1444 16.05.14

CMYK

Căsuţa Albastră angajează bucătar pizzar.

Relaţii la sediul firmei sau la telefon 0762.201091

Avertisment

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4349 lei 1$ = 3,2468 lei 1₤ = 5,4396 lei

Vineri, 16 mai 2014 Anul VII nr. 1444 12+4+4 pagini Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Lipsa de reacţie în cazul măririlor salariale doar ale şefilor huilei arată că

Deşi a trecut aproape o lună

de când cotidianul nostru a arătat cu documente mizeria pusă în operă de tandemul Drăgoi – Nica. Deşi i-am somat public pe cei doi semnatari ai actului adiţional de taină să ne împărtăşească şi nouă, dar mai ales angajaţilor de la subunităţile Diviziei Miniere, cine sunt beneficiarii măririlor salariale, cei doi se fac că… plouă. Şi, într-adevăr, în Valea Jiului plouă liniştit. Dar, Drăgoi şi Nica, să vedeţi ce tunete şi fulgere vor fi în momentul când vom publica lista, cât de mult vă vor iubi ortacii

Să ne întoarcem, inevitabil, la oile noastre sau...

Despre cacialmalele de la Piciorul Caprei şi pag.

Cotul Ursului

3

Costel Avram, preşedintele PNL Petrila:

Politicienii locali au pus batista pe ţambalul mineritului!

Actul adiţional la CCM semnat în vara anului trecut pe ascuns de numiţii Nica Petre şi Drăgoi Nicolae defavorizează minerii şi favorizează o clică de birocraţi ai cărbunelui. În afară de o intoxicare ieftină ca… huila, cum că doar unui singur angajat i s-ar fi mărit leafa, tandemul Drăgoi - Nica nu scoate o vorbuliţă. Fiind în cauză, e de înţeles mutismul lor. Dar, totuşi, politicienii de ce tac? Chiar şi în campania electorală au pus batista pe ţambalul mineritului?

Cotidianul nostru face apel către combatanţi la o campanie civilizată, bazată pe argumente, şi nu pe atacuri la persoană, dezinformări, derapări de limbaj. Fidel principiilor sale, Ziarul Văii Jiului nu va găzdui în paginile sale polemici fără substanţă ideatică şi fără miză reală pentru alegători.

şi… partidul! Apropo de partide, în loc s-o ardă aiurea cu recomandări stereotipe, m-aş fi aşteptat ca măcar un partid din cele care cerşesc jalnic voturile minerilor să ia atitudine în acest caz care defavorizează clar angajaţii de rând.

Marian BOBOC

P.S. ZVJ documentează afacerea unui angrenaj care, cică, s-ar fi plimbat pe traseul: o mină din Vale – Satu Mare – Divizia Minieră – o mină din Vale… Cine are informaţii pertinente este rugat să ne contacteze.

„O cărămidă pentru edificarea viitorului Petrilei o reprezintă şi alegerile pentru Parlamentul European. De aceea îi invit pe petrileni să pună această cărămidă votând lista candidaţilor pag.

PNL”

9

2

Ziarul Vãii Jiului

LA ORDINEA ZILEI

vineri, 16 mai 2014

În cadru select al noului clasament al universităţilor mondiale realizat de UE

A intrat şi Universitatea Petroşani

10 universităţi din România au fost cuprinse în noul clasament al universităţilor mondiale, realizat săptămâna aceasta de Uniunea Europeană, cu fonduri europene în valoare de 2 milioane de euro, după cum a anunţat comisarul european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret, Androulla Vassiliou.

De bun augur este faptul că printre cele zece universităţi din România se află şi Universitatea Petroşani. Noua clasificare „U-Multirank” evaluează performanţa a peste 850 de instituţii de învăţământ superior din întreaga lume.

Instituţiile de învăţământ superior din România cuprinse în clasamentul euro-

În Vulcan

Tineri la furat

La Mina Vulcan

Veterinară din Cluj-Napoca, Universitatea Bucureşti, Universitatea Petroşani şi Universitatea de Vest Timişoara.

Spre deosebire de clasamentele tradiţionale internaţionale, evaluările „U-Multirank” se bazează pe cinci indicatori de performanţă: reputaţia pentru cercetare, calitatea predării, orientarea internaţională, succesul transferului de cunoştinţe şi angajamentele regionale.

Noul clasament ia în considerare şi opiniile a 60.000 de studenţi de la universităţile participante. (C.B.)

Comemorare

Ieri s-au împlinit doisprezece ani de la explozia care, în 15 mai 2012, a zguduit subteranul minei Vulcan şi a luat viaţa a zece ortaci.

Doi tineri din Valea Jiului au fost prinşi de poliţişti în timp ce încercau să fure componente de la o maşină parcată în Vulcan. În noaptea de miercuri spre joi, poliţiştii au surprins în flagrant, pe strada Traian din municipiul Vulcan, un suspect în vârstă de 17 ani, din oraşul Aninoasa şi unul în vârstă de 20 de ani, din municipiul Vulcan, care sustrăgeau componente de caroserie de la o autoutilitară parcată. Pe numele suspecţilor au fost întocmite dosare de cercetare penală.

pean sunt: Universitatea „BabeşBolyay” din Cluj-Napoca, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Academia Navală „Mircea cel Bătrân” din Constanţa, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Academia de Studii Economice Bucureşti, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină

Momentul tragic

Mihaela PETROŞAN

De la concursul internaţional de salvare minieră din Polonia

a fost comemorat, la fel cum s-a petrecut an de an de atunci, în faţa troiţei ridicate lângă clădirea corpului administrativ a societăţii. Au fost prezenţi mineri din schimbul doi, cadre de conducere de la Divizia Minieră a CEH, primarul municipiului Vulcan, directorul şi inginerii şefi ai exploatării, aparţinători ai celor decedaţi, precum şi conducerea sindicatului. A fost oficiată o slujbă de pomenire, pentru veşnica odihnă a celor adormiţi atunci întru Domnul.

Gheorghe OLTEANU

Salvatorii minieri din Valea Jiului vor să se întoarcă laureaţi

Salvatorii mineri vor participa la concursul internaţional de salvare minieră de la Katowice, Polonia, care se va desfăşura în perioada 6-14 septembrie.

„La acest puternic concurs internaţional de salvare minieră sunt invitaţi şi salvatorii noştri să participe cu o echipă. Împreună cu colegi de la INSEMEX vom alcătui o echipă de salvatori mineri, care se va prezenta la acest concurs. Să sperăm că băieţii noştri vor obţine rezultate care să ne onoreze. Avem cei mai buni salvatori minieri din România şi de aceea trebuie să ţinem steagul sus, aceste concursuri internaţionale echivalând, neoficial, cu campionat european de profil”, ne-a declarat ing. Puiu Gabriel Petrescu, directorul Diviziei Miniere din cadrul CEH. (C.B.)

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

)

Ziarul Vaii Jiului

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO. Administrativ / Publicitate: Daniela FILIMON - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Ziarul Vãii Jiului vineri, 16 mai 2014

Să ne întoarcem, inevitabil, la oile noastre sau...

DEZVĂLUIRI

3

Despre cacialmalele de la Piciorul Caprei şi Cotul Ursului

Am văzut feţele triste şi descurajarea care i-a cuprins pe oierii jieni când au văzut care au fost rezultatele licitaţiei pentru atribuirea păşunilor petrilene. Erau revoltaţi şi solicitau, primarului şi secretarului, soluţii pentru a putea remedia o situaţie pe care simţeau că au pierdut-o de sub control.

Era o imagine tristă şi amară a unei revolte mute. Rebreanu are o nuvelă, intitulată „Proştii”, în care vorbeşte despre nişte ţărani care vin cu noaptea-n cap la gară ca să fie siguri

Dacă ar mai trăi Liviu Rebreanu, ar avea destule surse de inspiraţie rurală la Petrila că vor putea urca în trenul care trecea, cu iuţeală, prin gara lor cea mică. Trenul sosea, în gară, abia la prima oră a dimineţii. Odată cu el au venit, în forţă, orăşenii şi, cu tupeul caracteristic citadinilor, au urcat foarte rapid în tren. Cum trenurile nu stau, în gările mici, mai mult de vreo câteva minute, ţăranii noştri au rămas, ca să zicem aşa, de… căruţă.

Rebreanu le-a zis eroilor săi „proşti”,

pentru că ţăranii noştri aveau bun simţ şi i-au lăsat, politicos, pe orăşeni să urce, primii, în vagoane.

Erau proşti de buni ce erau. Din păcate, pentru ei nu a mai fost loc în vagoanele trenurilor pline de domni.

D. Ilie Păducel le-a zis, atunci, jienilor că ar fi trebuit să se fi asociat pentru a fi mai puternici. Ar fi fost, oare, o soluţie viabilă? E drept că unirea face puterea dar, la noi, şmecheria e mult mai de preţ. Aici cred că filosofia francezului e mult mai eficientă. Ei spun că pentru a contracara un hoţ e nevoie de un hoţ şi jumătate. Să ne explicăm...

Dl. Curtean a început, potrivit unor cunoscători ai vieţii şi operei sale, ca crescător de găini. N-a avut mare folos de ele pentru că bietele galinacee şi-ar fi dat obştescul sfârşit din cauze relativ obscure.

Cu o astfel de experienţă într-ale găinilor care n-au mai apucat să fie sacrificate (la urma urmei, dacă nu te pricepi, ce mi-e găina, ce mi-e oaia...), omul a intrat, cu tupeul caracteristic orăşeanului, să liciteze păşunile jiene.

Schema omului era simplă: să lucrezi la două capete. Începi să licitezi sume modice, iar când te asiguri că o firmă dragă ţie este bine plasată în poziţia a doua ridici, la cacialma, oferta la o sumă ameţitoare. Apoi te retragi şi laşi, în poziţie câştigătoare, pe „cineva” ca să-şi adjudece lici-

taţia.

O altă situaţie pe care am remarcat-o se referă la cazul când nu vrei să câştigi o licitaţie, dar îţi aduci adversarul în situaţia de a oferi sume foarte mari. Misiunea ta aici se reduce la destabilizarea adversarului din punct de vedere economic.

Exemplul de la Piciorul Caprei este edificator. Pe locul trei era plasată Asociaţia „Voievodu” care a oferit 165 lei/ ha/ an. Dl. Curtean oferă un preţ de 18 ori (!!!) mai mare şi se ajunge la 3.000 lei/ ha/ an. Apoi îl lasă pe dl. Jianu să câştige la preţul de 3.100 lei/ ha/ an. Punct ochit, punct lovit!

Un alt exemplu l-am întâlnit chiar la Cotul Ursului. Asociaţia „Voievodu” a oferit 205 lei/ ha/ an. Vine dl.

Curtean şi oferă, dintr-o dată, de 12 ori (!!!) mai mult şi se opreşte. Dl. Lupşa mai dă 5 lei, iar dl. Jianu mai pune alţi 5 lei peste şi câştigă licitaţia.

Ne oprim deocamdată aici cu exemplele noastre. Pentru a contracara un astfel de comportament neortodox, organizatorii ar putea impune un „pas al licitaţiei” care să fie rezonabil şi să nu admită aceste cacialmale de găinar. O altă soluţie ar fi licitarea prin oferte depuse în plicuri sigilate. În fond şi la urma urmei, cei de la Primăria Petrila au de ales între două variante: fie cea descrisă, mai sus, de marele scriitor Liviu Rebreanu, fie cea inspirată din spiritul practic al francezilor. Ca să rămânem în termenii folosiţi în acest articol, ar fi normal ca un Cocoş galic (simbolul Franţei în toate întrecerile sportive) să învingă, fără drept de apel, o biată Găină de gostat.

Mihai BARBU

Post Scriptum Aş vrea ca, în final de articol, să fac o precizare absolut necesară. Nu îi cunosc personal pe nici unul dintre participanţii la această licitaţie. Am văzut doar un material filmat de Mondo TV după anunţarea învingătorilor. Am simpatizat, imediat, cu cei mulţi şi „proşti”.

Am intrat, ulterior, prin mijloace jurnalistice, în posesia ofertelor şi a listei cu câştigătorii. Şi am încercat să înţeleg ceea ce se petrecuse, de fapt, înainte de emisiune. M-am călăuzit tot de un principiu francez: Nu poţi să fii drept dacă nu eşti uman.

www.zvj.ro

4

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

vineri, 16 mai 2014

Fotbal. Liga a IV-a

Liniştea dinaintea furtunii

Restanţe câştigate de gazde

CS Vulcan – Hercules Lupeni

Miercuri seara s-au disputat ultime două partide din Divizia Judeţeană la Fotbal contând pentru etapa cu numărul 26.

Minerul Uricani a trecut cu 4-1 de Victoria Călan, prin golurile marcate de Elian Proteasa, Andrei Anghelina,

Fotbal. Liga a V-a

Romanesc şi Vâlcică. „După două eşecuri, ne-am mai revenit şi noi, iar victoria este o gură de oxigen pentru meciurile care vin.

Mă bucur că şi la juniori am reuşit să câştigăm cu 2-1, iar munca lui Marin Petra începe să dea roade”, a declarat Vasile Scurtu.

Inter Petrila a trecut cu scorul de 3-1 de Aurul Certej.

Măgura Pui e noul lider Măgura Pui, trupa antrenată de Ovidiu Ciolea, a învins categoric la Sălaşu de Sus, scor 5-0, şi a urcat pe prima poziţie a clasamentului, în Liga a V-a, profitând de paşii greşiţi făcuţi de rivale.

Gruparea hunedoreană nu a avut nicio emoţie pe terenul codaşei Voinţa Sălaşu de Sus, căreia i-a marcat nu mai puţin de cinci goluri. Cel mai bun jucător de pe teren, Daniel Pau, şi-a

început recitalul în minutul 18, când a deschis scorul. La pauză, partida era jucată, Măgura conducând cu 3-0, graţie reuşitelor lui Belei şi ale aceluiaşi Pau. Măgura a urcat pe primul loc, profitând de eşecurile celor de la Agrocompany Băcia şi Cerna Lunca Cernei, precum şi de egalul Unirii General Berthelot. Mai mult, lupta pentru câştigarea campionatului se pare că o va da cu vechea rivală, Cetate Răchitova, campioana din sezonul trecut urcând pe locul 2.

Sferturile Cupei României. Faza pe judeţ

Arbitrii şi observatorii din sferturile Forul judeţean a stabilit deja arbitrii şi observatorii la meciurile din Cupa României, faza judeţeană, competiţie ce va avea loc, miercuri 21 mai. după cum urmează:

Minerul Teliuc - Şoimul Băiţa. Arbitri: Cosmin Danciu, Cristian Petrean şi Alin Saraol Alin (toţi din Deva). Teren: Minerul. Observator: Sorin Ciotlăuş (Deva).

CFR Simeria - Victoria Călan. Arbitrii:

Cristian Lazăr (Petrila), Ovidiu Cîrstea şi Gabriel Paşca (ambii din Petroşani).

Stadion: CFR. Observator: Radu Adrian (Deva).

Hercules Lupeni – „U” Petroşani.

Arbitrii: Daniel Thirt, Andrei Serediuc şi Alex Petrerliceanu (toată brigada din Călan). Teren: Jiul II Petroşani.

Observator: Remus Azamfirei (Vulcan).

Aurul Certej - CSO Retezatul Haţeg.

Arbitri: Flavius Coroiu (Deva), Marius Bartoşiu şi Ştefan Makos (ambii din Hunedoara). Stadion: Minerul. Observator: Petre Spărios (Hunedoara).

Mâine, de la 11:30

Meciul rundei în Liga a IV-a Hunedoara este fără nicio îndoială cel de la Vulcan dintre CS Vulcan şi Hercules Lupeni, ocupanta locului doi în clasament.

Chiar dacă declaraţiile oficialilor celor două echipe sunt rezervate şi cu mult bun simţ, pe teren, cu siguranţă, lucrurile vor sta altfel, deoarece victoria este râvnită de ambele echipe. „Nu consider că este un meci al rivalităţii. Este, pur şi simplu, o confruntare sportivă şi atât, din care îmi doresc să ies învingător”, a declarat Dan Voicu, antrenorul Herculesului.

