea lui şi de a da prilej de mărturisire credinţei şi iubirii noastre recunoscătoare către acela care a fost un desăvârşit şi strălucit conducător al vieţii noastre de stat. El a fost marele îndrumător al mişcării cooperatiste, Ministru al Instrucţiunii, Ministru al Agriculturii şi al Domeniilor pe vremea când pământul ţării trecea definitiv în mâinile celor ce munceau, Ministru de Externe în situaţia extrem de gravă a timpurilor de după război, dând dovadă a unei înţelepciuni şi priceperi deosebite şi dobândind succese şi 1935. Protopopul Duma şi primarul Moga realizări concrete de primul ordin pentru Statul la festivităţile din Parcul IG Duca nostru. A contribuit prin vasta sa experienţă la consolidarea noastră internă, dând dovadă de o Ion Munteanu, doamnnele şi domnişoarele învăţătoare, pregătire completă şi un talent extraordinar. În urma învăţătorii de la toate şcolile, ing. C. Profir, prof. V. acestor fapte a fost ales şeful Partidului Naţional Grigorescu şi Gheorghe Ghiţă, Florea Şerban, doctorii A. Liberal, ca pe urmă, chemat fiind la cel mai mare post Herman, M. Sofonea, N. Rădoi şi A. Weisz; C. Negulescu, de înaltă răspundere, să-ţi împliească Sfânta sa datorie faţă de ţară şi neam ca un adevărat erou. Fie dar acest T. Munteanu, N. Todea ş.a. monument ce s-a ridicat în acest însemnat centru de cultură, industrie şi viaţă românească, expresiunea (…) Discursuri, discursuri… abnegaţiei, jertfei mântuitoare şi a luptei biruitoare. Protopopul Ioan Duma şi preotul P. Fan au oficiat Înaintea lui, deci, trebuie să ne descoperim şi să ne slujba religioasă. Din cele spuse de prefectul Miocu plecăm cu iubire şi pietate, cu admiraţiune şi respect reţinem: „Să dea Dumnezeu ca sângele vărsat prin toţi aceia care, uniţi prin gândul lui şi prin sufletul lui, uciderea lui Duca să producă cetăţeni vrednici şi cu vom şti să continuăm pe calea pe care ne-a îndemnat să devotament dus până la martiriu pentru neam şi ţară”. mergem înainte, luptând cu ultima înfiorare a îndârjirii prin binele obştei şi neamului nostru. Pe deasupra Urmează alte cuvântări. Protopopul ortodox Ioan Duma: „Suntem strânşi durerii pe care am suferit-o în urma pierderii celui mai în jurul statuii lui I.G. Duca pentru ca să-i dăm cinstea bun şi celui mai luminat slujitor al Tronului şi ţării, care cuvenită, iar cetăţenilor îndemn la săvârşirea de fapte a fost Ion Duca, şi care durere, în loc să scadă creşte din bune. Suntem aici pentru ca în potirul inimilor noastre zi în zi, stăruie marea poruncă a vremii, şi anume: să strângem încă odată lacrimile ce nu pot să se ostoaie munca pentru ţară. În această muncă plină de de a curge în amintirea lui Ioan Duca, pentru că I.G. răspunderi vom fi biruitori, avându-l mereu crescând în Duca, fost conducător al partidului cel mai puternic şi sufletele noastre şi invocând spiritul lui de conducător fost conducător de guvern, nu a plecat să se de câte ori vom fi la mari răspântii. Avem în Ion Duca un odihnească, ci, atunci când detunătura a ajuns la exemplu de jertfă şi patriotism, generaţia de astăzi se urechea ţării, el era un martir al nostru, al tuturor. I.G. închină cu pietate în faţa celui ce sufleteşte va rămâne Duca a avut toate însuşirile de a se înălţa peste semenii de-a pururi în inimile noastre. Spre a ajunge ţelul, pe săi. A fost de o modestie şi umilinţă creştinească rară, care ilustrul dispărut şi-l propusese, şi spre a cinsti între cei de seama lui poate nici nu a avut pereche. amintirea lui, şi ca sângele lui generos să nu fi fost Ridicarea lui nu se datoreşte străduirii de a ajunge jertfit în zadar, avem cu toţii datoria cetăţenească şi acolo, ci străduirii pentru binele neamului. A fost, afară de conştiinţă naţională de a urma învăţăturile sale de modestia lui, un cărturar şi artist cum rar a avut ţara înţelepte şi a ne arăta demni executori ai testamentului în ramura pe care el a slujit-o. Ne amintim de justeţea său. Domnului Director General al Soc. Petroşani Ion discursurilor sale, nu exista patimă, pornire duşmă- Bujoiu şi d-lui deputat Bursan ţin să le mulţumesc din noasă, ci frumuseţea adevărurilor ce avea să le for- suflet, în calitate de primar al oraşului Petroşani, muleze pentru a trece în conştiinţa publicului. Înainte pentru marea cinste ce ne-au făcut-o, dăruindu-ne de a fi altceva, a fost un român deplin, care a căutat să acest bust şi îi asigurăm că vom păstra cu sfinţenie dezarmeze cu dragostea inimii sale pe cei ce erau memoria lui Ion (continuare în pagina IV) împotriva metodelor pe care el le propovăduia. Să-l Marian BOBOC rugăm pe Dumnezeu să-i dea odihnă veşnică, şi să-i fie

PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 9 mai 2014

1 Mai 1945

Ana Pauker în Câmpia Surducului După 23 august 1944, Ziua Internaţională a Muncii reîncepe a fi sărbătorită, intrând într-un alt timp istoric, „într-un ev aprins”. Odată cu dispariţia de pe scena politică a Partidului Social Democrat, propaganda comunistă confiscă, încet, dar sigur, semnificaţia acestei frumoase şi tradiţionale sărbători a clasei muncitoare. În 1945, 1 Mai este decretat de propaganda comunistă „primul 1 Mai liber”.

Liber, liber, dar… supravegheat

Din documentele poliţiei reiese că şi comuniştii, la adăpostul propagandei, urmăreau vârtos desfăşurarea evenimentului. Practic, notele informative comuniste nu diferă cu nimic de cele ale poliţiei capitaliste. Cu patru zile înainte de 1 mai, la 27 aprilie 1945, Poliţia de Reşedinţă Deva atrage atenţia comisariatelor din subordine: „Suntem informaţi că în vederea zilei de 1 Mai a.c. elemente legionare şi hitleriste pregătesc o acţiune de afirmare a existenţei activităţii lor clandestine prin punerea la cale a unor atentate împotriva funcţionarilor vieţii democratice sau a militarilor sovietici, în conformitate cu ord. telegrafic Nr. 3730 S. din 27 aprilie 1945 al Dir. Gen. a poliţiei, în scop de prevenirea unor asemenea acte teroriste, întreprindeţi razii şi controlaţi ziua şi noaptea circulaţia în gări şi la ieşirile din oraş, pentru identificarea tuturor elementelor străine de localitate, reţinând pe cei ce nu vor justifica prezenţa”. Şeful poliţiei hunedorene, Iancu Tudoran, cunoştea problemele de efectiv cu care se confrunta poliţia şi cum punerea în aplicare a ordinului său necesita un personal numeros, oferă şi soluţia: „Pentru remedierea lipsei de personal, în executarea raziilor şi controlul circulaţiei se va face apel în cea mai largă măsură la concursul cetăţenilor voluntari verificaţi din punct de vedere politic”. Poliţistul şef al judeţului întăreşte ordinul de mobilizarea generală - „Întreg personalul poliţienesc va fi folosit, concentrat pentru executarea diferitelor măsuri în raport cu urgenţa lor, evitându-se dispersarea personalului”, arătând şi modalitatea de supraveghere a clasei muncitoare: „Păstrând discreţia necesară, veţi desemna oameni de încredere care să participe la manifestaţiile şi întrunirile unde doresc în ziua de 1 Mai a.c., pentru

transmite la ora precisă dări de seamă asupra desfăşurării manifestărilor din sectorul d-voastră, precizându-se nr. participanţilor, defilări, serbări, discursuri ţinute etc. De asemenea se va menţiona dacă s-a semnalat vreun act de provocare şi din partea cui”.

Lozincile F.U.M.

Importante pentru înţelegerea atmosferei adunărilor de 1 Mai sunt lozincile. Din „Scânteia” aflăm care au fost lozincile livrate clasei muncitoare de Frontul Unic Muncitoresc: „Moarte fasciştilor, libertate popoarelor!”, „Trăiască România democrată liberă şi independentă”, „Trăiască Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste!”, „Trăiască în veci prietenia dintre poporul român şi poporul sovietic”, „Trăiască bravele trupe ale generalilor Dăscălescu şi Atanasiu, mândria naţiunii române!”, „Trăiască glorioasa Armată Roşie eliberatoare şi străluciţii ei comandanţi”, „Trăiască guvernul de concentrare democratică Petru Groza”, „Trăiască unitatea de muncă şi luptă a muncitorimii, ţărănimii şi intelectualităţii pentru consolidarea democraţiei în ţara noastră!”, „Trăiască Mareşalul eliberator Iosif Visarionovici Stalin”, „Trăiască România democrată!”, „Poporul român sărbătoreşte primul său 1 Mai liber”.

