1468 20.06.14

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Două variante ce se bat cap în cap despre felul

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

În faţa instanţei:

Povestea ucigaşului din Vulcan CMYK

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VI Nr. 214 20 iunie 2014 4 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului

Reportaj despre ultimii mineri din subteranele Petrilei, cea mai adâncă mină din Europa

Fără îndoială despre Mina Petrila s-au scris cele mai multe reportaje în perioada interbelică. O explicaţie rezidă în faptul că Mina Petrila era o mină apropiată de sediul din Valea Jiului al Societăţii „Petroşani”, iar după 1930 tot aici a intrat în funcţiune şi o minune a industriei care atrăgea ca un magnet reporterii vremii, anume preparaţia.

Din fericire pentru memoria minei Petrila există câteva reportaje publicate în perioada interbelică, adevărate mărturii, care dau seama de subteranele acesteia. Câţiva curajoşi şi talentaţi reporteri şi-au luat inima în dinţi şi au coborât în străfundurile minei Petrila. Dacă aceste reportaje nu ar fi existat, astăzi ne-ar fi fost aproape imposibil să reconstituim atmosfera subterană a minei Petrila. Fiind vorba de reporteri cu „verbul şi metafora la purtător”, ei reuşesc să transmită foarte sugestiv şi plastic dramatismul vieţii de miner, reportajele lor rezistând indubitabil confruntării cu timpul.

Primele informaţii

despre Mina Petrila le găsim în „noţile repausatului inginer minier Gustav Polyak de Samson, prelucrate şi completate de Arpad Schreiber - conductor principal minier”. Reţinem câteva mai importante: „În 1871, producţia zilnică abia de trecea de câteva vagoane; treptat, a crescut, astfel încât în anii 1872 - 1873 atingea, adeseori, cifra de 30 de vagoane pe zi, care era o producţie record şi care era sărbătorită, întotdeauna în mod deosebit. Paralel cu minele Societăţii Braşovene,

Curs valutar: 1€ = 4,3970 lei 1$ = 3,2243 lei 1₤ = 5,4890 lei

Cum a sfârşit Gheorghe Bobar, primul primar-barabă al Petrilei

6-7

La Petrila, oficialii au aflat preţul exact al actului artistic

O „cântare” a unui 12 artist local preţuieşte exact 3,17 bani!!!

2

Prãvãlia cu istorii

Redactor şef: Marian BOBOC

vineri, 20 iunie 2014 Anul VII nr. 1468 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

2

Ziarul Vãii Jiului

LA ORDINEA ZILEI

vineri, 20 iunie 2014

Vulcănean

Prins cu un pistol bulgăresc Poliţiştii Serviciului Arme, Explozivi, Substanţe Periculoase efectuează cercetări faţă de un suspect în vârstă de 29 de ani, din municipiul Vulcan.

Individul se pare că a deţinut fără drept un pistol cu gaze şi 12 cartuşe.

Din cercetări, a rezultat faptul că suspectul a achiziţionat pistolul şi muniţia în cursul lunii februarie 2014, din Bulgaria.

Poliţiştii au întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracţiunilor de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor şi contrabandă calificată şi au luat măsura ridicării pistolului şi a muniţiei aferente în vederea expertizării. Ţinând cont de ploile din Valea Jiului, ar fi fost mai „asortat” ca vulcăneanul să posede o umbrelă… bulgărească.

Petroşani

Băutura l-a adus în faţa maşinii Miercuri dimineaţă, un petroşenean în vârstă de 43 de ani, în timp ce conducea o autoutilitară pe strada Funicularului din municipiul Petroşani, a surprins şi accidentat grav un bărbat în vârstă de 28 de ani, din Petrila.

Bărbatul accidentat se afla sub influenţa băuturilor alcoolice şi se deplasa pe partea carosabilă, din sens opus. În cauză a fost întocmit dosar penal.

Trei vulcăneni

Prinşi de poliţie fără carnet În doar câteva ore, miercuri, poliţiştii serviciului rutier au descoperit trei persoane din Vulcan, conducând vehicule, fără permis.

SC LASCĂR SERVICE COMPANY SRL Petroşani, str. Dărăneşti, nr. 36

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

)

Ziarul Vaii Jiului

În primul caz, poliţiştii Formaţiunii Rutiere Haţeg au depistat în trafic un tânăr în vârstă de 23 de ani, din municipiul Vulcan, care conducea un autoturism pe DN 66, pe raza localităţii Ohaba de sub Piatră, deşi avea suspendată exercitarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, pentru perioada 15 iunie - 14 iulie 2014.

Al doilea caz este cel al unui minor în vârstă de 15 ani, din municipiul Vulcan, care conducea un

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

moped neînmatriculat pe strada Traian din localitate, fără a deţine permis de conducere.

Tot pe moped, fără permis, a fost depistat un bărbat, în vârstă de 41 de ani, tot din municipiul Vulcan, pe strada Crividia din localitate. În toate cele trei cauze au fost întocmite dosare penale.

Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO. Administrativ / Publicitate: Daniela FILIMON - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE

vineri, 20 iunie 2014

3

În faţa instanţei:

Povestea ucigaşului din Vulcan Procesul lui Cosmin Bărbuţi, cel care, în aprilie, a ucis două persoane din Vulcan, cu cuţitul, a început miercuri, cu o declaraţie detaliată a acestuia.

După cum se ştie deja, în urma unor altercaţii, Cosmin Bărbuţi a înjunghiat mortal un bodyguard şi pe patronul barului „Madness” din Vulcan.

Miercuri, în faţa instanţei, Cosmin Bărbuţi şi-a recunoscut faptele şi chiar a acceptat să dea o declaraţie, în care a povestit, din punctul său de vedere, cum s-au întâmplat lucrurile.

El a spus că cearta a pornit de la încercarea sa de a face rost de ţigări. A apelat la o persoană, Chirilă, care i-ar fi promis că îi dă un număr de telefon al unui individ care îi poate aduce ţigări.

Numai că, spune Bărbuţi, după ce cei

doi au ieşit să vorbească în hol, a izbucnit o bătaie în toată regula. „Pe hol, Chirilă a scos telefonul din buzunar ca să vorbească la el, iar eu l-am întrebat dacă îmi dă numărul ăla odată. În momentul următor, acesta m-a lovit în cap cu sticla de bere pe care o avea în mână. După ce m-a lovit, eu l-am luat de ceafă şi i-am dat cu pumnul în cap, gură şi piept, apoi l-am împins pe scări”, a declarat Cosmin Bărbuţi.

După bătaie, Bărbuţi a fost scos afară de patron şi bodyguarzi. „După ce am coborât, Otescu Robert m-a luat deoparte şi i-am explicat ce s-a întâmplat. La intrare, Chirilă era ţinut de alţii şi de acolo mă ameninţa că o să intre peste mine în casă şi că o să mă bată.

Mi-au spus să plec acasă, dar le-am zis că am geaca în bar”, a mai spus Bărbuţi. Până la urmă, ucigaşul a plecat

Cu sau fără împotrivirea oamenilor,

acasă şi a revenit cu un cuţit. „M-am gândit că dacă mă întâlnesc cu Chirilă o să îl sperii, iar când mergeam spre bar am găsit o ţeavă pe jos. Am luat-o şi ţineam ţeava în mână în eventualitatea în care ieşea din bar”.

Socoteala nu i-a ieşit, pentru că, la bar, ar fi fost atacat de mai multe persoane. „S-au luat la fugă după mine şi strigau să stau, să mă opresc. Când am văzut că sunt aproape, m-am oprit, m-am întors spre ei şi i-am aşteptat, iar ei m-au înconjurat. Am imitat către ei o lovitură cu cuţitul şi le-am zis să nu se apropie. În momentul în care unul dintre ei m-a lovit cu o bâtă de baseball, am parat cu mâna. După asta am dat cu cuţitul, de două ori, înspre ei, la întâmplare. A doua oară ştiu că Otescu Robert a fost atins.

Imediat mi-au dat cu bâta în cap şi de

Bateria de garaje va fi ridicată În ultima şedinţă, cea de la sfârşitul lunii mai, consilierii locali vulcăneni au aprobat un proiect de hotărâre privind „trecerea din domeniul public în domeniul privat al municipiului Vulcan a suprafeţei de 67 mp teren, situat pe strada Ecaterina Teodoroiu FN”. Este un proiect care, împreună cu un altul, aprobat cu o lună înainte, va face posibilă realizarea unei construcţii pe care administratorul unei societăţi comerciale se luptă de câţiva ani buni s-o înalţe.

atunci nu îmi mai amintesc nimic. Ştiu că stăteam cu faţa în jos şi mă loveau”, a mai declarat Bărbuţi.

La termenul de miercuri a venit şi soţia uneia din victime, care s-a constituit parte civilă şi a cerut daune morale de 50.000 de lei, atât pentru ea, cât şi pentru copilul ei, plus o rentă lunară de 1.500-2.000 de lei. O solicitare similară a fost făcută şi de rudele celeilalte victime.

Următorul termen în proces este 13 august, când vor avea loc audieri ale martorilor. Bărbuţi a rămas în arest preventiv.

Mihaela PETROŞAN

Stația de carburanți OMV din Petroșani angajează în condiții avantajoase casier shop / gastro.

Experiența în domeniu constituie un avantaj.

CV-urile se depun la sediul stației din OMV Petroșani, zona Livezeni.

Odată aprobat, cu o lună înainte, prin HCL nr.38/2014, a Planul Urbanistic de Detaliu nr.A393 în care se vorbeşte despre „realizarea unei baterii de garaje”, un singur impediment a mai rămas de rezolvat, pentru ca terenul de 67 mp de lângă pârâul Morii, în imediata vecinătate a fostei pieţe agroalimentare a Vulcanului, să poată fi concesionat sau închiriat de către persoana care ar vrea să înalţe acea baterie de garaje: trecerea din domeniul public în cel privat a respectivei suprafeţe de teren.

Cu o simplă ridicare de mână, consilierii locali au aprobat proiectul, aşa că, de acum încolo, suprafaţa aceasta de teren poate fi concesionată sau închiriată oricui se prezintă la

Pentru jandarmi

Weekend plin În perioada 20-22 iunie, jandarmii hunedoreni au mult de lucru, deoarece sunt programate mai multe manifestări şi evenimente speciale, unde este nevoie să se asigure ordinea publică, dar va fi şi un aflux important de turişti în staţiuni.

Principalele evenimente din această perioadă sunt: manifestaţii cultural-artistice prilejuite de Nedeea Vulcăneană, Caravana TIFF ce se va desfăşura în municipiul Deva, Festivalul de zbor cu

licitaţia care se va organiza în acest sens. Este posibil ca unii dintre locatarii blocului 69, aflat în imediata apropiere, declaraţi pe faţă împotriva construirii acestei baterii de garaje, care, spun ei, ar fi de fapt un atelier auto service în toată regula, să se fi liniştit, între timp, văzând că nu e nicio mişcare pe locul pus în discuţie. Cum, însă, societatea comercială care şi-a dorit terenul în cauză şi, de ani buni, a înaintat cu paşi mici şi a făcut demers după demers, pentru a-l obţine, este de aşteptat ca să nu lase pe altcineva să obţină concesiunea sau închirierea lui. Aşadar, nu ar fi nimic ieşit din comun dacă ridicarea construcţiei ar începe chiar în vara acestui an.

Gheorghe OLTEANU parapanta de la Măgura Uroiului, competiţia Retezat Trail Race Intersport şi meciul de baraj pentru promovarea în Liga a III-a dintre echipele Industria Galda de Jos şi ACS ASU Politehnica Timişoara.

Pentru asigurarea ordinii publice, vor fi mobilizaţi peste 100 de jandarmi, atât în staţiunile şi pe traseele montane, cât şi la manifestaţiile culturalartistice, religioase sau sportive, ce se vor desfăşura în spaţiul public în judeţul Hunedoara.

