*1483*11 iul 2014 by Ziarul Vaii Jiului

CMYK

Apa Serv şi Primăria Petrila s-au pus în sfârşit de acord: După 1 august se va face recepţia finală la canalizarea din Cimpa

P. 2

La şedinţa CL Petrila de ieri Au fost votate toate proiectele de hotărâre

La Băniţa Primăria este cu ochii pe drumuri

Ziar ul Vaii Jiului P. 3

Pentru binele Unităţii de Asistenţă Medico-Socială din Uricani, Dănuţ Buhăescu în colaborare cu Austria

P. 6

P. 12

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,3952 lei 1$ = 3,2242 lei 1₤ = 5,5199 lei

vineri, 11 iulie 2014 Anul VII nr. 1483 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Noi informaţii! Indemnizaţiile fabuloase pentru şefii din CEH – hotărâte de AGA încă din 2012. Iată cât au câştigat groparii huilei!

Dezvăluirile cotidianului nostru au determinat conducerea CEH SA să actualizeze pagina cu declaraţiile de avere și interese ale directorilor, membrilor CA și AGA. S-a reconfirmat astfel că, deși situaţia economică a entităţii amintite este una absolut dezastruoasă, personajele nominalizate politic pentru a emite păreri la vârful CEH au fost recompensate absolut regește. Ca să vă faceţi o idee, aflaţi că – potrivit informaţiilor pe care le deţinem – Adunarea Generală a Acţionarilor CEH SA a emis, în anul 2013, un număr de 18 hotărâri, documente emise în ședinţe ordinare sau extraordinare. Cu toate acestea, așa cum veţi puteţi vedea și din statistica prezentată, recompensele de ordin financiar au fost absolut năucitoare. Situaţia aceasta, a beneficiilor absolut nesimţite de care profită șefii din energie, trenează încă din anul 2012. La data de 19 decembrie 2012, prin Hotărârea nr. 6 a Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor, sub semnăturile numiţilor Iulian Marian Butnariu, Anca Marina Amuzescu (reprezentanţi ai statului în AGA), Cristinel Purcaru Dănciulescu (președinte CA) și Binca Modrea (secretar AGA), s-a decis ca membrii CA să fie remuneraţi lunar cu 20% din salariul brut lunar al directorului general, membrii comitetelor consultative să fie remuneraţi lunar cu 10% din salariul brut lunar al directorului general. Așa cum, pentru cenzori, secretarul AGA și secretarul CA s-a stabilit, de asemenea, să fie remuneraţi lunar cu 10% din salariul brut lunar al directorului general. Astfel se explică faptul că, în aproape șase luni, un membru CA – precum dl. Mangu – să realizeze venituri de 42.117 lei. Vom reveni. Cătălin DOCEA

Societate comercială angajează urgent

în condiţii avantajoase dispecer taxi. Relaţii la telefon 0766.301.556.

Andronache Daniel Costel - (fost director general, fost membru CA)

- în anul 2013, a încasat salarii și indemnizaţii în sumă de 216.043 lei

Maria Ciobanu - director economic

- în 2013, de la funcţia de bază a încasat venituri în sumă de 114.542 de lei, la care s-au adăugat indemnizaţii în sumă de 24.135 de lei pentru calitatea de membru al comisiei de privatizare

Giurgiu Vasile Gabriel - director comercial

- în 2013 a încasat venituri în sumă de 111.384 de lei

Demetrescu Ovidiu - membru CA începând cu data de 03.07.2013 - în anul 2013, pentru aproape 6 luni, a încasat indemnizaţii în sumă de 18.603 lei

Mangu Sorin-Iuliu - membru CA începând cu data de 03.07.2013 - în anul 2013, pentru aproape 6 luni, a încasat indemnizaţii în sumă de 42.117 lei

Mihaela Preda, fost membru CA

- în anul 2013 a încasat indemnizaţii în sumă de 15.592 lei ca membru CA și 27.004 de lei ca reprezentant al statului în AGA

Gavril Baican

- în anul 2013 a încasat 25.022 de lei ca reprezentant al statului în AGA

LA ORDINEA ZILEI Apa Serv şi Primăria Petrila s-au pus în sfârşit de acord:

După 1 august se va face recepţia finală la canalizarea din Cimpa Primăria şi constructorul care a efectuat lucrările vor preda societăţii de apă şi staţia de epurare, funcţională, împreună cu autorizaţiile obţinute de la Apele Române şi mediu. Nu mai e mult şi în jurul datei de 1 august primăria şi firma constructoare „Masa Adrigela” vor preda către Apa Serv staţia de epurare din Cimpa, construită înainte de amplele lucrări ce au avut loc pe proiectul european care a vizat extinderea reţelei de canalizare şi apă, obţinut de SC Apa Serv Valea Jiului SA prin ADI Apă-Valea Jiului. Acest fapt, dacă se vor obţine şi ultimele avize de la mediu şi Apele Române, va face să se pună capăt unui conflict sau mai degrabă a unor păreri antagonice între conducerea administraţiei locale petrilene şi conducerea SC Apa Serv Valea Jiului SA, siruaţie care a durat ceva timp, la mijloc fiind cum se întâmplă de obicei, locuitorii din sat, deci beneficiarii. Cele aproape 140 de familii racordate la canalizare vor beneficia din august încolo de un sistem de canalizare funcţionabil, modern.

„Referitor la sistemul de canalizare din Cimpa vreau să subliniez faptul că atunci când am obţinut bani de la Guvernul României, insistând pentru executarea acestei lucrări nu se punea problema extinderii canalizării pe fondurile europene în Petrila şi localităţile aparţinătoare prin Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apă-Valea Jiului. Am făcut atunci acest sistem de canalizare pe Ordonanţa 7 a guvernului. La predarea în administrarea Apa Serv, după terminarea lucrărilor, sistemul de canalizare din Cimpa a fost funcţional, dar, într-adevăr, la momentul respectiv nu erau încă branşaţi cetăţenii de-acolo la acest sistem şi nu aveam de unde să ştim cu exactitate cum va funcţiona sistemul când casele vor fi branşate. Acum, la ora când vorbim, sunt branşate aproximativ 136 de familii, şi există posibilitatea să funcţioneze şi staţia de epurare. O veste bună pentru cetăţeni este că ne-am pus de acord cu domnii din conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A., am pornit staţia. Trebuie urmărit acum modul şi evoluţia

După ce UE şi guvernul au aprobat finanţarea,

SC CONSMIN SA Petroşani angajează inginer constructor sau inginer reţele. Condiţii: absolvent Facultate de Construcţii sau Facultate de Instalaţii. CV-urile se depun la sediul din Petroşani, str. Independenţei, nr. 11A. Relaţii la telefon 0254.542972, 0371.307979.

