CMYK
Ziar ul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,3964 lei 1$ = 3,2290 lei 1₤ = 5,4173 lei
Vineri, 6 iunie 2014 Anul VII nr. 1459 12 + 4 + 4 pagini Preţ: 1 leu
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Senzaţional! Pentru că e om cinstit şi nu-i place hoţia,
Dl. Vişan de la SPADPP ne va dezvălui, în curând, cât de mare e lista cu încasatorii de profesie abonaţi la bugetul municipiului Petroşani
Credem cu tărie că dl. Daniel Adinel Vişan, director executiv al Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat Petroşani, este un om cinstit, care nu tolerează hoţia. Cei de la Corpul de Control al PrimuluiMinistru au spus că, dimpotrivă, fapta dumnealui – din vremea când activa ca şef la Cadastru – de a atesta, sub semnătură, împrejurări necorespunzătoare adevărului, poate întruni elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual. Alături de alţi funcţionari din administraţia locală, dl. Vişan a semnat Procesul - verbal de constatare a furnizării de utilaje şi echipamente tehnologice nr. 24990/16.12.2011, privind proiectul „Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turistică Parâng”. În fals, a semnat că ar fi constatat existenţa în teren a unui ratrack, care ar fi fost livrat primăriei la data de 16.12.2011. În realitate însă, acest echipament a fost
achiziţionat de furnizorul Kranz Eurocenter S.R.L. Piteşti la data de 22.12.2011 şi livrat ulterior acestei date Primăriei Municipiului Petroşani. Sigur că, până la o eventuală decizie definitivă a unei instanţe, dl. Vişan rămâne, aşa cum am spus, un om cinstit, căruia nu-i place hoţia. Ne aflăm chiar în posesia unui document semnat de către dl. Vişan, document pe care-l prezentăm în facsimil, şi care atestă faptul că dumnealui chiar vrea să fie cinstit până la capăt. Vineri, în urmă cu o săptămână, i-am solicitat d-lui Vişan să dezvăluie un mare secret: cum de, deja de ani de zile, doar un grup atent selectat de firme încasează la greu de la bugetul local al municipiului Petroşani, via SPADPP, procedurile de achiziţie nefiind deloc transparente. Toate lucrările, de la toaletarea arborilor până la diverse amenajări ale unor spaţii publice, sunt date – în mod miraculos – către aceleaşi şi aceleaşi firme. Sigur că, potrivit legii, având în vedere complexitatea cererii, întocmirea şi transmiterea unui răspuns poate dura până la 30 de zile. Cum însă e om cinstit
şi nu-i place hoţia, şi poate chiar dorea – în sinea dumnealui, la ceas de seară – de multă vreme să ne furnizeze aceste informaţii, dl. Vişan s-a şi grăbit să ne comunice că, negreşit, răspunsul ne va parveni în 30 de zile. Dl. Vişan, om cinstit fiind, vrea ca dvs., stimaţi cititori, să aflaţi în detaliu câte sute şi sute de mii de lei noi se duc pe diverse lucrări aparent ieftine şi banale. Nici dumnealui, ca om cinstit, nu-i convine faptul că este nevoit să dea lucrări numai anumitor oameni de afaceri, mereu aceiaşi, care bat holurile administraţiei locale fredonând “...când o pun, o pun cu sacu’, / merge mintea la băiatu’, merge mintea la băiatu’, la
băiatu’...”. Nici dl. Vişan nu poate fi mulţumit că, din doi în doi ani, aceleaşi scări se refac pe sute şi sute de milioane de lei. Clar că dl. Vişan e conştient că, dacă procedurile de atribuire ar fi transparente, iar preţurile ceva mai apropiate de realitate, ar rămâne bani şi să fie asfaltată, spre exemplu, şi strada Păcii, deja impracticabilă din punct de vedere auto. Ne angajăm, domnule director executiv, să publicăm în extenso toate informaţiile pe care ni le veţi furniza. Şi, de vă forţează cineva mâna să nu ne scrieţi adevărul până la capăt, în toată gravitatea lui, acceptăm să ne transmiteţi informaţiile solicitate şi neoficial, pe sub uşă. De aţi rămas cinstit, cum vă ştim, şi veţi spune adevărul cetăţenilor municipiului Petroşani, fie veţi scăpa de duba cu mascaţi (care, ştiţi mai bine ca mine, chiar va veni), fie vi se va oferi un loc mai în faţă, precum celor ce colaborează cu organele. Cătălin DOCEA
2
Ziarul Vãii Jiului
LA ORDINEA ZILEI
vineri, 6 iunie 2014
Vulcanul se pregăteşte de nedeie Ieri dimineaţă, de la ora unsprezece, consilierii locali vulcăneni au fost convocaţi la o şedinţă extraordinară în care, iniţial, era trecut, la ordinea de zi, doar un proiect de hotărâre. Cel referitor la „aprobarea programului acţiunilor şi activităţilor din cadrul manifestării cultural-artistice şi sportive Nedeia Vulcăneană - ediţia a 42-a”. Numai că, ulterior, acestuia i s-au adăugat altele două. Cel care priveşte modificarea unui aliniat al unei hotărâri de consiliu local luate în 2013 şi un altul care aştepta de la consilierii locali aprobarea unei reduceri de buget.
Mare minune cu tabletele date pe inventar aleşilor locali. Nu a mai trebuit să se aştepte să
fie tipărite şi împărţite proiectele de hotărâre apărute între timp. Ele le-au fost trimise, instantaneu, pe tabletă, aşa că, mai departe, a fost floare la ureche, ca ele să fie discutate.
Numai că nu-mi dau seama de ce - au fost destui consilieri locali care nu s-au mai spetit să-şi trambaleze cu ei divaisul. În atare situaţie, în timp ce colegii lor sârguincioşi amprentau la greu ecranul tabletelor, domniile lor priveau în gol. Unii o făceau atât de insistent, încât îmi venea să cred că ochii le sunt aţintiţi pe un text scris care doar lor le era dat să-l vadă.
În privinţa Nedeii Vulcănene, fiindcă asta bănuiesc că-i interesează
supraveghere al traficului rutier pe strada Carol Schreter din municipiul Petroşani, au oprit pentru control autoturismul condus de un bărbat în vârstă de 28 de ani, din Uricani. În urma verificărilor efectuate, poliţiştii au stabilit că autoturismul este neînmatriculat, având număr de înmatriculare fals. În cauză a fost întocmit dosar penal. Mihaela PETROŞAN
Petroşani
Cu maşina pe fals Un bărbat din Uricani a fost depistat de poliţişti conducând un autoturism cu numere false. Miercuri după-amiază, poliţiştii rutieri care executau serviciul de
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008
)
Ziarul Vaii Jiului
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
www.zvj.ro
mai mult pe vulcăneni, aceasta va avea loc între 16-22 iunie. Consilierul local Barbu Pompiliu a detaliat pe zile, citind, desigur, pe desktop, programul evenimentului. Care, şi în acest an, include acţiuni sportive, folclorice, de artă, simpozioane, mese rotunde şi spectacole pentru tineret. Nici consilierul respectiv, dar nici primarul Gheorghe Ile nu a adus vorba despre invitaţii speciali care vor evolua, sâmbătă seara, pe scena amplasată la stadion şi, duminică, pe cea de la Brazi. În program este specificat doar că, atât vineri, 20, cât şi sâmbătă, 21 iunie, la stadion va fi un câte un program de muzica dance, rock, dansuri moderne cu artişti locali şi invitaţi. Numele acestora din urmă le veţi afla, cel mai probabil, după ce Vulcanul va fi împânzit cu afişe. Gheorghe OLTEANU
Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO. Administrativ / Publicitate: Daniela FILIMON - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
Ziarul Vãii Jiului
ACTUALITATE
vineri, 6 iunie 2014
Ca să amâne prezenţa sa în faţa instanţei,
Petre Nica a inventat ieri o scurtă grevă de divertisment. Pardon, de avertisment… Întrebăm, nu dăm cu tampela: Nica te-ai folosit ieri de ortaci în folos personal? La Tribunalul Hunedoara se află pe rol un dosar având ca obiect reprezentativitatea Sindicatului „Muntele”, în care Petre Nica trebuie să dovedească în faţa instanţei că n-a minţit atunci când a scris negru pe alb, cu propria-i mânuţă, că are în portofelul sindicatului „Muntele”, ţineţi-vă bine!, peste 3.700 de membri. Ieri, joi, 5 iunie, trebuia să aibă loc o înfăţişare în acest proces. Chestie ştiută de Nica de vreo două luni, mai exact din 24 aprilie a.c. Ştiind aceasta, Petre Nica a avut tot timpul din lume să o pună, „întâmplător” în aceeaşi zi cu procesul,
„Muntele”, bugetul Complexului Energetic Hunedoara, fusese rezolvată de către Guvernul României. Prin urmare, greva de avertisment nu-şi mai avea obiectul… muncii. Dacă ar fi anulat protestul rămas, ca în Maiorescu, o formă fără fond, atunci Petre Nica nu ar mai fi avut nici un motiv să amâne prezenţa sa la proces. Prin urmare, trebuia să se prezinte ieri la bară în faţa instanţei. Aşa, a avut un motiv cât se poate de întemeiat de amânare, zice el. Noi zicem,
suprapunerea zilei de protest, „întâmplător”, cu ziua procesului de care avea ştiinţă din 24 aprilie, Petre Nica a vrut nu doar să amâne procesul, ci şi să-şi arate muşchii sindicali instanţei, inducând opiniei publice impresia că, vezi Doamne, el e ocupat cu treburi înalte, şi unii îl târăsc pe la procese. Să sperăm că instanţa nu se va lăsa impresionată de asemenea tertipuri de doi bani, parcă fabricate artizanal în pitorescul cartier lupenean „După cocs”… Dar să revenim la greva de avertisment, care, de exemplu,
la mina Livezeni a fost de… divertisment
Aprecierea nu ne aparţine nouă, ci unui ortac mai hâtru de la Livezeni, care ne-a comunicat că la mina Livezeni nu a că Petre Nica nu a ales fost nici o grevă de avertisment, ci, aleatoriu, ca bilele numerele câştigătoare la 6 din poate, doar „de divertisment”. „Dacă scrieţi ceva la ziar spuneţi-i lui Nica să 49, ziua de 5 iunie pentru desfăşurarea nu se mai folosească de noi ca să-şi reprotestului sindical, ci a premeditat zolve el problemele cu tribunalul. Să ia acest fapt. Pentru că ziua de 5 iunie nu exemplu de ce a păţit Cozma că ne-a are nici o semnificaţie în calendarul manipulat ca pe proşti pe noi, minerii, sindical, de rit nou, sau de rit vechi. de o grevă de avertisment dar a păţit-o şi el…”, ne-a mai spus orLa ora când a fost anunţată greva, prin- Putea să fie foarte bine oricare zi, chiar tacul. Ca să înţeleagă şi cititorii mai şi o zi fatidică, de marţi, 13… Prin cipala revendicare a Sindicatului bine „dimensiunea” protesLa mina Vulcan tului la singura mină din Petroşani subliniem că la mina ităţii miniere, intenţia de a li se tăia minerilor La EH Vulcan, mişcarea grevistă anunţată Livezeni n-a sporuri, prime şi alte facilităţi de care ei se bucură de Sindicatul Muntele a început la ora fost nici de zeci de ani, dar şi intenţia de a trimite în şomaj o 11:00 şi la ea a participat, pe lângă grevă, nici parte din personalul TESA.
Protestul a avut loc în sala de pontaj
minerii ieşiţi din schimbul I, şi personalul TESA al unităţii miniere. Preşedintele Departamentului
de la EM Vulcan al acestui sindicat era prezent încă de la ora zece lângă troiţa de la intrarea principală şi, pe rând, a discutat cu grupurile de mineri care se prezentau, ca să intre în şut în schimbul al II-lea. Ionuţ Ciubotaru le-a detaliat cauzele pentru care a fost declarată greva de o oră: reducerea cu un sfert a sumelor necesare bazei de aprovizionare cu materiale, bugetul mai mic cu 287 de mii de lei, aprobat, miercuri, total insuficient pentru desfăşurarea activ-
Ei se jură că nu…
Reacţia CEH în cazul şpăgilor la angajare La articolul publicat în apariţia din 05 iunie 2014 al cotidianului Ziarul Văii Jiului, sub semnătura domnului Catalin Docea Mafia de rang II din CEH a vândut locurile de muncă pe şpăgi de 2.000-3.000 de euro. Solicităm reluarea, în regim de urgenţă, a probei scrise şi a celei practice! vă informăm că acest concurs s-a desfăşurat cu respectarea Regulamentului aprobat şi publicat pe site-ul Societăţii Complexului Energetic Hunedoara SA, regulament în care nu au existat nici un fel de criterii privind limita de vârstă, domiciliu
3
avertisment, ci doar responsabilitate, oamenii văzându-şi de şutul lor. Asta a fost la Petroşani…
Nici la mina Lupeni, fieful lui Nica et. Câmpeanu îndemnul la greva de avertisment nu a fost bine recepţionat. De-abia o lopată sau două de ortaci (după unii numărători, vreo 38!) au emis semnale de avertisment în sala de apel. Cu Nica şi Darius, cu tot….
Bebe, următoarea mişcare pe 19 iunie? Întrebarea de mai sus nu este întâmplătoare, deoarece pe 19 iunie este programată o nouă întâlnire a lui Nica Petre cu instanţa. Vom vedea atunci dacă Petre Bebe Nica şi-a făcut un obicei din a suprapune evenimentele sindicale cu cele din lumea justiţiei. După penibila grevă a foamei de câteva ore, Petre Nica a mai inventat ceva: greva de avertisment care se desfăşoară chiar în ziua când e chemat la tribunal. Sau, poate să fie vorba doar de vreun avertisment la adresa instanţei? Marian BOBOC
Liderii de sindicat vulcăneni s-au adresat, mai apoi, şi minerilor din schimbul I, ieşit din subteran cu o oră mai devreme, care s-au strâns în sala de pontaj. Lucrul a fost întrerupt, la ora unsprezece, şi de către funcţionarii de la birouri. Ei au coborât în sala de pontaj a minei şi, împreună cu ortacii, s-au declarat împotriva măsurilor pe care ar vrea să le ia conducerea CEH. Greviştii au declarat că vor continua protestul până când cererile lor vor fi aprobate. Gheorghe OLTEANU
concurenţilor s.a., acestea fiind considerate condiţii discriminatorii. Lucrările scrise s-au dat pe formulare speciale, semnate şi ştampilate de către preşedintele comisiei şi de către Sindicatul Muntele, sindicat reprezentativ la nivelul Complexului Energetic Hunedoara, nicidecum pe foi simple. Proba scrisa a constat în completarea unor chestionare tip grilă, identitatea participanţilor neputând influenţa corectarea acestora. În ceea ce priveşte proba practică, participantului i s-a prezentat pe cronometru timpul realizat, acesta fiind înscris în formularul pentru proba practica iar veridicitatea acestuia fiind confirmată de participant şi examinator prin semnături. Lucrările candidaţilor cât şi formularul probei practice pot fi consultate de către dumneavoastră la sediul Sucursalei Divizia Miniera din cadrul Societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA. Biroul de presă Divizia Minieră CEH
www.zvj.ro
4
SPORT
Ziarul Vãii Jiului vineri, 6 iunie 2014
Mâine
Atletism
Se trage cortina peste Liga a IV-a
Internaţionalele României
Comisia de Competiţii din cadrul Asociaţiei Judeţene de Fotbal Hunedoara a anunţat că toate jocurile din ultima etapă a Ligii a IV-a Hunedoara se vor desfăşura în aceeaşi zi şi de la aceeaşi oră, respectiv, mâine, 7 iunie, de la orele 9.30 juniorii şi de la 11.30 seniorii.
Atletele junioare Florentina Marincu (CNS „Cetate” Deva) şi Maria Florea (CS Ghelari – SCM Deva) au obiective diferite la Campionatele Internaţionale de Seniori ale României, care vor avea loc astăzi, la Cluj-Napoca.
La acest program vor fi obligate să se conformeze şi echipele care pe parcursul campionatului au preferat, din motive obiective, să îşi dispute meciurile duminică. AJF Hunedoara nu a putut accepta decalarea unor jocuri deoarece până 7 iunie, ora 16.00, trebuie să anunţe Federaţia Română de Fotbal câştigătoarea campionatului judeţean, atât la juniori, cât şi la seniori. Retezatul Haţeg este campioana judeţului, iar Hercules Lupeni este vicecampioana judeţului Hunedoara.
