1454 30.05.14 by Ziarul Vaii Jiului

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,3934 lei 1$ = 3,2269 lei 1₤ = 5,3970 lei

1 Iunie, Ziua Internaţională a Copilului, ne obligă să lăsăm deoparte pentru o clipă problemele şi grijile noastre de oameni mari şi să ne plecăm cu dragoste şi bucurie asupra celor mici. Copiii sunt florile, bucuriile şi nădejdile noastre. De ziua lor le doresc să aibă parte de o viaţă fericită, să fie sănătoşi şi înconjuraţi de dragostea părinţilor. La mulţi ani tuturor copiilor şi tuturor părinţilor!

Primar, Ilie PĂDUCEL

Vineri, 30 mai 2014 Anul VII nr. 1454 12+4+4 pagini Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Gheorghe Ile în legătură cu ce s-a spus despre Primăria Vulcan:

„Controlul a fost unul tendenţios!”

La sfârşitul şedinţei de consiliu local de ieri, primarul Gheorghe Ile a făcut o declaraţie surprinzătoare referitoare la rezultatele controlului întreprins de Corpul de Control al Primului Ministru la Primăria municipiului Vulcan. Controlul

a fost unul tendenţios, este de părere Gheorghe Ile, iar el ar fi pornit de la sesizarea unei persoane a cărei identitate este cunoscută de primar. Membrii corpului de control nu au comunicat nici o clipă cu cei din primăria vulcăneană.

Şi în judeţul nostru,

Singurul schimb de cuvinte s-a limitat la „dă-mi aia, dă-mi ailaltă!”, spune Gheorghe Ile.

Doamna jurist Rodica Peter,

secretarul municipiului Vulcan, este de părere că raportul Corpului de Control al Primului Ministru este doar un punct de vedere, dar, dacă cineva consideră că problema trebuie adusă în faţa justiţiei, se va putea proceda ca atare. În orice caz, a făcut cunoscut Gheorghe Ile, în acest moment la primărie se lucrează la o notă scrisă care urmează să-i fie înmânată primului ministru Victor Ponta. Document care, aşa cum crede primarul

Vulcanului, va face lumină în chestiunea banilor de la telegondolă.

Consilierul local

Daniela Boţoroga, al cărei nume este pomenit în raport, nu a înţeles de ce a fost şi ea menţionată, din moment ce ea nu mai lucra în primărie la vremea despre care se povesteşte în documentul întocmit de oamenii primului ministru. Totuşi, a încheiat ea cu puţin umor, bine că Primăria Vulcan are microbuz, ca să se meargă în grup, atunci când va veni timpul să se dea cu subsemnatul la Bucureşti. Gheorghe OLTEANU

PNL şi PDL au bătut palma

Ieri, într-o conferinţă de presă comună, liderii hunedoreni ai PNL şi PDL au anunţat începerea procesului de fuziune între cele două partide şi în judeţul Hunedoara. La întâlnirea cu jurnaliştii au participat deputatul Carmen Hărău, preşedintele PNL Mircea Ioan Moloţ, preşedintele PDL Dorin Gligor şi primarul Hunedoarei Viorel Arion. Conform declaraţiilor lui Mircea Ioan Moloţ, printre primele măsuri pe care le vor lua cele două organizaţii de partid se află şi constituirea

noilor majorităţi în Consiliul Judeţean Hunedoara şi în consiliile locale, urmată de schimbarea vicepreşedintelui social-democrat al

Avantaj Moloţ

Apărarea nu a depus motivarea recuzării

Deşi ieri se aştepta judecarea cererii avocaţilor lui Mircea Ioan Moloţ de recuzare a completului de judecată ce trebuia să dea soluţia definitivă în procesul dintre preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara şi Agenţia Naţională de Integritate, aceasta nu a mai avut loc. Se pare că motivul este legat de faptul că avocaţii lui Moloţ nu au depus încă motivarea cererii de recuzare, motivare fără de care nu se poate judeca, astfel încât procesul a intrat în noi prelungiri. Mihaela PETROŞAN

CJ, Ioan Rus, şi a viceprimarilor, acolo unde este posibil. „Nu facem greşeala USL, nu pornim ca un partid care dă jos pe cineva, ci ca un partid de dreapta puternic, o structură care are ca scop o altă Românie, o Românie care se va materializa din 2015, când vom avea ca preşedinte candidatul unic al dreptei.”, a declarat Mircea Ioan Moloţ. Din punct de vedere tehnic, cele

două partide vor numi câte două persoane care se vor ocupa de formarea noilor majorităţi în consiliile locale. De asemenea, astăzi, conducerea organizaţiei judeţene a PDL se va întâlni în şedinţă de lucru, luni va face acelaşi lucru conducerea PNL Hunedoara, iar joia viitoare va avea loc o întâlnire de lucru comună, cu liderii hunedoreni ai celor două formaţiuni. Mihaela PETROŞAN

Ziarul Vãii Jiului

DIN JUDEŢ

vineri, 30 mai 2014

În CJ Hunedoara

Pentru că i-a plasat un contract gras ginerelui său,

Dreapta 18, stânga 15

Raportul de forţe în Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara se schimbă, în condiţiile în care PNL şi PDL bat palma pentru o nouă structură politică de dreapta. Teoretic, alianţa de dreapta ar avea cu 3 voturi mai mult decât cea de stânga. Practic, până acum, marea majoritate a proiectelor propuse de Mircea Ioan Moloţ a fost votată aproape în unanimitate. Singura mişcare mai dură ar putea fi schimbarea vicepreşedintelui PSD, Ioan Rus, cu un consilier judeţean din partea PDL, cel mai probabil cu Dorin Gligor, care este şi preşedintele organizaţiei judeţene a formaţiunii.

În noua posibilă configuraţie, în CJ Hunedoara, PNL cu 11 consilieri, PDL cu şase consilieri şi PNŢCD cu un consilier pot face o majoritate de 18. Pe stânga, alianţa PSD-UNPR-PC are 11 consilieri, la care s-ar adăuga cei patru consilieri ai PP-DD, respectiv un total de 15 consilieri. Să vedem care sunt consilierii judeţeni ai fiecărei formaţiuni. PNL: Mircea Ioan Moloţ – preşedinte, Tiberiu Ioan Balint – vicepreşedinte, Valeriu Băbău, Vasile Bârea, Lidia Dobrei, Danil Lazăr, Ioan Prip, Vetuţa Stănescu, Raul Stoica, Radu Eugen Turdean şi Adrian Zvîncă. PDL: Ovidiu Laurenţiu Botici, Dana Dămian, Dorin Oliviu Gligor, Ioan Florin Oprişa, Ioan Dorin Petrui şi Florian Toma.

Primăria Petrila a încheiat

PNŢCD: Florin Muţiu. PSD-UNPR-PC: Ioan Rus – vicepreşedinte, Agripina Elena Cazan, Marin Coltescu, Cosmin Cristian Costa, Costică Cristescu, Adrian Nicolae David, Doru Gaita, Ion Hirghiduşi, Mihail Nicolae Rudeanu, Ioan Dumitru Ştaier şi Liliana Ţolaş. PP-DD: Iulian Cosmin Henţi, Nicolae Simion Morar, Dorina Pleşcan şi Nicolae Ivănuş. Mihaela PETROŞAN

Trei contracte culturale

)

Ziarul Vaii Jiului

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

Directorul executiv al AJOFM Hunedoara, Vasile Iorgovan Velichi, a fost cercetat pentru atribuirea directă, în mod ilegal, a unui contract. Astfel, după cum arată sursele oficiale, în rechizitoriul întocmit, procurorii Secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au reţinut faptul că, în cursul anului 2012, Vasile Iorgovan Velichi, în calitate de director executiv al AJOFM Hunedoara, a încheiat, prin atribuire

Jandarmii

Pentru a marca Ziua Copilului, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean (IJJ) Hunedoara va organiza, luni, 2 iunie, începând cu ora 11, „Ziua Porţilor Deschise pentru Copii”, la sediul unităţii din municipiul Deva.

15328/81/23.05.2014, încheiat a fost cu Asociaţia Culturală „Les Amis de la France” pentru proiectul cultural Monoteca Francofonă Jean Monet Petrila, o fereastră către Europa, în sumă de 11.901 lei. (A.P.)

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Potrivit informaţiilor oficiale, procurori ai Secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a şefului Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Hunedoara, Vasile Iorgovan Velichi, pentru comiterea infracţiunii de conflict de interese. directă, un contract de executare lucrări de reparaţii curente cu o societate administrată de ginerele său, V.A., afin de gradul I, ceea ce a dus la obţinerea unui folos material pentru V.A., constând în suma de 82.772,48 lei, reprezentând valoarea contractului, sumă încasată efectiv de societate de la AJOFM Hunedoara. Dosarul întocmit de procurori a fost trimis spre soluţionare Judecătoriei Deva.

Mihaela PETROŞAN

Deschid porţile copiilor

În urma licitaţiei din 26 martie, Primăria Petrila a încheiat 3 contracte.

Astfel a alocat fonduri pentru finanţări nerambursabile pentru contracte din domeniul culturii. A fost semnat contract nr. 15326/ 79/ 23.05.2014, încheiat cu Asociaţia culturală „Rapsodia Munţilor” pentru proiectul cultural „Folclor românesc”, în sumă de 18.000 lei. Al doilea contract are numărul 15327/80/23.05.2014 şi a fost încheiat cu Asociaţia culturală „Junii Petrileni” pentru proiectul cultural „Cultura”, în sumă de 14.188 lei. Ultimul contract, nr.

Procurorii l-au trimis în judecată pe şeful AJOFM Hunedoara

„Jandarmii vor organiza standuri cu materiale specifice de intervenţie folosite pe timpul misiunilor de ordine publică şi materiale aflate în dotarea posturilor montane, dar vor prezenta şi autovehicule din dotarea inspectoratului. De asemenea, o surpriză plăcută pentru cei mici, o va reprezenta şi organizarea standurilor

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

unde jandarmi pasionaţi de creşterea animalelor (câini, porumbei şi iepuri) îşi vor prezenta cupele şi medaliile câştigate la concursuri naţionale şi internaţionale”, a declarat sublocotenent Lucian Stoichiţoiu, purtătorul de cuvânt al IJJ Hunedoara. Copiii vor avea ocazia să vadă jandarmii la ei „acasă”, să le adreseze întrebări şi chiar să probeze o partea din echipamentul aflat în dotarea structurilor de jandarmi. La acest eveniment au fost invitate să participe mai multe clase de elevi din municipiul Deva, precum şi copii ai cadrelor unităţii, dornici să înţeleagă cu ce se ocupă părinţii lor.

Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO. Administrativ / Publicitate: Daniela FILIMON - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Ziarul Vãii Jiului vineri, 30 mai 2014

Ieri, la Petroşani, am aflat, graţie unui proiect GEF,

ACTUALITATE

Cum să ajungem de la un consum de 220 kwh/ mp la 174,3 kwh/ mp!

Ieri dimineaţă în sala de consiliu a primăriei Petroşani a avut loc o întâlnire a primarilor, constructorilor şi proiectanţilor cu cei care voiau să implementeze proiectul intitulat „Îmbunătăţirea eficienţei energetice în gospodăriile şi comunităţile cu venituri reduse”. În Valea Jiului. Proiectul e finanţat de GEF (Global Environmental Facility) şi este implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Parteneri, la nivel central, sunt Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Asociaţia Auditorilor Energetici pentru Clădiri. Din Valea Jiului sunt partenere, la nivel local, primăriile din Petroşani, Petrila şi Vulcan. Scurtă istorie locativă. În legende urbane Aşa cum probabil (nu) ştiţi, în România există 8.500.000 de locuinţe, din care 4.600.000 sunt în mediu urban. Alte 3.900.000 de locuinţe sunt în mediul rural. Jumătate dintre acestea s-au construit înainte de anul 1970. Specialiştii au constatat că pentru a încălzi, anual, o astfel de clădire ai nevoie de 220 kwh pentru un metru pătrat. Media, în Uniunea Europeană, este de 174,3 kwh pe metru pătrat. Acesta înseamnă că cetăţeanul european, care câştigă incomparabil mai mult ca românul, plăteşte pentru a-şi încălzi locuinţa cam 80% din cât plătim noi. Din consumul total de energie al României, mai bine de o treime se duce pentru încălzirea casnică. Am scris intenţionat, la începutul acestui articol, numărul locuinţelor din ţara noastră în cifre şi nu în litere, pentru a vedea mai clar imensitatea fondului locativ lăsat moştenire de fostul regim. O legendă urbană, atribuită fiului fostului dictator, spunea că noi, cei de azi, nu putem zugrăvi tot ceea ce a construit tatăl său. Acum am putea reactualiza zicerea respectivă cu observaţia pertinentă că, astăzi, am ajuns în situaţia că nu putem nici anvelopa respectivele locuinţe. Adevărata problemă nu e că noi plătim mai mult decât europenii factura pentru energia casnică, ci mai relevant ni se pare faptul că nu avem din ce s-o mai plătim. Valea Jiului a ajuns o zonă marcată de un şomaj imens din cauză că, acum, de energia noastră nu mai are nimeni nevoie. Ceea ce ni se pro-

pune (şi bănuim că e vorba de bani grei) e să facem cursuri peste cursuri (şi deasupra alte cursuri), ca să ştim cum să economisim energia. Cred că mult mai util ar fi ca aceia care tot fac rost de astfel de finanţări să scoată Valea din marasmul în care se zbate printr-o politică de relansare economică coerentă şi vizionară. Pentru că e plină-ochi Valea noastră tristă de oameni şcoliţi pe la tot felul de cursuri şi de o puzderie de „formatori de formatori”, rezultatul e cel pe care îl puteţi constata şi singuri. Nu sunt un nostalgic al vremurilor apuse, dar cred că oamenii bine informaţi trebuie să aibă, neapărat, şi o memorie bună...

Avem specialişti şi formatori de formatori. Cum acţionăm în continuare? Ce au făcut, din 2011 şi până acum, cei care au iniţiat acest proiect? Au instruit 300 de specialişti din cadrul primăriilor şi agenţiilor de dezvoltare regională, precum şi din domeniul construcţiilor şi sectoare conexe (arhitecţi, ingineri constructori, auditori energetici, administratori de clădiri). Au mai organizat şi cursuri postuniversitare absolvite de 100 de persoane, care au primit certificatul de formatori de formatori. În anul 2012 s-au dat şase microgranturi de 20.000 de dolari pentru reabilitarea termică a şase clădiri din judeţele Dolj şi Hunedoara: un bloc de locuinţe sociale, un liceu, trei şcoli generale şi o grădiniţă. Ce îşi mai propun domniile lor să facă până în 2015, data-limită de imple-

mentare a proiectului? Să identifice şi să inventarieze blocurile de locuinţe nereabilitate termic, să înlocuiască sistemele de încălzire ineficiente cu unele sustenabile la 10 blocuri neracordate la sistemul de încălzire centralizat. Să mai facă auditul termic pentru 150 de case ai căror locatari au venituri reduse. Lor li se vor acorda subvenţii şi instruire gratuită. Se vor executa lucrări pentru creşterea performanţei energetice a 40 de clădiri sociale. Pentru dezvoltarea de produse locale pentru izolarea termică a locuinţelor „se vor realiza ateliere şi cursuri la care vor fi invitate din fiecare judeţ cel puţin 10 companii de construcţii şi 10 companii de materiale de construcţii”. Vor fi înfiinţate 50 de puncte de informare prin intermediul cărora „vor fi distribuite informaţii şi modul de implementare a măsurilor de eficienţă energetică în locuinţe, la sursele de finanţare şi la materialele disponibile pe plan local”.

Diferenţa de la Dacie la Mercedes. La anveloparea blocurilor Când cei din sală au întrebat cât costă noile materiale care pot izola mai bine, din punct de vedere termic, clădirile din Vale li s-a răspuns că preţurile sunt comparabile cu cele din Vest. Cu unele mici variaţiuni... Adică, pe româneşte, ele sunt mai scumpe decât cele tradiţionale folosite acum. „E diferenţa de la Dacie la Mercedes. Şi ca preţ şi ca performanţe...” (Aş aduce aici un amendament gastronomic care, în aparenţă, nu are nimic de-a face cu subiectul nostru: Când nu ai ce pune pe masă, preferi să mergi şi cu bicicleta, nu neapărat cu Dacia. Important e să nu ai burta lipită de spate. Caloriile alimentare îţi ţin şi de cald...) Întâlnirea de lucru a fost moderată de dl. Raul Pop (UNDP GEF Task Leader)

din Bucureşti şi de dl. Petrache Teleman de la Mopatel Proiect SRL din Suceava. Iar că să nu fim cârcotaşi, de la început şi până la sfârşit, vă vom da, iată, şi două veşti minunate. Proiectul înseamnă şi: 1. „Punerea în aplicare a îmbunătăţirilor reale în domeniul eficienţei energetice, pentru a ameliora calitatea vieţii a mai mult de 110.000 de persoane din România”; 2. Reducerea consumului de energie şi a emisiilor de gaze cu efect se seră cu 666.800 tone de bioxid de carbon. Şi să nu uit să menţionez şi faptul (pozitiv) că textul de prezentare a proiectului a fost „tipărit pe hârtie reciclată”… Numai veşti bune…

Mihai BARBU

P.S. Vă atragem, respectuos, atenţia că cifra de mai sus conţine şi numărul dracului. Mai umblaţi puţin la ea, să nu-şi vâre necuratul coada....

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

Fotbal. Liga a IV-a

Astăzi, derbiul Petroşaniului Partida dintre Universitatea Petroşani şi Jiul Petroşani contând pentru penultima etapă a Ligii a IV-a Hunedoara se va juca în devans, astăzi, 30 mai, de la ora 18:00. Întâlnirea programată iniţial duminică 1 iunie, a fost mutată, cu acceptul ambelor cluburi care se vor duela pe Stadionul din Dealu Institutului. Şi în acest joc Jiul îşi propune să nu piardă pentru a continuat seria

Fotbaliştii copii din Vale

frumoaselor reuşite din ultima vreme. Universitatea Petroşani rămâne cu singura consolare că s-a calificat în sferturile Cupei României, faza judeţeană.

