CMYK
Ziar ul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,3847 lei 1$ = 3,2205 lei 1₤ = 5,4833 lei
vineri, 27 iunie 2014 Anul VII nr. 1473 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Exclusiv! Lista contractelor cu statul ale colosului Drupo, societate bănuită de tranzacţii comerciale fictive care scoate banii cu lopata din Valea Jiului
Și la Deva, ca și în Vale, prietenia dintre patronul Drupo și diverși politicieni, ocupanți ai unor funcții cheie în administrație, se traduce prin contracte de valori colosale.
Potrivit informațiilor pe care le vom prezenta în cele ce urmează, în perioada 29.03.2010 – 21.06.2014, Drupo SRL Călan a încheiat cel puțin 38 de contracte ori acorduri cadru de lucrări cu entități de stat, majoritatea covârșitoare a acestora fiind din județul Hunedoara. Contractele și acordurile se întind pe perioade cuprinse între 1 și 4 ani. Valoarea celui mai mare acord cadru de lucrări, încheiat cu Consiliul Județean Hunedoara, depășește valoarea de 338 de miliarde de lei vechi plus TVA. Numai la nivelul Văii Jiului, din contractele deja semnate, ori care sunt în curs de perfectare, societatea Drupo ar urma să încaseze peste 400 de miliarde de lei vechi plus TVA. Cătălin DOCEA În Valea Jiului, Drupo SRL Călan, societate de inută de Gabriel Doda, a încheiat – la data de 22.11.2012 – un acord cadru de lucrări (nr. 23.284/22.11.2012) cu Serviciul Public Administrarea Domeniului Public i Privat Petro ani (SPADPP). Acordul este valabil pentru o perioadă de 3
(trei) ani, deci până la finele anului 2015, i are o valoare totală de 10.094.258,25 lei noi, sumă la care se adaugă TVA. Drupo s-a asigurat astfel că, timp de 3 (trei) ani, încasează – în medie – aproape 3,5 miliarde de lei vechi, lună de lună, de la bugetul municipiului Petro ani (via SPADPP). Cum lucrările în domeniu se concentrează în special pe perioada primăvară – toamnă, este lesne de dedus că, în fapt, în perioadele de lucru, încasările Drupo SRL trebuie să fie mult mai mari. Pentru sacul amintit de bani, Drupo SRL Călan
trebuie să execute lucrări de reparare a drumurilor. Nu-i, totu i, cam scumpă peticeala asta de peste 125 de miliarde de lei vechi? Să nu uităm că, de i există un contract de o asemenea valoare în derulare, multe zone din municipiul Petro ani sunt încă sub stăpânirea gropilor. Tot la nivelul Văii Jiului, Drupo SRL mai de ine două contracte
934.728,18 lei plus TVA, durata acestuia fiind de un an. La Petrila, prin contractul nr. 12.821 din 30.04.2014, firmei Drupo SRL i s-au încredin at lucrările (rest de executat) în cadrul proiectului “Modernizare străzi i parcări în zona cap linie Petrila”. Societatea a câ tigat contractul pentru suma de 18.387.776,63 lei plus TVA, durata
semnificative aflate deja în derulare. La Uricani, prin contractul nr. 18/47 din data de 16.08.2013, având o durată de un an i jumătate, societatea amintită va executa lucrările de reabilitate i modernizare străzi urbane i poduri, un contract ce se ridică la valoare de 11.455.178,10 lei noi plus TVA. La Vulcan, prin contractul nr. 25.509 din 09.08.2013, firmei Drupo SRL i s-au încredin at lucrările de reabilitare a străzilor din Centrul Vechi. Societatea a câ tigat contractul pentru suma de
acestuia fiind de un an i jumătate. De remarcat sunt însă i rela iile comerciale de propor ii dintre Consiliul Jude ean i Municipiul Deva cu Drupo SRL. În sinteză, în cazul colaborării CJ – Drupo, vorbim de contracte de peste 500 de miliarde de lei vechi plus TVA, încheiate de la nivelul anului 2010 i până în prezent. La Deva, drumul banilor către Drupo SRL este greu apăsat de sumele absolut colosale cu care firma men ionată se alege din afaceri cu statul.
2
Ziarul Vãii Jiului
ACTUALITATE
vineri, 27 iunie 2014
Noi spunem că mai corect ar fi aşa:
Decât să rămână pe drumuri 1.000 de oameni, mai bine să fie agăţaţi de cuiul pensiei şefii din minerit şi energie! Mai pe şleau, e vorba ca şefii peste minerit şi energie să-şi pună în operă un mai vechi şi cinic plan: să alunge de la subunităţile CEH nu mai puţin de 1.000 de suflete. Cifra poate părea mică. Însă, raportat la întregul personal CEH, adică 6.800 de oameni, este uriaşă. Nu este vorba doar de 1.000 de oameni pe care vor să îi lase pe drumuri cu o inconştienţă portocalie, ci şi de familiile lor. Oare actualii şefi ai complexului au uitat că au fost proptiţi în înaltele scaune de la CEH de către PSD, un partid autodeclarat al celor mulţi şi muncitori? SC angajează în condiţii avantajoase Iniţial, întâia faţă
Avem informaţii că, astăzi, în şedinţa Consiliului de Administraţie al Complexului Energetic Hunedoara s-ar repune pe tapet o chestiune pe care o credeam îngropată ca Andersonul la Valea de Brazi: regimul de aşteptare al unor categorii de personal. Măsura vizează, în principal, personalul TESA al CEH, dar şi o parte din personalul muncitor de la SALVAMIN şi Preparaţia Coroeşti.
barman pentru Petrila - zona 8 Martie. Relaţii la telefon 0766.301.556.
tristă a energiei hunedorene - care pe vremuri, ce vremuri!, se înţelegea foarte bine cu pedelistul Vladu, fost director general la Termocentrala Mintia - a lansat pe piaţă o altă idee tâmpită: disponibilizarea colectivă. Dacă ar fi studiat cât de cât, măcar spermatic, legislaţia în vigoare ar fi aflat şi motivele pentru care la CEH nu se pot face disponibilizări colective în acest an: lipsa unui program asumat de minister; implicaţiile la bugetul de stat (1.000 de şomeri nu reprezintă o cifră chiar mică); lipsa unui CCM etc. Credem că membrii Consiliului de Administraţie nu se vor lăsa astăzi aburiţi de aşa zisul plan de redresare însăilat la repezeală, probabil la lumina lămpii portocalii, de aceşti inconştienţi care conduc, laolaltă, mineritul şi energia. Şi le vor da celor 1.000 de angajaţi, pasibili de regimul de aşteptare, o veste bună. Adică, decât să lase pe drumuri atâtea familii, mai bine să-i agaţe de cuiul pensiei pe şefii vremelnici, numiţi politic. Vom reveni! Ziarul Văii Jiului
Spre Petroşani
Răsturnat cu maşina Miercuri după-amiază, un şofer bucureştean, de 52 de ani, prea grăbit, s-a răsturnat cu maşina. Accidentul s-a produs pe DJ 709F, înspre Petroşani, şi s-a datorat faptului că şoferul nu a adaptat viteza la condiţiile de drum şi, la ieşirea dintr-o curbă, a derapat şi s-a răsturnat în afara părţii carosabile, pe partea dreaptă a direcţiei de deplasare. Din fericire, în urma evenimentului rutier au rezultat doar pagube materiale. Mihaela PETROŞAN
Lupeni
Branşări ilegale Furnizorul de energie electrică, în colaborare cu jandarmii hunedoreni, au depistat, în urma unor controale, două persoane din Lupeni care furau curent.
SC LASCĂR SERVICE COMPANY SRL Petroşani, str. Dărăneşti, nr. 36
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008
)
Ziarul Vaii Jiului
În cursul zilei de ieri, jandarmii hunedoreni au desfăşurat o acţiune în comun şi la solicitarea reprezentanţilor SC Enel Distribuţie Banat SA, pentru prevenirea şi combaterea faptelor ilegale, constând în branşarea ilegală la reţeaua de distribuţie a energiei electrice, în municipiul Lupeni. „În urma controalelor efectuate au fost depistate două persoane, domiciliate în municipiul Lupeni, care sunt suspectate de săvârşirea unor faptelor de natură penală constând în furt de energie electrică, branşare ilegală la reţeaua de distribuţie a energiei, precum şi modificarea fără drept a echipamentului de măsurare a energiei electrice livrate”, a declarat maior Zamfir Guran, din cadrul IJJ Hunedoara. Jandarmii au întocmit acte de constatare ce vor fi înaintate pentru continuarea cercetărilor Poliţiei municipiului Lupeni. Mihaela PETROŞAN
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
www.zvj.ro
Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134
Iscroni
La furat cărbuni Poliţiştii Postului de Poliţie Transporturi Feroviare Livezeni au depistat, miercuri seara, doi tineri în vârstă de 18 ani şi respectiv 21 de ani. Aceştia au pătruns fără drept între liniile de cale ferată din staţia RC CF Iscroni, de unde intenţionau să sustragă cărbuni. Poliţiştii au întocmit pe numele celor doi tineri dosare de cercetare penală. În momentul de faţă sunt cercetaţi în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de furt. Mihaela PETROŞAN
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO. Administrativ / Publicitate: Daniela FILIMON - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
3 Exclusiv! Lista contractelor cu statul ale colosului Drupo, societate bănuită de tranzacţii comerciale fictive care scoate banii cu lopata din Valea Jiului
Ziarul Vãii Jiului
DEZVĂLUIRI
vineri, 27 iunie 2014
(urmare din pagina 1) Potrivit sintezei și informaţiilor publice la care am avut acces, Municipiul Deva nu se joacă atunci când vine vorba de a da contracte firmei Drupo. Citiţi și vă minunaţi: - Contract 21.687/05.06.2012, obiect: întreţinere și reparaţii străzi, alei carosabile, trotuare și drumuri, valoare 3.000.000 lei noi, inclusiv TVA. - Contract 20.675/06.06.2012, obiect: lucrări de marcaj rutier, valoare 389.548,27 lei noi plus TVA. - Contract 33.880/25.09.2012. Obiect: lucrări de reparaţii străzi, alei etc. Valoare 700.000 lei noi, TVA inclus. Contractul a fost atribuit prin negociere directă cu Drupo SRL, fără anunţ de participare. - Contract 33.092/17.10.2012. Obiect: lucrări de reparaţii străzi, alei etc. Valoare 1.000.000 lei noi, TVA inclus. Contractul a fost atribuit prin negociere directă cu Drupo SRL, fără anunţ de participare. - Contract 12.762/18.04.2013. Obiect: lucrări de reparaţii străzi, alei etc. Valoare 7.499.992,55 lei noi, TVA inclus. Contractul a fost atribuit prin negociere directă cu Drupo SRL, fără anunţ de participare. - Contract 12.100/04.04.2014. Obiect: lucrări de reparaţii străzi, alei etc. Valoare 4.064.816,80 lei noi, plus TVA. Contractul a fost atribuit prin negociere directă cu Drupo SRL, fără anunţ de participare.