Programul etapei a XXX-a (ultima), mâine: CNS Cetate Deva - Victoria Călan Arbitri: Denis Haidiner, Cosmin Obreja şi Roxana Ghenciu (toţi Hunedoara). Observator: Bogdan Sever (Deva). CSO Retezatul Haţeg - CS Vulcan Arbitri: Cristian Lazăr (Petrila), Ovidiu Cărstea şi Gabriel Paşca (ultimii din Petroşani). Observator: Răzvan Iacob (Deva). Fotbal Jiul Petroşani - CFR Simeria Arbitri: Daniel Thirt, Alexandru Thirt şi Andrei Serediuc (toată brigada din Călan). Observator: Florin Călugăriţa (Deva). CS Inter Petrila - U Petroşani Arbitri: Alexandru Bălan, Cristian Petrean şi Alin Saraol (Deva) Observator: Remus Azamfirei (Vulcan). Metalul Crişcior - Dacia Orăştie 2010 Arbitri: Petru Voica, Cosmin Danciu şi Marius Corui (Deva) Observator: Sorin Ciotlăuş (Deva). Minerul Uricani - CSA Aurul Brad Arbitri: Radu Danciu (Orăştie), Ştefan Makos şi Marius Bartoşiu (ultimii doi din Hunedoara). Observator: Stan Hanzi Stan (Deva). Hercules Lupeni - Aurul Certej Arbitri: Florin Anca (Deva), Daniel Roman (Deva) şi
www.zvj.ro
Sportiva de la Cetate îşi doreşte să fie printre protagoniste în probele la care este campioană mondială de junioare. Semifondista din Ghelari îşi propune realizarea baremurilor de calificare la Andi Igna (Sântuhalm). Observator: Daniel Stroia Campionatul Mondial, fără a avea pretenţii la (Hunedoara). podium. Şoimul Băiţa - Gloria Geoagiu Cele două atlete de la cluburile din Deva au câştiArbitri: Flavius Coroiu (Deva), Claudiu Doarvoaş gat câte două titluri de campioane naţionale la (Mintia) şi Campionatului Naţional Şcolar al juniorilor I, desMarius Pavăl (Tâmpa). Observator: Grigore Macavei făşurat săptămâna trecută. Florentina Marincu s-a (Deva). impus în finala probei de 100 de metri cu timpul de 11.86 secunde Fotbal. Liga a IV-a şi în competiţia de la săritura în lungime cu o performanţă de 6,30 metri. Sportiva antrenată de Nicolae Alexe nu a concurat şi în proba Deoarece lupta pentru titlul judeţean este încă nedecisă, competiţia de triplusalt, în care avea de Ligii a IV-a de fotbal juniori este mult mai palpitantă decât întrecerea asemenea şanse la o medalie. similară a seniorilor. Maria Florea a triumfat în două probe de semifond. În cursa de la Ocupantele primelor două locuri din clasament, echipele Inter Petrila şi 1.500 de metri sportiva antrenată Universitatea Petroşani, sunt despărţite doar de trei puncte şi se vor înde Emerson Toma a câştigat cu timtâlni în meci direct în ultima etapă. pul de 4:34.13, iar în finala de la La nivel de seniori, Retezatul Haţeg şi-a adjudecat titlul de campioană a 800 de metri s-a impus cu timpul Ligii a IV-a în ediţia 2013-2014 încă de acum câteva etape. de 2:13.14.
Luptă acerbă la juniori
În finala Cupei României, faza pe judeţ,
Retezatul Haţeg – Universitatea Petroşani Campioana Ligii a IV-a Hunedoara, Retezatul Haţeg, are şanse mari de a realiza eventul în acest sezon. „Zimbrii” s-au calificat în finala „Cupei României”, faza judeţeană, după ce au dispus cu 62 de Minerul Teliuc. Cu un scor aproape asemănător s-a impus şi Universitatea Petroşani, 6-3 cu CFR Simeria, calificându-se, ast-
fel, în finala Cupei României, faza judeţeană. Golurile petroşenenilor au fost marcate de Gavriluţi (2), Grigoraş, Arcuş, Chiruţă şi Popa. Pentru „zimbrii” lui Flaviu Itul, jocul din penultimul act al întrecerii organizate de AJF Hunedoara a însemnat ante-penultimul test înaintea jocului de baraj pe care îl va disputa, sâmbătă, 21 iunie, în compania celor de la UTA Bătrâna Doamnă. Până atunci, haţeganii
vor mai evolua, acasă, în ultima rundă a campionatului judeţean, sâmbătă, în faţa celor de la CS Vulcan şi apoi, miercurea viitoare. Finala „Cupei României”, faza judeţeană, ediţia 2013 - 2014, se va desfăşura miercuri, 11 iunie, pe stadionul CFR Simeria, începând cu ora 17.00. Reamintim că Retezatul Haţeg a jucat şi anul trecut în finala Cupei României, fiind învinsă cu 1-0 de Aurul Brad.
Ziarul Vãii Jiului
DIVERSE
vineri, 6 iunie 2014
5
Cu prilejul împlinirii a 96 de ani
Veteranul Ioan Părău va fi sărbătorit de primarul Buhăescu Domnul Ioan Părău s-a născut la Uricani, cu câteva luni înainte de Marea Unire, la 8 iunie 1918. Despre faptele sale de arme din cel de-Al Doilea Război Mondial ziarul nostru a scris de nenumărate ori. Din păcate, este printre ultimii veterani de război din Uricani. Drept pentru care este cinstit aşa cum se cuvine de către autorităţile locale. De Înălţarea Domnului, importantă sărbătoare ortodoxă, dl. Ioan Părău a intrat în rândul cetăţenilor de onoare ai Uricaniului. Dar surprizele nu se opresc aici. De Rusalii iunie, când veteranul va împlini frumoasa vârstă de 96 de ani, primarul Dănuţ Buhăescu vrea cu tot dinadinsul să-l sărbătorească aşa cum se cuvine pe venerabilul veteran de război, arătând, în acest fel, respectul întregii comunităţi. „Din păcate, la Uricani numărul veteranilor de război este în regresie, explicabil, din cauza vârstei înaintate. De aceea consider că cei care mai sunt, trebuie respectaţi. Dumnealor
SalvaSpeo a scos la lumină
Câţiva rătăciţi în peştera Ponorici Cinci persoane au rămas blocate în peştera Ponorici, pentru salvarea acestora fiind nevoie de intervenţia echipelor SalvaSpeo. Ieri dimineaţă, în jurul orei 4:00, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean (IJJ) Hunedoara a fost sesizat prin apel de urgenţă 112, de către soţia unui bărbat, cu privire la faptul că, soţul ei, împreună cu un alt bărbat, au plecat în cursul după-amiezii de miercuri, într-o expediţie în Peştera Cioclovina, din Parcul Naţional Grădiştea Muncelului-Cioclovina şi nu s-au mai întors acasă. „Jandarmii montani împre-
fac parte din istoria vie a localităţii noastre cu care ne mândrim, reprezentând o lecţie a eroismului Neamului. De Rusalii am pregătit o mică surpriză pentru bravul nostru veteran nostru de război, dl. Ioan Părău, care împlineşte peste câteva zile venerabilă vârstă de 96 de ani. Îi urez şi pe această cale, în numele tuturor uricănenilor, La Mulţi Ani şi mai ales sănătate, multă sănătate”. Marian BOBOC
ună cu salvamontiştii au constituit echipe mixte de căutare şi au pornit după cei doi bărbaţi. În jurul orei 7:00, au identificat maşina celor doi bărbaţi în apropierea peşterii Ponorici din Parcul Naţional Grădiştea Muncelului-Cioclovina. Totodată, în zonă existau indicii că cei doi au intrat în peşteră”, a declarat sublocotenent Lucian Stoichiţoiu, purtătorul de cuvânt al IJJ Hunedoara. Astfel, au fost anunţate echipele SalvaSpeo, din cadrul Salvamont, specializate în salvări din peşteri, grote sau alte zone speologice. În jurul orei 9.30, echipele SalvaSpeo au găsit în peştera Ponorici cinci persoane, trei bărbaţi şi două femei, două dintre acestea fiind de altă naţionalitate, şi au început operaţiunea de salvare. În jurul orelor 11.00 toate persoanele au fost scoase din peşteră, fiind preluate de către echipajul SMURD aflat la faţa locului, în vederea evaluării stării de sănătate, nefiind necesară internarea niciunuia dintre aceştia. Mihaela PETROŞAN
S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro
SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă: CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.
IMPORTANT!!! Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762
www.zvj.ro
CMYK
6
Vulcan
Ziarul Vãii Jiului
ACTUALITATE
vineri, 6 iunie 2014
Podul de piatră mai că nu s-a dărâmat
La podeţul de pe Valea Lupşească s-a muncit mult şi fără rezultatul scontat iniţial. Am zis aşa, ca să nu spun prost. S-a văzut asta după ce, pe podeţul peste pârâul care dă numele văii, a trecut primul autocamion cu peridoc, destinat transportului masei lemnoase.
Atunci, spun
cei care au văzut, plăcile de beton s-au ridicat într-o parte după ce greutatea ansamblului camion-peridoc a ajuns la celălalt capăt al lor. Asta, fiindcă plăcile respective, în special cele două de pe margini care suportă întreaga greutate a utilajului de transport al lemnului, nu au fost fixate corespunzător, ci doar cu câteva bucăţi de lemn, pe rama de susţinere, şi ea de beton, dar uşor curbată, de sub ele.
Doar după ce
la faţa locului au revenit cadrele de specialitate din primărie, în frunte cu primarul Gheorghe Ile,
La Deva şi Hunedoara
Festivalul Virşlilor Începând de astăzi, timp de patru zile, la Deva are loc ediţia a doua a Festivalului Virşlilor. Tot în aceeaşi perioadă şi la Castelul Corvinilor din Hunedoara va avea loc un astfel de eveniment. Pe lângă tradiţionalul produs hunedorean, care se va găsi din belşug, organizatorii au pregătit o serie de concerte speciale.
problema a mai fost rezolvată cumva. Dar nu în întregime, susţin cei care-şi au casele în zonă. Ar mai fi necesare, sunt de părere oamenii, montarea a încă două gabioane în partea de amonte a podului, în care apa deja a muşcat bine din mal, şi umplerea piatră şi apoi cu beton a ambelor capete ale podului. Locuri în care, tot aşa din observaţie directă, pământul se tot lasă după ce trece o maşină cu tonaj mai mare. Gheorghe OLTEANU
Evenimentele sunt organizate de primăriile şi consiliile locale din Deva şi Hunedoara, în parteneriat cu Centrul Cultural „Drăgan Muntean”, Centrul European pentru Dezvoltare Rurală şi Agenţia de Turism TOC International. Organizatorii spun că în Piaţa Unirii din Deva şi la Castelul Corvinilor din În Deva
Hunedoara vor fi prezenţi cei mai cunoscuţi producători de virşli din judeţul nostru, din zonele Sălaşu de Jos şi Brad. La Deva, ambianţa va fi întreţinută cu muzică bună. Vor concerta, printre alţii: „Arhaica”, „Semnal M”, „Nightlosers”, Vescan şi Pavel Stratan. Folclorul şi muzica de petrecere vor fi şi ele bine reprezentate. Pe scenă vor urca solişti şi formaţii locale, iar cap de afiş va fi cunoscuta interpretă Adriana
Apel la civilizaţie urbană Grupul de iniţiativă Civitas, din Deva, a propus autorităţilor locale să folosească panourile amplasate în campania electorală pentru afişaj publicitar.
„România nu duce lipsă de legi, ordonanţe ori hotărâri, ci de instituţii care să le aplice. Iar din acest context românesc, nu face excepţie nici municipiul Deva. Pentru că printre hotărârile consiliului local Deva, a fost aprobată, şi este în vigoare, şi cea cu numărul 133/2013, care face referire, printre altele, la ordinea şi liniştea publică. Iar nu mai departe de articolul 7, litera c, ni se comunică faptul că: „constituie contravenţie la normele de menţinere a curăţeniei şi ordinii şi liniştii publice, şi se sancţionează ca atare... degradarea sau murdărirea prin orice mijloace şi metode, a statuilor sau grupurilor statuare, a monumentelor şi mobilierului urban, precum şi lipirea, scrierea sau expunerea de afişe în alte locuri decât cele prevăzute, afişarea de către alte persoane decât cele autorizate, a afişelor, ruperea sau degradarea afişelor expuse în locurile speciale de afişaj. Prin grija administraţiei locale, au apărut, cu ocazia alegerilor europarla-
www.zvj.ro
Antoni. Şi la Castelul Corvinilor din Hunedoara, organizatorii evenimentului au pregătit concursuri şi spectacole interesante. În program vor fi concursuri de tras cu arcul şi olărit, dar şi dansuri medievale şi populare. Vor concerta, între alţii, „Bere Gratis”, Pavel Stratan, „Focul Viu”, „Pragu de Sus” şi „Huniadi Cantores”. Nu vor lipsi Orchestra Doina Crişului şi Ansamblul Haţegana. Mihaela PETROŞAN
mentare, şi mai multe locuri de afişaj, aşa că Deva nu duce lipsă de astfel de locuri. Cu părere de rău, observăm însă că, în continuare, zidurile diferitelor clădiri, staţiile de autobuz sau alte locuri ce nu sunt destinate afişajului, sunt pline de afişe, cu date de identificare ale beneficiarilor, cu numere de telefon, gata a fi apelate. Hotărârea mai sus menţionată ne spune şi cine e răspunzător pentru aplicarea ei, adică Poliţia Locală, precum şi cuantumul sancţiunii, adică între 100 şi 500 lei”, spun reprezentanţii Civitas Deva. Propunerea celor de la Civitas este ca o parte din panourile de afişaj nou instalate să fie destinate strict anunţurilor publicitare sau de orice fel, pentru persoanele fizice, astfel încât şi acest tip de anunţuri şi afişe să îşi găsească locul, într-un mod organizat şi civilizat. Astfel, grupul de iniţiativă Civitas, convins fiind că unele aspecte ce ţin de civilizaţie şi bun simţ, se dezvoltă doar prin aplicarea de sancţiuni pentru cei care nu le posedă altfel, solicită Primăriei Deva, prin intermediul Poliţiei Locale, să ia toate măsurile pentru ca hotărârea de consiliu aprobată anul trecut, să nu fie doar simplă hârtie, emisă, semnată şi încredinţată spre aplicare, dar fără acoperire în fapte. Mihaela PETROŞAN
CMYK
Ziarul Vãii Jiului
ATITUDINI
Primim la redacţie
PLECARE 16 IUNIE din CLUJ-N.