Lucrările la ambulatoriul din Petrila vor demara în curând. De la bugetul local contribuţia pentru acest proiect european va fi de 5%. Mai multe am aflat de la primarul Petrilei. „Vreau să informez cetăţenii din oraşul Petrila că împreună am stabilit şi le-am promis, cu aproximativ trei ani de zile în urmă că, pe lângă faptul că ne vom zbate pentru redeschiderea

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

)

Ziarul Vaii Jiului

Primarul Ilie Păducel dă verde la lucrările de la ambulatoriu

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

funcţionării acestei staţii, o perioadă de probă cum s-ar zice. În jurul datei de 1 august vom avea recepţia finală la această investiţie. Constructorul, firma Masa Adrigela, are obligaţia să repare până atunci tot ce este de reparat şi să pună apoi staţia în funcţiune permanentă împreună cu primăria. Tot constructorul are obligaţia să obţină autorizaţia de funcţionare de la Apele Române şi de la Mediu, noi ajutându-i cu întocmirea documentaţiei, urmând ca după obţinerea avizelor să predea spre administrare şi întreţinere staţia funcţională şi tot sistemul către S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A.”, ne-a declarat primarul Ilie Păducel. Corneliu BRAN

măcar a unei secţii la spitalul din localitatea noastră, vom acţiona şi în vederea modernizării şi dotării ambulatoriului de specialitate. Dacă în acest moment există o secţie funcţională de spital, care aparţine de S.U.P., vreau să-i informez cu satisfacţie pe toţi cetăţenii noştri că s-a aprobat finanţarea reabilitării, modernizării şi dotării ambulatoriului din Petrila. Prin urmare, am dat ordinul de începere a lucrărilor la acest obiectiv. În perioada următoare ne vom ocupa de efectuarea lucrărilor, le vom urmări atent, astfel încât ele să fie de calitate şi conform proiectului. Înainte de finalizarea lucrărilor, vom organiza licitaţie pentru tot ce înseamnă aparatură medicală din aceste cabinete. Vreau să asigur pe toată lumea că într-un timp relativ scurt Petrila va avea un ambulatoriu modern, bine echipat şi cu medici specialişti care să asigure funcţionarea la cele mai bune standarde ale cabinetelor medicale”, ne-a declarat primarul Ilie Păducel. Corneliu BRAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO. Administrativ / Publicitate: Daniela FILIMON - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

La şedinţa CL Petrila de ieri

Au fost votate toate proiectele de hotărâre Ieri, 10 iulie 2014, începând cu orele 15,00, în sala de şedinţe a Primăriei oraşului Petrila a avut loc o nouă şedinţă extraordinară de consiliu local. Deşi a fost vorba de o şedinţă extraordinară, pe ordinea de zi s-au aflat mai multe proiecte de hotărâre ca de obicei, 16 la număr, toate fiind final votate de către consilierii locali.

Mai mult ca sigur, cei din administraţia locală au vrut să recupereze şedinţa ordinară de luna trecută, unde s-a lipsit în masă, altfel nu se explică de ce şedinţa ordinară de luni, 14 iulie, va avea mai puţine puncte decât cea de joi. Vom trece în revistă proiectele care prezintă, după părerea noastră, un mai mare interes general pentru cetăţenii petrileni, devenite hotărâri în urma votului exprimat: aprobarea organigramei şi statutul de funcţii pentru aparatul de specialitate al primarului; aprobarea organigramei şi statutului de funcţii pentru SPLAS Petrila; rectificare bugetului local; aprobarea structurii co-finanţării proiectului Modernizarea cabinetelor de specialitate ambulatorii din cadrul Centrului Multifuncţional Petrila (amănunte în pagina 2); aprobarea vânzării prin licitaţie publică a unei cantităţi de 292 mc de masă lemnoasă din fondul forestier – proprietatea oraşului; atribuirea în folosinţă gratuită către Parohia Ortodoxă Sf. Gheorghe Petrila 1, reprezentată prin preotul Gheorghe Leon Tetileanu, a terenului în suprafaţă de 633

mp, situat pe strada Nicolae Bălcescu nr. 1, precum şi a terenului în suprafaţă de 448 mp de pe strada Grădiştei nr. 1; revocarea articolului 3, aliniatul 2 din HCL nr. 80/2014 privind aprobarea prin licitaţie publică a păşunilor din proprietatea privată oraşului Petrila. La această şedinţă au fost prezenţi toţi consilierii, iar şedinţa a fost calmă, cu unele mici contre sau perle, cu care la Petrila ne-am obişnuit. Iată una din „perlele” preşedintelui de şedinţă Cornel Preda, care a încheiat astfel şedinţa după circa un ceas şi douăzeci de minute: „Şi cu asta,

La Campingul Strei - Simeria Veche

Eveniment Bassmatic Mâine şi duminică, amatorii de muzică vor avea parte de un nou eveniment care se va desfăşura la Simeria Veche, mai exact la Campingul Strei. „Cei mai aşteptaţi sunt trupa Subcarpaţi, care se întorc la Hunedoara pe 13 iulie, pentru a susţine primul concert outdoor, într-un eveniment marca Bassmatic. În luna iunie au lansat ultimul album Pielea de găină şi sunt gata să ţină întreaga mulţime în priză cu stilul lor,

care aduce întâlnirea fericită a hip-hop-ului cu sound-ul nostalgic folcloric, pe fondul unor puternice mesaje sociale, într-un stil unitar, atât de îndrăgit şi unic”, spun organizatorii. Alături de Subcarpaţi vor urca pe scenă Unda Comună (Moldova), Unda Sinista, Injektah, Djubei, Burner Greene, Plus, ZO, Dannilov, Monsoon, Slimrocka, Alex Chronic şi Mofo. Preţul unui bilet costă 30 de lei pe ambele zile şi se vor găsi în ziua evenimentului la intrare. Mihaela PETROŞAN