Relațiile, inclusiv dincolo de limita legii, dintre Drupo și diverși politicieni și oameni de afaceri (informații citate din dosarul penal al cms. șef Traian Berbeceanu) “...inc. Biriescu Titus şi Biriescu Anişoara, făceau parte dintr-un cerc de prieteni şi interese economice, constituit în jud. Hunedoara, din care au fost identificaţi ca făcând parte şi: Moş Ovidiu – viceprimar şi om de afaceri, Vlaiconi Cristian – administrator şi asociat la mai multe societăţi comerciale, Todor Vasiu – director San Paolo Imi Bank Deva, Ludoşan Gheorghe – asociat şi adm. a unor staţii de carburanţi şi motel-restaurant, Doda Gabriel – asociat şi adm. la SC DRUPO SRL, Berbeceanu Traian – şeful BCCO Alba, ş.a.. ...” *** „...În circuitul de decontare al acestor achiziţii s-au utilizat însă disponibilităţi băneşti din conturile SC
DRUPO SRL, numai până la concurenţa sumei de 450.000 lei, diferenţa în valoare de 1.265.536,10 lei, fiind decontată prin operaţiuni de compensare sau/şi operaţiuni contabile de transfer sold din conturile de terţi. Prin urmare, SC DRUPO SRL a plătit efectiv, din mărfurile achiziţionate, numai aproximativ un sfert, din valoarea de facturare şi nici nu există restanţe între cele două societăţi. Acest aspect ridică semne de întrebare serioase cu privire la destinaţia efectivă a sumelor de bani datorate, conform facturilor înregistrate, cu implicaţii asupra analizei relaţiilor comerciale dintre cele două societăţi cu calităţi inverse, de furnizor a SC DRUPO SRL şi client SC RAUL PRODUCT 97 SRL...” *** „...pentru a scoate în mod ilegal diferite sume bani din patrimoniul SC RAUL PRODUCT 97 SRL, societate devalizată (insolvenţă din 25.02.2009) şi cesionată ulterior (în 28.09.2010) unor persoane fizice fără pregătire şi disponibilităţi financiare (CIOCÎRLAN MARIUS şi GOANGĂ MARIUS), numiţii Biriescu Titus, Biriescu Anişoara şi Doda Gabriel Teodor, au încheiat contracte comerciale nereale şi nelegale, cu scopul de a scoate sume importante de bani din societatea precizată anterior, sume care au fost transferate astfel formal şi nejustificat între SC DRUPO SRL şi SC RAUL PRODUCT 97 SRL, fără ca obiectul acestor contracte să fie unul real şi prestat de către reprezentanţii SC DRUPO SRL în calitate de prestatori de servicii”. *** „...Coroborând constatările privind tranzacţiile cu cele două obiective imobiliare pe filiera cărora s-a interpus și SC DRUPO SRL, constatăm că tranzacţia cu staţia de distribuţie a carburanţilor din Simeria Veche a fost formală, dar a dat naștere unui circuit de compensări, care la final a permis înstrăinarea de către SC RAUL PRODUCT ’97 SRL a complexului Haţegana către S.C. HAŢEGANA PROD IMPEX S.R.L, societate afiliată, în condiţiile în care SC RAUL PRODUCT ’97 SRL nu a mai beneficiat de suma reprezentând preţul de vânzare cumpărare de 800.000 lei, cu toate că potrivit înţelegerii la notar acest lucru trebuia să aibă loc la data de 13.09.2010...” *** „...Tot astfel, există probe că BIRIESCU TITUS şi BIRIESCU ANIŞOARA sunt în relaţii foarte bune, de prietenie şi chiar comerciale cu MOŞ OVIDIU – viceprimar al Mun Deva şi Doda Gabriel – adm. şi asociat la SC DRUPO SRL, aspecte confirmate de declaraţiile martorilor şi interpretarea listingurilor convorbirilor telefonice obţinute autorizat. De asemenea, Moş Ovidiu este şi el prieten foarte bun cu Doda Gabriel, aspecte care confirmă încă o dată existenţa grupului de interese economico-financiare şi protecţia deţinută de aceştia printre organele judiciare...” (valorile contractelor, prezentate în tabelele din paginile 1 și 3, nu conţin TVA)
www.zvj.ro
4
Ziarul Vãii Jiului
ACTUALITATE
vineri, 27 iunie 2014
La Vulcan e liniştitor că
Incluziunea romilor se face de către cine trebuie De săptămâna viitoare, romii din Vulcan vor avea la cine să meargă, ca să se plângă şi să ceară una, alta. Nu vor mai fi nevoiţi, însă, să urce până la etaj şi să-l pândească pe primarul Gheorghe Ile când iese din birou. Chiar la intrarea în primărie, imediat pe stânga, îi va aştepta cineva de-al lor. Adică nu chiar de-al lor, ci de la partidul lor. Asta, deoarece domnişoara Irina Pungă este româncă get-beget, cu ochi albaştri şi albă ca-n poeziile lui Eminescu. De curând, domnişoarei secretar al Partidei Romilor i s-a împlinit visul, acela de a fi referent pentru problemele romilor din Vulcan, aşa că a fost nevoie şi de un spaţiu în care să-şi desfăşoare activitatea.
închisă la culoare nu se sinchisea deloc că ar putea cădea la gherlă pentru asta. Şi, ca atare, romii făceau rapid nevăzută şi hârtia de cinci sute de mii, dar şi micii şi berile distribuite de candidaţi. Nu chiar de către toţi, dar sper că mai ţineţi minte care.
Acum, după aprobarea hotărârii de consiliu, bag seama că incluziunea romilor promite să fie, şi la Vulcan, politică locală serioasă, iar nu doar ocazională, de campanie electorală. Rămâne de văzut dacă va fi chiar aşa, fiindcă, asta
se ştie, e cam greu să tragi de ei, ca să-i obişnuieşti cu un loc de muncă, în afara ăluia de la cărbuni sau fier vechi, sau ca să-i faci să meargă la şcoală chiar în fiecare zi. Dar poate că mă-nşel eu, iar comisia pentru incluziunea minorităţii rome, constituită la nivelul de consiliu local al municipiului Vulcan, va înregistra succese în domeniu.
Liniştitor este faptul că, în acest caz, incluziunea se face de către majoritarii români. Nici nu vreau să mă gândesc ce-ar fi fost dacă am fi avut în Vulcan vreun Mondial, care şi-ar fi dorit naşi Week-end cu români la puradeii lor, şi iniţiativa ar fi fost a romilor, iar operaţiunea era invers. Oare câţi dintre baştanii locali i-ar fi ţinut, acum, de urât lui Mircea Băsescu? Gheorghe OLTEANU
Deoarece, în perioada 27 - 29 iunie au loc mai multe manifestări cultural-artistice, religioase sau sportive, ce se vor desfăşura în spaţiul public în judeţul Hunedoara, peste 100 de jandarmi vor asigura liniştea şi siguranţa cetăţenilor.