Atitudinea unui poliţist într-o acţiune de control rutier În jurul orei 11,30, nu m-am uitat la ceas, în 03.06.2014 am oprit autoturismul, pe banda 1, în aval de trecerea de pietoni, (trecusem mult, ca distanţă, de trecerea de pietoni de la parcul central Petroşani sens de mers spre Hotel Petroşani), pentru a merge la Primărie. După aproximativ 10 minute, m-am întors la autoturismul parcat, iar după ce m-am asigurat, pentru a ieşi în trafic, în oglinda retrovizoare, am observat o maşină a Poliţiei rutiere, parcate în amonte de trecerea de pietoni, din care a ieşit un poliţist şi care îmi făcea, disperat, semne. Am stat pe loc şi am aşteptat poliţistul să-mi spună despre ce este vorba. S-a recomandat că este poliţist de circulaţie rutieră, iar când l-am
întrebat dacă are şi o legitimaţie, pentru că nu i-am reţinut din nume decât Rusu, prezentându-se foarte repede, mi-a răspuns că este destul că s-a prezentat o dată, iar dacă nu i-am reţinut numele o să-l aflu din procesul-verbal pe care-l va întocmi. Înainte de a-mi solicita actele pentru
control l-am întrebat la ce se referă obiectul controlului, răspunsul fiind „o să vedeţi la sfărşit după ce fac constatările”. Mi-a luat actele, după care a plecat cu ele în maşina poliţiei oprită, aşa cum am spus, în amonte de aceeaşi trecere de pietoni (faţa maşinii fiind aproximativ la aceeaşi distanţă de trecerea de pietoni precum distanţa din spatele maşinii mele până la trecerea de pietoni). După 15 minute, văzând că nu se întoarce cu actele şi după ce ploaia încetase, am ieşit din maşină să văd ce se întâmplă, venindu-mi „proasta” inspiraţie de a face nişte poze, atât poziţiei maşinii mele, cât şi a poliţiei unde se afla poliţistul controlor care lucra la constatare. După ce am făcut pozele, am mai aşteptat ceva timp în maşină până în momentul în care a sosit poliţistul, care mi-a spus să merg la
Un poliţist rutierist cam miliţian tiere, în timpul efectuării serviciului
Prins cu mită
Miercuri, Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara a dispus începerea urmăririi penale cu privire la faptă şi la persoană, precum şi punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de poliţistul rutier Ioan Tudorel Bădărău, sub aspectul comiterii infracţiunii de luare de mită. Bădărău a luat 500 de lei de la un şofer, pentru a nu-l sancţiona pentru depăşirea vitezei legale. Anchetatorii spun că poliţistul Ioan Tudorel Bădărău a fost prins în flagrant după ce, în calitate de agent de poliţie al IPJ Hunedoara - Serviciul Poliţiei Ru-
7
LAST MINUTE ANTALYA
vineri, 6 iunie 2014
7 NOPTI + AVION + ALL INCLUSIVE
349 euro- HOTEL 3* maşina poliţiei, să semnez un procesverbal pe care l-a încheiat. Când am ajuns la maşina poliţiei, poliţistul mi-a solicitat semnătura înainte de a citi procesul-verbal. Văzând că ceva nu este în regulă cu privire la solicitarea mea de a menţiona în procesul verbal nemulţumirile, am optat pentru a nu semna procesul-verbal, dar, totuşi, până la urmă (poliţistul fiind „drăguţ”) mi-a spus că sunt amendat cu 340 ron şi trei puncte penalizare pentru oprire neregulamentară în trafic, totodată aducându-mi şi învinuire că i-am prezentat o asigurarea obligatorie expirată. Într-adevăr, în graba în care mi-au fost solicitate actele, în loc de asigurarea valabilă i-am prezentat-o pe cea veche, cerându-mi scuze, spunându-i că am încheiat o nouă asigurare valabilă pe un an începând din 23.05.2014, cu rugămintea de a-mi permite să merg la maşina mea să o aduc pe cea nouă, dar poliţistul controlor a spus că nu mai este nevoie. De faţă a fost o persoană de sex feminin, în uniformă de poliţist, care stătea în dreapta şoferului, şoferul fiind chiar poliţistul controlor care a plecat cu procesul verbal nesemnat de către subsemnatul. Discuţii contradictorii cu poliţistul au fost, arătându-i exemple de maşini oprite la distanţe mult mai mici faţă de trecerea de pietoni comparativ cu distanţa dintre maşina mea şi trecerea de pietoni, dar şi întrebându-l dacă respectarea legii este valabilă numai pentru unii, având în vedere chiar şi exemplul maşinii poliţiei, al cărei conducător era, oprită aproximativ la aceeaşi distanţă pe care o avea şi maşina mea faţă de trecerea de pietoni, dar în plus, maşina poliţiei se mai afla oprită şi aproape în intersecţia
(Side)
419 euro - HOTEL 4*
(Alanya)
519 euro- HOTEL 5* (Kemer, Belek, Side)
TOATE COSTURILE INCLUSE! TRANSFER AEROPORT-HOTEL; ASISTENTA TURISTICA; ASIGURARE MEDICALA
ANGELINA VOIAJ
office@angelinavoiaj.ro Tel/Fax: 0254 560303 Mobil: 0753 694460 Lupeni, T. Vladimirescu E4 Luni-Vineri: 09.00 – 17.00
străzii ce iese de la Casa de Cultură. Iam arătat şi o poză, făcută cu câteva zile în urmă, unde am surprins o maşină a organelor de control („oamenii legii”) oprită pe trotuarul unei străzi din Petroşani. Răspunsul poliţistului a fost ferm: Noi avem dreptul să oprim unde vrem, iar dumneata nu ne spui pe cine trebuie sau nu să amendăm. Fără comentarii... Oare ce lege s-a respectat când s-au amenajat multe parcări la distanţe mult mai mici faţă de trecerile de pietoni decât cea la care am oprit eu faţă de trecerea de pietoni (de exemplu parcarea de la poliţia Petroşani)? Aştept procesul-verbal nesemnat de subsemnatul şi nici de către alt martor care să confirme refuzul meu de a-l semna, după care îl voi contesta în instanţă, rămânând totul la aprecierea acesteia. Petre LUNGOCI
control trafic rutier în localitatea Săcămaş, la data de 4 iunie 2014 în jurul orelor 9:20, pentru a nu încheia procesul-verbal de constatare a contravenţiei, a primit suma de 500 lei de la o persoană care circula pe raza localităţii cu depăşirea vitezei legale. Cu ocazia percheziţiei vehiculului realizată de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara şi ofiţeri de poliţie din cadrul DGA Hunedoara, în autospeciala poliţiei a fost găsită ascunsă suma de bani ce a făcut obiectul infracţiunii de luare de mită. Având în vedere actele de urmărire penală efectuate până în prezent procurorul a dispus faţă de inculpat luarea măsurii preventive a controlului judiciar pe perioada urmăririi penale. Mihaela PETROŞAN
www.zvj.ro
8
Ziarul Vãii Jiului
POLITICĂ
vineri, 6 iunie 2014
După ce, la judeţ, PNL a bătut palma cu PDL,
Liberala vulcăneancă Alina Anamaria Cîrstoiu s-a pupat cu pedelista Eugenia Bărbiţă După ce miercuri, la Deva s-au întâlnit preşedinţii organizaţiilor din teritoriu ale PNL, pentru ieri după amiază a fost programată o şedinţă comună a birourilor judeţene ale organizaţiilor PNL şi PDL din judeţul Hunedoara.
problemă dacă va trebui să mă pup cu doamna Jeni, după ce o bună bucată de vreme am fost adversari politici, a declarat doamna Alina Anamaria Cîrstoiu la o remarcă maliţioasă. Oare Victor Ponta nu face tot asta, dar cu Dan Diaconescu?”.
Scopul întâlnirii nu este greu de ghicit, din moment ce, de o vreme încoace, în presă se vorbeşte tot mai des despre acest gen de discuţii care au loc atât la centru, cât şi în teritoriu, în vederea formării unei drepte puternice.
De la Vulcan, la întâlnirea comună au fost prezente doamnele Alina Anamaria Cîrstoiu, preşedinta organizaţiei PNL, şi Eugenia Bărbiţă, preşedintele interimar al organizaţiei vulcănene PDL. „Nu e nicio
Referitor la faptul că, de câteva zile, se vorbeşte despre faptul că Angela Stoica s-ar fi avântat din nou în politică şi că ar fi ajuns din nou în PDL, preşedintele PNL Vulcan a spus că nici vorbă de vreo înscriere a acesteia în partidul din care fosta viceprimăriţă a făcut cândva parte şi pe care, la nivel de municipiu, l-a condus o bună bucată de timp. „Primirile în partid, fie că vorbim de PNL, fie că de PDL, a precizat Alina Anamaria Cîrstoiu, se fac cu acordul fiecăreia dintre părţi.
Or, nu a fost nici vorbă despre aşa ceva!”. Gheorghe OLTEANU
Iuliu Winkler:
„Politicienii cu viziuni şi manifestări extremiste, xenofobe şi naţionaliste trebuie izolaţi” Europarlamentarul hunedorean Iuliu Winkler susţine că grupurile politice ale popularilor şi socialiştilor trebuie să discute în scopul izolării politicienilor cu viziuni şi manifestări extremiste, xenofobe şi naţionaliste. Declaraţia a fost făcută ieri, în cadrul unei întâlniri a grupului PPE cu JeanClaude Juncker, candidatul PPE pentru preşedinţia Comisiei Europene.
www.zvj.ro
„Una dintre cele mai obişnuite acuzaţii, repetată chiar des în campania electorală, este aceea că Uniunea Europeană este o construcţie tehnocratică, aproape de neînţeles pentru cetăţenii europeni, şi că nu are suflet. Eu cred însă că Parlamentul European, ales direct de cetăţenii europeni, este sufletul Uniunii. Îm-
părtăşesc poziţia clară a lui JeanClaude Juncker, candidatul nostru pentru Comisia Europeană, de a refuza orice dialog cu extremiştii, xenofobii, naţionaliştii, cu orice fel de anti-europeni. De asemenea, împărtăşesc viziunea cu privire la necesitatea unui dialog constructiv cu grupul socialist din PE fără a renunţa la valorile noastre, ci găsind împreună compromisul pro-european. Dacă vrem să construim uniunea politică, atunci avem nevoie de cooperarea dintre cele două mari grupuri politice din PE şi trebuie împreună să reducem la minimum impactul iniţiativelor anti-europene”, a declarat europarlamentarul hunedorean. Winkler a mai spus că, în opinia sa, în privinţa statelor din Europa Centrală şi de Est există trei mari probleme în care PPE trebuie să adopte o poziţie clară. „Este vorba despre libera circulaţie. În continuare, şefi de state şi guverne, fără a ţine cont de Acordul Schengen, amână accederea României şi Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie. Apoi, mai este problema minorităţilor naţionale autohtone şi a grupurilor vorbitoare de limbi regionale. Uniţi în diversitate trebuie să fie mai mult decât un slogan, trebuie să devină realitate şi de aceea avem nevoie de un cadru european de protecţie a minorităţilor naţionale. Iar a treia mare problemă este cea a comunităţilor romă. Avem nevoie de revizuirea Strategiei rome şi de un plan pe termen lung de implementare a acesteia”, a mai spus Iuliu Winkler. Mihaela PETROŞAN
Ziarul Vãii Jiului
UMOR ÎN HA... MAJOR
vineri, 6 iunie 2014
9
Gânduri despre şcoală Pentru că ieri, 5 iunie, a fost sărbătorită Ziua Educatorului, vă propun câteva gânduri despre şcoală, aşternute, cu umor, de chiar slujitorii ei. Constantin Colonescu (Edmonton) - profesor de ştiinţe economice –
Cătălina Orşivschi (Vama, Suceava) - profesoară de educaţie tehnologică –
Aria cercului Bulă este întrebat Cât e raza la pătrat; El răspunde cu emfază Că pătratul n-are rază.
Criză la şcoală Un şcolar isteţ constată: Criza nu e-nlăturată Nici la şcoală, că aici Notele sunt tot mai mici.
Gelu Dragoş (Mireşu Mare, Maramureş) - profesor pentru învăţământul primar –
Eugen Pop (Cluj-Napoca) - profesor de limbă şi literatură română
Recreaţia în şcoală Tablă, abecedar şi cretă Nicidecum nu se aplică: Toată clasa-i la şuetă, Dascălul… la una mică!
Didactică Ne amintim, oare, vreodată, Când e prea dur educatorul, Că şi vioara e luată De prin pădure cu… toporul?!
Petru-Ioan Gârda (Cluj-Napoca) - inginer profesor –
Ioan Şiman (Baia Mare) - profesor de matematică –
Reforma e pe cale să învingă Avem dulapuri de dosare pline Şi teancul de hârtie urcă, urcă… Învăţământul merge foarte bine, Acuma, doar elevii ne încurcă.
Răsturnare de valori La şcoală vrea, precum acasă, Odrasla, lui să te supui: Elevul a urcat pe masă, Iar profu’… şade-n banca lui.
Felicia Munteanu (Aiud) - profesor pentru învăţământul primar –
Vali Slavu (Aninoasa) - profesor pentru învăţământul primar –
„Avantajele” şcolii… pe degete E cool să fii elev în era digitală! Tableta o porneşti cu degetul cel mic, Arăţi şi mijlociul, când nu ai chef de şcoală, Şi doctoratul poţi să-l iei cu dublu click.
Maniere fără mâniere
3. Accesoriile şi machiajul Va evita folosirea bijuteriilor clasice, acestea fiind înlocuite cu piercinguri în buze, în nas sau în bărbie. Nu şi în buric; acolo au voie doar elevele. Un accesoriu indicat este cureaua, pe care profesorul o va strânge tot mai mult, proporţional cu micşorarea salariului. Profesoarele nu se vor machia mai strident decât elevele. 4. Salutul. Forme de salut Ştiind cât de important este exemplul personal, profesorul va fi primul care va saluta atunci când se va întâlni cu un elev. Un profesor de gaşcă nu le va pretinde elevilor să salute cu demodatul „Bună ziua!”. Acest salut va fi înlocuit cu altele mai potrivite, ca de pildă: „Ceau, boss!”, „Sal’tare!” sau „Bye, bye!”.
1. Punctualitatea Profesorul nu va ajunge la şcoală înainte de a se suna. Astfel, elevii vor avea timp de o ţigară, până să înceapă orele.
5. Tact în conversaţie Un bun profesor va şti când să vorbească, dar mai ales când să tacă. Nu va întrerupe niciodată conversaţia dintre elevi, în timpul orei. Se va adresa, întotdeauna, cu tact, găsind cele mai potrivite formule, cum ar fi: „Îmi pare foarte rău că ţi-am dat temă de casă. E mai bine că n-ai făcut-o, am avut toată noaptea mustrări de conştiinţă, gândindu-mă că ţi-am răpit timpul preţios!”.
2. Vestimentaţia Profesorul va fi adeptul proverbului „Nu haina-l face pe om”. Ca urmare, trebuie să se îmbrace cât mai jerpelit. Elevii săraci nu se vor simţi stânjeniţi, iar beizadelele nu se vor simţi eclipsate. În plus, purtând blugi ponosiţi, profesorul va fi considerat cool.
6. Atitudinea în timpul orelor Se va face că nu-i observă pe elevi când îşi trimit SMS-uri sau când vorbesc la telefon. Un profesor adevărat se va gândi că aceste activităţi pot fi mai importante decât lecţiile lui plictisitoare. Profesorul nu-şi va umili elevii, cerându-le să răspundă sau să
Codul bunelor maniere pentru dascăli Argument: La vremuri noi, reguli noi!
scrie la tablă. În timpul testelor, îşi va face de lucru, astfel încât elevii să poată copia liniştiţi. 7. Aderarea la noile tendinţe Profesorul secolului XXI va avea pagină de Facebook, va aprecia fotografiile elevilor, făcute în cluburi, noaptea. Pe internet, nu va folosi niciodată scrierea corectă, ci va adera la tendinţele actuale ale gramaticii şi ortografiei. Va şti că elevii îl vor aprecia dacă în loc de „Să ştii că-ţi stă bine beat!” va scrie „sa shty k eshty beton asha critza”. Dacă va scrie corect va risca să nu fie înţeles de elevi. 8. Relaţia cu părinţii Profesorul va recunoaşte în faţa părinţilor că rezultatele slabe ale elevilor sunt cauzate de nepriceperea sa, nicidecum de moştenirea genetică a acestora. Va ţine cont de sfaturile părinţilor în ceea ce priveşte desfăşurarea orelor şi metodele didactice, chiar dacă unii dintre părinţii de azi sunt elevii repetenţi de ieri. Se ştie că, la predare, ca şi la fotbal, se pricepe oricine! Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU
Vila Melinda angajează cu contract de muncă, în condiţii avantajoase, barman şi ospătar. Relaţii la telefon 0254.545842, 0762.657455
www.zvj.ro
10 DIN JUDEŢ Nici un amator
De pajiştile Hunedoarei Primăria Hunedoara nu a reuşit să dea, prin licitaţie, 103 hectare de pajişti permanente din domeniul privat al municipalităţii. Astfel, printr-o hotărâre a Consiliului Local Hunedoara, s-a decis iniţierea cererii de sprijin pe suprafaţă de la APIA chiar de către municipalitate. Sprijin pentru peste 100 de hectare de pajişte În urma primei licitaţii organizate, nu au fost adjudecate toate suprafeţele de pajişti permanente din domeniul privat al municipiului Hunedoara scoase la licitaţie, întrucât nu au fost îndeplinite, de către ofertanţi, condiţiile prevăzute în documentaţie. La a doua licitaţie, nu s-a depus nicio ofertă pentru Păşunea Pestişu Mare şi pentru Păşunea Valea
Ziarul Vãii Jiului vineri, 6 iunie 2014
Seacă. În această situaţie, Consiliul Local Hunedoara, prin reprezentantul său legal, va depune la APIA cererea prin care se solicită sprijin pe suprafaţă în campania 2014, pentru restul de suprafaţă rămasă neadjudecată. Situaţia pajiştilor pentru care se solicită sprijin prin cererea unică de plată pe suprafaţă, în campania 2014, la APIA este următoarea: Păşune Pestişu Mare în suprafaţă de 101,38 hectare şi Păşune Valea Seacă - în suprafaţă de 1,7 hectare. Edilii din Hunedoara spun că, prin solicitarea de subvenţii de la APIA pentru pajiştile proprietate privată a municipiului Hunedoara, se vor obţine resurse financiare care se fac venit la bugetul local.