De partea cealaltă, Ion Pantilimon,

Rugby

preşedintele vulcănenilor, a afirmat că nici el nu vede meciul ca fiind unul al orgoliilor: „Este un joc pe care dorim să-l câştigăm, şi atât. Nu este vorba de nicio rivalitate. Întâlnim o echipă bună care are rezultate bune”, a declarat Pantilimon. În celelalte jocuri ale rundei, Jiul Petroşani se va deplasa la Dacia Orăştie, Minerul Uricani la Certej, Inter Petrila la Gloria Geogiu, iar Universitatea Petroşani va evolua acasă cu CFR Simeria. Dar iată programul complet al acestei runde: „U” Petroşani - CFR Simeria; CSA Aurul Brad - Retezatul Haţeg; CSM Dacia Orăştie - Jiul Petroşani; Gloria Geoagiu - CS Inter Petrila; Aurul Certej - ACS Minerul Uricani; CS Vulcan - Hercules Lupeni; Victoria Călan - Metalul Crişcior; CNS Cetate Deva Şoimul Băiţa.

Să le ţinem pumnii

Aflată pe locul secund în Divizia Naţională de Seniori, unica echipă de rugby din judeţ, Ştiinţa Petroşani, vrea să încheie prima parte a campionatului cu două succese din tot atâtea posibile, pe teren străin.

Elevii lui Alexandru Lupu au parte de două deplasări consecutive în următoarele două săptămâni, mâine la Galaţi şi săptămâna viitoare la Năvodari. Imediat după aceea, ultima etapă a turului îi va prinde pe petroşeneni în postura de gazde, în jocul cu actualul lider, CS Poli Agro Iaşi. „Este foarte important pentru noi să câştigăm cele două partide pentru a ne menţine aproape de primul loc şi, implicit, în lupta pentru ocuparea acestui loc”, a declarat antrenorul Lupu.

Pentru Ştiinţa, prima parte a campionatului se va încheia pe 31 mai, odată cu derbiul cu ieşenii de la Poli Agro, însă acesta nu va fi şi startul vacanţei. Petroşenenii mai au programate două jocuri în Cupa României, cu RCM Baia Mare şi CSUAV Arad, şi câteva dispute în campionatul de rugby în 7.

Ziarul Vãii Jiului vineri, 16 mai 2014

Elvis Alin Apostu îi dă replica fostului său coordonator:

„Gheorghe Şcurhan spune minciuni”

Alin Apostu în vârstă de 22 de ani a declarat pentru ZVJ: „Vreau să-i spun domnului Şcurhan că rezultatele obţinute de copiii mei le-au întrecut la naţionale pe cele ale elevilor săi din ultimii trei ani de când este la club. Dacă spune despre mine că rezultatele mele au fost dezastruoase, atunci ale lui cum au fost, având în vedere faptul că în ultimii ani elevii său s-au clasat pe ultimele locuri la naţionale?”. Tânărul antrenor este consternat şi de faptul că Gheorghe Şcurhan a mai afirmat,

printre altele, că, în loc de patru copii, au participat doar trei, pe motiv de neprezentare: „Noi, iniţial, am primit fonduri de la primărie pentru doi copii.

Apoi, pe ultima sută de metri, am mai primit pentru că încă doi copii. Fiind un timp aşa scurt, eu nu am mai avut timp să vorbesc cu părinţii şi atunci ne-am limitat la trei copii. Dar asta nu înseamnă că a fost rea intenţie”.

Alin Apostu îl mai informează pe Gheorghe Şcurhan că are grijă de bugetul secţiei şi că nu sunt bani risipiţi după cum au fost acuzaţi cei de la club: „Pentru cel mai important campionat de şah din ţară am primit 1.800 de lei, din care am cheltuit 1.500 lei, iar

Noul campion universitar pe anul 2014

diferenţa de 300 de lei am returnat-o la buget, lucru care i-a uimit până şi pe cei din conducere, care au spus că nu s-au mai întâlnit cu un astfel de gest”.

Apostu a mai declarat că îşi vede în continuare de treaba pe care o are la club şi de copiii pe care îi are la antrenament: „Eu nu mă consider a fi un antrenor făcut peste noapte. Cred că am muncit mult să ajung aici. Am făcut o şcoală de doi ani de antrenor, la Bucureşti, pe care unii nu o au. Cred că la ora actuală sunt singurul din judeţ care este absolvent al Şcolii Naţionale de antrenori. Corect ar fi când se scrie în ziar să nu se scrie despre dumnealui că este antrenor, ci cel mult - coordonator. Şi e normal ca, pentru a câştiga experienţă şi maturitate, să îmi doresc să îmi duc copiii la cât mai multe com-

SPORT

5

Elvis Alin Apostu, antrenor la secţia de şah de la CSM Petroşani, îi dă replica lui Gheorghe Şcurhan. Care, cu câteva zile în urmă, l-a atacat pe tânărul şahist, spunând despre el că „Este un antrenor făcut peste noapte”.

petiţii. Sunt un antrenor aflat la început de drum, dar asta nu înseamnă că trebuie să mi se taie elanul şi să nu am şansa mea. Le respect munca altora, dar am şi eu pretenţia ca munca mea să fie la rându-i respectată. Cu siguranţă, doar timpul va dovedi valoarea şahiştilor mei”. În prezent, tânărul antrenor are în pregătire o grupă formată din 10 şahişti de perspectivă, pe care îi va arunca în focul competiţiilor. Au vârste cuprinse între 6 şi 12 ani şi un viitor în faţă.

Horaţiu Ţipţer, student la Facultatea de Mine Petroşani

În organizarea Casei de Cultură a Studenţilor din Petroşani, cu sprijinul Ministerului Tineretului şi Sportului, în perioada 12 - 14 mai 2014, la Casa de Cultură a Studenţilor din Petroşani s-a desfăşurat ediţia pe anul 2014 a Campionatului Universitar Local de şah.

Taewkon-do

Merg la Cupa Internaţională

Sportivii de la Pantera Neagră Petroşani vor participa la începutul lunii iunie la Cupa Internaţională de Taewkon-do de la Oradea.

La competiţie vor lua parte cluburi din: Slovacia, Suedia, Cehia, Bulgaria şi Belgia. Ionuţ Lascău va deplasa un lot format din 10 sportivi, iar obiectivul îl constituie clasarea în primele cinci locuri la masculin.

Atletism

Anul acesta competiţia a fost foarte echilibrată, şi pentru că doi favoriţi ai competiţiei, juniorul Bogdan Postolachi, Elo 1945, din Republica Moldova şi Elvis - Alin Apostu, Elo 1906,de la CSM Petroşani, nu au putut participa, fiind angrenaţi în alte activităţi.

Astfel, în finala mare s-a impus

Start reuşit spre medaliile mondiale

Florentina Marincu, sportiva numărul unu a judeţului, a început cu dreptul sezonul competiţional în aer liber, dovedind că e în grafic cu pregătirea pentru a reveni pe podiumul Campionatelor Mondiale.

Sportiva antrenată de Nicolae Alexe s-a pregătit cum scrie la carte în pauza din-

studentul Horaţiu Ţipţer, de la Facultatea de Mine Petroşani, trecând de ocupantul locului doi, Alexandru Gorea. Învingătorii competiţiei au fost răsplătiţi cu premii frumoase constând în diplome personalizate, trofee şi medalii. Atât campionul, cât şi vicecampionul competiţiei ne vor reprezenta în

tre sezonul indoor (în sală - n.r.) şi cel în aer liber. Florentina Marincu a triumfat în probele de triplusalt şi la săritura în lungime, desfăşurate în cadrul primei etape a Campionatelor Naţionale de Atletism în aer liber, ale Seniorilor, Tineretului şi Juniorilor I şi II. Atleta de 18 ani s-a impus în probele sale favorite, triplusalt şi săritura în lungime, în care deţine titlu mondial la nivel de cadete, cucerit în anul 2013 în Ucraina. „A fost o competiţie de încălzire, fiind prima în aer liber din acest an, după care vom începe să creştem valoarea rezultatelor. Ne propunem ca Flori să fie la potenţial maxim la competiţiile internaţionale de obiectiv, respectiv la Campionatele Internaţionale ale României (6

perioada 30-31 mai 2014 la faza finală a Campionatului Universitar de la Timişoara. Premianţii mulţumesc şi pe această cale Casei de Cultură a Studenţilor din Petroşani pentru buna organizare şi sprijinul acordat mereu reprezentanţilor sportului minţii.

iunie, Cluj), Campionatele Balcanice (56 iulie), Campionatele Mondiale de Junioare I (SUA, 22-27 iulie) şi Campionatele Europene de senioare (Elveţia, 12-17 august). Florentina a îndeplinit deja baremul de calificare pentru Mondiale, atât la triplusalt, cât şi la săritura în lungime, şi mai trebuie să îşi confirme calificarea la Europenele de senioare. După cum s-a prezentat la primul concurs şi după cum s-a pregătit, îndeplinirea baremului la senioare (6,55 metri - n.r.) nu va fi o problemă”, a afirmat antrenorul Nicolae Alexe.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro

CMYK

6

Ziarul Vãii Jiului

DIN JUDEŢ

Litoral 2014 - Mai, Iunie

vineri, 16 mai 2014

La Sala Sporturilor din Deva

Cupa Europei pentru juniori la judo

La sfârşitul acestei săptămâni, Deva va fi gazda unui adevărat regal sportiv: „Cupei Europei” pentru Juniori U 21 - născuţi între anii 1994 – 1999. Competiţia va avea loc la Sala Sporturilor din municipiul reşedinţă de judeţ.

Prezentarea evenimentului a fost făcută ieri, la Deva, într-o conferinţă de presă la care au participat Tiberiu Balint – vicepreşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara, Petru Mărginean – primarul municipiului reşedinţă de judeţ, Doru Sapta – preşedintele Federaţiei Române de Judo - şi Florin Berceanu, antrenorul lotului olimpic de judo.

Astăzi, la ora 17, va avea loc primirea oficială a delegaţiilor prezente în cadrul competiţiei, manifestare care se

va desfăşura în Sala Mare a Consiliului Judeţean Hunedoara.

Concursul care va începe astăzi, cu cântarul oficial la toate categoriile, reprezintă prima competiţie internaţională de judo găzduită de Sala Sporturilor din Deva şi punctează în clasamentul Federaţiei Internaţionale de Judo, reprezentând criteriu de calificare pentru Campionatele Europene de Juniori

2014. Astfel, Deva este înscrisă pe harta marilor oraşe care găzduiesc competiţii sportive internaţionale. În cadrul competiţiei, Sport Club Municipal Deva şi Centrul Naţional de Judo din municipiul reşedinţă de judeţ vor fi prezente cu 18 sportive.

Prima zi de concurs va fi mâine, cu începere de la ora 10. „Cupa Europei” de Judo de la Deva reuneşte aproape 400 de sportivi şi oficiali ai federaţiilor de judo din 20 de ţări. „Pe lângă antrenamente şi schimburi de experienţă pe plan sportiv, participanţii din străinătate vor avea şi un program de agrement. Lor li s-a pregătit un program turistic, urmând să viziteze Castelul Corvinilor şi alte obiective de interes din judeţul Hunedoara”, a declarat deveanul Doru Sapta, preşedintele Federaţiei Române de

Judo.

La rândul său, Tiberiu Balint, vicepreşedintele CJ Hunedoara, a spus că „iată, parteneriatul încheiat în urmă cu doi ani între instituţia judeţeană, Sport Club Municipal Deva, Colegiul Naţional Cetate şi Federaţia Română de Judo, prin care ne propuneam să realizăm un centru naţional de pregătire pentru junioare la Deva, a dat rezultate. Cred că evenimentul care se va desfăşura sâmbătă şi duminică este cea mai importantă competiţie sportivă găzduită de judeţul Hunedoara. În plus, reprezintă şi o ocazie de promovare a judeţului Hunedoara la nivel internaţional, turismul sportiv putând reprezenta o formă de promovare importantă”.

De menţionat că peste 150 de jandarmi, poliţişti, poliţişti locali, pompieri şi reprezentanţi ai firmei de pază vor asigura desfăşurarea în condiţii de maximă securitate a competiţiei.

Organizatorii evenimentului precizează că intrarea publicului la întrecerile sportive este gratuită.

BULGARIA Nisipurile de Aur

24 euro/zi/pers/BB Sunny-Beach

13 euro/zi/pers/BB Nessebar

19 euro/zi/pers/BB Albena

21 euro/zi/pers/HB

office@angelinavoiaj.ro Tel/Fax: 0254560303 Mobil: 0753694460 Lupeni, Tudor Vladimirescu E4

La Galeriile de Artă „Forma” din Deva

Penitenţă, Artă şi Speranţă La începutul săptămânii viitoare, la Galeriile „Forma” din municipiul Deva, Penitenciarul Bârcea Mare va organiza expoziţia naţională de artă plastică „Penitenţă, Artă şi Speranţă”. Vernisajul expoziţiei va avea loc luni, 19 mai, de la ora 12, iar lucrările vor fi expuse publicului până la data de 23 mai 2014.

Evenimentul expoziţional, aflat la a doua ediţie, este realizat în colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici - Filiala Deva, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi 11 unităţi penitenciare. Lucrările care vor fi expuse la Deva sunt realizate de 25 de deţinuţi custodiaţi în penitenciarele Aiud, Baia Mare, Bârcea Mare, Gherla, Jilava, Miercurea Ciuc, Oradea, Satu Mare, Slobozia, Timişoara şi Tulcea. „Prin desfăşurarea acestei activităţi se preconizează formarea unor atitudini prosociale, încurajarea afirmării deţinuţilor în domeniul artistic, participarea acestora la activităţi valorizatoare, dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu unităţile penitenciare din ţara, precum şi cu partenerii externi din comunitate, care pot sprijini organizarea şi desfăşurarea activităţilor artistice, precum şi promovarea în comunitate a unei imagini pozitive a sistemului penitenciar şi a problematicii reintegrării sociale a deţinuţilor”, a declarat inspector principal de penitenciare Florin Berar, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Bârcea Mare.

Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE

vineri, 16 mai 2014

7

Mă întâlnesc ieri, la mine-n Vulcan, cu un prieten care-mi zice să-i dau din nou numărul de mobil, fiindcă telefonul pe care-l cale careva cere pretinde c-a fost avea i-a fost furat. Da’ stai să-ţi prieten cu tata, cu fiul sau cu nu spun cum, mi-a zis omul după ce mai ştiu care rudă pe care o aveţi. a introdus în memoria aparatului Băgaţi la cap şi cugetaţi la câte îi duce mintea pe cei care trăiesc din cifrele care alcătuiesc numărul telefonului meu. furat.

Feriţi-vă de îmbrăţişări pe stradă! Mai ales când vor să le facă nişte necunoscuţi Acum vreo două săptămâni,

spre seară, se întorcea de la Penny.

Avea mâinile ocupate cu plasele în care erau cumpărăturile. Ţipenie de om pe stradă. Cam prin dreptul grădiniţei îi răsar în faţă doi tipi. În jur de treizeci de ani şi mai închişi la culoare. „Ce mai faci, nea, iartă-mă că nu mai ştiu cum îţi zice, că nu te-am văzut de nu mai ştiu când!”, a strigat bucuros unul dintre ei, sărind la el, ca să-l pupe. „Îmi pare bine că te văd, dar să ştii că tata, doar ai lucrat cu el, a murit”, a dat el mai departe din gură.

Asaltat în felul ăsta,

prietenul meu a încercat să-şi amintească de unde naiba îl ştie pe tânăr.

Dar nu a reuşit nicidecum. Între timp, profitând de deruta vulcăneanului, tipul, căruia nu-i mai tăcea pliscul, s-a lipit din nou de el: „Mai ştii, matale, cum mă ridicai când eram mic? Uite aşa făceai!”. După care, brusc, la un semn discret al amicului său, a execu-

tat manevra de retragere: „Mi-a părut bine, lasă ne mai vedem noi!”.

