CMYK Ieri, la Lonea, A fost meteor roşu de precipitaţii
P. 2
Mircea Ioan Moloţ, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara: „Domnul Rus chiar şi-a ascuţit creioanele cu folos, în şase ani n-am avut nici măcar o dată prilej să-l critic. Cu părere de rău l-am schimbat din funcţie, dacă-l ţineam îl făceau trădător.”
Ziar ul Vaii Jiului P. 4
P. 8
P. 12
SC CONSMIN SA Petroşani angajează
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege A
)
împotriva UI! DEVĂRUL
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Aninoasei îi mergea infinit mai bine pe când era comună
Adunate de pe drum Aventuri de petroşenean în oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,3867 lei 1$ = 3,2106 lei 1₤ = 5,5099 lei
vineri, 4 iulie 2014 Anul VII nr. 1478 12 pagini Preţ: 1 leu
inginer constructor sau inginer reţele. Condiţii: absolvent Facultate de Construcţii sau Facultate de Instalaţii. CV-urile se depun la sediul din Petroşani, str. Independenţei, nr. 11A. Relaţii la telefon 0254.542972, 0371.307979.
TUPEU 2014 sub semnătura
cavalerului Purcaru, şeful groparilor mineritului: conducerea CEH “crede” că ia toate măsurile necesare! Management după regula lui “dacă și parcă”. Deși, având în vedere specificul activității și situația dezastruoasă – din punct de vedere economic - a mineritului, managementul Complexului Energetic Hunedoara ar trebui să fie unul ferm, orientat spre eficientizarea activității, o frază semnată de Ion Stamin Purcaru – președinte CA, Aurel Niculescu – director general și Maria Ciobanu – director economic ne lămurește pe deplin cam cât de bine sunt ținute frâiele: “Conducerea Societății crede că ia toate măsurile necesare pentru a sprijini activitatea Societății...”. Doar crede, nu e chiar precisă... Memorabilul text poate fi lecturat (alături de alte baliverne ce ascund un real dezastru economic, o evidentă incompetență managerială) la finalul raportului administratorilor CEH referitor la anul financiar 2013.
Judecând însă după rezultatele financiare, după creșterea alarmantă a datoriilor către furnizori și stat, după plata discreţionară a facturilor către furnizori (pentru unii facturile se decontează cu prioritate, în timp ce alţii înregistrau – la 31.12.2013 – facturi restante de peste 62,919 mii de lei noi), oricine poate crede că managementul asigurat sub înaltul profesionalism al d-lui Purcaru, președinte al Consiliului de Administraţie, este unul de randament recunoscut la nivel cosmic.
Oricine vrea (dacă vrea!) să dovedească încrengătura de interese de la vârful CEH trebuie să facă o banală analiză comparativă între data intrării facturilor și data plăţii pentru câţiva dintre furnizorii importanţi. În niciun caz nu primează ordinea primirii facturilor ori datele de scadenţă. Ci important este cât de bine, ori cât de rău, stau administratorii furnizorilor CEH în relaţia cu PSD-ul. Stau bine, încasează repede! Nu stau... nu încasează! N-avem idee dacă dl. Purcaru, care a fost și pe la PD, inclusiv în postura de candidat, mai are sau nu afinităţi în respectiva direcţie. Dar ne mai documentăm. Grav este că, în actuala situaţie,
factorii de decizie n-au găsit decât un actual pesedist, plimbat (ca un adevărat traseist) și pe la PD, să-l arunce în lupta huilei cu pierderile. Nici măcar faptul că, în opinia Corpului de Control al Primului-Ministru, diverse fapte din activitatea d-lui Purcaru la Conversmin SA ar putea întruni elementele constitutive ale infracţiunilor de fals intelectual și abuz în serviciu contra intereselor publice, n-a avut prea mare importanţă. Dl. Purcaru, încasator de bani publici de profesie, merge mai departe! Are deja terenuri agricole și intravilane, trei apartamente (toate în București), două case și o casă de vacanţă. Are conturi (declarate) de peste 1,6 miliarde de lei vechi! Și, în condiţiile în care minele sunt ca și închise, dumnealui crede despre conducerea CEH că ia toate măsurile! Nu câștigă, totuși, dl. Purcaru mult prea mult, și de prea mulţi ani, pentru o activitatea asta de “dat cu părerea” care a dus minele în buza falimentului? Pentru activitatea de la CNH SA, Ion Stamin Purcaru – fost candidat PD - a primit Ordinul naţional “Pentru Merit” în grad de Cavaler din partea lui Ion Iliescu, fost președinte PSD. În mod cert, pentru hăcuirea industriei miniere și trimiterea a mii de angajaţi în șomaj, nu rămâne decât soluţia canonizării d-lui Purcaru. Vom reveni. Cătălin DOCEA
2
ACTUALITATE
Societate comercială angajează urgent, în condiţii avantajoase, dispecer taxi. Relaţii la telefon 0766.301.556.
SC angajează în condiţii avantajoase barman pentru Petrila - zona 8 Martie. Relaţii la telefon 0766.301.556.
Ieri, la Lonea,
A fost meteor roşu de precipitaţii 40 de minute la Lonea a plouat cu „viteza” de 27l/ mp! O ploaie straşnică de vară s-a abătut ieri, 3 iulie, peste zona de est a Văii Jiului. A plouat cu găleata, a dat cu grindină, gheaţa fiind la un moment dat mare cât un ou de bibilică, ceea ce a făcut ca câteva parbrize să fie sparte în zona URUMP, şoferii respectivi fiind vizibil afectaţi de păţanie, printre care şi vreo câţiva taximetrişti. Pentru că la un moment dat ploaia nu contenea, ba chiar dacă semne de înteţire, ne-am interesat la cei care ţin sub supraveghere cursul apelor din zona noastră, dacă nu cumva se poate ajunge la o nouă viitură, ca aceea de
acum câţiva ani, când Cartierul Aeroport a fost inundat. Sorin Corici, şeful S.H.I. Petroşani din cadrul Apelor Române Jiu-Craiova, ne-a spus că dacă continuă să plouă aşa, atunci cu siguranţă vor fi probleme. Tot dumnealui ne-a spus că va reveni cu veşti la finalul furtunii. Aşa s-a întâmplat, iar veştile au fost, din fericire, mult mai bine decât ne gândeam: „Cel mai tare a plouat, timp de 40 de minute, între 13,50-14,30 la Lonea, unde am măsurat 27 de litri de apă căzută/mp. Este enorm, meteorologii spun în astfel de cazuri că este meteor roşu de precipitaţii. Bine că s-a oprit ploaia, altfel la Lonea erau probleme. Aşa au fost doar ceva probleme la rigole sau la şanţurile înfundate, dar astea ţin de administraţia locală şi de
Parlamentul României
A ratificat acordurile cu Georgia, Ucraina şi Republica Moldova Senatorul hunedorean Haralambie Vochiţoiu, care este şi secretar al Comisiei pentru afaceri europene din Senatul României, a anunţat că ieri a avut loc prezentarea unor rapoarte comune privitoare la mai multe proiecte de lege şi ratificarea a trei Acorduri de Asociere ale Georgiei, Ucrainei şi Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.
SC LASCĂR SERVICE COMPANY SRL Petroşani, str. Dărăneşti, nr. 36
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008
)
Ziarul Vaii Jiului
Cele două comisii care au făcut rapoartele sunt Comisia pentru afaceri europene şi Comisia pentru politică externă. Unul din rapoarte se referă la Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de asociere între Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Georgia, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 27 iunie 2014.
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134
cetăţeni. Pe cursurile de apă nu sunt probleme niciunde în Valea Jiului, deci nici la Lonea. Alte cantităţi de apă căzute în urmă ploii de joi, în acelaşi interval de timp: Jieţ – 15 l/ mp, Iscroni, 14,8 l/ mp şi Petroşani (zona Aeroport) – 8,5 l/mp”. Daniel Vişan, şeful SPADPP din cadrul Primăriei municipiului Petroşani, ne-a declarat imediat după încetarea furtunii că în Petroşani „nu s-au semnalat evenimente deosebite”. Totuşi, ne-a spus că în zona primăriei a fost semnalat un copac rupt de vânt. „În rest, nu sunt mari pagube şi nici alte incidente, cel puţin până acum nu ne-au fost semnalate. Alt copac rupt a fost semnalat şi în apropiere de Colegiul Mihai Eminescu”. Corneliu BRAN
Celelalte două rapoarte au vizat proiectele de lege pentru ratificarea Acordurilor de Asociere între Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Ucraina, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 21 martie 2014 şi 27 iunie 2014, în vederea exercitării controlului parlamentar, şi cu Republica Moldova, semnat la Bruxelles, în 27 iunie 2014. Cele trei acorduri de asociere includ şi o importantă componentă comercială care presupune alinierea Georgiei, Ucrainei şi Republicii Moldova la reglementări şi standarde aplicate deja pe piaţa comună europeană, întrucât cea mai mare parte a conţinutului DCFTA (Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător) reprezintă acquis comunitar. Dezbaterile au avut loc ieri în prezenţa majorităţii senatorilor, iar membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte rapoartele de admitere, fără amendamente. La final, într-o şedinţă extraordinară, senatorii au ratificat cele trei Acorduri de Asociere ale Georgiei, Ucrainei şi Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Ratificarea de către România a acestor acorduri face parte din strategia mai largă a Uniunii Europene de extindere a colaborării cu cele trei republici aflate la graniţa uniunii - Georgia, Ucraina şi Republica Moldova. Astfel, Parlamentul României devine primul for legislativ din statele membre UE care finalizează procedura de ratificare a celor trei Acorduri de Asociere. Mihaela PETROŞAN
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO. Administrativ / Publicitate: Daniela FILIMON - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
Mircea Ioan Moloţ, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara:
„Domnul Rus chiar şi-a ascuţit creioanele cu folos, în şase ani n-am avut nici măcar o dată prilej să-l critic. Cu părere de rău l-am schimbat din funcţie, dacă-l ţineam îl făceau trădător.” Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara a împărţit conferinţa de presă, desfăşurată ieri, 3 iulie 2014, la sediul PNL Petroşani, în două, prima parte fiind dedicată administraţiei publice locale, iar cea de-a doua subiectelor politice. Apărarea faţă de o „cauză nedreaptă” Înainte de toate, Moloţ a ţinut să clarifice situaţia referitoare la viitorul său în calitate de preşedinte de consiliu judeţean, subliniind că o parte a presei este interesată de acest lucru şi interpretează ori de câte ori prinde prilejul: „Ştiu că vă pasionează pe absolut toată presa din judeţul Hunedoara, deci nu numai din Valea Jiului, situaţia preşedintelui. Nu a lui Moloţ, ci în general, vorbesc de situaţia preşedintelui unui consiliu judeţean (...) Vă urez şi vouă şi le uram şi celor din Deva care m-au intervievat, să aveţi o vacanţă plăcută, cu odihnă, fiindcă se termină vara şi începe toamna. O dată cu ea şi campania electorală… Deci, aveţi de lucru. De aceea v-am urat vacanţă plăcută. Unii m-au taxat, presupunând că m-am adresat cu vacanţă plăcută că am eu primul termen în 15 octombrie. După câte ştiu, vara se termină în septembrie, şi nu în octombrie, aşa că, chiar dacă se termină cu o lună şi jumătate înainte vacanţa de vară, beneficiaţi la fel de ea. Care e verdictul? Instanţa îl va ştii, eu o să mă apăr până în ultima clipă. Consider, în continuare, că sunt nevinovat, consider că am fost incompatibil nu numai eu, ci şi ceilalţi doi vicepreşedinţi. Mai consider faptul că la momentul respectiv nu apăruse nicio lege prin care să se spună că dacă eşti incompatibil vei avea sancţiunile respective. Legea a apărut la vreo două luni de zile după ce mi-am dat demisia, iar situaţia este cea pe care o ştiţi. Eu incompatibil, Costel Avram nu este incompatibil, iar domnul Rus deloc… Ceea ce mă face să cred că este o chestie politică, este bunăvoinţa domnului senator Nicula, prieten foarte bun cu domnul Horia Georgescu… A crezut că dacă n-a reuşit să mă înfrângă într-o confruntare directă în alegeri, reuşeşte aşa… Şi e posibil că va reuşi. Zece ani de zile nu mi-e ruşine că am stat în fruntea consiliului judeţean, fiindcă am stat cu folos. Am stat cu folos făcând multe lucruri, zic eu, bune pentru judeţul Hunedoara”.