Singura variantă Decizia a fost luată într-o şedinţă de îndată convocată marţi, şedinţă în care conslierii locali din Hunedoara au aprobat suprafeţele de pajişti permanente din domeniul privat al municipiului Hunedoara, pentru care se va depune cerere de sprijin pe suprafaţă în campania 2014 la APIA, precum şi planul tehnic de întreţinere şi îmbunătăţire a pajiştilor aflate în proprietatea privată
OFERTA EDUCAŢIONALĂ COLEGIUL NAŢIONAL „MIHAI EMINESCU” PETROŞANI AN ŞCOLAR 2014 - 2015 Clasa a V-a, intensiv engleză. IMPORTANT!!!! Se poate înscrie orice absolvent al clasei a IV-a, de la orice şcoală din Valea Jiului!!! Înscrierile se vor face la sediul Şcolii Gimnaziale „Avram Stanca” Petroşani din Strada 1 Decembrie 1918, nr. 73. Informaţii suplimentare la telefon 0254542633 şi la secretariatul unităţii.
a municipiului Hunedoara pentru acest an. În nota de fundamentare la proiectul de hotărâre se precizează: „Consiliile locale, prin reprezentantul legal, pot depune cereri de plată numai pentru pajiştile permanente deţinute de acestea pentru care nu au fost încheiate contracte de concesiune sau de
închiriere ori pe care nu păşunează animalele fermierilor, cu respectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute la art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 125/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 139/2007, cu modificările ulterioare”. Mihaela PETROŞAN
Anunţ privind închirierea prin licitaţie publică deschisă a păşunilor din proprietatea privată a oraşului Petrila în data de 11.06.2014 Etapa III 1. Informaţii generale privind locatorul: Oraşul Petrila, codul fiscal: 4375097, adresa: oraş Petrila, str. Republicii, nr. 196, judeţul Hunedoara, tel./fax: 0254.550760, email: primaria.petrila2008@yahoo.com. 2. Informaţii generale privind obiectul închirierii: Obiectul licitaţiei îl constituie următoarele suprafeţe de păşune:
5 clase a IX-a, filiera TEORETICĂ: 3 clase cu profil real, specializările: - MATEMATICĂ – INFORMATICĂ, INTENSIV ENGLEZĂ (28 elevi) - MATEMATICĂ – INFORMATICĂ (28 elevi) - ŞTIINŢE ALE NATURII (28 elevi) 2 clase cu profil uman, specializările: - FILOLOGIE (28 elevi) - FILOLOGIE, INTENSIV ENGLEZĂ (14 elevi) – FRANCEZĂ (14 elevi) Înscrierile pentru clasa a IX-a se vor face după repartizarea naţională computerizată a absolvenţilor claselor a VIII-a, în perioada 17 – 25 iulie 2014, la sediul Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” Petroşani din Strada 1 Decembrie 1918, nr. 7. IMPORTANT!!! Pentru clasele MATEMATICĂ – INFORMATICĂ, INTENSIV ENGLEZĂ, respectiv FILOLOGIE, INTENSIV ENGLEZĂ – FRANCEZĂ înscrierea va avea loc în data de 17 iulie 2014 în intervalul orar 8 – 17, iar susţinerea testului scris şi a probei orale de limbă engleză, respectiv franceză, va avea loc în data de 18 iulie 2014, la ora 9. Modele de teste se vor afla la secretariatul Colegiului. Informaţii suplimentare la telefon 0254541574 şi la secretariatul unităţii. Ultima medie de Specializarea admitere 2009
Ultima medie de admitere 2010
Ultima medie de admitere 2011
Ultima medie de admitere 2012
Ultima medie de admitere 2013
Matematicăinformatică
8,59
9,03
8,59
8,90
9,33
Ştiinţe ale naturii
8,55
8,65
8,52
8,93
9,63
Filologie
8,72
8,55
8,14
8,76
9,00
www.zvj.ro
3. Durata închirierii: 5 ani 4. Preţul de pornire: preţul minim de la care porneşte licitaţia este de 60 lei/ha/an. Pasul de licitare la 5 lei, conform art. 3 din HCL 80/2014. Criteriul de atribuire: preţul cel mai mare al chiriei. 5. Taxa de participare la licitaţie: 200 lei. 6. Informaţii privind documentaţia de atribuire: Documentaţia de atribuire poate fi achiziţionată de la sediul Primăriei oraşului Petrila, str. Republicii, nr. 196, judeţul Hunedoara. Contravaloarea documentaţiei de atribuire este de 10 lei. 7. Cuantumul garanţiilor de participare pentru fiecare păşune în parte este prevăzut în tabelul următor:
8. La licitaţie pot participa, conform Secţiunii 3 din Caietul de sarcini: – persoane juridice – societăţi - persoane juridice – asociaţii ale proprietarilor de animale - persoane fizice 9. Valabilitatea ofertelor: Ofertanţii rămân angajaţi prin termenii ofertelor lor 90 de zile. 10. Data limită pentru solicitarea clarificărilor: 10.06.2014 , ora 12:00. 11. Termenul de depunere a ofertelor: Ofertele se vor depune la Primăria oraşului Petrila, str. Republicii nr. 196, judeţul Hunedoara, până la data de 11.06.2014, ora 09:00. Licitaţia va avea loc în data de 11.06.2014, ora 10:00. 13. Denumirea, adresa, nr. de telefon şi/sau adresa de e-mail ale instituţiei competente în soluţionarea litigiilor apărute şi termenele pentru sesizarea instanţei: Tribunalul Deva – Hunedoara, spre ştiinţă Primăria Petrila, str. Republicii, nr. 196, judeţul Hunedoara, tel./fax: 0254.550760, email: primaria.petrila2008@yahoo.com.
PUBLICITATE 11
Ziarul Vãii Jiului vineri, 6 iunie 2014
Oferim bani, cu rate fixe pentru salariaţi şi pensionari cu venituri mici, fără giranţi. Telefon 0727.737851
ANGAJĂRI
IMOBILIARE Vând garsonieră amenajată, confort I, plus boxă, zona Universităţii. Preţ negociabil. Relaţii la telefon 0724.501755
HOROSCOP Berbec (21 Mar - 20 Apr) S-ar putea să vă indispună un telefon primit de la o rudă. Este posibil să plecaţi într-o călătorie neprevăzută. Fiţi foarte atent, nu este exclus să plătiţi o amendă!
Rapid Ro SRL Petroşani angajează urgent personal (fete) spălătorie pentru perioada de vară. Relaţii la telefon 0766.337077
Vând apartament 2 camere, Iscroni-Aninoasa, lângă poliţie, decomandat, et. 1, termopan la dormitor şi sufragerie, preţ 15.000 euro neg. Telefon 0745.403652 sau 0230.573661
SC din Petroşani angajează în condiţii avantajoase personal contabilitate primară. Relaţii la telefon 0751.199100
Vând casă deosebită, pretabilă şi pentru pensiune sau hotel, cu lac pentru peşte, teren de tenis. Telefon 0751.199100
SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează brutari cu experienţă. Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, bl. 2/2 sau 0254.550160
Vând garaj cu canal de vizitare şi pivniţă situate în Petroşani vizavi de Liceul Economic, având suprafaţa de 25 mp. Înălţimea clădirii şi a uşii permite gararea şi a utilitarelor şi microbuzelor. Este branşat la curent de 380V. Preţ: 4500 euro. Telefon 0721.225359 sau 0768.406967
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
De vânzare/ închiriere în condiţii avantajoase spaţiu comercial situat în Vulcan, b-dul M. Viteazul, nr. 26 (fostul Orient). Relaţii la telefon 0762.257696
Astăzi sunteţi foarte critic la adresa celor din jur. Ar fi bine să acordaţi mai multă atenţie relaţiilor parteneriale. Încercaţi să fiţi mai atent la cheltuieli!
Vând casă situată în Tg-Jiu, str. George Coşbuc, nr. 2 construită în anul 2000. Casa cuprinde beci, parter cu terasă, etaj cu balcon şi pod pretabil pentru mansardare. Casa este termoizolată inclusiv placa podului şi este compusă atât la parter, cât şi la etaj din două holuri, living spaţios şi luminos, două dormitoare, baie şi bucătărie spaţioasă. Are posibilitatea compartimentării şi creării a două apartamente cu intrări separate. Dispune de un garaj dublu pentru autoturisme. Suprafaţă teren total 850 mp cu deschidere la stradă de 45 metri liniari. Toate facilităţile: apă, canalizare, gaze. Zonă foarte liniştită. Preţ neg. Telefon pentru alte informaţii: 0727.874449
Leu (23 Iul - 22 Aug)
SC din Petroşani angajează vânzător materiale de construcţii, şofer de TIR cu experienţă, tâmplar mobilier PAL şi bucătar cu experienţă. Relaţii la telefon 0751.199100 SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează în condiţii avantajoase maseuză (pentru sală de sport). Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, 2/2, sau 0254.550160
Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 10.000 euro. Telefon 0725.065800
Astăzi se ia apa în Lupeni
Taur (21 Apr - 21 Mai) Aveţi tentaţia să începeţi mai multe treburi deodată şi riscaţi să faceţi greşeli. Încercaţi să vă organizaţi mai bine! Nu vă faceţi iluzii cu privire la bani, azi sunt puţine şanse.
Dimineaţa s-ar putea să fiţi indispus din cauza dificultăţilor financiare. Abţineţi-vă de la orice fel de speculaţii!
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Se pare că sunteţi agitat şi nervos din cauza unor probleme financiare. Încercaţi să vă calmaţi, pentru că altfel riscaţi să aveţi probleme la serviciu! Este recomandabil să amânaţi deciziile importante. Evitaţi speculaţiile!
Fecioară (23 Aug - 21 Sep) S-ar putea ca relaţiile parteneriale să fie încordate datorită stării de agitaţie pe care o aveţi. Aveţi tendinţa de a miza totul pe o carte, ceea ce poate duce la un eşec de proporţii.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Nu sunteţi în cea mai bună dispoziţie şi aveţi tendinţa să exageraţi. Sunteţi nemulţumit din cauza problemelor financiare. Nu vă susţineţi cu încăpăţânare punctul de vedere!
Scorpion (23 Oct - 21 Noi) S-ar putea să vă schimbaţi programul din cauza unor probleme familiale. Nu este o zi favorabilă câştigurilor rapide!
SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani anunţă restricţii în furnizarea apei potabile pentru astăzi, 6 iunie 2014, în oraşul Lupeni, între orele 09:00 – 20:00. Zona afectată: Cartier Braia. Motivul restricţiei: anulare reţea veche şi cuplare reţea nouă str. Calea Brăii – Ardealului. Conducerea SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani mulţumeşte pentru înţelegere.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
SC REALCOM SA PETROªANI
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.
Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342
Limitaţi-vă la activităţi de rutină, care nu necesită prea multă concentrare. După-amiază vă liniştiţi puţin, în mijlocul familiei.
S-ar putea să vă sune o rudă din altă localitate şi să vă anunţe că intenţionează să vă viziteze. Evitaţi discuţiile aprinse cu partenerul de viaţă!
Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Astăzi s-ar putea să nu fiţi prea inspirat şi nici prea comunicativ. Evitaţi întâlnirile de afaceri şi călătoriile, pentru că sunteţi predispus la greşeli! Puteţi avea succes în activităţile casnice.
Peşti (19 Feb - 20 Mar) Se pare că nu vă simţiţi în apele dumneavoastră, tocmai acum, când aveţi multe de rezolvat. Nu vă enervaţi şi evitaţi discuţiile în contradictoriu cu membrii familiei!
www.zvj.ro
CMYK
Ziarul Vãii Jiului
12 FEL DE FEL
Dacă alţii pariază pe 5 din 40
Noi pariem pe Jesica Dubina dintr-a V-a
Jesica Dubina este elevă în clasa a V-a la Şcoala nr. 5 din Petrila. Tatăl său, Paul Dubina, a fost un destoinic miner la Petrila şi Lonea, iar acum e pensionar. Mama sa, Mihaela, e o croitoreasă apreciată în Petrila. Părinţii săi sunt din zona Botoşaniului, dar Jesica şi fratele său mai mare, Raul, s-au născut în Petroşani. Ei au o pasiune comună: muzica.
Metode infailibile
Raul cântă la acordeon şi orgă, iar Jesica e, deja, o apreciată solistă de muzică populară. Deşi are doar 12 ani, ea ştie foarte bine să-şi ascundă emoţiile. Pentru aceasta Jesica are două metode infailibile:
Cina pentru baci”.
fie că bea apă înainte de a intra în scenă, fie face câteva vocalize. Jesica, atunci când cântă, e mereu cu gândul la bădiţa de pe Jii: „Ţine, Doamne, norii sus / Să văd badea un s-o dus/ Şi luna l-o lumina/ Unde o cina…”. Partea proastă e că tânărului respectiv nu-i stă capul decât la mioarele lui: „Bade, tu când vii la noi/ Stai cu gândul tot la oi!”. Însă Jesica e hotărâtă să-l roage pe bunul Dumnezeu să facă ca să fie-al ei în mod definitive. Iar apoi, „sus la stână lângă foc/ ’oi sta cu el pe cojoc/ Şi-oi desface din desagi/
Costumul ei de scenă
este, deocamdată, împrumutat de la dl. Doda, dar Jesica are în minte un plan B: să trateze cu mama sa pentru a-i coase propriul ei costum. Deşi cântă din folclorul jian, Jesicăi îi place să mănânce altceva decât păsat şi sloi de oaie. Ei îi plac tocăniţa de ardei şi supele de găină cu tăieţei. Nu se dă în vânt nici după bucatele moldoveneşti. De fapt, nici nu prea mănâncă, pentru că vrea să-şi menţină o talie de manechin (acum are 155 cm şi 37 kg).
De două ori pe lună
îi place să pună la cale, alături de prietenele ei Denisa, Dana, Antonia, Beatrice şi Miruna, „petreceri în pijamele”. Pentru reuşită fetele au nevoie doar de patru sticle de suc, de pufuleţi, chips-uri, seminţe decojite, pop corn, covrigei şi praf de budincă. Cu acest arsenal alimentar, petrecerea fetelor ţine până la 11 dimineaţa. Astfel, fetele au aflat şi singure ceea ce a constatat Aristotel cu mai bine de două mii de ani în urmă: „Omul este, prin natura sa, o fiinţă socială”. Şi talentată… (Mihai BARBU)
vineri, 6 iunie 2014
La Petroşani
Weekend cu dublă premieră Ne aşteaptă un sfârşit de săptămână „în premieră”. Actorii Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroşani pregătesc pentru acest weekend două premiere. Cea pentru maturi,
„Zi că-ţi place!”,
în regia artistică a lui Andrei Mihalache, va avea loc mâine, 7 iunie, de la orele 18:00. „Suntem un popor iubit de Dumnezeu şi adorat de politicieni. Dumnezeu ne-o arată în fiecare zi; cei din urmă (sau urnă) o fac însă, în marea lor majoritate, din doi în doi, din patru în patru, din cinci încinci ani. Ciclic, României i se face curte asiduu (cu aranjamente florale, cu scrisori de dragoste şi fotografii zâmbitoare pe toate gardurile) până spune da în faţa urnei de vot. Apoi începe căsnicia, gospodăreala casnică, rutina. Dragostea se transformă arareori în prietenie; devine mai curând obişnuinţă, rutină cu miros de ceapă prăjită, dezgust reciproc abia disimulat, iar urna mai poartă doar cenuşa speranţelor incinerate. România e o femeie cu memoria scurtă, dacă nu chiar o masochistă. Altfel cum ar uita că istoria se repetă? Zi că-ţi place! este o glumă teatrală, pe alocuri sarcastică, despre libertate, încredere şi dezamăgire electorală. Ar fi mare păcat să nu rămână doar o glumă. Depinde de dumneavoastră...”, Andrei Mihalache. Spectacolul îl va avea ca invitat special pe Ionuţ Drăgotesc, jucând propriul rol. De asemenea, în sală va fi prezent şi autorul piesei, Valentin Nicolau. Preţul unui bilet este de 20 lei, iar accesul persoanelor cu vârsta mai mică de 14 ani este interzis.
Premieră şi la juniori
Duminică, 8 iunie, de la orele 12:00, şi copiii vor avea parte de o premieră. Spectacolul „Amelie şi Prinţul fermecat” este o dramatizare a Oanei Leahu după Fraţii Grimm. Regia artistică este semnată de Rareş Budileanu. Preţul biletelor: 8 lei pentru copii, 10 lei pentru maturi. Oana TUŢU, secretar literar Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroşani
www.zvj.ro
facebook.com/ziarulvaiijiului
şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc
pe Jiul de Est şi Jiul de Vest
Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul VI Nr. 156 6 iunie 2014 4 pagini
ISSN 2068 - 3650
Din „Ţara fetelor” în „Ţara diamantului negru”
Valea Jiului în jurnalul Mariei Banuş Cu prilejul împlinirii a unui secol de la naşterea poetei Maria Banuş, la Editura „Cartea Românească” a apărut în primăvara acestui an consistentul volum „Însemnările mele”. Cele două tomuri însumează 1208 pagini de notaţii, consemnate între anii 1927-1999, uneori cu regularitate, dar de cele mai multe ori pe sărite, de autoarea celebrului volum de versuri „Ţara fetelor”. Un redutabil istoric literar, Geo Şerban, a fost cel care a stabilit textul încredinţat tiparului, adnotând cu preţioase comentarii însemnările poetei, astfel încât cititorul să înţeleagă mai bine contextul social, politic, existenţial. Citind cu nesaţ, am descoperit cu surprindere nu doar că Maria Banuş a fost îndrăgostită de Zaharia Stancu sau că a fost o curajoasă ilegalistă comunistă, ci şi că a locuit o bună perioadă la… Petroşani. Prilej cu care a
Consemnată la Bucureşti, în februarie 1939, prima notaţie în care este amintit Petroşaniul apare la pagina 178: „Vezi revelaţiile făcute de Gellu Naum în toamna 1962, la Petroşani, despre Paul Păun şi caracterul lui urât, de trădător, certuri între avangardişti. Geo Vasile, îngrijitorul ediţiei, ne aminteşte că aceste precizări care încheie notaţiile sunt adăugate de poetă „la o lectură târzie”. xxx Sorin, soţul Mariei Banuş, era inginer la firma Nicolau. Inginerul Nicolau era un antreprenor care în epoca interbelică avea lucrări şi în Valea Jiului, blocuri la Petrila sau pe şantierul CFR LivezeniBumbeşti, ca să amintim doar câteva dintre acestea. În această calitate, de inginer constructor, ing. Sorin este trimis, periodic, în ţară, pe şantierele unde firma avea antamate lucrări. Astfel, în vara anului 1939, inginerul Sorin este trimis în Valea Jiului, unde se deplasează alături de soţia sa, Maria. Aceasta notează la Bucureşti, la 15 iunie 1939: „Plecăm la Petroşani. E departe, e ceva nou. Mă bucură şi-mi dă febră. Departe”. Se pare că aerul Văii Jiului nu e prea prielnic diaristului, din moment ce prima notaţie este consemnată, retrospectiv, abia la 6 iulie 1939, aceasta fiind prima scrisă la Petroşani. Este o notaţie amplă, întinsă pe mai multe pagini. Călătoria de la Bucureşti spre Petroşani este rememorată cu delicateţe, având, pe alocuri, accente bucolice: „Străbat Ardealul spre Petroşani. Trec pe la Sighişoara, Alba Iulia, Blaj. Toată Transilvania e numai rod, numai dealuri verzi. Bogată şi caldă. Peisaj intim, domestic gospodăresc. Nu are nimic copleşitor, nimic tragic. Te simţi ca acasă. Nu te violentează nimeni. Aspectul Sighişoarei foarte romantic, văzut din gară. Turle ascuţite pe dealuri. Verde proaspăt. Brazde de flori în gară”. La Simeria, Maria Banuş schimbă trenul. La restaurantul gării, intră în vorbă cu o doamnă mai în etate (curioasă din fire, de etnia Mariei), dar şi cu un „literat” braşovean care o recunoaşte, un semn al celebrităţii poetei: „La Simeria, schimb trenul. Odată cu mine, intră în restaurant o bătrână. Cum ne aşezăm la masă, mă întreabă: - Evreică? - Poftim? - Naţiunea… evreică?