Participă la un turneu

Având în vedere faptul că multe dintre competiţiile naţionale dedicate copiilor s-au încheiat, micii fotbalişti nu au intrat totuşi în vacanţă. Se află în plină desfăşurare Cupa AJF la fotbal, un turneu împărţit pe două categorii - Valea Jiului şi Valea Mureşului. Din Petroşani participă Jiul Petroşani şi Pro Fotbal. „Este o competiţie echilibrată care ne ajută să pregătim copii pentru următorul campionat naţional din toamnă, dar şi pentru descoperirea mai multor talente la categoriile copiilor de vârstă născuţi în anii 2000 şi 2006”, a declarat Viorel Stancu, unul dintre organizatori. Mai mult decât atât, în acest week-end echipele de copii de la Minerul Lupeni, Jiul Petroşani şi Pro Fotbal vor participa la un puternic turneu de fotbal la Drobeta Turnu Severin, eveniment organizat de fostul arbitru Marian Balaci. Din această cauză meciurile echipelor din Vale în Cupa AJF au fost amânate.

Rugbiştii

Cer sprijin primăriei Petroşani

După două eşecuri consecutive în faţa ultimelor două clasate, rugbiştii de la Ştiinţa Petroşani îşi propun să se revanşeze în faţa oficialilor şi suporterilor printr-o victorie în compania liderei Diviziei Naţionale, Poli Iaşi. Meciul va avea loc mâine, de la ora 10:00, pe arena sportivă din Dealul Institutului. Speranţele Ştiinţei se leagă de Ovidiu Melniciuc, jucător care conduce topul celor mai eficace marcatori din actualul sezon. „Întâlnim o echipă neînvinsă, pe care am fost la un pas să o batem în tur, chiar la ea acasă, dar neşansa a făcut să pierdem în minutele de prelungire. Pregătim fiecare meci la victorie şi ştiu că jucătorii mei au potenţial. Ei trebuie doar să acumuleze mai multă experienţă, să se sudeze ca grup şi să-şi găsească liderii de joc între ei. Sunt jucători tineri, cu calităţi extraordinar de bune pentru rugby, dar o echipă se construieşte în doi-trei ani şi se poate distruge într-o secundă. Avem mare nevoie de sprijinul Primăriei Petroşani, pentru că, în Vale, în afară de fotbal mai există rugby de performanţă”, a declarat Alexandru Lupu, antrenorul Ştiinţei. Programul etapei arată astfel: CSM Bucovina Suceava - RCM Galaţi; Rugby Club Bârlad - CS Năvodari; CS Ştiinţa Petroşani - CS Poli Agro Iaşi.

www.zvj.ro

vineri, 30 mai 2014

Atracţia etapei Deoarece se cunosc în mare ocupantele primelor trei locuri, penultima etapă din Divizia Judeţeană la fotbal este una a meciurilor fără miză. Totuşi, meciul de la Vulcan, dintre CS Vulcan şi CNS Cetate Deva, pare să fie cel mai interesant deoarece între deveni şi ocupanta locului patru, Gloria Geoagiu, este o diferenţă de cinci puncte. Astfel, dacă Deva va pierde ultimele două jocuri, iar Geoagiu va câştiga, este posibil să asistăm la o răsturnare de situaţie în clasament. Fără doi jucători de bază, Filip accidentat şi Ciocîrlan - suspendat, ocupanta locul doi, Hercules Lupeni, se va deplasa, duminică, la Victoria Călan, un meci în care, teoretic, nu ar trebui să se pună problema învingătorului. Lidera, Retezatul Haţeg, mai face un pas spre sărbătoarea de final de an la Simeria. Minerul Uricani se va deplasa la Dacia Orăştie. O altă echipă din Vale, Inter Petrila, va juca cu mult mai experimentata Aurul Brad. În meciurile etapei se vor întâlni, mâine, 31 mai: CFR Simeria Retezatul Haţeg; CSA Aurul Brad CS Inter Petrila; CSM Dacia Orăştie ACS Minerul Uricani; Gloria Geoagiu - Metalul Crişcior; CS Vulcan - CNS Cetate Deva. Duminică, 1 iunie: Victoria Călan - Hercules Lupeni; Aurul Certej - Şoimul Băiţa.

Rugby

Arbitrii şi observatorii CSM Dacia Orăştie - Minerul Uricani Arbitri: Daniel Thirt, Alexandru Thirt şi Alex. Peterliceanu – (toţi din Călan). Observator: Kelemen (Deva). CSA Aurul Brad - CS Inter Petrila Arbitri: Florin Anca (Deva), Claudiu Doarvoaş (Mintia) şi Raul Popa (Hunedoara). Observator: Daniel Stroia (Hunedoara). CS Vulcan - CNS Cetate Deva Arbitri: Radu Danciu (Orăştie), C-tin Rogojină (Haţeg) şi Marius Bartoşiu (Hunedoara). Observator: Vasile Capotescu (Hunedoara). Gloria Geoagiu - Metalul Crişcior Arbitri: Flavius Coroiu (Deva), Cristian Petrean (Deva) şi Andi Igna (Sântuhalm). Observator: Radu Adrian (Deva). Victoria Călan - Hercules Lupeni Arbitri: Sergiu Stanca (Orăştie), Alin Saraol şi Aurelian Băleanu (ambii din Deva). Observator: Ionel Cîrstea (Petroşani). CFR Simeria - Retezatul Haţeg Arbitri: Valentin Gavrilă (Crişcior), Alex Geampană (Teliuc) şi Ştefan Makos (Hunedoara). Observator: Mihai Nacu (Ghelari). „U” Petroşani - Jiul Petroşani Arbitri: Petru Voica (Deva), Marius Coroi (Deva) şi Roxana Ghenciu (Hunedoara). Observator: Macavei Grigore (Deva). Aurul Certej - Şoimul Băiţa Arbitri: Alexandru Bălan, Cosmin Danciu şi Tiberiu Hajdu (toţi din Deva). Observatori: Mircea Sîrbu (Leşnic).

Începe Cupa României

După etapa de sâmbătă se va trage cortina peste Divizia Naţională.

Astfel, jucătorii Ştiinţei vor efectua două deplasări în Cupa României, la Baia Mare şi la Arad. După care, elevii

lui Alexandru Lupu vor participa la Campionatul Naţional de Rugby în 7. Apoi, de la începutul lunii iulie, aceştia vor intra într-o vacanţă de două săptămâni.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

vineri, 30 mai 2014

La Deva

Cupa „Căprioara” la automobilism

Mâine, în ultima zi a lunii mai, Automobil Clubul Român – filiala Hunedoara, împreună cu Clubul Sportiv Auto-Karting Hunedoara, va organiza Cupa Căprioara – Deva, etapa a II-a a Campionatului judeţean de automobilism 2014. În cadrul acestei etape punctează concurenţi din judeţ şi din ţară. Eveniment de marcă

pentru judeţul Hunedoara, Cupa „Căprioara” – Deva 2014 se organizează şi se desfăşoară în conformitate cu Codul Sportiv F.I.A., regulamentul CNAK în vigoare. După cum anunţă organizatorii, concursul se va desfăşura în regim de circulaţie închisă după un traseu prestabilit pe DJ 707 J Căprioara – Deva - din DN 7 către Cabana „Căprioara”. Tehnic, traseul are 3,3 kilometri, cu 8 viraje dreapta, 8 viraje stânga.

Şi amatori şi licenţiaţi

La „amatori” există Clasa Juniori sportivi cu vârsta cuprinsă între 16 şi 19 ani, care să fie absolvenţi sau în curs de efectuare a unei şcoli de pilotaj. Aceştia trebuie să prezinte declaraţie notarială cu acordul părinţilor privind participarea lor în acest campionat şi copie după cartea de identitate. Automobilul de concurs trebuie să aibă capacitate cilindrică de maxim 1600 cmc şi trancţiune pe o singură punte. Din punctul de vedere al puterii motorului, există Clasa 1 – până la 100

Gimnastică

CP, Clasa 2 – 101-150 CP, Clasa 3 – 151200 CP şi Clasa 4 – peste 200 CP. Concurenţii se pot înscrie la mai multe clase superioare în cadrul unei etape, pentru fiecare clasă achitând o taxă de înscriere. Concurenţii care se înscriu la mai multe clase vor lua startul la fiecare clasă. La verificarea tehnică certificarea cailor putere se face cu certificatul de înmatriculare sau cartea de identitate a maşinii. Pilotul trebuie să fie posesor al permisului de conducere categoria B de cel puţin un an. La „licenţiaţi” există Clasa Juniori – sportivi cu vârsta cuprinsă între 16 şi 19 ani, care să fie absolvenţi sau în curs de efectuare a unei şcoli de pilotaj. Ei trebuie să prezinte, ca şi în celălalt caz, declaraţie notarială cu acordul părinţilor privind participarea lor în acest campionat, copie după cartea de identitate. Automobilul trebuie să aibă capacitate cilindrică de maxim 1600 cmc, cu tracţiune pe o singură punte. Şi aici, diferenţierea pe clase de putere se face ca şi la amatori, iar condiţiile de înscriere şi verificarea puterii motoarelor respectă aceleaşi reguli.

Moment istoric

Peste 300 de fetiţe sunt aşteptate, mâine, la Sala „Olimpică” a CNS „Cetate” Deva, la selecţia finală din cadrul proiectului de relansare a gimnasticii româneşti „Ţară, ţară vrem campioane!”, susţinut de compania PETROM.

Fetiţele au fost preselecţionate din peste 100 de şcoli şi 70 de grădiniţe, din 9 judeţe din zona Transilvaniei, şi au vârsta cuprinsă între 5 şi 8 ani. „Alesele” au şansa de a primi burse pentru a se putea pregăti să devină „viitoare campioane”. La eveniment vor fi prezente numeroase personalităţi ale gimnasticii româneşti, cum ar fi Octavian Belu, Mariana Bitang, Andreea Răducan, Lavinia Miloşovici, Monica Roşu, Amelia Racea, Sandra Izbaşa, Silvia Stoenescu sau Gina Gogean. Loredana JUGLEA

Două manşe

Proba de viteză pe traseu montan constă în urcarea contra cronometru pe traseul stabilit, în două manşe, în regim de circulaţie închisă. În timpul desfăşurării probei, în automobil se va afla numai pilotul. Fiecare concurent are dreptul la cel mult două starturi pe manşă în cazul în care opreşte automobilul la maximum 20 metri după start - se referă la start furat sau greşeală la procedura de start. Cronometrarea se face la zecime de secundă. Pentru clasamentul final, se va reţine cel mai bun timp, pe clase, realizat în cele două manşe cronometrate. Este interzis antrenamentul pe probă în afara concursului, sancţiunea fiind excluderea din concurs. De asemenea, publicul spectator are accesul permis doar în zonele marcate de organizatori.

Premiere la Cabana „Căprioara”

Ca plan orar de desfăşurare a competiţiei, de notat ar fi că verificările tehnice se vor face în dimineaţa zilei de 31 mai, între orele 8 şi 10, după care

Şah

circulaţia va fi închisă până la ora 16. Între 11 şi 11.40 se va face recunoaşterea traseului cu circulaţia închisă, după care, de la 12 la 12.40 va avea loc un antrenament cronometrat pentru stabilirea ordinii la start. Cele două manşe de concurs se vor desfăşura între orele 13.15 şi 15, după care, la ora 15.30 vor avea loc verificările tehnice finale, prin sondaj. Clasamentele vor fi afişate la ora 16.30, la Cabana Căprioara, iar la ora 17 va avea loc festivitatea de premiere. Mihaela PETROŞAN

Turneu la Petroşani

Timp de trei zile, copiii de la CSM Jiul Petroşani şi din alte localităţi din Vale Vulcan, Petrila şi Lupeni - vor participa la turneul organizat la Biblioteca Municipală cu ocazia zilele municipiului Petroşani. „Este o întrecere bine venită, pentru că în acest fel noi, antrenorii, putem verifica adevăratul potenţial al copiilor la nivelul Văii Jiului”, a declarat Alin Elvis Apostu, antrenorul şahiştilor de la CSM Petroşani.

Loredana JUGLEA

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

EVENIMENT

vineri, 30 mai 2014

La Vulcan a fost

Cam puţină lume la solemnitatea de cinstire a eroilor

Ieri, după şedinţa de consiliu local care s-a terminat pe la unsprezece şi ceva, aleşilor locali vulcăneni li s-a amintit că următoarea adunare, programată pentru ora douăsprezece, este la Cimitirul Eroilor din Coroeşti.

Este de prisos

să mai precizez că nu a lipsit niciun consilier local din cei optsprezece consilieri care, cu o oră înainte, fuseseră prezenţi la şedinţa ordinară. Pe lângă ei s-au mai strâns militari din Asociaţia Cultul Eroilor, elevi de la şcolile gimnaziale, funcţionari de la primărie şi femeile care tocmai atunci ieşiseră de la slujba ţinută în bisericuţa de peste drum de cimitir de părintele Mircea Braicău de marea sărbătoare a Înălţării Domnului.

După ce preotul

a săvârşit scurta slujbă religioasă cuvenită cu ocazia Zilei Eroilor, a luat cuvântul primarul Gheorghe Ile. Apoi, pe acordul marşului intonat de fanfara lui Gheţi Ludovic, s-au depus coroane de flori. Pregătire mare a făcut, în cinstea marii sărbători religioase de ieri, şi consiliul parohial al bisericii. În poartă au fost împărţite ouă roşii, cozonac şi prăjituri, iar doritorii de vin s-au putut împărtăşi cu câte un pahar de la domnul care le oferea cu dărnicie licoarea sângerie.

La cimitirul Coroeşti

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI qqq

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,PROTEC IEI SOCIALE I PERSOANELOR VÂRSTNICE OIR POSDRU

SC EURO JOBS SRL

Proiect cofinanĠat din Fondul Social European prin Programul OperaĠional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 – Investeúte în oameni!

COMUNICAT DE PRESĂ

29.05.2014 29.05.2014 Marţi, 13.05.2014, la sediul SC EURO JOBS SRL, din Petroşani, Strada Livezeni nr.GČrii 3, a Joi, 15.05.2014, la sediul Centrul de dezvoltare ruralČ, din Com. BČniĩa, Strada avut loc aconferinţa de lansaredea lansare proiectului ”Nu vreau să rămân ID 126412, nr. 201, avut loc conferinĩa a proiectului ”Vreau sČ-mi şomer!”, schimb destinul!”, ID 126407, implementat de SC EURO SRLparteneriat în parteneriat partener naĩional1: 1:Asociaţia Asociaĩia de implementat de SC EURO JOBS JOBS SRL în cu cu partener naţional de consultanĩČ socialČ consultanţă socială Ăi şi formare formare profesionalČ profesionalăVest. Vest şi partener naţional 2: Asociaţia Iamada. La festivitate au participant, cadrul activitČĩilor La festivitate au participant, pe pe lângČ lângă persoanele persoanele ce ce s-au s-au înscris înscris în la primul program de proiectului Ăi invitaĩi de la instituĩii ale statului Ăi societČĩi comerciale din zonČ, interesate de formare profesională, şi reprezentanţi ai Asociaţiei Iamada, invitaţi de la instituţii ale proiect, precum Ăi viitori lectori. Prezentarea domniĂoarei Elena Jianu, manager de proiect, lestatului societăţi comerciale din zonă,informaĩiile interesate de proiect,cuprecum lectori. a oferit şi participanĩilor la conferinĩČ necesare privireşi viitori la durata de Prezentarea domnişoarei Elena Jianu, manager de proiect, le-a oferit participanţilor la implementare, obiectivele, serviciile oferite Ăi beneficiile participČrii la acest proiect. conferinţă necesare cu privire la durata de implementare, De lainformaţiile începutul implementČrii Ăi pânČ în prezent s-au înscris în obiectivele, proiect pesteserviciile 500 de persoaneşicu domiciliulparticipării în mediul rural din judeĩele oferite beneficiile la acest proiect.Hunedoara Ăi TimiĂ. Proiectul desfČĂurat în cadrul Programul Operaĩional Dezvoltarea Resurselor Totodată, viitorii cursanţi ai primului program de Sectorial formare profesională din cadrul Umane, Axa prioritarČ 5 „Promovarea mČsurilor active de ocupare”, major de proiectului pentru LUCRĂTOR INSTALATOR PENTRU CONSTRUCŢII - Domeniul seria 1, au primit intervenĩie 5.2. „Promovarea sustenabilitČĩii pe termen lung a zonelor rurale în ceea informaţii cu privire la timpul de pregătire teoretică şi practică, durata de desfăşurarecea priveĂte (ce dezvoltarea umane”, oferČ ĂansČ de pe piaĩa munciişipentru a cursului va începeresurselor în 19.05.2014 şi se vor oîncheia înintegrare august 2014), precum despre cel puĩin 490 de persoane dezavantajate pe piaĩa muncii din mediul rural, oferind servicii de obligativitatea de a participa la curs pentru a putea intra în examenul final. informare, psiho-socialČ, consiliere psihologicČ Ăi s-au consiliere profesionalČ, mediere De laevaluare începutul implementării şi până în prezent înscris în proiect peste 50 pe de piaĩa muncii, identificare de angajare sprijinirea şi beneficiarilor în procesul de persoane cu domiciliul înoportunitČĩilor mediul urban din judeţeleĂiHunedoara Timiş. Proiectul desfăşurat în cadrul Operaţional Sectorial Dezvoltarea angajare din categoriile: persoane aflateProgramului în cČutarea unui loc de muncČ, persoane inactive, Resurselor Umane 2007-2013, pe Axa prioritară măsurilor active din de Ăomeri, Ăomeri de lungČ duratČ, Ăomeri peste 45 de ani5:Ăi ”Promovarea Ăomeri tineri, persoane angajate ocupare”, oferă o şansă de integrare pe piaţa muncii pentru 450 de persoane dezavantajate mediul rural. din Regiunea a României invitČ din categoriile: persoane aflate în căutarea muncă, Echipade deVest management toate persoanele amintite mai susunui sČ loc se de înscrie la persoane inactive, şomeri, şomeri de lungă durată, şomeri peste 45 de ani şi şomeri tineri. servicii de informare Ăi consiliere în carierČ, sprijin în gČsirea unui loc de muncČ, cursuri Echipa Ăi deevaluČri management invită toate persoanele în: amintite mai sus să se înscrie la servicii de calificare de competenĩe profesionale de informare şi consiliere în carieră, sprijin în găsirea unui loc de muncă darumane, şi cursuri în: - Judeĩul Hunedoara Administrator pensiune turisticČ, Expert resurse Expert - Judeţul Hunedoara: Brutar; Apicultor; LucrătorCompetenĩe instalator resurse umane, Distilator rachiuri natural,Lucrător LucrČtor în în comerţ; comerĩ, BucČtar, antreprenoriale, Competenĩe LucrČtor în Îngrijitoare comerĩ, Instalator canal, pentru construcţii; Lucrător în TIC, confecţii textile; bătrâni laapČ domiciliu; CameristČ, Recepĩioner hotel, MČcelar. Zugrav vopsitor ipsosar tapetar; Lăcătuş mecanic de întreţinere şi reparaţii; - Judeĩul TimiĂ: Competenĩe TIC, Competenĩe antreprenoriale. Lucrător în comerţ; Lucrător în morărit panificaţie; Toate serviciile din cadrul proiectului suntşioferite gratuit beneficiarilor! - Judeţul Asistent manager; Agent securitate şi pază; Comunicare în limba Locurile Timiş: sunt limitate! engleză; Competenţe Pentru înscrieri vČ puteĩiinformatice. adresa specialiĂtilor noĂtri: Toate judeĩulserviciile Hunedoara – SC EURO proiectului JOBS SRL, PetroĂani, telefon 0354/108.516, 0731.301.162; din cadrul sunt oferite gratuit beneficiarilor! judeĩul ASOCIAĨIA DE CONSULTANĨċ SOCIALċ āI FORMARE PROFESIONALċ VEST – LocurileTimiĂ sunt- limitate! TimiĂoara, telefon: 0356/455.870, 0745.121.502. Pentru înscrieri vă puteţi adresa specialiştilor noştri: judeţul Hunedoara – SC EURO JOBS SRL, Petroşani, telefon 0354/108.516, 0731.301.162; Persoane de contact: Elena Jianu – manager proiect Şoimuş, Sat Boholt, 0254.224.322, 0725.920.471; – ASOCIATIA IAMADA, Comuna Cristina NitescuDE- expert comunicare Ăi promovare judeţul TimişMihaela - ASOCIAŢIA CONSULTANŢĂ SOCIALĂ ŞI FORMARE PROFESIONALĂ VEST –Timişoara, telefon: 0356/455.870, 0745.121.502. COMUNICAT DE PRESċ