Rugby contra… Curtea de Conturi Preşedintele Moloţ a dedicat prima parte a discuţiilor legate de administraţie publică subiectului „bani pentru echipa de rugby Ştiinţa Petroşani”, fiind vizibil deranjat de anumite materiale scrise şi televizate apărute în presa locală din Valea Jiului. „Se spune că rugbiştii mor de foame datorită consiliului judeţean… Vreau să spun că, deontologic, cred că ar fi ca, dacă ai o problemă tu ca ziarist, atunci trebuie să întrebi şi o parte şi pe cealaltă, ca să vezi care e problema. (Problema e la Mircea Moloţ, care, într-un deceniu de când stă pe fotoliul confortabil financiar de preşedinte al CJ Hunedoara, putea să înveţe arta comunicării şi să remită în timp util presei un banal comunicat de presă; de aceea, îl sfătuim pe Moloţ să nu dea lecţii presei, până când nu învaţă el comunicarea instituţia CJ Hunedoara – mass media; dacă este nevoie îi putem furniza şi bibliografia necesară - n.r.). V-aş spune că
www.zvj.ro
vineri, 4 iulie 2014
acest subiect nu e o chestie politică, fiindcă sportul n-are culoare politică şi nu ne interesează dacă vreun sportiv sau vreo echipă are sau nu vreo afecţiune către vreun partid sau altul. Spuneam că sprijinim performanţa şi o facem, dar în temeiul legii! Şi fiindcă n-avem nimic cu Ştiinţa Petroşani, vreau să vă spun că în 2011 acestui club i-am alocat 1 miliard de lei în două tranşe. Prima de 500 de milioane lei, în bugetul consiliului judeţean, în acel capitol unde se dau la asociaţii, cluburi sportive şi culte, şi a doua tranşă, tot de 500 de milioane lei, printr-o asociere ulterioară pe timpul verii cu acest club, ca aceştia să-şi poată desfăşura activitatea, ştiind şi situaţia în care se găsea clubul şi posibilitatea Universităţii Petroşani de a subvenţiona acest sport. Între timp, a venit Curtea de Conturi şi ne-a imputat prima tranşă de 500 de milioane lei. Ne-au spus că nu aveam voie să le mai dăm bani atunci. Şi în acest an, 2014, avem cu clubul de rugby încheiat un contract pentru ca să le alocăm 50.000 lei, sau 500 de milioane lei vechi. Numai că suntem în proces cu cei de la Curtea de Conturi, care ne-au spus clar că clubul nu este eligibil în acest an! În varianta în care noi vom câştiga procesul cu cei de la Curtea de Conturi le vom asigura bani celor de la Ştiinţa. În varianta în care câştigă procesul ei, nu le vom da bani, ba dimpotrivă, şi aici e tragedia, va trebui să recuperăm şi cei 50.000 lei pe care i-am dat în 2011, printr-o hotărâre de consiliu judeţean. Am spus ca să fie clar problema cu echipa de rugby din Petroşani”. Totuşi, nouă nu ne-a fost prea clar şi l-am întrebat pe preşedinte care este diferenţa între echipa de handbal din Deva, sponsorizată cu mult mai mulţi bani de consiliu judeţean, pentru care Curtea de Conturi n-a spus nimic şi echipa de rugby din Petroşani, o echipă mult mai de tradiţie în peisajul sportiv, dacă ţinem cont de data înfiinţării, palmares şi toate celelalte. Ne-a răspuns că să-i întrebăm pe cei de la Curtea de Conturi…
Aninoasa - bani de la guvern pentru pod Preşedintele Mircea Ioan Moloţ a spus apoi că Ministerul Dezvoltării a înştiinţat consiliul judeţean că va pune la dispoziţie suma de bani necesară reabilitării podului din Iscroni. „Vedeam un amplu articol în presa locală vizavi de Aninoasa. Acum vă pot informa că am primit de la Guvernul României, de la Ministerul Dezvoltării Regionale, de la Direcţia de Management Financiar, Resurse Umane şi Achiziţii, înştiinţarea că pentru reabilitarea podului de la Iscroni, Aninoasa, la propunerea Consiliului Judeţean Hunedoara, primeşte suma de 280.630,24 lei”.
Din toamnă – posibilă scumpire a apei Mircea Ioan Moloţ a atacat mai multe subiecte. Din multitudinea de teme atacate, reţinem doar două chestiuni care privesc direct cetăţenii Văii Jiului. Principala problemă a societăţii de apă a S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. este în momentul de faţă că are producţia în scădere şi încasările tot mai mici. Acest
lucru va face, conform oficialului, ca din toamnă preţul la metrul cub de apă să crească. „Vizavi de situaţia de la Apa Serv, producţia e din ce în ce mai mică, încasările din ce în ce mai mici, e posibil ca din toamnă să avem o mărire de preţ a apei, fiindcă altfel firma se află într-o situaţie delicată, tocmai acum când are în derulare fonduri europene şi se mai aşteaptă să mai vină şi altele. Dacă nu este înţelegere, vom avea de suferit cu toţii, dar eu sunt convins că vom depăşi toate problemele”, a declarat Mircea Ioan Moloţ.
De acord cu Moloţ Un alt subiect abordat de preşedintele Moloţ a fost problema câinilor comunitari: „Din păcate, şi subliniez, intervenţia unor ong-uri care nu ştiu decât să facă decât gălăgie şi nu să dea sprijin în rezolvarea problemei câinilor comunitari, ne-a pus în situaţia de a bloca o activitate care era pentru noi, cetăţenii, de bun augur, adică să scăpăm de câinii de pe străzi conform legii. Din păcate, vom avea mari probleme, mari cheltuieli – vom cheltui mai mulţi bani pentru câini decât pentru căminele de copii sau de bătrâni. Dar, se pare că cei care sunt mai puţini, dar mai vocali, sunt mai puternici decât cei mulţi care-şi doresc acest lucru, dar care tac. Aşa că să nu vă aşteptaţi, indiferent cine gestionează această problemă, până când legea nu se rezolvă, ca numărul de câini să scadă pe străzile din judeţul Hunedoara”. Aici suntem întrutotul de acord cu preşedintele Moloţ.
„Nistor a zis de Rus că ascuţea creioane…” Legat de partea politică, Mircea Ioan Moloţ a abordat un singur subiect, cel legat de majoritatea în consiliul judeţean, un subiect care a revenit pe tapet după ruperea alianţei USL. „Era logic şi normal să-mi iau o marjă de siguranţă, să avem majoritatea voturilor în consiliul judeţean. (…) După ruperea USL la nivel naţional, într-o conferinţă de presă, domnul Nistor şi domnul Nicula au spus multe. Mă rog, domnul Nicula susţinea că noi am adus hoţia, sau ceva de genul acesta, la rang de virtute, iar domnul Nistor spunea că – şi mai mare jignire la un coleg de-al tău nu poţi adresa – domnul Rus ascuţea creioane! Şi am vrut să-i scutesc şi pe unii şi pe alţii de aceste epitete frumoase şi i-am înlăturat din funcţie. I-am dat deoparte şi pe cei de la PSD, pe consilieri, pe care i-am trecut în opoziţie. L-am trecut şi pe domnul Rus de pe post de vice, ca să nu mai ascută creioane pe post de consilier, şi l-am avertizat pe domnul Gligor că va trebui să-şi cumpere multe creioane şi multe ascuţitori, fiindcă va avea de ascuţit la creioane lucrând la proiecte – este perioada în care se lucrează intensiv la proiecte, numai în Vale sunt trei: cel cu troleibuzul şi cele două aqualand-uri. Ca şi domnul Rus, care s-a ocupat de serviciul Programe-Prognoze Buget-Finanţe, acelaşi lucru îl va face şi domnul Gligor. Fac o paranteză, domnul Rus chiar şi-a ascuţit creioanele cu folos, în şase ani n-am avut nici măcar o dată prilej să-l critic. Cu părere de rău l-am schimbat din funcţie, dacă-l ţineam îl făceau trădător. De aceea am vrut să-l scutesc de astfel de epitete şi momente”. Referitor la majoritatea din consiliile locale din judeţul Hunedoara, preşedintele consiliului judeţean a menţionat că mai există vreo 18 localităţi unde „vor fi mişcări de majorităţi”, „acolo unde făceam majoritate noi, cei din PNL cu cei din PSD”. Corneliu BRAN
ACTUALITATE
3
4
SPORT
Ziarul Văii Jiului trage un semnal de alarmă!