Jandarmii montani vor fi prezenţi în staţiunile montane Straja şi Parâng, pe traseele turistice din munţii Retezat, Vâlcan, Şureanu şi Parâng, precum şi în staţiunea Geoagiu Băi, unde sunt aşteptaţi să sosească numeroşi turişti.

Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro

4

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

vineri, 20 iunie 2014

Şah

Rezultate bune pentru petroşeneni Şahiştii de la CSM Jiul Petroşani, pregătiţi de Alin Elvis Apostu, au participat la un concurs la Vulcan, la care au luat parte 73 de concurenţi din toată Valea Jiului, dar şi din Deva.

Oboseala şi emoţiile nu i-au oprit pe copiii antrenaţi de tânărul Apostu să câştige partidă după partidă, munca şi talentul fiecărui copil începând să aducă rezultate minunate.

Diana Tinca a reuşit să se claseze pe primul loc la boboci-fete cu 5 puncte, învingând adversar după adversar. Dragoş Vişănescu (5 puncte) ne-a obişnuit cu prezenţa lui de fiecare dată pe podium, acum obţinând locul 3. Răzvan Avram (4 puncte) a fost surpriza grupei, clasându-se pe locul 4, după ce s-a luptat în ultima rundă cu colegul şi bunul lui prieten Dragoş. Andrei Popescu (3 puncte) a primit menţiune şi nu a dezamăgit nici de această dată la categoria 78 ani. Octavian Bumbac (4 puncte), Bogdan Avram (3 puncte) şi Adina Scafariu (2 puncte) au trecut peste

emoţii, oboseală, tensiune şi au luat fiecare menţiune într-o grupă foarte puternică la categoria 11-15 ani. „Sunt extrem de fericit de rezultatele acestor copii, care, după un scurt timp de pregătire, au început să obţină rezultate foarte bune. Mă bucur când văd cum munca depusă de mine, de copii şi de părinţi începe să aducă medalii, momentan la nivel zonal”, a declarat Alin Apostu.

O finală de juniori între Real Madrid şi Atletico Madrid,

În atenţia lui Moloţ!

Arbitrată de Cristian Lixandru Banii de la consiliul judeţean Cunoscutul arbitru din Valea Jiului, Cristian Lixandru, stabilit de întârzie o bună perioadă de timp în Spania, a avut din nou de muncă.

După finala Champions League din acest an, în care Real Madrid a învins-o pe Atletico Madrid cu 4-1 după prelungiri, o altă finală între cele două cluburi a avut loc, anume cea de la Juniori C, în cadrul Turneului „Francisco de Goya” de la Zaragoza. Finala a fost arbitrată de petroşeneanul Cristian Lixandru. Şi de această dată, Real Madrid a avut câştig de cauză, învingând cu scorul de 2-1, după un scenariu apropiat de cel al finalei Champions League.

De menţionat că din lotul Realului a făcut parte şi un jucător român: Alexandru Mircea Ţîrlea.

www.zvj.ro

Rugbiştii de la Ştiinţa aşteaptă cu sufletul la gură ca 500 de milioane de lei vechi de la Consiliul Judeţean Hunedoara să le intre în cont.

Oficialii spun că în mod normal banii ar fi trebuit să intre eşalonat la secţia de rugby, dar acest lucru nu s-a întâmplat, deocamdată. „Noi sperăm să fie doar o mică întârziere şi banii să intre cât mai repede”, au spus oficialii echipei din Divizia Naţională. Ştiinţa Petroşani îşi doreşte foarte mult să termine pe primul loc în campionat şi să promoveze în Superligă, dar pentru acest lucru spun oficialii este nevoie şi de un sprijin concludent al factorilor locali: „Ne dorim ca Primăria Petroşani să se implice, aşa cum a făcut-o şi în alte discipline sportive. Suntem, totuşi, o echipă de Divizia Naţională”. Mai mult, jucătorii Ştiinţei îşi doresc ca meciurile din Cupa României să le joace pe stadionul echipei de fotbal Jiul Petroşani.

SPORT

Ziarul Vãii Jiului vineri, 20 iunie 2014

Înainte de baraj

Doi titulari au plecat în Spania Retezatul Haţeg a rămas fără doi jucători de bază: fundaşul Duma şi atacantul Bocu, ambii originari din Valea Jiului. Aceştia au preferat să plece în Spania, lăsând Haţegul cu doar 15 jucători la baraj.

Cu toate acestea, Andrei Tonca, portarul campioanei Ligii a IV-a, Retezatul Haţeg, este optimist în privinţa şanselor echipei sale la meciul de baraj, pentru promovarea în Liga a III-a, cu UTA Bătrâna Doamnă, reprezentanta judeţului Arad.

Campioana Ligii a IV-a Hunedoara, Retezatul Haţeg, a intrat pe ultima sută de metri în ceea ce priveşte pregătirile pentru jocul de baraj pe care îl va susţine, mâine, la Lugoj, împotriva celor de la UTA Bătrâna Doamnă. Însă „Zimbrii” se vor baza pe un lot de doar 15 jucători, după ce Duma şi Bocu au ales să plece în Spania. „Sunt pierderi importante, dar ne vom mobiliza la maximum cu ceilalţi 15 jucători”, a declarat antrenorul Retezatului, Flaviu Itul. După ce a urmărit

prestaţia viitoarei adversare, acesta a spus: SC REALCOM SA PETROªANI „I-am urmărit pe cei de la UTA Bătrâna Doamnă.

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, E o echipă puternică, bine pregătită, ce pracstr.

Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), tică un fotbal asemănător cu cel englezesc, aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase bazat pe forţă şi contraatac. Vom face însă tot şi delicioase specialităţi: ce ne stă în putinţă să îi învingem şi să ne înPreluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: deplinim obiectivul”. De partea cealaltă, mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Roland Nagy, antrenorul grupării UTA Bătrână Doamnă, consideră duelul ca fiind dificil, cu Torturi de ciocolată şanse egale pentru ambele combatante.

Torturi cu frişcă „Ne-am dorit mult să ajungem aici şi vrem să Torturi cu fructe fim învingători. Am realizat cele două mini Sortimente diversificate obiective de pe plan intern, dar acum punem de prăjituri punctul pe i. E o finală, totFursecuri deauna e posibil orice, indiferent Alune prăjite şi alte sortimente de cine e outsider sau favorit, dar nu îmi permit să fac o Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 departajare. Trebuie să fim Laborator: 0733.960320, int. 315 atenţi şi conectaţi, şi-au dorit Depozit: 0733.690319, int. 342 şi adversarii să ajungă aici.

Sperăm să fim noi câştigătorii şi să ne bucurăm de promovare”, a punc- riei echipe formate din propria cenuşă. E un început de istorie care dă continuitate unei alte istorii, cea a tat fostul mijlocaş stelist. De rezultat campioanei provinciei, alături de care ne dorim să se leagă viitorul alb-roşu: „Eu am avut revină spectatorii. Promovarea va fi grea dar şi plăocazia să fiu antrenorul UTA în Liga I, ca secund, şi în cută, va fi meritul echipei, al băieţilor, acum trebuie Liga a II-a, ca principal. Dar am avut un entuziasm să profite de şansă, ar fi un imbold pozitiv de a redestul de înfrânat, datorită a tot ceea ce era în jur. forma spiritul, în adevăratul sens al cuvântului”, a Aradul suferă şi e dureros că se întâmplă aşa. Acum, au văzut şi suporterii o fundaţie bună, o plecare bună, mai spus Roland Nagy.

Un meci foarte important va fi şi cel găzduit de stasperăm să-i bucurăm pe toţi susţinătorii noştri. Ne face bine o performanţă de gen, chiar dacă e vorba de dionul Cetate Deva acolo unde se vor întâlni ASU Poli o promovare în Liga a III-a. Poate fi o primă filă a isto- Timişoara (TM)şi Industria Galda de Jos (AB).

În Retezat

„Retezat Trail Race” Mâine, în Masivul Retezat, se va desfăşura a treia ediţie din „Retezat Trail Race”, o competiţie de skyrunning (alergare montană).

Zeci de pasionaţi ai muntelui se vor întrece atât pentru premii, cât şi pentru a face mişcare, concurenţii fiind împărţiţi pe mai multe categorii de vârstă.

Al treilea episod din acest interesant maraton montan se va desfăşura mâine, 21 iunie, începând cu ora 09:00, fiind organizat de Asociaţia „Sport la orice vârstă”, în colaborare cu Primăria Uri-

5

cani.

Concursul va fi împărţit pe trei trasee, în funcţie de dificultate: Traseul Custura, Buta şi Valea Morii. Cel mai dificil

dintre ele este Traseul Custura, acesta întinzându-se pe o distanţă de 28 de kilometri, la o diferenţă de nivel de 2300 de metri. Categoriile acestui

traseu sunt Open Masculin (general şi trei subcategorii: până în 34 ani, 35-50 de ani şi +50 de ani), Open Feminin (general şi trei subcategorii: până în 34 de ani, 35-50 de ani şi +50 de ani) şi categoria specială Salvamont/Jandarmeria Montană.

Cel mai accesibil este Traseul Valea Marii în lungime de 7 kilometri la o diferenţă medie de 300 de metri. Este un traseu uşor, în zona Cheile Buţii şi este destinat familiilor cu copii, începătorilor în alergare montană şi iubitorilor de drumeţie.

Competiţia se va încheia sâmbătă, în jurul orei 19:00, cu premierea concurenţilor şi desfăşurarea unei tombole.

Organizatorii speră ca întrecerea să se desfăşoare fără incidente, rugând concurenţii să respecte regulamentul afişat pe www.retezat.trailrace.ro.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă: CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

CMYK

6

Ziarul Vãii Jiului

SPECIAL

vineri, 20 iunie 2014

Două variante ce se bat cap în cap despre felul

Cum a sfârşit Gheorghe Bobar, primul primar-barabă al Petrilei L-am provocat, recent, pe distinsul profesor Ioan Ponta din Iaşi să rememoreze, pentru Ziarul Văii Jiului, şi alte episoade legate de Petrila de altădată.

E vorba de Petrila părinţilor săi, învăţătorii Romulus şi Maria Ponta care au slujit învăţământul din Vale mai bine de patru decenii.

Apa, ca un bivol negru

„Îmi aduc aminte că prin 1946, noul primar al Petrilei era un om ce se dovedea a fi un gospodar cu multă iniţiative. El a luat măsuri urgente în faţa unui Jiu care venea la vale ca un tăvălug înspăimântător. Au fost, atunci, ploi abundente cu ruperi de nori în zona montană. În această situaţie primarul Petrilei a luat măsuri urgente, formând echipe de lucru cu oameni înarmaţi cu lopeţi şi târnăcoape. A adus camioane cu pietriş pentru a stăvili apele şi pentru a salva şoseaua ce lega Petrila şi Lonea. După ce treaba a fost isprăvită şi oamenii s-au îndepărtat de malurile ei, primarul s-a apropiat de o margine a şoselei ce tocmai a fost întărită cu pietriş şi pământ. Acolo apele Jiului băteau cel mai tare. Primarul a vrut să se asigure că oamenii săi au făcut un lucru temeinic şi nu au lucrat de mântuială. Apăsând cu piciorul în locul cu pricina, încercarea s-a dovedit a-i fi fatală. Porţiunea de mal s-a rupt şi primarul a căzut direct în vâltoarea apelor care l-au învelit cu propria-i pelerină, l-au răpit şi l-au cărat la vale. Apele când îl acopereau, când îl scoteau la suprafaţă. În cele din urmă primarul a dispărut înghiţit de valuri. A fost găsit după câteva ore, agăţat cu pelerina de un trunchi de copac înfipt în malul malului”.