La Vulcan, până la şedinţa de consiliu local din iunie, incluziunea romilor a funcţionat mai mult în perioadele de campanii electorale. Când, deşi poliţiştii mergeau prin cartiere şi le explicau ţiganilor că este infracţiune să iei bani, ca să-l votezi pe unul sau pe altul, etnia
La Deva
Ziua Drapelului Ca în fiecare an, ieri a fost sărbătorită, şi în judeţul nostru, Ziua Drapelului. În municipiul reşedinţă de judeţ s-a desfăşurat o ceremonie la care au participat oficialităţi judeţene şi locale, politicieni şi veterani de război. În Piaţa Tricolorului din faţa magazinului Ulpia din municipiul Deva, manifestarea a debutat cu discursurile
www.zvj.ro
Jandarmii hunedoreni la datorie
reprezentanţilor principalelor instituţii hunedorene: Sorin Vasilescu, prefectul judeţului, Dorin Gligor vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara, şi Petru Mărginean, primarul Devei. Discursurile oficiale au fost urmate de sfinţirea Drapelului Naţional, de un sobor de preoţi, şi arborarea festivă. Finalul manifestării a fost marcat de defilarea gărzii de onoare. Ziua Drapelului a fost instituită pentru a marca data de 26 iunie 1848, când guvernul a hotărât că tricolorul roşu, galben şi albastru - reprezintă steagul Ţării Româneşti. Ea a fost proclamată prin lege în anul 1998. Mihaela PETROŞAN
Jandarmii hunedoreni vor fi la datorie, atât în staţiunile şi pe traseele montane, cât şi la manifestaţii şi evenimente. Jandarmii montani vor fi prezenţi în staţiunile montane Straja şi Parâng, pe traseele turistice din munţii Retezat, Vâlcan, Şureanu şi Parâng, precum şi în staţiunea Geoagiu Băi, unde sunt aşteptaţi să sosească numeroşi turişti. Cele mai importante manifestări publice din această perioadă sunt: manifestaţii culturalartistice prilejuite de festivalul Pro Istoria Fest ce se va desfăşura în Piaţa Cetăţii din municipiul Deva, manifestări religioase organizate de către Biserica Evanghelică în municipiul Petroşani, nedei tradiţionale organizate şi desfăşurate în mai multe localităţi din judeţul Hunedoara (Topliţa, Boşorod, Peştişul Mic, Hărău, etc.), Ziua Aviaţiei organizată la muzeul „Aurel Vlaicu”, manifestări religioase organizate de către Biserica Ortodoxă Română la Mănăstirea Prislop. Mihaela PETROŞAN
Ziarul Vãii Jiului
ACTUALITATE
vineri, 27 iunie 2014
5
Dacă primarul şi consilierii au lipsit,
Şedinţa ordinară a Consiliului Local Petrila s-a amânat Pentru prima dată în actualul mandat legislativ şi pentru a doua oară în ultimele trei mandate legislative s-a întâmplat ca o şedinţă ordinară de consiliu local să se amâne la Petrila din lipsă de cvorum. Până acum, aceasta s-a mai întâmplat doar la şedinţele extraordinare sau de îndată.
Motivul absenţei Ieri, 26 iunie, începând cu orele 13,00, conform invitaţiei făcută de reprezentanţii primăriei consilierilor locali trebuia să se desfăşoare şedinţa ordinară de consiliu. Numai că, la ora stabilită în sală se aflau doar juristul Toma Vărgatu, viceprimarul Vasilică Jurca - din partea PSD, doar doi consilieri locali PNL şi un reprezentat al PP-DD, plus vreo două funcţionare. În rest, linişte şi pace! Mai rar aşa ceva la o şedinţă de consiliu local! Unii ar putea numi „boicot” acest lucru. Şi am aflat şi de ce acest lucru foarte repede, doar uitându-ne pe ordinea de zi a şedinţei. La punctul 1 se afla un proiect „cu scântei” intitulat „proiect de hotărâre privind încetarea de drept a mandatului de consilier şi declararea locului vacant al doamnei consilier Vişănescu Daniela Ştefania”. Iar pe mese, în dreptul fiecărui loc unde ar fi trebuit să stea consilierii am găsit şi o înştiinţare, „către Consiliul Local Petrila, în atenţia domnului primar Ilie Păducel”, prin care încă consilierul local Daniela Vişănescu informa că pe date de 19 mai 2014 a înregistrat la Tribunalul Hunedoara o „Acţiune în Anulare în contradictoriu cu PNL şi filiala teritorială a PNL Hunedoara”. În aceeaşi înştiinţare se specifica că „urmare a acestei înregistrări s-a format la Tribunalul Hunedoara dosarul nr. 2944/ 97/ 2014”. „Prin acţiunea formulată solicit anularea hotărârilor şi deciziilor PNL privind excluderea mea din partid. Acţiunea în instanţă este în conformitate cu
prevederile Decizii Curţii Constituţionale nr. 530/ 2013 ce a constatat că prevederile art. 16, alin. 3 din Legea partidelor politice nr. 14/2003 sunt neconstituţionale şi astfel un membru de partid se poate adresa şi instanţei judecătoreşti. Date fiind aceste considerente, solicit Consiliului Local Petrila să nu vacanteze postul meu de consilier şi implicit să nu desemneze o altă persoană în locul meu, până la rămânerea definitivă şi irevocabilă a unei hotărâri judecătoreşti cu privire la acest caz”. Cu anexa unei copii a Acţiunii de Anulare despre care a făcut vorbire, semnată de avocatul Dumitru Daniel Tomescu, fiecare consilier trebuia să primească această înştiinţare şi celelalte documente anexate. N-a fost să fie deoarece consilierii au găsit metoda cea mai practică: aceea să nu se prezinte la şedinţă.
Singurul absent motivat: Păducel. Dar pesediştii lui? Singura persoană care poate fi scuzată oarecum că a absentat este primarul Ilie Păducel, care avea demult programate o serie de întâlniri pe la diverse ministere şi instituţii din Capitală. Probabil că primarul nu s-a gândit nicidecum că va lipsi de la şedinţa de joi doar pentru un proiect şi a considerat mult mai important faptul că trebuie să ajungă în Capitală, pentru rezolvarea unor probleme şi proiecte de interes cetăţenesc. Vom vedea dacă a rezolvat ceva, sau e doar abureală. Însă ceilalţi consilieri nu au avut niciun motiv să lipsească în masă, chiar dacă consilierul Benke încerca s-o dreagă, susţinând în sală că unii „au plecat la înmormântarea băiatului acela tânăr…”. În 23 de ani, cu o singură excepţie, nu s-a întâmplat ca la o
şedinţă ordinară să lipsească vreo 15-16 consilieri, de la toate partidele! Grav este că au lipsit în masă chiar consilierii partidului de guvernământ, PSD. Poate l-or fi consolat pe şeful Bobar pentru isprăvile bachice la volan pentru care l-a „felicitat” şi justiţia. Toma Vărgatu ne-a informat că următoarea şedinţă ordinară ar putea avea loc la finalul lunii, pe 30 iunie, sau dacă nu „undeva pe 10 iunie, când s-ar putea ţine ambele şedinţe, din iunie şi iulie. Ţinând cont că vin concediile, e mai bine să ţinem şedinţa înainte de mijlocul sau finalul lunii”. Corneliu BRAN
Învăţământ superior la Deva
Complexul Universitar „Traian” Începând din toamna acestui an, la Deva vor apărea primele semne a ceea ce va fi Complexul Universitar „Traian”. Pentru început, vor funcţiona, în clădirile fostului liceu teoretic „Traian”, patru module de învăţământ la distanţă. Primul pas în crearea Complexului Universitar „Traian” a fost făcut miercuri, când a fost semnat un parteneriat între municipalitatea deveană şi Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. „Dorim să dezvoltăm o reţea de învăţământ universitar în Deva, deoarece numai aşa oraşul va putea deveni atractiv
pentru tineri şi pentru investitori. În plus, un complex universitar local reprezintă şi o şansă pentru tinerii care doresc să urmeze o facultate, dar care nu au posibilităţi financiare pentru a se întreţine într-un centru universitar mare”, a declarat Petru Mărginean, primarul municipiului Deva. În fapt, din 2015, liniile de studiu vor fi extinse cu cursuri de licenţă la zi, dar va fi realizat şi un proiect comun cu Universitatea din Trento, Italia, proiect care va deschide cursuri pentru specialişti în management economic. Complexul Universitar „Traian” va avea săli de studiu, spaţii de cazare a studenţilor, cantină şi bază sportivă. Mihaela PETROŞAN
SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă: CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.
IMPORTANT!!! Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762
www.zvj.ro
CMYK
6
EDILITARE
Ziarul Vãii Jiului vineri, 27 iunie 2014
Vulcan
Sper că nu e din cauză că li s-au suit la cap laudele!
stratul de asfalt e mai înalt de o palmă şi ceva. Le ridicau atunci şi gata.
Dar, aşa,
Cam pe la capătul şedinţei de consiliu de alaltăieri, primarul Gheorghe Ile a rostit un mic discurs despre lucrările care s-au terminat, care sunt în curs de efectuare şi care vor urma la rând în municipiul Vulcan.
s-a ajuns cam cum a fost la mine pe Aleea Crizantemelor, în urmă cu câţiva ani buni. Numai că, din fericire, la Unic, n-au mai lucrat dorei care să toarne asfalt şi peste gurile de canal. Doar cele de gaz au înghiţit un picuţ. Gheorghe Ile a spus pe un ton optimist că s-a rezolvat şi treaba asta. Că gurile de canal au fost înălţate şi că, acum, nu mai există pericolul ca autoturismele să le ia în roţi. Numai că realitatea, cea de pe teren, nu Realitatea TV de la televizorul lui din birou, este alta. Cum vii dinspre poştă îţi sar pe loc în ochi gurile de canal nerezolvate. Şi nu-s una, două, ci destule. Aşa că, fraţilor de la Drupo, nu-l mai trageţi în piept pe primarul nostru şi lăsaţi treabă ca lumea în urma voastră, iar nu fuşereală! Sau vi s-a urcat la cap că v-am lăudat atâta?
muncitorii care au făcut treabă în spatele blocurilor de la Unic. Pe aleile de aici asfaltul este super, numai că oamenii au uitat să ridice gurile de canal la nivelul asfaltului. Dacă, atunci când trebuia, prin preajmă se cocea la soare şi vreun creier de inginer, sunt sigur că operaţiunea nu mai trebuia efectuată acum când, peste gurile de canal,
a fost interesat să afle când se vor rezolva scările din apropierea Restaurantului Ţugu. Cele care duc în Cocoşvar. Nu a plecat el prea lămurit din sală în chestiunea asta, dar măcar a făcut încercarea şi a întrebat. Fiindcă, aşa, ca să-i bine dispun pe lo-
I-a lăudat pe
catarii blocului de lângă primărie şi pe taximetriştii din faţa lui G3, niciun ales local nu a adus vorba despre dezastrul de alei şi de parcări din zonele amintite. Despre care subsemnatul a
Consilierul local Vasile Holban
scris, de-a făcut gropiţe în tastatura calculatorului. Ei, alta era situaţia dacă vreunul dintre consilierii cu tabletă locuia pe aici!