aşternut pe hârtie o parte a experienţei sale în Valea Jiului. Am mai semnalat şi cu alt prilej că, exceptând presa, scrierile despre interbelicul Văii Jiului sunt relativ puţine. Graţie însemnărilor Mariei Banuş, acestea au sporit, nu doar numeric, ci şi calitativ. Chiar dacă în momentul în care a ajuns în Valea Jiului autoarea avea doar 25 de ani, era dotată cu o putere de percepţie extraordinară şi cu talent diaristic. Însemnările Mariei Banuş, chiar dacă uneori acestea sunt destul de acide la adresa comunităţii locale, ne devoalează o altfel de Vale, cu lumini şi umbre neştiute sau doar bănuite. Faptul că Maria Banuş era bucureşteancă i-a conferit detaşarea de a nota, fără parti-pris-uri, realitatea din Valea Jiului. În această pagină a suplimentului nostru cultural vă facem părtaşi la bucuria redescoperirii, pas cu pas, a Văii Jiului prin jurnalul Mariei Banuş. Marian BOBOC
- Dar de ce mă întrebaţi? (După asta putea să ştie) - Aşa. Mi s-a părut că sunteţi. - Nu, doamnă. Nu mai schimbăm decât câteva vorbe. Un tânăr brun, sărăcăcios îmbrăcat, se uită fix la mine. Nu-l cunoaştem. Deci îi plac. Pleacă de la masă, vine cu o femeie tânără, iar se uită la mine. În sfârşit se ridică, se apropie de masa mea. Nu sunteţi dvs. Maria Banuş? - Ba da. Era un cunoscut literat spre Braşov, funcţionar la C.F.R. Bătrâna ovreică din Moldova putea fi sigură că s-a înşelat. Aveam o satisfacţie ordinară, de om căruia i-a prins minciuna”. După episodul petrecut la restaurantul gării, Maria Banuş urcă în trenul din Petroşani. Pasagerii cursei Simeria-Petroşani îi rămân în memorie, astfel că în jurnal îi portretizează succint: „În automotorul spre Petroşani. Vagon de a III-a fără compartimente. Stăm la un loc cucoane, domnişoare, ţărani de pe aici, un ţăran din Maramureş, o pereche nepotrivită: el tânăr, frumuşel, cu gropiţă în bărbie, cu ochi sprinţari, cu aer de lucrător mai curăţel, ea cu păr creţ, cu dinţi de aur. În faţa mea, un om de vreo 30 de ani, cu înfăţişare de lucrător. Intru în vorbă. Mă lămureşte pe unde trecem. Îmi dă date, informaţii, din partea locului”. Tânărul o familiarizează cu geografia locurilor pe care le urmăreşte cu interes din mersul trenului: „Subcetatea se cheamă astfel după Cetatea lui Decebal, care nu e departe de aici, aproape de Haţeg. La Băniţa e cumpăna apelor. Acolo începem să coborâm. Într-o parte curge Jiul (…). Trenul suie în serpentine până la Băniţa. Trecem pe la Pui, pe la Merişor. Se văd funicularele, turnurile de apă, clădirile de la Petrila. Intrăm în Petroşani”. Tânărul nu este muncitor, ci… cârciumar. De la el află despre setea clasei muncitoare: „Ţine cazinou pentru muncitori la Lonea. Serbarea câmpenească la care a vândut 1.500 sticle de bere şi 600 de vin. Entuziasmul cu care povestea. S-ar fi vândut şi mai mult, dar n-a mai fost. Nu se ştia, o să fie, n-o să fie, din pricina ploii. Şedeau la umbră, fiecare cu mâncarea lui, şi tot mereu ieşeau câte unul şi cerea băutură”. Intrarea într-un tunel îi prilejuieşte o experienţă mârlănească: „În tunel, întinde o mână mare, aspră şi o pune pe braţul meu. O zvârl. Era cel mai lung tunel. Sunt foarte indignată. O femeie nu poate vorbi cu cineva, fără să fie bănuită de gânduri rele”. Cu
această notaţie se încheie memorialul drumului spre Petroşani. Din următoarea notaţie aflăm cât munceau şi cât câştigă minerii, dar şi ziuaşii: „Muncitorii din baie, băieşii, cum se spune pe aici, sunt foarte bine plătiţi. 120 până la 200 şi ceva. 8 ore. Trei echipe: 6–2, 2-10, 10-6. Unii capătă loc. Îşi fac case. Au radio. E cu totul altfel ca înainte. Înainte beau numai şi nu strângeau nimic. Tatăl lui Manţi lucrează şi el în mină. Dar el e ziaş (ziuaş, muncitor de suprafaţă – n.r.), lucrează la lemne şi câştigă mult mai puţin; 95 de lei pe zi, din care i se reţine mult: se trage jos mult pentru biserică, muzică, trotuar, îmi spune Manţi, când mergem spre piaţă (în 1939, piaţa era situată în actualul cartier Petroşani Nord, aproximativ în zona unde se află arteziană – n.r.). - Pe strada asta mai mult stau jidani (str. Regele Ferdinand, strada principală a oraşului, unde se aflau prăvăliile negustorilor evrei, era situată tot în actualul cartier Petroşani Nord – n.r.), zice Manţi. - Nu-i nimic pentru asta, că stau jidani. Mie mi-ar plăcea să stau aici. - De ce? Că-i aproape de scăldătoare? (ştrandul era amenajat, pe malul Maleii, în proximitatea actualei clădiri INSEMEX, unde fusese Fabrica de piele – n.a.) - Da. Aşa îmi place să mă scald”. Chiar dacă nu e locul aici să dezvoltăm subiectul, nu putem uita ce a însemnat anul 1939 pentru evreii români. Nici Maria Banuş, evreică şi ea şi soţul ei, nu uită: „Roza aia grasă şi pudrată, care a venit pentru curăţenie, îmi spune: doamna mireasă şi nu-i bai pentru asta. Un om cere cheia de la birou că şi-a uitat rocul înăuntru. Nici o apropiere de clasa muncitoare nu e posibilă. Cu nimeni din Petroşani. Suntem închişi în ghetou moral şi material. Nu trebuie să se afle că suntem evrei. Nimeni nu ar lucra pentru Sorin”. De la această tristă consemnare ne mutăm pe şoseaua Petroşani-Peştera Bolii: „Ieri a luat Sorin prima lecţie de şofat. Am mers spre Peştera Bolii, de-a lungul apei Bolii (de fapt, Băniţa – n.r.). Şoferul se numeşte Loy, e francez de origine, dar vorbeşte ca o boanghină. Nu ştie de ce a venit bunicul în România. O fi fost război sau revoluţie pe vremea aia. A rămas la Baia Mare, avea acolo mină, s-a însurat cu fata unui protopop. Tatăl lui a avut mină la Petroşani. Sunt francez, dar nu ştiu franţuzeşte. (va urma)
II
SPECIAL
vineri, 6 iunie 2014
Popas pe Jii (III) Îngerii minelor Mă plec pe sub bare de lemn, strecurându-mă printre stâlpii de sprijin, înaintând cu greu spre fundul gangului. Una din echipele ce perfora la câţiva metri înaintea mea, încetase lucrul. Minerii se odihneau o clipă. Unii scoaseră din coşuleţul agăţat de capătul unei bârne pâine şi mezeluri, începând să mănânce cu poftă. Eram la câţiva paşi de ei, când o lighioană îmi ţâşneşte de sub picioare. Ridic lampa şi văd pe margini câteva perechi de mărgele iscodindu-mă din umbră. Sunt nişte şobolani hidoşi şi graşi ca nişte porci în ajunul Crăciunului. Calc cu teamă de parcă drumul mi-ar fi presărat cu grenade şi risc să mă izbesc cu capul de suporţii galeriei. În adevăr, e oribil să simţi sub talpă zbătându-se cea mai oribilă făptură a lui Dumnezeu... Călăuza mea, care se depărtase, acum mă aştepta. Ştia pentru ce mă oprisem, fiindcă nu eram primul strein ce le călca tărâmurile. Râzând cu hohot, scoase din buzunar o bucăţică de pâine şi, aşezându-se pe un capăt de bârnă, cu lampa lângă el, începu să-şi cheme puişorii... Şobolanii îl luară cu asalt, sărind să apuce din mână, ofranda binevoitorului. Un miner cu bustul gol, pe care se prelingeau şiruri de sudoare neagră, terminându-şi masa, aruncă resturile lângă peretele galeriei. Din învălmăşeala lighioanelor, el prinse un şobolan năpârlit ce abia mai târa după el o coadă lungă şi solzoasă. „Ăsta e şeful - îmi spuse minerul. Eu îl ştiu de câţiva ani. De câte ori simte miros de mâncare, vine cu toată familia”. Pentru că eu amuţisem, maestrul miner îmi explică „afecţiunea” lor pentru uricioasele animale. Şoarecii aceştia sunt „îngerii păzitori” ai sfredelitorilor de cărbuni, care au reuşit să-i domesticească în oarecare măsură, împărţindu-şi hrana cu ei. Sunt mineri care vin cu merinde, special pentru anumiţi şoareci, cărora le-au dat chiar nume. Cea mai desăvârşită făptură a lui Dumnezeu omul - are un simţ în minus faţă de şobolanii minelor. Câteodată, în toiul lucrului, când se desprind straturile de cărbuni tăiate cu ciocane speciale, din cauza puternicelor trepidaţii, se întâmplă ca blocuri mari să se disloce din spate, strivind sub ele tot ce găsesc. Nenorocirile sunt adesea evitate de intervenţia promptă a guzganilor. În general, animalele inferioare au foarte dezvoltat instinctul de conservare. Aici, însă, ele dovedesc un simţ aparte, pe care îl poate invidia până şi stăpânitorul pământului. Datorită acestuia, intuiesc perfect momentul şi locul unde trebuie să se întâmple o prăbuşire. În clipele ce preced dislocarea blocurilor, şobolanii se agită, retrăgându-se prin locuri ferite. Lucrătorii observă şi-i urmează. Nu trece mult şi prăbuşirea nebănuită are loc. Mi s-au povestit cazuri, în care minerii, cufundaţi în munca lor istovitoare şi asurziţi de zgomot, n-au observat semnalul retragerii, continuând lucrul. S-au întâmplat atunci scene de eroism şi abnegaţie din partea acestor şoareci, care ar putea servi de pildă egoismului omenesc. Minerii au fost traşi cu dinţii de pantaloni şi, uneori, chiar muşcaţi, pentru a li se atrage atenţia şi a-i feri de pericol. De multe ori, însă, au fost striviţi împreună sub blocurile enorme de cărbuni, dislocate din tavanul galeriilor. Simţul acesta deosebit, cu care i-a înzestrat natura, n-a putut fi lămurit încă de nimeni. Să fie oare şobolanii hărăziţi să asculte înaintea noastră şi să simtă disocierea atomilor? Tot ce poate fi posibil! N-ar fi singura ironie a creaţiei! Astfel se explică veneraţia pe care oamenii adâncurilor o au pentru fiinţele acestea. Uciderea lor echivalează cu o crimă. Chipurile de smoală n-ar ezita să-ţi repeadă un târnăcop în ţeastă. Aici preţuieşti mai puţin decât un şobolan, om care trăieşti afară „unde numai copiii, femeile şi neputincioşii îşi câştigă pâinea!”. Minerii au orgoliul lor, şi tocmai ei, pe care noi îi considerăm „viermi ai
pământului”, nutresc pentru noi un dispreţ suveran, deoarece, oricine poate trăi la lumină, fără pericolul de a se prăbuşi cerul pe el. Printre stâlpi de lemn, oameni îmbrăcaţi sumar, sau chiar cu busturile goale, găuresc stânca de cărbune cu ciocane pneumatice, în genul celor cu care se sparge asfaltul uzat pe străzile capitalei. Lucrând „în acord”, fiecare îşi are stabilit cubajul unei porţiuni pe care trebuie s-o spargă, s-o aleagă şi s-o încarce în vagonete. În special, piatra se găseşte în cărbuni şi poartă numele de „şist”. Pe măsură ce se exploatează o fâşie, se mută schelăria, consolidându-se cu piatră golurile rămase, sau se produce o prăbuşire cu ajutorul dinamitei. Straturile carbonifere sunt împărţite în „orizonturi”, care se suprapun şi care au grosimi de zeci de metri. Între ele se circulă cu ajutorul ascensoarelor (corfelor) prin nişte puţuri adânci, ce duc până la suprafaţă, unde se termină prin turnuri de fier. Minerul îmi spune că aici ne aflăm la al şaselea orizont. Mi se face semn să înaintez. Mă sprijin de peretele negru şi desprind uşor cu degetele fâşii de cărbune. Sunt de un negru-verde şi pline de umezeală. „Acuma domnişorule, să ieşim la ziuă! „Noroc bun!”. „Noroc bun!”. Am coborât prin galeriile înguste, până la staţia corfei. Vagonetele manevrate de un sistem de lanţuri, după ce sunt încărcate, sunt coborâte în galeria principală, de unde le remorchează o mică locomotivă electrică. „Cât o fi ceasul?”. „Jumătate la şase”, - răspunse minerul; adică cinci şi jumătate. Nu-mi venea să cred că mă aflam în mină de peste patru ceasuri. Mina omoară până şi noţiunea timpului! Am ieşit la ziuă, dar ziua era în agonie. Ce alb mi s-a părut întunericul nopţilor deafară!
Umbrele veniseră să închidă groapa unui miner mort într-un accident. Când glasul preotului pieri în ultimul acord, din gloată se rupe o umbră ca o vedenie. Îşi ridică lampa lui de miner, care l-a purtat prin adâncurile pământului atâta amar de ani, o stinge şi-o agaţă de raclă: „Ia-ţi frate, singura ta avere de pe lumea asta!”. În zgomotul bulgărilor de pământ s-a frânt suspinul adânc al umbrelor. O aripă de vânt stinge flacăra lumânărilor. Un miner trebuie să fie îngropat numai în priveghiul luminii, care l-a călăuzit o viaţă întreagă prin tainiţele negre ale străfundurilor. Umbra străină de lângă gardul cimitirului a plâns pentru prima oară în viaţa ei!
Plâng umbrele
Aninoasa
Un convoi de siluete negre, cu ciucuri de lumină, răsar din gura minei vecine. Pare un şir de credincioşi, ce şi-au aprins lumânările de la altar în noaptea Învierii. În legănatul ritmic al lămpilor şi în pasul cadenţat al umbrelor, prinde a se înfiripa un cântec: „Când plini de colb, cu paşi trudiţi, Ieşim din mină obosiţi, Ne doare că o lumea rea”... Să fie oare mai rea decât infernul din care au răsărit?... Un vânt aspru izbeşte obrajii, torcând din bolţile crunte, răsuciri de ploaie şi omăt. Cântecul se curmă iute, iar liniştea începe să iasă din coclauri. Un glas de clopot se îngână cu vântul. Unde o fi pornit convoiul cădelniţând noaptea cu lămpile lui? Nici azi nu-mi lămuresc precis sentimentul ciudat ce m-a îndemnat să-i urmez. Ştiu că n-a fost curiozitate! Pasul meu a prins cadenţa, iar lampa, ritmul valurilor de lumină mişcătoare. Îmi strâng haina udă, fiindcă mă scutură frigul. Pe mâini îmi curg şiroaie negre prelinse după mâneci, iar bocancii s-au îngreuiat, încât abia îi mai urnesc din glodul drumului. „Măi frate, dă-mi o ţigare!”. „Iartă-mă, dar nu fumez!”. Se vede că vorbeam prea dulce, pentru oamenii aceştia obişnuiţi cu asprimea, fiindcă minerul înciudat, a ridicat lampa să-mi lumineze faţa. „Mă... tu nu eşti de-al nostru!”. Şi-a fugit de lângă mine, ca de lângă un ciumat. E absurd, dar o clipă mi-a părut rău că nu sunt cu-adevărat sfredelitor de adâncuri. M-am pomenit rezemat de gardul unui cimitir, între cruci de lemn strâmbe şi triste.