1 Mai. Vedere din Lupeni Fiecare comisariat de poliţie se conformează ordinului, raportând telefonic situaţia. Dintre acestea reţinem rapoartele Comisariatului de Poliţie Lupeni din 1 Mai. Primul raport dat la orele 9 dimineaţa: „(…) Avem onoare a vă raporta că serbarea zilei de 1 Mai în acest sector a decurs în perfectă linişte. Nu s-a semnalat nici un incident”. Raport nr. 2 (orele 15): „(…) Avem onoare a vă raporta că ziua de 1 Mai a fost sărbătorită în localitate astfel: Dimineaţa, la orele 6, au început a se aduna în faţa Primăriei muncitori din mină şi fabrici, femei şi copii, în vederea plecării la Surduc. Au luat parte membrii partidului comunist, în frunte cu Dl. Sârbu, primarul comunei, Partidul Social Democrat în frunte cu Dl. Păcuraru, membrii organizaţiei Frontul Plugarilor, lucrătoare, lucrători şi copii, de asemenea, tineretul progresist. Muzica muncitorilor încă de la orele 5 dimineaţa a cântat pe toate străzile oraşului, după care s-a plasat în faţa Primăriei. Dl. primar Sârbu a ţinut o scurtă cuvântare despre importanţa zilei, aducând elogii M.S. Regelui, armatei române şi aliaţilor, după care a luat cuvântul dl. ajutor de primar Borsay, vorbind în limba maghiară asistenţei acelaşi lucru şi încheind cu aceleaşi elogii. La orele 7,45 întreaga asistenţă, în frunte cu conducătorii respectivi, s-a încolonat şi a pornit spre bariera Petroşani în perfectă ordine. Pe tot timpul parcursului muzica muncitorilor a executat marşuri. Incidente nu s-au semnalat”.

1 Mai. Vedere din Petroşani

a demasca eventualii turburători şi a împiedica să comită acte necugetate. În ziua de 1 Mai a.c. veţi raporta acestei poliţii situaţia telefonic la orele 10, 17 şi 22”. În cremenea nopţii de 30 aprilie – 1 Mai, la orele 24, Poliţia de Reşedinţă Deva comunică telefonic unele modificări ale ordinului din 27 aprilie: „Se va raporta telefonic acestei poliţii situaţii la orele 9 şi 21, între orele 15 şi 16. Se vor

Din Lupeni ne mutăm în cealaltă extremitate a Văii Jiului, la Petroşani. Care a fost atmosfera aici aflăm din relatarea „Primul 1 Mai liber în Valea Jiului” publicată în organul de presă judeţean al Partidului Comunist Român: „În ajunul zilei de 1 Mai, spre marea bucurie a minerilor din Valea Jiului, a sosit tov. ANA PAUKER să participe cu muncitorii la serbarea primului 1 Mai liber. Începând de la orele 5 dimineaţa, fanfara minieră străbate străzile oraşului (Petroşaniului – n.a.), sunând prin marşuri deşteptarea. Drapelul roşu şi tricolorul românesc fâlfâie pe toate casele. În toate vitrinele se găsesc portretele iubiţilor conducători ai clasei muncitoare, Marx, Engels, Lenin şi Stalin; la sediul P.C. (Partidul Comunist – n.a.), tov. Ana, Gheorghiu-Dej, Luca şi Teohari (Georgescu – n.a.). În faţa cazinoului sindicatului funcţionarilor (actualul Teatru Dramatic „Ion D. Sîrbu” – n.a.), deoparte un bloc de cărbune, de alta o roată dinţată împodobită cu roşu simbolizează mina şi industria. În balconul primăriei (Primăria Petroşani era situată atunci în actualul cartier Petroşani-Nord, prin Piaţa Victoriei – n.a.), tov. Ana, tov. ministru Adrian şi autorităţile locale primesc defilarea muncitorilor şi plugarilor în ordinea următoare: minerii din Lonea împreună cu Frontul Plugarilor călări, Petrila cu gărzile cetăţeneşti pe biciclete împodobite ş.a.m.d. În faţa primăriei are loc aşezarea pietrei fundamentale a monumentului primului minier din lume Stahanov dând mâna cu un miner din Valea Jiului. Vorbeşte tov. primar ing. Chirca, salutând pe tov. Ana şi subliniind importanţa acestui monument. Vorbeşte apoi tov. Pătraşcu care, printre altele, spune: Primul 1 Mai

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

vineri, 9 mai 2014

liber în această ţară nouă democratică este o bucurie mare. Cu toate condiţiile grele de trai, muncitorii mineri fac sforţări uriaşe să sprijine guvernul lor, guvernul Groza. Clasa muncitoare unită în Frontul Unic Muncitoresc este pe calea cea bună, e un semn că vom reuşi să învingem toate piedicile pentru a

Soc. Petroşani) şi, bineînţeles, Ana Pauker. În 1945, Ana Pauker (născută Hanna Robinson) avea 52 de ani şi era preşedinta Uniunii Femeilor Antifasciste din România şi membră a Comitetului Central al PCR. Discursul acesteia nu iese din şabloanele propagandistice ale epocii: „Chiar în zilele cele mai senine, cum e ziua de astăzi, trebuie să ne amintim de răul ce am suferit de pe urma războiului fascist, tocmai pentru a ne întări în datoria noastră de a lupta cu toţii din toate puterile pentru a împiedica un nou război imperialist. Ca să nu fim din nou oprimaţi, clasa muncitoare trebuie să se unească şi să ridice ţara. Muncitorii trebuie să creadă în puterea lor, deoarece ei stau în fruntea luptei pentru refacerea ţării. Numai ridicând ţara o vom face puternică, gata să reziste ca o stâncă oricărei presiuni. Suntem o ţară mică, dar avem o ţară mare prietenă. Această prietenie trebuie să ştim s-o câştigăm, să ţinem capul sus şi să ducem până la capăt lupta împotriva fiarei hitleriste, urmând exemplul eroilor muncii. (…) La viitorul 1 Mai ne vom întâlni şi mai veseli, mai siguri că am făcut mai mult pentru a împiedica pe imperialiştii fascişti să-şi ajungă scopul”.

Premii pentru mineri. Bal la cazinou

face o Românie liberă democratică şi fericită. Placa a fost aşezată de minerii care s-au evidenţiat în producţie, Letan Petru, Cârbean Ştefan, Glogan Vasile, Tămaş Gheorghe, Ioan Eftimie, Secăluş Ştefan, Gros Ioachim, Lazăr Aluas, Kormusek Mihai şi Halonic Teodor”. După consumare momentului oficial, manifestanţii se îndreaptă în coloane, pe jos, cu fanfara în frunte şi cu drapelele naţiunilor unite fluturând, spre Câmpia Surducului, locul tradiţional de petrecere a zilei de 1 Mai a muncitorimii din Valea Jiului.

Pe Câmpia Surducului cu Ana Pauker

Manifestanţii din estul Văii Jiului fac joncţiunea cu cei din vestul Văii. „Pe platoul de la Surduc se întâlnesc muncitorii şi plugarii din: Cimpa, Pui, Lonea, Petrila, Lupeni, Vulcan, Aninoasa şi Petroşani. Dealurile sunt pline de oameni, câmpiile sunt înnegrite de mulţime, peste 50.000 de oameni serbează primul 1 Mai liber în Surduc”, relatează cu frenezie propagandistică „Zori Noi”. La prezidiul activ din tribună i-au loc tovarăşii comunişti Sârbu, Farkaş şi Şibetean şi tovarăşii social-democraţi Şoit şi Gârboveanu. Conform cutumei este ales şi un prezidiu virtual, numit de onoare format din conducerile centrale ale Partidului Comunist Român şi Partidului Social Democrat, guvernul sovietic şi român, şi tovarăşul Stalin. Numărul mare al vorbitorilor relevă o rezistenţă la discursuri a clasei muncitoare. Au luat cuvântul: căpitanul Demişov (în numele Armatei Roşii), maiorul Bacalu şi căpitanul Vântu (în numele Armatei Române), Adrian Dumitru (ministru subsecretar de stat la Ministerul Industriei şi Comerţului pentru Industria de Război, în numele guvernului), Nicolescu (în numele Uniunii Sindicatului Minier), Tătar (în numele Sindicatului Minier Aninoasa), Cotoţ (din partea Sindicatului Petroşani), Borşai (în numele Sindicatului Lupeni), Muţiu (Sindicatul Vulcan), Gherman (Sindicatul Textil Vulcan), Tilici (în numele funcţionarilor din Valea Jiului), Cornăţeanu (Apărarea Patriotică), ing. Florescu (UP), Scorei şi Saturn (Frontul Plugarilor), Birtalan (Uniunea Populară Maghiară), Bădiceanu (în numele femeilor democrate), Robert Martin, ing. Nădaş (administratorul

a fost sărbătorit în linişte, ne întrebăm ce rost a mai alerta poliţiei: „Suntem informaţi că în vederea zilei de 1 Mai a.c. elemente legionare şi hitleriste pregătesc o acţiune de afirmare a existenţei activităţii lor clandestine prin punerea la cale a unor atentate împotriva funcţionarilor vieţii democratice sau a militarilor sovietici”… Probabil, de a menţine vigilenţa trează. Căci, se ştie, duşmanul clasei muncitoare nu doarme.