Asta cu revederea i-ar

plăcea să se întâmple prietenului meu, fiindcă, atunci când să-şi caute ochelarii pe care-i ţinea în buzunarul de la piept, a La Vulcan băgat de seamă că nu-i mai are. În plus, a observat că îi lipseşte şi telefonul mobil pe care-l avea într-unul din Doamna ing. horticol Daniela buzunarele de la pantaloni. Epure, de la SC Pregoterm SA Ar fi avut vreme să fugă Vulcan, mi-a confirmat că, după după cei doi hoţi, numai ce se va termina cositul pe zonele că, fiind singur, s-a gândit verzi din municipiu, câţiva dintre că negricioşii l-ar putea oamenii care execută această lăsa cu buzunar la burtă. activitate vor merge la cimitir…

Aşa că s-a dus şi a relatat cazul la poliţie.

Se dă tare la coasă

V-am relatat

întâmplarea, pentru că n-ar fi exclus ca şi dumneavoastră să vă iasă-n

În noul club „Femina” de la Vulcan

Nu se discută politică

Fără nicio legătură cu campania electorală pentru alegerile europarlamentare, femeile din organizaţia Vulcan a PP-DD s-au strâns miercuri după amiază, pentru a-şi constitui un club numai şi numai al lor.

Femeile din clubul „Femina”

şi-au propus ca, la întâlnirile lunare pe care le vor avea, discuţiile având ca temă politica să fie înlocuite cu cele care le privesc pe ele: schimburi de reţete culinare, prezentarea diferitelor obiecte făcute de mâna lor, îngrijirea copiilor şi, de ce nu, comentarea unor întâmplări petrecute în oraş. Adică, bârfă, ca să-i spun pe nume.

…ca să dea jos bălăriile

care au crescut îngrozitor de mari de când cu ploile din ultima vreme. Am să-i spun şefului şi cred că, pe săptămâna viitoare, se va face treabă şi acolo, mi-a zis doamna inginer.

Ieri dimineaţă,

profitând de orele în care ploaia s-a oprit, cosaşii şi cei care-i ajută au pus la pământ iarba de pe dealul de lângă clădirea primăriei.

La Baba, cum i se mai spune încă locului, după numele medicului care, în anii ’60, a locuit în vila acum demolată. În ce priveşte iarba cosită, aceasta nu este dusă acolo unde câţiva clevetitori şuşotesc prin oraş.

Asta, fiindcă,

cine ştie cunoaşte că nici calul, nici vaca şi nici un alt animal erbivor nu se atinge de iarba care a fost cosită cu motocoasa. Ieri, totuşi, l-am văzut, totuşi, pe un ins încărcându-şi căruţa cu iarbă cosită la Baba. M-a lămurit doamna inginer care-i treaba. Cu o zi înainte se cosise şi cu motocoasa aceea specială care ia de jos firul de iarbă şi nu-l rupe, aşa cum fac cuţitele de la motocoasa cu disc rotativ. Or, pare-se că animalele o admit pe aceasta şi o introduc cu plăcere în circuitul lor digestiv.

În plus,

membrele clubului „Femina” au în vedere rezolvarea, în limita posibilităţilor, a unor cazuri sociale. Primul a fost deja prezentat la prima întâlnire a doamnelor. Este vorba despre o văduvă cu patru copii, dintre care doi, cu probleme, au însoţit-o la această adunare. Cel mai mic este bolnav din naştere şi necesită îngrijiri medicale speciale, iar cel mărişor, pasionat şi de poezie, ar dori un sprijin financiar modest, pentru a frecventa cursurile unei şcoli sportive particulare.

Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

8

Ziarul Vãii Jiului

INTERVIU

vineri, 16 mai 2014

Preotul Nicolae Nuţă, parohia Vulcan II - Biserica, Hramul „Duminica Orbului (I)”:

„Mâncarea de duminică trebuie dată prima dată unui om care are nevoie de ea, şi apoi familiei”

Proiectul ZVJ „Nimic fără Dumnezeu” (episodul nr. 18) Oltean din Vâlcea

- Părinte Nicolae, pentru început vă rugăm să vă prezentaţi, pentru ca şi cititorii noştri să vă cunoască. În primul rând, am dori să ne spuneţi dacă sunteţi născut în Valea Jiului?

- Eu nu sunt născut în Valea Jiului, ci în judeţul Vâlcea. Am văzut lumina zilei în anul 1972, la Râmnicu-Vâlcea, fiind singur la părinţii mei, Florea şi Maria.

Toate studiile gimnaziale şi liceul le-am finalizat tot în oraşul în care m-am născut. Apoi am urmat Facultatea de

Teologie Ortodoxă din Sibiu, asta se întâmpla în anul 1998, pe care am absolvit-o în anul 2002.

Anii de facultate

- Să ne oprim puţin la anii de facultate. Ce amintiri aveţi legate de colegi sau profesori? Mai păstraţi legătura cu unii dintre ei?

- Niciodată n-o să pot uita pe marii profesori pe care Dumnezeu i-a rânduit să-i am! Pot spune, cu modestie, că am

ANUNŢ În temeiul art.162 alin.(2) din Ordonanţa Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se face cunoscut că în ziua de: 30 luna MAI anul 2014, ora 10, în judeţul HUNEDOARA codul poştal 335800, oraşul PETRILA, str. MINEI, bl.33 et.

PARTER se vor vinde prin1) VÂNZARE DIRECTĂ următoarele bunuri imobile, proprietatea debitorului2) ROŞCA MARCEL CORNEL cu domiciliul fiscal/sediul în ROMÂNIA, judeţul DOLJ, comuna PLEŞOI, satul PLEŞOI, nr. 81, a) clădire GARSONIERĂ în suprafaţă de 28,38 mp UTILĂ compusă din UNA CAMERĂ, BUCATĂRIE, BAIE, BALCON, HOL şi construită din BCA CU CADRE DE PETON ARMAT situată în localitatea PETRILA, str. 8 MARTIE, BL.26, SC.1, ET.4, AP.56 deţinută în baza ACT DE VÂNZARE CUMPĂRARE, înscrisă în CF nr.

60188 PETRILA nr. top 7316/25/I/IV/56, preţ de evaluare 4.465 lei; Bunurile imobile mai sus menţionate sunt grevate de următoarele5): -Garanţie reală imobiliară în favoarea Oraşului Petrila.

Invităm pe cei care pretind vreun drept asupra acestor bunuri să înştiinţeze despre aceasta organul de executare, înainte de data stabilită pentru vânzare.

Cei interesaţi în cumpărarea bunurilor sunt invitaţi să prezinte, până la termenul de vânzare sau, în cazul vânzării prin licitaţie, până în ziua precedentă termenului de vânzare următoarele: - oferta de cumpărare, - carte de identitate sau copie certificat registrul comerţului, - certificat fiscal de la primăria de domiciliu/sediu care atestă că nu sunt datorii la bugetul local, - certificat fiscal de la administraţia financiară competentă care atestă că nu sunt datorii la bugetul de stat, urmând să se prezinte la data stabilită pentru vânzare la locul fixat în acest scop. Împotriva prezentului înscris, cel interesat poate introduce contestaţie la instanţa judecătorească competentă, în termen de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoştinţă, în conformitate cu prevederile art.172-173 din Ordonanţa Guvernului nr.92/2003, republicată în 2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit dispoziţiilor art.9 alin.(2) lit.d) din Ordonanţa Guvernului nr.92/2003, republicată în 2007, cu modificările şi completările ulterioare, când urmează să se ia măsuri de executare silită, nu este obligatorie audierea contribuabilului.

Pentru informaţii suplimentare, vă puteţi adresa la sediul nostru sau la telefon numărul 0254.550611.

Data afişării: 14.05.2014.

Conducătorul organului fiscal local, PRIMAR ILIE PĂDUCEL

www.zvj.ro

făcut parte printre ultimele generaţii de parohie la Berliş, Protopopiatul Oraviţa, studenţi teologi, generaţii privilegiate, care, între timp, s-a desfiinţat. Era o care au avut adevăraţi magiştrii în teologie. Aş aminti în acest sens pe părintele acad.prof.dr. Mircea Păcurariu, care, de altfel, mi-a fost şi îndrumător pentru teza de licenţă, sau pe părintele prof.univ.dr. Dumitru Abrudan, care ne-a învăţat aceste taine ale Domnului Dumnezeu în istoria omenirii încă din Vechiul Testament, cu acea limbă, ebraică care nu este uşoară, dar prin tactul domnului profesor, care a ştiut să ne facă să prindem plăcere, am reuşit să pricepem şi această taină. Nu pot să-l uit nici pe părintele prof.univ.dr. Aurel Jivi, Dumnezeu să-l ierte şi să-l Preotul Nicolae Nuta - parohia Vulcan II odihnească pentru că a trecut Biserica cu hramul Duminica Orbului - mai 2014 din lumea aceasta în 2002, la fel, o somitate mondială în parohie în apropiere de Oraviţa, la materie de Istoria Bisericească aproximativ 20 de kilometri de această Universală. Generaţia aceasta de aur, localitate. din care mă exclud, a dat numeroase - Ce aţi găsit acolo? personalităţi în lumea Bisericii - Am găsit acolo una dintre cele mai ortodoxe. Am avut colegi şefi de promoţii la mari seminarii din ţară, cum mari biserici din Banatul montan, ca şi dimensiune, dar starea sfântului locaş ar fi Neamţ, Râmnic, Buzău, nişte nu era foarte bună. De aceea a fost caractere deosebite, nişte tineri foarte ceva de lucru pentru mine şi pentru cei inteligenţi şi studioşi. Mulţi dintre care m-au ajutat să repunem Biserica colegii mei sunt azi doctori în teologie, pe picioare. Totodată, am găsit acolo o au funcţii importante în conducerea comunitate relativ micuţă, dar cu Bisericii Ortodoxe Române, unii sunt ajutorul lui Dumnezeu în câţiva ani am plecaţi peste hotare şi, de asemenea, reuşit să renovăm Biserica şi casa au funcţii importante – unul dintre ei parohială. Apropo de casa parohială este acum consilierul Episcopiei din de-acolo, aceasta era o clădire foarte Franţa, iar alţii sunt prin Italia, tot la mare, fostă locuinţă a unui grof din conducerea Bisericilor de-acolo. Am zonă, casa fiind deteriorată serios. A foarte mulţi colegi preoţi prin toată trebuit să facem acolo multă investiţii ţara, protopopi, consilieri eparhiali. De ca s-o putem aduce la liman. altfel, mai mult de jumătate dintre colegi sunt azi preoţi şi slujitori care aduc cinste Sfintei Biserici Ortodoxe La Caransebeş Române.

- Cum aţi ajuns în Valea Jiului?

- Povestea e mai lungă, înainte am mai În Banatul montan slujit şi la Caransebeş. Dar să vă spun şi - La finalizarea facultăţii, imediat după cum am ajuns acolo şi apoi aici, în licenţă, m-am căsătorit cu actuala mea judeţul Hunedoara, Valea Jiului, Vulcan. soţie, Maricica, pe data de 15 În urma unei vizite pastorale a septembrie, o dată pe care nu o voi uita Preasfinţitului Lucian, în anul 2008, am niciodată. Apoi, la scurt timp, am dat primit de la dumnealui arhiereasca curs chemării Preasfinţitului Laurenţiu binecuvântare să candidez pentru postul Streza, Episcopul Caransebeşului, acum de preot slujitor la parohia „Sfântul Ioan Mitropolitul Ardealului, Arhiepiscopia Botezătorul” din Caransebeş. M-am Sibiu, care mi-a fost profesor la liturgică pregătit pentru concurs şi, în urma şi pastorală. Am fost chemat la arhiereştii binecuvântări, Dumnezeu a hirotonie de Înalt Preasfinţitul chiar rânduit şi am reuşit să câştig acel după examenul de licenţă, solicitânduconcurs. Astfel, de la data de 1 aprilie mi să preiau o parohie în eparhie.

2008 am slujit în Caransebeş. A fost Iniţial, mi s-a părut de refuzat gestul primul mare pas al meu ca să mă acesta, pentru că eu eram din Râmnicu- apropii de casă, de oraşul natal. Până în Vâlcea, iar Caransebeşul e în Banat, toamna anului 2010 am slujit tot acolo. aproape de graniţa cu sârbii. Totuşi am mers, mi-am luat şi soţia şi am primit (continuare în pagina 9)

Ziarul Vãii Jiului

DIVERSE

vineri, 16 mai 2014

Costel Avram, preşedintele PNL Petrila:

9

„O cărămidă pentru edificarea viitorului Petrilei o reprezintă şi alegerile pentru Parlamentul European. De aceea îi invit pe petrileni să pună această cărămidă votând lista candidaţilor PNL” Am profitat de faptul că l-am întâlnit pe Costel Avram, preşedintele PNL Petrila, în Colonia Remete, şi nu l-am lăsat să-şi tragă sufletul, lansându-i câteva întrebări de… sezon.

- V-am văzut şi săptămâna trecută, vă văd şi acum (marţi, 13 mai –n.r.) înconjurat de oameni. Cum le explicaţi oamenilor, locuitori ai unor modeste colonii miniere petrilene, importanţa acestor alegeri pentru Parlamentul European?

- Am mai spus-o şi o repet cu plăcere: oamenii pe care i-am întâlnit, chiar dacă locuiesc mai la marginea Petrilei, sunt foarte bine informaţi. De aceea în faţa dumnealor nu trebuie să insist prea mult asupra importanţei acestor alegeri.

Oamenii sunt conştienţi că de votul lor depinde România şi Europa de mâine, că dacă vor vota lista PNL glasul României va fi mai bine conturat în corul naţiunilor europene, că PNL va fi garantul european al bunăstării românilor, aşa cum a fost de-a lungul istoriei.

- Dacă nu este secret, daţi-ne câteva exemple din ce vor face la concret liberalii în Parlamentul European?

- Nu este nici un secret, planul de acţiune al europarlamentarilor liberali

pentru noul mandat 2014-2019 reprezintă un document programatic modern al PNL, bine elaborat, profund gândit. Şi răspunsul la întrebarea dvs., care, de fapt, este a întregului electorat, se regăseşte în acest

(urmare din pagina 8)

La Vulcan

După care, într-o zi am venit la Preasfinţitul Episcop al Devei şi Hunedoarei, Gurie, la nou înfiinţata Episcopie, unde i-am cerut arhiereasca binecuvântare de a sluji într-o parohie din cadrul acestei Episcopii, având ca unic scop apropierea mea şi a soţiei mai aproape de judeţul Vâlcea. Dorul de casă şi de părinţi m-a făcut să fac acest pas, mai ales când mă gândeam că sunt singur la părinţi, iar ei au atâta nevoie să-l aibă cât mai aproape pe fiul lor. Am primit cu multă bunăvoinţă această binecuvântare arhierească, de la Preasfinţitul Gurie, de a candida pentru un post de preot în Episcopia Devei şi Hunedoarei.

Fiind vacant postul de preot la parohia Vulcan II din Protopopiatul Ortodox Petroşani, am candidat şi în urma concursului, fireşte, tot cu ajutorul lui Dumnezeu, am ajuns preot la Biserica cu Hramul „Duminica Orbului” din parohia Vulcan II. - Ce aţi găsit la Vulcan? Cum v-aţi apropiat de enoriaşi şi de consiliul bisericesc?

- La Vulcan am avut şansa să

document: „În Parlamentul European noi, liberalii, vom lupta pentru măsuri economice concrete, de la eliminarea birocraţiei şi a pericolelor fiscale până la prioritizarea fondurilor europene către proiectele industriale care includ producţia locală. Spunem nu hotărât majorării taxelor şi apărăm cota unică de impozitare. Cerem finanţare diversificată pentru IMM-uri, eliminarea discriminării în condiţiile de finanţare şi protejarea capitalului românesc.

Propunem măsuri pentru finanţarea suplimentară a agriculturii şi a transporturilor inclusiv prin emiterea de obligaţiuni europene de investiţii.

Punem accent pe dezvoltarea infrastructurii interconectate de drumuri, căi ferate şi porturi. Vrem tarife mai mici la telefonie şi crearea unei pieţe unice europene de telecomunicaţii. Susţinem investiţiile în proiectele care generează locuri de muncă şi bunăstarea cetăţenilor.