Moartea primarului-barabă

Profesorul Ioan Ponta îşi aminteşte exact întâmplarea pe care am relatata-o mai sus. dar nu mai ştie care era numele primarului din Petrila în anul Domnului 1946. Am apelat la documentata carte intitulată „Petrila în oglinda timpului” (ediţia a II-a) scrisă de Dumitru Gălăţan-Jieţ şi regretatul Tiberiu Zvoboda (Editura „Măiastra”, Târgu Jiu, 2011) pentru a afla cine a fost primarul respectiv. Cei doi autori ne informează că, în luna august a anului 1946, reprezentanţii comunei Petrila îşi aleg, fără incidente şi prin vot deschis, pe Bobar Gheorghe ca primar al localităţii. „Este, credem, primul primar-barabă din istoria primarilor Petrilei”, îşi dau cu părerea autorii. Tot ei avansează ideea că dacă momârlanii nu ar fi fost ocupaţi, în luna august, cu făcutul fânului şi cu păşunatul oilor la munte, rezultatul votului ar fi fost cu totul altul.

Adică primar al Petrilei ar fi rămas în continuare tot momârlanul Ioan Bunea. Şi autorii volumului „Petrila în oglinda timpului” ştiu că Gheorghe Bobar a murit înecat, dar varianta lor diferă de cea evocată de distinsul prof. Ponta.

O moarte violentă şi două variante ale sfârşitului

La pagina 126 a cărţii anterior citate aflăm că „Gheorghe Bobar a murit înecat în timpul unor inundaţii ale Jieţului, puţin mai jos de sediul Primăriei, în apropierea domiciliului său în timp ce încerca să salveze bunuri din gospodărie”. Dacă ar fi să mă întrebaţi pe mine aş înclina mai mult spre varianta profesorului Ponta. Pe ce mă bazez? Pe faptul că baraba, spre deosebire de momârlan, nu are în mod acut sentimentul proprietăţii.

El e mai degrabă un proletar decât un om cu avere mobilă şi imobilă. Din acest motiv cred că mai repede primarul Bobar s-ar fi interesat de apărarea bunurilor obştii decât de salvarea bunurilor lui personale. Mai ales că, fiind prima barabă aflată într-un astfel de post înalt în administraţie, ar fi vrut să demonstreze că poţi să acţionezi şi altfel decât au făcut-o predecesorii săi. Părerea mea…

Mihai BARBU

Şi varianta nr. 3 (cea corectă)

Când, cum şi unde a murit primarul Bobar

Provocat de colegul Mihai Barbu, mi-am răsfoit arhiva de documente, căutând să elucidez misterul morţii primarului comunist Gheorghe Bobar. Mai întâi contextul meteorologic..

www.zvj.ro

…ruperea de nori

Pe 3 iunie 1946 în estul Văii Jiului are loc o formidabilă rupere de nori. Urmare a ploilor care au căzut în zilele de 3, 4 şi 5 iunie, apele s-au revărsat cu furie, inundând şoseaua şi linia ferată PetroşaniBăniţa şi rupând mai multe poduri. Ba mai mult, în zona depoului de locomotive Petroşani, linia ferată a fost ruptă de furia apelor, întregul depou intrând la propriu la apă.

Pentru restabilirea situaţiei, autorităţile au mobilizat forţe impresionante: 240 elevi ai Şcolii de Ucenici Petroşani, în frunte cu directorul şi maiştrii, 150 de muncitori de la Atelierele Centrale Petroşani. Nici muncitorii de la mina Petrila nu au stat cu mâinile în sân. Lucrătorii de la sectoarele I şi II au repus în funcţiune linia ferată dintre depoul Petroşani şi mina Petrila. Greul l-a dus echipa de 60 de muncitori, condusă de un anume Ratzek. Pe 4 iunie, aceştia, lucrând ore în şir sub ploaie, au reuşit să pună stavilă apelor învolburate ale Jiului, ridicând un dig, în locul celui acoperit de stihia apelor. Efortul lor a fost încununat de succes, astfel că în câteva ore a putut să treacă primul tren. Însă bucuria lor feroviară a fost de scurtă durată, deoarece a doua zi, pe 5 iunie, a continuat să toarne în neştire, astfel că circulaţia feroviară a fost întreruptă din nou. A fost nevoie din nou de intervenţia hotărâtă a autorităţilor, de data aceasta la Peştera Bolii.

Acum, după această contextualizare meteo, să trecem la…

…moartea primarului Bobar

Nu am găsit vreo referire la data când a fost instalat ca primar Gheorghe Bobar. Dat fiind faptul că, de exemplu, la Petroşani şi Lupeni noii primari (comunişti) au fost instalaţi în decembrie 1944, este posibil ca tot pe atunci să fi fost instalat şi primarul Gheorghe Bobar. Însă, în nici un caz nu a putut să fie ales ca primar în august 1946, cum greşit apare în „Petrila – oglinda timpului” (nefiind citată sursa bibliografică de unde s-au „inspirat” autorii, nici nu putem spune de unde provine eroarea..). De ce nu putea fi ales Bobar în august 1946? Pentru simplul fapt că, după cum veţi vedea, Gheorghe Bobar îşi dăduse tragicul sfârşit în urmă cu vreo două luni. Deci, în august 1946 Bobar fiind mort, e lovită de nulitate şi speculaţia lui Gălăţan şi Svoboda: „(…) La alegeri au participat atât reprezentanţi ai momârlanilor, cât şi ai barabelor. Momârlanii fiind ocupaţi cu făcutul fânului şi păşunatul oilor la munte, au avut mai puţini reprezentanţi”. Fiind vorba de un primar comunist, am căutat cu înfrigurare relatări despre tragica sa moarte chiar în organul central al Partidului Comunist Român, „Scânteia”. (continuare în pagina 7)

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

DIVERSE

vineri, 20 iunie 2014

(urmare din pagina 6) Am răsfoit ediţiile din 5, 6, 7, 8 şi 9 iunie 1946. Nu am găsit nimic, în afară de o notă publicată în „Scânteia” la 8 iunie: „În Valea Jiului/ Liniile ferate

avariate din cauza ruperii de nori au fost restabilite”. Ca o observaţie, această notă este identică cu aceea publicată câteva zile mai târziu în „Zori Noi”, la 11 iunie. Apropos de organul

Mai nou, la spitalul din localitate

Vulcănenii pot beneficia şi de îngrijiri paleative

Adunarea aleşilor locali vulcăneni de acum aproape o lună a fost de acord cu modificarea şi completarea de structură efectuate la Spitalul municipiului Vulcan.

Proiectul de hotărâre

supus, în acest sens, aprobării a fost iniţiat ca urmare a răspunsului primit de către spital de la Ministerul Sănătăţii după ce, înainte, acestuia i-a fost trimis un memoriu în care vulcănenii au propus înfiinţarea unui compartiment pentru îngrijiri paleative. Ministerul şi-a dat acordul prin Direcţia Organizare şi Politici Salariale care a trimis spitalului documentul cu nr.XI/A/11632,20952/NB/1870/14.04.2014.

Regionalei Valea Jiului a Partidului Comunist Român, „Zori Noi”, nici acesta nu aminteşte de moartea primarului Gheorghe Bobar.

Din fericire, longevivul săptămânal petroşenean „Avântul” elucidează misterul morţii comunistului Bobar, consemnând la rubrica „Informaţiuni”: „În ziua de 4 iunie a.c. (1946 – n.r.) Gh. Bobar, primarul comunei Petrila, aflându-se pe malul Jiului, lucrând la un dig pentru apărarea grădinii de valurile apei, care l-au înnămolit o parte, a fost luat de valuri şi înecat. A fost găsit abia după două zile, la Petroşani, lângă moara Murgu, pe malul Jiului. Răposatul a fost un luptător vechi şi membru de marcă al Partidului Comunist din Petrila. Moartea lui a impresionat mult”. Prin urmare, Gheorghe Bobar a murit la 4 iunie 1946 în apele Jiului, iar cadavrul acestuia a fost găsit la 6 iunie 1946.

Ironia istoriei a făcut ca moartea lui Bobar să fie consemnată cu obiectivitate nu de presa comunistă, aşa cum ar fi fost normal, ci de „Avântul” – o publicaţie… filo-liberală.

Nu avem de unde ştii de ce a tăcut presa comunistă …

Marian BOBOC

7

Da, într-adevăr,

ministerul a fost de acord cu constituirea acestui compartiment de îngrijiri paleative cuprinzând 15 paturi, numai că a avut de suferit structura organizatorică a instituţiei spitaliceşti vulcănene. Astfel compartimentul de medicină internă a Spitalului municipiului Vulcan rămâne cu 20 de paturi, cu cinci mai puţin decât ar fi vrut conducerea, iar compartimentul de recuperare, medicină fizică şi balneologie beneficiază de 15 paturi în loc de douăzeci. În total, se arată în raportul pe marginea proiectului de hotărâre, „unitatea (spitalicească din municipiul Vulcan - n.r.) are aprobate 110 paturi, din care cinci rămân temporar închise”. Deoarece sunt de părere că nu s-a ales tocmai cuvântul potrivit, întreb şi eu: închise, închise, dar unde?

Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

8

ADMINISTRAŢIE

Ziarul Vãii Jiului vineri, 20 iunie 2014

Serviciile Primăriei Petroşani în serviciul cetăţenilor Pentru că suntem la mijloc de an încep să apară şi bilanţurile anumitor compartimente sau servicii din cadrul primăriilor.

Astăzi, cu ajutorul viceprimarului Dorina Niţă, vă vom prezenta câteva date privind activitatea Compartimentului Circulaţie din cadrul Poliţiei Locale Petroşani, precum şi informaţii referitoare la activitatea Biroului de Ordine şi Linişte Publică-Pază din cadrul aceleaşi poliţii locale în primele cinci luni ale anului.

Tot ieri am purtat şi o discuţie legată de mediu tot cu viceprimarul municipiului Petroşani, Dorina Niţă, în atribuţiile sale intrând şi Compartimentul Protecţia Mediului din cadrul primăriei municipiului.

Poliţia Locală Petroşani Patrulele mixte „În perioada 1 ianuarie - 31 mai activitatea Compartimentului Circulaţie, drumuri publice, s-a desfăşurat conform atribuţiilor specifice stabilite de Legea-cadru a Poliţiei Locale şi de Regulamentulcadru de organizare şi funcţionare, cu un efectiv de 6 poliţişti locali, dintre ei unul coordonând activitatea compartimentului, conform fişei postului şi legislaţiei în vigoare”, ne-a declarat viceprimarul municipiului Petroşani, Dorina Niţă.

Am întrebat pe viceprimarul Petroşaniului, care are în sarcinile de serviciu şi activitatea poliţiei locale, care a fost, concret, activitatea Compartimentului Circulaţie din cadrul Poliţiei Locale Petroşani. „Activitatea celor de la circulaţie, din cadrul primăriei, s-a desfăşurat în această perioadă pe două planuri.

Primul a vizat activităţile specifice desfăşurate în cadrul patrulelor rutiere mixte, organizate împreună cu poliţiştii rutieri din cadrul Biroului Rutier al Poliţiei municipiului Petroşani, aceste patrule fiind active zilnic pe trei schimburi, în număr total de 210. Al doilea plan a vizat acţiunile specifice desfăşurate în cadrul patrulelor auto, formate doar din poliţişti locali. Dacă tot m-aţi întrebat în ce a constat activitatea poliţiştilor noştri, vă pot spune mai exact că în cadrul patrulelor rutiere mixte au fost desfăşurate activităţi de supraveghere, dirijare şi control al traficului rutier pe raza municipiului nostru, precum şi acţiuni de intervenţie la locul producerii unor accidente de circulaţie în vederea soluţionării acestora. Au fost vizate,

www.zvj.ro

în principal, conform raportului de activitate prezentat, asigurarea desfăşurării traficului rutier în condiţii de siguranţă prevenirea unor evenimente rutiere deosebite, constatarea contravenţiilor prevăzute de Codul Rutier şi sancţionarea efectivă a participanţilor la trafic care au încălcat normele legale cu privire la oprirea, staţionarea şi parcarea vehiculelor în locurile interzise, în locurile unde există semnul accesul interzis. De asemenea, au fost sancţionaţi şoferii care circulau cu gabaritul depăşit, depăşind masa maximă admisă, precum şi cei care circulau cu vehicule cu tracţiune animală, dar care nu sunt dotaţi corespunzător. Nu în ultimul rând au fost sancţionaţi pentru diferite abateri biciclişti sau deţinători de mopede, precum şi simpli pietoni care au traversat strada prin locuri nepermise. Tot graţie aceluiaşi raport de activitate vă pot spune că pe perioada cursurilor şcolare, în fiecare dimineaţă, de luni până vineri, patrula rutieră mixtă a efectuat activităţi de dirijare şi fluidizare a traficului rutier în zona trecerilor pentru pietoni de pe strada 1 Decembrie 1918 şi strada Aviatorilor, zebre aflate pe traseele de acces ale elevilor spre unităţile de învăţământ, în vederea asigurării traversării în siguranţă a copiilor şi a prevenirii oricărui eveniment nedorit”, ne-a mai declarat viceprimarul Dorina Niţă.