Tată şi fiică,
Nu ruinaţi viitorul unor cluburi cu tradiţie Echipa de rugby Ştiinţa Petroşani împlineşte 66 de ani de existenţă, iar echipa de fotbal Jiul Petroşani sărbătoreşte, doar cu gândul, 40 de ani de la cucerirea Cupei României, unica din vitrina clubului. Ei bine, ambele cluburi fanion se confruntă cu mari probleme de supravieţuite pentru că rezolvarea este mereu în ofsaid, iar promisiunile se pasează de la o poartă la alta. Au trecut patru decenii de la cel mai mare succes obţinut de o echipa fanion a judeţului. În anul 1974 Jiul Petroşani câştiga Cupa României pentru prima şi ultima oară. Performanţa dăinuie peste
timp, dar echipa mai există doar în Liga a IV-a. Astăzi Jiul trăieşte dor din amintirile acelor vremuri. Se zbate undeva în anonimatul Ligii a IV-a, unde nu se ştie cum va mai continua în următorul sezon. Primăria Petroşani a luat echipa sub tutela sa, aşa că planuri de viitor ar fi, dar de la vorbe la fapte este cale lungă. „Cupa României va rămâne un vis pentru noi. Nu cred că vom mai reuşi să mai câştigăm vreodată acest trofeu”, a declarat Marin Tudorache, managerul Jiului. Arena va ajunge în subordinea Primăriei Petroşani, complexul sportiv va fi păzit, dar echipa va rămâne în stadiul în care
se află în acest moment. Reprezentanţii Primăriei Petroşani au declarat că imediat ce vor deţine clubul nu vor mai permite degradarea bazei sportive. După cum se ştie, hoţii au dat mai multe atacuri la club şi au furat tot ce au putut, fără ca oficialii să poată face plângere la poliţie, pentru că nu erau proprietarii de drept ai bazei. Trei cupe ale României şi un titlu de vicecampioană a României se află în vitrina echipei de rugby Ştiinţa Petroşani. Acum situaţia dezastruoasă de la echipă nu mai este un secret pentru nimeni. Jucătorii evoluează doar pe o indemnizaţie de 400 de lei şi pe multe promisiuni.
ZVJ susţine petiţia on line a rugbiştilor Ştiinţei
„Vrem rugby pe stadionul Jiul Petroşani” Indiferent de câte răspunsuri negative ar primi jucătorii echipei de rugby Ştiinţa Petroşani, aceştia nu se lasă. Trupa lui Alexandru Lupu a făcut o petiţie on line, în care şi-a manifestat aceeaşi dorinţă. „Dorinţa noastră este ca meciurile din Cupa României sa fie jucate pe stadionul, Jiul deoarece nu în fiecare zi joci cu asemenea echipe şi jucători care au la activ cupe mondiale. Pentru noi este o bucurie că avem această şansă. Vrem doar două meciuri să jucăm: cu CSM Baia Mare şi RCM MVT Timişoara. Hai alături de noi!”, se arată în petiţie. Oficialii echipei Jiul, dând dovadă de lipsă de patriotism local, le-a transmis rugbiştilor că acest lucru este mai greu de realizat. „Meciurile de rugby jucate acolo ar presupune o cheltuială în plus pentru refacerea gazonului, cheltuială pe care noi, în momentul de faţă, nu ne-o permitem”, a declarat managerul Marin Tudorache. Reamintim că ziarul nostru a luat atitudine
facebook.com/ziarulvaiijiului
când Jiul Petroşani a trecut prin momente grele. De aceea ne permitem acum să le batem obrazul oficialilor Jiului şi să le comunicăm că şi redacţia ZVJ se solidarizează cu cererea de bun simţ a rugbiştilor petroşeneni. Domnule primar Tiberiu Iacob-Ridzi: „Vrem rugby pe stadionul Jiul”. E vorba, binînţeles, doar de atractivele meciuri din Cupa României.
La startul Red Bull Romaniacs Sorina Sandu (SOSO Team), Paul Cristian Harpa (Moto Club Haita Deva) şi Sorin Sandu (SOSO Team) sunt, şi anul acesta, singurii hunedoreni care se vor alinia la startul uneia dintre cele mai dificile competiţii de enduro din lume. Întrecerea, care cuprinde un traseu şi în judeţul Hunedoara, va avea loc săptămâna viitoare la Sibiu. Cea mai rapidă femeie de pe traseu a fost, în ediţia trecută, petroşeneanca Sorina Sandu. Aceasta va participa la „nebunia” din Carpaţi împreună cu tatăl său, Sorin Sandu, care este cel care a îndreptat-o către motociclism, iar în ediţia dificilă, din acest an, o va însoţi pe traseul clasei Bronze Team. Traseele măsoară zilnic între 100 şi 200 km, în funcţie de clasă, iar riderii le parcurg cu ajutorul GPS-ului - în fiecare seară se încarcă harta pentru ziua următoare. În a treia zi de concurs (17 iulie) competiţia va ajunge şi în sudul judeţului, pe traseul Voineasa-Petroşani.
Fotbal
Liga I - prima la start Sezonul 2014-2015 al Ligii I va debuta la 26 iulie, iar turul se va încheia pe 6 decembrie. Derby-ul bucureştean Steaua - Dinamo este prevăzut chiar în prima etapă. Însă sezonul fotbalistic 2014-2015 în România va debuta la 11 iulie cu meciul din Supercupa României, care va pune faţă în faţă pe Steaua Bucureşti – campioana României - şi Astra Giurgiu – câştigătoarea Cupei României. Nou promovatele Rapid Bucureşti, ASA Târgu Mureş, CSMS Iaşi şi CS Universitatea Craiova vor juca pe teren propriu în prima etapă. Iată programul primei etape: Rapid – Steaua; CS „U” Craiova – Pandurii Târgu Jiu; CFR Cluj – Ceahlăul Piatra Neamţ; ASA Târgu Mureş – „U” Cluj; Concordia Chiajna – Astra Giurgiu; Dinamo – Oţelul Galaţi; FC Braşov – Petrolul Ploieşti; FC Botoşani – Gaz Metan Mediaş; CSMS Iaşi – Viitorul Constanţa.
Tot îşi aduc aminte de el cei de la Enel:
Nu uită să-i trimită, lunar, factura Au trecut câteva luni bune de când persoane neidentificate, sintagmă preluată din limbajul poliţienesc, s-au îndrăgostit şi au luat cu ele câteva contoare electrice de la garajele aflate în zona Brazi a Vulcanului. De atunci, domnul Marian Alstani, proprietarul garajului cu numărul 199, se uită aproape zi de zi dacă lucrătorii de la Enel i-au pus unul nou în loc. Dar, de fiecare dată, norocul nu este de partea lui. Lipsa contoarului o simte la buzunar. Acum, ca pauşal, pe factură îi vin lunar 5-6 kWh. Or, el ştie bine că nu-i chiar aşa şi că i se pune mai mult. Pe vremea când contoarul era la locul lui şi se învârtea liniştit, nu plătea mai mult de un kilowatt, un kilowatt şi jumătate pe lună.