Pe plan social vrem să eliminăm diferenţele dintre drepturile românilor şi cele ale celorlalţi cetăţeni europeni prin investiţii mai mari în sănătate şi în mediul rural. Cerem măsuri pentru scăderea şomajului în rândul tinerilor, investiţii în învăţământ şi recunoaşterea diplomelor în UE”.

Acesta este răspunsul în varianta concisă. Cine vrea să afle, in amănunt, modalitatea concretă de punerea în practică a cestor deziderate, este invitat să citească documentele postate pe situl PNL, sau să vină la sediul organizaţiei PNL Petrila, unde va

întâlnesc o comunitate bine închegată, aşezată, cu oameni ataşaţi de Sfânta Biserică şi cu frică de Dumnezeu, oameni porniţi să ajute şi să facem treabă pentru Biserică şi parohie. Înainte cu mult de a veni eu acolo exista această comunitate, iar oamenii i-au ajutat cum au putut şi pe preoţii care slujiseră înaintea mea. Eu am venit ca preot imediat după plecarea preotului Petru Suciu, care acum slujeşte la Hunedoara. Am găsit Biserica în stare bună, se vedea că şi înaintea mea părintele şi enoriaşii au făcut treabă.

Bineînţeles că am găsit şi multe de făcut, într-o Biserică fiind mereu ceva de reparat sau de înlocuit dacă dorim să păstrăm aşa cum se cuvine Casa Domnului. Ca să încep cu începutul, de cum am ajuns şi am intrat în Sfânta Biserică nu mi-a plăcut cum arată uşa de la intrare. Acesta a fost primul lucru pe care l-am făcut, deoarece am considerat că uşa de la intrare nu este adecvată pentru o Biserică aşa de impozantă, care deserveşte cartiere importante din municipiul Vulcan: Cocoşvar,

fi lămurit.

- Oferta liberală pentru aceste alegeri este, fără îndoială, generoasă, rod al unei bune radiografii a României. Totuşi, să revenim la Petrila. Care credeţi că va fi viitorul acestui oraş?

- Din fericire, istoria ne arată că atunci când s-au implicat liberalii în destinele localităţii, Petrila a făcut paşi importanţi în dezvoltarea socioeconomică. O spun cu mândrie că în Petrila, dar şi în Valea Jiului, PNL este singurul partid care îşi cunoaşte istoria.

Aceasta ne-a învăţat că de-a lungul timpului liberalii nu au fost nişte oracole, ci oameni de acţiune. Când vom câştiga încrederea majorităţii petrilenilor vom putea nu doar vorbi, ci şi construi împreună viitorul Petrilei.

Căci viitorul nu se vorbeşte, ci se construieşte. O cărămidă pentru edificarea viitorului Petrilei o reprezintă şi alegerile pentru Parlamentul

Centrul Vechi şi Valea Morii.

Dumnezeu m-a ajutat şi am înlocuit vechea uşă cu una de stejar, făcută pe comandă, pe care am sculptat icoana hramului Bisericii, „Duminica Orbului”, mai exact scena când Mântuitorul îl vindecă pe orb.

După aceea am schimbat toată pardoseala din Biserică. Vechea pardoseală era spartă, umflată, roasă de timp, lucru normal din moment ce avea 107 ani vechime şi nu fusese schimbată niciodată. Am spart tot până am dat de pământ, apoi am turnat şapă de ciment foarte groasă, după care am izolat. Apoi, pe o suprafaţă de 67 mp, inclusiv în altar, am montat marmură, iar în zona naosului şi pronaosului am montat parchet laminat de foarte bună calitate. Am schimbat apoi Sfânta Masă, care tot la fel era veche şi aproape de nefolosit, am făcut-o tot din marmură, ca să fie durabilă.

După toate acestea ne-am gândit să schimbăm mobilierul în Sfântul Altar, lucru pe care de asemenea l-am făcut. Acum, următorul pas va fi să schimbăm geamurile Bisericii. (Va urma)

Interviu realizat de Corneliu BRAN

European. De aceea îi invit pe petrileni să pună această cărămidă, votând lista candidaţilor PNL. Precizez că îi invit în deplină cunoştinţă de cauză, doar pentru binele lor.

Marian BOBOC

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

Ziarul Vãii Jiului

10 UMOR ÎN HA... MAJOR

vineri, 16 mai 2014

Ediţia a XV-a, 9-11 mai 2014…

Festivalul Naţional de Epigramă „Cât e Buzăul de mare”

După ce, anul trecut, am fost de faţă când Festivalul Naţional de Epigramă „Cât e Buzăul de mare” a ajuns la „vârsta buletinului”, am avut bucuria să particip şi la desfăşurarea celei de-a XV-a ediţii. Tot pe vremea castanilor înfloriţi şi (la fel ca ultimele două ediţii) tot de ziua mea de naştere (La Mulţi Ani şi din partea redacţia ZVJ – n.r.).

Am fost onorată, deoarece nu ai şansa, mereu, să-ţi sărbătoreşti ziua de naştere deodată cu un prestigios festival de epigramă. Şi nici onoarea să-ţi taie tortul maestrul Ştefan Cazimir!

Desigur, aş fi preferat să împlinesc şi eu 15 ani, precum festivalul buzoian…

Domnul Mihai Sălcuţan, preşedintele Cenaclului „Nicolae Grigore Mihăescu – Nigrim”, a demonstrat încă o dată că reuşita unui festival constă într-o bună organizare. A devenit deja tradiţie ca, pe lângă umorişti, să fie invitaţi la festival şi oameni valoroşi din lumea literară, fapt care conferă evenimentului o ţinută aleasă.

Bucuria de a fi împreună cu marea şi frumoasa familie a umoriştilor m-a făcut să nu simt oboseala drumului. Orele lungi de călătorie au fost recompensate cu multe bucurii. Atât de multe, încât mi-e şi teamă să nu uit ceva.

Hotelul „Pietroasa” m-a aşteptat la fel de primitor, ca şi în anii trecuţi. Pe colega de cameră, Cătălina Orşivschi, am regăsit-o la fel de veselă. Pe Mirela Grigore, învăţătoare convertită la epigramă, am văzut-o pentru prima dată, dar parcă ne ştiam de când lumea.

La decernarea premiilor Concursului Naţional de Epigramă „Mircea Trifu”, organizat de doamna doctor Elis Râpeanu, am avut bucuria de a fi printre laureaţi. Ştiam că am obţinut premiul I, dar emoţiile au însoţit bucuria. La decernarea Premiilor Uniunii Epigramiştilor din România, pe anul 2013, am avut surpriza să mi se confere Premiul Special al Preşedintelui U.E.R. Faptul că domnul George Corbu a apreciat realizările mele pe tărâmul epigramei, mă bucură, dar mă şi obligă să nu cobor ştacheta.

Ziua a doua a festivalului mi-a adus un alt premiu, de data aceasta la concursul organizat în cadrul festivalului, având temele „Neam deşteptat” şi „Bun venit!”. Premiile au fost oferite pe scena din Sala Mare a Consiliului Judeţean Buzău. Expoziţia de caricatură a artistului Vasile-Milică Ene a fost ca un antrenament pentru zâmbet, înainte de

spectacolul de gală. Epigramele citite de confraţi au fost savuroase. Momentele artistice oferite de interpreţii Mirabela Dauer şi George Mitrea au fost o încântare. Pentru prima dată, l-am văzut pe talentatul umorist Vasile Vajoga într-o ipostază mai neobişnuită: aceea de iluzionist.

După vizitarea Hergheliei de la Cislău şi a Mănăstirii Ciolanu, lista cu locurile minunate pe care, încă, nu le-am văzut, a devenit mai scurtă.

Cărţile primite de la confraţi mi-au îmbogăţit biblioteca, fiind aşezate pe rafturile de suflet. Produsele Hofigal, oferite de domnul Ştefan Manea, prin intermediul craiovenilor prezenţi, au fost un dar neaşteptat.

Pentru că, în timpul festivalului, a avut loc şi concursul Eurovision, Dan Norea mi-a sugerat ce să fac, de acum înainte, dacă vreau să mai am „succesuri”:

După Eurovision 2014

Fata noastră cea semeaţă, Te aşteapt-o mare dramă: Lasă-ţi barbă şi mustaţă Sau te laşi de epigramă!

Epigramele premiate

Premiul I: Petronela-Vali Slavu (Aninoasa) Există şi români deştepţi

Din neamul meu cinstit şi drept, Români cu drag de libertate, Bunicu-a fost cel mai deştept, C-a emigrat, la timp, în State!

Bun venit!

Patronul, când m-am angajat, Un „Bun venit” mi-a adresat, Dar după-un an, cinstit vă spun, Eu n-am văzut... venitul bun!

Premiul al II-lea: Constanţa Apostol (Galaţi) Natalitatea

Demografic s-a văzut Că există mari cutume, Căci în criză a scăzut Şi „venitul” lor pe lume!

Unui amic

Prietenia mă îndrumă, Prostii când face fără rost Să-i spun „deşteptule”, în glumă Să nu se simtă omul prost!

Premiul al III-lea: George Petrone (Iaşi) Prudenţă

Când soacra-i va pleca din astă lume Nu-i va da trupul la incinerat, C-a auzit de-o pasăre anume Ce din cenuşa ei s-a deşteptat.

Menţiuni:

Ion Moraru (Independenţa, Galaţi) Exod din România

Azi, românul umilit, De necazuri încercat, Are şi un bun venit Numai dacă e... plecat!

Vasile Vajoga (Iaşi) Filosofie

A spus cândva un înţelept C-aici la noi, în România, Te poţi considera deştept Abia când îţi cunoşti prostia.

Pagină realizată de Petronela-Vali SLAVU

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului vineri, 16 mai 2014

Oferim bani, cu rate fixe pentru salariaţi şi pensionari cu venituri mici, fără giranţii.

Telefon 0727.737851

ANGAJĂRI

Locuri de muncă depozit (Tesco, Kaufland, Globus) la ambalat şi preambalat produse alimentare şi nealimentare. Asigurăm transportul gratuit din România.

Se plăteşte doar taxa de consultanţă.

Telefon 0742.840658 Magyarországra vas és fém öntödébe olvasztár szakmunkásokat, vaskohászati tapasztalattal keresünk.

Illetve, betanított munkára, női, férfi dolgozókat keresünk. Jó kereseti lehetőség, ingyenes szállás, utazás biztosítva.

Telefon: 0745101887 munkanapon 9-18 SC Electroproiect ADA SRL angajează următorul personal: 4 muncitori necalificaţi şi 2 electricieni.

CV-urile se depun la adresa de mail: electroproiect.ada@gmail.com sau pe fax la 0354.816210

Complex debarcader, Eforie Nord, Constanţa, angajează pe perioada sezonului estival 2014: bucătari, ajutori bucătari, muncitori necalificaţi bucătărie, pizzar, shawormar, ajutor shawormar, barmani, ospătari, ajutori ospătari, vânzător beach bar, muncitori necalificaţi pentru plajă, modelator covrigi, contabil evidenţă primară.

Se asigură salariu, 2 mese pe zi şi cazare. www.complexdebarcader.wix.com/debarcader 0732.551456 (cosmote) C.V.-uri la complexdebarcader@yahoo.com Salon de masaj erotic din Frankfurt am Main angajează fete cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 ani, cazare gratuită, câştig între 100-300 de euro/zi.

Relaţii la numărul de telefon 00496927137777

SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează brutari cu experienţă.

Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, bl. 2/2 sau 0254.550160 SC din Petroşani angajează vânzător materiale de construcţii, şofer de TIR cu experienţă, tâmplar mobilier PAL şi bucătar cu experienţă.

Relaţii la telefon 0751.199100

SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează în condiţii avantajoase maseuză (pentru sală de sport).

Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, 2/2, sau 0254.550160

ÎNCHIRIERI

Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66.

Relaţii la telefon 0767.806804

VÂNZĂRI AUTO

Vând Peugeot 206 plus, albă, sport, 3 uşi, euro 4, din noiembrie 2009, cu 60.000 km la bord, întreţinută, cu revizia făcută în ianuarie 2014, schimb de ulei la zi, taxa nerecuperată. Accept orice test de probă. Preţ 4300 euro negociabil.

Informaţii 0725.065816

SERVICII

Nou! Coafor acasă!

Servicii şi produse profesionale la cele mai mici preţuri la tine acasă.

Relaţii Camy, telefon 0741.667992, 0733.389585

ANUNŢ PUBLIC PRIVIND DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE

PUBLICITATE 11

SPITALUL DE URGENŢĂ PETROŞANI, titular al proiectului "NEUTRALIZAREA DEŞEURILOR MEDICALE REZULTATE DIN ACTIVITATEA SPITALICEASCĂ", anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara, în cadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul menţionat mai sus, propus a fi amplasat în municipiul Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 137 A, judeţul Hunedoara Proiectul deciziei de încadrare şi motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara din Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25, judeţul Hunedoara, în zilele de luni - joi, între orele 8:00-16:00 şi vineri între orele 8:00-14:00, precum şi la următoarea adresa de internet http://apmhd.anpm.ro.

Publicul interesat poate înainta comentarii/observaţii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 5 zile de la data publicării prezentului anunţ.

IMOBILIARE

Vând casă deosebită, pretabilă şi pentru pensiune sau hotel, cu lac pentru peşte, teren de tenis.

Telefon 0751.199100

Vând apartament 2 camere, Iscroni-Aninoasa, lângă poliţie, decomandat, et. 1, termopan la dormitor şi sufragerie, preţ 15.000 euro neg.

Telefon 0745.403652 sau 0230.573661 Vând apartament 2 camere, 8 Martie-Petrila, cu gaz, preţ 25.000 lei neg.

Telefon 0727.138978

Vând garsonieră confort 1, zona pieţei Petroşani, et.4, mobilată, utilată, faianţă, gresie, centrală, termopane. Preţ 75.000 lei neg.

Telefon 0729.492676 (între orele 16-20).

Vând teren în Vulcan, str. Decebal, intravilan, 4277 mp.

Preţ 17 euro/mp neg.

Telefon 0729.492676 (între orele 16-20) Se vinde apartament ultracentral în Petroşani, b-dul 1 Decembrie 1918, etaj 4/8, decomandat, amenajat modern, compus din patru camere, bucătărie, debara, două băi, hol şi trei balcoane, în suprafaţă de 75 mp; dispune de parchet melaminat, gresie şi faianţă, uşi interioare (inclusiv de intrare) de lemn, reţea internet, cablu TV, gigacalorimetru propriu, boiler electric. Ocupabil imediat.

Preţul este 114.000 lei.

Telefon 0726.118355 Se vinde apartament în Lupeni, str. Parângului, bl. A5, etaj 9/10, ap. 81, compus din două camere, bucătărie, baie, hol acces, hol intermediar şi balcon, în suprafaţă de 51 mp. Ocupabil imediat. Preţul este 22.400 lei.

Telefon 0726.118355

Vând garaj cu canal de vizitare şi pivniţă situate în Petroşani vizavi de Liceul Economic, având suprafaţa de 25 mp. Înălţimea clădirii şi a uşii permite gararea şi a utilitarelor şi microbuzelor. Este branşat la curent de 380V. Preţ: 4500 euro.

Telefon 0721.225359 sau 0768.406967

Vând casă situată în Tg-Jiu, str. George Coşbuc, nr. 2 construită în anul 2000. Casa cuprinde beci, parter cu terasă, etaj cu balcon şi pod pretabil pentru mansardare. Casa este termoizolată inclusiv placa podului şi este compusă atât la parter, cât şi la etaj din două holuri, living spaţios şi luminos, două dormitoare, baie şi bucătărie spaţioasă. Are posibilitatea compartimentării şi creării a două apartamente cu intrări separate. Dispune de un garaj dublu pentru autoturisme. Suprafaţă teren total 850 mp cu deschidere la stradă de 45 metri liniari. Toate facilităţile: apă, canalizare, gaze.

Zonă foarte liniştită. Preţ neg.

Telefon pentru alte informaţii: 0727.874449

HOROSCOP

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Relaţia sentimentală în care eşti implicat evoluează foarte bine, într-o direcţie optimistă, care te face să speri la mai mult.

Fluturii din stomac nu-ţi dau pace...