Valea Jiului în „Scânteia” Din rubrica „Ştiri muncitoreşti din toată ţara” din „Scânteia” spicuim câteva informaţii referitoare la Valea Jiului: „De la 12.850 tone de cărbuni extrase în luna noiembrie, muncitorii din Valea Jiului au ajuns la 18.870 tone în luna martie, şi în cadrul întrecerii de 1 Mai vor să ajungă la 20.000 tone”; „În Valea Jiului s-a constituit o comisie pentru colectarea unui fond din care se va ridica o statuie vestitului miner sovietic Stahanov”; „La Petrila s-au confecţionat 4 table de piatră de mărimea 4 pe 2 m, care se vor monta la intrările în galerii. Ele poartă următoarele inscripţii roşii: Puţul Ana Pauker, Mina GheorghiuDej, Preparaţia 1 Mai liber, Strada Vasile Luca”; „La abatajul frontal dintr-o mină din Lupeni, unde a fost pericol de foc, s-au executat lucrările de asanare cu cea mai mare rapiditate. O echipă de şoc compusă din mineri, mecanici, artificieri, maeştri şi ingineri au reuşit să străpungă în termen de 3 zile vechiul preabataj de 39 m lungime, în condiţiuni grele de temperatură. Inginerul Duma Ştefan a stat în fruntea muncitorilor tot timpul, zi şi noapte. La propunerea sindicatului, Direcţia Minelor i-a premiat pe bravii mineri cu suma de lei 100.000”; „La Petroşani s-a înfiinţat o Şcoală Populară de Artă şi Cultură, care are 8 secţii: limbi străine, artă dramatică, coregrafie, pictură, presă şi propagandă, muzică instrumentală, canto şi dans. Elevii, copiii muncitorilor şi muncitorii înşişi sunt complet scutiţi de taxe. Până acum s-au înscris cca. 400 de elevi şi eleve. Pentru încurajarea elementelor valoroase s-a deschis un concurs pentru cea mai bună piesă originală, având ca subiect viaţa

Pentru câţiva mineri fruntaşi sărbătorirea zilei de 1 Mai a avut şi o finalitate în… buzunarul lor. Inginerul Braha i-a cadorisit cu niscai bani pe minerii: Carol Gabora (80.000 lei; acesta lucrând de 51 de ani în mină), Petru Letan, Alexandru Ioanec şi Francisc Crişan (20.000 lei). În afară de cei 4 ortaci, încă 300 de mineri au fost recompensaţi cu premii variind între 15.000 şi 20.000 lei. Ziua de 1 Mai pe Câmpia Surducului s-a încheiat printr-un spectacol artistic. După care, la întoarcerea la Petroşani, la Cazinoul Muncitoresc a fost mare bal, cu muzică şi bufet asortat, care a ţinut până-n zori.

Retragerea la Lupeni

La orele 21, Muşat, şeful Comisariatului de Poliţie Lupeni, raportează telefonic încheierea zilei de 1 Mai: „(…) participanţii la serbările zilei de 1 Mai 1945, care au plecat la Lupeni, în număr de circa 3.000 oameni la Surduc, s-au întors prin transport cu trenul la orele 19. Al doilea transport s-a efectuat la orele 20,30. Sosirea în localitate s-a efectuat în perfectă ordine. Până la această oră nu avem de semnalat nici un incident”. Cum, după cum s-a văzut, în Valea Jiului 1 Mai

muncitorilor mineri”; „Tinerii din Lupeni au început o întrecere patriotică cu cei de la Aninoasa”; „La Petroşani muncitorii s-au angajat să lucreze săptămânal un schimb de 8 ore în plus pentru ridicarea producţiei”. Marian BOBOC

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII

(urmare din pagina I)

Duca şi ne vom sili ca să ne îngrijim cu pietate de acest monument care constituie un înalt simbol de educaţie naţională, fiindcă, pe de o parte, comemorează şi proslăveşte spiritul de jertfă al marelui martir, iar pe de altă parte, exprimă sentimentele noastre de adâncă recunoştinţă şi pioasă amintire faţă de acela care a murit în executarea datoriei sale cu atâta vrednicie. Acest simbol trebuie privit ca un loc luminos şi îndrumător, dătător de exemple tuturor ce se găsesc aci şi vor trece pe aci în viitor. Memoria lui va fi eternă şi faptele lui vor afirma în vecii vecilor tuturor generaţiilor ce se vor perinda pe aceste meleaguri frumoasa şi nobila lui fiinţă”. Deputatul Constantin Bursan: „S-a spus şi s-a scris atât despre Ion Duca încât nu-mi recunosc nici posibilitatea şi nici talentul de a mai adăuga ceva. În adevăr, ceaş mai putea spune de acest strălucit fiu al neamului nostru, căzut jertfă nevinovată în momentul în care se pregătea să dea ţării sale toată puterea lui de muncă, izvorâtă din cel mai curat sentiment de dezinteresată 1935. Dezvelirea bustului lui IG Duca dragoste pentru binele public şi rezervată de una din cele mai frumoase şi rodnice experienţe. Să vorbesc de însuşirile sale excepţionale? Să vorbesc de idealurile următite de el şi care au atins culmi necunoscute în aceste vremuri de sălbatic arivism? Să vorbesc de mintea lui ageră şi încununată cu podoaba celei mai înalte acturi? Să vorbesc de minunata lui elocvenţă şi de care actualul president al Consiliului (Gheorghe Tătărescu - n.a.) spunea nu fără dreptate: discursurile lui Duca, prin forma lor, vor trece în antologie, iar prin fondul lor în istorie? Să vorbesc de cinstea lui fără prihană şi de dispreţul lui pentru tot ce însemna materialism? Să vorbesc de marea (…) lui bunătate faţă de tot ce poate fi suferinţă omenească? Să vorbesc de dragostea lui pentru tineret, pentru acest tineret, din sânul căruia s-a ridicat mâna, care a răpus pe cel mai sincer, cel mai convins şi cel mai dezinteresat apărător şi îndrumător al lui? Să vorbesc de omul politic, care, alături de Ion Brătianu, a luptat să cheme la viaţă politică ţărănimea prin votul obştesc, dându-i şi o temelie socială prin împroprietărire? Să vorbesc de animatorul acestei mari reforme, a căror fericite rezultate le vor culege desigur generaţiile ce ne vor urma? Să vorbesc de chipul cum el înţelegea şi se lupta cu armonia socială, pe care o considera ca o organică necesitate a consolidării şi propăşirii statului? Să vobesc pentru respectul lui pentru muncă şi lumea muncitoare şi de simţământul de dreptate ce-l stăpânea şi-l manifesta fără şovăire, ori de câte ori avea să judece conflictele şi năzuinţele fireşti, a diferitelor clase sociale? Să vorbesc despre acest harnic soldat al păcii, în care credea cu fanatism şi pentru care lupta cu descurajare? Să vorbesc de Ion Duca, apărător al şcolii şi credincios susţinător al bisericii? Să vorbesc de nobleţea gândirii acestui mare cugetător şi care n-avea egal, decât generozitatea în acţiune şi dreptate în apreciere? Să vorbesc de lealul servitor al Patriei şi Regelui Său, pentru splendoarea şi înălţarea cărora a muncit, luptat şi căzut, după ce-şi făcuse spovedania activităţii ce urma să se desfăşoare, spovedania ce un tragic destin a voit să fie rugăciunea cea din urmă a acestui mare patriot? S-au spus toate acestea, s-au spus şi s-au scris de mult şi de nenumărate ori. Îl revăd şi azi în dimineaţa zilei tragice. Averizat că va fi suprimat, a refuzat orice măsură de pază. Omul bun, politicianul curat şi cetăţeanul leal, ce prezenta Ion Duca, refuza să creadă că el, omul prin excelenţă al cărţii şi a tot ce ea reprezintă şi a tot ce reprezintă nobil şi înălţător, va fi totuşi răpus de mâna unui discipol al ei. Se ştia curat, se ştia nevinovat. Îl revăd şi acum simplu, acea simplitate ce-i era proprie, grav, fără falsă prestanţă, plecând la Sinaia să-şi facă datoria de prim sfetnic al Tronului, fără se se îndoiască că era un erou sortit să cadă, fiind ţării şi Regelui său scut şi pavază. La ce înălţimi trebuie să se ridice sufletul omenesc, ca să înţeleagă tragedia fără seamăn al acestui nobil fiu al Patriei? Când într-un târziu, foarte târziu, patimile vor amorţi şi trupul va şterge din mintea celor ce vor fi atunci tot ceea ce răpunerea lui Ion Duca a reprezentat ca inutilitate brutalitate, când aci, în Petroşani, în această cetate a muncii şi a nădejdii, generaţiile ce ne vor urma vor întreba al cui este bustul ce dezvelim astăzi, li se va răspunde desigur: Este bustul lui Ion Duca, slujitor al Regilor săi, dezinteresat servitor al Patriei, demnitar politic de o înaltă probitate şi mai presus de toate: om de o nemărginită bunătate. A luptat pentru bine şi dreptate, a trăit cinstit şi a murit sărac. Ion Duca a fost şi va rămâne o mare figură etică. Ion Duca a fost şi va rămâne o mândrie a neamului românesc şi o podoabă a omenirii”. Deputatul Cornel Tisu: „Nu ne este dat nouă, celor tineri, să facem apologia prodigioasei personalităţi a lui Ion G. Duca, suntem prea mici şi prea modeşti de a încerca aceasta. Mă voi mărgini să pun în cuvintele mele toată recunoştinţa tineretului liberal, pentru conducătorul nostru de ieri, pentru acela care cu atâta căldură, cu atâta afecţiune şi încredere ne-a asociat la opera sa. Îi păstrăm în sufletele noastre de tineri făclia nestinsă a unei nesfârşite iubiri şi recunoştinţe. Ion G. Duca a fost obsedat necontenit de ideea ridicării tineretului, a utilizării lui în administrarea ţării. De la el am învăţat să fim modeşti, să preţuim cinstea, cristalizată în persoana sa. Ion duca ne-a dat exemplul cel mai clar de suferinţă şi de răbdare stoică. De la el am înţeles iubirea aproapelui, dragostea de ţăranul