Patrulele auto În cadrul patrulelor auto organizate de poliţiştii locali în intervalul ianuarie-mai, pe linie de circulaţie, au fost desfăşurate activităţi de supraveghere a circulaţiei rutiere în zona centrului civic al Petroşaniului, cu precădere la alveola de pe strada Cloşca şi la parcarea din zona administraţiei fiscale de la blocul 57. În această zonă au fost sesizate repetate încălcări ale legislaţiei prin opriri neregulamentare, staţionări în zone nepermise, parcări neregulamentare pe trotuare sau pătrunderi ale autovehiculelor în zone pietonale reabilitate. Periodic au fost verificate, conform raportului de activitate prezentat viceprimarului Petroşaniului, zona străzilor Constructorului, General Vasile Milea şi Constantin Mille, abaterile fiind cam aceleaşi ca cele prezentate mai sus. În perioada ianuarie-februarie, cu precădere în zilele când a nins puternic, dar şi după viscol şi ninsori, au fost efectuate verificări periodice ale modului de desfăşurare a circulaţiei rutiere pe DJ 709F în zona telescaunului care urcă în Parâng, zonă în care în perioadele dificile au

fost desfăşurate activităţi de dirijare a traficului şi acţiuni de supraveghere a modului de parcare a autovehiculelor turiştilor.

Pe linie de autovehicule fără stăpân, care la un moment dat au împânzit bine de tot municipiul, multe fiind abandonate pe străzile Petroşaniului, poliţiştii au luat în evidenţă 26 de autoturisme presupus a fi abandonate, fiind întocmite procese verbale de constatare, urmând ca apoi să identifice proprietarii. După identificarea proprietarilor acestor maşini, un număr de 18 maşini au fost ridicate de proprietari de pe domeniul public, celelalte 8 maşini fiind şi ele în prag de soluţionare privind identitatea proprietarilor şi ridicarea lor de unde sunt staţionate. Cele mai multe astfel de maşini au fost identificate pe străzile 1 Decembrie, mai ales în spatele blocului 74, Aviatorilor, 9 Mai şi Nicolae Bălcescu.

Probleme destule au avut şi poliţiştii locali şi în ceea ce priveşte autovehiculele expuse spre vânzare pe domeniul public, cu precădere pe strada 1 Decembrie 1918, în zona centrală. „Fapta aceasta constituie contravenţie, conform HCL nr. 93/ 2010, şi este sancţionată ca atare. În cazul identificării proprietarilor acestor autovehicule de pe raza municipiului nostru, se pot aplica amenzi. Au fost luate măsuri de identificare a proprietarilor, prin metode specifice, aducându-li-se la cunoştinţă acest lucru prin avertizare verbală. Dacă mai continuă acest obicei, ei vor fi sancţionaţi. În continuare, însă, ne lovim de faptul că nu putem să-i identificăm pe toţi proprietarii acestor maşini, deoarece ele au numere de înmatriculare străine, neexistând o bază de date unde proprietarii să poată fi identificaţi. Mulţi dintre ei nici nu locuiesc, momentan, la un domiciliu stabil, sau se află plecaţi din ţară, astfel că nu avem cum să-i atenţionăm”, ne-a declarat viceprimarul Dorina Niţă.

Ca să vă faceţi o idee de ansamblu, pe perioada trimestrului I, poliţiştii locali din cadrul Compartimentului Circulaţie au încheiat 153 de procese verbale de constatare a contravenţiilor, din care 106 au fost avertismente scrise şi 69 amenzi în valoare totală de 13.950 lei. În cazul constatării contravenţiilor prevăzute de Codul Rutier pentru oprirea sau staţionarea neregulamentară şi accesul interzis, poliţiştii locali au încheiat în primul trimestru al anului 90 de procese verbale, prin care au aplicat, ca sancţiune complementară prevăzută de lege, un număr de 203 puncte de penalizare pe permisele de conducere. Aceste procese verbale au

fost înaintate, în copie, pentru implementare, către I.P.J Hunedoara – Serviciul Rutier.

25 în loc de 100! Adică, un sfert din câţi poliţişti locali erau acum 4 ani! În urmă cu câţiva ani existau în cadrul poliţiei locale 101 poliţişti locali.

Acum, efectivul Biroului Ordine şi Linişte Publică-Pază este format din fix 25 de angajaţi, respectiv 17 poliţişti locali şi 8 paznici, activitatea acestora fiind condusă de către şeful de birou Nicolae Stăncioi, sub coordonarea şefului de serviciu, Dorel Neag. Cu doar un sfert din câţi erau, poliţiştii locali trebuie să asigure pe raza întregului municipiu activităţi zilnice de patrulare auto şi pedestră, dar şi să facă multe alte activităţi. Nu vrem să le plângem de milă, dar aceşti 25 de oameni sunt doar pe hârtie, deoarece unii se mai îmbolnăvesc, alţii mai intră în concediu, plus că se lucrează pe schimburi. În acest caz, este normal ca în 24 de ore să nu poată fi asigurată ordinea şi liniştea publică peste tot, fapt ce nu de puţine ori a atras nemulţumiri din partea populaţiei, mai ales când au existat unele incidente în anumite cartiere. „Sunt puţini, legea nu ne lasă să mai angajăm, este o ordonanţă de pe vremea Guvernului Boc, iar în aceste condiţii ei, totuşi, trebuie să facă faţă tuturor problemelor. Nu vreau să-i scuz, sau să-i laud, dar aceşti oameni fac eforturi mari să menţină acest birou la un anumit standard, iar pentru câţi sunt, eu zic că rezultatele lor sunt bune. Cred că toată lumea ar trebui să-şi schimbe opinia faţă de aceşti poliţişti locali, mereu criticaţi sau certaţi, nimeni negândindu-se la problema numărului redus. Iar de pregătit, sunt pregătiţi, situaţia de acum mai mulţi ani nu mai există, ei mereu se perfecţionează şi se antrenează; chiar şi acum avem oameni plecaţi la cursuri de specializare din rândurile lor”, ne-a declarat viceprimarul Dorina Niţă.

Dar să vedem mai jos câteva date concrete legate de activitatea acestui birou din cadrul Primăriei municipiului Petroşani.

5 luni active Pe primele cinci luni au fost efectuate 239 de patrule pedestre în toate cartierele municipiului, în zona centrală şi în zonele aglomerate din anumite perioade ale zilelor, precum şi în parcuri sau în zona Colonie. Tot în acest interval poliţiştii locali din Petroşani au avut 139 de patrule auto, atât ziua cât şi noaptea, iar împreună cu poliţiştii din cadrul poliţiei municipiului au efectuat 193 de

ADMINISTRAŢIE

Ziarul Vãii Jiului vineri, 20 iunie 2014

patrulări, împărţite în toate sectoarele Petroşaniului şi acolo unde au fost solicitări. Numărul de intervenţii efectuate la solicitarea dispeceratului au fost în aceeaşi perioadă 149, iar 29 de conflicte au fost aplanate de intervenţia poliţiştilor locali. În intervalul ianuarie-mai, poliţiştii locali au depistat (şi au luat toate măsurile legale în acest sens) 264 minori aflaţi pe stradă nesupravegheaţi, inclusiv la ore târzii ale nopţii, cerşetori sau persoane fără adăpost. Pe timpul iernii şi a frigului, persoanele fără adăpost au fost conduse spre centrul de adăpost pus la dispoziţie de primărie. Mai trebuie să ştiţi că au existat 126 de acţiuni de însoţire şi protecţie a personalului din diferite instituţii de stat şi un număr de 576 de posturi de pază efectuate, plus alte 312 de posturi de pază şi transport de valori efectuate. În tot acest interval au existat 348 de sesizări de la cetăţeni, la toate dându-se curs, chiar şi la cele sesizate aiurea, cum se mai întâmplă uneori.

Poliţiştii locali au raportat şi numărul de persoane legitimate în cele cinci luni (aproape 1.400) şi numărul de sancţiuni aplicate: 158, din care 111 avertismente şi 47 de amenzi în valoare de peste 70 de milioane lei vechi. „Patrulele mixte au desfăşurat acţiuni de patrulare şi supraveghere a instituţiilor bancare, a bancomatelor şi a caselor de schimb valutar şi de amanet, precum şi acţiuni de verificare a sistemelor de închidere şi siguranţă a societăţilor comerciale, în vederea asigurării unui climat de siguranţă şi de prevenire a faptelor de natură infracţională. Pe de altă parte, pe toată perioada de iarnă, cât au fost înregistrate temperaturi foarte scăzute, patrulele de ordine publică auto şi pedestre ale Poliţiei Locale Petroşani au acţionat în vederea depistării persoanelor fără adăpost sau a persoanelor care locuiesc în adăposturi improvizate. Au fost identificate iarna aceasta 17 persoane în această situaţie, din care 5 au fost cazate permanent la adăpostul primăriei. Din păcate, au existat şi cazuri când din aceste persoane unele au refuzat adăpostul, chiar şi pe o perioadă temporară, motivând că au unde să locuiască. Din fericire, n-au fost semnalate decese sau probleme pe această linie iarna aceasta. Tot legat de activitatea lor, în pieţele de pe raza municipiului şi la târgul săptămânal din zona Stadionului Jiul au fost asigurate măsuri de ordine în vederea protejării populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite şi împreună cu administraţia pieţelor au fost verificate periodic certificatele de producător. Nu în ultimul rând, tot poliţiştii locali au fost implicaţi direct în asigurarea

ordinii şi liniştii publice, împreună cu jandarmeria, la evenimentele şi manifestările cultural-artistice sau sportive ce au avut loc la Petroşani”, a mai menţionat viceprimarul Dorina Niţă.

E nevoie de angajări…

Văzând cum stau lucrurile, credem că activitatea poliţiei locale Petroşani este cu mult peste numărul mic de poliţişti. Probabil că o schimbare a legislaţiei s-ar impune şi în acest sector ar mai trebui făcute angajări.

Fireşte, aduşi oameni competenţi, bine pregătiţi, atât fizic cât şi intelectual, oameni dispuşi să asigure liniştea şi ordinea publică, dar să nu facă compromisuri.

Mediul şi calitatea lui – eterna poveste modernă Raport tăieri plantări copaci în 2014: 30-300 Prima parte a discuţiei a vizat acţiunile de tăiere de copaci. Am întrebat-o pe Dorina Niţă dacă nu cumva Petroşaniul e o localitate campioană la tăierile de copaci. Ne-a răspuns că nici pe departe lucrurile nu stau aşa. Ba mai mult, ne-a exemplificat ceea ce s-a întâmplat pe ultimele cinci luni ale acestui an: „Există acţiuni de ecologizare şi plantare de pomi, care au deja un caracter tradiţional la nivelul municipiului nostru. Prin aceste acţiuni, împreună cu angajaţii primăriei, participă activ şi o bună parte din cetăţeni, an de an fiind parcă tot mai mulţi. De exemplu, anul acesta de Ziua Verde au fost plantaţi 200 de puieţi, de diferite specii, pomişori care sunt urmăriţi permanent de oamenii noştri şi care sunt udaţi atunci când nu plouă.