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Imaginează-ţi lucrurile care te ţin pe loc ca pe nişte frunze purtate de apă. Valurile vin şi pleacă, la fel şi grijile tale, deci nu te lăsa dominat de o furtună de moment ce te apasă.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Ai acces la mai multe surse de informare din care extragi o mulţime de detalii importante pentru ceea ce faci.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Te-ai gândit vreodată să abordezi alt mod de a trăi? Ar fi bine să te informezi asupra altor regimuri de viaţă, pornind de la medicaţie, mişcare sau alimentaţie, şi să începi să schimbi câte ceva.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Că vrei sau nu să recunoşti, azi te vei afla în faţa unei persoane superioare ţie din anumite puncte de vedere. Mai bine accepţi faptul că ai multe de învăţat de la acel om, deci taci şi ascultă!

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Te-ai blocat într-o rutină în care nimic nou nu se mai întâmplă. În loc să stai şi să aştepţi o minune, mai bine ai folosi acest repaus în favoarea ta.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Ai avut încredere în alegerea făcută cu ceva timp în urmă şi iată că încep să se vadă primele rezultate bune.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Nu trata acest impas ca şi cum ar fi un capăt de drum, pentru că şi hopurile sunt absolut fireşti în drumul tău către scopul cel mare.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Nu mai compara oamenii din jurul tău, pentru că toţi, la fel ca şi tine, sunt unici în felul lor. Încearcă să nu-i mai judeci pe toţi la un loc pentru că nici ţie nu ţi-ar plăcea să fii comparat cu o mie de alţi oameni care îţi seamănă în anumite privinţe.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Primeşti tot felul de semnale de la vocea ta interioară care te asigură că ceea ce doreşti să realizezi e bun, e înţelept, e oportun în momentul de faţă.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Eşti în faţa unui nou început şi îl învălui cu optimism, cu încredere în mai bine, cu speranţa că dorinţele tale se vor materializa la capătul acestui drum pe care îl porneşti.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Nu se rezolvă nimic de la sine, ca atare doar de eforturile tale depinde modul în care repari o situaţie dezechilibrată. Dai o nouă şansă unei relaţii de colaborare sau de prietenie, uitând tot ce n-a mers anterior.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 CONVORBIRI

vineri, 16 mai 2014

Doamna Stela Nica din Petroşani ne dezvăluie

Secretele femeilor frumoase şi ale bărbaţilor virili din oraşul Erbil din Kurdistan

Continuăm, azi, cu un episod suplimentar, discuţia noastră cu d-na Stela Nica din Petroşani - o asistentă medicală care a cunoscut timp de doi ani, în mod nemijlocit, lumea arabă. Pentru noi această lume ne pare plină de exotism deoarece fie că am aflat-o fie din cărţi, fie din filme. E pentru prima dată când ziarul nostru se apleacă asupra unor realităţi de peste mări şi ţări descrise de oameni care au fost la faţa locului.

Misiunea noastră s-a rezumat la a vi le aduce, în manieră jurnalistică, în faţa dv.

Pare nefiresc dar, la ei, nunţile se fac joia, iar week-end-ul cade, de fiecare dată, într-o vineri

- Din baza americană din Iraq am plecat la Life Line Clinic aflată în localitatea Erbil din Kurdistan. Clinica aparţine unor patroni din Kuweit şi Kurdistan. Echipa noastră era formată din doctoriţa Heba din Egipt plus două asistente: Dana din Brăila (cu care am fost împreună în Balal) şi cu mine. După şapte luni, doctoriţa din Egipt a fost înlocuită de d-na dr. Sahar care era de origine kurdă. Amândouă erau nişte profesioniste deosebite. Echipa clinicii era formată din doar 7 persoane, dar era extrem de performantă. Acolo nimeni nu încurcă lucrurile. Adică doctorii nu prestează şi la stat şi la privat.

Ori, ori... Cei care lucrează în sistem privat se dedică, în întregime, doar acestui job. Programul clinicii era de la ora 12 până la ora 20 seara. Farmaciile erau deschise între orele 14 şi 22. Fiind foarte cald, dimineaţa toată lumea doarme. Managerul era un kurd, dr.

Hunar, care s-a specializat în medicină generală. Contabilul nostru era dl. Abu Ahmed, un economist originar din Egipt. Mai era şi o femeie de serviciu.

Pe acest post, de „cleaner”, fluctuaţia a fost destul de mare. La început a fost o filipineză, apoi a venit o kurdă iar, la final, am prins o arăboaică. De re-

cepţie se ocupa o fată (poliglotă) ce vorbea patru limbi: kurda, araba, engleza şi franceza. Clinica avea 200 mp şi 7 încăperi funcţionale. Faţă de cum este la noi, în Kurdistan totul era diferit. De exemplu, eram libere vinerea, iar nunţile aveau loc joia.

Femeile veneau la clinica de înfrumuseţare în fruntea unui întreg alai

- Femeile care veneau la clinică erau îmbrăcate în patru feluri: 1. ca europenele; 2. ca şi noi, dar aveau în vârful capului o eşarfă; 3. cu abaya şi higeab (adică erau îmbrăcate în negru din cap până-n picioare, însă aveau faţa descoperită) şi 4. acoperite din cap până în picioare, având haine

colorate şi un batic foarte colorat.

Femeile nu ne lăsau să le vedem părul.

Clienţii noştri erau atât bărbaţi, cât şi femei. Uneori veneau şi copii. Aveam un foarte căutat „cabinet de podologie” (ceea ce înseamnă în engleză „foot care”). Pe româneşte, era vorba de îngrijirea picioarelor. Eram dotaţi cu creme de ultima generaţie din Germania şi lasere extrem de performante.

Femeile voiau un epilaj definitiv, pentru că, doar cu tratamente tradiţionale, pilozitatea persista.

Femeile din Kurdistan au un adevărat cult al frumuseţii. Bărbaţii kurzi au câte 2-3 neveste. Prima nevastă are tot interesul ca bărbatul său să nu-şi mai ia şi o a doua nevastă. Iar cea de-a doua vrea ca bărbatul ei să nu ajungă şi la cea de-a treia. Şi aşa mai departe...

Din acest motiv, aş zice, femeile din Erbil aveau nevoie de epilări repetate ca un atuu pentru atragerea bărbatului doar în sfera ei de influenţă. O caracteristică genetică a femeilor din această lume este excesul de pilozitate la nivelul membrelor inferioare. Dar această pilozitate se manifestă şi la nivelul feţei şi al membrilor superioare.

Un tratament adecvat şi intervenţiile cu laser înlăturau, în şase şedinţe, tot

părul aflat în exces. De obicei, femeile veneau la clinică însoţite de soţi (care plăteau onorariul), de mamă, de tată şi, dacă era vorba de o persoană importantă, erau prezenţi şi bodyguarzii. Un adevărat alai...

În Kurdistan totul se negociază.

Dar nu şi la mall-uri

- Bărbaţii veneau să-şi aranjeze barba cu laserul. Înainte, ei treceau pe la frizer, care le aranja barba sau mustaţa. Apoi, cu laserul, li se înlătura, definitiv, partea din barbă pe care frizerul o răsese înainte de operaţie.

Pentru a-ţi înlătura tot ceea ce nu voiai să mai ai pe faţă (fire de barbă inutile sau negi inestetici), trebuia să faci 4-5 şedinţe. După prima şedinţă trebuia să treacă 45 de zile ca să poţi face şedinţa următoare. La femei, unde operaţiile erau mai delicate, preţul era de 200 de dolari, iar la bărbaţi preţul era fixat la jumătate. În dotarea clinicii era şi un „fractional laser”, care contribuia la întinerirea pielii feţei. În urma tratamentului, pielea feţei era mult mai întinsă. Se puteau trata, de asemenea, urmele lăsate de vărsatul de vânt, de tăieturi sau de cicatrici.

Preţul era de 300 de dolari. Trebuie să vă spun că toate aceste preţuri se puteau negocia. Singurul loc unde nu se putea negocia nimic, în Kurdistan, erau mall-urile. În rest, nu există preţuri fixe în Kurdistan. Poate doar salariile pe care le primeam noi erau neschimbate. Medicii primeau 4.000$ pe lună iar noi, asistentele, aveam 1100$. Proprietarii clinicii ne-au oferit cazarea gratuită şi ne-au plătit şi transportul dus-întors de acasă până-n Erbil. Masa, pe lună, ne costa cam 200$. Ce să mai zic? Munca, la alţii, e o comoară!

A consemnat Mihai BARBU

www.zvj.ro

facebook.com/ziarulvaiijiului

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VI Nr. 209 16 mai 2014 4 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului

1942

Maria, soţia Mareşalului Antonescu, inaugurează spitalul din Lupeni

La orele 9 dimineaţa, la 17 august 1942, la aeroportul din Preajba aterizează un avion. Din el coboară Maria Antonescu - soţia Mareşalului Ion Antonescu, Veturia Goga - văduva poetului Octavian Goga, dr. C. Dănulescu - ministrul Muncii şi Ocrotirii Sociale, şi dr. P. Tomescu ministrul Sănătăţii. După consumarea unor momente oficiale la Tg. Jiu, sunt conduşi cu maşina până la graniţa dintre judeţele Gorj şi Hunedoara. Ajunşi la Polatişte, înalţii oaspeţi sunt întâmpinaţi de coloneii C. Dumitrescu (prefectul judeţului Hunedoara) şi E. Kirculescu (comandantul militar al Văii Jiului).

Coloana oficială ajunge la Lupeni la orele 13. Din maşini coboară Maria Antonescu, Veturia Goga, dr. C. Dănulescu, dr. P. Tomescu, prefectul Dumitrescu, dr.

Dăniţă (director general în Ministerul Sănătăţii), inspectorul general Răşcanu, Audizio (directorul arhitecturii), Dan Ştefănescu, ing. I.E. Bujoiu (fost director general al societăţilor miniere „Lupeni” şi „Petroşani”, fost ministru al Economiei), ing. Mircea Ionescu şi ing. A. Bădărău (din partea Soc. „Petroşani”), inspectorul general al muncii Petre Popescu. În prezenţa autorităţilor civile şi militare, O. Braha, primarul Lupeniului, îi întâmpină pe înalţii oaspeţi cu pâine şi sare.

Ajunşi la poarta spitalului, căci pentru inaugurarea spitalului din Lupeni a avut loc o asemenea desfăşurare de forţe, medicul Mărgineanu urează tradiţionalul „Bine aţi venit!”. Pe drumul străbătut de Maria Antonescu trei fetiţe presară „florile nevinovăţiei”.

Preoţii lupeneni Victor Şandru şi Andrei Eftimie, ajutaţi de părintele vulcănean Gheorghe Zamora, oficiază slujba de sfinţire a „monumentalului spital”.

Corul bisericii ortodoxe, condus de V. Mircea, dă răspunsurile.

Directorul C. Dăniţă ţine o cuvântare ocazională despre importanţa socială a noii construcţii.

Mai bine de o oră, doamna Mareşal vizitează toate saloanele „măreţului spital”. Dar vizita în Lupeni nu se opreşte aici: „La coborârea de pe dealul spitalului înalta ocrotitoare a celor mici a vizitat grădiniţacantină, adăpostită în Şcoala Nr. 1, unde primesc hrana 45 de copii, zilnic. Cantina model este sub îngrijirea Consiliului de patronaj local, prin d-nele Cicu, Trifu, lt. col. Homoriceanu. Întreg corpul didactic al şcolii, în frunte cu d-l subinspector M. Bogza, primesc pe Doamna Mareşal dând explicaţiile necesare. După masa care s-a servit numai oaspeţilor, în Casina Inginerilor, d-nii miniştri au vizitat Vâscoza Românească, fabrica de mătase, asistând şi la un scurt program executat pe stadionul din curtea fabricii. Iar la orele 6, tineretul acestei întreprinderi a prezentat în faţa Doamnei Mareşal şi a marii mulţimi, în sala Teatrului Minier, un

frumos program artistic. D. col.

Homoriceanu, d-na Comanici, Grecu şi d-şoara Magdu se pot felicita pentru reuşita strădaniei lor. Iar Bocoş Matilda, Nostoran, A. Uilăcan, Turcan, Horvat şi Ciora merită recunoştinţă pentru felul în

Arhiva: Ioan DUMA

Mareşalului Dezrobitor. După vizitarea arenei sportive Minerul, unde câteva echipe au jucat march-ul fulger pentru Cupa Muncă şi Lumină, Doamna Mareşal Antonescu a părăsit orăşelul nostru (Lupeni – n.r.), plecând spre

Maria Antonescu, Veturia Goga, protopopul Duma la sfinţitea spitalului din Lupeni

care s-au achitat de rolurile lor.

Dansurile executate cu toată măiestria au atras multe aplauze. Programul e încheiat de cuvântarea d-lui inspector Petre Popescu, prin care a tâlcuit adâncul înţeles al Muncii, Sănătăţi şi Ocrotirilor Sociale din Noua Românie a

Petroşani (unde a şi dormit la Cazinoul Funcţionarilor, actualul Teatru Dramatic Ion D. Sîrbu - n.a.), împreună cu toţi Domnii Miniştri”.

Obositor program, rezistentă doamnă…

Marian BOBOC

18 iulie 1926

Cuvântare rostită de P.C. Sa Păr. I. Duma cu prilejul instalării sale de protopop paginile II - III al tractului Jiu Martie 1944

Pregătirile Soc. Petroşani pentru mutarea funcţionarilor Băncii Naţionale a României pagina IV din Bucureşti la Petroşani Moravuri funcţionăreşti…

O întâmplare picantă, chiar dacă pagina IV urât… mirositoare

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 16 mai 2014

18 iulie 1926

Cuvântare rostită de P.C. Sa Păr. I. Duma cu prilejul instalării sale de protopop al tractului Jiu

La festivitate a participat şi Gheorghe Tătărescu, prieten cu I. Duma

Prea Cucernice Părinte consilier şi delegat, Prea cucernicilor şi Cucernicilor fraţi în Hristos, Onorat public, Iubiţilor creştini, Cutremurat în fiinţa mea întreagă de recunoştinţă faţă de Pronia divină şi covârşit de gratitudinea către autorităţile şi către instituţiile noastre bisericeşti care m-au ajutat să ajung în postul onorific şi plin de răspundere, în care P.C. Ta mă instalezi astăzi cu mandat de la I.P.S. Sa Părintele nostru Arhiepiscop şi Mitropolit – stau în faţa sfântului altar şi a tuturor credincioşilor copleşit de conştiinţa greutăţii care va apăsa de acum înainte asupra mea, de povara aşteptărilor, a nădejdilor ce se leagă de persoana mea, şi de moştenirea încătuşătoare a zvonului faimos, stârnit în legătură cu înfiinţarea tractului Jiu, care zvon stăruieşte îndărătnic în opinia publică de la noi.

De azi înainte prin smerenia mea se va face îndrumarea sufletească a unei populaţii de peste douăzeci de mii de suflete, în cuprinsul organizaţiei sfintei noastre Biserici „care este trupul lui Hristos” (El. 1, 23). De azi înainte va trebui şi mă voi năzui să fac un singur lucru: uitând ce este în urma mea şi aruncându-mă spre ce este înainte, să alerg spre ţintă (Filip 3, 13 – 14), care este: „să gătim Domnului popor bine pregătit pentru El”. (Luc. 1, 17), „înfăţişând pe orice om desăvârşit în Hristos Iisus” (Col. 1, 28). De azi înainte va trebui „să fiu cu luare aminte asupra mea însumi şi asupra învăţăturii pe care o dau altora: să stăruiesc în aceste lucruri, căci dacă voi face aşa, mă voi mântui pe mine însumi şi pe cel ce mă ascultă” (I. Tim. 4, 16). De azi înainte, neputând „să fiu nepăsător de darul, care este în mine, dat cu punerea mânilor” (I. Tim. 4, 14), acum când „înaintea mea este văzută de toţi” (I.Tim 4, 15), va trebui ca, potrivit îndrumărilor date de mai marii mei bisericeşti şi în colaborare desăvârşit armonioasă cu Cucernicii fraţi în Hristos din traci să transpunem în realitate „ce este bine şi de folos pentru oameni: să caute a fi cei dintâi în fapte bune” (Tit. 3, 8).