Localitate, născută de curând, e situată la câţiva kilometri Vest de Petroşani. Ascunsă între munţi şi dealuri, încât nici nu i-ai bănui existenţa, e izolată complet de calea ferată, care a dat atâta viaţă regiunii. Aici se află un grup de mine foarte important, cu o capacitate de producţie de peste 250 vagoane zilnic. (Minele Piscu, Priboi etc.). Sunt primit de câţiva ingineri de o rară amabilitate. D-l inginer Braha, un bucovinean simpatic, îmi explică formaţiunea şi poziţia straturilor, ţinându-mi un adevărat curs de geologie. În această localitate se află cel mai gros strat carbonifer din întreaga Europă, atingând 100 metri. Imensa bogăţie din sânul pământului s-a format din vegetaţia bogată a timpurilor antideluviene, pe care revărsarea apelor a ghemuit-o în această depresiune. Aici a fost pe vremuri un lac mare, legat de golful mediteranean, format în nordul Mehedinţiului şi în ţinutul Petroşanilor. Mi se arată chiar câteva fosile găsite în cărbuni, printre care, cochilii de melci şi un conglomerat din piatră de râu, găsit la 200 metri adâncime. Este cea mai bună dovadă de existenţa lacului prin aceste locuri, în vremurile de mult apuse. Vagonetele scoase din adâncul minelor, cu duh negru şi cald, sunt agăţate automat pe cablurile funicularului, care le transportă peste creştete de munţi şi peste abisul văilor, până la spălătoria din Petrila. Funicularul acesta are cea mai mare capacitate de transport din întreaga Europă, putând să ducă peste 10 vagoane pe oră. O clădire nouă, abia terminată, e înfiptă în marginea unei râpe, pe care s-a făcut plantaţie de
SPECIAL III
vineri, 6 iunie 2014
pomi şi s-a amenajat o grădiniţă. Sus se află birourile, spaţioase şi curate, iar jos se află băile minerilor şi „lămpăria”. Pretutindeni, domină icoana Sfintei Varvara, patroana minerilor. Un tunel lung perforează toată coama unui deal, fiind provenit dintr-o veche galerie de mină care a răzbit din Valea Aninoasei în Valea Piscului. De data aceasta, pătrundem în mină pe gura puţului principal, ghemuiţi în colivia ascensorului, cu ajutorul căruia se scot şi se coboară vagonetele. Prin galeriile întunecoase, cai frumoşi şi voinici, târăsc vagonetele încărcate cu bulgări de „aur negru”. Atmosfera e uşor respirabilă pentru că aerisirea se face în permanenţă cu ajutorul ventilatoarelor, care pot absorbi mii de metri cubi pe minut.
Arde! Suntem la o răspântie de galerii. Întunericul compact abia poate fi atacat de lumina lanternelor noastre. Deodată, un strigăt de alarmă, ne strecoară un fior adânc în inimă: „Arde! Arde!”. O clipă, am avut viziunea unei catastrofe groaznice. Şi, într-adevăr, ce poate fi mai înfiorător, decât să ia foc galeria unei mine, gazele să facă explozie şi să te transformi în câteva clipe în material pentru fabricat brichete! Ne-am retras imediat în gura unei galerii părăsite, unde erau depozitate stive de lemn pentru suportul pereţilor. Crainicul înfiorătoarei veşti era lângă mine. Pentru că eu nu ştiam încă ce să cred, se întoarse şi-mi spuse la ureche: „Mai avem puţin!”. Nedumerirea mea crescuse la maximum. Oare, oamenii aceştia obişnuiţi cu atâtea pericole nu mai au teamă de moarte? Rostise cu atâta calm ultimele cuvinte, încât începusem să cred că groaza îi atrofiase o parte din sistemul nervos şi că nu-şi mai dă seama de tragicul momentului. „Arde fitilul dinamitei cu ajutorul căreia se sparge o galerie nouă într-un masiv de piatră” - ne spuse calm inginerul Arghir, după ce ne lăsase câteva clipe, pradă panicii stârnite de miner şi aprinsă de imaginaţia noastră. Urmară 7 bubuituri înfundate, cu ţiuit scurt şi vibrare de aer. Blocul de piatră se prăvălise în ţăndări, sfârtecat de cele 7 cartuşe de dinamită înfipte în pereţii lui. Am plecat printre şiruri de vagonete spre grajdul situat în interiorul minei, la câteva sute de metri adâncime. Un mânz, nou născut, zburdalnic şi cu nările în vânt se apropie îndrăzneţ de noi. „Aceste animale, ne informează călăuza noastră, se nasc, cresc şi de multe ori mor tot în mină, fără să fi văzut vreodată lumina zilei. S-au întâmplat cazuri, când, după ani de zile de viaţă în bezna minelor, caii scoşi brusc la lumină au orbit imediat”. În zgomotul asurzitor al ciocanelor cu aer comprimat, am pornit spre corfe, cu gândul la tragicul destin al fiinţelor, care pot trece brusc din întunericul efemer în cel etern, fără să bănuiască cel puţin existenţa luminii. După o vizită prin sălile maşinilor care manevrează intrarea şi ieşirea vagonetelor din mină, am făcut un mic popas la casinoul societăţii. De aici, am plecat spre Vulcan.
Vulcan Vulcanul e o comună cu o populaţie de aproape 11.000 locuitori, cu străveche aşezare în gura pasului cu acelaşi nume.
Pe aici a fost secole de-a rândul drumul de trecere din Oltenia în Transilvania; pe aici au trecut glorioasele legiuni romane, dinspre Drubetae (T.Severin) spre Sarmisegetuza. Şi tot pe aici, a călcat pasul lui Mihai Viteazul, în drum spre curtea imperială de la Viena. Români voinici, cu pletele învolburate sub căciulă, au toţi chipul lui Horia, cum ni-l arată vechile stampe. Pe cai micuţi, ori în căruţe încărcate cu ciubere, trec agale pe drumul strâmt, furişat pe malul Jiului. O turmă se răsfaţă pe dâmbul unui deal. Ciobanul rezemat în bâtă, ne priveşte cu o nepăsare revoltătoare, cum priveşte şi viaţa care se frământă în jurul său. În faţa ochilor ni se desfăşoară un tablou rar: O turmă de oi, risipită pe deal, păscând printre coşuri le uzină şi un cioban în sarică, cu fluerul înfipt la chimir, la doi paşi de fabricantul unui instrument de război. Un zid de beton desparte viaţa patriarhală, cu toată poezia ei şi cu acel parfum de veche puritate, de uzina ce făureşte cea mai nouă născocire a omului modern - masca de gaze. Numai în timp de doi ani, s-au construit, în umbra marii uzine electrice, şi s-au pus în funcţiune fabricile necesare apărării naţionale. Societatea „Antigaz” şi „Acticarbon”, două emanaţiuni ale Soc. „Petroşani”, au pus aici nebănuită temelie de muncă în folosul neamului. S-au cumpărat ultimele tipuri de maşini, s-a format personal de specialitate şi se lucrează neîntrerupt la desăvârşirea operei începute. E de remarcat că aici se fabrică complet toate piesele din care se compune masca de gaze pe care o scot în serie. Materialul brut se găseşte aproape în întregime în ţara noastră. Se importă cauciucul brut, care se prelucrează tot aici, într-o fabrică cu posibilitatea de a lucra orice fel de obiecte cauciucate şi impermeabile. Cărbunele activ ce formează filtrul măştilor, e fabricat aici în uzinele „Acticarbon”, care mai lucrează şi decoloranţi. Diviziunea muncii e aplicată la maximum. Fiecare piesă, cât de neînsemnată, trece prin multe operaţiuni şi verificări, care mai de care mai minuţioase. Conştiinciozitatea executării pieselor, a montării şi a verificării, priceperea cu care sunt conduse lucrările şi zelul pe care îl depun harnicii muncitori şi ingineri, au drept rezultat crearea unuia dintre cele mai perfecte tipuri de mască contra gazelor, din câte se întrebuinţează astăzi în armatele moderne. Întreg personalul, fără nici un fel de excepţie, de la portar şi până la directorul general, e de origină etnică românească. Am văzut aplecaţi, peste maşinile lor miraculoase, Români în straie ciobăneşti, lucrând cu o abilitate uimitoare. Câtă putere de muncă, cât talent şi câtă inteligenţă ascunde neamul acesta simplu, nu se poate vedea mai desluşit ca în valea Jiului.
Pe defileu Cu greu îşi poate imagina cineva tot farmecul sălbatic degajat de minunatul defileu al Jiului. Pasul acesta, cunoscut sub numele de Surduc şi Lainici, nu-şi are asemănare. E o frumuseţe aproape ireală, un peisaj strivit de înălţimi, de hăuri adânci şi de linişte dumnezeiască. Apele Jiului, clocotind în fund de văi, se rostogolesc sfâşiate de colţii duri
IV SPECIAL ai stâncilor pe care încearcă să le biruie, cum au biruit în mii de ani şirul munţilor în care şi-au tăiat albia prăpăstioasă. Şoseaua Petroşani-Tg. Jiu se furişează pe ma luri, profitând de rupturile croite de ape. Uneori e atât de îngustă, că două maşini nu pot trece una pe lângă alta. Cu toate consolidările făcute de mâna omenească, dese surpări întrerup calea şi nu e rar cazul, când te opreşti în faţa unei stânci rostogolită în mijlocul drumului. În pereţii de stâncă, din loc în loc, se văd scobi turi de grotă, în care poposesc căruţe munteneşti în jurul focului. Arareori, din prispe abrupte, spumegă cascade, repezindu-şi apele spre vâltoarea văii. Pădurile bătrâne, cu trunchiuri scorburoase, po vestesc parcă drumeţului din vremile apuse. Vechea graniţă era situată pe malurile unui pârâiaş ce traversează şoseaua spre albia Jiului. Se mai văd încă ruinele casei grănicereşti şi urmele barierei de pe fostul teritoriu unguresc. Un stâlp cu două aripi mai poartă sub vopseaua românească dată acum mai bine de 20 de ani, culorile drapelului strein. Dincolo de podeţ, înfipt adânc în stâncă, un ţăruş de fier a purtat cu mândrie drapelul românesc pe care veneau să-l admire cei „de dincolo”, cărora nu le era îngăduit să-l aibă la ei acasă. Scări şi schelării de lemn se urcă temerar prin prăpăstii, spre guri de tuneluri colţuroase, abia străpunse. Se lucrează de zor la construirea căii ferate Bumbeşti-Livezeni, care va lega Petroşanii cu Tg. Jiu şi întreg bazinul carbonifer, cu Dunărea. Rarii călători prin aceste meleaguri poposesc o clipă în umbra monumentului ridicat pe malul stâng al Jiului, în amintirea generalului erou Dragalina, ucis aici în timpul marelui război, pe pământ olte nesc, la doi paşi de graniţa Ardealului pentru care lupta. Şi când priveşti negurile crunte ale munţilor, misterul prăpăstiilor şi al pădurilor seculare, simţi parcă moartea pândindu-te din cine ştie ce ungher. Dar, nu moartea groaznică, ci topirea lentă a fiinţei tale în neant şi pulverizarea ei în liniştea sublimă de care se izbesc câteodată, frânturi din clocotul apelor. Am trecut în plaiurile Gorjului, bătrânul ţinut oltenesc în care toată firea parcă-ţi povesteşte de răzmeriţa lui Tudor şi-a pandurilor săi. Un grup de ţărani, în costumele lor albe pe cari şerpuiesc înflorituri de şiret negru şi de ţărănci cu opregi (fote), purtând marame de borangic, lungi până ’n pământ, coboară de pe povârnişuri, spre tih nita aşezare monahală a Sf. Schit Lainici. În sălbăticia munţilor, departe de orice lumească aşezare, în liniştea profundă în care tronează dumnezeirea, lângă clocotul vijelios al apelor cu viituri ne gre, evlavia boierilor străbuni, a durat temelie de în chinăciune pentru Slava Celui de Sus. N-am văzut ctitorie mai bine situată în sânul naturii şi, deci, mai aproape de cer! Pisania de deasupra uşii, ne spune că: „În zilele prea luminatului Domnului nostru Eon Gheorghe Caragea Voevod, cu blagoslovenia prea iu bitorului de Dumnezeu episcopului nostru Galaction şi cu osârdia şi cheltuiala acestor ctitori s-au făcut acest schit” (Urmează numele boerilor). „În 1817 Augost 1, s-au săvârşit cu zugrăvitul”. Chipurile prea fericiţilor boieri se văd încă zu grăvite pe pereţii schitului, alături de sfinţi, cu vestmintele zgâriate şi cu ochii scoşi de trupele duşmane în timpul marelui război. Aici îşi făcuseră grajd pen tru cai. Urmele cuielor, de care îşi priponiseră
vineri, 6 iunie 2014
dobi toacele, se mai văd încă pe feţele mucenicilor şi ale nu ştiu căror jupânese cu cinste de ctitorie. În pridvor, pe poale de straie boiereşti şi odăjdii de sfinţi sunt zgâriate numele barbarilor ce-au ţinut să-şi imortalizeze vandalismul. Po v e s t e s c c ă l u g ă r i i d e m i n u n a t a Evanghelie fe recată în argint, pe care au furat-o vrăjmaşii, fără să ştie blestemul greu cu care era dăruită. Cartea aceasta, dăruită de „dumneaei coconiţa Anita Argetoianca”, de soţul ei „Costandin Argetoian”, de „clucerul Şerban Oteteleşian” şi alţii, era dată cu groaznic legământ: „Blestemat să fie de Dumnezeu cine o va lua, de unde oi da-o eu şi nu o lăsa-o de pe cuvântul meu” (1824). Blestemul coconitei Argetoianca şi al celorlalte cinstite feţe boiereşti, încrustat în argintul greu, al scoarţelor, a ajuns o întreagă împărăţie, ai cărei soli au pângărit altarul şi au smuls cartea sfântă din tihna acestuia. Schitul Lainici a găzduit pe Tudor din Vladimirii Gorjului, care se refugiase aici urmărit de Turci, după cum ne spune Aricescu în „Istoria Revoluţiei române din 1821”. Mungescu (unul din prietenii lui Tudorn.a.) chiamă pe egumenul schitului Lainici ce se întâmplase a se afla atunci în Jiu; îmbracă pe Tudor în vestminte călugăreşti, îi dete un paşaport cu nume străin pentru trecerea sa peste frontieră; şi îl recomandă apoi egumenului a-l ţine ascuns în „numitul schit până va trece pericolul”. Turcii nu l-au găsit şi nici nu ştiau de existenţa acestui sfânt locaş la care se ajungea cu greu pe că rări ascunse, fiindcă pe acele vremuri nu exista şo sea. De necaz însă, au ars conacul lui Tudor din Cerneţi, iar şeful lor - Capugiul - „întâlnind pe mar ginea Dunării un ţăran, îi tae capul şi-l duse la paşa din Rusciuc, asigurându-l că acesta e capul lui Tudor. Prin acest expedient, trimisul turc scăpă capul său”. (Aricescu). După războiul cel mare, schitul a stat 2 ani pustiu. Astăzi, e bine îngrijit, iar în faţa lui se construieşte arhondăria cu sprijinul Soc. „Petroşani” şi al altor binevoitori. Maşina coboară încet prin şerpuirile şoselei, spre Bumbeşti. Viaductele căii ferate, aproape terminată în părţile acestea, îşi aruncă arcurile uriaşe peste prăpăstiile Jiului. Un ciobănaş doineşte din caval un cântec hai ducesc. E doară din patria vestitului boier Iancu Jianu!... Munţii se pierd încet, încet, în dealuri stâncoase şi golaşe, din care creşte apoi un imens platou. Dar umbrele înălţimilor mă urmăresc încă. Îmi întorc pri virile şi le văd creştetele topindu-se în spuma norilor. Dacă, la început, m-au înfricoşat, acum simt răscolindu-se şi crescându-mi în suflet toată dragostea nea mului meu, pentru ocrotitorii săi de veacuri. Versurile cioplite în cremene, ale poetului Aron Cotruş, îmi vin pe buze şi le rostesc ca pe o rugăciune, îngânat de apele Jiului: „Ai noştri sunt aceşti munţi pietroşi, mănoşi, cărunţi, căci noi ne-am căţărat pe ei spre cer noi le-am deschis adâncurile de-aur şi de fier şi-am suferit prin ei pe ploi şi ger. Noi le-am spintecat uriaşele pântece, noi le-am proslăvit frumuseţile’n cântece şi le-am cunoscut sufletul şi furtunile mai bine ca ori şi cine”... (Sfârşit) Bucureşti, Iunie 1938.