Contrar a ceea ce se spune, la Petroşani în ultimii ani s-au făcut mult mai multe plantări de pomi decât s-au tăiat. Şi subliniez asta! Iar arborii care s-au tăiat s-au tăiat justificat, la cererea cetăţenilor care au motivat în scris că aceşti copaci bătrâni prezintă un real pericol pentru locuinţele sau garajele lor. Vă dau un exemplu, clar, de anul acesta: au fost soluţionate un număr de 20 de petiţii venite din partea cetăţenilor la Compartimentul Protecţia Mediului, fiind tăiaţi sau toaletaţi un număr de 53 de copaci.

Pe de altă parte, doar de Ziua Verde s-au plantat 200 de copaci şi arbuşti ornamentali. La fel s-a procedat şi de Ziua Mondială a Mediului, precum şi în alte acţiuni întreprinse de colegii noştri de la SPADPP sau de colective de copii de la unităţile şcolare de pe raza Petroşanilor, ori alte asociaţii ecologice sau ong-uri. Raportul la tăieri-plantări ar fi undeva de 30 la 300. Deci nu este aşa cum spun unii cetăţeni, care poate nu cunosc

adevărul sau n-au fost informaţi suficient”.

Unii curăţă cursurile de apă, alţii…

Nici cursurile de apă n-au fost uitate din discuţia cu viceprimarul Niţă.

Aceasta şi pentru că apa este un element vital în viaţa oamenilor şi este cea care menţine un echilibru pe linie de ecologie, de viaţă. „În baza sesizărilor primite de la cetăţeni, de la presă sau de la SHI Petroşani, privind situaţia unor segmente de pe cursurile de apă din municipiul nostru, angajaţii primăriei au participat la acţiuni de decolmatare şi ecologizare a zonelor afectate. Cei de la Compartimentul de Protecţia Mediului, împreună cu personal de la SPADPP, se deplasează în teren şi constată dacă, întradevăr, sesizările sunt reale sau nu. În contextul în care se constată că sunt depozitate diverse deşeuri sau există material lemnos ori orice altceva care nu-şi are loc în mod firesc pe cursul respectiv de apă, cei de la SPADPP intervin şi curăţă pe baza unor termene acordate de către cei de la Apele de Mediu, Garda de Mediu sau Compartimentul Protecţia Mediului din cadrul primăriei noastre.

Legat de mediu, dacă tot m-aţi întrebat, eu nu am ce le reproşa celor din cadrul compartimentului de mediu. Cele trei persoane îşi fac bine datoria, în condiţiile în care avem un teritoriu destul de vast. Mai degrabă reproşurile ar fi către cei care fac ca munca celor care ecologizează cursurile de apă să pară în zadar.

Sunt anumite puncte fierbinţi pe harta Petroşaniului, unde chiar dacă astăzi se face curăţenie, dacă ai ghinionul să treci peste câteva zile, constaţi că din nou este mizerie acolo, deoarece sunt cetăţeni care tratează aceste zone ca fiind locuri unde se pot depozita deşeuri menajere. O mentalitate păguboasă cu care ne luptăm de ani de zile.

Este greu să facem pază permanentă şi să-i prindem în flagrant, deşi uneori o mai facem, iar legea nu-ţi permite să-i pedepseşti decât în ziua în care au făcut neregula. Deci, ei trebuie surprinşi asupra faptului, ceea ce e foarte greu, uneori aproape imposibil. În plus, chiar dacă uneori vecinii văd cine a aruncat mizeria în râu şi ne anunţă, mulţi sub anonimat, când ajungem acolo nimeni nu vrea să mai spună exact cine a fost autorul. Iar când totuşi o fac, nu vor să semneze în calitate de martor procesul verbal. Şi uite aşa, ne învârtim în cerc. Cred că, totuşi, amenzile mari şi repetate şi oprobriul public asupra persoanelor care fac rău cu bună ştiinţă mediului ar putea rezolva această problemă. Şi, fireşte, educaţia de-acasă şi de la şcoală pentru generaţiile care vin. V-aş

9

întreba şi eu, de ce românii, în general, când trec graniţele şi ajung prin ţările din vest, ştiu să nu arunce ambalaje sau pet-uri pe jos sau pe cursurile de apă, mucuri de ţigară sau mai ştiu eu ce? Ştiu că amenzile sunt mari, deci ştiu de frică dacă nu de altceva. Aşa trebuie să se întâmple şi în ţara noastră, inclusiv la Petroşani, dacă vrem oraşe curate şi un mediu sănătos. Să nu mai vorbesc şi de faptul că nu de puţine ori lucrătorii din primărie lucrează chiar în faţa unei gospodării, iar cei din casa respectivă stau şi se uită la ei cum muncesc şi nu-i ajută deloc!

Aşa se întâmplă de multe ori şi la deszăpezire şi la alte acţiuni, ceea ce nu-i normal într-o ţară civilizată”, ne-a declarat viceprimarul Petroşaniului.

Viceprimarul crede că amenzile i-ar liniştii pe unii Referitor la problema care există legată de materialele de construcţii aruncate lângă containere, în urma unor operaţiuni de renovări de locuinţe sau de construcţii, viceprimarul municipiului ne-a declarat: „Da, aceasta este o altă problemă. În loc să vină la primărie, unde, într-adevăr, plătesc 30 lei pentru a li se pune la dispoziţie un container special – care apoi urmează să fie ridicat de către cei de la SPADPP, cei mai mulţi preferă să arunce molozul şi materialele de construcţie vechi la container, sau mai bine spus lângă container. Şi în acest caz puterea exemplului e cea mai bună: trebuie mărită amenda şi aplicată. După câteva exemple de acest fel, probabil ceilalţi vecini vor şti ca pe viitor să vină la primărie şi să facă ce trebuie. Nu vreau să par rea, dar se pare că numai amenzile îi liniştesc pe unii, mai ales când e vorba de mediu”.

În loc de concluzie Şi pentru că tot vorbea viceprimarul de amenzi, în primele cinci luni ale anului, cei trei inspectori din cadrul Compartimentului Protecţia Mediului au încheiat un număr de 17 procese verbale de contravenţie, din care 15 avertismente şi 2 amenzi. Totodată, s-a întocmit un număr de 4 note de constatare privind deşeurile din construcţii, finalizate prin achitarea la casieria SPADPP a contravalorii cantităţii de deşeuri ridicate şi transportate de către operatorul de salubritate. În intervalul ianuarie-mai au fost întocmite un număr de 9 rapoarte privind obligaţiile de respectare a protecţiei mediului la concesionări de terenuri şi 3 note de constatare în urmă controalelor celor de la SHI Petroşani, din cadrul Apelor Române Craiova, cu privire la igienizarea unor cursuri de apă.

Corneliu BRAN

www.zvj.ro

10 ACTUALITATE Liga Pensionarilor Minieri Valea Jiului Petroşani

Scrisoare deschisă La demersurile noastre scrise, cât şi la insistenţele verbale repetate, făcute de către Consiliul de Conducere şi Coordonare din cadrul Ligii Pensionarilor Minieri Valea Jiului Petroşani, la senatorii şi deputaţii noştri de Valea Jiului şi din judeţ, la dl. prefect Sorin Vasilescu, la biroul parlamentar de la Târgu-Jiu, pentru a ne întâlni cu dl. premier Victor Ponta, cu dl. vicepremier Gabriel Oprea şi cu ministrul Muncii, d-na Rovana Plumb, dar şi cu funcţionarii specializaţi pe probleme sociale din cadrul direcţiei de specialitate a ministerului muncii, pentru a discuta punctual şi a ajunge la un consens privind problemele sociale acute, legale şi constituţionale, cu care se confruntă cei peste 22.390 de pensionari minier bărbaţi şi femei din Valea Jiului, precum şi cei peste 35.350 de pensionari bărbaţi şi femei din toate categoriile socio-profesionale din Valea Jiului.

Având în vedere cronologia întâlnirilor

Ziarul Vãii Jiului vineri, 20 iunie 2014

derulate, dintre toate personalităţile menţionate mai sus, doar dl. deputat Laurenţiu Nistor, care într-un cadru mai larg ne-a facilitat o întâlnire la Deva în data de 12.05.2014, orele 14.00, cu dna ministru Rovana Plumb şi cu d-na Iuliana Ciutan, preşedinta Casei N.P.P. Bucureşti, care au primit materialului cu solicitările în şapte puncte evocate de noi şi sperăm că vor avea şi finalitatea legală propusă de noi în decursul trimestrului trei 2014. Menţionăm faptul că ni s-a asigurat transportul dus-întors pentru 22 de delegaţi, lucru pentru care îi mulţumim respectuos pentru toate d-lui preşedinte şi deputat Laurenţiu Nistor.

Domnia sa ne-a asigurat în mod solemn că va face toate demersurile necesare, pentru a putea veni în Valea Jiului cu dl. premier Victor Ponta, împreună şi cu ministrul muncii d-na Rovana Plumb, pentru a discuta punctual cele şapte puncte legale şi constituţionale propuse la întâlnirea de la Deva, pe care le dorim să aibă şi finalitatea propusă de noi.

Spunem cu toată sinceritatea şi onestitatea că unul dintre parlamentarii noştri de Valea Jiului, cel mai implicat şi hotărât, care a răspuns cu toată promptitudinea şi disponibilitatea nece-

OFERTA EDUCAŢIONALĂ COLEGIUL NAŢIONAL „MIHAI EMINESCU” PETROŞANI AN ŞCOLAR 2014 - 2015 Clasa a V-a, intensiv engleză.

IMPORTANT!!!! Se poate înscrie orice absolvent al clasei a IV-a, de la orice şcoală din Valea Jiului!!! Înscrierile se vor face la sediul Şcolii Gimnaziale „Avram Stanca” Petroşani din Strada 1 Decembrie 1918, nr. 73. Informaţii suplimentare la telefon 0254542633 şi la secretariatul unităţii.

sară solicitărilor noastre scrise şi verbale, este, spre bucuria şi satisfacţia noastră, dl. senator Haralambie Vochiţoiu care ne-a facilitat o întâlnire lucrativă la Bucureşti în data de 17.06.2014, orele 9.00, cu dl. vicepremier şi ministru de interne dl.

Gabriel Oprea, care a promis cu toată seriozitatea şi hotărârea că împreună cu ministrul muncii dna Rovana Plumb, personal se va implica decisiv în Guvernul României, pentru susţinerea şi rezolvarea facilităţilor noastre, astfel ca contravaloarea acestora să fie primită de către cei aproximativ 10.000 de pensionari mineri din Valea Jiului bărbaţi şi femei şi după data de 01.01.2015 aşa cum am solicitat noi, adică direct pe cuponul de pensie, aşa cum le primesc şi pensionarii mineri din Germania şi celelalte ţări ale U.E. la care şi România este parte.

Pentru ca demersul nostru să fie şi mai argumentat şi credibil, dl. senator Haralambie Vochiţoiu va întocmi în acest sens un material edificator privind facilităţile noastre, pe care îl va înainta d-lui vicepremier Gabriel Oprea pentru a-l susţine şi aproba în prima şedinţă de guvern, sprijinit concret şi de dna ministru Rovana Plumb.

De asemenea, dl. vicepremier Gabriel Oprea ne-a promis ferm că pentru discutarea şi rezolvarea corectă şi sustenabilă a celorlalte probleme legale şi constituţionale evocate de noi în material, ne va facilita o întâlnire lucrativă cu d-na ministru Rovana Plumb şi implicit cu direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Muncii.