Persoană de contact: Elena Jianu – manager proiect SC EURO JOBS SRL, Petroşani, telefon 0354/108.516, 0731.301.162

www.zvj.ro

La cimitirul Coroeşti

La crucea de pe Ploşniţa

O solemnitate asemănătoare

a avut loc, după ora treisprezece, la Crucea de la Mormântul Eroului Necunoscut de pe dealul Ploşniţa din Paroşeni. Aici, cel care a ţinut slujba religioasă şi, mai apoi, a binecuvântat băutura şi bucatele pregătite de momârlani pentru domnii de la oraş a fost părintele Petrică Rad. După ce primarul a rostit câteva cuvinte frumoase despre eroi şi jertfa lor supremă, cei care aduseseră cu ei coroane de flori le-au depus la baza monumentului. Totuşi, parcă anul trecut şi aici, la Paroşeni, de Înălţarea Domnului a fost mai multă lume… Gheorghe OLTEANU

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

EVENIMENT

Vulcan

În acest an, la Vulcan, de Ziua Eroilor, doar un singur veteran de război a fost prezent la evenimentul solemn ţinut la Coroeşti şi, apoi, la cel asemănător de la Paroşeni.

PLECARE 16 IUNIE din CLUJ-N.

Numai unul

7 NOPTI + AVION + ALL INCLUSIVE

349 euro- HOTEL 3* (Side)

419 euro - HOTEL 4*

Veteranul de război

(Alanya)

Ion Cornea este singurul care, la cei 92 de ani pe care-i va împlini în 7 iunie, a putut să fie prezent la cele două solemnităţi ţinute de Ziua Eroilor. Deşi erau pregătite mai multe scaune pentru veterani, doar al dumnealui era ocupat. De data asta nu au avut cum să vină, deşi ei ar fi vrut, desigur, nici domnul Alexandru Drăgan, nici nea Nicolae Tomuş şi nici domnul Emil Abălaşei. Şi domniile lor trecuţi bine de nouăzeci de ani.

519 euro- HOTEL 5* (Kemer, Belek, Side)

TOATE COSTURILE INCLUSE! TRANSFER AEROPORT-HOTEL; ASISTENTA TURISTICA; ASIGURARE MEDICALA

ANGELINA VOIAJ

În atare situaţie,

toată atenţia militarilor din Asociaţia Cultul Eroilor s-a îndreptat spre domnul Ion Cornea. Veteranul şedea, bine înfipt, în scaun şi, când voia ceva, doar făcea un semn, iar unul dintre ofiţerii postaţi în spatele lui percuta rapid, ca să audă comanda bătrânului. La Paroşeni, bunăoară, lui nea Ion Cornea, căruia îi place tare mult să vorbească, i se făcuse de povestit şi, printr-un curier militar, ar fi vrut să-i transmită primarului Gheorghe Ile că ar vrea să zică şi el câteva cuvinte.

LAST MINUTE ANTALYA

vineri, 30 mai 2014

A renunţat

doar după ce militarul care-i asculta spusele l-a sfătuit încetişor să o amâne până după slujba religioasă care se ţinea în acel moment. Apoi nu a mai fost nevoie. Ori că bătrânul uitase, ori că, ajutat de însoţitorii săi, a trebuit să meargă până la monument, ca să depună coroana de flori din partea sa şi a veteranilor de război

vulcăneni care nu au putut fi de faţă.

Gheorghe OLTEANU

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI qqq

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

office@angelinavoiaj.ro Tel/Fax: 0254 560303 Mobil: 0753 694460 Lupeni, T. Vladimirescu E4 Luni-Vineri: 09.00 – 17.00

Instrumente Structurale 2007-2013

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,PROTEC IEI SOCIALE I PERSOANELOR VÂRSTNICE OIR POSDRU

SC EURO JOBS SRL

Proiect cofinanĠat din Fondul Social European prin Programul OperaĠional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 – Investeúte în oameni!

COMUNICAT DE PRESĂ

29.05.2014 29.05.2014 Joi, la sediul rurală, din din Com. Com. BČniĩa, Băniţa, Strada Strada GČrii Gării Joi, 15.05.2014, 15.05.2014, la sediul Centrul Centrul de de dezvoltare dezvoltare ruralČ, nr. 201, 201, aa avut avut loc loc conferinţa conferinĩa de de lansare lansare aa proiectului proiectului ”Vreau ”Vreau să-mi sČ-mi schimb schimb destinul!”, destinul!”, ID nr. ID 126407, implementat cucu partener naĩional 1: Asociaĩia de 126407, implementatde deSC SCEURO EUROJOBS JOBSSRL SRLînînparteneriat parteneriat partener naţional 1: Asociaţia consultanĩČ socialČ Ăi formare profesionalČ Vest. Vest. de consultanţă socială şi formare profesională La festivitate au participant, pe lângČ persoanele ce s-au înscris în cadrul activitČĩilor La festivitate au participant, pe lângă persoanele ce s-au înscris în cadrul activităţilor proiectului Ăi invitaĩi de la instituĩii ale statului Ăi societČĩi comerciale din zonČ, interesate de proiectului şi invitaţi de lectori. la instituţii ale statului şi societăţi comerciale din zonă, interesate proiect, precum Ăi viitori Prezentarea domniĂoarei Elena Jianu, manager de proiect, lede proiect, precum şi viitori lectori. Prezentarea domnişoarei Elena Jianu, manager de a oferit participanĩilor la conferinĩČ informaĩiile necesare cu privire la durata de proiect, le-a oferit participanţilor conferinţă informaţiile necesare cu privire implementare, obiectivele, serviciile la oferite Ăi beneficiile participČrii la acest proiect.la durata De la începutul implementČrii Ăi pânČ în prezent s-au înscris în proiect pesteproiect. 500 de de implementare, obiectivele, serviciile oferite şi beneficiile participării la acest persoane cu domiciliul în mediul rural din judeĩele Hunedoara Ăi TimiĂ. De la începutul implementării şi până în prezent s-au înscris în proiect peste 500 de Proiectul desfČĂurat în cadrul Programul Operaĩional Sectorial Dezvoltarea Resurselor persoane cu domiciliul în mediul rural din judeţele Hunedoara şi Timiş. Umane, Axa prioritarČ 5 „Promovarea de ocupare”, Domeniul major de Proiectul desfăşurat în cadrul mČsurilor Programulactive Operaţional Sectorial Dezvoltarea intervenĩie 5.2. „Promovarea sustenabilitČĩii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce Resurselor Umane, Axa prioritară 5 „Promovarea măsurilor active de ocupare”, priveĂte dezvoltarea resurselor umane”, oferČ o ĂansČ de integrare pe piaĩa muncii pentru Domeniul major de intervenţie 5.2. „Promovarea sustenabilităţii pe termen lung aa cel puĩin rurale 490 de în persoane dezavantajate pe piaĩa muncii din mediul rural, oferind zonelor ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane”, oferă oservicii şansă de de informare, evaluare psiho-socialČ, consiliere psihologicČ Ăi consiliere profesionalČ, mediere pe integrare pe piaţa muncii pentru a cel puţin 490 de persoane dezavantajate pe piaţa muncii piaĩa muncii, identificare de angajare Ăi sprijinirea beneficiarilor în procesul de din mediul rural, oferind oportunitČĩilor servicii de informare, evaluare psiho-socială, consiliere psihologică angajare din profesională, categoriile: persoane în muncii, cČutareaidentificare unui loc deoportunităţilor muncČ, persoane inactive, şi consiliere mediere aflate pe piaţa de angajare Ăomeri, Ăomeribeneficiarilor de lungČ duratČ, peste de ani Ăidin Ăomeri tineri, persoane angajate şi sprijinirea în Ăomeri procesul de 45 angajare categoriile: persoane aflatedin în mediul rural. căutarea unui loc de muncă, persoane inactive, şomeri, şomeri de lungă durată, şomeri peste 45 de ani şi şomeri tineri, persoane din mediul amintite rural. Echipa de management invitČangajate toate persoanele mai sus sČ se înscrie la Echipa de management invită toate persoanele amintite mai se înscrie la servicii de informare Ăi consiliere în carierČ, sprijin în gČsirea unui locsus de să muncČ, cursuri servicii de informare şi consiliere în carieră, sprijin în găsirea unui loc de muncă, cursuri de calificare Ăi evaluČri de competenĩe profesionale în: de calificare evaluări de competenţepensiune profesionale în: Expert resurse umane, Expert - Judeĩul şi Hunedoara Administrator turisticČ, Distilator rachiuri natural, LucrČtor în comerĩ, BucČtar, Competenĩe - resurse Judeţulumane, Hunedoara: Administrator pensiune turistică, Expert resurse umane, antreprenoriale, Competenĩe TIC, LucrČtor în comerĩ, Instalator apČBucătar, canal, Expert resurse umane, Distilator rachiuri natural, Lucrător în comerţ, CameristČ, Recepĩioner hotel, MČcelar. Competenţe Lucrător în comerţ, Instalator apă - Judeĩul TimiĂ:antreprenoriale, Competenĩe TIC,Competenţe Competenĩe TIC, antreprenoriale. canal, Cameristă, hotel,sunt Măcelar. Toate serviciile dinRecepţioner cadrul proiectului oferite gratuit beneficiarilor! - Judeţul Competente TIC, Competente antreprenoriale. Locurile Timiş: sunt limitate! Pentru serviciile înscrieri vČdin puteĩi adresa specialiĂtilor noĂtri: Toate cadrul proiectului sunt oferite gratuit beneficiarilor! Locurile judeĩul Hunedoara – SC EURO JOBS SRL, PetroĂani, telefon 0354/108.516, 0731.301.162; sunt limitate! judeĩul TimiĂ - ASOCIAĨIA DE CONSULTANĨċ SOCIALċ Pentru înscrieri vă puteţi adresa specialiştilor noştri:āI FORMARE PROFESIONALċ VEST – TimiĂoara, telefon: 0356/455.870, 0745.121.502. judeţul Hunedoara – SC EURO JOBS SRL, Petroşani, telefon 0354/108.516, 0731.301.162; judeţul Timiş - ASOCIAŢIA DE CONSULTANŢĂ SOCIALĂ ŞI FORMARE PROFESIONALĂ Persoane de –Timişoara, contact: Elena Jianu –0356/455.870, manager proiect VEST telefon: 0745.121.502. COMUNICAT DE PRESċ

Cristina Mihaela Nitescu - expert comunicare Ăi promovare

Persoane de contact: Elena Jianu – manager proiect Cristina Mihaela Nitescu - expert comunicare şi promovare SC EURO JOBS SRL, Petroşani, telefon 0354/108.516, 0731.301.162

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

DIVERSE

vineri, 30 mai 2014

Cu ce am greşit?

Guvernul a oprit investiţiile în proiectele de infrastructură. În schimb, ne-a mai aplicat şi câteva taxe

Din anii ’90, Valea Jiului se află într-o perioadă de purgatoriu economic şi industrial. Statul ne sancţionează în permanenţă. Când prin reducerea locurilor de muncă în minerit. Când prin oprirea investiţiilor care ar putea însemna o alternativă la minerit. Când prin suprataxarea brumei de industrie pe care o mai aveam în Valea Jiului. Cum se dă peste cap traiul de zi cu zi al Văii când guvernanţii nu au planuri de revigorare a unei zone industriale strategice? Cât mai avem până la sărăcirea ireversibilă a Văii Jiului? În industria energetică se investeşte, dar se şi taxează

Zilele acestea la Paroşeni se duce la îndeplinire un proiect de investiţii, realizarea unei instalaţiei de desulfurare a gazelor arse, un proiect despre care se vorbeşte încă din 2010. Investiţia de 65 de milioane de euro a fost aprobată în 2012, când s-a semnat şi contractul de finanţare cu Banca Europeană de Investiţii, în valoare de 32,65 milioane de euro, restul banilor venind de la guvern. Investiţia va crea posibilitatea ca această centrală să

funcţioneze după criterii europene, din punctul de vedere al mediului. Va crea şi un număr de locuri de muncă pe o perioadă limitată. De altfel, este prima investiţie de proporţii de după revoluţie. Investiţia vine după ani de restructurări, închideri de mine, disponibilizări. Reforma în industria energetică termo a început abia în urmă cu doitrei ani prin ideea creării complexului energetic. Însă nici acum complexul nu are un buget propriu, iar minerii nu au un contract de muncă renegociat. Una rece şi una caldă. Dacă pentru

OFERTA EDUCAŢIONALĂ COLEGIUL NAŢIONAL „MIHAI EMINESCU” PETROŞANI AN ŞCOLAR 2014 - 2015

Clasa a V-a, intensiv engleză.

IMPORTANT!!!! Se poate înscrie orice absolvent al clasei a IV-a, de la orice şcoală din Valea Jiului!!! Înscrierile se vor face la sediul Şcolii Gimnaziale „Avram Stanca” Petroşani din Strada 1 Decembrie 1918, nr. 73. Informaţii suplimentare la telefon 0254542633 şi la secretariatul unităţii. 5 clase a IX-a, filiera TEORETICĂ:

3 clase cu profil real, specializările: - MATEMATICĂ – INFORMATICĂ, INTENSIV ENGLEZĂ (28 elevi) - MATEMATICĂ – INFORMATICĂ (28 elevi) - ŞTIINŢE ALE NATURII (28 elevi) 2 clase cu profil uman, specializările: - FILOLOGIE (28 elevi) - FILOLOGIE, INTENSIV ENGLEZĂ (14 elevi) – FRANCEZĂ (14 elevi)

Înscrierile pentru clasa a IX-a se vor face după repartizarea naţională computerizată a absolvenţilor claselor a VIII-a, în perioada 17 – 25 iulie 2014, la sediul Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” Petroşani din Strada 1 Decembrie 1918, nr. 7. IMPORTANT!!! Pentru clasele MATEMATICĂ – INFORMATICĂ, INTENSIV ENGLEZĂ, respectiv FILOLOGIE, INTENSIV ENGLEZĂ – FRANCEZĂ înscrierea va avea loc în data de 17 iulie 2014 în intervalul orar 8 – 17, iar susţinerea testului scris şi a probei orale de limbă engleză, respectiv franceză, va avea loc în data de 18 iulie 2014, la ora 9. Modele de teste se vor afla la secretariatul Colegiului. Informaţii suplimentare la telefon 0254541574 şi la secretariatul unităţii. Ultima medie de Specializarea admitere 2009

Ultima medie de admitere 2010

Ultima medie de admitere 2011

Ultima medie de admitere 2012

Ultima medie de admitere 2013

Matematicăinformatică

8,59 8,55

8,65

8,52

8,93

9,63

Filologie

8,72

8,55

8,14

8,76

9,00

Ştiinţe ale naturii

www.zvj.ro

9,03

8,59

8,90

9,33

acest tip de investiţie impus de Uniunea Europeană s-a dat undă verde după doi-trei ani, la taxare guvernul nu a cugetat decât câteva luni. OUG nr. 102/ 2013 subliniază că persoanele juridice vor trebui să achite noul impozit pentru construcţiile industriale, inclusiv cele din industria energetică, una dintre cele mai încercate sectoare din România, grav sărăcite. În această categorie intră centrale hidroelectrice, centrale termoelectrice şi nuclearo–electrice, staţii şi posturi de transformare, staţii de conexiuni; piste şi platforme; rampe de încărcare–descărcare; coşuri de fum şi turnuri de răcire; iazuri pentru decantarea sterilului, heleştee, iazuri, bazine; ecluze şi ascensoare; infrastructura transport feroviar, infrastructura drumuri: alei, străzi, autostrăzi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulaţie, marcaje, etc.), construcţii pentru transportul energiei electrice şi altele de acest fel. Iată pentru câte tipuri de construcţii este taxat Complexul Energetic Hunedoara. Guvernul dă cu o mână şi ia cu două. Investiţiile se fac doar la presiunea UE, nimic mai mult. Industria extractivă este în pericol să fie îngropată de vie (de fapt, în agonie). Unde sunt sindicatele acum, când industria este impozitată? În plus, toate aceste impozite ajung nu la administraţiile locale pentru a fi reinvestite, ci la bugetul de stat. Valea nu are decât de pierdut.