Timp de o săptămână,

Luptătorii vulcăneni au fost într-un stagiu de pregătire În perioada 1-6 iulie a fost organizat stagiul anual de perfecţionare a antrenorilor şi sportivilor din cadrul F.R. Kempo. Anul acesta, stagiul s-a desfăşurat la Brezoi pe Valea Oltului. Participanţii au beneficiat de cazare, 3 mese pe zi, acces la sala de fitness, piscină, teren de fotbal şi, ca de obicei, două antrenamente pe zi. Pe lângă acestea, sportivii au beneficiat şi de plimbări cu canoea pe Olt. Antrenamentele au fost conduse de către shi han Amatto Zaharia (preşedintele F.R. Kempo), sensei Remus Grădinaru (secretar F.R. Kempo), sensei Mârza Florin (antrenor Extreme Fight Club Vulcan). Aceştia au predat tehnici specifice luptei sportive, combinaţii de luptă cu şi fără mănuşi, tehnici de proiectare şi luptă la sol, exerciţii specifice pentru dezvoltarea calităţilor motrice. Pe lângă acestea s-au desfăşurat şi antrenamente de „close combat” alături de hanshi Robert Manole (preşedinte al Fundaţiei de Arte Marţiale Nippon Seibukan) şi antrenamente

www.zvj.ro

vineri, 11 iulie 2014

de jiu jitsu, alături de invitatul din acest an, domnul Roman Babii (preşedintele Federaţiei Republicii Moldova de Kempo).

Extreme Fight Club Vulcan a participat la acest eveniment cu şase sportivi. Ocazie cu care antrenorul Florin Mârza şi sportivii săi au avut plăcerea de a se revedea cu colegi de-ai lor din ţară. Începând din 15.07.2014 luptătorii vulcăneni vor intra în programul de pregătire fizica. În 14 septembrie vom participa la C.N. Grappling ce se va desfăşura la Buzău în Sala Sporturilor. Gheorghe OLTEANU

ACTUALITATE

SPORT

Şah

Tatăl fraţilor Secrieru îl acuză pe Şchiopu La Eforie Nord a avut loc Festivalul internaţional de Şah „Trofeul Litoralului”, omologat F.I.D.E. şi F.R.Ş., turneu la care au participat şi fraţii Andrei şi Georgiana Secrieru, legitimaţi la C.S.Vulcan.

de şah electronic, fratele meu este vicecampion naţional la blitz şi noi nu avem nici măcar un ceas. Mi-aş fi dorit şi eu un antrenor ” a declarat Georgiana. Andrei s-a întors fără medalie, dar e de menţionat că, înaintea turneului, a participat la cantonamentul organizat de Federaţia Română de Şah în cadrul proiectului “Şcoala Marilor Maeştri”, alături de medaliaţii la şah clasic de la Campionatele Naţionale. Pe fondul oboselii acumulate şi a unor probleme de sănătate a ratat startul, pierzând un loc pe podium. Nu-i pare rău că i-a dat punctul Georgianei în partida pe care au jucat-o împreună. Condiţia pe care i-a pus-o, aceea de a nu pierde în partidele următoare, a fost respectată. „Atât cantonamentul cât şi turneul le-am suportat noi, părinţii, ca de obicei, în ultimul an şi ceva. Antrenamentele lui Andrei le plătim tot noi. De la Campionatele Naţionale din 2013 reprezentăm clubul pe banii noştri, în timp ce preşedintele secţiei de şah, Ioan Dorel Şchiopu, învârte banii secţiei după bunul plac pentru aşa zise turnee locale, unde aduce toţi copiii care ştiu să mute piesele sau participă la turnee pe banii clubului, dar fără copiii noştri. Noi plătim din buzunarul nostru pentru că aşa vrea dumnealui. Ne întrebăm până când? ”a declarat tatăl celor doi şahişti.

Competiţia s-a disputat pe patru grupe valorice. În turneul B, al juniorilor până în 14 ani, au participat 55 de şahişti din România (de la cluburi de prestigiu din Ploieşti, Timişoara, Galaţi, Reşiţa, Iaşi, Braşov, Constanţa, Focşani, etc.), 11 din Rusia şi 2 din Republica Moldova. Fără coeficient Elo, Georgiana a abordat fără nici un fel de trac partidele cu adversari mai bine cotaţi decât ea. Singura ei problemă a fost încadrarea în intervalul de timp alocat unei partide. După 9 runde a acumulat 5,5 puncte şi s-a clasat pe locul doi la fete 14 ani. O impresie bună a lăsat şi la proba de dezlegări, unde a ocupat locul trei la fete 14 ani. „E un rezultat deosebit pentru mine, având în vedere că singuRugby. Lupu: rul antrenor este Andrei, fratele meu mai mic. Am reuşit să-l înving pe rusul Badareu Mikhail de 14 ani cu un Elo de 1634 şi, după partida pe care mi-a cedat-o Andrei, să fac remiză cu timişoreanul Ungureanu Claudiu cu un Elo de 1574. Şi pe Ungureanu Alexandru Ştiinţa Petroşani pleacă puteam să-l bat, dacă nu eram presată de timp. Premiul de astăzi la Bucureşti, la turneul 150 lei l-am pus deoparte pende rugby în 7. În ciuda faptutru următorul turneu. Părinţilor lui că se confruntă cu mari le este greu să ne susţină atât probleme financiare, Ştiinţa cu antrenamentele pentru AnPetroşani va participa la acest drei, cât şi cu participările la turneu cu gânduri mari. turnee. Mi-aş fi dorit un ceas

„Vrem să demonstrăm că putem”

facebook.com/ziarulvaiijiului

Fostă campioană naţională la această disciplină, gruparea pregătită de Alexandru Lupu şi-a definitivat lotul şi vrea să termine în top. „Vrem o clasare cât mai bună pentru că nu vrem să dezamăgim. Vrem să demonstrăm că putem, iar un rezultat bun ne-ar da şi mai multe încredere în noi”, a spus antrenorul Alexandru Lupu.