Vulcan
Oare chiar o fi mai puţin?
Am un prieten vulcănean care, şi-n puţinele zilele mai călduroase din acest iunie capricios, îşi făcea probleme cum va fi la iarnă cu termoficarea, el fiind încă branşat la reţeaua pe care căldura vine de la termocentrală. Stai liniştit,
Silviule, îi zic acum cu dedicaţie, fiindcă domnul primarul Gheorghe Ile, împreună cu mai marii celorlalte localităţi cu caloriferele legate la magistrala de termoficare, veghează ca ţie şi altora ca tine să vă fie cald şi bine în iarna care vine. În vara asta, a promis şeful administraţiei publice vulcănene, se va finaliza tot ce ţine de transferul către CEH, adică la SE Paroşeni, a punctelor termice din Vulcan.
www.zvj.ro
Nu în întregime,
ci doar a suprafeţelor pe care sunt amplasate aparatele de contracurent. Restul încăperilor din aceste puncte termice se va închiria oricui doreşte. Apoi, nu a uitat primarul să adauge, prin trecerea în totalitate la SEP a activităţii de distribuire a energiei termice, se vor reduce pierderile – mai bine zis,a cestea vor fi suportate de către uzină -, iar omul va plăti mai puţin. Ehe, asta cu plătitul mai puţin rămâne de văzut! Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU
CMYK
Ziarul Vãii Jiului
TURISM
vineri, 27 iunie 2014
7
Provocare la căţărare
Nu rataţi „Aventura Parc” din Straja! Dacă după atâtea zile de ploaie aveţi nevoie de mişcare, de adrenalină, de mişcare în aer liber, urcaţi la Straja. Nu veţi regreta niciun minut.
Aventura Parc vă aşteaptă la 600 de metri de staţia de telegondolă, dar se poate ajunge foarte uşor şi cu maşina. Aventura Parc a luat naştere luna aceasta, cu contribuţia integrală a cabanierilor din Asociaţia „Pro Straja”, dar şi cu dibăcia salvamontiştilor. Pe 227 metri lungime are disponibile 12 ateliere, două panouri de căţărare, pentru adulţi şi pentru copii, toate echipamentele fiind nou-nouţe. Ce puteţi încerca în Aventura Parc? Cele 3 tiroliene, podul indian, podul mincinos, bârna mobilă, obstacolul cu bârne, traseul cu butuci, traseul armonică, traseul cu leagăne dispuse liniar, traseul de echilibru pe grinda mobilă şi mână curentă cu bucle din coardă, bârnă mobilă cu combinaţii de ateliere pe terminale, traseu în zet pe bârne fixe, pod mincinos cu combinaţie de ateliere de echilibru intermediare. La aşa ofertă, mai staţi pe gânduri? (A.P.)
www.zvj.ro
8
CULTURĂ
Ziarul Vãii Jiului vineri, 27 iunie 2014
Acum mai bine de 10 ani
Ion D. Sîrbu a fost inclus în primii „100 mari scriitori români” Mâine se împlinesc 95 de ani de la naşterea scriitorului Ion D. Sîrbu În anul 2003, editura Lider din Bucureşti a lansat, cu aportul deosebit al Uniunii Scriitorilor din România, un volum în care erau prezentaţi primii 100 de mari scriitori români. E o selecţie girată de Mircea Ghiţulescu care a cerut colaboratorilor săi să scrie, pe întinderea a trei pagini, o prezentare a scriitorilor aleşi de el în aceleaşi egale condiţii: o scurtă biografie, o descriere a operei şi câteva referinţele biobibliografice utile. Lista Lider-ului bucureştean E pentru prima oară când scriitorul petrilean intră în această onorantă companie a marilor scriitori din literatura română. Editorul a încredinţat criticului Dumitru Velea din Petroşani scrierea celor trei pagini ale articolului despre Ion D. Sîrbu. Iar d. Velea, trebuie să recunoaştem, s-a achitat mai mult decât onorabil de misiunea încredinţată. În lista de mai jos, scriitorul petrilean figurează la poziţia 84. Menţionăm că lista editurii Lider se bazează pe criteriul cronologic şi
că, la fel ca orice selecţie, este discutabilă. Facem, din nou, precizarea că numerele de ordine n-au nicio legătură cu vreun clasament valoric. Lista pe care o reproducem mai jos o publicăm doar pentru a lăsa fiecărui cititor plăcerea de a glosa pe marginea ei. (Iat-o: 1. Neagoe Basarab, 2. Miron Costin, 3. Dosoftei, 4. Ion Neculce, 5. Dimitrie Cantemir, 6. Ion Budai-Deleanu, 7. Dinicu Golescu, 8. Anton Pann, 9. Ion Heliade-Radulescu, 10. Costache Negruzzi, 11. Grigore Alexandrescu, 12. Nicolae Filimon, 13. Vasile Alecsandri, 14. Petre Ispirescu, 15. Alexandru Odobescu, 16. Alecu Russo, 17. Bogdan Petriceicu-Hasdeu, 18. Ion Creangă, 19. Ioan Slavici, 20. Mihai Eminescu, 21. Ion Luca Caragiale, 22. Alexandru Macedonski, 23. Barbu Delavrancea, 24. Duiliu Zamfirescu, 25. Alexandru Davilla, 26. Constantin Stere, 27. George Cosbuc, 28. Nicolae Iorga, 29. Hortensia Papadat-Bengescu, 30. Emil Gîrleanu, 31. Gala Galaction, 32. Mihail Sadoveanu, 33. Tudor Arghezi,
OFERTA EDUCAŢIONALĂ COLEGIUL NAŢIONAL „MIHAI EMINESCU” PETROŞANI AN ŞCOLAR 2014 - 2015 Clasa a V-a, intensiv engleză. IMPORTANT!!!! Se poate înscrie orice absolvent al clasei a IV-a, de la orice şcoală din Valea Jiului!!! Înscrierile se vor face la sediul Şcolii Gimnaziale „Avram Stanca” Petroşani din Strada 1 Decembrie 1918, nr. 73. Informaţii suplimentare la telefon 0254542633 şi la secretariatul unităţii. 5 clase a IX-a, filiera TEORETICĂ: 3 clase cu profil real, specializările: - MATEMATICĂ – INFORMATICĂ, INTENSIV ENGLEZĂ (28 elevi) - MATEMATICĂ – INFORMATICĂ (28 elevi) - ŞTIINŢE ALE NATURII (28 elevi) 2 clase cu profil uman, specializările: - FILOLOGIE (28 elevi) - FILOLOGIE, INTENSIV ENGLEZĂ (14 elevi) – FRANCEZĂ (14 elevi) Înscrierile pentru clasa a IX-a se vor face după repartizarea naţională computerizată a absolvenţilor claselor a VIII-a, în perioada 17 – 25 iulie 2014, la sediul Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” Petroşani din Strada 1 Decembrie 1918, nr. 7. IMPORTANT!!! Pentru clasele MATEMATICĂ – INFORMATICĂ, INTENSIV ENGLEZĂ, respectiv FILOLOGIE, INTENSIV ENGLEZĂ – FRANCEZĂ înscrierea va avea loc în data de 17 iulie 2014 în intervalul orar 8 – 17, iar susţinerea testului scris şi a probei orale de limbă engleză, respectiv franceză, va avea loc în data de 18 iulie 2014, la ora 9. Modele de teste se vor afla la secretariatul Colegiului. Informaţii suplimentare la telefon 0254541574 şi la secretariatul unităţii. Ultima medie de Specializarea admitere 2009
Ultima medie de admitere 2010
Ultima medie de admitere 2011
Ultima medie de admitere 2012
Ultima medie de admitere 2013
Matematicăinformatică
8,59
9,03
8,59
8,90
9,33
Ştiinţe ale naturii
8,55
8,65
8,52
8,93
9,63
Filologie
8,72
8,55
8,14
8,76
9,00
www.zvj.ro
34. George Bacovia, 35. Ion Minulescu, 36. Octavian Goga, 37. Ion Agârbiceanu, 38. George Ciprian, 39. Panait Istrati, 40. Liviu Rebreanu, 41. Vasile Voiculescu, 42. Mihail Sorbul, 43. Mateiu I. Caragiale, 44. Ion Al. Brătescu-Voineşti, 45. George Topîrceanu, 46. Alexandru Kiriţescu, 47. Victor Eftimiu, 48. Ion Pillat, 49. Adrian Maniu, 50. Cezar Petrescu, 51. Ion Marin Sadoveanu, 52. Urmuz, 53. Gib I. Mihaescu, 54. Camil Petrescu, 55. Lucian Blaga, 56. Ion Barbu, 57. Ion Vinea, 58. Tristan Tzara, 59. Ionel
fel. După ce aţi parcurs, pe îndelete, lista cu primii 100 de mari scriitori români puteţi, acum, să citiţi în cunoştinţă de cauză şi prezentarea scriitorului petrilean Ion D. Sîrbu în viziunea criticului Dumitru Velea. (Mihai BARBU)
Ion D. Sîrbu – Un IOV al epocii comuniste „Cel mai mărunt fapt de viaţă pe care-l trăia era receptat prin rezonanţa lui planetară, cu toate valenţele pe planul ideilor şi corespondenţelor în lumea artei” (Maria Graciov, „Sîrbu de la Craiova”, în Caiete critice, nr. 10-12, 1995, p. 118).