Nu avem nevoie de investiţii în infrastructura de turism, chiar dacă ele înseamnă locuri de muncă

Domeniul schiabil, ale cărui investiţii au fost pe bună dreptate atât de atent puricate de corpul de control al primministrului, este uitat de guvern atunci când vine vorba de finanţare. Nu se justifică aceste investiţii, modernizarea domeniului schiabil şi nici teleschiurile şi telegondolele care duc în câmp, aşa motivează guvernul. Nu negăm că este şi aici un sâmbure de adevăr, dar unul forţat care reflectă doar realitatea de moment. Investiţiile masive în modernizarea şi extinderea domeniului schiabil din Petroşani, Vulcan, Lupeni înseamnă investiţii în locuri de muncă şi în viitor. Dacă ne raportăm la numărul de turişti din ultimii 5 ani, investiţiile nu se jus-

tifică, mai ales în cazul Vulcanului. Dar lucrurile nu sunt atât de simple. Orice investiţie în infrastructură

înseamnă în primul rând locuri de muncă în prezent. Câteva sute efectiv pe şantierele din domeniul schiabil şi, adiacent, câteva zeci în sectoarele implicate implicit (furnizori de materiale, comerţ, alimentaţie, transport, etc.) Odată oprite aceste investiţii guvernamentale, s-au trimis acasă câteva sute de angajaţi, afectând astfel veniturile pe termen scurt a acestora. Iar pe termen lung au afectat veniturile în turism pentru zeci de afaceri în turism care, la rândul lor, absorbeau alţi şomeri. Guvernul nu este responsabil să dea doar ajutoare sociale, este responsabil şi pentru investiţiile care generează locuri de muncă. Acestea ne vor salva pe noi de la sărăcie, iar turismul, chiar dacă nu era o variantă ideală pentru absorbţia şomerilor din minerit, este o variantă pentru absorbţia forţei de muncă tinere care acum se formează pe băncile şcolilor şi care nu ştie unde să o apuce. Prin urmare, Investiţiile în turism reprezintă o alternativă viabilă pe termen lung, o şansă de reabilitare a unei ramuri de venit pentru cetăţenii Văii Jiului. Cu siguranţă, falsul, delapidarea de fonduri, neregulile în cadrul acestor investiţii trebuie depistate şi sancţionate, dar asta nu justifică renunţarea la finanţare şi periclitarea investiţiilor deja realizate, lăsate în paragină. Valea Jiului are nevoie de investiţii acum, în acest moment. Dacă se renunţă cu totul în investiţiile infrastructurale, se renunţă la locurile de muncă. Guvernul are şi alte datorii faţă de cetăţenii Văii decât acelea de protecţie socială. Dacă nu se investeşte în turism aşteptăm investiţiile în industrie. Care credeţi că sunt mai uşor şi la îndemână de a fi realizate? (A.P.)

Ziarul Vãii Jiului

UMOR ÎN HA... MAJOR

vineri, 30 mai 2014

Ananie GAGNIUC:

Ziceri

Copilăreli, de 1 Iunie

Copil fiind, păduri cutreieram şi eu, precum Eminescu, dar nu mă culcam lângă izvor, că mă aştepta mama acasă cu ciupercile culese. Dacă nu găseam, vorba ceea, pagubă-n ciuperci! Mă pricepeam la tot felul de asemenea bunătăţi, deşi bunicul glumea adesea: „Toate ciupercile sunt comestibile, numai că unele, o singură dată!”. În ziua de care vreau să vă povestesc, am plecat în pădure, evident, la cules de ciuperci. Plouase trei zile şi... ştiţi zicala: „Apar, ca şi ciupercile după ploaie”. La plecare, tata, şugubăţ, mi-a spus: „Băiete, dacă te-ntâlneşti cu ursul, salută-l din partea mea!”. Mama, mai grijulie, mi-a dat ceva de-ale gurii. Nu fluiere sau muzicuţe (că şi-astea-s de-ale gurii), un sandwich, căruia la şcoală îi se spunea „pauză”. Neţinând cont de înţelepciunea poporului, care atrage atenţia că „la pomul lăudat să nu te duci cu sacul”, am luat trei sacoşe mari şi-un rucsac în spate, că... dacă găsesc atâtea ciuperci, de n-o să am unde le pune? Ca orice copil cuminte, de cum am dat colţul (casei, că se înţelege şi altceva...), am şi înfulecat pacheţelul de mâncare, asta şi în ideea de a nu avea prea mult de cărat. De parcă nu tot în mine a intrat... Ei, şi ajung în pădure. Cutreier în lung şi-n lat, dar... n-ai să vezi ciuperci, neam! În schimb zăresc pe o cărare... labe de urs! Rucsacul începe să-mi tremure în spate. I-o fi frig... Mi-aduc aminte, din poveşti şi povestiri, că, dacă vine ursul, trebuie s-o faci pe mortul. Eu eram deja mort, dar de frică! Alţii spun că trebuie să te urci într-un copac. Cât despre lupta cu el, precum Făt-Frumos, mai va! Aşa că am urmat o altă zicere a poporului, „Fuga-i ruşinoasă, dar e sănătoasă!”, şi-o iau la sănătoasa pe un drumeag, că, dacă m-ar fi văzut vreun antrenor de atletism, mă şi trimitea la campionat. În drum spre casă, m-am întâlnit cu doi prieteni, cărora le-am povestit cum m-am întâlnit eu cu ursul, cum s-a dat el la mine şi m-am luptat cu el, până l-am învins. Asta, până ce unul dintre ei mi-a zis, convins: „Hai, plimbă ursul!”. Şi-am încălecat pe-o covată/ Şi v-am spus o... gogonată!

Vali SLAVU:

Citeşte-mi, mamă, o poveste!

– Citeşte-mi, mamă, o poveste! – Ce spui de „Scufiţa Roşie”? – Nu-mi plaaaace! Din cauza unei răsfăţate neascultătoare, vânătorul ar merita ani buni de închisoare. – Vânătorul a făcut ce trebuia, le-a salvat pe fetiţă şi pe bunică din burta lupului… – … încălcând Articolul 3 din Declaraţia Universală a Drepturilor Animalelor, care prevede că niciun animal nu trebuie supus actelor de cruzime. – Dacă o iei aşa, şi lupul din „Capra

– Vrei să-ţi citesc „Punguţa cu doi bani”? – Nu-mi plaaaace nici povestea aceasta! Cocoşul este un infractor. Cine i-a dat dreptul să-şi însuşească punguţa găsită? Nu ştia că trebuie dusă la poliţie? În plus, făcând pe victima, a sustras şi alte bunuri: bani, vite… L-a reclamat cineva pe moşneagul-complice la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală? Bineînţeles că nu. Şi a trăit mulţi ani, fericiţi… – Atunci, îţi citesc „Albă ca Zăpada”? – Fata asta n-a auzit de Codul penal?... Cum să intre prin efracţie, în casa piticilor? – Poate „Fata babei şi fata

Epigrame de Ioan TODERAŞCU Când începusem să vorbesc Chiar dacă pare-a fi uşor, Cuvântul „tată”, vă asigur, L-am pronunţat mai târzior, Căci nu eram destul de sigur!... „Tăcerea e de aur” Proverbu-acesta concentrat L-am îndrăgit, fără-ndoială, Şi-n mod frecvent, l-am aplicat, Pe vremea când eram la şcoală. Negocieri Fiul său de zece ani I-a propus o învoială: „Nu te-ntreb nimic de bani, Nu mă-ntrebi nimic de şcoală!” Primul calificativ A luat şi el un Bine Şi i-a spus mamei urgent, Însă, dumneaei susţine C-ar fi… insuficient! La ora de dirigenţie - Dragi copii, ce meserie Are mare căutare? Dintre toţi, doar Bulă ştie: - Controlor de... buzunare! Unui elev „la modă” Ras în cap şi cu cercel, Percutând la noutăţi, Singurul defect la el E că n-are calităţi!

cu trei iezi” a încălcat legea… – Aici a fost încălcat Articolul 508 din Codul Civil. Capra nu trebuie compătimită, ci decăzută din drepturile părinteşti, pentru că a pus în pericol viaţa iezilor, prin neglijenţă. - Aceste legi sunt pentru oameni… - Dacă sunt legi pentru oameni, ar trebui aplicate în cazul mamei Scufiţei. Cum să-şi trimită fata singură, prin pădure? – Îţi voi citi „Cenuşăreasa”? – „Cenuşăreasa”? Ce făceau cei de la Asistenţa socială, în timp ce sărmana orfană se spetea muncind? Au făcut anchetă psihosocială? Au anunţat Protecţia copilului? Nuuu!

moşneagului”? – În povestea aceasta ar trebui să facă puţină ordine cei de la Protecţia Consumatorului. Sfânta Vineri ţinea în pod marfă periculoasă. Şi se mai dădea drept sfântă… – Uite, am găsit un basm cu Făt Frumos! – Tipul acesta ar trebui dat pe mâna DIICOT-ului! Deţinere ilegală de arme albe, crimă… – Văd că nu te hotărăşti şi s-a făcut miezul nopţii! Îţi voi citi povestea, mâine! – Cum mâine?! Îmi vei citi chiar acum, mamă! „Ştii cine sunt eu? Sunt cetăţean european şi am drepturi!”.

Fiul meu, la 14 ani Are personalitate, Nicidecum nu-i printre laşi, Dacă-i amintesc de mate, Îmi răspunde: „Băi, mă laşi?!” Luat la întrebări Puştiu-mi puse o-ntrebare Numai bună să mă-ncrunte: Dacă muntele e mare, Cum de marea nu e munte?!... Copiii sunt trişti că n-am fost la munte Văzându-le regretul, Le-am pus o întrebare: Uitaţi c-am fost la mare …Strâmtoare cu bugetul?! Bătaia e ruptă din rai Mai încasam şi eu bătăi, fireşte, Când mă-nhăitam cu unii mai zevzeci, Şi fi’ndcă unde dai, acolo creşte, M-am procopsit... c-un metru nouăzeci!

Pagină realizată de Petronela-Vali SLAVU

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

10 DIN JUDEŢ

vineri, 30 mai 2014

În tot judeţul

Evenimente dedicate copiilor necăjiţi

După o tradiţie care ţine de mai mulţi ani, cu ocazia Zilei Copilului, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Hunedoara organizează mai multe evenimente şi acţiuni dedicate în centrele subordonate. O săptămână de bucurie

Încă de la începutul acestei săptămâni, în fiecare zi copiii au avut parte de surprize. Până duminică, copiii participă la concursuri tematice, desene pe asfalt, competiţii sportive, sunt organizate carnavaluri, excursii şi drumeţii. De asemenea, copiii vor fi recompensaţi cu diplome, dulciuri şi răcoritoare şi se vor organiza mese festive care să marcheze ziua de 1 Iunie. După cum spun organizatorii, activităţile de anul acesta sunt organizate prin implicarea activă a tuturor spe-

La Deva

cialiştilor din cadrul Direcţiei şi cu sprijinul Colegiului Naţional „Aurel Vlaicu” Orăştie, Fundaţiei „Noi orizonturi” Lupeni, Penitenciarului Bârcea Mare, Fundaţiei „Speranţa” din Crişcior şi McDonald’s Deva.

Întreceri, spectacole şi excursii pentru cei din Valea Jiului Zilele acestea, alături de copiii Centrului de Plasament Lupeni se află reprezentanţii Fundaţiei „Noi Orizonturi”, precum şi studenţi de la Colegiul Harrisburg. În aceste zile au loc întreceri sportive, jocuri, concursuri de dans, desene pe asfalt, mese festive. Copiii vor participa la Festivalul cărţii şi la un Concert de muzică folk, vor pleca în excursie pe munte şi se vor costuma pentru carnavalul din parcul Bărbăteni. De 1 Iunie, copiii Centrului de Plasament pentru Copilul cu Handicap şi a Apartamentelor Familiale Vulcan vor participa la un spectacol organizat

www.zvj.ro

Desene pe asfalt la Deva

Sub genericul „Desenul familiei mele”, mai mulţi copii aflaţi cu măsură de protecţie la asistenţi maternali profesionişti vor participa, astăzi, la sediul Serviciului management de caz pentru serviciile de tip familial, plasamente, AMP la un concurs de desene pe asfalt, diverse jocuri educative şi sportive, iar la final vor fi recompensaţi cu diplome de participare, dulciuri şi un meniu din partea McDonald’s. În 1 Iunie pentru copiii din Apartamentul Familial şi cei din Centrul de Primire în Regim de Urgenţă din Deva se va

În zona Orăştiei

Daniel Buzdugan la Balul de la ora 18, la Absolvenţilor Astăzi, Sala Sporturilor din

Balul Absolvenţilor este un proiect extraşcolar, care îşi propune să reunească toţi absolvenţii liceelor din Deva şi are ca scop crearea unui ultim eveniment din viaţa de liceu. Vor concura pentru obţinerea titlului de Miss şi Mister Absolvent, elevii deveni care în urmă cu patru ani au câştigat titlurile de Miss şi Mister Boboc în liceele lor. Balul se desfăşoara sub deviza „Nu plăteşti, dar dăruieşti!”, dorindu-se şi strângerea de

de primăria municipiului. Împreună cu instructorii de educaţie, copiii din Apartamentul Familial Petrila şi din Centrul „Cuore” Petroşani vor pleca într-o excursie în care vor vizita mănăstirile Prislop, Densuş, Colţ, Castelul de la Hunedoara şi vor lua masa la iarbă verde.

Deva, va avea loc Balul „Absolvenţilor”. Evenimentul este organizat de Asociaţia „Parteneriat pentru Deva”, împreună cu Primăria Deva şi Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara.

jucării pentru copiii orfani. Evenimentul este prezentat de Daniel Buzdugan şi va fi compus dintr-un concurs de miss şi mister, prezentări de modă, momente artistice, dar şi un concert susţinut de Rolla Sparks şi F.Charm.

organiza concursul culinar „Clătita cu surprize” la finalul căruia copiii vor putea savura gustoasele preparate şi poznaşele răvaşe.

Ajută şi cei de la penitenciar

Pentru copiii din Orăştie se vor derula, în ziua de 1 Iunie, acţiuni comune cu elevii Colegiului Naţional „Aurel Vlaicu”, în baza unui vechi protocol de colaborare. De asemenea, Penitenciarul Bârcea Mare invită copiii Casei Familiale şi cei ai Centrului de Recuperare pentru Copii cu Dizabilităţi Hunedoara să participe la o ieşire în Parcul Tineretului din Hunedoara pentru un concurs de desene pe asfalt. Copiii Centrului de Plasament Brad vor sărbători Ziua Copilului participând în curtea centrului la diverse concursuri şi vor avea parte de multe surprize din partea Fundaţiei „Speranţa” din Crişcior.

La furat

Hoţia rămâne ocupaţie preferată pentru unii hunedoreni, dar, din când în când, judeţul nostru atrage şi infractori de prin vecini. Hoţul băut

În noaptea de miercuri spre joi, Poliţia Orăştie a fost sesizată de un orăştian în vârstă de 44 ani, că persoane neidentificate i-au sustras o borsetă din camera în care locuieşte şi în care se aflau cheile şi documentele unui autoturism înmatriculat în Anglia, ulterior sustrăgându-i-se şi autoturismul care era parcat pe o stradă din oraş. În urma cercetărilor efectuate, autoturismul a fost găsit în parcarea unui restaurant situat pe DN 7, la ieşire din Orăştie spre Sebeş, iar la volan se afla un bărbat în vârstă de 33 de ani, din Orăştie, aflat într-o vădită stare de ebrietate, care încerca să pornească autoturismul. Poliţiştii vor continua cercetările în vederea

stabilirii întregi activităţii infracţionale a suspectului.

Mici infractori de Alba

La începutul acestei săptămâni, un bărbat în vârstă de 31 de ani a sesizat Poliţia Staţiunii Geoagiu că, în noaptea de duminică spre luni, persoane necunoscute au pătruns în locuinţa sa de domiciliu, situată în satul Aurel Vlaicu, de unde au sustras mai multe bunuri în valoare de aproximativ 500 de lei. În urma activităţilor desfăşurate, poliţiştii au identificat doi minori din judeţul Alba, în vârstă de 14 şi respectiv 17 ani, cu privire la care au stabilit că sunt prezumtivii autori ai furtului, reuşindu-se şi recuperarea parţială a prejudiciului. Suspecţii sunt cercetaţi în stare de libertate, în vederea documentării întregii activităţi infracţionale.

Pagină realizată Mihaela PETROŞAN

Ziarul Vãii Jiului vineri, 30 mai 2014

Oferim bani, cu rate fixe pentru salariaţi şi pensionari cu venituri mici, fără giranţi. Telefon 0727.737851

ANGAJĂRI

SC CONSMIN SA Petroşani angajează - zidari - faianţari (finisori) Condiţii: calificare în domeniu şi experienţă minim 3 ani. Relaţii la telefon 0254.542972, 0371.307979 sau la sediul din str. Independenţei, nr. 11A Agenţie autorizată caută persoane sub 40 de ani, care au experienţă în agricultura din străinătate, cu prioritate fete sau cupluri, pentru munca în agricultura Angliei. Detalii despre program la telefoanele 0729.765465, 0740.519339 sau pe site-ul www.proagricultura.ro Salon de masaj erotic din Frankfurt am Main angajează fete cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 ani, cazare gratuită, câştig între 100-300 de euro/zi. Relaţii la numărul de telefon 00496927137777 SC CORA INVEST GROUP SRL angajează muncitori necalificaţi şi ifronist pentru punct de lucru în Petroşani. Relaţii la telefon 0724.044824, luni-vineri orele 8-16 SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează brutari cu experienţă. Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, bl. 2/2 sau 0254.550160 SC din Petroşani angajează vânzător materiale de construcţii, şofer de TIR cu experienţă, tâmplar mobilier PAL şi bucătar cu experienţă. Relaţii la telefon 0751.199100 SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează în condiţii avantajoase maseuză (pentru sală de sport). Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, 2/2, sau 0254.550160 RAPID IEFTIN CONFORTABIL

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

ÎNCHIRIERI

Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66. Relaţii la telefon 0767.806804

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

PIERDERI

PUBLICITATE 11

Pierdut foaie matricolă eliberată de Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuşi” Petrila pe numele Panţi Liviu Marcel. Se declară nulă.