vineri, 9 mai 2014

român, democraţia adevărată, pentru care a luptat o viaţă întreagă, şi pe care a căutat să ne-o insufle în toate timpurile şi în toate actele sale. Ne-a dat exemplul cel mai evident de o mare şi înaltă probitate, de gândire aleasă şi ne-a lăsat numele său acoperit de aureola datoriei împlinite. El ne-a împărtăşit spiritul de cercetare, dorul lui de lumină, de dragoste neţărmurită. Ceva nu ne-a putut totuşi învăţa măestrul şi iubitul nostru preşedinte: secretul păstrării fericirii pe pământ. Atunci, când un neam întreg îşi alesese cu ochii plini de nădejde pe prim ministrul său, când un guvern se aşternea pe muncă, când o literatură consacrase o nouă valoare, atunci din rândul unor necunoscuţi, într-o atmosferă otrăvită de minciuni, trivialitate, de promovare a violenţei, de invenţiuni, a căzut la pământ, la discreţia unui tânăr fără minte, un aşa suflet şi ne-a răpit ţării şi culturii un talent şi dreptul de a figura printre popoarele civilizate. Ion Duca se află acum în nemărginire. N-a fost pregătit pentru aceasta, deşi de atâtea ori a pipăit nemărginirea cu vasta lui minte, cu simţul lui infinit în munca de gigant, ce a pus în serviciul ţării şi a partidului. Oraşul Petroşani a vrut să imortalizeze figura atât de vie, atât de pătrunzătoare, de caldă a aceluia care nu mai este printre noi de aproape doi ani de zile. Daţimi voie, domnilor, copleşit de emoţie şi de toată însemnătatea actului solemn de astăzi, să depun în amintirea lui Ion Duca o lacrimă caldă de durere, de recunoştinţă şi nepieritoare amintire şi să aduc în numele tineretului liberal din acest judeţ al Hunedoarei salutul pios de respect, credinţă şi devotament conducătorului (…) care a fost şi nu mai este, pentru Ion Duca”. După consumarea cuvântărilor oficiale, în jurul statuii au defilat elevii şi profesorii tuturor şcolilor din oraş. Preotul greco-catolic Iuliu Miclea, ajutorul de primar al Petroşaniului şi fruntaş liberal, în fruntea unei delegaţii de liberali a rostit un scurt şi vibrant cuvânt comemorativ: „Aducem un pios omagiu sufletului lui Ion Duca, concretizat prin această statuie şi îi facem declaraţiunea cea mai categorică să mergem pe urmele pe care le-a sfinţit cu sângele său spre binele neamului şi spre mai marea slavă a României Noi. Pururi îi va fi neuitată memoria în inimile noastre”.

Parcul „I.G. Duca”

Începută la orele 11, solemnitatea a durat două ceasuri, încheindu-se la orele 13. Tot cu acest prilej s-a hotărât ca numele parcului orăşenesc din Petroşani să fie „I.G. Duca”. Parcul era situat în actualul perimetru al Parcului Poştei (clădirea care în prezent este proprietatea ROMTELECOM nu exista atunci), vizavi de Judecătoria Petroşani. Credem că ar fi un elementar gest de reparaţie istorică, dacă acest parc ar reveni la numele de „I.G. Duca”. Dar, cunoscând indolenţa culturală a liberalilor hunedoreni (excepţie făcând, fireşte, doar Costel Avram) ne îndoim că vreun liberal va avea această iniţiativă…

Legionarii l-au dat jos pe I.G. Duca de pe soclu. Prin 1975 bustul a fost aruncat la haldă…

De notat că acest bust al lui I.G. Duca era singurul monument din spaţiul public al Petroşaniului. Din păcate, nu a rezistat foarte mult, decât 5 ani. Dintr-o ştire seacă publicată la 14 octombrie 1940 aflăm: „Bustul lui I.G. Duca a fost ridicat din parcul oraşului de către un grup de legionari, în cadrul unei manifestaţii care a decurs în linişte”. În amintirile sale pe care le-am publicat în volumul „Liberalii lui Miocu”, Petre Făgaş rememorează povestea bustului lui I.G. Duca: „Prin 1936 prefectul liberal de Hunedoara, Romulus Miocu, a promovat un proiect prin care, în Petroşani, pe un teren viran de pe malul vestic al pârâului Maleia, vizavi de fostul liceu al oraşului, azi şcoala sportivă, se construia un nou parc, iar în mijlocul lui, pe o moviliţă, a fost instalat bustul de marmură albă al fostului prim ministru I.G. Duca, asasinat de legionarii nicadori în decembrie 1933 pe peronul gării de la Sinaia. (…) Odată cu venirea la putere a legionarilor, la începutul lui septembrie 1940, bustul lui Duca a dispărut, şi de atunci nu s-a mai ştiut nimic de el. Petroşaniul, ca reşedinţă de raion, a fost primul dintre oraşele Văii Jiului în care a început modernizarea în epoca comunistă. Prin 1975, având o problemă de rezolvat la Petroşani şi simţind nevoia de a merge la toaletă, m-am dus printre clădirile din vechiul centru, a căror demolare deja începuse. Acolo, printre dărâmăturile vechii preturi, clădirea administrativă a raionului, într-o debara, acoperit pe jumătate de moloz am văzut un bust de marmură albă. Iniţial am crezut că este a lui Stalin, dar văzând că nu are mustăţi, de curiozitate l-am degajat complet şi am văzut inscripţia I.G. Duca. Aşadar, aici, într-o debara a vechii preturi, a zăcut trei decenii şi jumătate bustul unui mare prim ministru liberal. Această întâmplare s-a întâmplat într-o zi de joi. Am împins bustul lângă perete şi l-am acoperit cu câteva scânduri, cu gândul să vin sâmbăta dupămasă cu căruţa pentru a-l recupera. Intenţionam să îl duc la Valea de Peşti şi să îl montez pe o stâncă, după ce voi fi acoperit inscripţia cu ghips. De la Uricani la Petroşani sunt 30 de kilometri. Sâmbătă după-amiază am plecat de acasă cu căruţa şi în câteva ore am ajuns la Petroşani. Am tras căruţa până lângă ruine dar, spre ghinionul meu, vineri se lucrase şi excavatorul încărcase molozul şi cu el şi bustul. Nu am aflat niciodată în ce haldă a fost transportat acel moloz. Această acţiune eşuată a mea a fost ultima încercare de a mai aduce un serviciu benefic cauzei liberale, după venirea comuniştilor la putere”.

şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul VI Nr. 153 9 mai 2014 4 pagini

ISSN 2068 - 3650

Un document fermecător:

ile Pagin I-IV

Amintirile Iluţei (Ileana Oltea Pop, n. Duma)

Mărturisesc că, în urmă cu mulţi ani, când am citit, în revista „Formula As”, un scurt fragment din amintirile d-nei Ileana Pop, am fost vrăjit pe loc de farmecul acestora. Mi-am propus să o caut pe aceea care era depozitara unei părţi necunoscute din memoria Petroşaniului la Craiova, unde locuia atunci. Din păcate, luat cu altele, am tot amânat, până când doamna Ileana Pop a răposat în casa din Bucureşti a fiicei sale Ioana, la 11 decembrie 2011. Avea venerabila vârstă de 94 de ani. „Fiicele Ioana si Mira, nepoatele Doina şi Ileana şi strănepoţii Radu, Vlad şi Răzvan, ca şi toţi cei care au cunoscut-o îi păstrează vie amintirea”, îmi mărturiseşte emoţionată doamna Sorana Georgescu-Gorjan. Al cărui musafir am avut privilegiul de fi săptămâna trecută. Trebuie să spun că vizita am făcută la insistenţele lui Cătălin Docea, directorul-proprietar al publicaţiilor ZVJ. Acesta, cunoscându-mi fobia de călătorii, m-a pus în faţa faptului împlinit, susţinând cu generozitate spesele deplasării, toate aceste eforturi fiind puse în… operă doar din dorinţa de a recupera pentru cititorii ziarului nostru cât mai multe din istoria Văii Jiului. După cum se ştie, doamna Sorana Georgescu-Gorjan este fata constructorului Coloanei Infinitului, distinsă cercetătoare a operei brâncuşiene şi cetăţean de onoare al Petroşaniului. Doamna Sorana mi-a arătat caietul cu amintirile răposatei sale mătuşi Iluţa (care a fost soră cu mama ei, ambele fiind fiicele protopopului ortodox Ioan Duma), amintiri în căutarea cărora plecasem, fără însă a mă… clinti din loc. Amintirile sunt scrise citeţ într-un caiet dictando gros, cu coperte roşii, căruia pe vremea mea îi spuneam de „10 lei”. De la doamna Sorana am aflat că, după trecerea la cele veşnice a mătuşii sale Iluţa, caietul roşu a ajuns la ea, prin bunăvoinţa verişoarele sale. Deşi aşternute pe hârtie la o vârstă înaintată, 90 de ani!, amintirile sunt scrise cu exactitate, cu putere de portretizare, cu o detaşare pe care, desigur, doar senectutea ţi-o poate oferi. Din sutele de pagini de amintiri, multe cu conţinut intim, familial, doamna Sorana Georgescu-Gorjan a selectat câteva pe care le-a oferit cu mărinimie Ziarului Văii Jiului spre publicare (paginile 1-8, 35-37, 42-46, 50, 74-76, 95-104, 235241, 326-328), care vor fi urmate, avem promisiuni în acest sens, şi de altele. Pentru atractivitate redactării jurnalisticii, am pus intertitluri scoase din contextul textului. Am adăugat şi facsimile şi fotografii puse cu generozitate la dispoziţie de doamna Sorana Georgescu-Gorjan. Credem că, în urma acestor „operaţiuni”, ne-a reuşit melanjul. Astfel putem oferi cititorilor ZVJ o lectură despre un Petroşani nostalgic, fascinant, puţin cunoscut, cu baluri şi reuniuni, cu sărbători pascale a căror organizare făceau concurenţă Operei mari din Cluj, dar şi informaţii inedite din familia protopopului ortodox Ioan Duma, o personalitate importantă a culturii Văii Jiului. „Amintirile Iluţei” ocupă, alături de cele ale preotului Traian Moşic, un loc de frunte în paupera literatură de frontieră din Valea Jiului. Marian BOBOC