Teodoreanu, 60. Benjamin Fundoianu, 61. George Mihail Zamfirescu, 62. George Călinescu, 63. Alexandru Philippide, 64. Anton Holban, 65. Zaharia Stancu, 66. Tudor Muşatescu, 67. Dan Botta, 68. Ilarie Voronca, 69. Pavel Dan, 70. Mircea Eliade, 71. Mihail Sebastian, 72. Mihai Beniuc, 73. Geo Bogza, 74. Eugen Ionescu, 75. Emil Cioran, 76. Radu Tudoran, 77. Eugen Jebeleanu, 78. Emil Botta, 79. Aurel Baranga, 80. Horia Vintilă, 81. Constantin Virgil Gheorghiu, 82. Gellu Naum, 83. Horia Lovinescu , 84. Ion D. Sîrbu, 85. Marin Preda, 86. Ştefan Augustin Doinaş, 87. Eugen Barbu, 88. Petru Dumitriu, 89. Constantin Chiriţă, 90. Leonid Dimov, 91. A.E. Baconsky, 92. Ştefan Banulescu, 93. Teodor Mazilu, 94. Titus Popovici, 95. Dumitru Solomon, 96. Nichita Stănescu, 97. Nicolae Labiş, 98. Marin Sorescu, 99. Ioan Alexandru, 100. Mircea Nedelciu.)
Ion D. Sîrbu s-a născut la 28 iunie 1919, în Petrila, ca fiu al minerului Ioan Sîrbu şi al Ecaterinei (Glaser) Sîrbu. Face studiile liceale la Petroşani; Facultatea de litere şi filosofie de la Cluj (mutată vremelnic la Sibiu), în 1945; Seminarul Pedagogic Universitar de la Cluj, în 1948; îşi pregăteşte doctoratul cu teza Funcţia epistemologică a metaforei (1947) şi între anii 1946-1950 este asistent, apoi conferenţiar la Universitatea din Cluj. Odată cu instaurarea regimului comunist, este înlăturat din învăţământul superior. Între anii 1950-1955 este profesor pentru învăţământul mediu. În 1955, reuşeşte să ajungă redactor la Revista de pedagogie; după şase luni se mută la revista Teatrul. În urma unei conjuraţii ideologice, şi nu numai, la 16 septembrie 1957 este arestat sub pretext de „omisiune de denunţ”. Până spre sfârşitul anului 1963 trece prin nopţile închisorilor comuniste: Bucureşti, Piteşti, la canal şi Periprava (la stuf). Între 1963 -1973 este vagonetar la mina Petrila, şef de producţie la Teatrul din Petroşani şi apoi secretar literar la Teatrul Naţional din Craiova. Locuieşte în Craiova, bine supravegheat de ochiul vigilent al securităţii (câţiva ani încă fără drept de semnătură), până la 17 septembrie 1989, când, în urma unui necruţător cancer, se stinge din viaţă.
Ce mai ar fi de adăugat? Poate că, la final, ar trebui să cităm un spirit tutelar pentru toţi cei care au făcut parte din Cercul literar de la Sibiu. E vorba de Goethe şi de Faust-ul său tradus magistral de Lucian Blaga: „Îşi merită viaţa, libertatea numai acela ce zilnic şi le cucereşte ne-ncetat!”. Am zice că, în cazul lui Sîrbu, şi posteritatea se cucereşte la
Debutează publicistic în Răscruci, în 1941, cu articolul La răscruci; literar în La curţile dorului, cu nuvela Duminecă; editorial în 1956 cu volumul de proză Concert (Ed. Tineretului); în 1957 cu scenariul cinematografic Corigenţa Domnului Profesor (distins cu premiul Cinematografiei, dar imediat scenariul dat
Ziarul Vãii Jiului vineri, 27 iunie 2014
la topit). Abia în 1973, reuşeşte să revină în viaţa literară cu romanul De ce plânge mama? (Ed. “Scrisul Românesc”, Craiova) şi Povestiri petrilene (Ed. “Junimea”, Iaşi), apoi cu Şoarecele B şi alte povestiri (Ed. “Cartea Românească”, 1983) şi în 1988, cu romanul Dansul Ursului (Ed. “Cartea Românească”). Debutează în teatru cu Arca Bunei Speranţe în 1970, pe scena Teatrului Tineretului din Piatra Neamţ. Din 1967 şi până în 17 septembrie 1989, a scris 17 piese de teatru: Arca Bunei Speranţe, Iarna Lupului Cenuşiu, La o piatră de hotar, Frunze care ard, Covor oltenesc, Simion cel Drept, A doua faţă a medaliei, Amurgul acela violet, Rapsodie transilvană, Catrafusele, Legenda naiului, Singurătatea mierlei, toamna, Sâmbăta amăgirilor, Bieţii comedianţi, Dacia 1301, Plautus şi fanfaronii şi Pragul albastru. Unele au fost strânse în volumele: Teatru (1976), Arca Bunei Speranţe (1982) şi Bieţii comedianţi (1985). Postum i-au apărut Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, vol. I, II (Ed. “Scrisul Românesc”, 1991, 1993), romanul testamentar Adio, Europa!, vol. I, II (Ed. “Cartea Românească”, 1992, 1993), Lupul şi Catedrala (Ed. “Casa Şcoalelor”, 1995, Buc.); din corespondenţă, Traversarea cortinei (Ed. de Vest, 1993), Cu sufletul la creier şi Printr-un tunel (Ed. “Ion D. Sîrbu”, 1996, 1999); din publicistică, Atlet al mizeriei, Obligaţia morală, Între Scylla şi Carybda, Râs-cuplânsul nostru valah, Între timp, murisem (Ed. “Ion D. Sîrbu”, 1994, 1995, 1996, 1999, 2003); altele, probabil, şi teza de doctorat aşteaptă. Premii: în 1982, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul Arca Bunei Speranţe; în 1983, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Şoarecele B şi alte povestiri; tot în 1983, Premiul Academiei pentru volumul Arca Bunei Speranţe; în 1985, Premiul Asociaţiei scriitorilor din Craiova pentru volumul de teatru Bieţii Comedianţi; în 1988, Premiul Revistei “Ramuri” pentru întreaga creaţie; post-mortem, Premiul special pentru “Destine excepţionale ale culturii româneşti” acordat de Uniunea Scriitorilor, pe 1993, alături cu prietenul său, Ion Negoiţescu. Se poate spune că în istoria din cea de-a doua parte a secolului al XX-lea s-a făcut un pact mefistofelic deasupra popoarelor estice ale Europei, ca în Faust. Numai că în istorie este mult mai dureros, presupunând oameni vii în evenimente şi demersuri reale. Pactul cel roşu a sfâşiat conştiinţe, le-a distrus, iar pe altele le-a obligat la o zbatere fără ieşire, precum aceea a lui Iov din începuturile istoriei. În faţa implacabilului, omul cu adevărată conştiinţa morală stă drept şi cere un înţeles din partea neînţelesului transcendent. În cazul de faţă, aşa cum gândea Ion D. Sîrbu, implacabilul era în imanentul de zi cu zi şi, prin forţa sa distructivă, devenise parcă transcendent. El, fiul de miner, de partea celor mulţi şi cu o conştiinţă morală forjată în confruntările dintre viaţă şi moarte, din mină, de pe front, ajuns pe o treaptă intelectuală de luciditate, se vede condamnat chiar de aceia care se considerau reprezentanţii celor mulţi şi ai dreptăţii. El refuză, cum zicea, să facă pasul înapoi din morală în politică. Nu l-a făcut, dar politicul neîndurător a avut grijă să-l arunce în spaţiile lipsite de libertate. Dar nici o forţă, fie ea şi mai presus de om, nu poate acestuia să-i sfarme luciditatea, forma supremă a libertăţii interioare. Nici un reprezentant al conştiinţei noastre morale nu a făcut un apel mai intens şi disperat la luciditate decât Ion D. Sîrbu. Fiul de miner nu şi-a trădat ideile despre dreptate socială şi ortaci; studentul, ajuns conferenţiar universitar, al lui Lucian Blaga, Liviu Rusu, D. D. Roşca, nu şi-a trădat ideile despre libertate şi dascăli; trecut prin închisorile roşii, nu a luat culoarea acestora – mai mult, confruntarea cu răul şi absenţa de libertate (chiar după ce a ieşit din închisoare) i-au sporit conştiinţa morală, luciditatea şi a făcut opera sa să fie reprezentativă pentru cât poate să îndure, nu un om, ci un popor. Pentru noi, se pare că durerea dată omului fără vină, caz suprem a încercării binelui, strigă şi străluceşte cel
CULTURĂ
9
ANUNŢ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI!