Nu uitaţi:

Duelul cailor putere la „Raliul VTM Hăşdat” Automobil Club Român, filiala Hunedoara, în colaborare cu Clubul Sportiv Auto Karting Hunedoara organizează duminică, 13 iulie, „Cupa VTM Hăşdat”, care este totodată etapa a II-a din cadrul campionatului judeţean de automobilism 2014. La competiţia ce se desfăşoară pe Drumul Judeţean 687A vor lua startul 30 de piloţi licenţiaţi şi amatori atât din judeţ, precum şi din întreaga ţară. Startul pentru recunoaştere se va desfăşura între orele 09:00 şi 10:00, fiind urmat de antrenamentul cronometrat pentru stabilirea ordinii de start, între 10:00 şi 11:00, şi cele două manşe de concurs, între 12:09 şi 15:00. Afişarea clasamentelor definitive se va face la ora 16:30, iar festivitatea de premiere va începe la 17:00. Concursul este unul cu două tăişuri, întrucât traseul în lungime de trei kilometri, care conţine patru curbe dreapta, patru viraje la stânga şi două „ace de păr”, are atât linii drepte „generoase”, cât şi zone înşelătoare. Bolizii din concurs pot

Ex-jiulistul Roiu

Vrea în fotbalul din zonă Plecat în iarna acestui an din fotbalul hunedorean, fundaşul Bogdan Roiu, fost la Jiul Petroşani şi chiar la Steaua Bucureşti, are şanse mari să îmbrace din nou, din viitorul sezon, tricoul negru-albastru al FC Hunedoara. Fotbalistul de 25 de ani s-a despărţit de FC Caransebeş, cu care reuşise promovarea

www.zvj.ro

vineri, 11 iulie 2014

atinge viteze relativ mari pe unele porţiuni, dar pot cu uşurinţă ieşi în decor dacă piloţii nu gestionează bine zonele periculoase de pe traseu. Startul pentru recunoaşterea traseului, cu circulaţia închisă, este programat la ora 08:30, iar acomodarea se va încheia la ora 10:00. Apoi, între orele 10:15 şi 12:00 va avea loc antrenamentul cronometrat pentru stabilirea ordinii de start. Cele două manşe de concurs sunt programate între orele 12:45 şi 15:00. Închiderea circulaţiei pe porţiunea Hăşdat, de la intersecţia cu DJ 687A, şi intersecţia Nădăştia de Sus – Silvaş se va face între orele 08.00 – 17.00. Menţionăm că drumul de legătură Nădăştia de Jos – Nădăştia de Sus – Silvaş – Haţeg va rămâne permanent deschis circulaţiei publice. Cosmin Negrilă, Mihai Frandoş, Cristi Melczer, Crsitian Notingher şi Cristinel Zaharia vor reprezenta Valea Jiului.

în Liga a II-a în luna iunie, şi va fi prezent luni la reunirea grupării FC Hunedoara, antrenate de Romulus Gabor. Noii şefi ai clubului speră ca Roiu să formeze o echipă competitivă. „Sper să facem o echipă bună la Hunedoara, chiar dacă e greu. Ştiu că situaţia financiară nu e tocmai ideală şi e dificil să vină fotbalişti buni. Dar măcar cei tineri pot să se afirme, iar dacă banii, aşa puţini cum vor fi, se dau la timp, va fi bine”, a spus Bogdan Roiu.

La alergarea de la Baru

Este aşteptat şi octogenarul „Moş Ion” Primul semi-maraton organizat în comuna hunedoreană Baru Mare va debuta mâine,12 iulie. Semi-maratonul montan este organizat de reprezentanţii organizaţiei San Montan cu ajutorul administraţiei locale din comuna Baru şi va avea loc la poalele Retezatului. Erika Santa ne-a declarat că această întrecere este destinată tuturor persoanelor care îşi doresc să facă mişcare. Acţiunea se desfăşoară pe o distanţă de 26,4 kilometri, cu o diferenţă de nivel de 1.000 de metri, respectiv de la 400 la 1.400. Traseul va începe din centrul comunei Baru spre

Valea Muncelului, după care alergătorii vor poposi la refugiul turistic şi se vor întoarce pe un alt traseu. „Aşteptăm cât mai mulţi participanţi. Suntem la prima încercare şi sperăm ca acest semimaraton să devină tradiţie în comuna Baru şi să-l putem organiza în fiecare an. Iubitorii muntelui şi ai sportului vor avea parte de lucruri inedite de-a lungul traseului”, au spus organizatorii întrecerii. Cei care îşi doresc să se angreneze în această cursă trebuie să fi împlinit vârsta de 18 ani. Taxa de participare este 70 de lei. Printre participanţi este aşteptat şi arădeanul „Moş Ion”, care la cei peste 80 de ani ai săi este unul dintre cei mai vârstnici maratonişti din ţară şi are o poveste de viaţă fascinantă. Acesta s-a apucat de sport la vârsta de 60 de ani în urma unei grave probleme de sănătate. Pagini realizate de Loredana JUGLEA

SPORT

CMYK

REPORTAJ La BÄ&#x192;niĹŁa

PrimÄ&#x192;ria este cu ochii pe drumuri

BÄ&#x192;niĹŁa este o aĹ&#x;ezare liniĹ&#x;titÄ&#x192;, cu oamenii la casa lor, la propriu asta, iar singurele evenimente care o mai scot din anonimat se petrec, de obicei, iarna Ĺ&#x;i sunt de ordin rutier. Ă&#x17D;n rest,

aĹ&#x;a cum mi-a fost dat sÄ&#x192; vÄ&#x192;d chiar ieri, ĂŽnainte de ora prĂ˘nzului, bÄ&#x192;nicenii â&#x20AC;&#x201C; pentru cÄ&#x192; aĹ&#x;a mi-a spus viceprimarul Ioan Marc cÄ&#x192; li se zice localnicilor, dupÄ&#x192; ce ĂŽl folosisem pe â&#x20AC;&#x17E;ĹŁâ&#x20AC;? ĂŽn loc de â&#x20AC;&#x17E;câ&#x20AC;? â&#x20AC;&#x201C; nu sunt pretenĹŁioĹ&#x;i Ĺ&#x;i nu-i cer marea cu sarea administraĹŁiei publice locale ĂŽn fruntea cÄ&#x192;reia se aflÄ&#x192;, la al patrulea mandate de primar, Ionel Burlec. Om de-al lor care, ca Ĺ&#x;i vicele, se trage din MeriĹ&#x;or.