În aprilie, spune omul, i-a sunat la oficiul de relaţii cu publicul din Deva pe cei de la Enel. Promisiunea primită atunci a fost că, în două-trei zile, vor veni electricienii care-i vor pune un alt contoar. Bărbatul a luat-o de bună, dar până la urmă s-a convins că a fost vorba de o glumă. Între timp, de la Enel tot i-a venit ceva. Factura de plată. Gheorghe OLTEANU
La Petroşani, în chestiuni de comodat,
Femeile democrate se descurcă mai bine ca orice Vultur negru! „Femei pentru democraţie” e o „organizaţie de tip ONG, nonprofit, independent şi apolitică”. Scopul asociaţiei este „acela de a susţine constant femeile, de a dezvolta activităţi cu şi pentru femei, de a promova egalitatea de şanse”. Am citat din misiva asociaţiei „Femei pentru democraţie” adresată Consiliului local al municipiului Petroşani, formulată în data de 13 mai a.c. Am fi vrut să vă precizăm şi numărul adresei, dar nu l-am
găsit în laconica cerere semnată, probabil, de d-na preşedintă. Spunem probabil pentru că pe adresă nu e nici un nume al unei persoane reprezentative pentru asociaţie, ci e doar o semnătură indescifrabilă. Ceea ce solicita asociaţia era „aprobarea contractului de comodat”. Din Raportul privind proiectul de hotărâre pentru aprobarea prelungirii duratei contractului de comodat nr. 1549/ 2007 încheiat cu Asociaţia „Femei pentru democraţie” aflăm că era vorba de încă 3 ani. Comodatul înseamnă
darea în folosinţă gratuită a unui spaţiu. Credem că Hotărârea nr. 16/ 2014 care spune că „aprobă prelungirea contractului de comodat nr.15492/2007… cu 3 ani” e oarecum imprecis pentru că nu spune până când a fost valabil contractul respectiv. Ai putea înţelege, Doamne fereşte, că respectivul contract a fost valabil până-n 2010?!. Când ai de-a face cu femeile democrate e bine să te pui în
Cu un mic ajutor din partea Consiliului local
Doi bărbaţi din Petroşani vor tipări un „Album de goblenuri”! Consiliul local din Petroşani a hotărât că va contribui, parţial, la editarea unui „Album de goblenuri” al domnilor Gabroveanu, tatăl şi fiul. Cei doi ar fi vrut să tipărească 200 de albume ( ormat A5, interior alb-negru şi color, cu o copertă în policromie) a 20 lei bucata. Se vor mulţumi, probabil, în lipsa unei finanţări integrale, cu mai puţine exemplare. Ca să atragă bunăvoinţa consilierilor locali, cei doi domni au ataşat cererii lor prefaţa d-nei profesoare Cornelia Petrescu, membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România. Cităm la întâmplare: „Cartea Album de goblenuri reprezintă visul de pace al umanităţii văzut prin lucrările creatorilor Ionuţ şi George Gabroveanu”. Sau: „Tată şi fiu, George şi Ionuţ, au ales ca tematică pentru propriile creaţii simfonia petalelor de flori, care se desfac în mii de culori cu un mesaj atât de semnificativ: lumea poate să fe un buchet de flori, numai prin conştientizarea adevărului universal ca oamenii să susţină pacea în lume, astfel încât să triumfe binele prin Dragoste şi
www.zvj.ro
vineri, 4 iulie 2014
gardă. Pentru că un slogan din vremurile democraţiei spune următoarele: „Noi femeile democrate/ Ne vom lupta şi dezbrăcate!”. Desigur, nu e vorba de cele din Petroşani care rezolvă problemele mult mai uşor ca, să zicem, aşa, la întâmplare, „Vulturul negru”. Un sindicat fără noroc locativ condus de d. preşedinte Ilie-Radu Voina. Mihai BARBU
Credinţă. Sau: „Dacă pornim de la Rilke, într-a 7-a elegie, destinul nu-i altceva decât densitatea copilăriei, putem uşor descifra, în această cheie, capacitatea imaginativă, poetică, a tânărului Ionuţ Gabroveanu, pentru care existenţa descoperită rămâne o neîntreruptă minune. A preluat de la copac - vigoarea, de la floare - culoarea, a smuls din piatra muntelui răbdarea iar din rouă şi-a ales candoarea; din aer şi-a luat visarea iar de la păsări a-nvăţat ‘nălţarea. Căutându-le, descoperindu-le şi dorind să facă parte din el, aceste toate, din felul său de a acţiona şi gândi a pornit pe drumul artei”. Şi aşa mai departe. În ceea ce ne priveşte, credem că ar fi fost mai util pentru harnicii domni Gabroveanu ca, decât să anexeze aceste rânduri exaltate, şi-ar fi prezentat, personal, goblenurile. Sau, mă rog, măcar nişte reproduceri ale respectivelor goblenuri la care au trudit cu atâta migală. În artă, ca şi în cazul goblenurilor, bărbaţii trebuie să se dovedească bărbaţi cu adevărat. Şi să nu lase misiunea obţinerii banilor pe mâna femeilor... (Mihai BARBU)
SPORT
5
CMYK
6
ISTORII
Înainte de naţionalizarea din 11 iunie 1948, profesorul Masca
A salvat o biserică folosind cuie de la fabrica cumnatului său
„Îmi aduc aminte că la intrarea în Petroşani, pe şoseaua ce trece prin barierele CFR, vis a vis de abator şi de turnul de apă, undeva pe dreapta, se afla o bisericuţă din bârne, acoperită cu şindrilă. Lăcaşul avea un turn de clopotniţă scurt în care se găsea un clopot nu prea mare, dar vizibil. Lemnul bisericii era îngălbenit de vreme, iar uşa bisericii era închisă cu un lacăt greu. Părea părăginită şi uitată în timp. Se spunea despre ea că are câteva sute de ani. Mă fascina ori de câte ori treceam pe lângă ea. Liniştea misterioasă care o învăluia emana imagini halucinante ale unor vremuri trecute prin vicisitudini şi suferinţe, ale unor aşezări româneşti care nu aveau dreptul să-şi construiască biserici din piatră”. Cu biserica din fosta Colonie „Avram Stanca”, reconstruită prin osârdia preotului Traian Moşic, îşi începe evocarea profesorului Ioan Ponta din Iaşi despre unele din locurile tainice ale copilăriei sale..
Cuiele, o marfă rară blocată de stat în vederea naţionalizării
Prin 1947- 48 un grup inimos de petroşeneni, cu sprijinul primăriei, a hotărât să restaureze biserica descrisă mai sus. Era în preajma lunii iunie 1948, când se luau ultimele măsuri de naţionalizare a întreprinderilor particulare. Valea Jiului trecea printr-o criză de anumite produse industriale. Ca să dăm un singur exemplu, la noi nu se găseau cuie.
Refacerea bisericuţei necesita, printre altele, şi o semnificativă cantitate de cuie. S-a apelat, atunci, la profesorul de matematică Masca, de la Liceul Teoretic din Petroşani. De ce? Pentru că lumea bine informată din oraş ştia că profesorul nostru avea un cumnat care deţinea, undeva, prin ţară, o fabrică de cuie. Şi că, astfel, putea să procure cantitatea necesară restaurării bisericii. Profesorul, om amabil şi cu credinţă în Dumnezeu, a procurat cuiele respective. Gestul acesta de bunăvoinţă faţă de comunitate şi de biserică avea, ulterior, să-i atragă urmări foarte neplăcute. Mărfurile fabricilor particulare erau considerate blocate de stat, în vederea iminentei lor naţionalizării. Gestul profesorului Masca era evaluat de noile autorităţi comuniste ca fiind „o însuşire din avutul obştesc”.
Recompensa profesorului pentru fapta sa creştină a fost o cunună de cuie
Era o ilegalitate care, din punct de vedere juridic, nu exista în codul penal. Ea nu a putut fi pedepsită din punct de vedere juridic, ci doar din punct de vedere partinic. În faţa unei asemenea situaţii (care îi era defavorabilă juridic), partidul comunist a recurs la un mijloc barbar, medieval, de pedepsire a profesorului. El urma să fie discreditat public, ca om, în faţa concitadinilor săi. Comuniştii i-au legat d-lui profesor
facebook.com/ziarulvaiijiului
Pr eo t ul T r ai an M oş ic , a lă tu r i d e c râ sn ic ul Pet r u B o ţ a ş i en or ia ş i, im or t a liz a ţ i în 19 49 , la Bi se ri c a M i c ă î n 1 94 9
Masca, în jurul capului ca o cunună, pe gât şi în jurul trunchiului, sfori de care au fost prinse cuie cât mai mari, ca să fie vizibile de departe. În felul acesta, d. profesor a fost purtat, cu alai, prin centrul Petroşaniului sub ochii holbaţi ai cetăţenilor care asistau fără reacţie la bizara manifestare. Unii, din penibila suită care-l însoţea pe d. profesor, au strigat lozinci din care reieşea că: „Iată ce păţesc exploatatorii care fură din avuţia poporului!”.
Epilogul care reabilitează şi omul şi fapta
În ciuda nefastei întâmplări, omul nostru a reuşit să reziste traumei psihice şi şocului psihologic la care a fost supus. Şi-a văzut mai departe de meserie, fiind respectat ca un reputat dascăl de liceu
şi, după deschiderea Institutului de Mine, ca un apreciat profesor universitar de matematică. În acest caz se pare că Dumnezeu a lucrat cu uneltele juridice ale dreptului roman: „Să trăieşti cinstit şi să dai fiecăruia ceea ce i se cuvine”. Mihai BARBU
CMYK
Cum a oprit preotul Traian Moşic
de la Soc. Petroşani, V. Rob ing. inspector la CFR, Nicolae Nicoriciu şi Vasile Benedec de la Sindicatele Unite, mecanicul ceferist Vasile Damian (materiale şi „lucru de mare valoare”), Lazăr Cazzacu. La 1 decembrie 1946, donaţiile se dublează din nou, ajungând la 8.014.000 lei. Preotul Traian Moşic îi aminteşte (şi le mulţumeşte) pe donatori. Interesant că în fruntea listei noilor donatori pentru reconstrucţia bisericii se află alianţa electorală pro-comunistă, Blocul Partidelor Democratice (B.P.D.), care, prin bunăvoinţa tovarăşilor Creţu şi Haiduc a donat un milion de lei! Au mai contribuit: Atelierul de zonă CFR (prin şeful Ilie Ardeleanu) - 335.000 lei; Arsenie Hârţ şi Ion Anghel -100.000 lei; medicul Constantin Lepădatu şi Ion Bârlida - câte 50.000 lei; inginerul Ludovic Harco (din Cimpa) şi văduva Gavrilă Salomia - câte 20.000 lei. Comunist, comunist, dar primarul M. Bodea nu uită să amintească în bilanţul referitor la „realizările în domeniul gospodăresc” pe anul 1946 de ajutorul dat bisericii: „Biserica veche din str. A. Stanca. Restaurarea unui locaş de închinăciune iese din înţelesul unui act material, însemnând smerită proslăvire. Bisericuţa din bârne şi din şindrile constituie un monument al oraşului nostru. Slujitorul altarului şi gospodarul comunei, împletindu-şi râvna, au ridicat-o din năruire”. Deci, din acest raport, publicat în decembrie, rezultă că în anul 1946, lucrările au avansat. Preotul Traian Moşic încheie anul 1946 cu o ultimă „Mulţumire” adusă donatorilor, deschizând lista cu dr. Constantin Stanca (care locuia în Bucureşti), fiul preotului Avram Stanca. Au mai donat: Ion Gârbea 500.000 lei, Lazăr Buză, Ioan I. Ioanu Dăron, Banca Populară „Parângul” şi soţii Taloescu - câte 100.000 lei, Ioan Popescu, Dan Buză, Lazăr Costea şi Iosu Anghel - câte 50.000 lei; N.N. 30.000 lei; Ioan Mitulescu -10.000 lei. Cu aceste contribuţii, din august 1945 până în decembrie 1946 s-au strâns 9.484.000 lei. În afara acestora au mai oferit sprijin moral şi material: Nicolae Gavrilescu (directorul administrativ al minelor Lonea), Alexandru Jurca, V. Nicoriciu - preşedintele Sindicatului C.F.R. Petroşani, inspectorul C.F.R. Rob, Fleşeriu - şeful Depoului de locomotive, Almăşanu şeful gării Petroşani. În 1947, săptămânalul „Avântul” devine istorie. Astfel suntem văduviţi de continuarea poveştii reconstrucţiei bisericuţei. De amintit că „Zori noi”, organul Partidului Comunist Român, nu a publicat nici un rând despre zdroaba petroşenenilor de a reconstrui micuţa biserică, chiar dacă fruntaşi ai P.C.R. au contribuit la această operă. Conform unei notaţii a părintelui Traian Moşic, biserica mică din Dărăneşti a fost resfinţită la Praznicul Sfintei Mării Mici (8 septembrie 1950) de către episcopul Andrei Mageru al Aradului. Iar drept „recompensă” pentru implicarea sa în acest demers de recuperare a unui patrimoniu istoric, părintele Traian Moşic, motorul acestei acţiunii, a fost arestat la 11 iulie 1959, ca „duşman al poporului”, condamnat la 12 ani de muncă silnică, din care a ispăşit 5 ani şi jumătate, fiind eliberat la 31 iulie 1964 din lagărul de muncă de la Ostrov. Dar despre aceasta, şi despre acuzaţiile chiar ale unor preoţi ortodocşi din Valea Jiului, „Prăvălia cu istorii”, suplimentul ZVJ, a scris pe larg. Şi, probabil, va mai reveni asupra subiectului… Marian BOBOC (Din volumul în lucru, cu titlul provizoriu „Biserica în Valea Jiului”)