mai mult din fiinţa lui Ion D. Sîrbu. Un întreg popor nu poate fi niciodată învinovăţit, deşi deseori este supus suferinţelor; dar în sânul său rar se găseşte un om fără prihană, care să fie lovit ca şi cum ar fi vinovat de păcatele întregii lumii. Ion D. Sîrbu este În vederea întocmirii decontului necesar plăţii un asemenea nedreptăţit om care să ne vorbească, drepturilor cuvenite pentru semestrul I 2014, rugăm sau mai bine zis, care să depună mărturie în faţa toţi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de lui Dumnezeu, despre nedreptatea istoriei. Este gratuităţi, ca în perioada 01.07.2014-31.07.2014 să ales un asemenea om, tocmai ca mărturia sa să nu prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor poată fi pusă la îndoială; este dus până la ultima la care sunt arondaţi (minele Petrila, Paroşeni, treaptă a suferinţei, acolo unde acesteia nu i se Uricani), facturile ENEL şi TERMOFICARE aferente mai văd cauzele, decizia venind de dincolo de om, consumurilor până la data de 30.06.2014. tocmai ca mărturia sa să aibă temeiul lucidităţii. Ne angajăm să vă informăm în aceeaşi manieră despre Conştiinţa morală a lui Ion D. Sîrbu se instituie pe intervalul de timp în care se vor efectua plăţile. raportul viaţă-moarte: îşi are rădăcinile în Conducerea Societăţii Naţionale de subterana minei, creşterea în „linia întâi a frontului” şi în „închisorile roşii” şi rodirea în Închideri Mine Valea Jiului S.A. subterana istoriei. Este „copil teribil” al Cercului „Şoarecele B şi alte povestiri”) şi la sfârşit, în sens plin, Literar din Sibiu, dar fiind fiul Tatălui miner şi de partea testamentar şi creştin al cuvântului, mărturisitor („Dansul şirului nesfârşit de obidiţi, sublocotenentul este trimis ca Ursului”, „Lupul şi Catedrala” şi „Adio, Europa!”). sergent pe frontul anti-bolşevic, apoi şi anti-fascist; Povestitorul exaltă virtuţile minereşti (cinstea, dreptatea absolvă studiile superioare cu magna cum laude, îşi dă etc.), naţionale şi arhaitatea. Muntele şi subterana sunt doctoratul cu Funcţia epistemologică a metaforei, simboluri etice, religioase şi ontice. Despărţirea de munte introduce în cultura noastră conceptele lui Jung, dar din înseamnă prima „fractură ontologică”, depăşirea ei, conferenţiar ajunge învăţător, cei zişi „de stânga” îl trimit „la stuf” pentru „omisiune înseamnă iniţiere, şi se va face nu pe calea obişnuită a ficţiunilor oculte, ci prin transcendentul şi numinosul de denunţ”; eliberat într-un „stat al creştin al mărturiei. Mărturisitorul se luptă cu libertăţii şi afirmării omului”, fiind de mistificarea, desfăşoară o largă şi originală „retorică partea omului de jos şi a cerului moral de pamfletară”, satirică, este un adevărat „atlet al mizeriei” valori de deasupra, rămâne fără libertate şi al „rezistenţei”, al dezbaterilor ideologice privind şi fără posibilitate de afirmare. Trăieşte în filosofia istoriei, a artei şi a omului. Întreaga cultură, de subterana istoriei şi-a existenţei. De aici la estetică la morală, de la literatură la artele plastice, de aduce mărturie, nu în faţa istoriei surde şi la filosofia istoriei la viclenia istoriei de zi cu zi, de la viclene, ci a lui Dumnezeu, despre meditaţia asupra logosului, transcendentului şi fiinţei la suferinţa unui popor împins spre pierdere mizeria şi suferinţa spiritului captiv, la teroarea şi lipsa de de fiinţă. libertate a acestuia, de la lipsa de vină a pedepsei şi suferinţei la justiţia divină – toate sunt strânse în favoarea Viaţa sa se rotunjeşte într-o Operă, semenilor ca mărturie „la bară” în faţa lui Dumnezeu. iar opera, atât cât a putut să ne-o comunice sau ne-a lăsat-o spre comunicare Romanul Dansul Ursului oferă o lecţie de morală practică despre libertate şi cădere continuă în absenţa acesteia. testamentară, devine partea Celelalte două, postume, Lupul şi Catedrala şi Adio mărturisitoare a Operei. Din acest unghi că opera îi este Europa! sunt alegorice, iniţiatice, mitice, lirice, viaţa, se luminează câteva determinante: parabolice, eseistice, filosofice, „autobiografii ale - mărturia continuă, care îi dă operei scrise caracter istoriei”, „fenomenologii ale sufletului”, „povestiri ale „autobiografic”, depăşeşte marginile acesteia şi se lipsei de speranţă”, toate acestea purtate ca o „lampă de mărturiseşte, în absenţa libertăţii, prin luciditate; miner” prin lunga galerie a istoriei, şi nu doar, prin amara - memoria opusă uitării, care deschide opera scrisă spre şi comunista „noapte totalitară”. Ele sunt dincolo de istorie şi analiză a prezentului, face din „fracturile efectele prozaice ale prozei, de gălăgioasa „punere în ontologice”, surprinse în aceasta şi dincolo, în om şi în abis”, textualism şi postmodernism. Literatura sa este conştiinţa epocii, o redempţiune recuperatoare de fiinţă; suferită, este o mărturie despre suferinţa unui popor în - salvarea omului, adus să trăiască în sub-istorie şi subcea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea. existenţă, de la pierire şi nu de la moarte; înfrângerea bestiarului social prin bestiarul bun, alegoric şi „Fărâmele” de la aceste romane, şase ierni totalitare şi transcendent; definitive, - dimensiunea estetică a operei scrise, îndeosebi prin până în 1989, le-a strâns într-o operă Exerciţii de categoria tragicului cu corelativul său ridicolul, trece luciditate, în cele din urmă, Jurnalul unui jurnalist fără dincolo de sine, în transestetic (Ion D. Sîrbu vorbea jurnal. Nu seamănă cu nici un jurnal, cu nici o literatură continuu de Est-ethică, pentru el esteticul fiind, ca în memorialistică, sunt fragmente de explicaţii în faţa tradiţia Platon-Kant, o treaptă a cunoaşterii, istoriei şi a lui Dumnezeu. Îl vedem pe Socrate cu cupa de dezavuându-i autonomia firavă din lumea modernă), cucută în mâna stângă, bând, şi cu dreapta scriind, bufonul devenind reprezentantul libertăţii şi lucidităţii; - limba ca „entitate transcendentală”, justiţiară, ca dar şi scriind, mărturie după mărturie în faţa morţii. Când disperată aceasta s-a văzut înfrântă i-a retezat şi limba cu logos. un „ocupant triumfător cancer”, dar cuvântul a rămas să În domeniul teatrului, Ion D. Sîrbu s-a manifestat în trei dea seamă şi să cheme istoria a da seamă despre „pactul mefistofelic” făcut pe capul omului. direcţii: critic de teatru („Între timp, murisem”), teoretician şi În singurătatea sa, când paginile nu i-au mai cuprins dramaturg în sens german („Obligaţia morală” şi „Între rostirea, Scylla şi Carybda”) şi dramaturg. Dramele din volumul lăsa cuvintele să plece prin pereţii întunericului, epistole „Arca Bunei Speranţe” se bazează pe memoria istorică, spre prietenii: Horia Stanca, Ion Negoiţescu, Virgil formând o arhitectură în ritm dialectic, printr-o mişcare Nemoianu, Mariana Şora, Ion Vartic, N. Carandino, Sergiu triadică din mitologie în istorie, din istorie în ontologie; din dimensiunea poetică în cea concretă, din cea concretă Al-George ş.a. Nu aştepta răspuns. Chiar dacă îi vorbeau, Ion D. Sîrbu nu auzea decât murmurul unui popor suferind în cea a fiinţării istorice. Problematice şi dense sunt: Arca în subterană şi subistorie. Când i s-a părut că nu-l mai Bunei Speranţe, Iarna Lupului Cenuşiu şi Pragul albastru. aude nici pe acesta, a început să-i scrie Bunului Spre deosebire de drame, comediile din volumul Bieţii Dumnezeu. Nu numai cei care au primit scrisorile, ci comedianţi sunt rezultatul uitării istorice. Ion D. Sîrbu acum, parcă printr-un deget al lui Dumnezeu îndreptat pune în mişcare un comic carnavalesc, purificator, de asupra noastră, cu toţii spunem că sunt ale unui „geniu dimensiune existenţială. De reţinut: Bieţii comedianţi, epistolar”. Mărturiile lui Ion D. Sîrbu nu mai au nimic Sâmbăta amăgirilor şi Plautus şi fanfaronii. personal, sunt impersonale, ale unui popor ajuns la capătul puterilor. Ca prozator, este par excellence la început povestitor Dumitru VELEA („Concert”, „De ce plânge mama?”, „Povestiri petrilene”,
www.zvj.ro
10 UMOR ÎN HA... MAJOR Vara, pe drumuri
Ziarul Vãii Jiului vineri, 27 iunie 2014
Parodie după „Iarna pe uliţă”, de George Coşbuc Ne-aşteptam, la bac, să cadă Vreun elev, acolo, doi, Însă, ca după război, Au picat elevi, grămadă… Vai de noi! Li s-a dus în lume vestea Şi-am zvârlit spre ei săgeţi Ascultaţi acum, de vreţi, Cum s-a derulat povestea! Să vedeţi… Patru ani au dus-o bine, Lenevind şi petrecând, Fără să le dea prin gând Că năvalnic vuiet vine În curând. Nici măcar în lună-o dată Un caiet n-au răsfoit, Şi-un liceu au absolvit, Însă ziua mare, iată, A sosit! Dintr-un jeep, la bac, răsare Un băiat al… ştim noi cui, Arogant cum altul nu-i Şi e plin de îngâmfare Chipul lui. Blugii peticiţi i-atârnă, Cinci ca el încap în ei, Dacă-l vezi, te-nchini la zei, Că şi-a-nfipt în nara cârnă Trei cercei. Uite-i buzunarul, frate, Mare cât o zi de post Şi croit c-un singur rost: Au fiţuicile-adunate Adăpost! Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU
www.zvj.ro
Îşi aruncă ochii, roată, Prin lentile fumurii Şi se-ndreaptă, să te ţii, Către zgomotoasa gloată De copii. Cum se-apropiase bacu’, Tatăl său, descurcăreţ, Pregătise-un plan măreţ, Ca examenul să-l ia cu Orice preţ. Profitând de-mprejurare, Pe băiat îl doare-n cot, Dar, la bac, surpriză mare: Camere de spionare Peste tot. Inhibat din cale-afară Şi mizând pe portofel,
Nu s-a descurcat defel, Dar noi ştim c-au fost, în ţară, Mulţi ca el. De va şti să dea din coate, Peste ani, nimic de spus, La catedră fi-va pus, La inspectorat sau, poate, Chiar mai sus! Că, la noi, acela care Se târăşte-abia, abia, Cu o pilă în dotare, Poate să ajungă mare, Doar să vrea. Poţi preda la grădiniţă Chiar de n-ai habar să scrii; Te cruceşti când la „copii”
Pune-o bravă dăscăliţă Doar un „i”. Autori de perle crase Din păcate, nu sunt rari, Dezacorduri, faze tari Se-ntâlnesc şi pe la case… Mult mai mari. Şcoala-i navă în furtună Ce de-un timp a eşuat, Echipaju-i speriat, Şi-ar fi cazul să se pună… Pe-nvăţat!