Iluminat public

corespunzÄ&#x192;tor Ĺ&#x;i drumuri bune, asta ĂŽĹ&#x;i doresc cei din BÄ&#x192;niĹŁa. DacÄ&#x192;, la primul

ANASTASIA TRAD ING

&RPXQLFDW GH SUHVÄ&#x152;

11 iulie 2014, PetroÄ&#x201A;ani

Sprijin european pentru dezvoltarea S.C. Anastasia Trading S.R.L. S.C. Anastasia Trading S.R.L., cu sediul ĂŽn Municipiul PetroÄ&#x201A;ani, Str. George Enescu, nr.53 -XGHÉ&#x192;XO Hunedoara, DQXQÉ&#x192;Ä&#x152; vQFHSHUHD GLQ 23.06.2014, a proiectului Ă&#x2026;)ormarea departamentului de producÉ&#x192;ie de tricotaje aliniat la VWDQGDUGHOH 8QLXQLL (XURSHQH LQ FDGUXO 6& $QDVWDVLD 7UDGLQJ 6UOÂľ cod SMIS 25899, ĂŽn cadrul Regio - 3URJUDPXOXL 2SHUDÉ&#x192;LRQDO 5HJLRQDO Â˛ 2013, Axa SULRULWDUÄ&#x152; Â˛ Ă&#x2026;6SULMLQLUHD GH]YROWÄ&#x152;ULL PHGLului de afaceri regional Ä&#x201A;L ORFDOÂľ 'RPHQLXO GH LQWHUYHQÉ&#x192;LH Ă&#x2026;6SULMLQLUHD GH]YROWÄ&#x152;ULL PLFURvQWUHSULQGHULORUÂľ Proiectul este finanÉ&#x192;at prin contractul de finanÉ&#x192;are nr. 4270/23.06.2014, ĂŽncheiat cu Ministerul DezvoltÄ&#x152;rii Regionale Ä&#x201A;i AdministraÉ&#x192;iei Publice, ĂŽn calitate de Autoritate de Management, prin AgenÉ&#x192;ia pentru Dezvoltare RegionalÄ&#x152; Vest, ĂŽn calitate de Organism Intermediar. 9DORDUHD WRWDOÄ&#x152; D SURLHFWXOXL HVWH GH 213.265,60 lei, din care valoarea WRWDOÄ&#x152; HOLJLELOÄ&#x152; HVWH GH 978.440,00 lei. FinanÉ&#x192;area nerambursabilÄ&#x152; aprobatÄ&#x152; este ĂŽn valoare de 737.500,00 lei. 3URLHFWXO HVWH FRILQDQÉ&#x192;DW FX VSULMLQXO ,QVWUXPHQWHORU 6WUXFWXUDOH vQ 5RPkQLD vQ SURSRUÉ&#x192;LH GH 75,37% din valoarea HOLJLELOÄ&#x152; 2ELHFWLYXO SURLHFWXOXL FRQVWÄ&#x152; ĂŽn creÄ&#x201A;terea capacitÄ&#x152;É&#x192;ii de producÉ&#x192;ie a companiei Ä&#x201A;i a calitÄ&#x152;É&#x192;ii produsului propriu care sÄ&#x152; se ridice la nivelul standardelor Uniunii Europene prin achiziÉ&#x192;ionarea de utilaje performante (3 maÄ&#x201A;ini rectilinii complet automate de tricotat). Locul de implementare al proiectului: Municipiul PetroÄ&#x201A;ani, Str. George Enescu, nr.53 -XGHÉ&#x192;XO Hunedoara. Perioada de implementare a proiectului este de 10 OXQL GH OD GDWD VHPQÄ&#x152;ULL FRQWUDFWXOXL GH ILQDQÉ&#x192;DUH 23.06.2014). 0DQDJHPHQWXO SURLHFWXOXL HVWH DVLJXUDW GH FÄ&#x152;WUH DGPLQLVWUDWRUXO VRFLHWÄ&#x152;É&#x192;LL domnul Gianluca Zacchello vQ FDOLWDWH GH PDQDJHU GH SURLHFW vPSUHXQÄ&#x152; FX HFKLSD GHVHPQDWÄ&#x152; GLQ FDGUXO FRPSDQLHL Gianluca Zacchello - Administrator. 'DWD SXEOLFÄ&#x152;ULL 11.07.2014.

punct, nu ar mai fi multe de fÄ&#x192;cut, capitolul drumuri rÄ&#x192;mĂ˘ne ĂŽncÄ&#x192; deschis. Nu este vorba atĂ˘t de DN66, o mĂ˘ndreĹŁe de Ĺ&#x;osea care face ca BÄ&#x192;niĹŁa sÄ&#x192; arate ca o staĹŁiune de munte Ĺ&#x;i la modernizarea cÄ&#x192;reia zeci de bÄ&#x192;niceni au lucrat Ĺ&#x;i au cĂ˘Ĺ&#x;tigat bani frumoĹ&#x;i din 2006 pĂ˘nÄ&#x192;-n 2007 Ĺ&#x;i, apoi, ĂŽn 2012 Ĺ&#x;i 2013, cĂ˘t ai ales de cel judeĹŁean, DJ 666, Ĺ&#x;i de unul agricol lung de doi kilometri.