IMOBILIARE

Vând casă deosebită, pretabilă şi pentru pensiune sau hotel, cu lac pentru peşte, teren de tenis. Telefon 0751.199100

Vând apartament 2 camere, Iscroni-Aninoasa, lângă poliţie, decomandat, et. 1, termopan la dormitor şi sufragerie, preţ 15.000 euro neg. Telefon 0745.403652 sau 0230.573661

Vând garaj cu canal de vizitare şi pivniţă situate în Petroşani vizavi de Liceul Economic, având suprafaţa de 25 mp. Înălţimea clădirii şi a uşii permite gararea şi a utilitarelor şi microbuzelor. Este branşat la curent de 380V. Preţ: 4500 euro. Telefon 0721.225359 sau 0768.406967 Se vinde apartament ultracentral în Petroşani, b-dul 1 Decembrie 1918, etaj 4/8, decomandat, amenajat modern, compus din patru camere, bucătărie, debara, două băi, hol şi trei balcoane, în suprafaţă de 75 mp; dispune de parchet melaminat, gresie şi faianţă, uşi interioare (inclusiv de intrare) de lemn, reţea internet, cablu TV, gigacalorimetru propriu, boiler electric. Ocupabil imediat. Preţul este 114.000 lei. Telefon 0726.118355 Se vinde apartament în Lupeni, str. Parângului, bl. A5, etaj 9/10, ap. 81, compus din două camere, bucătărie, baie, hol acces, hol intermediar şi balcon, în suprafaţă de 51 mp. Ocupabil imediat. Preţul este 22.400 lei. Telefon 0726.118355

De vânzare/ închiriere în condiţii avantajoase spaţiu comercial situat în Vulcan, b-dul M. Viteazul, nr. 26 (fostul Orient). Relaţii la telefon 0762.257696

Vând garsonieră confort 1, zona pieţei Petroşani, et.4, mobilată, utilată, faianţă, gresie, centrală, termopane. Preţ 75.000 lei neg. Telefon 0729.492676 (între orele 16-20).

HOROSCOP

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Duci în tine de ceva vreme o obsesie, o frică ciudată, pe care nici tu nu ţi-o poţi explica, dar azi ai ocazia de a scăpa de acest stres. Deschide-te spre nou, spre aventură, spre schimbare.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Rupe-te de amintiri, de nostalgii şi regrete, pentru că nu te ajută la nimic, ci doar te ţin captiv într-un trecut care nu poate fi decât o sursă de învăţăminte.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Oferă mai multă iubire propriei tale fiinţe, cu toate nevoile sale! Nu te mai privi cu spirit autocritic, găsindu-ţi doar defecte, ci începe să dăruieşti bonusuri corpului tău.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Ai mare grijă la bunurile tale, la ceea ce reprezintă acum averea ta cea mai de preţ, la cei care sună azi la uşa ta, pentru că e posibil ca cineva să atenteze la proprietatea ta.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Ai nevoie de ajutor pentru a depăşi un moment de slăbiciune fizică. Ascultă sfaturile experimentate ale unei persoane care a trecut deja prin momente similare şi a depăşit cu bine impasul.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Nu te lăsa atras în conflictele absurde din jurul tău. Tu ai şi alte instrumente la îndemână pentru a-ţi impune părerea, fără a apela la agresivitate sau nervi.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Eşti axat pe ce va fi în viitor, fără să te mai preocupe trecutul şi bine faci! Dai dovadă de un optimism molipsitor.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Ai avea nevoie de un venit mai bun pentru a-ţi pune în practică marile vise. Eşti conştient că nu poţi tinde spre lucruri scumpe la nivelul financiar de care dispui acum...

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Ascultă-ţi vocea interioară care îţi atrage atenţia asupra unor semne defavorabile anumitor acţiuni. Dacă vezi că tot ce vrei să faci nu se leagă, ar fi bine să te opreşti înainte de a fi prea târziu.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Ai învăţat multe de la viaţă şi fiecare zi îţi oferă noi şi noi lectii folositoare care mai pun o cărămidă puternică la edificiul care se ridică în tine.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Unde te simţi cel mai bine dacă nu la tine acasă? Este mediul în care îţi încarci imediat bateriile, locul în care dragostea celor din familie te umple de bucurie.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Priveşte-te lucid şi raţional, exigent şi imparţial, ca si cum nu ai fi tu, ci o persoană din afara ta pe care trebuie s-o judeci cu obiectivitate.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 ÎNVĂŢĂMÂNT

vineri, 30 mai 2014

Sfârşit de an şcolar la „Leonida” sau

Cum să învăţăm, împreună, jocul amar al vieţii

Ieri, la ora 10, în curtea interioară a Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida” din Petroşani a avut loc festivitatea de încheiere a anului şcolar pentru cei care, în această vară, vor susţine (sau nu vor susţine) examenul de bacalaureat. că anii de liceu, de o frumuseţe tulburătoare şi inegalabilă, rămân unici în viaţa fiecăruia. Pentru că sunt anii primelor întrebări, certitudini şi emoţii. Şi pentru că de ei vă leagă aduceri aminte frumoase sau mai puţin frumoase: prima notă mare la Chimie (şi ultima, de altfel), trei-ul de la rubrica Fizică din

A fost o ceremonie simplă şi emoţionantă, în care a fost predată cheia succesului (şcolar) de către elevii dintr-a XII-a către cei dintr-a XI-a, iar diriginţii i-au premiat pe cei mai merituoşi dintre ei. Configuraţia terenului a făcut ca, în mod natural, profesorii şi invitaţii lor să stea la o cotă topografică mai înaltă decât cea unde erau risipiţi elevii şcolii. Din acest motiv, premierea lor s-a făcut într-un mod oarecum arghezian. O să încerc să desluşesc metafora folosită: absolvenţii trebuia să urce o scară cu mai multe trepte pentru a-şi putea ridica premiul. Nu zicea, oare, Arghezi, în Testament-ul său: „Cartea mea, fiule, e-o treaptă”? Ei, bine, la „Leonida” chiar e… D-na directoare Zina Galeş a ţinut un speech scurt şi bine primit de către toţi elevii şcolii. Pentru frumuseţea lui o să vă cer îngăduinţa să-l citez integral: „Am să mă străduiesc să vă demonstrez

www.zvj.ro

catalog, prima ţigară - fumată în căuşul palmei, foamea şi starea de semi-leşin după şase ore de cursuri, plimbările în doi mai puţin regulamentare şi ceea ce a urmat a doua zi, viteza cu care părăseaţi, cu capul vârât la maximum între umeri, incinta liceului, în tentative repetate de chiul, colega subţirică şi pistruiată care vă dădea târcoale şi pe care nici măcar, Doamne fereşte!, nu aveaţi de gând s-o băgaţi în seamă. Şi aşa mai departe…. Câte emoţii poate să aducă apropierea sfârşitului de an şcolar! Mai

ales atunci când, despărţindu-ne de acest an şcolar, te numeşti absolvent. Emoţiile sunt provocate de neliniştea prevestitoare fiecărei despărţiri, de examenele ce vă aşteaptă şi, poate, de zilele acestea frumoase, atât de îmbietoare la o plimbare romantică. Aţi fost martorii fiecărei festivităţi de absolvire prin care cei mari, la sfârşitul anului, părăseau băncile şcolii. Şi dacă toate poveştile încep cu a fost odată, într-o clipă de răgaz din viaţă o să vă amintiţi că au fost odată şi nişte copii minunaţi care învăţau (şi nu prea) jocul amar al vieţii…” Dintre politicienii prezenţi, d-na viceprimar Dorina Niţă a mărturisit, cu mândrie, că a fost eleva acestui liceu şi că a fost, de asemenea, şefă de promoţie. De acea a vorbit cu emoţie şi cu recunoştinţă faţă de profesorii acestui colegiu. „Sunt, astăzi, ceea ce sunt şi pentru că m-am format la acest liceu…”, a mai adăugat dna Niţă. Sunt zile, în viaţa omului, în care îţi dai seama că şcoala, ca şi dragostea, nu este decât un punct luminos din existenţa ta. Dar, cu timpul, acea luminiţă o să-ţi umple inima de lumină toată viaţa… Mihai BARBU

Gaudeamus la „Carmen Sylva”

La Colegiul Naţional de Informatică (!) „Carmen Sylva" Petroşani s-a desfăşurat ieri festivitatea de încheiere de an.

Vedetele festivităţii au fost elevii claselor a XII-a, care şi-au luat rămas bun de la şcoală, îmbrăcaţi în robe. Începând cu ora 9 tinerii au făcut proba boxelor, patinând prin muzica la modă, apoi, pe la ora 10, placa a trecut pe nemuritorul „Ani de liceu…”, şlagărul „Liceenilor”. Directorul instituţiei a vorbit despre reuşitele elevilor de-a lungul anului, urându-le baftă la bacalaureat, unde speră la un rezultat comun bun. După parada claselor terminale şi predarea cheii generaţiei 2013-2014 către generaţia următoare, liceeni au avut program de voie. Pentru ei începe perioada de pregătire pentru bac şi apoi focurile examenelor. O despărţire mai încărcată de emoţii a fost a doamnei prof. Maria Ciornei. Miercuri doamna profesor Ciornei a bifat ultima oră de dirigenţie. Sunt ultimele zile pe care le petrece la catedră, urmând să se bucure de o binemeritată pensie. Fireşte, în această perioadă toate liceele din Vale vor trece prin această festivitate emoţionantă. Urmează bacul. Deci, le urăm multă baftă! Vivat academia/ Vivant professores! (A.P.)

facebook.com/ziarulvaiijiului

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VI Nr. 212 30 mai 2014 4 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului

Au stat mai bine de 60 de ani ascunse în spatele unei acuarele

Două fotografii-document cu ASR Mihai în vizită la Atelierele Centrale Petroşani

Uneori, obiectele de artă au o dublă valoare. Aşa este şi o acuarelă care i-a aparţinut protopopului ortodox Ioan Duma.

Cititorii noştri fideli cunosc aspecte ale personalităţii preotului şi protopopului ortodox Ioan Duma. Recent, nepoata acestuia, doamna Sorana Georgescu-Gorjan, ne-a povestit o întâmplare soldată cu o descoperire neaşteptată. Într-o zi, mai precis la 23 octombrie 2002, doamna Sorana Georgescu-Gorjan s-a apucat să şteargă praful de pe… amintiri. Aşa a ajuns la o acuarelă care a aparţinut bunicilor ei materni. Pictorul acuarelei „Reflex de lună iarna” surprinde cu multă emoţie artistică un peisaj hibernal: câţiva copaci, un râu, o casă în depărtare – binecuvântate de razele lunii şi acoperite de haina omătului. Dând rama la o parte, nu mică i-a fost surpriza când a descoperit în spatele ramei două fotografii-document. Ambele imortalizează vizita efectuată în vara anului 1935 de ASR Mihai Mare Voevod de Alba Iulia la Atelierele Centrale Petroşani. Una dintre fotografii ni-l înfăţişează pe tatăl doamnei Sorana, vestitul inginer Ştefan Georgescu-Gorjan (omul care a dat finalitate planurilor Coloanei Infinitului ale lui Brâncuşi), alături de tânărul vlăstar regal (care în 1935 avea 14 ani). Din fotografie nu reiese la ce meşteresc mâinile ASR Mihai. Cealaltă fotografie este realizată în exteriorul Atelierelor Centrale Petroşani. Îi recunoaştem pe inginerii I.E. Bujoiu – directorul Soc. Petroşani (cu jobenul în mână) şi pe Ştefan Georgescu-Gorjan. ASR Mihai apare flancat de colegii săi de la vestita Şcoală Palatină. Cu toţii sunt îmbrăcaţi în uniforme de cercetaşi. Lateral dreapta, în spate, se văd doi militari în haine cazone, asigurând protecţia obiectivului. Iată cum un obiect de artă, în cazul de faţă o acuarelă, poate ascunde alte nebănuite comori. Ţinând cont de vremurile trăite de preotul Duma (care a făcut destui ani de puşcărie politică), e lesne de bănuit de ce au fost pitite atât de ingenios fotografiile. Descoperirea lor de către doamna Sorana Georgescu-Gorjan ne arată că uneori istoria mai iese şi întâmplător la iveală. Văzând starea actuală deplorabilă a fostelor Ateliere Centrale Petroşani, nu pot să nu mă întreb: oare cum se simte responsabilul moral de această jalnică stare de fapt a unei întreprinderi cu valoare sentimentală şi patrimonială a Petroşaniului? Bineînţeles, dacă se simte…

Ziua fotografiilor: 15 iunie 1935 În primul volum din „Prăvălia cu istorii pe Jiul de Est şi Jiul de Vest” am publicat pentru prima dată istoricul vizitelor regale în Valea Jiului, documentar care s-a bucurat de un real succes, acesta fiind preluat cu voia sau fără voia mea de o seamă de domni şi domniţe. După vizitele Regelui Ferdinand (în 1922), ASR Carol II (1922, 1923 şi 1925), ASR Principesa Ileana (1929) şi MS Marele Voievod Mihai (1934), în iunie 1935 are loc a şaptea vizită regală în Valea Jiului. Practic, putem vorbi de două vizite petrecute în Valea Jiului în zilele de 15 şi 16 iunie 1935. În vara acelui an, în intervalul 10-22 iunie, M.S. Marele Voievod Mihai vizitează, timp de aproape două săptămâni, împreună cu colegii şi profesorii de la Şcoala Regală mai multe localităţi din judeţul Hunedoara. Dată fiind durata vizitei, putem spune că aceasta a fost cea mai lungă vizită efectuată de un reprezentant al Casei Regale pe meleagurile hunedorene, un adevărat turneu regal. A şasea zi a vizitei pe meleagurile hunedorene are loc sâmbătă, 15 iunie 1935, zi în care ASR ajunge la…

La ACP şi Uzina Electrică Vizita este anunţată pe scurt şi de presa în limba maghiară din Valea Jiului: Sâmbătă vine Marele Voievod Mihai la Petroşani, dinspre Haţeg, unde se află în momentul de faţă împreună cu colegii de şcoală şi profesorii. Ceremonia de primire va avea loc duminică, la ora 9,30, în faţa primăriei. Moştenitorul tronului se află în excursie de studii, iar în Valea Jiului va studia industria locală. Se va folosi de această ocazie, ca să ofere un sprijin celor fără loc de muncă din Petroşani, Vulcan şi Aninoasa. Tot în acea zi, M.S. Voievod va părăsi Valea Jiului. La ora 9, Marele Voievod Mihai, colegii şi profesorii săi au sosit la Petroşani de la Haţeg, unde era garat trenul regal. Întâi au vizitat Atelierele Centrale ale Soc. Petroşani. Aici au fost primiţi de secretarul de stat în Ministerul de Interne, de Prefectul judeţului Hunedoara, şefii administraţiei, poliţiei, jandarmeriei locale, directorul general al Soc. Petroşani şi toţi directorii şi inginerii Atelierelor Centrale. Fiind situată în apropiere, au vizitat şi Uzina Electrică Petroşani. De aici, s-au îndreptat la Petrila. Marian BOBOC

PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 30 mai 2014

La Palatul Cultural Lupeni

Premiera absolută a filmului „Brigada lui Ionuţ”, un eşec al propagandei comuniste

La 24 aprilie 1953 intră în producţie filmul artistic „Brigada lui Ionuţ”. Între 8 ianuarie şi 1 februarie 1954 au loc filmările exterioare (la Lupeni, Breaza şi Valea Râşnoavei) şi interioare (pe platourile Tomis, Floreasca şi str. Kirov).

Regia este semnată de Jean Mihail (numele real - Mihailovici), scenariul îi aparţine lui Mihail Leonard, în acest film debutând actorul Emanoil Petruţ, iar într-unul din rolurile principale apare marele actor George Calboreanu. Muzica este compusă de Ion Dumitrescu, cântecele fiind interpretate de Gherase Dendrino („Tinereţe”), Ion Vasilescu („Cântecul brigadierilor”) şi Vasile Popovici („Imnul Minerilor”). Conform www.cinemagia.ro „chiar şi în epocă, filmul este apreciat ca un eşec politic şi artistic, atrăgând asupra regizorului - fidel executant al indicaţiilor primite - sancţiunea unei pauze în activitate, ce durează până în 1957”.

Premiera absolută are loc la 22 mai la cinematograful Palatului Cultural Lupeni, la aceasta participând regizorul Jean Mihail şi câţiva actori.