Când caut să mă dumeresc asupra mijloacelor de înfăptuire a acestui suprem scop, a idealului Bisericii, îmi dau seama că ele sunt tot atât de variate, aproape câţi indivizi sunt. După gradul de cultură şi după mediul la care vieţuiesc, credincioşii noştri au diferite concepţii asupra datoriilor lor către sufletul propriu – deci fiecare aşteaptă câte un alt lucru de la Biserică, prin reprezentanţii ei fireşti. Unii văd rostul nostru în cultivarea şi răspândirea culturii în masele largi ale omenirii. Alţii înţeleg ca noi să fim apostolii unei cuprinzătoare înfrăţiri de ordin social a păturilor credincioşilor noştri. Sunt unii care găsesc că slujitorii altarului au misiunea nobilă şi larg umanitară de a trezi, pe coardele inimilor poporenilor, ecouri şi rezonanţe caritative. Şi dacă alţii cred că terenul activităţii bisericii se poate readuce şi coborî la organizarea economică şi politică a mulţimii, în sfârşit, cei mai mulţi sunt convinşi, că păstrarea şi dezvoltarea ideii naţionale sunt chemarea de căpetenie a sfântului aşezământ (…) ce conducem.

Tuturor categoriilor acestora le spunem că „rătăcesc necunoscând Scripturile şi puterea lui Dumnezeu” (Mat. 22, 29). Toate părerile acestea sunt numai mijloace, - e drept că unele dintre ele cu caracter de umană veşnicie, -, dar numai cărări pe care se ajunge la viaţa cea adevărată, la adevăr, nici decât fundamente ale bisericii. „Altă temelie nimeni nu poate să pună, decât aceea care a fost pusă, - şi care este Iisus Hristos” (I. Cor. 3, 11). Cine nu concepe astfel biserica şi rolul ei, cine încearcă să-i atribuie rosturi străine de evanghelizare, de înnoirea în suflete a oamenilor – prin Sfânta Scriptură, tradiţie şi Instituţiunile care s-au dezvoltat în mod firesc din ele, - însemnează că „a fost furat cu filozofia şi cu amăgiri deşarte, după datina oamenilor” (Col. 2, 8), nefiind „înrădăcinat şi zidit în Hristos Iisus” (Col. 2, 7).

Este adevărat că Dumnezeu, în marea sa milostivire spre noi, a îngemănat creştinismul ortodox şi naţionalitatea noastră de la obârşia lor. Creştin ortodox şi român este unul şi acelaşi lucru, - „legea românească” îndumnezeind fiinţa noastră etnică. De aici şi nota de sfinţenie, caracterul aproape religios în conştiinţa neamului românesc, al suferinţelor din trecutul nostru. Şi tot din faptul acesta urmează, că baza activităţii mele şi din viitor va fi: trezirea şi creşterea datoriei de a mărturisi şi de a acţiona în sensul creştin românesc. Nu voi încerca

să scad mărirea lui Dumnezeu prin şovinism confesional, dar voi căuta să sporesc strălucirea acestei măriri prin demnitatea şi mândria calmă, cu care ea va fi propovăduită în credinţa noastră. Şi atunci se înţelege de sine, că ne vom găsi potrivnici ireductibili, dar potrivnici cu bună-voinţă, cu durere de inimă şi cu „plângere” (Filip 3, 18) pentru rătăcirea lor, - potrivnici tuturor indiferenţilor în materie de credinţă, tuturor liberi cugetătorilor, întregii oştiri de nepricepuţi care slujeşte întunericului prin secte multiple, tuturor închinătorilor frauduloşi ai idealului creştin, - c-un cuvânt, ne vom găsi faţă în faţă cu toţi cei ce „se vor lepăda de credinţă, abătuţi de făţărnicia unor oameni însemnaţi cu fierul roş în însuşi cugetul lor” (I. Tim. 4, 1-2), cu toţi pe care „îi vor gâdila urechile să audă lucruri plăcute şi îşi vor da învăţători după poftele lor” (II Tim. 4, 2). Loc de încrucişare şi de ciocnire a multor credinţe, simţiri, tradiţii şi interese, orizontul noului nostru tract va fi întretăiat de nenumărate ori de fulgere, vuiete vor însemna vremea izbirilor de curente vrăşmaşe. Dar aceste frecări nu ne vor face să uităm niciodată, că ele se petrec cu scopul de a conduce la Dumnezeu, că „Dumnezeu este dragoste” (I. Ioan 4, 8), potrivindu-ne după porunca Apostolului, ca „vorbirea noastră să fie cu har, dreasă cu sare, ca să ştim cum trebuie să răspundem fiecăruia” (Col. 4, 6) – „purtându-ne cu înţelepciune faţă de cel din afară” (Col. 4, 5). Vom căuta din toate puterile noastre şi „în toate privinţele să arătăm că suntem nişte vrednici slujitori ai lui Dumnezeu prin multă răbdare”...(II. Cor. 6, 4).

Este uriaşă sarcina care va îngreuna şi umerii mei, Prea Cucernice Părinte, şi dacă mă încumet să o port, este fiindcă noi toţi trebuie să încercăm cu toate mijloacele să atingem culmea mărturisită de cel mai activ dintre ucenicii Mântuitorului, când scrie: „Pot totul în Hristos, care mă întăreşte” (Filip 4, 13).

Paralel cu lucrarea de evanghelizare, de adâncire în inimile credincioşilor a cuvântului interpretat în adevăr şi cu competinţă al lui Dumnezeu, pe care o voi face cu fraţii mei preoţii tractului Jiu, alături şi simultan cu aceasta va trebui să dezvolt şi o activitate de ordin administrativ, gospodăresc, a cărei importanţă

Arhiva: Ioan DUMA

În ediţia publicaţiei noastre dedicată celebrării a 130 de ani de la naşterea preotului Ioan Duma, primul protopop ortodox al Tractului „Jiu”, am publicat şi episodul în care acesta a fost hirotesit ca protopop. Completăm acest episod cu cuvântarea rostită cu acest prilej, pe care o reproducem din „Telegraful român”.

Dincolo de semnificaţia religioasă a momentului, instalarea ca protopop a părintelui Duma a constituit, fără îndoială, evenimentul monden nu doar al Petroşaniului, ci şi al întregii Văi. Ca orice eveniment, şi acesta a fost pregătit aşa cum se cuvine, din timp şi în cele mai mici detalii. Invitaţiile au fost lansate cu mult timp înainte, fiind stabilite persoanele de contact la Petrila, Petroşani, Vulcan şi Lupeni, unde se putea achita anticipat… tacâmul. În acest gest găsim şi explicaţia numărului mare al mesenilor epocii. Căci, dacă fiecare invitat nu şi-ar fi achitat consumaţia, de unde ar fi avut preotul Duma, tată a 4 copii, atâta disponibilitate financiară ca să achite masa a peste 100 de invitaţi…

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

vineri, 16 mai 2014 Arhiva: Ioan DUMA

Eparhia Văii Jiului

apare şi numai din împrejurarea că se poate împleti cu cealaltă, de natură spirituală. Casă nouă, făcută pentru necesităţile reale, adânci şi urgente, noul nostru tract trebuie înzestrat cu toate elementele de lipsă pentru a se putea dezvolta în el sufletul despre care am vorbit până acum. Însuşi Mântuitorul ne ordonă, ca „pe acestea (ale Duhului) să le facem, şi pe acelea (ale formalităţilor de importanţă secundară) să nu le lăsăm nefăcute” (Mat. 23, 23). În privinţa aceasta, datorinţele ne sunt, multpuţin, şablonare, şi punctualitatea, ajutată de modeste mijloace materiale, aproape rezolvă latura

aceasta a problemei ce mă aşteaptă. Greutăţile începutului la noi sperăm să le biruim uşor cu concursul binevoitor, înţelegător şi încercat al autorităţilor noastre de Stat şi particulare, ai căror conducători au dovedit că posedă dispoziţii sufleteşti de ctitoricească mărinimie şi o vie conştiinţă a datoriei de jertfă bucuroasă.

Dincolo de această parte formală se deschide larg câmpul iniţiativei mele, care pretinde cunoaştere de împrejurări şi de oameni, chibzuire adâncă, hotărâre repede şi neistovită energie în realizare. Mă bucur să pot să constat, că sub acest raport voi avea ca izvor de inspiraţie şi dragostea credincioşilor mei şi sfaturile preţioase, rezultate ale unor experienţe îndelungate, ale colegilor şi prietenilor mei din tractul Jiu, care cred că nu mi se vor precupeţi nici în viitor, şi dintre care P.C. Ta ai amintit pe fruntaşul între fruntaşi, pe deputatul nostru sinodal, dl. ing.

Inspector general Iosif Iancu. D-sale îi mai adaug pe cel mai vechi şi mai statornic luptător pentru biserica noastră, dintre câţi sunt în viaţă, - pe fostul preşedinte al comitetului parohial, consilierul Petru Iacob, - cu o întreagă ceată de intelectuali, fală a bisericii noastre din localitate şi din întreaga Valea Jiului.

P.C. Părinte, Aproape toate parohiile, care aparţin tractului Jiu îmi vor zugrăvi în minte cadre vechi, de bună şi dreaptă luptă şi învăţătură creştină românească, iar din mijlocul acestui cadru va lumina, blândă şi cuceritoare prin evlavie şi stăruinţă, figura fericitului meu înaintaş şi părinte Avram Stanca, - întemeietor de lăcaşuri sfinte şi de parohii, fost şi el administrator protopresbiteral al acestei regiuni timp de aproape 8 ani. Alături de dânsul va stărui în tradiţia parohiei mele centrale amintirea primului epitrop Avram Brânduşa, a lui Dionisie Socol, N. Crainic şi a altor vrednici chivernisitori ai averii bisericei, după

îndrumările parohului lor. Pietatea şi recunoştinţa faţă de munca lor ne vor întări în credinţă, - şi memoria lor va fi în veci binecuvântată, - dimpreună cu memoria tuturor credincioşilor care s-au jertfit pentru slava sfintei noastre biserici şi gloria strămoşească.

Cu devotament şi cu omagiu voi sluji şi voi lucra, tot în firul tradiţiei, pentru mărita noastră Dinastie, în frunte cu M. S. Regele Ferdinand I şi M. S. Regina Maria, strălucite modele de sacrificiu şi credinţă activă, vie.

Cu supunere şi firească ascultare din inimă voi fi către I.P.S. Sa Arhiepiscopul şi Mitropolitul nostru Dr. Nicolae Bălan, exemplu de înţelepciune, învăţătură şi de neprihănită viaţă preoţească a vremii de azi, creatorul tractului meu protopopesc. Lui îi mulţumesc pentru superioara chibzuire a lucrurilor, prin a căror potrivire am fost ales de protoiereu. Lui îi mulţumesc pentru bunăvoinţa cu care s-a purtat faţă de mine, întărind – cu votul favorabil al P. Ven. Său Consiliu – alegerea mea, şi apoi pentru hirotesirea de protopresbiter. Cred că prin împlinirea sfaturilor şi poruncilor sale îi voi putea arăta toată recunoştinţa mea şi a familiei mele.

Mulţumesc apoi P. Ven. Consiliu arhidiecezan pentru votul său de aprobare a alegerii mele, - şi în special P. C. S. Păr. Dr. George Proca, care – în calitate

destoinicie, şi pe deasupra tuturor cu bunătate, serviabilitate şi frăţeşti sentimente care ni-l vor ţine într-una viu, neuitat în suflete.

Mulţumesc Cucernicilor şi Onoraţilor membri ai sinodului protopresbiteral electoral, care cu votul lor au arătat cercurilor bisericeşti cu cădere nu numai voinţa şi dorinţa lor, ci şi pe aceea a maselor de credincioşi care le-au încredinţat mandatul de electori. Atitudinea d-lor din timpul alegerii îmi furişează în inimă nădejdea că şi în viitor vom colabora în deplină armonie pentru binele şi înaintarea tractului.

Mulţumesc apoi poporenilor mei din Petroşani şi din parohiile ce administrez, Băniţa şi Dâlja-Mare, şi îndeosebi comitetelor şi epitropiilor parohiale, care prin vădirea unui viu sentiment de îndestulire şi simpatie pentru mine, familia mea şi opera mea de până acum în mijlocul lor, au influenţat în bine corporaţiunile bisericeşti care au avut vreun rol în legătură cu alegerea şi întărirea mea de protopop. În sfârşit, mulţumesc cu călduroasă recunoştinţă onoratului public prezent, atât de numeros, autorităţilor de toate categoriile şi, îndeosebi, stimatului domn George Tătărescu, fost subsecretar de stat la Interne, a cărui prezenţă o remarc cu bucuroasă şi vie surprindere, pentru tot ceea ce fac acuma dimpreună cu noi şi promit a face în viitor, căci această participare cu suflet activ, deschis, la serbarea de azi este o evidentă făgăduinţă sfântă, pentru mărirea lui Dumnezeu şi slava sfintei Sale biserici.

de mandatar arhiepiscopesc – a binevoit să primească sarcina de a conduce cu tact şi multă pricepere actul alegerii, iar azi să încunune lucrările de întregire a acestui tract prin instalarea pe care o săvârşeşte cu cunoscuta Sf. Sale competinţă şi deosebită solemnitate.

Mulţumesc P. C. Sale Păr. protopop al Haţegului, Dr. Corneliu Popescu, din al cărui tract s-au dezlipit parohiile noului protopesbiterat, pentru lucrările pregătitoare şi conducerea de până astăzi cu vrednică

Şi acum, Doamne Dumnezeule, Cel mărit şi mărturisit în trei feţe: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, Ţie-ţi mulţumesc cu umilinţă şi cu plecarea inimii şi, cucerindu-mă Ţie, Te rog cu vorbele Scripturei: „Să am totdeauna pe Domnul înaintea mea, pentru că El este la dreapta mea, ca să nu mă clatin. De aceea mi se bucură inima şi mi se veseleşte limba, - şi chiar şi trupul mi se va odihni în nădejde...(Fapt. 2, 25-26) Amin!”.

Arhiva: Ioan DUMA

1944. Preotul Duma la nedeia de la Dâlja

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 16 mai 2014

Martie 1944

Pregătirile Soc. Petroşani pentru mutarea funcţionarilor Băncii Naţionale a României din Bucureşti la Petroşani

Inginerul Alexandru Bădărău a fost un apreciat director la Direcţiunea Minelor din Petroşani. La 24 martie 1944 pleacă spre el o scrisoare din partea superiorilor ierarhici de la Direcţia Generală Bucureşti a Soc. Petroşani. După 70 de ani e timpul să suflăm în păpădia istoriei, elucidând acest mister epistolar. Vă avertizăm că urmează informaţii inedite şi interesante… „Iubite Domnule Bădărău,

După cum ţi-am telefonat, Dl. Inspector Zănescu de la B.N.R. va pleca luni

De remarcat

scenariile pe care Direcţia Generală Bucureşti le face pentru încartiruirea angajaţilor Băncii Naţionale a României, dar şi spiritul de patriotism local în privinţa angajaţilor săi din Bucureşti, posibili şi ei refugiaţi în Valea Jiului.

Trebuie amintit şi că la 4 martie 1944 conducerea BNR dăduse verde punerii în siguranţă a rezervelor de aur ale României. Acţiunea va fi finalizată în vara anului 1944 cu depozitarea tezaurului BNR într-o grotă de lângă Mănăstirea

Scenariu 1: birourile BNR vor fi plasate la Cazinoul muncitoresc Petroşani

Scenariu ultim: birourile BNR vor fi amplasate în sala de spectacole a Cazinoului funcţionarilor Petroşani la Petroşani spre a aranja încartiruirea funcţionarilor lor, cca. 400 persoane Tismana, unde se va „odihni” până în februarie 1947, când, conform unor surse, inclusiv familiile, şi a birourilor B.N.R. ce se vor muta în valea Jiului. Am vorbit pentru a fi scos s-a apelat la… minerii din Valea Jiului, care aveau sarcina de a eri cu Dl. Zănescu care mi-a declarat că lucrările făcute de căpitanul lor sunt sparge zidurile grotei. inacceptabile, căci nu au ţinut seama de realităţi, procedând milităreşte cu Marian BOBOC evacuări pentru a face loc refugiaţilor în loc să încartiruiască refugiaţii pe lângă localnici.