MÄ&#x192; gĂ˘ndesc cÄ&#x192;,

ĂŽn privinĹŁa celui judeĹŁean, v-aĹŁi dat seama care-i acesta. Este drumul MeriĹ&#x;or-Dealu Babii-Vulcan, la care se

Ă&#x2026;&RQÉ&#x192;LQXWXO DFHVWXL PDWHULDO QX UHSUH]LQWÄ&#x152; vQ PRG REOLJDWRULX SR]LÉ&#x192;LD RILFLDOÄ&#x152; a 8QLXQLL (XURSHQH VDX D *XYHUQXOXL 5RPkQLHLÂľ

www.inforegio.ro ,QYHVWLP vQ YLLWRUXO WÄ&#x152;X 3URLHFW VHOHFWDW vQ FDGUXO 3URJUDPXOXL 2SHUDÉ&#x192;LRQDO 5HJLRQDO Ä&#x201A;L FR-ILQDQÉ&#x192;DW GH 8QLXQHD (XURSHDQÄ&#x152; prin Fondul European pentru 'H]YROWDUH 5HJLRQDOÄ&#x152;

facebook.com/ziarulvaiijiului

lucreazÄ&#x192; Ĺ&#x;i ĂŽn momentul de faĹŁÄ&#x192;. MaĹ&#x;ini grele urcÄ&#x192; Ĺ&#x;i duc material ĂŽn partea de sus, de unde va ĂŽncepe â&#x20AC;&#x201C; este posibil cĂ˘t de curĂ˘nd â&#x20AC;&#x201C; turnarea stratului de asfalt. PĂ˘nÄ&#x192; acum asfalt e doar pe primul kilometru, cum vii dinspre intersecĹŁia cu

DN66, dar, cĂ˘nd ĂŽntregul drum judeĹŁean va fi ca la carte, altul va fi Ĺ&#x;i potenĹŁialul BÄ&#x192;niĹŁei de a-Ĺ&#x;i pune ĂŽn valoare ce are mai frumos din punct de vedere al turismului.

Modernizarea drumului agricol

de aproape douÄ&#x192; mii de metri, la care lucrÄ&#x192;rile se fac cu bani europeni, le va da posibilitatea locuitorilor din cÄ&#x192;tunul RÄ&#x192;chita, compus din zece gospodÄ&#x192;rii, sÄ&#x192; ajungÄ&#x192; mai repede Ĺ&#x;i mai uĹ&#x;or la prÄ&#x192;vÄ&#x192;lii, la cÄ&#x192;minul cultural sau cĂ˘nd vin cu treabÄ&#x192; la primÄ&#x192;rie. Modernizarea a ĂŽnceput ĂŽn iunie Ĺ&#x;i este programatÄ&#x192; sÄ&#x192; dureze circa Ĺ&#x;ase luni. Este o lucrare complexÄ&#x192; pentru cÄ&#x192; nu cuprinde doar drumul propriu-zis. Pe lĂ˘ngÄ&#x192; acesta se are ĂŽn vedere executarea cĂ˘torva podeĹŁe Ĺ&#x;i a rigolelor de pe margine. De unde Ĺ&#x;i atenĹŁia constantÄ&#x192; acordatÄ&#x192; de primÄ&#x192;riei modului de derulare a activitÄ&#x192;ĹŁii de aici. Gheorghe OLTEANU

CMYK

Istoria Ĺ&#x;i istoriile. Sau despre una din cÄ&#x192;rĹŁile ziaristului Marian Boboc

SÄ&#x192; aduci la luminÄ&#x192; documente din arhive Ĺ&#x;i din biblioteci se zice cÄ&#x192; nu e mare lucru, sÄ&#x192; faci o cartea cu documentele respective e chiar o modÄ&#x192;, dar sÄ&#x192; dai un sens acestor ĂŽnsemnÄ&#x192;ri Ĺ&#x;i sÄ&#x192; transformi documentul ĂŽn poveste Ĺ&#x;i cetÄ&#x192;ĹŁeanul ĂŽn personaj este artÄ&#x192; Ĺ&#x;i despre aceasta este vorba ĂŽn cartea-document a ziaristului Marian Boboc, PrÄ&#x192;vÄ&#x192;lia cu istorii de pe Jiul de Est Ĺ&#x;i Jiul de Vest (vol. I, Ed. Autograf MJM, Craiova, 2010).

Sunt douÄ&#x192; planuri care se suprapun pe parcursul lecturii: unul documentar, care concretizeazÄ&#x192; evenimentul, fixĂ˘ndu-i coordonatele istorice, politice Ĺ&#x;i sociale, Ĺ&#x;i unul narativ, care aparĹŁine scriitorului, prezent ca voce â&#x20AC;&#x17E;din publicâ&#x20AC;?. El ĂŽĹ&#x;i asumÄ&#x192; rolul de a spune povestea, pe care o susĹŁine cu documente, Ĺ&#x;i de a proiecta umbra trecutului pe cortina prezentului, comparĂ˘nd douÄ&#x192; lumi, ĂŽntre care gÄ&#x192;seĹ&#x;te mereu corespondenĹŁe. Istoria ĂŽncepe, la fel ca ĂŽn romane, cu un bal, Un bal din vremea cĂ˘nd Valea era Mica AmericÄ&#x192;, unde ĂŽntĂ˘lnim toate personajele care vor fi apoi pÄ&#x192;rĹŁi din istorii. Ritualul deschiderii este atĂ˘t de sofisticat, ĂŽncĂ˘t un tĂ˘nÄ&#x192;r a mÄ&#x192;rturisit pentru presa localÄ&#x192; cÄ&#x192; ar fi preferat ceremonia mai scurtÄ&#x192; Ĺ&#x;i masa mai lungÄ&#x192;. Organizatorul evenimentului: AsociaĹŁia Patronatului IndustriaĹ&#x;ilor din PetroĹ&#x;ani, un suprapersonaj. Balul este un laitmotiv al cÄ&#x192;rĹŁii, pentru cÄ&#x192; petrecerea continuÄ&#x192; din cazinouri ĂŽn cĂ˘rciumi, din cĂ˘rciumi pe strÄ&#x192;zi, din strÄ&#x192;zi ĂŽn casele mici de colonie. Motiv de distracĹŁie este viaĹŁa ĂŽnsÄ&#x192;Ĺ&#x;i, dar Ĺ&#x;i moartea, cÄ&#x192;ci urmÄ&#x192;torul bal este dat ĂŽn cinstea viitorului dric nou-nouĹŁ, achiziĹŁionat, prin strĂ˘ngere de fonduri, pentru comunitate. Ă&#x17D;ntĂ˘mplÄ&#x192;rile din timpul CrÄ&#x192;ciunului din 1897 pot constitui separat mininaraĹŁiuni, cÄ&#x192;ci fiecare sÄ&#x192;rbÄ&#x192;toreĹ&#x;te la nivelul sÄ&#x192;u: un nazaritean se sinucide, Dombach Miklos bea pĂ˘nÄ&#x192; moare, Faith Ferencz ĂŽĹ&#x;i incendiazÄ&#x192; din greĹ&#x;ealÄ&#x192; grajdul, pe cĂ˘nd lui Lorincz Jakab pisica ĂŽi dÄ&#x192; foc magazinului. Unii furÄ&#x192; Ĺ&#x;i sunt prinĹ&#x;i, alĹŁii furÄ&#x192; Ĺ&#x;i reuĹ&#x;esc sÄ&#x192; scape, pe cĂ˘nd alĹŁii, oameni cinstiĹŁi, anunĹŁÄ&#x192; cÄ&#x192; au gÄ&#x192;sit portofel plin cu bani. Din America de Sud, un inginer miner din Lonea emigrant trimite o scrisoare emoĹŁionantÄ&#x192;, prilej pentru comentator sÄ&#x192; facÄ&#x192; trimitere la statutul actual al emigrantului romĂ˘n din Uniunea EuropeanÄ&#x192;. A doua poveste, Vizite regale ĂŽn Valea Jiului, este, pe departe, cea mai documentatÄ&#x192; dintre toate, dar Ĺ&#x;i cea mai puĹŁin spectaculoasÄ&#x192;, Ĺ&#x;i include toate ĂŽnsemnÄ&#x192;rile ce atestÄ&#x192; prezenĹŁa familiei regale ĂŽn Valea Jiului Ĺ&#x;i ĂŽn judeĹŁul Hunedoara. InundaĹŁiile interbelice dau dimensiunea apocalipticÄ&#x192; a VÄ&#x192;ii Jiului, dar aduc Ĺ&#x;i bucurie birocraĹŁilor, cÄ&#x192;ci ĂŽn urma nenorocirii li se mÄ&#x192;resc salariile. Ă&#x17D;n timpul potopului se aprinde Ĺ&#x;turĹŁul