Amintiri cu paşi de vată La insistenţa copiilor, care pretind că ştiu foarte multe lucruri din viaţa familiei şi e păcat să nu le aştern pe hârtie, să le afle nepoţii şi strănepoţii, am început să mă gândesc la tot ce a fost viaţa mea. Acum, când am inima obosită, mă odihnesc şi „cuget” la toate câte au fost. Amintirile vin cu paşii lor de vată şi-mi trezesc în minte lucruri care nu pot fi uitate, mă năpădesc şi-mi dau seama că reînviind trecutul, gândurile acestea le-am purtat în mine toată viaţa, fără să ştiu.

Cărarea pierdută… Încep prin a zugrăvi locul unde m-am născut, crescut şi am fost fericită. M-am născut în primul război mondial, în 1917 la 4 septembrie. În Rusia începuse revoluţia bolşevică. Istoria începuse să-şi ţese pânza de nenorociri. Taticu [pr. Ioan Duma] m-a botezat Oltea-Ileana, un nume care nu putea fi maghiarizat, de altfel ca şi cele ale fraţilor mei – Voichiţa, Şerban, Mioriţa. Casa noastră era plasată pe o colină, în dosul bisericii. Biserica era pe strada principală. Avea un ceas după care se ghida şi gara şi fusese ridicată de bunicul meu [Avram Stanca], Moşu, cum i se spunea în familie. Eu nu l-am cunoscut, murise în 1916. De-a lungul timpului, Taticu a perfecţionat clădirea, care a ajuns mare şi frumoasă. În spatele bisericii se afla casa noastră. Trebuia să urci zece trepte, să ajungi în curte, care era pavată cu pietre de râu, pentru că era înclinată şi nu se putea asfalta. În spatele casei era un drum lat, care ducea la spital. Lateral, casa avea de o parte o stradă mică, pavată tot cu pietre de râu, înclinată rău, la care-i ziceam strada care urcă la cer. În cealaltă parte, casa avea o grădină mare cu flori şi una de zarzavat.

Balauri cu limbi de foc Ce-mi aduc bine aminte din copilărie sunt visele. Vise cu balauri cu limbi de foc, care-mi făceau coşmaruri din care mă trezeam în braţele Mamichii [Elena Duma, n. Stanca], sau zboruri cu bastonul lui Iacob

baci, sau alte vise ciudate, de care am avut parte şi mai târziu, unele chiar premonitorii. Singura şi prima bătaie de la Taticu am luat-o la aproximativ şase ani. Mamica plecase de acasă, iar eu am luat-o de mână pe Mioriţa, sora mea cea mică, de nici trei ani, şi am plecat s-o căutăm pe Mamica. Pe drum a început ploaia, ne-am speriat şi ne-am întors acasă unde nu era nimeni, totul era încuiat de servitoarea care plecase după noi. Ne-am dus în curtea de găini unde era şi intrarea în grajdul în care se găseau lemnele de foc pentru biserică şi casă, şi am stat acolo, unde ne-au găsit noaptea, după o căutare disperată în tot oraşul. […]

Năzbâtii, năzbâtii… De la Mamica am luat cam tot în acel timp o bătaie pentru furt. Luasem un scăunel să ajung la cutia cu bani din dulap. Am luat o hârtie de 100 lei şi am fugit la băcănia de vizavi de biserică să cer bomboane de doi lei. În prăvălie se afla o vară a mea, mare, de 16 ani [Veturia Raţiu], care mi-a cumpărat bomboanele, şi pe mine m-a dus acasă cu suta intactă. Mamica făcea tăieţei şi mi-a pus degetele pe planşetă unde m-a bătut cu făcăleţul, să nu mai fac altădată. La şapte ani [1924] am început şcoala primară. Îmi aduc aminte doar lucruri mărunte, izolate, recitări, cântat la serbări şi o decepţie sentimentală din clasa întâia. În clasa a patra era elev băiatul directorului minelor din Petroşani, frumos, voinic, bătăuş. Avea o bicicletă cu o sonerie în formă de cap de câine, care lătra, şi tot el suna cu clopoţelul pauzele dintre ore. Doream teribil să mă evidenţiez cu ceva, să mă bage în seamă. La un moment dat am făcut pipi în bancă (singura dată). Învăţătoarea m-a scos pe culoar să mă usuc. Stând aşa, a ieşit Pupu (aşa-l chema pe erou) cu clopoţelul să sune pauza. M-a văzut şi am vrut să mor pe loc.

SPECIAL

Drumul fără întoarcere cu îngeraşii Amintirea cea mai dureroasă din copilărie a fost legată de moartea Mioriţei, tovarăşa mea de joacă. La cinci ani şi jumătate a făcut o ocluzie intestinală şi din cauza a cinci medici care au făcut un consult greşit, a fost operată vineri 25 martie 1927, iar lunea, după trei zile, a murit. Revăd ca acum, scena în care eu mă jucam la masa din bucătărie în timp ce servitoarea spăla lucrurile aduse de la spital, care miroseau a iod. La un moment dat, câinele din lanţ a început să urle foarte urât. Servitoarea a zis: „Acuma moare Mioriţa”. Am sărit scările, nu ştiu cum, şi am fugit la spital. Când am intrat în salon, Taticu era cu patrafirul de gât şi citea rugăciunea morţilor. Mamica şi Şerban în genunchi plângeau şi se rugau. Mioriţa i-a spus Mamichii: „Nu mai plânge că eu trebuie să plec cu îngeraşii de pe lampă, care mă cheamă la ei”. Pe mine m-au trimis acasă spunând că vin şi ei curând. Acasă, am pândit venirea lor, cu sora Consulatrix de la spital, care aducea pe Mioriţa învelită în pătură, în braţe. Când au intrat în casă, Mamica mi-a spus: „De acum nu mai ai cu cine te juca!”. Pe Mioriţa au pus-o pe pătuţ, goală, şi eu priveam îngrozită cicatricea roşie de pe burtica ei mică. Casa apoi a fost plină de lume şi de flori de zambile, care şi azi mi se pare că miros a mort.

Amintiri în pas de dans În Petroşani, în timpul verii era o şcoală de dans pentru adolescenţi. Cum Voichiţa şi Şerban [fraţii] mergeau acolo, m-am înfipt şi eu. Profesorul de dans, pentru că se pregătea un bal al bisericii, cu program artistic, m-a instruit să joc o căzăcească şi o tarantelă. La această şcoală veneau şi băieţii Galeriu şi Pupu Timoc, eroul meu. Într-o pauză eu am furat chipiul lui Florin [Galeriu], care avea panaş galben (el era elev la liceul militar) şi am fugit cu el. Băieţii după mine, m-au prins şi Pupu m-a sărutat pe obraz. Le-am dat chipiul şi am plecat acasă disperată. Eram sigură că am rămas gravidă. Nu ştiam ce să fac. Suspinam, n-am vrut să mai mănânc, stăteam locului (lucru ce nu-mi era în fire), încât Mamica a crezut că sunt bolnavă. M-a întrebat mereu ce am, până ce am spus crudul adevăr. Mamica nu a reacţionat cum mă aşteptam şi a zis că Taticu o să vorbească cu tatăl lui Pupu să-i dea o bătaie. Asta s-a întâmplat la vârsta de 12 ani [în 1929].

Violenţii mineri Tot atunci [în 1929], a avut loc revolta minerilor din Lupeni. Uniţi cu ei, minerii din Lonea, Petrila şi Petroşani au plecat şi ei la Lupeni, seara, cu lămpaşele aprinse şi cântând Internaţionala. Când am vrut să deschid geamul să-i văd cum trec, Mamica mi-a strigat: „Închide geamul!”. L-am închis, dar nam apucat să fug, că geamurile de la camera unde era biroul (unde m-am şi ascuns) au început să zboare şi pietrele să cadă până în celelalte camere. A doua zi am auzit că la cei mai de seamă domni din oraş minerii au făcut la fel.