„Steagul Roşu” relatează amănunţit story-ul acestei drame stahanoviste: „Filmul Brigada lui Ionuţ înfăţişează un episod dramatic din viaţa de muncă şi de luptă a minerilor din ţara noastră. Acţiunea se petrece în zilele noastre la o mină, în Valea Jiului, cel mai însemnat bazin carbonifer din R.P.R. În mină, în toate sectoarele, se desfăşoară o activitate puternică. În toate abatajele, minerii muncesc plini de avânt, conştienţi că efortul lor susţinut şi înverşunat contribuie la ridicarea nivelului lor de viaţă, la întărirea patriei lor. Eliberaţi de sub exploatarea nemiloasă a capitaliştilor, ei şi-au însuşit o nouă morală a muncii şi privesc plini de încredere, viitorul. Este o nouă generaţie, tânără şi plină de entuziasm, care a pornit cu hotărâre să-şi croiască o viaţă nouă, luminoasă. Ionuţ Baciu şi tovarăşii din brigada sa muncesc din răsputeri, se întrec între ei, căutând să obţină noi victorii în producţie. Munca lor e cu atât mai spornică, cu cât, astăzi, ei au la dispoziţie mijloace mecanizate de muncă şi şi-au însuşit o tehnică nouă. Dar munca lor ar da un randament şi mai mare, dacă toate sectoarele ar fi mecanizate, dacă, de pildă, lopătarii n-ar munci atât de greu la încărcarea vagonetelor. Dornic să uşureze munca tovarăşilor săi şi, prin aceasta, să activeze evacuarea cărbunelui din mină, Ionuţ se gândeşte să construiască un încărcător mecanic, care să înlocuiască munca lopătarilor. Minerii privesc cu bucurie iniţiativa lui Ionuţ. Brigadierii sunt alături de Ionuţ, pe care îl încurajează şi îl ajută în realizarea invenţiei sale. Dar nu toţi oamenii din mină sunt bucuroşi de realizările tot mai frumoase ale minerilor. Şeful producţiei, inginerul Panait, fost părtaş în societatea care, înainte vreme, stăpânea mina şi exploata pe muncitori, caută prin toate mijloacele să frâneze iniţiativa şi avântul minerilor. Inovaţia lui Ionuţ ar da o şi mai mare dezvoltare muncii de extracţie şi inginerul Panait este hotărât să împiedice această înfăptuire. El se simte supravegheat şi trebuie să-şi păstreze prestigiul său de specialist. De aceea, la început, atacul său nu va fi direct. Ca să-l compromită pe Ionuţ şi pe cei din brigada sa, inginerul Panait înscenează un furt de cărbuni, căutând să arunce vina asupra inovatorilor. După ce a aruncat, astfel, o bănuială asupra brigăzii tânărului, Panait porneşte direct la atac. El încearcă să demonstreze că încărcătorul inventat de Ionuţ este nepractic şi imposibil de folosit. Dar toate aceste întâmplări nu-l descurajează pe Ionuţ. El îşi dă seama că munca sa şi a brigăzii este sabotată şi, îndârjit, continuă lupta, hotărât să învingă, să înlăture din drumul său, pe duşmanul muncii minerilor. Toţi tinerii din brigadă sunt alături de el. Alături de Ionuţ sunt şi ceilalţi muncitori. În lupta sa, Ionuţ este ajutat de Neagu, secretarul organizaţiei de bază a minei. Cu toate că se simte supravegheat şi urmărit de mineri, Panait nu mai poate, totuşi, da înapoi. Cu ajutorul a două unelte ale sale maestrul Trifu şi Simion, un tânăr miner, beţiv şi leneş - Panait pune la cale explozia unei pungi de gaz metan în galeria, unde brigadierii pregăteau experimentarea încărcătorului construit de Ionuţ. Panait e surprins şi arestat împreună cu complicii săi, dar explozia nu poate fi împiedicată. Ionuţ şi brigadierii săi sunt însă salvaţi. După câteva zile, la 6 august, de Ziua Minerului, minerii sărbătoresc victoria lui Ionuţ şi a brigăzii sale, pe drumul de muncă şi luptă al clasei muncitoare, condusă de partidul ei. Astfel, filmul Brigada lui Ionuţ se încheie printr-o izbucnire cuceritoare de optimism. Pentru ceea ce au dobândit, pentru ceea ce vor dobândi, minerii cântă un imn de slavă partidului: Frumoasă-i viaţa de miner Asemeni ei o alta nu-i! Şi dacă azi putem cânta Noi mulţumim partidului!”.

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

vineri, 30 mai 2014

În amintirile sale, regizorul Jean Mihail rememorează acest capitol al filmografiei sale: „Brigada lui Ionuţ a fost cel de-al şaptelea film artistic turnat după 1944, şi unul dintre primele realizate în Centrul Cinematografic de la Buftea. Se înţelege, deci, uşor bucuria şi emoţia pe care le-am resimţit. Lucram în acele condiţii ideale pe care mi le doream atât de mult pe vremuri. După treizeci de ani de la primul meu film, Păcat, ajunsesem să văd împlinite visele noastre de atunci. Nimic nu mai era drămuit, nimic nu mai era meschin şi învechit în mijloacele tehnice de care dispuneam. Cu câtă bucurie am condus pe marii noştri actori: G. Calboreanu, Jules Cazaban, C. Ramadan, Nicolae Sireeanu, Neamţu-Ottonel, Titus-Lapteş, A. PopMarţian, alături de tinerii de mare talent Emanoil Pătruţ, Dem. Savu, Emil Liptac, Ion Ciprian şi mulţi alţii. Toate generaţiile de actori se înfrăţeau pe platou, în serviciul noii arte puse în slujba poporului. Iar atunci când am turnat scena finală, a balului minerilor, în care dispuneam de un decor de 200 m², mă gândeam la bietele noastre decoruri improvizate de pe vremuri, când mi se părea un noroc să avem camere de 5x6 m la dispoziţie! Şi privind mulţimea de figuranţi în sunetul muzicii maestrului Ion Dumitrescu, mi se părea că veselia lor e răsunetul şi prelungirea bucuriei din sufletul meu. Atât în Brigada lui Ionuţ, cât şi în Râpa dracului am avut prilejul să atac subiecte care - cu toate imperfecţiunile, pe drept remarcate, ale scenariilor şi ale regiei - aveau meritul de a înfăţişa în film locuri şi oameni ce nu apăruseră încă în cinematografia noastră: Valea Jiului - cu minerii ei - şi codrii Moldovei - cu munca pădurarilor săi. Aveam astfel satisfacţia de a putea prezenta, în scene cu caracter aproape documentar, munca şi chipul oamenilor din aceste locuri, şi în acelaşi timp, de a lua contact cu sufletul şi reacţiile lor. Discuţiile pe care le-am avut cu minerii de pe Valea Jiului, la prezentarea filmului Brigada lui Ionuţ, mi-au fost în acest sens pilduitoare pentru conştiinţa nouă a oamenilor de azi şi pentru tot ce este datoare să le dea cinematografia noastră. Sunt convins că nu am reuşit să dau cu acest film tot ce aş fi vrut să dau”.

S-a întâmplat la Cazinoul Muncitoresc Petroşani

Prima emisiune despre Valea Jiului a radioului România Liberă

Duminică, 18 septembrie 1949, de la orele 11,30 este anunţat un eveniment deosebit: Postul de radio România Liberă difuzează prima emisiunea specială realizată în Valea Jiului - „Mineri, maiştri şi tehnicieni mineri! Participaţi cu toţii la audiţiile colective, organizate în toate centrele muncitoreşti din regiune. Ascultaţi cu toţii emisiunea pentru Valea Jiului a postului de radio România Liberă!”. Întrucât, în acei ani, clasa muncitoare era pauperă şi nu prea avea în proprietatea sa radiouri, dar şi pentru a desface propagandistic evenimentul, se organizează în toată Valea Jiului audiţii publice. Una dintre acestea este anunţată a se desfăşura la Casinoul Muncitoresc din Colonia de Jos a Petroşaniului. Prin urmare, cei care nu şi-au fixat radiourile pe lungimea de undă 48,3 s-au adunat la Casinoul Muncitoresc. Iată cum descrie ziarul local audiţia colectivă: „La Petroşani audiţia colectivă a fost organizată la Casinoul Muncitoresc. Minerii şi tehnicienii mineri au venit în număr mare, umplând sala. Printre cei din sală ascultând cu atenţia încordată, se puteau vedea fruntaşii în producţie ca Eugen Csaszar - miner la sectorul IV al minei Petrila, Cuderna Emil, fruntaş de la mina Petrila ş.a. Montajul radiofonic, deosebit de interesant, i-a captivat pe toţi, transpunându-l parcă în abatajul lui Pop Ludovic de la Petrila, la locul de muncă al lui Poboreni Alexandru de la Lupeni sau la şedinţa de consfătuire a grupei lui Cuderna cu grupa lui Muntean Vasile de la Petrila. (…) S-au auzit consfătuindu-se cum să muncească pentru a da o producţie mai mare, s-au entuziasmat de realizările fruntaşilor, au învăţat din metodele lor de muncă împărtăşite prin radio. Scenele Lipsa din abataj le-a arătat tuturor rezultatele negative ale abatajelor cu nemotivate, luând hotărârea de a lupta împotriva lor. De asemenea, minerii au putut vedea (de fapt, auzi - n.a.) rolul important pe care l-au avut în obţinerea frumoaselor lor succese datorită maşinilor şi uneltelor sosite din U.R.S.S. Noi, minerii - a spus după terminarea audiţiei minerul Csaszar Eugen - am primit cu bucurie ştirea că se va organiza o emisiune specială pentru cei din Valea Jiului. Şi aşa cum ne-am aşteptat, sala a fost plină de învăţăminte pentru noi. Fiindcă

Amintirile regizorului au fost scrise între anii 1957-1959, încredinţate spre publicare în 1963 (cu două zile înainte de moartea regizorului) şi publicate de-abia în 1967 sub titlul „Filmul românesc de altădată”. Ţinând cont de timpul când au fost aşternute pe hârtie, este, într-un fel, explicabilă aprehensiunea faţă de „conştiinţele noi”. De altfel, în primii ani ai instaurării comunismului, Jean Mihail - care între 1920-1923 fusese asistentul de regie ai celebrilor regizori Marc Neufald şi Eduard Seckler - a contribuit din plin la propaganda oficială, semnând scenariul şi regia unor scurt metraje-documentare sau filme artistice, a căror simplă înşiruire ne scuteşte de orice comentariu: „De vorbă cu fraţii noştri plugari” şi „Un an de activitate A.R.L.U.S.” (1945), „Ţara la datorie” (1947), „Lupta poporului român pentru democraţie”, „Naţionalizarea” şi „Anul 1848” - scenariul Geo Bogza (1948), „Cupa Tineretului Muncitor” (1949), sau „Aniversarea lui Puşkin (scenariu Geo Bogza, 1950).

Marian BOBOC

nu a făcut numai cunoscută la întreaga ţară lupta noastră pentru cărbune, ci ne-a ajutat şi nouă să ne îmbunătăţim munca. Ne-a întărit hotărârea noastră de a munci pe mai departe - aşa cum Partidul ne învaţă - pe bază de întrecere socialistă, utilizând metodele cele mai avansate de muncă. Programul muzical şi scenele ne-au plăcut de asemenea mult. Am vrea ca asemenea emisiuni să aibă loc cât mai des”. Faţă de muncitorii din Petroşani şi Petrila, care au ascultat pe scaunele din sala Casinoului Muncitoresc, cei din Lupeni au fost dezavantajaţi, aici audiţia făcându-se „în piaţă, cu ajutorul megafoanelor. Un însemnat număr de muncitori mineri cu familiile lor au venit să asculte împreună programul închinat muncii lor, să se schimbe impresii şi păreri”. Fiind curios să ascult această emisiune, l-am rugat, în primăvara anului 2012, pe Ilie Pintea, corespondentul Radio România Actualităţi în Valea Jiului, să caute în fonoteca radiodifuziunii române această emisiune antologică. Din păcate, căutările sale nu au avut succes.

Ansamblul sovietic de cântece şi dansuri Beriozka

Ansamblul de cântece şi dansuri Beriozka a fost înfiinţat în 1948 de tinerii colhoznici din regiunea Kalinin, care s-au evidenţiat la un concurs al artiştilor amatori din această regiune, punând în valoare „jocurile poporului, muzica poporului, costumele lui cele mai pitoreşti”. În septembrie 1949, ansamblul Beriozka a fost laureat al Festivalului Mondial al Tineretului de la Budapesta. În dimineaţa zilei de 22 noiembrie 1949, ansamblul este întâmpinat în gara Petroşani de reprezentanţii Judeţenei PMR, ARLUS, UTM, de pionieri, de mineri şi de momârlanii din Livezeni. În momentul sosirii trenului, fanfara minieră din Petroşani a intonat Imnul Sovietic, iar Ştefan Konicska, secretarul filialei Petroşani ARLUS, le-a adresat urări de bun venit. Momârlanii din Livezeni le-au dăruit flori oaspeţilor. În numele artiştilor sovietici, Vasilievici Runcu a mulţumit gazdelor pentru primirea făcută. În faţa unor săli arhipline, în după amiaza aceleiaşi zile de 22 noiembrie, artiştii sovietici susţin la Casinoul Muncitoresc două spectacole în care, în afară de renumiţii dansatori, au mai evoluat violonistul Alexei Goruhov (laureat al Festivalului de la Budapesta), pianista Veronica Petrovskaia (solistă a Filarmonicii de Stat din Moscova), mezzosoprana Zara Doluhanova, solistul Abraham Macarov. Marian BOBOC

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII Ziua Eroilor în 1936. La Petroşani

Bunica mea Lina a primit după moartea soţului ei Mitică un Brevet având antetul Ministerului Apărării Naţio nale: „Noi Ministru Secretar de Stat la Departamentul Apărării Naţionale adeverim că prin Înaltul decret Nr. 2237 din 11 August 1943, Majestatea Sa Regele a binevoit a conferi medalia pentru Bărbăţie şi Credinţă cu spade, clasa a III-a, caporalului CHERAN DUMITRU, din Regimentul 20 Dorobanţi, pentru fapte de arme săvârşite în războiul contra Rusiei Sovietice”. De aceea, pentru mine, ca nepot al unui erou, unul din milioanele de ţărani care au schimbat coarnele plugului cu arma şi care s-au prăpădit pentru patrie departe de ţară, Ziua Eroilor are o semnificaţie puternică. Dar, ieşind din vriele sentimentale, vă propun un fotodocumentar despre cum a fost sărbătorită Ziua Eroilor la Petroşani în 1936.

Formarea convoiului

Spre Cimitirul Eroilor

De la început trebuie să-i mulţumesc doamnei Sorana Georgescu-Gorjan care mi-a pus la dispoziţie cu generozitate aceste fotografii păstrate în arhiva bunicului ei, protopopul Ioan Duma. Care, de altfel, apare în mai toate clişeele marcate Foto Zeichner, care era un fotograf celebru al Petroşaniului interbelic. Inspirat de atmosfera acestor fotografii de epocă, le-am căutat povestea şi am purces la documentarea despre Ziua Eroilor în Petroşaniul anului 1936. Chiar dacă presa locală nu a alocat un spaţiu amplu acestui eveniment, am avut, totuşi, bucuria să descopăr o consemnare, care completează şi explică fericit instantaneele suprinse în urmă cu 78 de ani: „Ziua Eroilor a fost sărbătorită în localitate cu întreg fastul cuvenit. La ora 11 a pornit convoiul din faţa garnizoanei cu muzica militară şi a soc. Petroşani, în ordinea stabilită de autorităţi, cu preoţii tuturor confesiunilor, şcolile, corpul didactic, autorităţile, reuniunea comercianţilor, sfatul negustorilor, premilitarii şi armata. La 11 ½ a început serviciul religios la cimitirul eroilor, oficiat de reprezentanţii tuturor cultelor. D. col. N. Podgoreanu, comandantul Centrului de Instrucţie Jandarmi Petroşani, a vorbit despre solidaritatea noastră în jurul tronului şi a dat ca exemplu sacrificiul eroilor pentru realizarea visului milenar. A urmat apoi cuvântarea d-lui prof. Gh. Ghiţă, care a lămurit sensul sacrificării eroilor şi contrastul dintre marea lor jertfă faţă de nimicnicia faptelor noastre. D-sa sa a spus: Pelerinajul zilei astăzi nu este o sarcină convenţională, ci un imperativ al Patriei, pentru că nu ne aflăm în faţa unor morminte care închid oase, ci în faţa brazdei, unde s-a aruncat o sămânţă, zămislindu-se viaţă nouă din moarte. Eroii pe care-i sărbătorim s-au crucificat între trecut şi viitor. A mai vorbit părintele prot. I. Duma despre cultul păcii în sufletul poporului român şi aşezarea unei păci durabile în umanitate. La ora 2 a urmat defilarea în faţa parcului I.G. Duca, iar seara a fost retragere cu torţe”. Impresionează şi acum, după 78 de ani, desfăşurarea de forţe şi… torţe, dar şi faptul că evenimentul a acoperit o zi întreagă, nu ca în zilele noastre… Marian BOBOC

vineri, 30 mai 2014

Elevii pun flori la mormintele eroilor

Slujba de pomenire

Cu mic, cu mare - doamne, domnişoare, domni şi copii - la Ziua Eroilor

Puhoi de participanţi la emoţionantul ceremonial

şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul VI Nr. 155 30 mai 2014 4 pagini

Popas pe Jii (II)

ISSN 2068 - 3650

ile Pagin I-IV

Fost-ai Vale, cât ai fost, dar acu’ eşti lucru prost…

Continuăm publicarea volumului „Popas pe Jii” scris şi publicat de Alexandru Predescu în vara anului 1938. Într-un reportaj de zile mari, măiastra pană a autorului ne dezvăluie, oraş cu oraş, o Vale a Jiului aflată în plină efervescenţă economică. În faţa peisajului industrial care defilează cu multă graţie – Atelierele Centrale Petroşani, Uzina de prepare a cărbunelui Petrila (după autorul cărţii, cea mai mare din Europa), fabricile „Antigaz” şi „Acticarbon” construite în Vulcan, fabrica „Viscoza Românească” şi minele „N. Ştefănescu” din Lupeni, minele din Aninoasa, construcţia CFR de pe Defileul Jiului – îţi vine să exclami ca ţăranul lui Marin Preda după ce a văzut la grădina zoologică din Bucureşti o girafă: aşa ceva nu se (mai) egzistă, domnule! Chiar dacă Alexandru Predescu, un reporter curajos care a coborât şi în minele de la Lupeni şi de la Aninoasa, a scris această carte parcă cu mâna Zeului Reportajului, eu, ca locuitor al Văii Jiului, care acum trece printr-o chinuitoare agonie, nimeni nefiind în stare să o verticalizeze economic, nu pot decât să parafrazez, desigur cu amărăciune: Fost-ai Vale, cât ai fost, dar acu’ eşti lucru prost… (Marian BOBOC)