Năruirea bisericii mici din Colonia „Pr. A. Stanca”
La câteva luni de la capitularea Germaniei, şi la câteva zile după ce „Little Boy” şi „Fat Man” au „atomizat” Hiroshima şi Nagasaki, comunitatea petroşeneană sună mobilizarea întru cele sfinte. Preotul ortodox Traian Moşic devine motorul Comitetului de iniţiativă pentru reconstrucţia bisericii ortodoxe române din colonia Pr. A. Stanca, locaş care astăzi poartă Hramul „Izvorul Tămăduirii”, fiind amplasată pe str. George Enescu. Din apelul comitetului, publicat la 15 august 1945, aflăm starea micii şi istoricei biserici petroşenene, de unde derivă motivele imperative ale reconstrucţiei: „Bisericuţa de lemn ortodoxă din Petroşani, ridicată acum mai bine de 200 de ani de către puţinii ţărani localnici, a ajuns de vreo 25 de ani încoace, să nu se mai poată sluji în ea, din cauza deteriorării ei aproape în întregime. Acum, ţăranii şi muncitorii care locuiesc în acest cartier periferic al oraşului Petroşani, împreună cu consiliul parohial ortodox din Petroşani, au hotărât să reconstruiască acest vechi locaş de rugăciune. Această bisericuţă, cea mai veche din Valea Jiului, unde au slujit preoţii Popa Iosof - preot ţăran din Valea Galbeni (Jupânesele), Miclăuş Covrăgeanu, în scurta şedere pe aceste meleaguri, şi apoi părintele Avram Stanca, a fost în trecutul ei o citadelă a ortodoxismului. Dacă ortodoxismul se menţine în puterea lui de astăzi în aceste părţi, aceasta se datoreşte firii dârze şi hotărâte, de a înfrunta toate loviturile, a ţărănimii noastre jiene, în fruntea cărora stăteau preoţii lor - la bine şi la rău - care, cu toţii, preoţi şi popor, formau un puternic zid de apărare al sufletului şi al sfintelor lăcaşuri. Astăzi, când oraşul Petroşani a luat o dezvoltare frumoasă în altă parte, biserica, care era în centrul comunei de altădată, astăzi a rămas la margine. Ţăranii noştri şi muncitorii, îndeosebi cei de la Calea Ferată, care locuiesc în acest cartier, şi-au exprimat de mult dorinţa de a se repara această bisericuţă. Au fost multe greutăţi şi piedici. Astăzi le considerăm înlăturate şi luptăm pentru cât mai grabnica ei reconstrucţie. Este aceasta şi o dorinţă arzătoare a familiei Preotului Avram Stanca, care a păstorit şi a zidit atâtea bisericii în cel mult 50 de ani de binecuvântată şi rodnică păstorire în Valea Jiului. Rugăm şi pe această cale pe credincioşii de inimă să ne ajute cu bani pentru reconstrucţia acestei sfinte biserici. S-a constituit un comitet de reconstrucţie, având cassier pe păr. Traian Moşic. Ne lipsesc 2.500.000 numai pentru lucrările ei în mare. Aşa că ne-am bucura din suflet şi vom pomeni la sfintele slujbe pe toţi aceia care ne vor ajuta. Ţăranii noştri contribuie cu sume de bani, braţe de muncă şi pentru transportul materialelor etc., pentru a ne putea vedea cât mai curând înfăptuit acest nobil gând. Adresăm acest apel tuturor sufletelor care ne vor înţelege şi le mulţumim cu anticipaţie pentru jertfa lor şi rugăm pe Dumnezeu să le o răsplătească”. Cum şi în 1945 s-a păstrat cutuma interbelică de a face publică lista donatorilor, preotul Traian Moşic peste o lună aduce în ziarul local, la 15 septembrie 1945, „Mulţumire” celor care au fost convinşi de apel: „Comitetul de iniţiativă pentru reconstrucţia bisericii ortodoxe române din colonia Pr. A. Stanca din
www.zvj.ro vineri, 4 iulie 2014
Petroşani aduce pe această cale cele mai călduroase mulţumiri persoanelor jertfitoare de mai jos, care au donat până acum pentru reparaţia acestui vechi locaş de rugăciune. Îi menţionăm aci după ordinea în care au donat. Au donat d-nii: Ungur Iosif - 30.000 lei, Gârbea Ion 20.000 lei, Buză Lazăr - 5.000, Dăron Ion 5.000, Jitea Dumitru - 5.000, Banca Populară Parângul - 30.000, d-na şi dl. Vasile Taloescu - 5.000, Vasile Bota 10.000, Şotângă Ion - 20.000, Dr. Ionel Moga - 25.000, Ion Bâjia - 20.000, Dumitru Ionescu Bucureşti - 10.000 lei, iar d. Marcu Bozici întreaga cantitate de var. În total 180.000 lei. Tuturor le mulţumim şi rugăm pe Dumnezeu să le răsplătească jertfa şi nădăjduim că pilda d-lor creştinească va fi urmată şi de alţii. Subscripţia pentru refacerea bisericii rămâne deschisă”. De reţinut numele lui Iosif Ungur, care a fost primul donator, dar şi a altor personalităţi petroşenene, cum ar fi Vasile Taloescu (împreună cu consoarta Stăncuţa, care era învăţătoare) - directorul-proprietar al longevivului săptămânal de limba română Avântul, Dr. Ionel Moga - fost preşedinte al PNL Petroşani şi destoinic primar al urbei, Ion Bâjia - vechi comersant şi fruntaş al PNŢ. Gestul primilor donatori are efect. În octombrie 1945 se mai strâng 185.000 lei. Donează câte 20.000 lei Dan Buzdugă, Stelu Popa, Nicolae Popa şi Dumitru Popa; câte 10.000 lei - Ion Stancău, Ion Băran, Ion Barna, Petru Stancău, Ion Ţăran, Hârţ Arsenie, Băran Petru, şi câte 5.000 lei Petru Dăron-Păpuşel. De remarcat că unul dintre donatori, Vasile Popa, „recidivează”, donând pentru a doua oară. Probabil că din cauza anotimpului hibernal, donaţiile stagnează. Astfel că până în primăvara anului 1946 nu mai avem nici un semn de la comitet. Abia la 30 martie 1946, aflăm de alte fapte bune. Câte 10.000 lei scot din buzunar inginerul Gheorghe P. Bogdan (care ocupa o funcţie importantă la Inspectoratul Minier) şi momârlanul Iosif Popa din cătunul Galbena, iar comerciantul Pompiliu Florea contribuie cu 5.000 lei. La 1 aprilie, Gheorghe Armancu şi Gheorghe Cătă colectează de la angajaţii CFR o sumă importantă: 834.100 lei. Lor li se mai adaugă încă 200.000 lei (din partea Parohiei Petroşani), 73.600 lei (de la funcţionarii şi angajaţii depoului CFR) şi 5.000 lei (de la Silvia Necşa). Din aprilie până în iunie 1946 sporeşte numărul donatorilor: de la CFR, colectă făcută de Armancu şi Gheorghe Căta 83.000 lei; Dan Bârlida - 60.000 lei; Ion L. Ion Ţăran, Ion Vâlv Popa, Ion L.D. Serdan şi Petru Arad - 40.000 lei; Ioan Bunea 30.000 lei; A. Barbura - 21.500 lei; Petru Bârlida, Dumitru Bârlida, Petre Prodan, Petre Ţăran, Nicola Boţa, Petru Lăban şi P.L. Ion Bunea - câte 20.000 lei; Dumitru Blag şi Ion şi Marina Daj - câte 15.000 lei; Rusalin Petre Boţa, Ion Cătuceru, Petre I. Dănuţ Boţa, Petre al Vasiei Mucenic, Alexandru Stoica, Ion. Bârlida, Nicolae Vâlvărescu, Ion Boldea, Constantin Boţa, Dan Boţa, Mircea Dăroni, Gheorghe Bârlida, Marin Vid Popa, Grigore Lăban şi Carol Blaga - câte 10.000 lei; D. Lardan 5.000 lei; Ion Pavel - 1.000 lei; Cornel David (elev de liceu) - 5.000 lei; Mirea Dumitru - 200 lei. La un an de la înfiinţarea comitetului pentru reconstrucţie, la 26 august 1946, demarează, în sfârşit, lucrările de reconstrucţie ale bisericii. Comitetul a reuşit să strângă 2.000.000 lei. Deşi, în apelul din august 1945 devizul numai
pentru lucrările ei în mare era estimat la 2,5 milioane lei, în septembrie 1946 aflăm o altă sumă mult mai mare, probabil pentru toate lucrările: peste 20 milioane de lei. De aceea, motorul acţiunii „reconstrucţia”, preotul Traian Moşic, comunică cum ar putea fi depăşit acest moment delicat financiar: „Cum lucrarea necesită o sumă de peste 20.000.000 lei, sa făcut o repartiţie pe toţi capii de familie ţărani pentru suma de 17.000.000 lei, cât s-ar putea încasa. Rugăm pe această cale pe toţi bunii creştini care mai vor să doneze bani, materiale, ca: var, ciment, trestie, cuie, fierărie, ţâţâni şi orice material nou sau vechi potrivit, primim cu bucurie”. După ce mulţumeşte donatorilor, preotul Moşic le arată cu fineţe obrazul celor care nu s-au ţinut de cuvânt: „Am avut mare încurajare din partea multor oameni de suflet, care au răspuns la apelul nostru de până acum şi ne-am bucura nespus de mult dacă se vor mai găsi credincioşi cu tragere de inimă să ne ajute şi de acum înainte. Colecta noastră
rămâne deschisă şi aşteptăm obolul şi al acelora care ne-au promis şi încă n-au dat”… În octombrie 1946 suma strânsă se dublează, ajungând la 4.391.000 lei, astfel că lucrările la biserica mică înregistrează un progres. Deşi comunist, primarul Petroşaniului M. Bodea se lasă înduplecat de stăruinţele domnilor Romulus Rusu, Silviu Scrob şi Dr. E Fărcaşiu, alocând din partea primăriei consistenta sumă de 1.000.000 de lei. Prin donaţia de jumătate de milion de lei, Alexandru Mileti ocupă locul I într-un clasament neoficial al donatorilor. Diferenţa până la 4.391.000 lei a fost completată de următorii credincioşii: Ion Ţăran, Ion I. Ianăş Blaj, Dan Boţa, Ştefan Cătucer şi Vasile Ion I. Şotângă câte 100.000 lei; Petru Dăron - 95.000 lei; Nicolae Boţa - 80.000 lei; Alexandru Buză 60.000 lei; Lazăr Anghel, Nicolae Danciu, Dumitru Arad, Iosif Bârlida, Ilie Gălăţan şi Ion Cic - câte 50.000 lei; Dan Pele Buză, Miron Blaj - 40.000 lei; Dumitru I.I. Jitea, Ştefan Ion I. Boţa, Dumitru Gârbea, Ion Cătucer, Nicolae Vâlvăresc, Ioan Cărăguţ şi Ioan Berian - câte 30.000 lei; Un domn anonim - 20.000 lei; Dan Buşă şi Aneta Blăjan - câte 10.000 lei; Ioan Indrei - 5.000 lei. În afara banilor, au mai contribuit cu materiale şi muncă: primarul M. Bodea (500 kg de var), ing. inspector D. Dumitriu
ISTORII
7
8
ACTUALITATE La ce duce
Incompatibilitatea la Haţeg Un fost director al spitalului din Haţeg, Sebastian Adrian Ştefoni, a fost declarat de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) incompatibil. Motivul incompatibilităţii ar fi ocuparea simultan a funcţiei de manager al Spitalului Orăşenesc Haţeg şi a celei de consilier local în aceeaşi localitate.