PUBLICITATE 11
Ziarul Vãii Jiului vineri, 27 iunie 2014
Oferim bani, cu rate fixe pentru salariaţi şi pensionari cu venituri mici, fără giranţi. Telefon 0727.737851
ANGAJĂRI SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează brutari cu experienţă. Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, bl. 2/2 sau 0254.550160 SC din Petroşani angajează vânzător materiale de construcţii, şofer de TIR cu experienţă, tâmplar mobilier PAL şi bucătar cu experienţă. Relaţii la telefon 0751.199100 SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează în condiţii avantajoase maseuză (pentru sală de sport). Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, 2/2, sau 0254.550160
ÎNCHIRIERI Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66. Relaţii la telefon 0767.806804
ADRIAN NANU 28 iunie 1993 - 28 iunie 2014 S-au scurs 21 de ani de lacrimi şi durere. Rana adâncă din sufletele noastre nu s-a închis, nu se va închide niciodată, va rămâne veşnic sângerândă. Ai fost şi vei rămâne în sufletele noastre un fiu de legendă. Dumnezeu să te odihnească! Mama şi tata
LICITAŢII INSOLVENT CONSULT SPRL lichidator judiciar al SC SIMAR SRL Petroşani vinde, prin negociere directă, echipamente, aparate şi instalaţii, mobilier, birotică (ex.: aparat sudură, maşină de tencuit, maşină de şlefuit, container organiz. WC, Schela (70 picioare) + inst. vopsit, vibrator beton, garaj metalic, forfecă de tăiat etc.). Ofertele pot fi formulate şi depuse la sediul lichidatorului din Deva, str. M. Eminescu, nr. 11, ap. 2 sau pot fi transmise pe fax la nr. 0254.226006, până la data de 16.07.2014. Lista completă a bunurilor şi orice informaţii sunt la dispoziţia eventualilor cumpărători la tel. 0254.226006 sau 0785.285456.
IMOBILIARE Vând casă deosebită, pretabilă şi pentru pensiune sau hotel, cu lac pentru peşte, teren de tenis. Telefon 0751.199100 Vând garaj cu canal de vizitare şi pivniţă situate în Petroşani vizavi de Liceul Economic, având suprafaţa de 25 mp. Înălţimea clădirii şi a uşii permite gararea şi a utilitarelor şi microbuzelor. Este branşat la curent de 380V. Preţ: 4500 euro. Telefon 0721.225359 sau 0768.406967 De vânzare/ închiriere în condiţii avantajoase spaţiu comercial situat în Vulcan, b-dul M. Viteazul, nr. 26 (fostul Orient). Relaţii la telefon 0762.257696 Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 8.500 euro. Telefon 0725.065800 Vând casă situată în Tg-Jiu, str. George Coşbuc, nr. 2 construită în anul 2000. Casa cuprinde beci, parter cu terasă, etaj cu balcon şi pod pretabil pentru mansardare. Casa este termoizolată inclusiv placa podului şi este compusă atât la parter, cât şi la etaj din două holuri, living spaţios şi luminos, două dormitoare, baie şi bucătărie spaţioasă. Are posibilitatea compartimentării şi creării a două apartamente cu intrări separate. Dispune de un garaj dublu pentru autoturisme. Suprafaţă teren total 850 mp cu deschidere la stradă de 45 metri liniari. Toate facilităţile: apă, canalizare, gaze. Zonă foarte liniştită. Preţ neg. Telefon pentru alte informaţii: 0727.874449
SC REALCOM SA PETROªANI Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.
Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342
HOROSCOP
COMEMORĂRI
Cursuri de dans sportiv! Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) clasele I-VIII; 2) liceu-adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”! Instructorul oferă şi pregătire în particular pentru dans sportiv (vals lent, tango, vals vienez, quick step, samba, rumba, paso doble, cha-cha-cha, jive) şi alte stiluri (salsa, reggae, rock’n’roll). Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc.Gen. Avram Stanca) - Vulcan (Centrul Şansa) - Lupeni (Clubul Sindicatelor). Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0720.726337
Berbec (21 Mar - 20 Apr) Deşi urmezi numai căile juste pentru a-ţi duce la îndeplinire sarcinile asumate, alţii îşi bagă coada în afacerile tale şi strică tot.
Taur (21 Apr - 21 Mai) Visezi de multă vreme la o veste bună sosită de sus, să întâlneşti un om pe care îl priveşti ca pe marele salvator al acestei perioade şi ai noroc: sunt mari şanse ca visul tău să devină realitate.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Te simţi încă blocat într-o zonă fără ieşire în care ai alunecat la finalul anului tocmai încheiat şi, în loc să-ţi aduni forţele ca să depăşeşti impasul, parcă te afunzi şi mai adânc.
Rac (22 Iun - 22 Iul) Cei îndrăzneţi şi entuziaşti te împing de la spate să continui ce ai început, în timp ce alţii îţi pun beţe în roate şi încearcă să îţi taie tot avântul cu predicţii sumbre.
Leu (23 Iul - 22 Aug) Uneori norocul vine din două direcţii diferite şi nu ştii ce să alegi şi există această posibilitate şi astăzi: să fii în faţa unei decizii în care, orice ai alege, tot bine ar fi, ca atare poţi lăsa un pic lucrurile şi la voia întâmplării.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Nu te grăbi să-ţi exprimi azi părerea cu privire la o chestiune care nu a ajuns încă la un nivel clar de înţelegere. E posibil să mai apară detalii suplimentare.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Nu trebuie să tratezi impasul în care te simţi blocat ca pe cel mai rău lucru, pentru că şi piedicile au rostul lor. De data aceasta, stând o vreme pe loc, mai ai timp de gândire.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Nu ai o relaţie prea bună cu persoanele aflate la oarecare distanţă de tine, ori ca vârstă, ori ca nivel social. Ai impresia că ceilalţi nu te respectă.
CONVOCATOR Asociaţia Pescarilor Sportivi PRO PESCAR convoacă membrii săi, sâmbătă 28.06.2014, orele 10:00, la Casa de Cultură a Sindicatelor „Ion Dulămiţă” din Petroşani, pentru a participa la Adunarea Generală a membrilor asociaţiei cu următoarea ordine de zi: 1. Prezentarea raportului de activitate, a strategiei şi obiectivelor generale a asociaţiei; 2. Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi al bilanţului financiarcontabil; 3. Alegerea membrilor consiliului director; 4. Alegerea membrilor comisiei de cenzori; 5. Modificarea Actului Constitutiv şi a Statutului; 6. Alegerea comisiilor pe probleme: Comisia organizatorică, Comisia de mediu şi prevenire a braconajului piscicol şi Comisia de competiţii de pescuit; 7. Aprobarea regulamentului de ordine interioară; 8. Aprobarea regulamentului de pescuit pentru punctul de lucru din Petrila, Dealul Maleii, lac PRO PESCAR; 9. Diverse. În condiţiile în care la prima convocare nu se întrunesc cel puţin 2/3 din numărul total de membrii, se convoacă Adunarea Generală în data de 05.07.2014, orele 10:00, în aceeaşi locaţie. Ion Carvaţchi, Preşedinte Consiliu Director
Săgetător (22 Noi - 20 Dec) E o plăcere să ţi se recunoască meritele, ceea ce te motivează şi mai tare să arăţi de ce eşti în stare! Este posibil chiar să fii nevoit să apari în faţa unei comisii.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian) E posibil să dai piept cu greutăţi de netrecut, care te-ar putea obliga să-ţi schimbi radical modul de a privi unele lucrurile.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Eşti supărat de reacţia unora, pentru că tu faci tot posibilul să-i mulţumeşti, iar ei tot rezervaţi şi distanţi rămân.