Petroşani

Acesta e numele pe care îl cunoaştem cu toţii. Oficial se numeşte însă „Petroşeni”. Este inexplicabil, cum autorităţile româneşti menţin şi impun numele acesta cu rezonanţă turanică, în „eni”, când încă din vremea jugului unguresc, orăşelul acesta era în sufletul şi în inima noastră, a Românilor de dincoace de munţi - Petroşani. Chiar dacă s-a ucis atât de uşor o tradiţie, totuşi simţul elementar al limbii noastre, cât şi analogia cu tipicul toponimiei româneşti, te îndeamnă să spui Petroşani şi nu Petroşeni! Oraşul cărbunilor, pe care vi-l imaginaţi negru şi murdar, este de o curăţenie rară. Centrul, o stradă lungă şi dreaptă, ornată cu felinare cochete, e surprinzător de animat. Pe această arteră asfaltată, se înşiră bisericile, primăria, poşta, judecătoria, şcolile şi magazinele principale. Tot ei, se alătură o piaţă şi un parc miniatural, păzit de bustul lui I. Gh. Duca. Orăşelul e cel mai important centru din valea Jiului, fiindcă aici se află concentrată administraţia minelor. Astăzi populaţia trece de 17.000 locuitori. Prosternat la poalele munţilor, se întinde pe distanţă de 2-3 km., pe lângă masivele: Parângul, impunător şi crunt; Mândra (2529 m.), majestoasă şi cu vârful golaş şi Cârja, cu aspectul ei de gârbov uriaş. De cealaltă parte (Nord), dealuri înalte închid valea, iar prin poienile lor se văd încă ţarcuri şi stâne. Cocoţate pe râpe şi ascunse după dâmburi, case de lemn, izolate complet de freamătul civilizaţiei din vale, răsar din loc în loc printre trunchiuri răzleţe de fag. Sunt cuiburile ciobanilor, depărtate de lume, dar mai aproape de cer. Un pod de fier uneşte gara şi coloniile Societăţii „Petroşani” cu centrul, care e situat deasupra. Acesta traversează liniile de garaj, pe care sunt ghemuite sute de vagoane. Coloniile muncitoreşti, precum şi Direcţia minelor, se află în spatele gării, pe străzi aliniate geometric. O locomotivă mică târăşte un şir de vagonete, transportând alimente şi cărbuni, pentru familiile muncitorilor ce locuiesc gratuit în casele puse la dispoziţie de Societatea Petroşani. Pe zidul sur al unei case observ o tăbliţă cu numele domnitorului Cuza. E cel mai frumos omagiu pentru nefericitul boier din Ruginoasa, precursorul înfăptuirii României de astăzi. Dacă s-a zis despre Egipt că e un dar al Nilului, tot aşa se poate spune de acest oraş, că e un „dar al cărbunilor”, împreună cu toată viaţa intensă ce se frământă aici şi cu toate clădirile mari şi frumoase. Petroşanii îşi are „Dâmboviţa“ lui. Se numeşte

Maleia şi e un pârâu ce vine vijelios dinspre Parâng, strâns cochet între diguri de piatră recent construite, care i-au domolit zelul revărsărilor de toamnă şi de primăvară. Mai bine de 2/3 din oraş sunt proprietatea societăţii amintite mai sus, ca şi bazinul carbonifer din întreaga vale. Zeci de kilometri, trenul merge numai prin „imperiul” Soc. Petroşani. Ceea ce surprinde plăcut pe noul venit e viaţa românească ce se afirmă mai viguros ca oriunde. Străinii, şi înţeleg prin aceştia pe minoritari, sunt foarte modeşti şi aşezaţi, nu plini de sfidare şi provocatori, cum i-am văzut în alte părţi ale Ardealului. Această atitudine a lor, din care se degajează respectul faţă de naţia dominantă, e datorită, în mare parte, primatului economic al elementului românesc. E cel mai bun exemplu şi cel mai puternic argument, că pentru stăpânirea minorităţilor, e nevoie de acapararea comerţului şi industriei, care se găsesc aiurea în mâinile lor. Femei şi bărbaţi, în minunatul lor port, au chipuri de o frumuseţe şi o puritate dacă, încât par coborâţi de pe Columna lui Traian. Pe caii lor micuţi, cu şei de lemn, aduc legate de oblânc, burdufuri cu brânză şi desagi cu poame şi alune. Piaţa este în întregime a lor, pe când în restul oraşului, te întâmpină din pragul prăvăliilor, aceleaşi tipuri semite ca şi în alte oraşe, slugarnice şi avare, cu toată puzderia milioanelor grele ce le au în spate. Munţii domină aşezarea din vale, unde se frământă câteva mii de oameni încovoiaţi de trudă, care n-au răgaz să le admire în tihnă, splendoarea. E atâta zbucium şi atâta fugă după ban, de parcă ar sta să se surpe pământul.

Viaţa socială

Interesându-mă de viaţa socială din Valea Jiului, am intrat în vorbă cu preşedintele sindicatelor muncitoreşti. Mă aşteptam să văd în el un revoluţionar, cu ură de clasă, cu sete de sânge; un anarhist, gata oricând să manevreze o maşină infernală, ori să dezlănţuie o grevă generală. Am găsit însă un om ponderat, instruit şi, pe deasupra, un bun Român. Graţie tactului Soc. Petroşani, muncitorii din Valea Jiului îşi văd de treabă. Li s-au pus la dispoziţie locuinţe cu lumină şi încălzit, în mod gratuit; s-au înfiinţat consumuri de alimente şi îmbrăcăminte, care le pun la dispoziţie cele necesare, de multe ori sub preţul de cost; s-au construit arene sportive mari şi bine amenajate, casinouri, biblioteci, dispensare medicale, băi, etc. „Casinoul muncitoresc” din Petroşani este o

adevărată minune. Monumental şi cu o arhitectură interesantă, degajă un lux sobru. Săli de teatru, cinematograf, dans, restaurant, bibliotecă etc. stau la dispoziţia muncitorilor. Am crezut la un moment dat că localul acesta e ţinut numai ca obiect de reclamă spre a înşela buna credinţă a vizitatorilor naivi. Spre mulţumirea mea, mi-am dat însă seama că n-am avut dreptate. În fiecare zi, cum termină lucrul, maeştrii şi muncitorii în costume de seară, îşi petrec repausul la casinou, într-o atmosferă de rară distincţie. E un nivel de civilizaţie pe care l-am dori atins de întreg proletariatul acestei ţări mari şi frumoase, căreia nu-i trebuiesc prea multe ca să fie fericită. Casinoul funcţionarilor superiori este însă mai presus de orice critică. Elegant, confortabil şi bine întreţinut, a avut cinstea să găzduiască pe regele Ferdinand, pe M. S. Regele Carol II-lea şi acum în urmă, pe Marele Voevod Mihai. De când elementul românesc a început să prindă teren, în straturile muncitoreşti au amuţit agitatorii. Ordonaţi, capabili, muncitori şi înzestraţi cu mult bun simţ, au învăţat şi pe minoritarii mai recalcitranţi să-şi vadă de lucru şi de familie, lăsând teoriile anarhice în seama zănaticilor, iar praful de puşcă numai pentru exploatarea minelor... Ardeleni ponderaţi, Moldoveni visători, Munteni şmecheri şi spirituali, Basarabeni boemi şi Olteni energici au creat un singur tip de muncitor Român. E tipul omului care munceşte şi creează cu îndârjire, cu siguranţă de sine, tipul omului care ştie ce vrea şi pentru ce trăieşte.

Ucenici şi străjeri

În apropierea atelierelor centrale, se află căminul ucenicilor, cu un utilaj modern, cu viaţă ordonată şi dârză. Absolvenţi ai unui curs inferior de şcoală industrială, sau a patru clase de liceu, învaţă meserie grea, dar bănoasă.

SPECIAL

E uimitor, cum poate să se schimbe firea unui neam, numai în scurt timp. Nu de mult, cei cu 4 clase de liceu se făceau „funcţionari” la Stat, dându-şi aere de intelectuali şi trândăvind în mizeria birourilor, ori în praful hârţoagelor de arhivă. Astăzi, sunt simpli „ucenici”, au încredere în ei şi vor să străbată viaţa cu mâna pe ciocan. Educaţia străjerească, spiritul de ordine în care îşi întocmesc lucrurile şi-şi dirijează viaţa, fac din ei elemente de frumoase perspective. Inginerii Georgescu-Gorjanu şi Mareş, iniţiatorii acestei instituţii, şi-au văzut realizat dezideratul formulat în „Cartea Ucenicului”: „Vom scoate din ei oameni disciplinaţi, sănătoşi la corp şi la suflet, muncitori şi stăruitori”. Cât de mult s-a înrădăcinat crezul muncii, printre viitorii stâlpi ai industriei, se vede dintr-un fapt divers: la examenul de admitere, pentru 40 locuri s-au prezentat mai bine de 300 candidaţi.

Atelierele centrale Minunile tehnice ale evului nou pe care ţi le arată uzinele intitulate modest „ateliere” sunt nenumărate, mai ales pentru cei care cred încă în legenda inexistenţii unei industrii româneşti. Însă ceea ce stârneşte uimire e omul, duhul maşinii şi al uzinei. Poate nicăieri nu eşti pus în situaţia să judeci mai bine calităţile de strălucit tehnician, pe care le ascunde Românul în tezaurul minţii şi sufletului său. Poate, nicăieri nu poţi spulbera mai uşor legenda, care constituie o calomnie pentru neamul acesta, că nu suntem copţi pentru a conduce întreprinderile industriale şi că suntem slabi tehnicieni. Ei bine, cine mai crede că nu putem fi decât ciobani, plugari, avocaţi şi funcţionari, să poftească aici să vadă cum fiii păstorilor fabrică în loc de brânză: fier, fontă şi oţel, mânuind maşini ce constituiesc ultima expresie a progresului tehnic. Cheia acestui succes am desluşit-o imediat, în afară de considerentele încâlcite din domeniul valorilor latente ce aparţin neamului românesc... E tinereţea care munceşte! E tinereţea care triumfă! Am ridicat capul cu mândrie şi am privit parcă peste veac viitorul acestei ţări şi al acestui neam. Sufletul mi s-a încărcat de nădejde, ca şi cetina brazilor risipiţi pe culmi, de duhurile iernii. Cel mai frumos poem al muncii l-am auzit aici, plăsmuit din ritmul ciocanelor, din zgomotul surd al maşinilor, din încordarea muşchilor, a minţii şi a sufletului. Şi tot aici s-a înfiripat mândru, înălţându-se peste coşuri de uzină spre altitudinea olimpiană a munţilor, imnul tinereţii româneşti. Am simţit însă clocotindu-mi în suflet şi revolta, faţă de acei care, din prostie sau din scepticism, ţin departe forţele creatoare ale tinereţii, forţe ce-ar putea aduce cu un ceas mai devreme o nouă cunună pe creştetul mândru al muncii cinstite şi al progresului acestei ţări. Tineri între 20 şi 35 ani, ingineri şi absolvenţi ai şcoalelor superioare de meserii, îi vezi plecaţi peste maşinile lor, cot la cot cu lucrătorii, încât cu greu îi poţi deosebi pe unii de alţii. E atâta încredere şi atâta suflet în munca lor, încât, dacă la început te-ai mirat cum de pot fi date pe mâna unor copii aceste tezaure tehnice de zeci de milioane, ajungi să te întrebi: „Cum de nu se dau pe mâna unor astfel de copii toate tezaurele de muncă ale acestei ţări?”. Observam în taină chipurile lor şi citeam pe ele ceva din austeritatea munţilor. Într-o seară, la un restaurant, am ascultat, involuntar, fragmente din discuţiile lor şi, dacă nu-i auzeam vorbind limba mea, aş fi avut iluzia că mă găsesc într-o ţară de departe. Vorbeau de maşinile lor, de calităţile şi defectele acestora, de posibilităţile de mărire a randamentului şi de noutăţile tehnice pe care le citiseră în revistele străine la care sunt abonaţi. Iar în altă seară, am găsit la un camarad al lor vreo 10 tineri luând lecţii de limba germană, de la un profesor pe care îl plăteau din economiile lor. Mi-au explicat că multe tratate de metalurgie, şi poate cele mai bune, sunt scrise în limba lui Goethe. Nu-mi venea să cred că oamenii aceştia trăiesc într-o ţară în care se mai trândăveşte atâta, după blindajul uşilor capitonate! Ţara nouă îşi croieşte drumul. O vezi parcă proiectându-se în viitor, îi desluşeşti cărări în milenii şi îi admiri pe creştet, nimbul de glorie al stăpânitorilor de noroade. O ţară cinstită şi muncitoare, în care adevăraţii stăpâni şi-au găsit locul. Atelierele ce deservesc întreaga industrie din Valea Jiului au luat de scurt timp o dezvoltare extraordinară. În ultimul an, s-au construit ateliere noi, s-au cumpărat maşini de zeci de milioane şi s-au trimis tineri pentru specializare, în străinătate. Sistemul de organizare al lucrului e bazat pe raţionalizarea producţiei şi pe

vineri, 30 mai 2014

principiul diviziunii muncii aplicat la maximum. Birouri spaţioase servesc pentru studierea diverselor probleme tehnice, împărţite şi ele pe specialităţi (desen, calcul, proiecte etc.). Înainte de a se inaugura fabricaţia unei anumite piese, birourile au calculat exact până la secundă timpul necesar fabricaţiei ei, posibilitatea de ameliorare şi rentabilitatea.

Turnătoria Aceasta e sufletul oricărei industrii, fiindcă aici se plămădesc toate organele maşinilor. Fonta şi oţelul clocotesc în cuptoare electrice. Văpaia lichidă e luată într-un fel de găleţi şi turnată în diverse forme bătute în nisip special. Ţin să relev un produs unic în ţara noastră, care constituie o minune a evoluţiei metalurgice. Ştiam, ca şi multă lume de altfel, că fonta lovită cu ciocanul se sparge. Se vede însă, că şi-a modificat calităţile, deoarece, la Petroşani, am văzut obiecte din fontă bătute cu ciocanul fără să se sfărâme, ci numai turtindu-se, ca fierul ori arama! Mi s-a demon strat imediat că, aplicându-i-se un anume tratament, fonta devine maleabilă, înlocuind cu succes oţelul în multe împrejurări, cu un cost mai redus. Din acest material se fabrică deocamdată fittinguri (coturi de ţevi).

Secţiunile mecanice Din cauza diversităţii maşinilor, a gustului cu care sunt aranjate, dar mai ales a ordinii şi a curăţeniei în care se lucrează, ai impresia că te găseşti într-o expoziţie. O piesă ieşită de la turnătorie trece apoi prin aceste secţiuni, unde i se dă forma definitivă. Maşini ultramoderne te fac să scoţi strigăte de admiraţie faţă de uşurinţa cu care lucrează fonta, fierul şi oţelul. Pare că duritatea metalelor a dispărut ca prin farmec în vâltoarea lor. În adevăr, nu e atât de uşor să tai o roată masivă de oţel, ca pe o roată de caşcaval şi, în acelaşi timp, să-i faci zimţi cu o precizie ce se ridică până la a zecea mie parte dintr-un milimetru. Sunt purtat pe rând la fiecare secţie în parte şi observ lucrul minunat săvârşit de fiecare maşină. Astfel, am vizitat secţiile: 1. Autocaloarelor, cari construiesc aparatele cu acelaşi nume, ce servesc la arderea raţională a cărbunilor, fie pentru producerea temperaturii necesare topirii metalelor, fie pentru încălzirile centrale la case. E suficient să amintesc că, dacă fiecare locomotivă de cale ferată ar avea adecvat un asemenea aparat, bietul fochist n-ar trebui să se mai distrugă aruncând cărbuni cu lopata pe foc, ca să întreţină arderea. Autocalorul, aparat construit aici în serie, în mod automat alimentează focul, dozând combustibilul şi producând o ardere perfectă. 2. Secţia construcţiilor, cu maşini la care admiri nu atât puterea lor de a presa, tăia şi freza metalele, cât ingeniozitatea omului. 3. Atelierele de strungărie, cu ultimele tipuri de strunguri-revolver. 4. Sculăria, secţia unde se fac diverse unelte necesare industriei carbonifere. 5. Cuptoarele termice, cu ajutorul cărora se dă materialelor mai slabe durităţi de oţel, în limita voită. 6. Secţia electricităţii, unde se bobinează motoare, lucru foarte greu şi foarte rar. 7. Laboratorul fizic, care e deţinătorul secretelor bunei funcţionări a întregii industrii. Înzestrat cu aparate de preciziune uimitoare, ce merg până la fracţiuni din a zecea mie parte dintr-un milimetru, aparate pentru încercarea rezistenţii materialelor la lovire şi tracţiune, acesta îţi poate arăta în câteva minute nivelul ridicat la care a ajuns tehnica modernă. Un fragment dintr-un cablu, pe care au alergat vagonetele cu povară de cărbuni, e adus spre verificare. Din cifrele şi zigzagurile unei diagrame, un tânăr moţ citeşte sentinţa dată de maşina electrică: cablul e bun. O sârmă de 30 milimetri grosime, rezultată din împletirea a 162 firişoare de oţel, rezistă la greutatea enormă de 49.460 kgr. Copilandrul care săvârşeşte operaţia ar putea, dintr-o simplă neglijenţă sau nepricepere, să arunce în fundul văilor tonele de aur negru prăbuşite de pe cabluri, ori să trântească în adâncul puţurilor de mină ascensoarele cu care coboară în străfunduri scormonitorii comorilor. Dar şi unul şi altul îşi fac datoria. Într-o încăpere aproape de fierărie se fabrică radiatoare pentru calorifere. Tabla groasă e presată în forme şi apoi e sudată tot atât de uşor cum ai lipi două bucăţi de hârtie. Alături de maşinile noi, unele abia montate, tronează încă bătrâna forjă, aducând în modernismul american al uzinei, ceva din aerul vechilor ateliere. (va urma)

SPECIAL III

vineri, 30 mai 2014

Cutia surprizelor

Zăresc un tânăr lucrător într-un halat albastru, introducând o scrisoare într-o cutie prinsă pe una din uşile masive. ÎI privesc cu drag şi sunt convins că între pereţii plicului, pe hârtia afumată şi unsă, a închis un chiot de dragoste pentru o fată din satul lui, ori un dor pentru doi bătrâni, pe care nu i-a văzut poate de ani întregi. O cutie de poştă e o colecţie de bucurii şi de

tristeţi. În ea trăieşte efemer tot zbuciumul omenesc. Ce delicată atenţie pentru fumul şi zgomotul unei uzinei! Am spus atunci tânărului maestru care mă însoţea: „E frumos că superiorii au grijă de sufletul dumneavoastră. Dar, când mai aveţi timp de scrisori?”. Îmi răspunse râzând: „Dar, cutia pe care o vedeţi, nu e pentru scrisori. E o cutie a ideilor bune. Ea stă la dispoziţia tuturor. Orice om care conduce o maşină îi poate observa defectele şi concepe îmbunătăţiri. Dorinţa i se împlineşte dacă destăinuie gândul cutiuţei de lemn. Acum câteva luni, un camarad, care lucra cu o maşină abia adusă din Germania, a conceput o modificare, care a fost realizată cu ajutorul miraculos al cutiei surprizelor. Astăzi, maşina are un randament cu mult superior suratelor din patria ei. Ideile bune sunt chiar premiate”. Ce secret va fi destăinuit oare cutiei de lemn tânărul cu ochi albaştri, pe care îl suspectasem de slăbiciuni omeneşti? Când am părăsit curtea „Atelierelor Centrale”, în care clădiri noi aşteaptă să primească botezul fumului de cărbune şi zbuciumul muncii omeneşti, am avut, ca niciodată, sentimentul, că munca, care - excluzând ipocrizia - rămâne totuşi o „penibilă sforţare”, poate închide în sine tot nesfârşitul vis al unui ideal omenesc.