Moravuri funcţionăreşti…

S-a stabilit că birourile B.N.R. vor fi plasate la casinoul muncitoresc. Dacă nu ajunge se va căuta completarea necesară în alt edificiu (casinoul suboficianţilor de pildă). Numai în cazul când nu ar fi o altă soluţie posibilă am ceda şi sala de spectacol de la casinoul funcţionarilor din Petroşani, contabilitatea După mutarea la Petroşani a serviciului de contabilitate a D.G. (Direcţia Generală Bucureşti a Soc. Petroşani – Direcţiei Generale Bucureşti a Soc. Petroşani, funcţionarii au n.r.), urmând să se instaleze fie în etajul II al direcţiei fost încartiruiţi în casele societăţii miniere. Care, însă, erau minelor, fie în birourile noi Petrila. Repet însă că e locuite de angajaţii petroşeneni ai acesteia. Însă, uneori numai în cazul când nu ar fi altă soluţie, căci dacă e coabitarea nu respecta regulile de civilizaţie. Aşa s-a întâmplat vorba numai de o mutare a birourilor din Bucureşti, şi în vara anului 1944, când Walter Fisgus, titularul casei, fără veritabil refugiu, nu vrem să închidem şcolile, iar reclamă Direcţiunii Minelor Petroşani comportamentul jalnic al pe de altă parte trebuie evitat plasarea contabilităţii chiriaşului băgat pe gât de către societate, Ionescu… Vă D.G. atât de excentric cum ar fi birourile Petrila. avertizăm că urmează un document picant, dar urât…

Funcţionarii B.N.R. vor fi încartiruiţi exact în mirositor… aceleaşi condiţii ca şi funcţionarii D.G., fără a face nici o diferenţiere. „Confidenţial Petroşeni, 14 iunie 1944 E vorba ca B.N.R. să mute chiar la 1 Aprilie, ca şi Onor. cea mai mare parte a autorităţilor de altfel, se spune DIRECŢIUNEA MINELOR Petroşeni însă că unele servicii din ministere, de care are nevoie publicul, vor continua să funcţioneze la Bucureşti, Prin prezenta am onoare a vă raporta următoarele: astfel că D.G. va rămâne mai departe aici. În aceste Din partea D.M. (Direcţia Minelor – n.r.) a fost încvartiruit la condiţii trebuie însă neapărat evitat ca B.N.R. să locuinţa mea un domn Ionescu de la Contabilitatea D.G. profite de faptul că soseşte înaintea funcţionarilor D.G. Astăzi dimineaţa, la orele 5, a sunat Poliţia la locuinţa mea, pentru a le lua locurile. punându-mi în vedere să deschid repede uşa, deoarece s-a întâmplat ceva. Încartiruirea pe care o veţi face va trebui să fie, Când soţia mea şi eu am deschis uşa, ni s-a prezentat un tablou nemaipomenit: În curtea noastră, deci, în acord perfect cu Dl. insp. Zănescu, astfel ca să înaintea uşii, este culcat pe pământ un om, partea de jos a corpului numai în pilea goală, pe lângă cele 2 nu ocupe şi camerile de care avem nevoie. E posibil de grămezi de murdărie omenească. La primul moment s-a crezut că este vorba de o jefuire. După ce Poliţistul altfel ca, pentru a evita asemenea abuzuri, să mut o a făcut cercetările necesare, s-a găsit că acest om este beat ca un porc. După ce l-am identificat faţă de parte din serviciile D.G. în valea Jiului chiar din Poliţie, că este dl. Ionescu, gardianul l-a dus în cameră şi culcat în pat. săptămâna viitoare, precum şi familiile funcţionarilor Având în vedere cele de mai sus şi având în vedere şi alte obiceiuri ale susnumitului, neobişnuite pentru care vor dori să se mute de pe acum. Sper însă că nu va noi, vă rog să binevoiţi a da dispoziţiuni ca acest domn să fie evacuat din locuinţa mea. fi nevoie de aceasta şi că nu vom face cheltuieli şi Cu toată stima încurcături inutile”.

Walter Fisgus”

O întâmplare picantă, chiar dacă urât… mirositoare

şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

O carte faină din 1938

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul VI Nr. 154 16 mai 2014 4 pagini

ISSN 2068 - 3650

ile Pagin I-IV

Popas pe Jii

Despre volumul pe care vi-l prezint în aceste pagini am citit prima dată în urmă cu câţiva ani, cercetând colecţia „Avântul”. Sub titlul „Popas pe Jii… de Alexandru Predescu”, în ediţia din 24 iulie 1938 este semnalată elogios apariţia volumului: „D. Alexandru Predescu, un cunoscut publicist şi ziarist din Bucureşti, a scos de curând de sub tipar un volum de 71 pagini, pe hârtie velină, intitulat Popas pe Jii… (Petroşani, Lupeni, Aninoasa), în care descrie într-o admirabilă formă literară viaţa minerilor şi toată activitatea din regiunea noastră carboniferă. Coperta şi gravurile din text sunt expresia fidelă a celor văzute de însuşi autorul lor, pictorul G. Ceglokoff; de asemenea, fotografiile publicate sunt destul de interesante pentru cei care n-au avut ocazia să ne admire aici, la noi, acasă. D. Alex. Predescu se poate mândri că a putut da la iveală o lucrare de o importanţă netăgăduită, care a fost tipărită în editura Pavel Suru, Bucureşti. De vânzare la Jiul Cultural din localitate.

Asupra acestui volum vom reveni…”.

Un autor ignorat de istorii…

Fiind prezentat ca un cunoscut ziarist, am căutat date despre autor în impozanta (şi referitor la presa din Valea Jiului, plină de erori, asupra cărora vom reveni cu alt prilej) enciclopedie cronologică „Istoria jurnalismului din România în date” de Marian Petcu (Ed. Polirom, 2012). La capitolul „1912” găsim o succintă, dar preţioasă referinţă la Alexandru Predescu, semnată MCPH (adică acronimul contributorului Marian Chirulescu, Ploieşti): „Octombrie, 14. Plopeni: se naşte Alexandru Predescu. Studii la Universitatea din Bucureşti. În 1936, debutează în Timpul cu note şi cronici. După 1944 contribuie la documentări asupra istoriei Bucureştiului şi colaborează la România p i t o r e a s c ă ş i Tr i b u n a României. Volume: Popas pe Jii (1938), Dâmboviţa, apă dulce… (1970), Iarba fiarelor (1985)”.

Pentru a afla mai multe amănunte despre autor am apelat la istoriile literare ale lui George Călinescu, Eugen Lovinescu, Al. Piru, Nicolae Manolescu, Alex. Ştefănescu, Marian Popa.

Doar în „Istoria literaturii române de azi pe mâine” a lui Marian Popa i-am întâlnit numele într-o enumeraţie, fără nicio consideraţie critică sau referinţă biografică.

Răsfoind volumul…

Popas pe Jii… a fost tipărit pe un format relativ atipic, 22, 5 cm/ 17,5 cm, pe hârtie velină, 71 de pagini cu tot cu prefaţa semnată de Pericle Martinescu, un scriitor care-şi va câştiga o notorietate bine meritată după 1990 datorită jurnalelor sale scrise cu mult curaj în timpul comunismului.

Titlul de pe copertă este completat pe prima pagină cu o paranteză „Petroşani – Lupeni – Aninoasa”.

Tot de aici mai aflăm că volumul a fost tipărit la Editura Librăriei „Pavel Suru”, la Bucureşti, şi numele ilustratorului: „coperta şi gravuri de pictorul G.

Ceglokoff”. Ca o curiozitate anul apariţie, 1938, este scris nu cu cifre arabe, ci cu cifre romane: MCMXXVIII. Prefaţa se întinde pe trei pagini, iar volumul este ilustrat cu 16 fotografii reprezentând: funicularul Petrila-Aninoasa; miner perforând stânca neagră; casă de muncitor de colonie; mineri ieşind din mină; mina Petrila; sala de consumaţie a Cazinoului Muncitoresc Petroşani; un aparat autocalor; interiorul spălătoriei de cărbuni Petrila; o vedere generală a aceleiaşi spălătorii; interior spălătoria de cărbuni; centrul Lupeniului cu primăria şi palatul cultural; direcţia minelor Lupeni; tren intrând în mină; gara cărbunelui de la mina Lupeni; uzina electrică şi spălătoria Lupeni; uzina electrică din Vulcan.

Acestor fotografii li se adaugă două reuşite gravuri semnate G. Ceglokoff: „Miner la lucru” şi „În fund de galerie…”.

Pe ultima pagină a cărţii mai sunt specificate: „COPERTA: Gravură de pictorul G. Ceglokoff.

Originalul pe linoleum e un studiu pentru gravură în lemn” şi „Tipografia Cărţilor Bisericeşti – Bucureşti”.

Dedicaţie către un filantrop

Volumul pe care l-am achiziţionat este cu atât mai valoros, cu cât are scris pe pagina de gardă dedicaţia autorului către Constantin Bursan, un fruntaş al Partidului Naţional Liberal

Hunedoara, fost deputat şi renumit filantrop (meritele sale pe acest tărâm fiind recompensate chiar de papa de la Roma): „Domnului C. Bursan, sprijinitorul şi animatorul celor ce aspiră spre idealuri şi orizonturi înalte, respectul şi omagiul autorului, Alex. Predescu.

Bucureşti, 28 iunie 1938”.

Faptul că dedicaţia îl are ca adresant pe Constantin Bursan confirmă ipoteza că acest volum a făcut parte din biblioteca acestei personalităţi hunedorene.

În foileton

Întrucât volumul „Popas pe Jii” este o raritate bibliofilă, greu accesibilă pauperului cititor al zilelor noastre, îl vom prezenta în serial în „Şcoală şi cultură”, ilustrând chiar cu fotografii şi desene din carte. Lectură plăcută!

Marian BOBOC

II

SPECIAL

Popas pe Jii

vineri, 16 mai 2014

Popas pe Jii (I)

O gară este pentru călătorul amorţit pe băncile vagonului, iluzia oraşului în care trenul poposeşte două minute. Proporţiile, ţinuta şi viaţa care o ani mă, trădează necunoscutul de dincolo de zidurile ei. De aceea, în învălmăşeala peronului, te stăpâneşte un sentiment ciudat în care neliniştea şi curiozitatea dau tonul.

Simeria e primul popas. Îi zăresc numele scris în diagonală pe geamurile felinarelor din marginea peronului... Aici trebue să schimb trenul pentru Petroşani.

Mă întâmpină o gară mare şi pretenţioasă. Bănuiesc în spatele ei, clasicul bulevard străjuit de cas tani şi un oraş... cu străzi, cu magazine, trăsuri, automobile şi, totuşi, un oraş pe care nu l-am mai văzut niciodată.

Găsesc însă o băltoacă de noroi, mărginită în pragul unui deal, pe care se răsfaţă două case cu acoperişuri de ţiglă roşie.

Unde să fie oraşul?

Se pare că de data aceasta, gara mi-a jucat o farsă.

Un calambur

„Căutaţi pe cineva?”, mă întreabă binevoitor un funcţionar al staţiei, care, parcă îmi ghicise încurcătura... „Da! Caut... oraşul şi nu-l găsesc!..”. „Oraşul?.. Dar, aici e o colonie de muncitori ceferişti, de funcţionari şi câţiva negustori, care duc o viaţă aspră şi monotonă. Cine e trimis la Simeria, se consideră exilat. Iarna e pustiu, toamna te înpotmoleşti în noroiul uliţelor desfundate, iar primăvara nu e chip să eşi din casă, când se topesc zăpezile.

Mai bine i-ar fi zis Siberia în loc de Simeria”.

Case tip, mohorâte, se înşiruie în jurul vastelor ateliere ale căilor ferate, servind de locuinţe, munci torilor şi funcţionarilor triajului. Din loc în

dintr-o grotă ce poartă numele cetăţii.

De la Petrila, unde e marea spălătorie de căr buni, apele Jiului sunt negre. Omul l-a înlănţuit, l-a rostogolit prin jgheaburi de fier şi l-a prăvălit din înălţimea rezervoarelor, peste uriaşe ciururi de fier, să spele diamantul, negru ca şi duhurile pământului din inima căruia a fost smuls. Şi în luciul negru unda e tristă. Ea îşi duce blestemul din piatră în piatră, din mal în mal, până în gura Pasului Lainici, unde îl uneşte cu cel al Jiului Românesc.

Haiducii n-au s-o mai soarbă prin văile dosnice, iar mioarele o vor privi nedumerite din margini de poieni.

Numai sărbătoarea, Jiul îşi recapătă limpezi mea, când omul cu drăceştile lui născociri se odih neşte şi când vagonetele funicularului au amorţit pe cabluri deasupra văilor.

De aici, încep bazinele carbonifere: Lonea, Petrila, Petroşani, Vulcanul, Aninoasa şi Lupenii.

Valea Jiului e străjuită de munţii Retezatului la Nord, Vulcanului şi Parângului la Sud. Zănoaga, Vâr ful Păpuşii, Mândra şi Cârja, cu vârfurile lor înfipte în azur, gâtuie din loc în loc, temerara incursiune a văii. Aceasta se strecoară cu măiestrie, aproape 50 km, prin sânul munţilor, aci strângându-se între siluete masive de piatră, aci izbucnind şi lăţindu-se în voie, până la 9 km, cum e în pragul Surducului.

Râpele ei sunt brăzdate de cute adânci, săpate în calcarul alb-vânăt.

Tirania munţilor

Cine iubeşte marea, se teme de munte. Amân două încap cu greu într-un suflet omenesc. Pe când întinsul apelor îţi leagănă gândul şi simţurile deasu pra zbuciumului, împăcându-le cu nemărginirea, mun tele te copleşeşte prin înălţimea şi masivitatea lui. Dacă pe ţărmul mării trăieşti poezia imensităţii, care te fură blând şi-ţi picură în suflet neantul, la poalele muntelui te cuprinde groaza nimicniciei... Îi simţi mă reţia, dar te striveşte dominaţia lui. Îi admiri creştetul alb învăluit în turbanul norilor, dar te izbeşte dur, contrastul dintre el şi tine. M-aş încumeta chiar - şi cred că n-aş greşi prea mult - să împart omenirea în două: oameni care iubesc muntele şi oameni care iubesc marea, fiindcă peisajul, nu este numai „o stare de suflet” cum susţine Amiel, ci sufletul însuşi...

Făceam aceste reflecţii în goana trenului prin nenumăratele serpentine tăiate în stâncă.

Din alte vremi...

loc, pe străzile înguste, întâlneşti puţuri cu roţi şi ghizduri de lemn, aşa cum se văd adesea prin satele noastre.

Cele câteva străzi se strâng într-o mică piaţă, ornată cu un „monument al eroilor”, redus la un soclu de piatră, fiindcă simbolul de bronz n-a descins încă din atelierul sculptorului.

Puţină geografie

Din valea Streiului pătrunzi în pasul Băniţa, prin curmătura cu acelaşi nume, strivită între munţii Retezatului şi cei ai Sebeşului.

Păduri de fag şi brad se urcă pe culmi. Ceva mai departe, se văd vârfuri înmuiate în argint. Iarna timpurie a pus perucă înălţimilor.

Calea ferată Simeria-Petroşani se strecoară prin numeroase cotloane de stânci, zboară peste viaducte, se îndoaie în nesfârşite curbe şi urcă mereu ascunzându-se într-un şir de tuneluri.

Pe nesimţite ajunge în valea Jiului Transilvan. Un râuşor zburdalnic sărută din loc în loc taluzurile liniei şi ale şoselei. Drumul şi-l croieşte rozând temelia stâncilor. Apele lui se rup din brâul munţilor, cu rate ca lacrima, se zbat în vad unduindu-se peste col ţuri de piatră şi aleargă vijelios la vale. În pragul Petroşanilor, în umbra unor ziduri medievale ce înconjurau odinioară „Cetatea Bolii”, primeşte apele iuţi ale pârâului „Galbina” izvorâte misterios

Odinioară, ţinuturile acestea erau aproape pustii. Numai sălbăticiunile munţilor coborau să se adape în limpezimea undelor.