Adunate de pe drum
Aventuri de petroşenean în oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână Minulescu a descris atât de frumos şi de simplu în versuri o zi ploioasă într-un oraş de parcă s-ar fi plimbat ieri pe străzile Petroşaniului, pe la 12 aşa, când era în desfăşurare o ploaie obişnuită de vară.
Cităm versurile din „Acuarela”: „În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână/ Nu răsună pe trotuare/ Decât paşii celor care merg ţinându-se de mână,/ Numărând/ În gând/ Cadenţa picăturilor de ploaie,/ Ce coboară din umbrele,/ Din burlane/ Şi din cer/ Cu puterea unui ser/ Dătător de viaţă lentă,/ Monotonă,/ Inutilă/ Şi absentă...”. În Petroşaniul zilelor noastre pe o zi ploioasă, trecătorii chiar arată, aşa ca în poezie: „orăşenii pe trotuare, ar păpuşi automate, date jos din galantare”. Fiecare trecător este atent când la umbrelă, când la bălţi, când la burlane, de parcă ar fi marionete trase de sfoară. Nici nu ai cum să nu arăţi ridicol în asemenea situaţie, când trăieşti într-un oraş în care burlanele sunt făcute să protejeze acoperişul şi pereţii clădirilor, dar nu ţin cont de
facebook.com/ziarulvaiijiului
Manager interimar al Spitalului Orăşenesc Haţeg în perioada 17 noiembrie 2010 - 14 iulie 2011, iar în perioada 14 iulie 2011 - 3 septembrie 2012, funcţia de Manager al Spitalului Orăşenesc Haţeg. Începând cu data de 27 iunie 2012, exercită funcţia de Consilier local în cadrul Consiliului Local al oraşului Haţeg (mandatul 2012 - 2016)”, a transmis ANI. Din acelaşi comunicat mai reţinem: „Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat […] încălcarea obligaţiilor legale privind […] starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective […] Persoana […] faţă de care s-a constatat […] starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică […] pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”. Mihaela PETROŞAN
Potrivit datelor oficiale comunicate de ANI, Setrecători. Sunt zeci de bastian Adrian Ştefoni, fost manager al Spitalului Orăşenesc Haţeg, s-a aflat în stare de incompatiblocuri, mai ales pe zonele pietonale intens bilitate în perioada 27 iunie - 3 septembrie 2012, întrucât, simultan cu funcţia de manager al spicirculate, unde talului, a deţinut şi funcţia de consilier local în burlanele se opresc la cadrul Consiliului Local al oraşului Haţeg. etajul unu, deasupra „Ştefoni Sebastian Adrian a exercitat funcţia de magazinelor, şi de acolo ploaia curge în neştire. Streşinile nu te mai pot proteja de picături, ele devin chiar periculoase, apa revărsându-se în mici cascade din ele. Dar şi aceste anomalii sunt întrecute de una şi mai gogonată. Inginerie românească sută la sută. Iată blocul din imagini, al cărui burlan este construit pe acoperişul nou sunt rezultatul muncii unor amatori al blocului şi acolo se zilieri. Însă strada din proximitatea şi termină. Apa scursă judecătoriei, intersecţia cu bulevardul de pe acoperiş cade şi canalizarea sunt realizate de munciprintr-un burlan de tori calificaţi, sub atenta indicaţie a incâţiva centimetri, inginerilor şi iată ce a ieşit: un loc de dat tenţionat realizat aşa cu barca. După 30 de minute de ploaie, anapoda. Iar din nici nu mai aveai cum să treci strada burlan drept în capul din cauza bălţii formate. Toţi pietonii trecătorilor. Cum o fi asta, meşter priceput? şi-au redirecţionat paşii spre carosabil, înţelegându-se din priviri cu şoferii care Acoperişul şi burlanul erau nevoiţi să le dea prioritate. despre care Uite aşa, în Petroşani, se poate circula, povesteam şi pe care dar mai greu printre picături... (A.P.) le vedeţi şi în imagini
Shopping estival. Petroşaniul cumpără
Asistenţă tehnică de peste un sfert de miliard de lei pentru domeniul schiabil Consiliul local al municipiului Petroşani a hotărât, în ultima sa şedinţă, rectificarea Bugetului local detaliat cu suma de 280 milioane lei vechi. Această sumă, înregistrată la capitolul „Venituri”, va rezulta din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat al municipiului Petroşani. Aceeaşi sumă va fi înregistrată, în bugetul local pe anul 2014, la capitolul „alte cheltuieli de investiţii şi achiziţii de bunuri ”. Ca să fim mai puţin tehnici, ideea este ca dacă primăria va vinde ceva care îi aparţine, acei bani vor fi folosiţi la altceva, tot în folosul comunităţii. Consilierii au hotărât ca cele 280 de milioane să fie folosite pentru a achita „asistenţa tehnică la dezvoltarea domeniului schiabil în zona turistică Parâng”. Au fost de acord, cu acest transfer, şi direcţia economică a primăriei şi directorul executiv şi şeful serviciului contabilitate. Consilierii locali au votat proiectul în unanimitate. Simplificând lucrurile, am putea zice că noi vindem lucruri palpabile şi materiale ca să cumpărăm ceva imaterial. Filosoful neamţ spunea, în astfel de cazuri, cu o formula consacrată: „La urma urmelor, să laud ceea ce nu înţeleg?”. E, însă, prea devreme să ne pronunţăm. Dar când Parângul va rivaliza cu marile staţiuni montane ale lumii altfel vom discuta şi cu totul altfel vom vedea lucrurile. Mihai BARBU
În după-masa zilei de sâmbătă
S-a întâmplat la Petroşani
Congresul Naţional de insignografie În perioada 27-29 iunie a.c., după cum v-am mai informat, municipiul Petroşani a fost gazda celui de al VI-lea Congres Naţional de Insignografie şi a celei de-a 40-a Expoziţii colective de insigne. Manifestarea, în organizarea Asociaţiei Colecţionarilor de Insigne din România, având coorganizatori Consiliul Local şi Primăria Municipiului Petroşani, s-a desfăşurat în Sala de marmură – cea mai frumoasă locaţie din Petroşani. La lucrările congresului au participat 85 de colecţionari veniţi din ţară. Am avut şi un musafir sosit tocmai din Pacevo (Serbia), care a rămas plăcut surprins de amploarea manifestării.
www.zvj.ro
vineri, 4 iulie 2014
Expoziţia colectivă – cea mai spectaculoasă componentă a congresului – s-a întins de-a lungul pereţilor Sălii de marmură. Au fost expuse 240 de panouri cu insigne, însumând convenţional 14.400 de piese. În centrul expoziţiei se aflau câteva elemente care marcau importanţa momentului: afişul primei întâlnirii, care, practic, a anunţat începutul activităţii insignografice din România, poza de grup cu participaţii la această manifestare, respectiv Cupa colecţionarilor de insigne, care are prinse pe ea însemnele tuturor reuniunilor ce au avut loc până în prezent. Un moment emoţionant, primit cu mult respect de către participanţi, a fost intonarea Imnului Naţional. Au urmat alocuţiuni susţinute de colegii veniţi din ţară. S-a păstrat un moment de reculegere în memoria celor 80 de prieteni care ne-au părăsit de-a lungul celor patru decenii.