Petrila Se află situată la 2 km. Est de Petroşani, pe malurile Jiului Transilvan. E o colonie cu câteva mii de muncitori şi cu o mină al cărui debit trece de peste 250 vagoane pe zi. Dar importanţa deosebită a acestei localităţi i-o dă spălătoria de cărbuni. Privită din Valea Jiului Transilvan, uriaşa clădire a staţiei de curăţire, cu turnuri ce străjuiesc hăurile, pare o cetate de basm durată de un crai singuratic în sihăstria munţilor. Aştepţi parcă să răsară arcaşi pe creneluri şi să vuiască văile la sunetul de corn al paznicilor. Se aude însă o sirenă. O săgeată de aburi ţâşneşte spre înălţimile înmuiate în neguri... Un tren mic, cu locomotivă electrică, se strecoară ca o larvă, târându-şi ridicolul. Cine a comis această ironie într-un peisaj cu proporţii fantastice?.. În cuştile vagoanelor, desluşesc oameni de smoală...

Minerii... Dar, tot duhul de basm pe care îl evocă depărtarea, se spulberă în umbra zidurilor de beton... Clădirea întunecată, cu turnuri ce ascund în pântece uriaşe bazine cu apă, are aproape 50 m. înălţime. Rând pe rând, coboară după cablurile aeriene, ce-au înfruntat culmile şi văile, vagoanele funicularului, vărsând bulgării negri, pentru a li se face toaleta. Şi vin de departe, de la Aninoasa, sat pierdut între munţi, la mai bine de 8 km., să se civilizeze în cea mai mare uzină europeană de acest fel. Cu trenul sosesc şi alţi candidaţi de la Lupeni şi Lonea, iar baia îi înghite, curăţind cam 320 tone pe oră. Este imposibil ca pătrunzând în interiorul acestei uzine să nu te năpădească fiorii proporţiilor uriaşe. Cred că şi cel mai veritabil fiu al Rinului, în faţa înălţimilor ameţitoare, a turnurilor masive, a maşinilor cu siluete de arătări antideluviene şi a muncii, ce se frământă într-o deslănţuire uluitoare, ar exclama cu entuziasm: „Das ist kolossal!”. Opera uriaşă a geniului omenesc te înmărmureşte. E aproape de necrezut că gângania bipedă ce se strecoară infimă în babilonia maşinilor suprapuse, a curelelor de transmisiune, a scocurilor de apă ce vâjâie asurzitor în căderi din etaj în etaj, e creatorul şi stăpânitorul. Toată operaţia, în complexul acesta de maşini, se săvârşeşte automat. Omul şi-a redus rolul numai la supraveghere. Desprins de pe cablu, vagonetul se răstoarnă automat, la locul fixat, iar cărbunele, furat de o bandă rulantă, e înregistrat de un cântar şi apoi trecut peste un ciur cu basculare continuă, care alege bucăţile mai mari de 10 cm. Acestea merg direct în vagoanele C.F.R., fără ca mâna omenească să intervină. Sunt cărbunii care mişcă locomotivele pe tot întinsul ţării. Pietrele ce eventual se găsesc amestecate printre cărbuni sunt îndrumate printr-un dispozitiv în vagonetele ce le transportă înapoi la mină, pentru consolidarea galeriilor şi umplerea locurilor exploatate. Cărbunele mai mic de 10 cm. e depozitat în imense rezervoare conice, adevărate abisuri negre, de unde e ridicat pe rând de elevatoare şi dus la spălat. Urc mereu, etaj peste etaj, de nu le mai ştiu numărul. Mă agăţ pe scări de fier pline de praf negru. Pulbere fină pluteşte în aer pătrunzând în pori. Am ajuns în vârful unuia dintre turnurile rotunde, unde stă ascuns un imens bazin conic, răsturnat. Acesta aruncă torentul de apă, din înălţimi ameţitoare. Cărbunii, îndrumaţi pe jgheaburi, sunt furaţi de vârtej şi rostogoliţi vijelios prin scocuri de fier, cu zgomot de cascadă, până deasupra unui alt ciur. Acesta face o nouă selecţionare (sortare), alegând cărbunii până la 3 cm. Cei mai mari sunt duşi de torent spre duşul final, care le dă o strălucire vie, iar cei sub 3 cm. sunt trecuţi printr-o serie de ciururi suprapuse scuturând tot praful carbonifer. Curentul de apă e ridicat iarăşi în turn, într-un alt bazin, unde apa pătrunde de la suprafaţă în care plutesc particule fine, se scurge, iar cărbunele se depozitează la fundul conului. Dar nici ceea ce se scurge din acest bazin nu rămâne necercetat şi neales. Apa cu praf extrem de fin e condusă spre instalaţia de flotare care scoate cele mai mici firişoare. Până la înfiinţarea acesteia, apa care spălase cărbunii şi care mai conţine multe particule fine era îndrumată spre Jiu, ca să înnegrească unda, pietrele şi malurile, otrăvind vitele care o sorbeau. Câteva sute de tone se pierdeau zilnic. Astăzi ele sunt recuperate şi întrebuinţate la fabricarea brichetelor. Omul nu lasă nimic să se piardă, iar spiritul lui

de economie îi stimulează forţele creatoare, punând la lucru tot spiritul inventiv. Cărbunele spălat e dus la uscătorie, în nişte tambure mari, rotative, care usucă cam 70 de tone pe oră. Cărbunele mărunt e introdus apoi în alte tambure unde e supus aşa numitei proceduri de aglomerare. Aici e amestecat cu semicocs şi cu smoală lichidă introdusă prin injectoare, formând o pastă, care e introdusă apoi în nişte malaxoare unde e bine frământată. De aici e transportată de un elevator şi repartizată preselor ce fabrică cunoscutele brichete „Petroşani”, de diferite forme (ovale, cubice şi prismatice). Acestea pot produce zilnic peste 1.350 tone brichete. Semicocsul se fabrică din cărbunele brut scos din Valea Jiului (huilă), care e supus la temperaturi înalte, de 450-500 grade C., în cuptoare speciale (Abderhalden). Huila emană toate materiile volatile, transformându-se în semicocsul întrebuinţat la brichetaj. Produsul acesta e încă obiectul de studiu al laboratoarelor. Se trudesc specialiştii să elimine marile procente de sulf conţinute de semicocs, pentru a se putea obţine un cocs veritabil, atât de scump şi de util industriei metalurgice. Sunt informat că Soc. „Petroşani” a fixat chiar un mare premiu, pentru fericitul chimist, care va putea săvârşi această operaţie. (Aviz amatorilor!). Încălzindu-se cărbunele pentru a se obţine semicocsul, acesta emană foarte multe gaze, care sunt captate şi duse la distilerie. Din ele se obţin benzolul, gudronul, uleiuri şi smoală. Cu timpul, numai din uleiurile medii s-ar putea scoate aproape 250 derivate, obţinute de industria germană, dintre care amintesc: aspirina, anilinele şi toată gama culorilor.

Peştera Roşie

Părăsind marile şi minunatele creaţiuni ale geniului omenesc, am urcat cu greu spre coama muntelui, să văd un minunat monument al naturii. Situată în marginea unei prăpăstii haotice, „Peştera roşie” nu e accesibilă oricui. O potecă îngustă, frântă pe muchii de stânci, conduce spre această ciudată grotă. Bolţile ei roşii, durate parcă din mărgean, răsfrâng ecouri de catedrală, iar apa ce picură din ele topind reflexele interiorului, pare lacrimă de sânge. Am părăsit această minune a naturii, îmbrăcată în purpură, cu adânc regret că timpul nu-mi îngăduie

să mă urc pe Parâng, să-mi odihnesc o clipă privirile pe marginea unuia din nenumăratele lacuri alpine cu undă cristalină, despre care ciobanii spun că n-au fund!

Spre Lupeni

Pe Valea Jiului Românesc (Jiul de Vest – n.r.) te îndrepţi spre Lupeni, oraşul minelor cu exploatare ultra-modernă. El închide lanţul bazinelor carbonifere din Valea Jiului. Situat la poalele munţilor, nu se bucură însă de aceeaşi splendidă poziţie pe care o are

IV SPECIAL

Petroşanii şi nici de animaţia acestuia, fiind ceva mai izolat. E o colonie de câteva mii de muncitori, cu case tip, case posomorite, aliniate ca nişte cutii de chibrituri din jocul sărăcăcios al unui copil de miner. În apropierea gării, s-a rătăcit o piaţă cochetă, cu biserici monumentale, şcoli, cazinou, cinematograf, asfalt şi felinare elegante. E atât de nefirească în decorul sumbru al modestiei proletare, ca o perlă veritabilă în părul soios al unei ţigănci. Ceva mai departe de oraş, ascunsă ca un cuib de vulturi în sânul munţilor, se înalţă magnifică, uzina Societăţii „Viscoza Românească”, clădită recent şi în curs de montare a maşinilor. Aici se va fabrica mătase artificială şi alte produse în legătură cu aceasta. Mă îndrept spre intrările minelor, guri de iad, haotice şi negre, la câţiva paşi de cochetăria citadină. Pentru vizitarea minei ţi se oferă costume speciale. Trebuiesc însă şi multe formalităţi care au darul să te plictisească. Pentru evitarea lor, am pătruns în mină printr-o autorizaţie telefonică, îmbrăcând nişte haine de lucrător, murdare şi rupte. Mi-am tras pe ochi o şapcă de piele lucioasă şi am apucat cârligul unei lămpi de miner. Am avut atunci sentimentul unei condamnări la muncă silnică. Mi se lăsase pe suflet o povară şi-mi ascultam zgomotul târşit al bocancilor grei, ca şi cum ar fi fost rupt din cadenţa unui convoi de ocnaşi. Am ajuns la baza muntelui unde se deschid gurile galeriilor. Nu-ţi vine a crede că în fundurile pământului, sub greutatea masivă a muntelui, se frământă viaţă. Două porţi de lemn, care închid gurile minei, privesc acum lipite de zidurile umede defilarea vagonetelor cu bulgări. Sunt intrările a două mine foarte vechi, numite pe timpuri „Ştefan” şi „Ileana”. Astăzi se numesc galeriile „N. Ştefănescu”, după numele financiarului de curând decedat. Deasupra lor, emblema minerilor, două ciocane încrucişate sunt încrustate în piatră. Plec pe jos în urma maestrului miner ce avea să-mi servească de călăuză. Înaltă cam de 4 metri şi ceva mai lată, galeria e construită masiv din piatră şi beton. Linia ei dreaptă se proiectează până departe, unde o înghite întunericul şi unde nu ştiu ce va mai fi. Înaintăm repede, cu pas milităresc, pe un pod de lemn, sub care se aude vâjâitul puternic al unui curent de apă, provenit din captarea izvoarelor subterane. Lumina slabă, ca o licărire de opaiţ, cernută prin sita de siguranţă, dansează pe ziduri în legănarea lămpilor. Tentacule se frâng în întunericul compact, iar prin bolţi se sparge ecoul surd al paşilor noştri. E frig. Ridic gulerul hainei îmblănite, pe care la început refuzam s-o iau. Mă echipam doar pentru căldura din adâncuri, nu pentru o expediţie antarctică. Frigul acesta e cauzat de un curent de aer ce se formează pe întindere de câteva sute de metri, la gura minelor, din cauza diferenţei de temperatură. Pe măsură ce înaintăm, începe să se simtă căldura din interior, amestecată cu un iz de lemn putred. Întorc capul şi văd departe, agăţată în beznă, ca o decoraţie, lumina zilei din gura galeriei. În faţă, foarte aproape, desluşesc o licărire şi mă trudesc să văd dacă nu e un miraj. Deşi ne apropiem mereu, totuşi nu reuşim s-o ajungem. „Unde se vede lumina aceea, d-le maestru, e cineva înaintea noastră, care intră în mină?”. „Nu domnule... Lumina e fixă, dar mai avem până la ea încă vreo 2 km. Te necăjeşte însă iluzia imediatei apropieri şi jocul acesta în care lumina pare aproape şi, cu cât înaintezi, n-o mai ajungi. E un miraj al întunericului din mină, o iluzie optică provocată de întuneric şi gaze”.

Pe urmele lui Dante...

N-am crezut niciodată în existenţa iadului. Acum, însă, pare că-l văd aievea. Un Virgiliu negru, cu mustăţi ca două pale miniaturale de iatagan, cu toporul pe umăr şi un Dante zdrenţăros, abia târându-şi bocancii, pătrund în infern, cădelniţând întunericul şi izgonind duhurile, cu două lămpi de miner. „Lasciate ogni speranza, voi ch’entrate”... Celebrele versuri îţi sună în urechi sacadat. Cu fiecare

pas furi o silabă din ele. În ce tumult vor fi fierbând în sufletele celor cărora ursitoarele le-a hărăzit viaţa grea a muncii din adâncuri?... Ei şi-au ţintuit de mult speranţa, în pragul de lemn din porţile minei, în momentul când au prins coada unui târnăcop şi cârligul lămpii spre a pomi spre necunoscutul adâncurilor. Astăzi, când pornesc spre cutele din sânul pământului, au numai o singură speranţă. Aceea că se vor întoarce nevătămaţi „la ziuă”, cum numesc ei gura de lumină răstignită în poarta galeriei. Întâlnesc un grup de oameni negri, ce ies din mină şi-i privesc curios ca pe nişte arătări, de pe alte tărâmuri. „Noroc bun!”. „Noroc bun!”. Şi ciudata formulă de politeţe se risipeşte în întuneric, spărgându-se de bolţi. Dar cioburile ei îţi sângerează sufletul. Norocul poate fi şi rău!

Uzina subterană Suntem la aproape 3.000 metri în interiorul muntelui. Prima lumină electrică, aceea pe care o vedeam fugind mereu din faţa paşilor mei, îşi cerne razele printr-un grătar de sârmă. Galeria se bifurcă. Încotro? În stânga beznă, în dreapta la fel!... Instinctiv, întorc capul să-mi iau rămas bun de la licărirea zilei, dar n-o mai văd. Parcă au înghiţit-o duhurile minei, sau a ucis-o gnomul ce păzeşte comorile tăinuite ale pământului. Brusc, galeria se lărgeşte şi un pâlc de lumini răsare în faţă. În dreapta, sub bolţi măreţe de catedrală, la câteva sute de metri adâncime, şi la peste 3 km. distanţă de gura galeriei, o uzină în plină activitate, pare că sfidează legile firii. E, într-adevăr, o arătare pe care o vezi ridicată din imaginaţia fantastică a lui Jules Verne. Motoare uriaşe împing aer în interior, aspiră gazele, pompează apa şi produc lumina electrică. Zgomotul lor înfundat izbeşte în duritatea pereţilor de piatră, fără să icnească în haosul galeriilor. Pornim, dar peste câţiva paşi, un nou rai se desprinde din calea noastră. Călăuza mea se opreşte în faţa unei guri de puţ,

vineri, 30 mai 2014

îngustă, încât am impresia că o siluetă omenească, n-ar putea să se strecoare prin ea. După ce-şi aşează lampa, fără nici un cuvânt, începe să coboare pe nişte copci de fier înfipte în pereţii de piatră. Când îi mai văd abia capul, mă invită să-l urmez. Nu mi-e ruşine să mărturisesc că am avut o strângere de inimă. L-am urmat, încleştând succesiv fiarele scării. După câţiva metri coborâţi prin beznă, am ajuns într-o galerie largă, cu linii de vagonete duble. În dreapta şi în stânga se desprind tuneluri noi, întunecate. Suntem la 4 km. de la intrare. Căldura începe să mă supere. Aerul este încărcat şi greu de respirat. Simt o uşoară usturime în gât şi apoi în piept. Dar pentru atâta lucru, e păcat să nu merg înainte. Traversez alte galerii şi alerg gâfâind după silueta masivă a omului, în mâna căruia mi-e soarta. Labirintul negru s-a complicat. Oricât simţ de orientare aş avea, mă îndoiesc dacă aş putea ieşi singur de aici. În faţa unei schelării de fier, ne scoatem hainele groase pe care abia le mai suportăm şi le aşezăm într-un cuier, lângă un telefon „blindat”. „Alo... 72... Trimiteţi corfa!“. Minerul a mai spus ceva, însă convorbirea i-a fost întreruptă de o sonerie cu ton de claxon şi de un huruit prelung. În câteva clipe, corfa a şi sosit. E ascensorul minelor, adică o colivie mare, construită din tablă groasă, având două laturi deschise. Ea aleargă cu viteză ce variază de la 4-8 metri pe secundă, după cum transportă oameni sau cărbuni. Drumul ei e croit prin piatră şi cărbuni, în formă de puţ, pardosit cu ghizduri de lemn. Ca să-ţi poţi ţine echilibrul, fiindcă cea mai mică deviere îţi poate fi fatală, sunt atârnate nişte cârlige de fier. Ancorat ca o şuncă într-un galantar, am străbătut vertiginos 60-70 metri, după ce din fugă am surprins galerii din care icnea zgomot şi frânturi de lumină. M-am oprit într-o larmă infernală. Pereţii se zguduie în trepidaţii violente, iar praful de cărbune îmi pătrunde în nări. Schelării de lemn, sprijină bolţile. În fine, iată şi pereţi de cărbune. Bucureşti, Iunie 1938.