CMYK
Prãvãlia cu istorii
Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X
Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VI Nr. 213 6 iunie 2014 4 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului
Petru Iacob, primul primar al Petroşaniului din România reîntregită,
Pe lângă că pretindea şpagă, nici nu rezolva cazul. Ba mai mult, mai încurca şi treburile primăriei… Moravuri edilitar-administrative de altădată (I) Petru Iacob, primul primar al Petroşaniului din România reîntregită, a condus localitatea (care pe vremea aceea era comună) vreme relativ îndelungată şi… complicată, până în 1924. Când, odată cu declararea Petroşaniului comună urbană (oraş), a fost înlocuit de fostul prim-pretor Gheorghe Drăgan. Întâmplarea relatată mai jos s-a petrecut în anul 1921, fiind probabil printre primele acte de corupţie administrativă semnalate la Primăria Petroşani. Din păcate, nu şi ultima şpăgăraie… Şpaga pretinsă şi încasată doar pe jumătate În anii de după Marea Unirea, noul stat, România Mare, îşi impunea cu oareşce dificultăţi administraţia română în Valea Jiului, parte, până în 1918, a Imperiului Austro-Ungar. Absenţa instituţiilor abilitate în controlul administraţiei, lipsa de experienţă/ eficienţă a acestora şi, uneori, ostilitatea elementului etnic alogen concurau din plin la încetinirea procesului instaurării administraţiei române, conform cerinţelor timpului. De la unii dintre aceşti factori derivau uneori şi cazuri de corupţie. Un astfel de caz s-a întâmplat în toamna anului 1921, când prim-secretarul primăriei Petroşani întreprinde o anchetă avându-l în vizor chiar pe întâiul stătător al urbei: primarul Petru Iacob. Acesta este dat în primire autorităţilor de către numiţii Sihevach Josef şi Emilian Kirsbaning. Aceştia erau croitori ai Petroşaniului care, pentru a-şi exercita meseria, aveau nevoie de un atestat comunal care certifica „dreptul de industrie de croitor”. Pentru obţinerea autorizaţiei, croitorii noştri au urmat căile legale, timbrând atestatul subscris de primul secretar. Astfel formalităţile odată îndeplinite, croitorii se prezintă la primarul Petru Iacob, care, prin semnătura sa, trebuia să încheie ciclul birocratic. Însă, ceea ce trebuia să fie un uzual gest administrativ, se transformă într-o poveste de corupţie. Primarul Iacob, negând legalitatea actului întocmit de prim notar, le pretinde croitorilor, pentru rezolvarea operativă a cazului, 200 lei. Deşi croitori, cei doi nu au avut buzunarele cusute, dar nici întreaga sumă asupra lor. Prin urmare, îi plasează primarului doar jumătate de sumă, adică 100 lei. Acesta îi bagă la teşcherea, dar, neîncrezător în cei doi, nu le eliberează atestatul până ce nu aduc şi restul şpăgii pretinse, adică 100 lei. Supăraţi de maniera în care au fost refuzaţi, croitorii se adresează autorităţilor administrative competente, dându-l în primire pe primarul Iacob şi cerând „cercetarea disciplinară şi a constata pentru ce se plătesc 200 lei primarului pentru subscriere.”. Poate că atunci darea de mită nu era pedepsită… Chiar dacă cei doi croitori-denunţători informează în plângerea lor că „astfel de cazuri s-au întâmplat mai multe”, primarul Iacob nu suportă rigorile legii. Orice asemănare cu personaje şi fapte reale din zilele noastre este, desigur, pur întâmplătoare. Însă, primarul Iacob nu este acuzat doar de primirea de foloase necuvenite, ci şi că
…încurcă treburile biroului de dări La 30 mai 1921, prim-pretorul plăşii Petroşani primeşte o solicitare, care-l vizează tot pe primarul Iacob, din partea prim-secretarului comunei. Din fericire, acesta nu mai devoalează un act de corupţie, ci unul, pur şi simplu, admin i s t r a t i v. Î n a c e l e v r e m u r i , p r i m a r u l Petroşaniului îşi desfăşura activitatea la comun cu serviciul financiar. Fiind vorba de cifre, la orice serviciu financiar e nevoie şi de o atmosferă propice calculării corecte a dărilor contribuabililor şi altor angarale financiare. Nu aşa se întâmpla la Primăria Petroşani. Motivul? Nervozitatea primarului Petru Iacob. De aceea, prim-secretarul primăriei, însărcinat să vegheze cu vigilenţă la bunul mers al treburilor administrative, cere „delăturarea” primarului din acel birou:
„Raportez că din cauza nervozităţii a Dlui primar secţia de dare e silită să nu mai lucreze nimic, aşa voi rămânea cu toate în restanţă, ceea ce direcţiunea financiară nu permite. Rog dispuneţi ca primarul îndată să fie delăturat din acel birou, căci nu am nici o lipsă de dânsul, ba din contră îmi încurcă toate lucrurile în aşa măsură, încât nici nu se mai pot întregi. Acele strigăte ce le aduce (…) nu se mai pot suferi, ba se amestecă în afacerile mele, care, personal, se ţin de mine, şi predă ca şi când ar fi primar de oraş”. Din păcate, în momentul când Petroşaniul a fost declarat oraş, Petru Iacob a fost schimbat ca primar, nemaiputând astfel să „predea” conform noii fişe a postului de „primar de oraş”. Ca o ironie a istoriei referitoare la inapetenţa primarului Iacob pentru chestiunile de ordin financiar, după instalarea ca primar al Petroşaniului a lui Romulus Miocu, acesta îl însărcinează cu gestiunea casieriei urbei pe… Petru Iacob. Nu avem nicio ştire dacă, după preluarea casieriei de acesta, în Primăria Petroşani atmosfera era la fel de încinsă ca în urmă cu 4 ani, în 1921… Însă, cu toate aceste deficienţe picante semnalate până acum, primarul Petru Iacob a fost, totuşi,
…un primar respectat Că Petru Iacob a fost un primar respectat, cu merite apreciate de către autorităţi, reiese şi din faptul că în 1926 este decorat cu o înaltă distincţie, Coroana României în grad de cavaler. Se mai spune că viaţa unui om este apreciată şi după ceea ce lasă în urma sa şi cum rămân faptele sale încrustate în memoria şi conştiinţa contemporanilor săi, după trecerea la cele veşnice. La moartea lui Petru Iacob, întâmplată în toamna anului 1927, la 67 de ani, o personalitate cu rădăcini în Petroşani, Sebastian Stanca, îl evocă pe cel dispărut: „(…) Petru Iacob a fost unul dintre aceia care din fragedă tinereţe până la moartea sa a dus o luptă dârză şi însufleţită pentru binele bisericii ortodoxe şi pentru izbândirea idealului nostru naţional. Peste 20 de ani a fost conducătorul minerilor români din Valea Jiului, prigonit de nenumărate ori din partea stăpânilor străini ai minelor de cărbuni, pentru că nu s-a sfiit niciodată să-şi dovedească fiinţa sa de mare român. N-a fost nici o mişcare bisericească şi naţională în Valea Jiului la care să nu fi luat parte conducătoare. Ura stăpânirii ungureşti şi-a pus ochii pe dânsul şi în 1916 l-a înhăţat şi l-a aruncat într-o închisoare din Cluj”.
Şi-a donat averea comunităţii Un alt aspect care merită semnalat este acela că, după moartea sa, primarul Petru Iacob şi-a donat întreaga sa avere comunităţii petroşenene. Un fapt care, după ştiinţa noastră, rămâne singular în istoria administrativă nu doar a Petroşaniului, ci a întregii Văi a Jiului. Judecând sub acest aspect, micile anomalii de corupţie sau inapetenţă comunicativă la locul de muncă a primarului Iacob parcă nici nu mai contează… E drept că în zilele noastre, când primarii sunt mult, mult, mult mai bogaţi decât Petru Iacob, acestora nici nu le trece prin cap „glonţul” actelor de binefacere comunitară, ci doar îmbogăţirea la… foc de mitralieră. Bineînţeles, nu a spiritului, ci a portofelului…
Marian BOBOC
Oare şi aceşti croitori i-au sărit la cap primarului Iacob?
II
PRĂVĂLIA CU ISTORII
vineri, 6 iunie 2014
Ieri s-au împlinit 90 de ani de la inaugurarea Mausoleului Eroilor de la Lonea
(…) toată lumea, ca la 4.000-5.000 de oameni, sta cu capetele descoperite în cinstea eroilor. Niciodată nu s-a văzut la Lonea o aşa mulţime de oameni la un loc” Monumentului Eroilor împreunată cu eshumarea au stat aceşti soldaţi eroi neîngropaţi, şi dând peste eroului necunoscut, observând următorul program: ei, jandarmii maghiari au constrâns pe sătenii Ineăşel 1. La oara 9 ½ plecarea din gara Lonea la Lepădat şi Chir Petru să-i îngroape, punându-le în Fabrica de cărămidă pentru ridicarea osemintelor; vedere o plată oarecare, ceea ce nicicând nu li s-a 2. Reîntoarcerea cu acelaşi tren la gara Lonea; dat. 3. Plecarea de la gara Lonea la mausoleu; La 1 iunie 4. Serviciul religios; Exhumarea ziarul local publica pe 5. Discursurile, punctele de În dimineaţa zilei Eroilor din acest an (1924 – prima pagina articolul „O orchestră, cor şi producţiunea n.a.), la oarele 6’15’’ s-a început exhumarea eroilor vrednică pomenire”. De menelevilor şcoalelor primare din loc; necunoscuţi prin asistenţa medicului Dr. Şandor, ţionat că semnatarul articoCirculaţia trenurilor Dir. delegat al medicului de circumscripţie, şi Traian lului, preotul greco-catolic minelor: Bârsan, funcţionar, ca delegat al Direcţiunii Minelor Virgil Pop, a fost şi un membru 1. Din Petroşeni spre Lonea, din localitate, însoţit de Gh. Marcuş, funcţionar de frunte al redacţiei „Gazeta la oarele 7 ½, 9 ½, 11 ½ î.d.m. auxiliar. Abia s-a început săpătura şi la cap s-a dat de Jiului”, o prezenţă activă în 2. De la Lonea spre o piatră, care probabil a fost pusă de semn viaţa culturală a Văii Jiului, Petroşeni, la oarele 1, 3, 4 ½ şi 6 mormântului, dar cu vremea fu îngropată sub pământ. autor a numeroase articole cu ½ d.m.” La o adâncime de abia 80 cm, s-au aflat oasele tematică religioasă, didactică, Direcţiunea minelor sta- antebraţelor celor doi soldaţi, apoi două bucăţi cranii de moralitate ş.a.m.d. tului Lonea, în afara invitaţiei pu- cu părul în putrefacţie, apoi s-au aflat, rând pe rând, În „O vrednică pomeblicate la ziar, lansează invitaţii şi celelalte osăminte, toate în poziţie culcată nire”, Virgil Pop subliniază scrise şi către instituţiile Statului naturală. La adâncimea de un metru s-a dat deja de Mausoleul Eroilor Lonea efortul făcut pentru ridicarea (vezi facsimilul 1). În sfârşit vatra mormântului aşternută cu fân pornit în acestui monument-mausoleu şi soseşte şi mult aşteptata zi. putrezire. importanţa acestuia pentru comunitatea locală: Sub titlul „Coloniile miniere erariale, aparţinătoare Cine sunt eroi? Direcţiunii minelor statului din Lonea, sunt în „O importantă prăznuire la Lonea” Comisia de exhumare a cercat cu cea mai mare pregătirea unei serbări naţionale de cea mai mare Ziarul local publică, sub semnătură aceluiaşi atenţie după obiecte de pe care să poată constata importanţă sufletească: pomenirea vrednică a Zilei Virgil Pop, în două ediţii consecutive relatarea pe larg identitatea eroilor. Dar s-au găsit numai nişte resturi Eroilor, ce se va prăznui la sărbătoarea Înălţării de haine militare, în care au fost învăluiţi şi a evenimentului: Domnului. Prin îngrijirea vrednică de laudă a „Ziua Eroilor din acest an la Lonea s-a sărbătorit înmormântaţi (fără sicriu). S-au aflat nasturi, parte Direcţiunii minelor se construieşte un monumentcu un fast deosebit de mare, ce a întrecut mult de palton militar, parte de la vreo pânză de cort mausoleu al Eroilor, un monument de toată militar: s-a mai aflat o tabacheră de tinichea, cadrele festivităţilor obicinuite până acum. frumuseţea, sub care vor avea să zacă osemintele În faţa palatului Direcţiunii Minelor s-a ridicat ruginită, dar goală, şi o cutie cu chibrite, care erau, Eroului Necunoscut. Cu acest prilej se vor exhuma un grandios mausoleu în cinstea eroilor necunoscuţi ce e drept, umede şi pălite, dar încă în stare bună. osemintele a lor doi soldaţi eroi, necunoscuţi, soldaţi morţi pentru patrie în războiul pentru întregirea S-a mai aflat ceva obiect de metal, de pe care nu s-a din vechiul regat, şi înmormântaţi provizor lângă neamului. În cripta acestui mausoleu avea să se aşeze putut constata sigur ce a fost anume: se dă cu fabrica de cărămidă, osemintele lor scumpe se vor spre vicinică pomenire osămintele a lor doi soldaţi socoteala că a putut fi o parte constituantă din o conduce cu procesiune religioasă la Cimitirul Eroilor şi necunoscuţi morţi aici în primele zile ale lunei puşcă militară. În sfârşit, s-a aflat o bucăţică de între mari serbări, aranjate cu chor vocal, cu Septembrie din anul 1916, şi îngropaţi atunci în mod lumină colorată, dar în stare bună; se vede că aceşti orchestra minieră şi cu un prohod mare bisericesc şi, eroi au avut aproape vreun vecin bun şi evlavios care provizoriu lângă fabrica de cărămidă. pre lângă onorul dat de o trupă de soldaţi, se vor aşeza spre vecinică odihnă în cripta mausoleului. Se vor rosti cuvântări ocazionale, pentru preamărirea Gavrilescu vorbind la o întrunire acestor eroi, din partea autorităţilor bisericeşti şi civile din localitate, şi astfel se va inaugura o nouă eră de cultul eroilor şi a patriei în aceste colonii miniere, atât de mult încercate în trecut de valuri şi curente distrugătoare de suflete. Este aceasta în coloniile miniere erariale din Lonea un început bun şi foarte îmbucurător pentru lucrarea de progres moral şi cultural ce se aşteaptă acolo. Şi suntem în ferma nădejde că în curând se va putea pune şi baza clădirilor bisericeşti, care de atâta vreme se aşteaptă, şi faţă de care dl. Ministru al Industriei şi Comerţului Tancred Constantinescu, precum şi dl. ministru Ghe. Tătărescu arată cel mai viu interes. Dea Dumnezeu ca toţi oamenii de bine (…) să se concentreze în jurul realizării celei mai ardente chestii a muncitorilor din aceste colonii: ridicarea morală şi culturală prin clădirea de biserici corespunzătoare şi prin şcoli de model. le-a aprins o lumină, cu care s-au şi îngropat. Epopee tragică Ziua realizării acestui program moral şi cultural Aşadară, nu s-a putut afla nici un obiect de pe În focul luptelor grele din luna Septembrie 1916 va fi cu adevărat o zi de vecinică pomenire, prin care care să se poată stabili identitatea soldaţilor eroi”. urmate pre Jiu doi soldaţi din armata română fură se va pune o temelie neclintită consolidării patriei în transportaţi şi aşezaţi la o casă din apropierea fabricii această Vale a Jiului”. Eroii pe catafalc de cărămidă Lonea. Unul era deja mort, iar celălalt După această avanpremieră, aflăm Osămintele scumpilor noştri eroi le-a aşezat grav rănit. Pe lângă toată străduinţa a unor locuitori comisia într-un sac de pânză albă; oasele aveau încă vecini, de a-l nutri, îngriji şi de a-l mântui baremi pe Programul manifestărilor acesta pentru viaţă, a treia zi a decedat şi al doilea un conţinut considerabil de unsoare, căci pânza albă Sub titlul „Lonea/ Întru pomenirea eroilor”, soldat. Dar se începură luptele grele, cari au durat îndată s-a pătruns peste tot de unsoarea lor, deci publicul este înştiinţat: „Direcţiunea Minelor Statului săptămâni de zile. Armata română, fiind sub foc şi în oasele încă n-au ajuns în stadiul dizolvării. Pentru a se din Lonea va arangea în 5 VI crt. (Ziua Eroilor) retragere, n-a avut timp să-i transporte de aici ori evita eventuala infecţie au fost vărsate cu acid începutul la oara 9 ¾ î.d.m. serbările de dezvălire a baremi să-i îngroape, ci aproape 3 săptămâni de zile carbolic crud, şi apoi învăluindu-se sacul cu
Întrucât ieri s-au împlinit 90 de ani de la inaugurarea Mausoleului de la Lonea, vă propunem o reîntoarce în timp. Suntem în vara anului… 1924.
PRĂVĂLIA CU ISTORII III
vineri, 6 iunie 2014
osemintele într-o pantă treicoloră s-au aşezat în sicriul anume pregătit, iar sicriul asemenea fu învăluit cu pânză treiculoră. Lângă mormânt s-a improvizat un cort de frunză verde şi acolo s-au aşezat eroii noştri pe catafalc, străjuiţi de câte doi soldaţi ai garnizoanei Petroşeni. Sicriul fu împodobit cu numeroase cununi făcute şi dăruite de personalul fabricii de cărămidă.