La Deva

5 clase a IX-a, filiera TEORETICĂ:

Pro Istoria Fest

3 clase cu profil real, specializările: - MATEMATICĂ – INFORMATICĂ, INTENSIV ENGLEZĂ (28 elevi) - MATEMATICĂ – INFORMATICĂ (28 elevi) - ŞTIINŢE ALE NATURII (28 elevi) 2 clase cu profil uman, specializările: - FILOLOGIE (28 elevi) - FILOLOGIE, INTENSIV ENGLEZĂ (14 elevi) – FRANCEZĂ (14 elevi)

În 28 şi 29 iunie, are loc o nouă ediţie a festivalului Pro Istoria Fest, eveniment la care vor participa Holograf, Vunk, Mandinga şi multi alţi artişti de renume. Pro Istoria Fest îşi propune să pună muzica prezentului în slujba trecutului.

Înscrierile pentru clasa a IX-a se vor face după repartizarea naţională computerizată a absolvenţilor claselor a VIII-a, în perioada 17 – 25 iulie 2014, la sediul Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” Petroşani din Strada 1 Decembrie 1918, nr. 7.

IMPORTANT!!! Pentru clasele MATEMATICĂ – INFORMATICĂ, INTENSIV ENGLEZĂ, respectiv FILOLOGIE, INTENSIV ENGLEZĂ – FRANCEZĂ înscrierea va avea loc în data de 17 iulie 2014 în intervalul orar 8 – 17, iar susţinerea testului scris şi a probei orale de limbă engleză, respectiv franceză, va avea loc în data de 18 iulie 2014, la ora 9. Modele de teste se vor afla la secretariatul Colegiului.

Informaţii suplimentare la telefon 0254541574 şi la secretariatul unităţii.

Pro Istoria Fest este un proiect al asociaţiei Star Education care a demarat în 2011 cu promovarea cetăţilor Poenari şi Râşnov şi a Curţii Domneşti din Târgov-

Ultima medie de Specializarea admitere 2009

Ultima medie de admitere 2010

Ultima medie de admitere 2011

Ultima medie de admitere 2012

Ultima medie de admitere 2013

Matematicăinformatică

8,59

9,03

8,59

8,90

9,33

Ştiinţe ale naturii

8,55

8,65

8,52

8,93

9,63

Filologie

8,72

8,55

8,14

8,76

9,00

www.zvj.ro

Din delegaţia L.P.M.VJ. Petroşani care a făcut deplasare la Bucureşti au fost desemnaţi ca reprezentativi următorii colegi: ing. Ion Hortopan – preşedinte; ing. Barboane Crăciunescu – prim-vicepreşedinte; ing. Valentin Armean – vicepreşedinte; prof. Lucica Teleleu preşedinta femeilor din cadrul ligi; min.

Ion Zaharia - pensionar şi membru în conducerea ligi; min. Adrian Stoian pensionar şi membru în conducerea ligi; maistru miner Pamfil Vlaicu - pensionar, cărora personal le mulţumesc foarte mult pentru răbdarea şi onestitatea de care au dat dovadă la această întâlnire de succes, zicem noi, pentru pensionarii mineri şi nu numai, din Valea Jiului şi din ţară.

Vă rog să ne permiteţi ca în numele tuturor pensionarilor din Valea Jiului şi al colegilor din delegaţie care s-au deplasat efectiv la Bucureşti, la această importantă discuţie cu dl. vicepremier şi ministru de interne dl. Gabriel Oprea, întâlnire care a fost intermediată şi facilitată de către dl. senator Haralambie Vochiţoiu, care ne-a asigurat şi transportul la Bucureşti dus-întors, amândurora să le mulţumim respectuos şi să-i rugăm să primească expresia înaltei noastre simpatii şi consideraţii, dorindu-le sănătate şi binecuvântare divină, pentru a ne sprijini concret şi eficient în continuare, pentru ca şi noi pensionarii să îi susţinem pe cei care ne sprijină efectiv.

Doamne ajută şi NOROC BUN! Cu stimă, Ing. Ion HORTOPAN Preşedintele L.P.M. Valea Jiului Petroşani işte. În anii următori a continuat cu cinci alte noi locuri de mare însemnătate istorică din România: Cetatea Enisala, Cetatea Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Cetatea de Scaun a Sucevei, Cetatea Sighişoara şi Muzeul Goleşti şi s-a reîntors şi la primele trei cetăţi vizitate în 2011. Pe 28 iunie publicul va avea ocazia să se întâlnească cu Teatrul pentru copii Zurli, Matilda Pascal Cojocariţa, Dinu Iancu Sălăjanu, Andreea Bănică, Connect-R şi Mandinga, iar pe 29 iunie cu Teatrul de păpuşi Muschetarii, Nicoleta Voica, Andra, 3 Sud Est, Vunk şi Holograf.

Mihaela PETROŞAN

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului vineri, 20 iunie 2014

Oferim bani, cu rate fixe pentru salariaţi şi pensionari cu venituri mici, fără giranţi.

Telefon 0727.737851

ANGAJĂRI SC din Petroşani angajează în condiţii avantajoase personal contabilitate primară.

Relaţii la telefon 0751.199100 SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează brutari cu experienţă.

Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, bl. 2/2 sau 0254.550160 SC din Petroşani angajează vânzător materiale de construcţii, şofer de TIR cu experienţă, tâmplar mobilier PAL şi bucătar cu experienţă.

Relaţii la telefon 0751.199100 SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează în condiţii avantajoase maseuză (pentru sală de sport).

Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, 2/2, sau 0254.550160

SERVICII Transport intracomunitar, mărfuri generale ansamblu cu MTMA 40 tone, dispecerat în română.

Telefon 0752.233949

IMOBILIARE

Cursuri de dans sportiv!

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi!

Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară!

Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) clasele I-VIII; 2) liceu-adulţi.

Poţi participa la spectacole, concursuri!

Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”!

Instructorul oferă şi pregătire în particular pentru dans sportiv (vals lent, tango, vals vienez, quick step, samba, rumba, paso doble, cha-cha-cha,jive) şi alte stiluri (salsa, reggae, rock’n’roll).

Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc.Gen. Avram Stanca) - Vulcan (Centrul Şansa) - Lupeni (Clubul Sindicatelor).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0720.726337

ASTĂZI SE IA APA ÎN PETRILA ŞI URICANI SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani anunţă restricţii în furnizarea apei potabile pentru astăzi, 19 iunie 2014, în oraşele: - Petrila, între orele 08:00-13:00. Zona afectată: sat Taia. Motivul restricţiei: remediere pierdere la bransamentul imobilului cu nr.86.

- Uricani, între orele 08:00-20:00. Zona afectată: Cartier Bucura. Motivul restricţiei: remediere pierdere sc.2, bl.

19, str. Muncii.

Conducerea SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani mulţumeşte pentru înţelegere.

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Apare şansa unei noi relaţii sau iei decizii în cuplul deja format, pentru că acum se trasează urmatorii paşi într-un plan important pentru viitor.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Presimţi că se apropie un eveniment care îţi inspiră o oarecare teamă dar, în loc să foloseşti timpul ce te desparte de acesta într-un mod constructiv, stai şi-ţi torni singur cenuşă în cap, lamentându-te întruna.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) O discuţie faţă în faţă, ca de la egal la egal, va rezolva cu brio o problemă majoră de comunicare.

La originea acestor animozităţi se află interpretarea greşită a unui cuvânt sau a unei atitudini.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Sentimentele îţi sunt împărtăşite cu aceeaşi intensitate de către partener, ceea ce îţi dă încredere în viitor. Este momentul unei schimbări favorabile în cuplu.

Leu (23 Iul - 22 Aug) O veste cu tentă oficială îţi cam dă peste cap unele planuri, de parcă ţi se interzice să duci mai departe ce ai început în felul în care ţi l-ai propus inainte.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Vând garsonieră amenajată, confort I, plus boxă, zona Universităţii. Preţ negociabil.

Relaţii la telefon 0724.501755

ÎNCHIRIERI

Vând ap. 2 camere, Petroşani, zona Piaţa Centrală, str. A. Iancu, bl.5, et.2, renovat integral (geam termopan, gresie, instalaţie sanitară şi electrică). Preţ 26.000 euro neg.

Telefon 0723.912675

Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66.

Relaţii la telefon 0767.806804

Vând casă deosebită, pretabilă şi pentru pensiune sau hotel, cu lac pentru peşte, teren de tenis.

Telefon 0751.199100

HOROSCOP

Greu îţi vei duce azi la îndeplinire sarcinile pe care le ai în plan, pentru că ţi se va părea că toate piedicile s-au adunat simultan acum în calea ta.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Ai nevoie de ajutor într-un moment important pentru cariera ta şi când te uiţi în jurul tău, te miri şi tu căţi prieteni adevăraţi aduni în preajma ta.

Vând garaj cu canal de vizitare şi pivniţă situate în Petroşani vizavi de Liceul Economic, având suprafaţa de 25 mp. Înălţimea clădirii şi a uşii permite gararea şi a utilitarelor şi microbuzelor. Este branşat la curent de 380V. Preţ: 4500 euro.

Telefon 0721.225359 sau 0768.406967

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

De vânzare/ închiriere în condiţii avantajoase spaţiu comercial situat în Vulcan, b-dul M. Viteazul, nr. 26 (fostul Orient).

Relaţii la telefon 0762.257696

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

CONVOCATOR Asociaţia Pescarilor Sportivi PRO PESCAR convoacă membrii săi, sâmbătă 28.06.2014, orele 10:00, la Casa de Cultură a Sindicatelor Ion Dulămiţă din Petroşani, pentru a participa la Adunarea Generală a membrilor asociaţiei cu următoarea ordine de zi: 1. Prezentarea raportului de activitate; 2. Prezentarea bilanţului financiar-contabil pe anul 2013; 3. Prezentarea raportului comisiei de cenzori; 4. Propuneri de modificare a Actului Constitutiv şi al Statutului; 5. Aprobarea regulamentului de ordine interioară; 6. Aprobarea regulamentului de pescuit pentru punctul de lucru din Petrila, Dealul Maleii, lac PRO PESCAR; 7. Alegerea comisiilor pe domenii (Comisia organizatorică; Comisia de mediu; Comisia de competiţii); 8. Alegerea consiliului director şi a secretarului asociaţiei; 9. Diverse. În condiţiile în care la prima convocare nu se întrunesc cel puţin 2/3 din numărul total de membrii, se convoacă Adunarea Generală în data de 05.07.2014, orele 10:00, în aceeaşi locaţie.

Consiliu Director

Trebuie să pleci neapărat la drum pentru a rezolva o problemă undeva departe de casă. E nevoie de tine la faţa locului pentru că priveşti lucrurile logic.

Unde apari tu, lucrurile se liniştesc ca prin farmec, de aceea vei vedea în ochii multora un soi de bucurie sau de relaxare atunci când te văd.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Se creează o atmosferă foarte plăcută în grupul din care faci şi tu parte, ceea ce va îndeamna pe toţi la dialog, la o cooperare fructuoasă.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Ai ajuns la capătul unui proiect şi deja poţi sărbători reuşita! Ai parcurs un drum anevoios, ai muncit din greu, dar eşti mulţumit de rezultate.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Eşti vesel şi te bucuri de tot ceea ce vezi şi îţi încântă inima. Dragostea este una din preocupările preferate ale acestei zile.

www.zvj.ro

CMYK

12 FEL DE FEL

Ziarul Vãii Jiului vineri, 20 iunie 2014

La Petrila, oficialii au aflat preţul exact al actului artistic

O „cântare” a unui artist local preţuieşte exact 3,17 bani!!!

Peste tot în Vale, de la est la vest, informaţiile despre cum se cheltuiesc banii contribuabililor în cele două-trei zile în care se organizează „Zilele oraşului…” sunt considerate confidenţiale. Asta în cazul când ele nu sunt considerate a face parte, de-a dreptul, din categoria TOP SECRET.