Peşti (19 Feb - 20 Mar) Cariera ta poate cunoaşte azi un moment de apogeu, de parcă toate eforturile depuse în ultimele luni primesc acum o recompensă de zile mari.
www.zvj.ro
CMYK
Ziarul Vãii Jiului
12 FEL DE FEL
vineri, 27 iunie 2014
La Petrila, 12 proprietari de garaje au fost de acord să participe la
Acţiunea cultural-artistică intitulată „Garage Art Gallery” La Petrila există, în partea stângă a Casei de cultură „Ladislau Schmidt”, un drum de acces (neasfaltat) care duce spre str.1 Iunie (de asemenea, neasfaltată) şi spre blocul 62 ce ţine, în acte, de strada Republicii. Acest drum de acces este flancat, de-o parte şi de alta, de două şiruri de garaje făcute din materiale trainice. Aspectul celor 18 garaje din zonă era, până nu de mult, unul total deprimant. A trebuit ca societatea civilă a Petrilei să se trezească (după ce a visat în culori) pentru ca aspectul zonei să se schimbe în mod radical. Din cei 18 pro-
prietari de garaje, 12 (adică două treimi) au fost de acord ca artiştii plastici ai Petrilei, mai mari sau mai mici, să treacă la treabă şi să schimbe faţa porţilor. Culorile cenuşii şi terne, în deplin acord cu viaţa celor din cartier, au fost înlăturate şi în locul lor au venit altele, mult mai luminoase şi mai vii. Oamenii zonei sunt cei care au trudit, din greu, la mină şi care, acum, îşi completează pensiile lucrând, cu ziua, în Vale, prin ţară sau străinătate. Ei s-au dovedit a fi mai receptivi şi deschişi la nou decât mulţi dintre cei care ne conduc oraşul. Proprietarii garajelor au consimţit, benevol, la aceste schimbări de decor şi, iată, ei s-au înscris, cu ele, într-o inedită şi neaşteptată galerie de artă. „Garage Art Gallery” se va inaugura mâine, 28 iunie - ziua în care s-a născut Ion D. Sîrbu. Iniţiatorii acestui act artistic, care încearcă să scoată Petrila din cenuşiul profund care a cuprins-o odată cu închiderea minei, sunt Ion Barbu, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, şi inimoasa doamnă Cristina Şandor, cea care se îngrijeşte de casa natală a marelui scriitor petrilean. Toată vopseaua necesară realizării acestor acte artistice a fost cumpărată pe
banii proprietarilor de garaje din zonă. Plăcut surprinşi de realizarea artistică din galeria celor 12 garajişti, au mai aderat la această inovatoare mişcare artistică şi o bună parte din proprietarii bateriei de garaje din spatele blocului 62. Iar proprietarii unor apartamente aflate la parterul blocului au acceptat ca, pe faţada din spate, să le fie trimisă (şi pictată) o scrisoare într-un plic, model „par avion”, unde ei figurează ca destinatari. Această iniţiativă se va putea constitui, ulterior, într-un alt faimos proiect intitulat „Urban Mail Art” petrilean. Toate aceste schimbări de decor urban se vor constitui, poate, într-un mic Paris, situat într-o Petrilă urbană. Pentru că Petrila e un oraş total atipic. În sensul că momârlanii beneficiază, prin grija primăriei, de şosele asfaltate până la ultima colibă din munte, iar cei care stau pe străzile din centrul
oraşului trebuie să-şi facă rost de cizme pentru a putea răzbate prin noroaiele tranziţiei. Aşa că cei care vor să viziteze această galerie sui generis trebuie să aibă grijă cum se vor încălţa. E
drept, însă, că respectiva galerie se adresează, în primul rând, ochilor şi sufletului şi, în ultimul rând, picioarelor… Mihai BARBU Post Scriptum “Ce suntem noi, cei mari de pe talazul omenirii? Credem că-l stăpânim, iar el ne mână în sus şi jos, încoace şi încolo”. E o constatare făcută de un mare scriitor neamţ. Iar în cazul că ideea va fi receptată şi de edilii Petrilei, ei sunt aşteptaţi, într-o vizită de lucru şi pe şantierele artistice ale barabelor de la bloc. Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel Fie ca marea sărbătoare a Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel să aducă putere, belşug şi dragoste, tuturor celor ce le poartă numele sfinte. Piatră de temelie a Bisericii creştine, Sfântul Petru m-a inspirat să-i dau nume şi fiului meu căruia îi urez la mulţi ani, cu toată dragostea, din partea mea şi a familiei, sănătate şi o viaţă frumoasă. Această zi, sfântă, este zi de mare praznic pentru creştinii ortodocşi şi vreau să le adresez celor ce poartă numele celor doi mari apostoli să fie sănătoşi şi să se bucure de tot ce le poate oferi viaţa mai bun. La mulţi ani! Haralambie Vochiţoiu Senatorul Văii Jiului
www.zvj.ro
facebook.com/ziarulvaiijiului
CMYK
Galeria din Ziar Supliment de artă plastică din Valea Jiului
Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul V Nr. 26 iunie 2014 4 pagini Realizat de Mihai BARBU
O urmă de poveste sau Povestea urmei, scrisă de un grup de 45 de elevi de la Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila
P
ovestea este scrisă cu puncte, linii şi forme plastice pe bucăţi de pânză de bumbac recuperate de la drumul inevitabil spre distrugere. Ele au fost transformate în pagini de carte cu valoare simbolică de unicat. Experimentul artistic face, într-un fel, lumină în ceea ce priveşte diversitatea culturală şi de apartenenţă a Petrilei la scară mică şi a întregii Văi a Jiului ca tot unitar. Este bineştiut faptul că majoritarii zonei sunt veniţi din toată ţara spre locul acesta unde acum ceva vreme exista un mic El Dorado economic. Pentru un copil descoperirea, parţială măcar, a arborelui genealogic reprezintă un demers analitic necesar deoarece majoritatea dintre ei ştiu date parţiale sau prea generale referitoare la locul adevăratei origini a părinţilor, bunicilor sau a străbunilor. Punctul de plecare al prezentului experiment artistic l-a reprezentat această diversitate. S-a lucrat pe materiale reciclate. Asta şi din motive materiale dar şi din respect faţă de mediu. Distribuţia generală a formelor pe suprafaţa-suport s-a făcut pe baza unei compoziţii şi a unei filozofii generatoare de echilibru şi unitate. Unitate prin diversitate, atât formală cât şi conceptuală. Prima formă de exprimare artistică a reprezentat-o expoziţia care mai este, încă, pe simezele Clubului Copiilor şi Elevilor din Petrila. Ea este denumită sugestiv Povestea Urmei. Toate lucrările vor fi adunate apoi şi legate într-o carte care sperăm să constituie un punct de reper în demersurile noastre atât pe linie artistică dar şi pe dimenisunea lor social-culturală. (Radu CHINŢA)
II
SPECIAL
Joi, 26 iunie 2014
Ei sunt lumea noastră
Joi, 26 iunie 2014
SPECIAL III
de ieri şi de mâine
Cea mai mare bucurie pe care am avut-o a fost atunci când am citit pe una dintre lucrările copiilor: ”eu sunt lumea”. Este iesit din comun, acel copil este formidabil! Adevărata lume, astăzi, e formată din copii. Ei sunt lumea noastră. Bucuria de a participa la o expoziţie de felul acesta e greu de explicat în cuvinte. Este bucuria unui fapt care aparţine lor pentru ca ei sunt cei frumoşi şi curaţi, sunt cei deschişi la suflet, ei sunt partea adevarată a vieţii noastre. Copiii aceştia suntem noi în urmă cu zeci de ani. Copiii aceştia suntem noi poate peste zeci de ani. Ioan Dan Bălan
IV SPECIAL
Proiectul "Povestea Urmei" este unul neconvenţional. 50 de elevi marchează, prin cuvinte şi forme plastice, urmele lăsate de bunicii şi părinţii lor pe drumul către fostul El-Dorado al mineritului românesc. Profesorii Cipriana și Radu Chinţa au îndrumat, în acest proiect, pe următorii elevi: Cristian Brândău, Maria Bolog, Andreea Ivanov, Diana Tacu, Adelina Danciu, David Hiriczko, Denis Biro, Cristina Buna, Victor Mihai Chinţa, Alexandra Florina Murtaza, Darius Negoi, Raluca Rusu, Iulia Avram, Georgiana Fuiorea, Diana Galoş, Alexandra Pîşu, Diana Tinca, Crina Mădălina Bolog, Roxana Maria Mătulescu, Delia Bernad, Mădălina Palade, Anemona Nagy, Alexandru Stoica, Erika Kristof, Timea Leonte, Andra Izabela Dosa, Maria Crişan, Andreea Herciu, Razvan Bişog, Gabriel Varga, Octavian Teodor Bumbac, Dzitac Simina, Jesica Denisa Dubina, Patrick Miclea, Eduard Zippenfenig, Diana Anechitei, Raluca Maria Bolog, Bianca Domokos, Diana Răşcanu, Alexia Ionela Lungu, Denis Bălănesc şi Alesia Pană.
Joi, 26 iunie 2014