Ici şi colo, au răsărit cu timpul, stâne în jurul cărora s-au înfiripat primele aşezări ale ciobanilor veniţi din Ţara Haţegului, de prin ţinutul Petrosului şi parte din Gorj.

Bisericuţe de lemn, cum e şi vechiul locaş de în chinăciune din Petroşani, au împânzit cu timpul în treaga vale.

Românii din partea locului, renumiţii „Momârlani“, cu saricele lor miţoase şi cu pletele în vânt, erau vânători şi ciobani, cum sunt în mare parte şi astăzi. Ei cutreierau plaiurile şi desişurile codrilor, căutând vizuinile urşilor şi lupilor.

Se vede că pe vremuri, în praznicele lor păgâne, Dacii, copiii munţilor - aduceau jertfe din lighi oanele vânate, fiindcă şi astăzi în tradiţia Momârlanilor se pomeneşte cu cinste de „Sărbătoarea lupului“, „Sărbătoarea ursului” ori „Sărbătoarea cerbului”...

Dintre aceşti ciobani şi vânători, principii Ardealu lui îşi recrutau paznicii pasului Vulcan, care era sin gurul loc de trecere din Ţara Românească, până la construirea minunatei şosele ce însoţeşte cursul Jiu lui prin pasul Lainici.

Pe graniţă se dădeau adeseori lupte crâncene, iar vitejii luptători erau răsplătiţi cu daruri regeşti. Ma joritatea o formau Românii, care buni cunoscători ai locurilor şi neînfricaţi războinici, erau spaima oşti lor turceşti.

Mulţi au fost înnobilaţi de către regii unguri, fapt care a produs mult rău neamului nostru. Intraţi în mediul nobilimii, îşi pierdeau limba şi în cet, încet, uitau că au fost Români.

Un caz tipic e cel al moştenitorilor lui Nicolae Cândea, căruia regele Albert al Ungariei, îi dărueşte prin anul 1439 Valea Jiului. Murind în luptele cu Turcii, lângă Vulcan, „Vladislav al II-lea, reînnoieşte dania către Mihail, feciorul lui Cândea (ungureşte: Kendeffy) înşirând comunele: Petrila, Măleia, Rătundul, Merişoara şi Câmpul lui Neagu, ca fiindu-i proprietăţi „ab antiquo” (Protopop I. Duma, Avântul).

Numele acesta îl mai găsim în procesele cu mo şierii vecini, tot Români, cărora prin anul 1501 li se încălcase hotarele. Apoi pe la 1520, într-un hrisov al lui Neagoe Basarab, prin care se însemna graniţa „prin vârf în vârf” pe cumpăna apelor, Cândea figurează printre „nemeşii Haţegului”, care au pus sem nele pe munţi împreună cu boierii olteni, „ca să fie această tocmeală neclintită în veci”, legându-se tot deodată „ca între aceste ţări să nu se mai

SPECIAL III

vineri, 16 mai 2014

facă cer turi, războaie, sau hoţii, sau prăzi, sau trădări, ci să fie mare pace şi frăţie”.

Sfatul a avut loc la Merişor, iar pe lângă Cândea, mai iau parte alţi „nemeşi” Români, ca: Nandra din Pui, Stanciu, Dan şi Mihai din Măţeşti, Dumitru Copos din Vad şi Mihai Roman din Peşteana. „Solia boerilor olteni, dela Crasna, Borăşti, Româneşti, Baia şi Polovraci, aveau în frunte pe boerul Stanciu” (Proto pop I. Duma Avântul).

Descendenţii viteazului „Cândea” - nobilii Kendeffy de astăzi - care nu mai cunosc graiul dulce al strămoşului lor, au un castel în comuna Sf. Maria, de lângă Sub-Cetate. E o adevărată arătare de basm în mijlocul unui parc, unde un lac îşi răsfaţă unda sub minunate bolţi de cetină, iar păstrăvii aleargă urmă riţi de lebede albe.

oamenilor creşte mereu. Vin cu toţi de departe, cu avutul ghemuit sub covil tirul unei căruţe, ori în desagii agăţaţi pe spinarea unui căluţ de munte.

Aglomeraţia devine atât de mare, încât mulţi nu mai găsesc de lucru, apucându-se de blestemăţii.

Statul, sesizat de exodul spre valea aurului negru şi de cele ce se petrec aici, caută să pună capăt situaţiei. O lege drastică opreşte im portul vitelor din Ţara Românească, sub pretextul că în orient sunt epizotii. Efectul măsurii este însă cu totul

Arde pământul...

Hazardul întrece de multe ori înţelepciunea şi strădania omului. Tot lui se datoreşte scoaterea la lumină a cărbunelui din părţile acestea.

Prin sec. XVIII, soldaţii generalului Laudan apărau din înălţimile Vulcanului pasul cu acelaşi nu me, fiindcă Turcii pregăteau o incursiune în Ardeal. Într-o noapte de toamnă, lăsându-se frig cumplit, sol daţii aprinseră un foc de vreascuri.

Supărat, coman dantul le-a ordonat să-l stingă, ca să nu-i descopere păgânii şi să-i măcelărească. Dar, focul continua să ardă, în ciuda lor şi a generalului. Nu mică a fost mirarea acestuia, când un soldat i-a raportat scurt din uşa cortului: „Arde pământul, domnule general!”.

Cărbunii, care în multe locuri ies la suprafaţă, se aprinseseră.

Povestesc oamenii că iscusitul militar ar fi dat ordin să se strângă grămezi şi să li se dea foc; iar Turcii, înspăimântaţi de asemenea spectacol, ar fi rupt-o la fugă.

O vale din care s-a pornit pârjolul poartă şi astăzi numele de „Valea Arsului”.

Aceasta pare a fi prima întrebuinţare a cărbunelui din Valea Jiului.

Mulţi ani mai târziu, nişte vestiţi vânători de urşi, dintre care se pomeneşte numele lui Cimpoeru, Iacob, Barna şi Rusalin, se abăteau prin vale din când în când, ca să vâneze raţele sălbatice strânse prin iezăturile Jiului.

Aceştia începură să aducă în tolbele lor vânătoreşti cărbuni, pe care îi vindeau potcovarilor din oraş. Urmându-le exemplul, ceilalţi vânători, umplură târgurile cu „piatră neagră”.

Nişte Saşi din Braşov - fraţii Hoffman, veniţi la vânătoare de urşi îşi deteră seama de bogăţia imensă ce aştepta mâna omenească s-o scoată din tihna în care stătea poate de milioane de ani.

Aceştia înfiinţară pe la 1850 „Societatea Braşoveană de mine şi cuptoare”, începând lucrările de exploatare raţională şi acapararea drepturilor de pose siune asupra straturilor carbonifere, mai întâi la Vul can şi apoi la Petroşani.

Primul perimetru minier de şase loturi e recunoscut de „Căpitanatul minier” la 5 Martie 1859, cu documentul Nr. 543, păstrat în arhivele Soc. „Petroşani”.

De la această dată porneşte năvala străinilor, care creşte imediat ce se termină calea ferată Simeria-Petroşani, prin anul 1870. Acum încep să vină aventurierii, dornici de îmbogăţire rapidă şi goana după acapararea terenurilor. În scurt timp, văile pustii prind viaţă, industria ia avânt şi zgomotul mo toarelor alungă doina. Ciobanii schimbă bâta cu o lampă de miner, coborând de pe creştete, în adâncu rile munţilor. Dar, puhoiul

neaşteptat. Carnea se scumpeşte, iar cei ce-şi părăsiseră căminele legându-şi toate speranţele de mirajul care îi adusese aici, se încăpăţânează să rămână pe loc.

Mizeria creşte zi cu zi, şi, odată cu ea, boli cumplite vin pe capul bieţilor oameni. În 1873, izbucneşte prin aceste meleaguri o groaznică epidemie de holeră.

Unicul spital, mic şi fără personal suficient, este în imposibilitate să pună stavilă molimei, care răpune sute de vieţi.

Valea liniştei, a poeziei şi a doinei devine în scurt timp valea groazei şi a plângerii. Până şi medicii re fuzau să-şi rişte viaţa coborând în mijlocul nenorociţilor aciuaţi pe aici.

Autorităţile fac atunci apel la puterea de sacrificiu a monahilor şi aduc un grup de 50 de călugăriţe, de la o mănăstire catolică situată lângă München. Acestea se stabilesc la Vulcan şi Petroşani, dând ajutor bolnavilor.

Câteva mai trăiesc şi astăzi, povestind clipele de groază pe care le-au trăit în acele vremuri depărtate.

Prin anul 1894, „Societatea Braşoveană de mine şi cuptoare” este cumpărată de Societatea Salgo-Tarjani, care dă mare extensiune exploatării, întinzând-o de la Vulcan la Petroşani şi Livezeni, arendând şi minele Statului din Lonea şi Petrila.

Societatea Petroşani

Izbucnind războiul mondial, producţia de cărbuni scade. Satisfăcându-se numai nevoile războiului şi lucrându-se fără cruţare şi cu neglijenţă, câteva mine se surpă, altele se aprind şi pagubele cresc considerabil.

Imediat după război, producţia scade enorm, valuta se depreciază şi pe deasupra încep mişcările muncitoreşti, atât din cauza scumpirii vieţii şi a lip sei de lucru, cât şi din cauza psihozei caracteristice vremurilor ce-au urmat

după marele cataclism mondial. Muncitorii pretind salarii exagerate, cer reducerea numărului orelor de muncă, pierd disciplina şi încep să agite idei periculoase semănate de agenţii străini, ai Sovietelor.

Producţia scade catastrofal, iar Societatea Salgo-Tarjani este în pragul falimentului.

Două instituţii financiare româneşti, Banca Românească şi Creditul Extern, îi oferă sprijinul. În 1920, împreună cu Banque Commerciale Hongroise din Pesta, cele două bănci româneşti încheie o convenţie, în care capitalul românesc să fie în părţi egale cu cel al grupului unguresc, ca şi membrii consiliului de administraţie. Directorul general şi preşe dintele consiliului de administraţie să fie Români.

Totuşi, noua combinaţie pare că nu este destul de tare. Atunci, se încheie o nouă convenţie, în care se dă preponderenţă capitalului românesc, reprezentat de băncile: Albina din Cluj, Agricola, Comercială Română, Banca de Credit Ro m â n , C h r i s s o v e l o n i , F r a n c o Român ă, Român e ască, B an ca d e Scont, Viticola, Creditul Tehnic etc., cu sediul în Bucureşti, Banca Comerţului din Craiova şi Industria Ardealului din Braşov.

Astfel ia naştere Societatea Petroşani, ale cărei statute sunt autentificate de Tribunalul Ilfov la 8 Octombrie 1920 - având un capital de 500.000.000 lei.

Astăzi, aproape întreaga exploatare de cărbuni din Valea Jiului este în mâinile acestei societăţi. Re zervele ei sigure sunt de peste 1 miliard şi jumătate tone, iar cele probabile, trec de şase miliarde tone, încât, singură ar putea alimenta, întreaga piaţă eu ropeană, mai bine de 1.000 de ani. Capitalul i-a crescut la aproape un miliard şi jumătate lei, iar acţiunile ei, datorită marelui dividend pe care îl dau, nici nu se găsesc pe piaţă.

IV SPECIAL

vineri, 16 mai 2014

Prefaţa la

Popas pe Jii

În rândul resurselor de bogăţii naturale cu care Dumnezeu a înzestrat din belşug pământul românesc, Valea Jiului re prezintă o uimitoare panoramă a frumuseţilor ce caracterizează acest pământ şi a imenselor zăcăminte de elemente lucrative ascunse în măruntaiele lui. Mai bine decât oricare altă regiune, Valea Jiului înfăţişează vizitatorului neiniţiat prea mult în geografia tezaurelor pământului nostru, o magnifică privelişte, menită să umple de bucurie şi de speranţă, chiar şi cea mai blazată inimă ce s-ar întâmpla să-şi plimbe scepticismul pe la picioarele furnalelor de entuziasm şi febril constructivism, înălţate de-a lungul unui peisaj dintre cele mai frumoase. Rezervate ca o surpriză ascunsă în creierul munţilor, instalaţiile industriale din valea Jiului, care atentează parcă la imperialitatea piscurilor dimprejur de-o nezdruncinată grandoare, au rolul să de concerteze şi să tulbure oceanul de impresii al celui ce şi-a propus să străbată şi să cunoască pământul românesc şi lumea lui tânără, energică.

Valea Jiului e o proiecţie fantastică a technicei moderne, unde sârguinţa, energia şi capacitatea de muncă a românului realizează miracole sub raportul organizării şi al randamentului industrial. Aici se vede mai limpede decât oriunde cum energia spirituală şi muşchiulară a românului, pusă în serviciul pământului ce aşteaptă intervenţia sa, dă rezultate uimitoare.

Nu numai pe suprafaţa ogorului său, alături de plugul tradiţional şi boii grigorescieni, ştie românul să se împrietenească cu pământul, dar şi în defileurile carbonifere ale munţilor, unde prospeţimea spiritului şi energiei naţionale ambiţionează să întreacă instalaţiile mecanice de aiurea favorizate de vechi şi rafinate civilizaţii. În atelierele metalurgice de la Petroşani, în fabricile destinate preparării unui material atât de delicat cum sunt măştile de gaze, de la Vulcan, în minele de la Aninoasa şi de la Lupeni, în formidabila instalaţie a spălătoriei de cărbuni de la Petrila, românul mânuieşte cu aceeaşi îndemânare ciocanul, curentul electric şi fulmicotonul, ca şi coamele plugului. Legenda caracterului eminamente agricol al românului e dezminţită în Valea Jiului. E dezminţită de acele elemente tinere care muncesc acolo, de dragostea şi entuziasmul ce caracterizează fiecare om, de la inginer până la ultimul lucrător şi de ambiţia năvalnică a vlăstarelor acestui popor care vrea să soarbă şi să depăşească chiar şi cele mai îndrăzneţe realizări ale civilizaţiei. Dincolo de toate acestea, se întinde apoi panorama unei regiuni cu superbe peisagii în mijlocul cărora sufletul românului ieşit din uzină se regăseşte şi-şi modelează toate discontinuităţile, în orele de repaos, când evadează în mijlocul naturii.

D. Alexandru Predescu în acest pitoresc şi foarte sugestiv Popas pe Jii a prins admirabil în

paginile ce urmează atât culoarea locală a regiunii, cât şi spiritul ce domină întreaga activitate, cu un accent înălţător de imn, a vieţii de pe Valea Jiului. De la lirismul descrierilor naturii, până la minuţiozitatea amănuntelor technice, şi de la prezentarea tipurilor diferite până la înfăţişarea scenelor în care oamenii de pe Valea Jiului sunt surprinşi muncind, râzând, plângând, întotdeauna împăcaţi cu destinul lor, paginile d-lui Alexandru Predescu constituie un perfect reportaj, în înţelesul modern al cuvântului; asupra vieţii uneia dintre cel mai interesante şi mai puţin cunoscute regiuni de la noi.

Se poate chiar spune că d.

Alexandru Predescu, cu admirabila sa carte, trage cortina şi ne lasă să participăm aievea la viaţa complexă a unui centru industrial despre care nimeni nu ne dăduse până acum o imagine atât de fidelă, de proaspătă şi dezinteresată ca aceea ce

se desprinde din acest plin de evocare Popas pe Jii. Scris cu nerv, străbătut de-o vervă continuă, înzestrat cu un serios spirit de observaţie, reportajul d-lui Al. Predescu satisface o curiozitate generală în primul rând şi corespunde exigenţelor unei lecturi, în al doilea rând. Paginile ce urmează, brodate cu imagini şi metafore noi, respiră o poezie care, indiferent dacă se desprinde din umbra impresionantă a uzinelor, ori din profilul somptuos al piscurilor sau murmurul de înecate doine al văilor, poartă peste tot pecetea şi prospeţimea, plină de tinereţe şi elan, a vieţii de pe Valea Jiului.

D. Alexandru Predescu ne-a făcut un preţios serviciu, prezentându-ne în notaţii de-o graţioasă coloratură, viaţa şi importanţa unei regiuni despre care multă lume ştie prea puţine lucruri.

Pericle MARTINESCU