Clubul Colecţionarilor de medalii „Eminescu” de la Cercul Militar Naţional a împlinit cinci ani de activitate, moment marcat prin înmânarea unor insigne şi diplome de către preşedintele clubului, ec. Ştefan Dina. Un moment aşteptat de colecţionari a fost decernarea premiilor „Floarea de colţ”, ce au fost conferite următorilor colegi: prof. Costel Giurcanu (Bârlad); Lucian Bornemisa (Deva); Gabriel Mitu (Alexandria); Ioan Vaum (Bucureşti), respectiv familiei Ileana Puiu şi Andrei Pascu (Craiova). Punerea în circulaţie a primului număr al „Gazetei colecţionarilor de insigne din România” – un ziar „lucrat” integral pe speze proprii de către colecţionarul Ştefan Dina din Bucureşti - a constituit un moment de mândrie pentru toţi. Astfel, s-a dovedit încă o dată că unde este voinţă şi pasiune apar şi realizări de excepţie. Tot în cursul primei zile a avut loc şi Adunarea Generală A.C.I.R., unde a fost prezentat „Raportul de activitate”, fiind ales noul comitet de conducere în următoarea componenţă: P.S. †Galaction (Alexandria) preşedinte de onoare; prof. Tiberiu Kelemen (Petroşani) - preşedinte; Viorel Stroe (Petrila) prim-vicepreşedinte; Beke Ernö (Tg. Secuiesc) vicepreşedinte pe zona Ardeal; Ilin Milan (Timişoara) vicepreşedinte pe zona Banat; ec. Ştefan Dina (Bucureşti) vicepreşedinte pe zona Bucureşti; Stelian Brînzei (Botoşani) vicepreşedinte pe zona Moldova; Dumitru Puşcaşu (Petroşani) - secretar.
a avut loc şi sesiunea de comunicări insignografice unde au fost prezentate 15 materiale interesante.
Duminică dimineaţa a fost lansată cartea mai tânărului coleg Radu Tabără din Sibiu. Lucrarea, cu titlul „Catalogul insignelor emise de Organizaţia Pionierilor şi Organizaţia Şoimii Patriei din România”, este o lucrare bine documentată tipărită la editura ASTRA MUSEUM din Sibiu în 100 de exemplare. Ziua a continuat cu înmânarea unor diplome şi insigne jubiliare emise de A.C.I.R. cu ocazia împlinirii a cinci ani de la înfiinţare. Tuturor participanţilor la cel de al VI-lea Congres Naţional de insigne din România le-au fost înmânate spre amintire o diplomă şi o frumoasă medalie produsă de firma ACCESORII PROD Oradea. Manifestarea, care a durat aproape trei zile, s-a încheiat, spre regretul celor prezenţi, care acum îşi îndreaptă privirile către Târgul Secuiesc, unde va avea loc următorul congres. Dumitru PUŞCAŞU, Secretar A.C.I.R.
HOBBY
9
10
UMOR ÎN HA... MAJOR
Pe Nicolae Mereacre l-am cunoscut la Festivalul Internaţional „Alb-Umor”, în 2013. Atunci şi-a lansat cartea de proză „Povestea greblei”, din care vă propun, astăzi, două texte în proză. Autorul s-a născut la Costeşti, Ialoveni, Republica Moldova, acolo, unde locuieşte şi azi, împreună cu familia. A absolvit patru „o”: o grădiniţă, o şcoală medie, o universitate şi o academie. Este secretarul raionului Ialoveni. Numele său mai neobişnuit nu a trecut neobservat de confraţii umorişti, care i-au dedicat câteva şarje:
Nicolae Mereacre – „Povestea greblei” Concluzie Privindu-ţi cartea, eu zâmbesc, Citind din versurile sacre, În dulce stil moldovenesc, Îmbogăţit de Mereacre. (Petru-Ioan Gârda – Cluj-Napoca) Umoristului Nicolae Mereacre Mereacre – tragedie, N-are somn să se mai culce: Ce n-ar da şi el să fie poamă dulce! (Florina Dinescu – Ploieşti) Metamorfoză Observi atâtea lucruri sacre, De când te naşti şi pân’ te „culci”, Cum, de exemplu, Mereacre S-a transformat în mere dulci. (Vasile Larco – Iaşi)
Între noi vorba să fie Vocea interlocutorului meu răsuna ferm: - Domnule redactor, ne-a ajuns cuţitul la os... - Adică? întreb. - Este vorba de directorul întreprinderii noastre... - Cum îi spune? - Nu contează, după cum nu contează nici denumirea întreprinderii. Vom recurge la conspiraţie, pentru ca nu cumva să sufere ziarul dumneavoastră. - Mă rog... - Vă spun: şeful nostru e un despot, un tiran, lua-l-ar dracu! E brutal şi needucat... - Unde lucraţi, vă întreb? - Nu are nicio importanţă! Principalul e să scrieţi în ziar. Purul şi întregul adevăr. Şeful nu ne-a achitat salariile de jumătate de an. - Notez... - Nu vă grăbiţi, ascultaţi-mă până la capăt. Cel despre care vă vorbesc şi-a procurat, pe banii colectivului, un „Mercedes” nou-nouţ... - E limuzină de serviciu? - Noi de unde să ştim? Plimbă cu el toate fâţele din oraş. E un afemeiat incurabil şeful nostru. Şoferul – la fel. Nu merită să fie şef! - Bine, dar spuneţi, totuşi: cum vă numiţi, ce funcţie ocupaţi? - Păi, nu despre mine e vorba. - Dar despre cine? - Despre şeful nostru. El trage la măsea chiar şi în orele de program. Are un frigider încărcat cu fel de fel de băuturi tari şi mai puţin tari. - Şi? Vreţi să-l criticăm, dar nu ne daţi niciun nume? - Nu contează numele, contează că şeful nostru e un desfrânat, a declanşat nişte afaceri dubioase, că o va păţi rău de tot – are să ajungă pe banca acuzaţilor. - Dar faptele contează. - Ce fel de fapte, domnule redactor? E clar şi fără fapte, fără pilde. Doar nu suntem alde Esop. Toate-s cunoscute în colectiv, cât şi în oraş! - Aţi convocat vreo adunare, aţi discutat? - Parcă nouă ne arde de adunări? Nu vedeţi câtă nedreptate e pe lume? Nu vedeţi ce se întâmplă? - Vedem... şi ce doriţi acum? - Vă rog să nu divulgaţi cele povestite de mine.
facebook.com/ziarulvaiijiului
Ce am vorbit – aici să rămână! Se ridică brusc, ieşi, de parcă l-ar fi luat vântul, uitându-şi mănuşile, umbrela, pălăria. Dacă-şi uita şi celularul, ştiu că l-aş fi sunat, ca să-i spun să revină, să şi le ia...
În audienţă - Bună ziua, domnule primar! - De unde te-ai luat şi tu pe capul meu? - V-am votat şi am venit cu o jalbă, domnule primar. - Ce jalbă? - În scris, dar oleacă am să vă povestesc pe loc... - Bine, te ascult... Fff-fuuu! Ai băut rachiu... Duhneşti ca din fabrica lui Ţurlui. - Nu rachiu – spirt am băut. Dar ştiţi că rachiu se face şi din spirt... - Ştiu, şi..? Hai, ciripeşte ce ai, n-am timp de pierdut cu cititul. - Mă numesc Grigore Polonic, de pe strada Creangă, patru. Vecinul meu... - Mai pe scurt, domnule Creangă! - Eu nu sunt Creangă. Creangă se numeşte strada. - Dar cine e Creangă? - Un scriitor clasic. A scris poveşti... - Lasă-mă, bre, cu poveştile! Spune cine e Polonic? - Eu! - Dar ceilalţi patru unde-s? - Care... patru? - Spuneai de Creangă, alţi patru, nu? - Patru e numărul casei. - Şi ce vrei de la Creangă? - Păi, asta e strada noastră - Creangă... - Ai scris în numele a mai multora? - Nu! - Dar de ce zici „strada noastră”? - Păi, a cui să fie, dacă nu a noastră? - Bine, a voastră... Dar ce vrea Creangă? - Nu ştiu, dar noi vrem apă. - Minerală? Dulce? - De băut. - Dar minerala, ce, e de spălat picioarele? - Vă mai informez, că drumul ce duce spre cafenea e deteriorat... - Polonice, toate drumurile duc spre primărie, nu spre cafenea. Ai înţeles? Şi ce mai ai în hârţoaga ceea? - Gazificarea... Vrem să deschidem o stână la marginea satului. - De oi? - Şi de berbeci. Ca de acolo, până la noi, să aducem gaze... - Foarte bine! Am să vă scriu în planul primăriei. Lucru bun... Fff-uuuu! Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU
ANGAJĂRI
SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează brutari cu experienţă. Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, bl. 2/2 sau 0254.550160 SC din Petroşani angajează vânzător materiale de construcţii, şofer de TIR cu experienţă, tâmplar mobilier PAL şi bucătar cu experienţă. Relaţii la telefon 0751.199100 SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează în condiţii avantajoase maseuză (pentru sală de sport). Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, 2/2, sau 0254.550160
ÎNCHIRIERI
mica publicitate
Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66. Relaţii la telefon 0767.806804
CURSURI
SERVICII
mica publicitate
mica publicitate
Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) clasele I-VIII; 2) liceu-adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”! Instructorul oferă şi pregătire în particular pentru dans sportiv (vals lent, tango, vals vienez, quick step, samba, rumba, paso doble, cha-cha-cha, jive) şi alte stiluri (salsa, reggae, rock’n’roll). Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc.Gen. Avram Stanca) - Vulcan (Centrul Şansa) - Lupeni (Clubul Sindicatelor). Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0720.726337
Vrei anunţul tău aici? Vino la sediul firmei din Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II. Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 mail: zvj2008@yahoo.com
mica publicitate
Oferim bani, cu rate fixe pentru salariaţi şi pensionari cu venituri mici, fără giranţi. Telefon 0727.737851
Berbec (21 Mar - 20 Apr) Dacă primeşti susţinerea potrivită de la cei din jur, eşti capabil de succese de răsunet, deci cel mai greu e să-ţi alegi tovarăşii potriviţi.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
IMOBILIARE
mica publicitate
Vând casă deosebită, pretabilă şi pentru pensiune sau hotel, cu lac pentru peşte, teren de tenis. Telefon 0751.199100 Vând garaj cu canal de vizitare şi pivniţă situate în Petroşani vizavi de Liceul Economic, având suprafaţa de 25 mp. Înălţimea clădirii şi a uşii permite gararea şi a utilitarelor şi microbuzelor. Este branşat la curent de 380V. Preţ: 4500 euro. Telefon 0721.225359 sau 0768.406967 De vânzare/ închiriere în condiţii avantajoase spaţiu comercial situat în Vulcan, b-dul M. Viteazul, nr. 26 (fostul Orient). Relaţii la telefon 0762.257696 Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 8.500 euro. Telefon 0725.065800 Vând casă situată în Tg-Jiu, str. George Coşbuc, nr. 2 construită în anul 2000. Casa cuprinde beci, parter cu terasă, etaj cu balcon şi pod pretabil pentru mansardare. Casa este termoizolată inclusiv placa podului şi este compusă atât la parter, cât şi la etaj din două holuri, living spaţios şi luminos, două dormitoare, baie şi bucătărie spaţioasă. Are posibilitatea compartimentării şi creării a două apartamente cu intrări separate. Dispune de un garaj dublu pentru autoturisme. Suprafaţă teren total 850 mp cu deschidere la stradă de 45 metri liniari. Toate facilităţile: apă, canalizare, gaze. Zonă foarte liniştită. Preţ neg. Telefon pentru alte informaţii: 0727.874449 Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic, negociabil. Telefon 0726.291090
RAPID IEFTIN CONFORTABIL
TAXI COMSION RENT A CAR
0254 512512 0720 512000 0254 512500
Nu te poţi rupe încă de o situaţie tristă din trecut, pentru că ori de câte ori credeai că ai uitat cele întâmplate atunci, apare ceva care scoate totul la lumină.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Prezenţa ta e benefică unor persoane care trec prin momente dificile. Tu reuşeşti să le inspiri încredere, siguranţă, de parcă garanţiile pe care le oferi le alungă lor starea de teamă care i-a copleşit.