vineri, 11 iulie 2014

www.zvj.ro

(locul unde e depozitat praful de cÄ&#x192;rbune ce nu mai poate fi folosit â&#x20AC;&#x201C; n.a.); un deal ĂŽntreg ĂŽn flÄ&#x192;cÄ&#x192;ri arzĂ˘nd deasupra oraĹ&#x;ului PetroĹ&#x;ani creeazÄ&#x192; impresia tragediei din Pompei. Povestea-dezbatere JudeĹŁul Valea Jiului aratÄ&#x192; cÄ&#x192; vechiul conflict dintre Ardeal Ĺ&#x;i Oltenia are rÄ&#x192;dÄ&#x192;cini adĂ˘nci, alimentate politic de clasa conducÄ&#x192;toare. Cea mai picantÄ&#x192; este Prostituate, bordeluri, case de randes-vous, amoruri tarifate, ĂŽn care descoperim de pe atunci o preocupare recentÄ&#x192; a economiĹ&#x;tilor de azi: stoparea evaziunii fiscale. Pe de-o parte, existÄ&#x192; â&#x20AC;&#x17E;fete cinstiteâ&#x20AC;?, care lucreazÄ&#x192; cu â&#x20AC;&#x17E;condicuĹŁÄ&#x192;â&#x20AC;?, plÄ&#x192;tind taxe Ĺ&#x;i mergĂ˘nd la medic, pe de altÄ&#x192; parte, existÄ&#x192; munca la negru, concurenĹŁa neloialÄ&#x192; a fetelor care furau clienĹŁii. Ă&#x17D;ntĂ˘lnirile pe traseu ale â&#x20AC;&#x17E;servitoarelor amoruluiâ&#x20AC;? se lÄ&#x192;sau cu pÄ&#x192;ruialÄ&#x192;. Ă&#x17D;ngrijorarea cea mai mare este ĂŽn rĂ˘ndul medicilor, care ĂŽĹ&#x;i dau seama cÄ&#x192; prostituatele care nu sunt controlate rÄ&#x192;spĂ˘ndesc bolile venerice. Ca mininaraĹŁiuni se constituie consemnÄ&#x192;ri din presa vremii Ĺ&#x;i declaraĹŁii de la poliĹŁie: un domn este sedus Ĺ&#x;i buzunÄ&#x192;rit; nevestele minerilor fac bani cĂ˘nd soĹŁii sunt la Ĺ&#x;ut; basarabeanca Ana Jo face dragoste clandestinÄ&#x192; ĂŽn casÄ&#x192;. Pe lĂ˘ngÄ&#x192; acestea, traficul de minori Ĺ&#x;i prostituĹŁia infantilÄ&#x192; devin industrii ĂŽn ĂŽnflorire. Ca o variantÄ&#x192; americanÄ&#x192; a filmelor cu gangsteri este povestea Banda MĂ˘na NeagrÄ&#x192;. Autorul ĂŽi prezintÄ&#x192; cu nostalgie Ĺ&#x;i umor pe cei care atacÄ&#x192; maĹ&#x;ini ĂŽn Defileu, ucid, jefuiesc, apoi dispar fÄ&#x192;rÄ&#x192; urmÄ&#x192;, trimit scrisori de ameninĹŁare Ĺ&#x;i intrÄ&#x192; ĂŽn casele oamenilor avuĹŁi: â&#x20AC;&#x17E;DacÄ&#x192; infractorii interbelici, periculoĹ&#x;i, nu-i vorbÄ&#x192;, prÄ&#x192;duiau pentru strictele necesitÄ&#x192;ĹŁi â&#x20AC;&#x201C; ca sÄ&#x192; mÄ&#x192;nĂ˘nce Ĺ&#x;i ca sÄ&#x192; se ĂŽmbrace, ori ca sÄ&#x192;-Ĺ&#x;i ĂŽngrijeascÄ&#x192; pÄ&#x192;rinĹŁii bolnavi â&#x20AC;&#x201C; infractorii de azi ai VÄ&#x192;ii Jiului au ĂŽnchis fabrici, uzine ori au devalizat bÄ&#x192;nci doar ca sÄ&#x192; se dea-n jeep prin buricul tĂ˘rgului, schimbĂ˘nd marcÄ&#x192; dupÄ&#x192; marcÄ&#x192; ori de cĂ˘te ori Valea mai urcÄ&#x192; un procent ĂŽn clasamentul naĹŁional al sÄ&#x192;rÄ&#x192;cieiâ&#x20AC;?. (Marian Boboc, op. cit., p. 256) Ă&#x17D;nduioĹ&#x;Ä&#x192;toare este povestea celor care furÄ&#x192; cÄ&#x192;rbuni ca sÄ&#x192; trÄ&#x192;iascÄ&#x192;: Mine clandestine. HoĹŁii la cÄ&#x192;rbune! La furat mergeau mame Ĺ&#x;i copii; un raport al poliĹŁiei consemneazÄ&#x192; arestarea copiilor care au furat sÄ&#x192; se ĂŽncÄ&#x192;lzeascÄ&#x192; Ĺ&#x;i a femeilor care au vĂ˘ndut cÄ&#x192;rbune sÄ&#x192; cumpere mĂ˘ncare. Deoarece vin alegerile, Societatea PetroĹ&#x;ani nu ia nicio mÄ&#x192;surÄ&#x192; ĂŽmpotriva micilor hoĹŁi de cÄ&#x192;rbune, socotind cÄ&#x192; acestea sunt pagube minore. Pe de altÄ&#x192; parte, sunt pedepsiĹŁi cei care deschid mine clandestine, de unde extrag cantitÄ&#x192;ĹŁi ĂŽnsemnate de cÄ&#x192;rbuni: Una-i uzul, alta,