Regina balului În anul acela, 1929, Taticu s-a hotărât să picteze biserica. A chemat din Bucureşti pe pictorul Traian Cornescu, nepotul lui Luchian. Pentru plata refacerii bisericii s-a hotărât balul bisericii. Aici colaborau toţi intelectualii oraşului cu ce putea fiecare. Veturiţa, fata Tuşei Veta, sora mamei, care făcuse Conservatorul la Cluj, urma să cânte din Brediceanu. Dr. Lepădatu de la Spitalul orăşenesc urma să cânte arii din opere (cântase în corul operei din Cluj). Eu urma să dansez căzăceasca şi tarantela, iar tineretul urma să danseze în sala mare a Cazinoului Muncitoresc, unde era balul, dansul „Romana”, un fel de cadril cu 12 figuri. Toţi tinerii erau îmbrăcaţi în costume naţionale. Se premia cel mai autentic costum, era o tombolă bogată şi concurs de „miss”. Cum eu eram veşnic urcată pe schele lângă pictorul Cornescu, să-l ajut (?), ne-am împrietenit în aşa măsură încât el m-a scos regina balului şi am câştigat o amforă de argint care tronează şi azi în vitrina noastră.

Munca şi iubirea de ţară În oraşul în care m-am născut [Petroşani], am trăit atâtea lucruri care nu pot fi uitate. Mirosul de cărbune şi mirosul de păduri de brad, şi acum când le simt îmi cadenţează amintiri din copilărie. Atmosfera casei noastre, în care Buna [preoteasa Ioana Stanca] aprindea candele la sărbători, în care în nopţile cu furtună, trăsnete şi fulgere şi Taticu citea rugăciuni, era o atmosferă de neuitat. Buna nu suferea să mă vadă că stau şi nu fac nimic. Oamenii care nu fac nimic nu merită să trăiască. Să

vineri, 9 mai 2014

muncim şi să iubim ţara – asta era esenţial. Pe lavoarul bunicii era arborat un prosop mare, alb, cu chipul brodat al lui Ştefan cel mare, sub care era scris: „Vorbiţi, scrieţi româneşte, pentru Dumnezeu!”. Cred că îl avea de pe vremea ungurilor. Am rămas cu Mamica. Abia mai târziu mi-am dat seama ce mare valoare morală şi înţelepciune de Socrate avea. O blândeţe cu care reuşea să îl potolească şi pe Taticu, care era ca un zmeu când se supăra.

Modernul şi cochetul Petroşani A sosit la noi într-o zi un domn mic, cocoşat, un prieten al tatălui din tinereţe. Era din pleiada studenţilor din Budapesta – Goga, Ilarie Chendi, Tăslăuanu – care scoteau ziarul românesc „Luceafărul”. Ne-a spus că a venit din curiozitate să cunoască pe Mamica, femeia care a avut curajul să-l ia pe Ion de bărbat. A recunoscut că numai o liană de femeie ca Mamica a reuşit să-l fixeze şi să-l potolească pe Taticu. Oraşul nostru era frumos. Avea doar 25.000 de locuitori, un primar care iluminase oraşul cu becuri de 500 de waţi, plantase flori în orice loc se puteau planta şi lungise asfaltul până în comuna Livezeni.

Fermecătoarele baluri Lumea era elegantă şi se făceau baluri în rochii de seară şi fracuri. Balul bisericii era cel mai popular. Avea loc în Cazinoul Muncitorilor, cel mai mare din oraş. Balul începea cu un cadril românesc, alcătuit din 12 figuri cu un balans între ele. Dansul acesta se numea Romana. Toată lumea era în costume naţionale.

Paştile la Biserica „Sf. Nicolae” - mai regizat ca la Opera mare Ceva care mi-a încântat copilăria au fost Deniile. În postul Paştelui, care dura şapte săptămâni, Taticu făcea denii în fiecare miercuri şi vineri seara. În săptămâna mare, ultima, în care se postea cu toată familia, denii erau în fiecare seară. Atunci, cum se însera, veneau verii mei – Genu, Tenzi, Puiu Moga –, cu care ne jucam în jurul bisericii. Aprindeam lumânări în nişele care împrejmuiau biserica, aprindeam candelele de la mormântul lui Moşu, care era îngropat lângă zidul bisericii. În interiorul bisericii era un clar-obscur de la candelele ce ardeau în faţa icoanelor. Candelabrul cel mare era aprins doar în săptămâna mare şi la sărbători. La evanghelii toată lumea aprindea lumânările ce le ţineau în mâini şi se cânta omofonic „Cu noi este Dumnezeu” şi „Apărătoare Doamnă”. În tinda bisericii la care urcai opt trepte, era o mică terasă cu cinci arcade. În fiecare arcadă, din Joia Mare, se aprindeau nişte globuri de 500 w. Lumina era gratuită la vremea aceea, Societatea Petroşani suportând totul. Directorul Uzinei electrice, un evreu vecin cu noi, accepta toate sugestiile lui Taticu. În Ardeal, Învierea nu se făcea la ora 12, ci dimineaţa la ora 3. Taticu dorea ca oamenii să vină dimineaţa, curaţi, spălaţi, nemâncaţi, ca să primească Paştile. Paştile se pregăteau din Joia Mare. Atunci soseau „Păştenii”. Aceştia veneau în haine noi, curaţi şi aleşi dintre cei mai buni credincioşi. Butoaiele în care se puneau Paştile erau noi – ciubere albe de lemn pe care Mamica le împodobea cu frunze de mirt. Polonicele cu care se serveau Paştile erau smălţuite şi cu o capacitate de ½ kg. Nu se dădeau Paştile fără vin. Învierea propriu-zisă dura până la 4 şi jumătate, după care lumea stătea la coadă şi primea pâinea cu vinul. Fiecare venea de acasă cu o oliţă în care lua Paştile. La Taticu la biserică totul era organizat. Când noaptea, la ora trei, era plină biserica şi curtea bisericii cu lume, Taticu ieşea din altar şi striga: „Veniţi de luaţi lumină!”. După ce toată lumea avea luminile aprinse, Taticu ieşea din biserică, se stingeau toate luminile şi în tăcere se înconjura biserica. Nu se auzea nici un zgomot. În curte, sub un tei aştepta fanfara minerilor. În clipa când ajungeau pe terasă prapurii, cei patru epitropi care duceau aerul sub care se afla preotul, corul şi cine mai încăpea, Taticu izbea cu crucea în uşa bisericii, care era închisă, şi striga: „Deschideţi boieri porţile, să intre Împăratul Măririi!”. Din biserică replica un om, singurul care rămăsese acolo: „Cine este Împăratul Măririi?”. Taticu răspundea: „ Domnul cel Mare şi Tare, acela este Împăratul Măririi!”. Toată această discuţie se făcea de trei ori. La a treia lovire cu crucea în poarta bisericii, uşile se deschideau, clopotele sunau, corul cânta, luminile se aprindeau toate, şi fanfara cânta: „Hristos a înviat!”. Erau momente solemne ce nu se pot uita! Tuşa Irina Stanca din Cluj, care în fiecare an venea de Paşti la noi, cu toată familia, zicea: „Ioane, la tine totul e mai frumos şi mai regizat ca la Opera mare din Cluj!”.

Drama cedării Ardealului Cedarea Ardealului a fost cel mai sumbru eveniment. Eram la masa de prânz când la Radio s-a anunţat cedarea Ardealului. Nu ne venea să credem că aşa ceva se va întâmpla fără luptă şi proteste. În nici o clipă nu ne-am imaginat că vor lua şi Clujul. Buna, care a luptat atâta pentru Ardeal pe vremea ungurilor, nu concepea aşa ceva. Se făcuse albă la faţă şi n-a mai mâncat nimic trei zile. Am suferit şi după pierderea Basarabiei şi Bucovinei dar acum era

SPECIAL III

vineri, 9 mai 2014

dezastru. [După cedarea Clujului, Dr. Constantin Stanca cu familia s-au mutat la Bucureşti, iar Dr. Dominic Stanca, cu spitalul de femei pe care-l conducea la Cluj, s-a mutat la Orăştie.]

Premoniţia atentatului În 1945, eram invitaţi la nişte prieteni. Era sâmbătă. Pe la prânz mie a început să-mi fie frică. Nu ştiam de ce. De ceva care-mi făcea o spaimă greu de suportat, care creştea din ce în ce. Voiam să fug undeva, să scap de ceva ce se va întâmpla. Am luat calmante, dar degeaba. Seara i-am spus lui Titi (soţul meu), că nu merg nicăieri, că am o stare de spaimă. Titi m-a certat, că-s ca o babă superstiţioasă şi sunt obligată să merg. Toată seara n-am vorbit (lucru rar) şi toţi au observat că am ceva. Pe la 12 noaptea mi se făcuse şi frig şi m-am lipit de soba de teracotă. Simţeam că în mine tremură tot – inimă, ficat, maţe. Am avut impresia că se dărâmă ceva şi am întrebat cât e ceasul. Era unu fără cinci. Am plecat acasă pe la trei, am luat iar calmante şi la ora 6 a sunat telefonul. Am sărit din pat ştiind că e pentru mine şi am început să mă îmbrac. Şerban telefona de la Lupeni, să vin în gară la primul tren să mergem la Petroşeni că azi noapte i s-a pus o bombă Taticului. Aşa am făcut. Pendula care era atârnată între cele două geamuri (la unul fusese pusă bomba) arăta ora unu fără cinci. Asta a fost una din primele fapte de eroism pe care le-au făcut comuniştii. Au urmat scrisori de ameninţare, semnate „Mâna morţii”. Se cerea plecarea lui Popa Duma din Valea Jiului. Alte scrisori de şantaj cereau bani. Mitropolitul Bălan i-a scris Taticului să plece la Sibiu, unde dânsul îl va face profesor la facultatea de teologie, dar Taticu a refuzat.