Rac (22 Iun - 22 Iul) Călătoriile nu sunt cea mai bună idee pentru azi, de aceea ar fi recomandabil să nu pleci azi la drum, deoarece surprizele cele mai neplăcute de la drum pot să apară.
Leu (23 Iul - 22 Aug) Planul care se naşte acum în mintea ta are mari sorţi de izbândă, totul e să alegi bine momentul pentru a-i da startul.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Persoana iubită nu mai este alături de tine, aşa cum ai dori. Ori a fost nevoită să plece în altă parte şi îi duci dorul, ori este chiar alături de tine, dar comunicarea dintre voi nu mai merge la fel de bine.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Greu te mai descurci cu banii iar azi vei resimţi chiar unul din cele mai dificile momente în acest sens. Prudenţa şi simţul măsurii te vor scoate din orice neplăcere financiară.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Laşi o impresie bună în ochii sexului opus şi atragi atenţia pe oriunde te-ai duce. Afişezi o superioritate relaxată ce va fi uşor remarcată de ceilalţi.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Mult aşteptata veste bună apare când nu mai credeai că este posibil să se întâmple. Iată că răbdarea ta este răsplătită din plin de ceea ce afli chiar azi.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Nimic nu poate fi mai frumos azi decât o petrecere, o reuniune de familie, timpul liber îin compania celor dragi. Se simte aer de distracţie, muzică, motiv de a bea ceva.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb) ASTĂZI SE IA APA ÎN LUPENI SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani anunţă restricţii în furnizarea apei potabile pentru astăzi, 4 iulie 2014, în oraşul Lupeni, între orele 09:00-13:00. Zona afectată: Cartier Bărbăteni. Motivul restricţiei: înlocuire robinet trecere strada Trandafirilor, bl.9, sc.1. Conducerea SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani mulţumeşte pentru înţelegere.
www.zvj.ro vineri, 4 iulie 2014
PUBLICITATE
11
Nu ai parte de tovarăşi cooperanţi prin preajmă. Propunerile tale rămân fără ecou, parcă ai vorbi la pereţi, dar totuşi insistă să-ţi exprimi punctul de vedere în faţa tuturor.
Peşti (19 Feb - 20 Mar) Aruncă o privire în urmă, pentru că undeva în trecut se află cheia problemei cu care te confrunţi azi. Data trecută ai rezolvat totul foarte bine, deci ajunge doar să-ţi aduci aminte cum s-au rezolvat lucrurile atunci şi să repeţi reteţa.
HOROSCOP
CMYK
12
ACTUALITATE
Aninoasei îi mergea infinit mai bine pe când era comună
Nu am de gând să vă îngreunez mintea cu cifre, date şi tot felul de statistici. A făcut asta, pe o pagină întreagă, colegul meu Corneliu Bran, în ediţia de ieri a ziarului, şi cred că a fost cât se poate de convingător. Ceea ce mi-am propus eu este altceva. Anume ca, într-un spaţiu tipografic mult mai mic, să vă prezint o radiografie a Aninoasei pe care am făcut-o parcurgând strada principală. Este, altfel spus, radiografia unei localităţi care, de la comuna înfloritoare cum era cu câteva zeci de ani în urmă, a ajuns acum un oraş muribund. Imediat cum,
de la Iscroni, faci la stânga pe drumul plin de gropi care duce până-n capătul de sus al Aninoasei, de pe un stâlp îţi zâmbeşte şmechereşte Vasile Cosmin Nicula. Proclamat senator de Valea Jiului, actualmente spaima primarilor. V-am tras-o şi acum, pare să spună, de pe poza electorală uitată pe stâlp din
2012, deveanul care a dovedit că nu-l doare nici în organul anatomic intim de problemele celor pe care cică i-ar fi reprezentat. Exact aşa. Le-a tras-o la fix, aşadar, şi aninosenilor care, bag mâna în foc, acum, după ce omul a ajuns şi mai şi, n-or să-l mai vadă, în vecii vecilor, pe viu, aburind cu promisiuni electorale mincinoase şi promiţând locuri de muncă şi râuri de lapte şi miere care ar urma să inunde Valea Jiului de la un capăt la altul.
Dacă îţi faci griji
pentru suspensia maşinii ai nevoie, totuşi, mai bine de un sfert de oră, pentru ca, străbătând drumul care duce până la fosta mină, să-ţi dai seama că oraşul ăsta e cu mult diferit faţă de celelalte din vale. Nu că în celelalte situaţia ar fi numai în roz, dar aici, chiar de prinzi soare afară, totul îţi apare mohorât. În partea de sus, în centrul Aninoasei, cum i-a rămas numele, ai impresia că timpul s-a oprit. Sau că se scurge foarte, foarte încet. Mişcare mai deloc. Doar câte un autoturism din când în când şi microbuzul care pleacă la Petroşani.
Fac ochii roată şi
focalizez doi bărbaţi opriţi la o bere, câteva femei care stau de vorbă cu vânzătoarea de la chioşcul de pâine şi caprele care pasc pe deal. Un copil se apropie şi-mi cere cincizeci de bani, ca să-şi cumpere un corn. Îi dau un leu, iar după câteva clipe îl văd cum muşcă cu poftă dintr-o pâinică. Una dintre femeile de la chioşc pleacă, iar cei doi câini necăjiţi care, până atunci, stăteau
întinşi la soare, se pun şi ei în mişcare.
Nici la primărie
nu e vânzoleală, cum m-aş fi aşteptat. Vreo trei doamne funcţionare au ieşit să-şi bea afară cafeaua, la care e musai să asortezi o ţigară. Doar uşa de la Asistenţă Socială e larg deschisă. Asta, probabil, din cauză că ar fi serviciul cel
mai solicitat din primărie. Domnul primar nu este. Nu am putut da de el nici la telefon, aşa că l-am sunat pe vice. Acesta era la Iscroni, undeva la pavilioanele colonizate de ţigani, şi coordona operaţiunea de ridicare a gunoaielor. Fiindcă a venit vorba despre gunoaie, o spun la modul cel mai responsabil că, pe tot drumul, nu am văzut containere care să dea afară sau hârtii sau alte mizerii aruncate pe jos. Aşadar, deşi bugetul oraşului e pe sponci, edilii Aninoasei ţin la dictonul săraci, dar curaţi.
Mina e ruină,
cum ruine sunt şi multe dintre clădirile de mai jos de ea. În cea în care, pe vremuri, funcţionau câteva secţii ale Cooperativei Meşteşugăreşti Straja (sau Unirea?) este pe trei sferturi dărâmată şi plină de bălării. Am zâmbit puţin după ce am observat c-au dispărut proptele, la propriu, care, cu ani în urmă, susţineau, ca să nu se facă una cu pământul, cele două-trei blocuri dintre cele noi, ca să se înţeleagă mai bine. Dar oameni pe colţul gurii cărora să înflorească un zâmbească nu am văzut. Pe bune. Deşi am cercetat atent atât chipurile bărbaţilor care populau terasele barurilor înşirate aproape unul lângă altul pe marginea drumului, cât şi pe ale femeilor care bârfeau pe băncile de lângă blocuri.
Şi nu m-am mirat
deloc. În definitiv, ce motiv ar avea ei să zâmbească când ştiu că toate semnele care li se arată de sus, nu de la Dumnezeu din ceruri, ci de la conducerea pământeană a ţării, pot fi interpretate cât se poate de clar în sensul că ei au fost uitaţi de toţi şi de toate. Condamnaţi să moară lent, dar sigur într-un oraş în care viaţa era de mii de ori mai frumoasă pe când statutul său era acela de comună. Sentimentul pe care-l simt aceşti oameni este că ei se trăiesc într-o altă lume. O lume pe care eu însumi am avut impresia c-o las în urmă imediat după ce, la intersecţia din Iscroni, am făcut la dreapta pe DN 66A. Gheorghe OLTEANU
facebook.com/ziarulvaiijiului