1
Serbarea înhumării eroilor Între oarele 8-10 a.m. s-au ţinut servicii divine la toate bisericile. Deja de pe la oarele 8 începe să se adune muncitorimea din toate coloniile, parte la biserici, parte pe platoul din faţa gării, parte în apropierea monumentului eroilor. Pe peronul gării se postează orchestra minieră, mai apoi soseşte şi o trupă de soldaţi ai garnizoanei Petroşeni, sub comanda dl. locotenent Lavric, şi mulţimea oamenilor distinşi din Petroşeni şi jur.
Serbarea închinării eroilor Între oaspeţi am putut remarca pe dl. Popescu, şeful Siguranţei Petroşeni, Pănoiu, judecător de ocol Petroşeni, ing. Ioan (Petroşeni), ing. Sibila (Petroşeni), Emil Pop, mare comerciant (Petroşeni), prof. Boga (Petroşeni), ing. Szécsey (Petrila) etc. După oarele 10 a.m. cortegiul stătător din 6 preoţi în ornate, precum şi autorităţile civile urmate de o parte din popor au plecat din gara Lonea spre Fabrica de cărămidă, unde s-a ţinut un scurt serviciu divin, iar la oarele 10 ¾ ridicându-se osămintele s-a plecat spre locul destinaţiunii. La sosirea în gara Lonea miliţia garnizoanei Petroşeni, sub comanda d-lui locotenent Lavric, a prezentat onorurile militare, iar muzica a intonat „La rugăciune”, în vreme ce toată lumea, ca la 4.000-5.000 de oameni, sta cu capetele descoperite în cinstea eroilor. Niciodată nu s-a văzut la Lonea o aşa mulţime de oameni la un loc. După acestea s-a format cortegiul în ordinea: orchestra minieră, miliţia, preoţimea, sicriul purtat pre umeri de 4 soldaţi, oaspeţii, membrii Direcţiunii Minelor şi autorităţile locale, poporul. Sub acordurile unui marş funebru a pornit cortegiul impozant (era o mare de capete şi drapele) parcurgând strada Regina Maria, şi oprindu-se în faţa grandiosului monument al eroilor, sicriul fu depus în faţa mausoleului, urmând a se face slujba bisericească după ritul fiecărei confesiuni. Prima oară ia cuvântul dl. director al minelor Statului din loc, ing. Valer Socol, vorbind despre însemnătatea zilei, apreciază virtuţile eroilor morţi în războiul pentru reîntregirea neamului; apoi, prin o frumoasă alocuţiune se adresează către cei doi eroi necunoscuţi aşezaţi aici, ca un simbol sfânt al tuturor, îi asigură despre recunoştinţa noastră, a urmaşilor, şi promite ocrotirea văduvelor şi orfanilor. În sfârşit termină, predând autorităţilor bisericeşti osămintele spre binecuvântarea sacră. Încep serviciul divin împreunat cu parastas pentru odihna sufletelor eroilor morţi în război, după ritul fiecărei confesiuni, terminându-se cu sfinţirea monumentului, după care au urmat cuvântările preoţilor. Preotul ortodox român Coriolan Drăgan, printr-o însufleţită vorbire, face asemănare între trecutul de obidă al neamului şi prezentul fericit, arată cât de dezbinat şi cotropit de străini şi de duşmani fiind, a suportat cu adevărat suferinţele Golgotei, însă după acestea a urmat, prin jertfele neasemănat de mari ale eroilor, învierea, bucuria împlinirii visului de veacuri. Arată cum mamele şi soţiile, alături cu eroii neamului, au purtat calvarul suferinţelor. În sfârşit, se adresează către văduve şi orfani, cărora trebuie să le picure mângâiere în suflete conştiinţa că morţii lor sunt şi eroii neamului, şi că dacă la orice capodoperă (cum a fost de ex. şi clădirea Mănăstirii Argeş), s-au cerut totdeauna jertfe mari, cu atât mai vârtos a trebuit să reclame jertfe mari clădirea Românie Mari. Termină vorbirea cu o frumoasă pareneză către eroul necunoscut. Preotul greco-catolic român Virgil Pop (autorul acestei minuţioase relatări – n.r.) propune a se face pomenirea tuturor celor ce au murit în decursul veacurilor trecute pentru cauza românismului, şi în special evocă din morminte figurile mari ale istoriei: Mihai Viteazu, mort pentru cauza întregirii neamului, Horia, Cloşca şi Crişan, frânţi în roate pentru că au cerut drepturi poporului obidit, apoi martirii neamului din temniţele ungureşti etc. Preotul romano-catolic maghiar Karda şi cel reformat, L. Baczó, au arătat cum cultul eroilor poate duce popoarele fără deosebire de neam şi confesiune la înfrăţire şi cum datori suntem a ne insufla de spiritul de jertfă al acestor eroi şi de idealurile lor, ca să desăvârşim tot mai mult aceea ce ei au creat, împărăţia dragostei, înfrăţirii tuturor şi a păcii. Ia cuvântul comandantul militar Lavric arătând cum prin pomenirea eroilor ne împlinim o datorinţă sfântă. Propune ca pildă de idealism şi jertfă pentru patrie exemplul eroinei Gorjului, Ecaterina Teodoroiu; în sfârşit mulţămeşte Direcţiunii Minelor Statului că prin ridicarea acestui mausoleu grandios, ne-a pregătit o aşa frumoasă şi veşnică pomenire a eroilor.
Directorul administrativ al minelor Statului, dl. N. Gavrilescu, prin o mişcătoare vorbire insuflată de cald naţionalism, predă spre îngrijire comunei politice Petrila monumentul împreună cu comoara scumpă, cu osămintele eroilor necunoscuţi, care cu strigătul ura mergând la atac au murit luptând sub comanda celui mai viteaz comandant, care este Regele Ferdinand. (La pomenirea Regelui urale îndelungate răsună din piepturile mulţimii din popor). Primarul Gheorghe Giorgică relevă datoria sfântă faţă de eroii neamului, mulţumeşte Direcţiunii Minelor Statului pentru jertfa mare şi pentru prinosul adus eroilor prin acest frumos mausoleu, împlinindu-se o veche dorinţă a comunei Petrila, şi promite îngrijirea cea mai aleasă faţă de acest monument şi cimitir al eroilor. După rostirea discursurilor festive între onoruri militare date prin salve de puşti şi sub acordurile orchestrei miniere, care a executat bucăţi prea frumoase din „Faust”, fu slobozit sicriul în mormânt. Serbarea s-a încheiat prin drăgălaşe declamări ale elevilor şcolilor primare, cântece naţionale, urmate de corul Direcţiunii Minelor, alternate cu execuţii măestre ale orchestrei miniere. La orele 13 s-a ţinut un prânz festiv în onoarea oaspeţilor, în care s-au rostit câteva toasturi: V. Câmpian, funcţionar, a toastat pentru Rege şi înalta sa familie, directorul şcolar Bujorean pentru comandantul garnizoanei, înv. Simion pentru Direcţiunea Minelor, colonelul în rezervă Cecais pentru înfrăţirea popoarelor prin progresul culturii şi civilizaţiei; au vorbit plăcut şi emoţionant dl. locotenent Lavric, ca basarabean, despre suferinţele îndurate pentru naţiune sub dominaţia rusească, iar dl. Director al Minelor, Gavrilescu, despre întărirea sentimentului naţional prin progresul în cultură şi despre absurditatea teoriei internaţionalismului bazat pre ideea desfiinţării graniţelor etnice şi naţionale. Dl. Popescu, şeful Siguranţei Petroşani, a arătat că numai o politică democratică şi civilizatorică poate duce la asimilarea şi înfrăţirea popoarelor, şi chiar aceasta e şi politica României, care, deşi nu-şi arată momentan efectele salutare, din cauza preocupărilor multe şi a iritaţiei ce domneşte în urma războiului în inima oamenilor de azi, dar urmaşii, nepoţii noştri, vor gusta, într-adevăr, roadele binecuvântate ale acestei politici democratice şi civilizatorice, ce şi-a pus în program România, şi vor simţi cu adevărat, ce fericire este a trăi în România. Ca de încheiere închină în cinstea populaţiei, fără deosebire de neam şi confesiune, a României Mari. Prânzul festiv s-a încheiat cu cântece naţionale şi cu o vie animaţie şi manifestaţie pentru cauza naţională. Ziua Eroilor din anul 1924 va rămânea neştearsă în amintirea populaţiei muncitoreşti din Lonea şi se poate socoti ca un eveniment capital în viaţa moralculturală şi naţională din Valea Jiului”. Relatarea preotului Virgil Pop impresionează şi astăzi prin concizie şi puterea de a reda atmosfera, putând constitui, alături de alte scrieri din epocă, un exemplu concret pentru lucrătorii din presa zilelor noastre.
Ing. Nicolae Gavrilescu, director administrativ al minelor Lonea şi vestit filantrop, la o bere.
IV PRĂVĂLIA CU ISTORII
vineri, 6 iunie 2014
S-a întâmplat la Lonea prin anii 1935-1936
Cum şi-a căutat nevastă Traian Moşic Traian Moşic, preot şi hâtru memorialist al estului Văii Jiului, este o mai veche cunoştinţă a cititorilor Prăvăliei… noastre. Astăzi vă invităm la o lectură cu un subiect mai deosebit: preotul Traian Moşic ne povesteşte cum şi-a căutat, şi în cele din urmă şi-a şi găsit, consoarta. Acţiunea se petrece în anii ’35-’36. După lectura avatarurilor căutării consoartei, am tras concluzia că în Lonea interbelică locuia un număr însemnat de femei nu doar şarmante, dar şi cu lectură la bază. Dacă nu ne credeţi, luaţi de citiţi… Mulţumim distinsului poet Dan Nistor pentru colaborare. (M. BOBOC) Am stat un an acasă (după absolvirea facultăţii teologice – n.r.), ajutând în treburile gospodăriei. Mă preocupa găsirea unei partenere de viaţă, astfel să pot fi sfinţit ca preot şi să-mi aflu parohia, pe care mult mi-o doream să fie în Valea Jiului, aproape de părinţii mei şi de locurile dragi ale copilăriei şi tinereţii. Tata îmi dădea diferite sfaturi, văzându-mi viitorul meu de preot alături de o femeie potrivită de a fi preoteasă. Vecin cu noi era preotul Simion Suciu, din parohia Cimpa, care avea încă două domnişoare nemăritate. Tata mi-o recomandă pe Lena, dar era cu mulţi ani mai vârstnică decât mine. Îmi recomandă apoi pe Cornelia Branga - cu tatăl om înstărit, poienar cu prăvălie şi cârciumă în Cimpa. Noroc cu mama, care i-a spus: „Dănucă, tu cum vorbeşti?!, avere avem noi destulă!”. Atunci aduce vorba de Mărioara lui Radu. Radu, alt poenar care a avut prăvălie şi care avea locurile apropiate de cele în care m-am născut şi am copilărit, dar stătea mult prin prăvălie şi cârciumile apropiate. Îmi spune tata: „Ba că-i bună Nica Ileana Codrean”. Lam rugat pe tata să mă lase în pace, că mi-oi găsi eu o muiere. Îmi zice apoi de Hani Glodean, fosta mea colegă. Părinţii, onorabili, aveau un restaurant. Îmi plăcea Mariţi Borza, frumoasă, tot colegă dea mea, dar care foarte devreme s-a lăsat curtată de un tânăr mult mai în vârstă decât ea, Tolvay Ilnö. Mai târziu, ing. Mărdărescu o lua şi o plimba zilnic cu maşina sa. Inginerul avea singura maşina din Lonea, era băiatul generalului Mărărescu, care a luptat la Mărăşeşti şi la Budapesta împotriva lui Bela Kuhn. Mai târziu, când Episcopul român din S.U.A. Policarp Morusca mi-a propus să iau o parohie ortodoxă pe pământ american, Mariţi mi-a spus s-o iau de soţie şi să meargă cu mine. S-a măritat apoi cu Duşa şi apoi cu Stoica Nicolae, ambii divorţând…
Surorile Crişan et comp. La apa Jiului, 1923.
Excursie cu preoţii şi familia la Valea Popii, 1935.
Maria Crişan, Septimia Murgu, Traian Moşic, Traian Murgu, preotul Coriolan Drăgan, preotul Zoican, preotul Fanu, preotul Iulian Pop, preotul protopop Ioan Duma. În faţa stânei lui Dănucă Moşic.
Vichi Pop… m-au alungat insistenţele mamei sale, care tot îmi spunea: „Vichi ar fi bună pentru tine”. Tomuţa Neli… învăţătoare, bună, cuminte, cu tatăl său, subfuncţionar la Direcţia Minelor Lonea, eram per-tu, m-a speriat maică-sa, gureşă, vulgară. O altă insistenţă care m-a făcut să fiu distant faţă de fetele Tecău – Nuţi-Irina (învăţătoare în Lonea, care picta frumos) şi Reli-Aurelia (absolventă a Şcolii Normale din Lugoj şi ea învăţătoare în Lonea) -, fete studioase, cu biblioteci, a fost a preotului şi prietenului de suflet Coriolan Drăgan. Acesta, fără să mă întrebe, îi dă nădejdi tatălui, Petru Tecău, şi Nuţicăi că ar fi bună pentru mine. Cu Dumitru Pop (viitorul meu naş de cununie), cu Traian Bârsan, cu Murgu Traian (perceptor în Lonea) eram prieteni şi adesea ne întâlneam pe la Cazinoul Funcţionarilor din Colonia Brătianu, la cârciuma-restaurant-cinematograf Krupa. Într-o zi l-am rugat pe Murgu – care se căsătorise în ianuarie 1933 cu Septimia Crişan, avându-i naşi de căsătorie pe Dumitru Pop şi Mărioara (una din cele 3 fete ale preotului Simion Suciu) – dacă mi-ar face un serviciu. Anume, să aducă vorba despre intenţia mea de a mi-o prezenta pe Cornelia, sora Septimiei. Cornelia era secretara notarului Pop Valer, din Peşteana, rudă cu Dumitru Pop. Aşa că tot îmi făceam drumuri, aveam treburi pe la primărie, mai stam de vorbă c u Cornelia, ba o întâlneam pe stradă. Era cetită, discutam despre lecturile comune. Fetele Crişan au fost invitate când am făcut excursia la stânele de pe Valea Popii cu studenţii teologi de la Sibiu în mai 1935. Au fost invitate la balul nostru de la Restaurantul Krupa şi l-au cazat pe colegul nostru teolog Hariton Eşeanu. Aşa că deve-
nisem prieteni, cu un început de ataşament reciproc. Timi era comunicativă, deschisă, veselă, în contrast cu Murgu Traian, din Banatul Sârbesc, mai închis şi puţin la vorbă. Într-o ocazie, în grădina lor din Colonia Brătianu (atunci Wekerle), care pe româneşte în copilăria mea avea numele de Ploştină, până una-alta ne-am hotărât să ne logodim. Aceasta a fost în 25 martie 1936, de Bunavestire sau Blagoveştenia. În aceeaşi zi s-a sinucis un prieten comun, Ivan Cernovics, cu origini nobiliare în Zam şi apropiat al familiei Mociorniţa, care era sanitar în Lonea, colaborator al dr. Şandor. Eram prieten cu el. M-a dus la castelul lor din Zam, unde am cunoscut-o pe mama sa, pe sora sa Xenia, pe unchiul său, generalul Dokand. George Tătărescu cumpărase de la Zam partea şi averea lui Dokand, care avusese un frate, PaulPoli, care s-a sinucis tot prin împuşcare. Abia ne logodisem, când parcă era un făcut, tocmai au venit la Lonea mama Lenuţei Rădulescu de la Pui, sora lui Nică Rădulescu - soţul lui Izi Bocanici. Mă căutau acasă, cu nu ştiu ce pretext, eu nu eram acasă. Familia Rădulescu mă dorea la Pui, cu vreo doi-trei ani în urmă. Lenuţa Rădulescu m-a căutat şi la Sibiu, m-am fotografiat cu ea pe malul lacului din pădurea Dumbrăvii. M-au vizitat şi Marioara cu Nuţa Moraru din Lonea. Erau chiriaşii noştri, Morar Ion, tatăl lor era frizer şi pantofar. Mi-a scris câteva scrisori Lenuţa Rădulescu, când am observat cum scrie, m-am îngrozit. După aceste intercalări mă întorc iarăşi la noi. În 24 mai 1936 ne-a cununat preotul Costică Zoican în Biserica Petrila-Poeni. Naşi au fost Dumitru Pop şi Maria. Nunta, masa, s-a ţinut la Restaurantul Krupa, în sala cea mare a cinematografului. Mâncarea, băutura, dulciurile au fost comandate tot de la D-na Krupa. Din partea mea au fost părinţii, sora mea Victoria şi cu Bolog, restul cunoştinţe şi prieteni ai familiei Murgu-Crişan. Toate cheltuielile le-a suporta Murgu. Lumea cea mai multă credea că vom „striga” darurile. Ori, asta nu s-a făcut, şi au fost mulţi care au stat până dimineaţă, necinstind nunta cu nimic. Imediat după orele 12 ne-am retras. Restul a rămas să le termine Murgu şi Timi.