Secretul e bine păzit atât la Vulcan (unde urmează să se desfăşoare zilele respective), cât şi la Petrila (unde tocmai s-au terminat). Dar secretele de aceea sunt secrete tocmai pentru a fi devoalate de ziarişti şi oferite, la cald, cititorilor.

Gura lumii din Petrila a lansat zvonul potrivit căruia toate formaţiile locale prezente la eveniment au fost plătite mizerabil. Motivul? Banii trebuiau să ajungă (şi să fie îndestulători) pentru play back-urile invitaţilor de onoare. Noi credem că administraţia locală ar fi trebuit să-şi plătească generos, în primul rând, artiştii locali. Din două motive. Primul motiv ar fi acela că ei duc greul manifestărilor culturale tot timpul anului, iar al doilea motiv ar fi acela că banii respectivi ar rămâne să fie cheltuiţi, cu folos, în economia locală. Dar ce să cheltuiască, de exemplu, unul din cei 21 de membri ai fanfarei petrilene (formate din adolescenţi), când pentru prestaţia lor în trei zile oficiale („Zilele oraşului” şi „Ziua Eroilor”) ei au primit ameţitoarea sumă de două milioane lei vechi. În total! Dacă împărţim 2.000 lei noi la cei 21 de membri ai fanfarei rezultă suma de 9,52 de lei de chipiu. Cum ei au cântat de trei ori pentru cei 9,52 lei înseamnă că, pentru „o cântare”, oficialii Petrilei oferă, nici mai mult nici mai puţin, decât 3,17 lei de căciulă. Încă nu am aflat cum au stat lucrurile cu trupele de dans, cu fluieraşii, bujorii şi junii Petrilei. Aici contăm şi pe vigilenţa cititorilor noştri. Ţineţi foarte aproape!

Post Scriptum Martori oculari, aflaţi în imediata apropiere a scenei, ne-au declarat că atât de tare sfârîiau cd-urile pe plaÎn ultimii 11 ani, tane că invitaţii de onoare nu puteau ţine pasul cu negativele şi pozitivele aduse de ei în traistă. Aici l-am citat pe marele şi autenticul cântăreţ Grigore Leşe: “Ăştia, oameni buni, Profesorul de matematică Gheorghe Boantă a fost, ani vin cu vocile-n traistă!” de-a rândul, directorul Şcolii Generale Nr.5 din Pagină realizată de Petrila. Între timp, prof. Boantă s-a transferat la Mihai BARBU Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuşi” din Petrila dar nu şi-a uitat, nici un moment, foştii elevi.

De 11 ani, el a instituit un premiul care îi poartă numele şi care e acordat, anual, celui mai bun elev care termină clasa a VIII-a. Anul acesta, prof. Boantă a constatat, cu surprindere şi cu nedisimulată bucurie, că trei eleve au absolvit, cu media 10,00, clasa a VIII-a.

Elevele Luana-Cristina Jacotă, Maria Ilie şi Damaris Ilie (ultimele două sunt surori!) au fost recompensate, de profesorul Boantă, cu cărţi în valoare totală de un milion lei vechi. (O parte din cărţi au fost achiziţionate de la doctorul Dumitru Gălăţan-Jieţ, pentru ca elevii premianţi să ştie mai multe despre zona în care trăiesc şi învaţă.) Să recunoaştem că deţinătorii premiului nu beneficiază de o sumă importantă.

Dar, să nu uităm că în ultimii 11 ani, 17 elevi de la Şcoala generală Nr.5 au beneficiat de Premiul „Ghiţă Boantă”, oferit de fostul director al şcolii.

Dacă şi alţi oameni cu bani au face aceste fapte caritabile, măcar o dată pe an, altfel ar arăta serbările şcolare şi bibliotecile elevilor premianţi. În final, se cuvine să menţionăm că cele trei eleve fac parte din aceeaşi clasă, a VIII-a B, unde a fost dirigintă profesoara Mariana Danciu.

17 elevi din Petrila au fost recompensaţi cu Premiul „Ghiţă Boantă”

www.zvj.ro

facebook.com/ziarulvaiijiului

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VI Nr. 214 20 iunie 2014 4 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului

Reportaj despre ultimii mineri din subteranele Petrilei, cea mai adâncă mină din Europa

Fără îndoială despre Mina Petrila s-au scris cele mai multe reportaje în perioada interbelică. O explicaţie rezidă în faptul că Mina Petrila era o mină apropiată de sediul din Valea Jiului al Societăţii „Petroşani”, iar după 1930 tot aici a intrat în funcţiune şi o minune a industriei care atrăgea ca un magnet reporterii vremii, anume preparaţia.

Din fericire pentru memoria minei Petrila există câteva reportaje publicate în perioada interbelică, adevărate mărturii, care dau seama de subteranele acesteia. Câţiva curajoşi şi talentaţi reporteri şi-au luat inima în dinţi şi au coborât în străfundurile minei Petrila. Dacă aceste reportaje nu ar fi existat, astăzi ne-ar fi fost aproape imposibil să reconstituim atmosfera subterană a minei Petrila. Fiind vorba de reporteri cu „verbul şi metafora la purtător”, ei reuşesc să transmită foarte sugestiv şi plastic dramatismul vieţii de miner, reportajele lor rezistând indubitabil confruntării cu timpul.

Primele informaţii despre Mina Petrila le găsim în „noţile repausatului inginer minier Gustav Polyak de Samson, prelucrate şi completate de Arpad Schreiber - conductor principal minier”. Reţinem câteva mai importante: „În 1871, producţia zilnică abia de trecea de câteva vagoane; treptat, a crescut, astfel încât în anii 1872 - 1873 atingea, adeseori, cifra de 30 de vagoane pe zi, care era o producţie record şi care era sărbătorită, întotdeauna în mod deosebit. Paralel cu minele Societăţii Braşovene,

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII lucrărilor miniere de către stat. În 1873, concesiunile miniere ale statului au fost date în arendă Societăţii Braşovene”.

În presa interbelică am descoperit 3 minunate reportaje despre mina Petrila, pe care le-am publicat în volumul „Mina Petrila – 150 de ani. Oameni, fapte, întâmplări”… În reportajul „La 400 metri sub pământ” publicat în serial în 1931 în „Ilustraţiunea română”, supliment al „Universului”, de Ion Tik, un frenetic reporter, din păcate astăzi uitat, apare mina Petrila în toată splendoarea ei. „Lumea galeriilor şi puţurilor la lumina lămpii miniere” este al doilea reportaj identificat de noi, care a văzut lumina tiparului, sub semnătura lui Marcel Fogasy în „Brassoi Lapok” (Ziarul Braşovului) în primăvara anului 1934. În vara lui 1937, Petru Manoliu publică pe prima pagină a cotidianului „Credinţa” (Ziar independent de lupta politică şi spirituală, director Sandu Daniel) comentariul „Iarăşi Petroşanii” despre mineri. Acesta avea să fie preambulul unui ciclu de reportaje realizat de „Credinţa” în Valea Jiului. „Prin iadul ocnelor de cărbune”, marea anchetă a Credinţei printre minerii Văii Jiului, va consfinţi un reporter, şi el, din păcate, astăzi uitat, C. Panaitescu. Şi acesta, ca şi predecesorii săi, talentaţii reporteri Tik şi Fogassy, coboară în galeriile şi abatajele minei Petrila, descriind cu un mare talent scriitoricesc o realitate dură, dramatică şi necunoscută: viaţa minerilor. se dezvoltau şi minele statului maghiar. Mai cu seamă, abatajul la zi din Petrila producea cantităţi importante de cărbuni. Stratul principal din Petrila atingea şi la suprafaţă, acolo unde era abatajul la zi, o grosime de 40 de metri. Statul maghiar lucra nu doar la Petrila, ci, paralel cu lucrările de aici, şi la Jieţ şi Defor începuse exploatarea cărbunilor. Statul ungar, precum am amintit mai sus, socotea partea cea mai însemnată a producţiei sale din exploatarea cărbunelui la zi, în Petrila. Când abatajul la suprafaţă nu se mai putea exploata din cauza cantităţii mari de pământ ce acoperea cărbunele.

Astfel, s-a construit o galerie transversală spre stratul principal. După ce s-a ajuns la acest strat, au început pregătirile pentru exploatarea lui. Cunoştinţele speciale pentru exploatarea a astfel de straturi lipseau, fireşte, şi aici ca şi peste tot în Valea Jiului. În loc să fi început abatajul de sus, adică de acolo unde încetaseră cu abatajul de la suprafaţă, au început la nivelul galerial de extragere, precum şi la diferitele alte niveluri ale înălţimii de 30 de metri. Au întârziat şi cu lucrările de rambleiaj fiindcă, întâi, terminau lucrările de abataj şi numai după aceea se apucau de suişurile necesare la rambleiaj. Între timp, fireşte, galeria de abataj nu putea rezista presiunii, şi se surpau pe ici pe colo. Afară de acestea şi conductele de aerisire erau imperfecte şi, în consecinţă, minele erau pline de gaz metan, care, aprinzându-se, a dat foc piloţilor. Urmarea a fost că toată mina a ajuns pradă focului imens, care a dus, apoi, la închiderea minei. Toţi lucrătorii de aici au fost transferaţi la Societatea Braşoveană. După închiderea minei, galeria principală a fost rambleiată.

Tot acolo s-au mai ridicat mai multe diguri. Tot aşa au fost rambleiate şi suişurile de la suprafaţă. După acestea, pe malul Jiului a fost montat o pompă cu scopul de a împinge apa până la abatajul de la suprafaţă şi de a inunda toată mina, astfel stingând focul. Pompa lucra ziua şi noaptea, însă fără nici un rezultat, deoarece apa - ajunsă în focul uriaş din mină - se transforma în aburi, care, cu o putere imensă, căutau să iasă la suprafaţă. Din această cauză, s-au înregistrat erupţii atât de puternice, încât toate clădirile din apropiere s-au dărâmat. Aşa stând lucrurile, statul a încetat toate lucrările miniere din Petrila. Tot aşa s-a întâmplat şi cu exploatările de la Defor şi din Jieţ, care nu dădeau rezultatele scontate de stat. În afară de aceasta mai erau şi cheltuieli enorme, ocazionate de construcţiile şi, în general, de lucrările miniere. Toate acestea au dus la încetarea

Şi în anii comunismului Mina Petrila şi oamenii săi ţin nu doar prima pagină a ziarelor, ci migrează şi între copertele unor cărţi, cum ar fi celebra „Oameni şi cărbuni în Valea Jiului” de Geo Bogza (publicat în 1947 la Editura de Stat) sau mai puţin cunoscuta „Pilda lui Pop Ludovic şi a ortacilor săi” de Nicolae Holban (1949, Editura Confederaţiei Generale a Muncii).

„Iată-mă la Petrila, cea mai activă exploatare care întrebuinţează, zilnic, peste şapte sute de mineri. Prin gurile minei, vagonetele intră şi ies cu repeziciune. Gura este neagră ca păcatul, veşnic deschisă ca gura unui balaur setos de muncă, sudoare şi viaţă omenească. Ea înghite, zilnic, mii de vagonete şi sute de mineri tăcuţi care intră la lucru, cu lămpile lor mici, înveşmântate în sită metalică. Câţiva lucrători cu feţele acoperite de praf de cărbune regulează mersul vagonetelor şi înregistrează intrarea echipelor”, scria, în 1931, reporterul Tik …

Astăzi la Mina Petrila mai fac şut 517 angajaţi,

vineri, 20 iunie 2014

dintre care mineri-mineri mai sunt vreo 110, iar cărbune, din cauza închiderii unei capacităţi de producţie din motive de foc, mai dă, într-un abataj cu subminare, doar brigada Cenuşă, care numără peste 70 de ortaci. Spre care ne-am îndreptat şi noi paşii…

Iată-ne şi pe noi la Petrila, o mină care va fi închisă la finele anului 2015. Miercuri, 18 iunie 2014, ajungem, eu şi Cătălin Docea, în biroul-muzeu al directorului minei, ing. Constantin Jujan. Despre acest luminat om ziarul nostru a consemnat în repetate rânduri, elogios, că este unul dintre puţinii ingineri care au făcut şi fac în continuare mult pentru cultura minieră. Pe masă ne aşteaptă, drept aducere aminte, decoraţii din vremea când ţara îi recompensa pe mineri, albume şi cărţi rare despre Mina Petrila. Un astfel de document este Cartea de onoare a minei Petrila, păstrată cu sfinţenie de directorul Jujan. O simplă răsfoire a sa dă seama de oamenii minei Petrila, dar şi de cei care, în căutarea electoratului sau nu, au vizitat mina.