Încă un vis premonitor: arestarea tatălui Anul 1949 a fost un an fără noroc. […] În ziua de Sfintele Rusalii, Taticu a fost arestat din biserică, la sfârşitul slujbei. În ziua aceea, eu eram la Aninoasa şi aşteptam să vină după mine o maşină să mă ducă la biserica unde trebuia să cânt. Aşteptând maşina, am adormit vreo zece minute, în care am avut un vis premonitor în legătură cu ce s-a întâmplat după patru ore. Am visat că maşina a venit târziu. Când am ajuns la biserică, am alergat să mai apuc ceva din slujbă, dar doi domni, care erau la uşa bisericii şi stăteau rezemaţi de cripta bunicilor mei, mi-au spus: „Acuma s-a terminat slujba”. Eu am fugit la Mamica şi i-am spus să pună tăieţei în supă că vine şi Taticu. Mamica mi-a spus: „Taticu e în camera lui Buna şi n-a fost la biserică, că acum este vremea altuia”. Eu am intrat în camera lui Buna, unde Taticu era îmbrăcat într-o cămaşă lungă naţională (cum nu avea de fapt) şi mi-a spus că vrea să stea în întuneric, să trag obloanele (unul care fusese distrus în 1945 de bombă) şi s-a culcat în pat rugând să nu fie deranjat. Acesta a fost visul, la care nu i-am dat importanţă. În realitate, maşina a venit târziu, ca în vis. La sosirea la biserică, stăteau doi domni rezemaţi de criptă. I-am întrebat dacă s-a terminat slujba şi ei mi-au spus că da. Eu am intrat în biserică totuşi, ca să apuc să mă miruiască Taticu. După mine au intrat şi cei doi bărbaţi. Taticu a întins mâna cu crucea spre ei, la care ei s-au ferit şi au zis: „Noi avem de vorbit”. Taticu i-a poftit în altar să se schimbe, spunându-mi să-i spun Mamichii să pună tăieţei în supă. Am alergat acasă şi i-am spus Mamichii ce trebuia şi aşteptam să iasă Taticu pe uşa de din dos. După un timp au ieşit pe uşa de la altar toţi trei. Taticu a urcat scările, cei doi aşteptau jos. Taticu a trecut în dreptul bucătăriei şi ne-a spus: „Să nu mă aşteptaţi cu masa, că eu merg la Securitate să dau declaraţii”. A deschis umbrela,

că începuse o ploaie măruntă. Când l-am văzut plecând între cei doi, mi-a venit în minte visul, pe care nu i l-am spus Mamichii. Dupămasa toată am sunat la Miliţie, la Securitate, şi nimeni nu ştia nimic. Abia a doua zi am mers eu la Securitate, ştiind că şeful era un cunoscut, fost copil ministrant la biserică pe când avea 10-12 ani. Cât am stat la biroul lui, nu şi-a ridicat ochii (se făcea că scrie) şi mi-a spus că nu e nici o problemă şi că tata va veni acasă în câteva zile. Bineînţeles că n-a mai venit. Ceea ce am reuşit a fost că aveam voie să-i ducem de mâncare. Mamica săraca îi trimitea ce ştia că-i place şi mergeam eu, care mergeam cu funicularul câteodată să mai aflu câte ceva, alteori Maria, servitoarea. Într-o zi, Mamica stătea la geamul din dormitor, când ştia că trecea pe acolo un miliţian care locuia mai sus de noi. Acesta i-a spus Mamichii să nu-i mai trimită mâncare bună, că o mănâncă ticăloşii şi Taticului îi dau doar macaroane fierte peste care turnau sare şi nu-i dădeau apă.

Bătut şi aruncat peste cărbuni În noaptea de Sfânta Maria (15 august), un miliţian care se internase în spital s-a lăudat că l-a bătut pe ţapul de popă şi l-a aruncat în pivniţa de cărbuni a Securităţii, unde l-au lăsat două săptămâni. La Petroşani a stat la închisoare 6 luni, după care l-au dus la Deva. Acolo Şeful Securităţii era un fost tenor din corul bisericii. Am fost la el şi mi-a spus că l-a văzut pe Taticu, că era răcit şi a dat ordin să i se aducă ceai şi aspirină. De la Deva a fost apoi dus la Cluj. Acolo era deţinut un actor de la Teatrul naţional, coleg cu Puiu Stanca. Acesta bărbierea deţinuţii. Când a vorbit cu Taticu şi a aflat că e unchiul lui Puiu, s-a bucurat şi au stat de vorbă. Prin el apoi am auzit unde se află Taticu. Din Cluj a fost adus la Rahova, la Ministerul de interne. Aici era regim de exterminare.

Gemenii aduc libertatea Norocul nostru a fost Unchiul Costi [Dr. Constantin Stanca]. Ministrul de interne, Teohari Georgescu, a cărui soţie nu putea face copii, a apelat la tratamentul Unchiului, după care „tovarăşa” a născut gemeni. De bucurie, Ministrul i-a promis unchiului un cadou mare, o maşină sau aşa ceva. Unchiul i-a spus că are un cumnat necondamnat, nejudecat, bătrân etc. şi să-i dea drumul. A doua zi l-au adus pe Taticu acasă [la casa din Bucureşti a fiicei Voichiţa]. Era într-un hal fără de hal, mai slab cu 30 kg, curgeau hainele pe el, ras în cap, fără barbă şi uşor bâlbâit. Cel care l-a adus a sunat la uşă şi a fugit. La început nu l-au recunoscut, doar Sanda, nepoata care avea zece ani, a zis: „Ăsta-i Moşu!”. De atunci a zăcut mult şi pe acasă şi prin spitale, operat şi timorat. Nici mamei nu i-a spus până a murit de ce l-au arestat şi cum a fost. Taticu zicea: „A fost bine!”.

Moartea preotului Duma A făcut un cancer la stomac şi ficat şi în 1957 a murit la noi, la Filipeşti. Cât a stat la noi, am avut o serie de necazuri. Într-o seară, cum se sufoca, am trimis-o pe Ioana (fiica cea mare) după felcer, să-i facă o morfină. Un câine a muşcat-o pe Ioana de picior, rău de tot. Zece zile au durat injecţiile antirabice la Câmpina. Accidentul cu câinele a fost luni seara. Marţi a sosit Şerban de la Bucureşti cu sticlele de formol, să pregătească sicriul de metal în care trebuia dus Taticu la Bucureşti. Taticu nu mai avea mult de trăit. Soţul meu, Titi, cu directorul şi contabilul-şef, trebuiau să plece a doua zi la Mina Ojasca. După plecarea lor, Taticu a intrat în comă. Era iulie, foarte cald. Taticu trebuia ferit de muşte. Mamica şi soacra mea îi făceau vânt

cu ziare. A trecut toată ziua şi Titi nu s-a întors. Am aflat că a suferit un accident, că are fracturi şi e spitalizat la Târgovişte. Toată noaptea am stat să-i fac vânt lui Taticu, care horcăia, şi voiam să-i dau aer. Dimineaţa la ora nouă a murit. Eu l-am bărbierit, i-am închis ochii, i-am legat gura, deşi nu văzusem până atunci cum moare un om. La ora 12 a venit carul mortuar şi au plecat cu toţii la Bucureşti unde l-au depus la biserica Oţetari. Eu am rămas să merg la spital la Târgovişte. Pe Taticu l-au prohodit unsprezece preoţi, între care viitorul mitropolit al Ardealului, Nicolae Mladin. Taticu l-a ajutat să facă teologia şi Mladin a vorbit foarte frumos. Discursul său a fost multiplicat şi dat la prieteni.

Preoteasa Duma Mamica, buna mea mămică, a murit la 10 ani după Taticu. Avea un instinct matern şi o fermitate sufletească pe care o au numai fiinţele superioare. O voce dulce, un suflet duios şi o facultate de adaptare faţă de cei oropsiţi. A trăit 81 de ani, din 27 ianuarie 1886 până la 29 iulie 1967. A copilărit şi trăit într-o epocă dură pentru românii din Ardeal, în perioada când se pregătea primul război mondial. Atmosfera de patriotism în care a crescut şi raza de speranţă a făuririi României Mari au făcut ca în viaţă să dea exemple de inhalaţiile de patriotism moştenit de la Buna şi de bunătatea şi vorbele simţite, marea generozitate şi lipsă de egoism, moştenite de la Moşu. A urmat şcoala civilă din oraşul Petroşani timp de opt ani, după care a urmat doi ani de şcoală la Braşov şi alţi doi ani la Sibiu, la şcoala de menaj fin a doamnei Comşa. Era frumoasă, înaltă şi subţire, cu un ten de o delicateţe ca a manechinelor din vitrinele din Viena. O spuneau prietenele lui Buna, când veneau din voiajurile din străinătate. Mamica a ajuns să fie iubită şi respectată de-a lungul vieţii de toţi care o cunoşteau.