„Când a venit Mugur Isărescu, care pe atunci era prim-ministru şi prezidenţiabil, s-a prezentat la directorul minei de atunci, dl. Benor Voicescu, SPP-ul, pentru a pregăti vizita. Sepepistul care se ocupa cu aceasta a dat cu pumnul în masa directorului, avertizându-l asupra responsabilităţii imense ce apasă pe umerii conducerii în cazul acestei înalte vizite. Sepepistul a amintit şi de un ministru, devenit celebru datorită caltaboşului, care şi-a scrântit piciorul la urcarea, nu în colivie, ci în… avion. În fine, după discuţii cu sepepistul, a trebuit schimbat traseu din mină”, ne povesteşte cu umor directorul Jujan.

O veste bună: cu tot stresul muncii la un cotidian, eu şi Cătălin stăm bine cu tensiunea. Nu ne lăudăm, ci doar consemnăm ceea ce doamna asistentă a constatat după consultul medical obligatoriu înainte de intrarea în mină. Dacă la intrarea în mina Lupeni subsemnatul a avut tensiunea cam mare, la Petrila doamna asistentă m-a liniştit, spunându-mi că nu sunt hipertensiv (deşi băusem câteva cafele înainte). În sala de instructaj, directorul Jujan ne-a arătat pe o hartă traseul pe care aveam să-l parcurgem în mină. Inginerul Liviu Pârţac ne-a avertizat asupra pericolelor ce ne pândesc în mină, introducându-ne şi în tainele folosirii măştii de gaze. Cum Liviu Pârţac este o autoritate în domeniul horoscopului şi cum dl. director ne-a povestit, mai în glumă, mai în serios, că de câte ori Liviu i-a prezis că, conform horoscopului, va avea parte

vineri, 20 iunie 2014

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

de o zi bună, s-a întâmplat exact pe dos, l-am rugat pe Liviu, pentru a nu ne demoraliza, să amâne horoscopul pentru când ieşim din mină...

Ajungem la Puţul Centru Maşina de extracţie are şi ea o poveste interesantă, pe care ne-o spune directorul Jujan. În rezumat sună cam aşa: cică, în urmă cu vreo 80 de ani când a fost montată maşina de extracţie, colivia nefiind susţinută decât de un cablu, minerii au fost sceptici şi au refuzat să coboare în mină. A fost nevoie ca maistrul să se urce în ea şi să le demonstreze pe viu soliditatea noii găselniţe tehnice. Acum maşina de extracţie este un unicat în Europa. Pe pagina a IV-a vă oferim un fotoreportaj chiar de la inaugurarea maşinii de extracţie, pentru care-i mulţumim d-nei Martanoşi, fiica celui care a montat maşina de extracţie, Laurenţiu Somolik. Încurajaţi de descrierea parametrilor tehnici ai instalaţiei, nu am procedat ca minerii înainte amintiţi, şi am intrat fără teamă în colivie.

Am coborât circa 660 m, de la nivelul de suprafaţă (cotă 644,7 m) la nivelul orizontului zero (nivelul mării, cotă –18,1 m). Din rampa puţului am străbătut vreo 50 m, cât măsoară planul înclinat de transport (lanţul compensator). Apoi, am luat-o la picior vreo 350 m pe galeria transversală principală de la nivelul orizontului 0. Din când în când, directorul Jujan se opreşte şi ne arată cu lampa câte o lucrare minieră solidă, care a rezistat de zeci şi zeci de ani: „Am mai multe documente despre mina Petrila, din ele am aflat că la săparea acestei galerii a lucrat o brigadă formată preponderent din maghiari. Uitaţi, ce lucrare frumoasă şi tainică, a rezistat până în zilele noastre”.

Nevrând să-l contrazicem pe ghidul nostru, i-am dat dreptate, deşi, cinstit, nu prea am înţeles întru totul resortul entuziasmului sau patriotismului local mineresc al d-lui Jujan. În fine,

…ajungem la Puţul Orb Nr.15 Întrucât am uitat să întrebăm de ce este numerotat astfel, suntem nevoiţi să lăsăm să planeze misterul asupra acestei denumiri. Cert e că pe acest puţ am coborât doar 200 de m (adică de 3 ori mai puţin ca pe Puţul Principal), de la nivelul orizontului 0 la nivelul orizontului –200. Ajunşi cu bine… sub nivelul mării, facem, pe galeria transversală principală, vreo 70 m, intrând pe galeria diagonală nr. 433, lungă de 310 m. Apoi străbatem cei 60 m ai galeriei diagonale nr. 434, vreo 20 m ai galeriei transversale nr. 434, galeria direcţională din culcuşul stratului 3 nr. 434 (25 m), galeria transversală de aeraj nr. 434 E (120 m).

Trebuie să mărturisim că, la un moment dat, am avut senzaţia că ne aflăm…

…în Ţara Fierului, nu a Diamantului Negru Pe măsură ce ne apropiam de abataj, am observat pe galerii sute, dacă nu mii de tone de armături, scocuri, ţevi şi alte fiare depozitate în perfectă ordine. Dacă reporterii interbelici amintiţi la începutul reportajului numeau Valea Jiului „Ţara Diamantului Negru”, acum, la vederea acestor mormane de fiare, ar fi botezat-o „Ţara Fierului”. „Aceste fier l-am recuperat din lucrările pe care le-am închis”, ne-a spus, cu amărăciune parcă, directorul Jujan.

Aici trebuie să amintim o chestiune ce ţine de mentalitatea tipic românească.

Deşi minele viabile au nevoie de fier, iar acesta, depunem mărturie, există în cantităţi apreciabile în subteranele minei Petrila, nu s-a găsit o soluţie birocratică pentru transferul acestuia la minele care, după cum ştim, sunt, la fel ca minele pe închidere, tot proprietatea statului român. Astfel, din cauza penuriei de fier, s-a ajuns la situaţii groteşti, cum ar fi „răpirea” unor armături de la staţia de salvare

SALVAMIN, care aveau un rol didactic, în subteranele minei Livezeni.

Ei bine, dragi cititori, dacă aţi obosit ori ameţit, după atâtea diagonale, transversale, direcţionale, coborâri cu colivia, vă sugerăm să vă odihniţi puţin. La fel am făcut şi noi. Ne-am tras sufletul şi ne-am pregătit pentru ultima şi cea mai obositoare confruntare: atacarea suitorului ascendent nr. 434 E. Privite de jos, scările suitorului aveau o dimensiune, dacă nu ameţitoare, atunci sigur descurajantă pentru doi ziarişti care, cu siguranţă, stau mai mult în fotoliu decât pe un astfel de teren vertical. Totuşi, “am zărit” şi o… veste bună: în gura suitorului se zărea luminiţa unei lămpi. Care, pentru noi, chiar a fost luminiţa de la capătul tunelului. După ce tragem aer în piept, escaladăm scările suitorului (nu lipseşte nicio treaptă!) şi, în fine, răpunem cei 30 m verticali ai săi. Astfel am ajuns de la nivelul orizontului -200 la nivelul atacării a III-a. Sus ne spune…

…„Noroc Bun!” chiar brigadierul Cenuşă Cu toate că, se ştie, cărbunele bun e acela care, procentual, are mai puţină cenuşă, brigadierul Cenuşă, în ciuda numelui său, e un om mândru de calitatea cărbunelui pe care-l scoate la lumină.

După ce directorul Jujan ne desenează în praful cărbunelui schiţa abatajului pe care-l vom străbate, un timp de răgaz necesar întremării după solicitanta confruntare cu suitorul, parcurgem toţi patru (subsemnatul, Cătălin Docea, brigadierul Cătălin Cenuşă şi directorul Jujan) galeria transversală acoperiş nr. 434 (25 m), galeria direcţională coperiş nr. 434 (90 m) şi, poate nu o să vină să credeţi, dar chiar ajungem. Fără stricăciuni fizice sau psiho-somatice…

…la abatajul cu banc de cărbune subminat nr. 434, subetajul III Trebuie spus că până aici nu am întâlnit picior de om. Mina, atât de vie şi animată în scrierile amintite la începutul reportajului nostru, părea acum părăsită.

Doar noi, semnalistul, şi atât... Era o linişte de sanatoriu, de parcă, după 150 de ani şi mai bine de exploatare neîntreruptă a cărbunelui, sufletul şi trupul minei Petrila, obosite de atâta istorie, intrase într-o ancestrală odihnă. În schimb, în abataj am găsit, în sfârşit, oameni. Erau singurii mineri de la Petrila care dădeau cărbune. Privindu-le tinereţea şi hotărârea, am avut senzaţia că două timpuri se războiesc între ele: timpul minerilor care mai vor să dea cărbune şi care vor ca mina să nu se închidă, şi timpul „biologic” al minei...

După ce am parcurs cei 35 m ai abatajului subminat nr. 434, subetajul III şi cei 100 m ai galeriei direcţionale din culcuş nr. 434, ne-am întors.

Brigadierul Cenuşă şi-a adunat ortacii şi, la lumina lămpilor, am făcut cunoştinţă cu ei, ultimii mineri ai Petrilei. Cred că a fost una dintre discuţiile cele mai serioase, cele mai grave, pe care le-am purtat de-a lungul şi de-a latul meseriei de jurnalist. Aceşti mineri, care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare odată cu închiderea minei Petrila la sfârşitul anului 2015, vor să lucreze în continuare la mina unde au trudit nu doar ei, ci şi părinţii, bunicii şi străbunicii lor. Din păcate, nici eu, nici Cătălin Docea nu-i putem ajuta decât făcând public strigătul lor deznădăjduit, strigătul lor disperat. Tot, din păcate, cunoscându-i pe oamenii politici ai Văii Jiului şi nevrând să-i mint pe ortacii petrileni, le dau o veste proastă: mina Petrila se va închide şi din cauza neimplicării oamenilor politici ai Văii Jiului, votaţi de atâtea ori şi de minerii Petrilei. Politicienii zilei, în loc să rezolve problemele reale, cum ar fi şi aceea a continuării mineritului la Petrila, preferă să otrăvească Valea Jiului cu un simulacru de discurs politicianist şi găunos, interpelând de zor doar pentru a avea motiv de a-şi vedea poza la ziar, fără a rezolva ceva concret.

Deci, dragi mineri pe care v-am întâlnit în cel mai adânc abataj din Europa, Cătălin Cenuşă, Constantin Penciuc, Petru Gânţu, Florin Dogaru, Alexandru Barabaşi, Andrei Cozma şi Nicolae Barla, vă spunem vouă că nesimţirea politicienilor zilei este mai adâncă chiar decât mina Petrila. În timp ce vorbeam, a apărut şi schimbul al II-lea. Împreună cu ortacii din schimbul I ne-am îndreptat spre ieşire… Noi, din fericire, am ajuns obosiţi, dar vii şi nevătămaţi, la lumina zilei. Afară, în faţa corpului administrativ, se sădeau de zor flori în câţiva vagoneţi de mină… Să mai fie oare posibil ca mineritul să înflorească la Petrila? Căci aşa am decriptat semnificaţia acestui gest…

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 20 iunie 2014

Fototeca de aur a tehnicii miniere din Valea Jiului

Cu Laurenţiu Somolik&ortacii la inaugurarea Puţului Centru la Mina Petrila