Căsătoria La 10 august 1912 se căsătoreşte cu Taticu, preotul tânăr cu o vastă cultură. Mamica ne povestea că l-a văzut pe Taticu prima oară la Sibiu. Ea era într-un grup de fete la colţul străzii din apropierea unei săli de spectacole şi aştepta să intre în sală, să-l asculte pe Nicolae Iorga, care venise din Ţara Românească să ţină o conferinţă. Atunci l-a văzut pe Taticu venind însoţit de Claudia Goga, cu cărţi sub braţ. Toate fetele şopteau: „Uite-l pe Ion Duma, care va fi un Iorga viitor!”. Venise să-l prezinte pe Iorga, omul cel mai cunoscut din auzite de românii din Ardeal. Taticu era frumos, brun, cu o dantură strălucitoare. Mamica zicea că nici prin gând nu i-ar fi trecut că într-o zi va fi soţul ei. Cum Taticu era cunoscut ca preşedintele studenţilor în teologie, cu o memorie excepţională, toată lumea tânără îl vedea ca pe urmaşul lui Iorga.

Copiii. La vreme de război În anul 1913 se naşte primul copil, Voichiţa, şi în 1914 al doilea, Şerban. În 1914 începe războiul şi în 1916 fratele mamei, Sebastian, este arestat de unguri şi deportat la Soprony în Ungaria. Moşu se duce la Sebeş unde se sfârşeşte. Mamica cu cei doi copii se refugiază la Hunedoara, unde se afla fratele Bunei, unchiul Simion. În 1917 m-am născut eu, Ileana-Oltea. Bucuria întregirii neamului, în 1918, este sărbătorită din plin, cu banchete, serbări şi ocazii în care Taticu îşi dovedea talentul de orator. Îl admirau toţi regăţenii care au venit în ţara nouă. […]

IV SPECIAL

vineri, 9 mai 2014

Renovarea bisericii „Sf. Nicolae” Biserica era distrusă după război. În dreptul altarului era o mare gaură de obuz, cârpită şi urâtă, biserica era murdară. Taticu nu avea bani s-o repare. În 1921 Mamica a născut-o pe sora cea mai mică, Mioriţa, care a murit în fragedă pruncie.

săptămâni, nu se ştia ce are. Consult de cinci medici care au dat un diagnostic greşit, hotărâţi să o opereze de apendicită. În realitate era ocluzie şi Mioriţa n-a supravieţuit. Durerea Mamichii era îngrozitoare. Toţi am suferit, dar la copii durerile-s mai de scurt circuit. La parastasul de şase săptămâni, în biserică, mama a căzut şi a făcut o uşoară pareză. I-a fost dat să trăiască durerea mai mult decât a putut suporta. Mama zicea că preţul fericirii ei a fost durerea. Rana simţirii, aşa cum a fost, nu s-a vindecat niciodată. Mi-am dat seama de asta, că de câte ori venea vorba de Mioriţa, mama se scutura ca de un fior, chiar după ce trecuseră douăzeci de ani.

Felicitări de la Mitropolitul Bălan

Reclamă din 1922 a mesriaşului Barabas care a zugrăvit Biserica Sf. Nicolae

În clipa când Mitropolitul Ioan Bălan a anunţat că va veni într-o inspecţie în Valea Jiului, la biserici, Mama a intrat în acţiune. La biserică nu erau bani, dar Mama, ca şi Buna, a găsit o soluţie. A reorganizat „Reuniunea femeilor ortodoxe”, a cărei preşedintă a fost până în anul 50 când a fost nevoită să plece din Petroşani. A chemat la dânsa pe dl. Barabas, cel mai preţuit zugrav din oraş şi a vorbit despre ce are de gând. Biserica trebuia reparată şi zugrăvită şi afară şi în interior, apoi casa parohială la fel. Nu are bani dar îi va plăti după Crăciun, când va face rost de banii necesari. Dl. Barabas a primit măgulit cererea Mamichii şi, de a doua zi, s-a apucat de treabă. Propunerile şi sugestiile mamei au fost adoptate tot timpul. Pentru că în interior biserica nu era pictată, Mamica a propus ca partea de jos a pereţilor şi stâlpii susţinători să fie zugrăviţi cu ceva ce semăna cu marmura, iar restul şi cupola să fie albastră cu stele de aur.

Ceasul lui Duma Pentru ceasul bisericii a angajat un specialist neamţ, care lunar venea, ungea şi controla. Acest ceas era de o exactitate după care circulau şi trenurile. Se vedea din gară şi toată lumea îi zicea „ceasul lui Duma”.

Noi registre pentru nou-născuţi A apelat la două nepoate de 18 ani, care aveau o caligrafie frumoasă, să facă la biserică noi registre pentru nou-născuţi, protocolul bunei învoiri pentru căsătoriţi şi să pună la punct vechile registre. Odată stabilit programul, s-a zugrăvit şi casa noastră (cinci camere şi dependinţe), totul de bun gust.

Mitropolitul în casa parohială Mitropolitul era hotărât să fie cazat la Cazinoul inginerilor, dar mama n-a aprobat. A împrumutat de la Direcţia minelor fotolii de piele şi un birou frumos, a pus un singur pat, toate într-o cameră elegantă, unde Prea Sfinţitul să primească audienţele. Toate fiind terminate la timpul hotărât, totul a mers cum a vrut mama, cu rezultate încântătoare. În tot acest timp a fost ajutată mult de doamnele din Reuniune. Din serbările făcute de Reuniune, cu baluri, piese de teatru, tombole, concursuri de costume naţionale, a reuşit să achite toată datoria către dl. Barabas. Blândeţea şi tactul deosebit a apropiat femeile din oraş, indiferent de religie. Mamica era căutată de oricine avea nevoie de un sfat sau un sprijin simţit.

În 1930, biserica este pictată de dl. Traian Cornescu, nepotul lui Luchian. La sfinţirea bisericii, Mitropolitul Bălan a revenit la Petroşeni, l-a felicitat pe Taticu pentru elanul pe care-l depune în realizarea tuturor obligaţiilor preoţeşti şi româneşti.

Primele zile de preoţie. La Petroşani Stau şi mă gândesc uneori la Taticu, ce o fi gândit el în trenul care-l ducea spre Petroşeni. Cred că toată răbdarea de care dădea dovadă era pusă la încercare. Pe vremea aceea trenul mergea cu o încetineală de broască ţestoasă. Tata pleca spre o viaţă nouă. Era la o răspântie. Privea pe geamurile afumate şi vedea numai munţi peste tot, în faţă, în spate, şi era totul vast şi intim în acelaşi timp. Pleca într-un oraş de mineri, rasă de oameni care trăiau în măruntaiele pământului cu cărbune. Robi ai târnăcopului, care nu-şi pot schimba o soartă care-i trage tot mai adânc. Va încerca să-şi facă datoria bine, să biruie toate greutăţile. Auzise multe despre românii năpăstuiţi de unguri care-i umileau. Îi considerau ignari, lipsiţi de cultură, proşti şi inculţi. Acestea îi dădeau de gândit. Trecea drumurile spre oraş, prin tunele de fum negru de cărbune şi apoi a venit oraşul. Pe terasamentul gării trenul se zgudui, scârţâi şi se opri. O gară mică, neagră de fum. Pe peron, oameni puţini. Nu-l aştepta nimeni. A plecat repede la biserică (era duminică) şi voia să ajungă la timp, să vorbească la predică, să vadă oamenii şi pe preotul care rămăsese uluit la cererea pe care i-o făcuse, să-i dea voie să predice. Biserica era mică, din lemn afumat, înconjurată de cimitirul oraşului. În ziua aceea la biserică mai slujea un preot tânăr, Cerbu îl chema, candidat la preoţia din oraş. Taticu a cântat la strană (avea voce de tenor de operă), apoi a predicat. Toată suflarea prezentă l-a apreciat ca fiind vrednic să fie preotul lor. Avea darul de a se adapta tuturor împrejurărilor. A vorbit cu ţăranii pe limba lor şi i-a cucerit. La masă, i-a cucerit pe toţi cu inteligenţa sa, cu care a cucerit-o şi pe Mamica. Ea aştepta de mult un asemenea om.

Vindecarea preotului Duma În 1924, Taticu s-a îmbolnăvit grav, medicii crezând că are tifos exantematic. Taticu fuma mult şi a făcut o intoxicaţie. Mamica l-a chemat pe unchiul Domi de la Cluj, să ajute la diagnostic. Unchiul a stat câteva zile, a fixat medicaţia şi după o lună sau mai mult, Taticu s-a vindecat. N-a mai băut şi n-a mai fumat, era complet schimbat. Începuse o nouă viaţă, exclusiv preoţească. Mamica era fericită. La biserică toate mergeau bine, aşa că noi, copiii, creşteam într-o atmosferă senină.

Din nou amintirea morţii Mioriţei

În 1927 însă, Mioriţa, sora cea mică a acuzat dureri de burtă. După două

Familia preotului Duma, fotografiată înainte de tragica dispariţie a fiicei Mioriţa-Stăncuţa întâmplată în 1927