abuzul. AceastÄ&#x192; poveste explicÄ&#x192; faptul cÄ&#x192; mulĹŁi mineri din Valea Jiului alegeau sÄ&#x192; emigreze de sÄ&#x192;rÄ&#x192;cie, cÄ&#x192;utĂ˘nd ĂŽn ĹŁÄ&#x192;ri ĂŽndepÄ&#x192;rtate (din America de Sud) bunÄ&#x192;starea materialÄ&#x192;. Nu sunt uitate evenimentele sportive ce se desfÄ&#x192;Ĺ&#x;oarÄ&#x192; la arena sportivÄ&#x192; din PetroĹ&#x;ani, primele caricaturi din presa VÄ&#x192;ii Jiului Ĺ&#x;i constituirea primei reĹŁele de turnÄ&#x192;tori dupÄ&#x192; alegerile din 1948. DeĹ&#x;i poveĹ&#x;tile sunt grupate de cÄ&#x192;tre autor pe criterii tematice, se disting patru coordonate ale prezentÄ&#x192;rii VÄ&#x192;ii Jiului: distracĹŁiile de la Cazinoul muncitoresc (baluri, vizitele personalitÄ&#x192;ĹŁilor, evenimentele de tot felul), familia Ĺ&#x;i miĹ&#x;cÄ&#x192;rile sociale (ocrotirea familiei de cÄ&#x192;tre diferitele confesiuni religioase din Valea Jiului, concubinajul, adulterul, etniile),

organizarea socialÄ&#x192; (aprovizionarea, comerĹŁul, meserii colaterale, activitatea poliĹŁiei, presa), politica Ĺ&#x;i politicienii. Ca personaje bine conturate, amintim: inginerul Petrovan, a cÄ&#x192;rui rÄ&#x192;pire pare luatÄ&#x192; dintr-o carte poliĹŁistÄ&#x192;; zidarul LazÄ&#x192;r, combinator Ĺ&#x;i peĹ&#x;te; inginerul Pittner, emigrant care-Ĺ&#x;i trimite povestea spre a fi ĂŽnvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;turÄ&#x192; celor ce vor sÄ&#x192;-l urmeze. La final de lecturÄ&#x192; se poate spune cÄ&#x192; din cartea lui Marian Boboc ĂŽnvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;m un lucru: istoria interbelicÄ&#x192; este una singurÄ&#x192;, scrisÄ&#x192; Ĺ&#x;i rescrisÄ&#x192; dupÄ&#x192; circumstanĹŁele politice, dar istoriile sunt invariate. Asupra lor nu se poate interveni, pentru cÄ&#x192; au fost ridicate din real ĂŽn ficĹŁional Ĺ&#x;i rÄ&#x192;mĂ˘n ca operÄ&#x192; literarÄ&#x192;. Istoria se schimbÄ&#x192;, nu Ĺ&#x;i istoriile. Prin cele 18 poveĹ&#x;ti, ziaristul Marian Boboc descoperÄ&#x192; pentru noi Valea Jiului, iar pentru sine, prin filonul epic, descoperÄ&#x192; ĂŽntoarcerea ziaristului la literaturÄ&#x192;. Mihaela BAL

&2081,&$7 '( 35(6Ä&#x2039;

11.07.2014

SC EURO JOBS SRL PetroÄ&#x201A;ani ĂŽn parteneriat cu FundaÉ&#x201E;LD ÂľÄ FRDOD &RPHUFLDOÄ&#x152; Ä&#x201A;i de ServiciiÂľ %DFÄ&#x152;X Ä&#x201A;i SC Brahms International SRL BraÄ&#x201A;ov va lansa proiectul: Ă&#x2026;Calificarea, o Ä&#x201A;DQVÄ&#x152; SHQWUX YLLWRUXO WÄ&#x152;X Âľ ID 138080, vineri, 11 iulie 2014, ora 11:00, la Biblioteca 8QLYHUVLWÄ&#x152;É&#x201E;ii din PetroÄ&#x201A;ani. Ă&#x17D;n

cadrul conferinÉ&#x201E;ei vor fi prezentate avantajele Ä&#x201A;L EHQHILFLLOH SDUWLFLSÄ&#x152;ULL OD

actiYLWÄ&#x152;É&#x201E;ile proiectului pentru toate persoanele angajate ĂŽn domeniul serviciilor. 7RWRGDWÄ&#x152; VXQW LQYLWDÉ&#x201E;i la conferinÉ&#x201E;Ä&#x152; WRÉ&#x201E;i angajatorii din domeniul serviciilor care doresc VÄ&#x152; FDOLILFH SHUVRQDOXO DQJDMDW ĂŽn mod gratuit. 3URLHFWXO YDORULILFÄ&#x152; H[SHULHQÉ&#x201E;D DFXPXODWÄ&#x152; GH FÄ&#x152;WUH SDUWHQHUL SULQ LPSOHPHQWDUHD DOWRU proiecte cu obiective, grupuri É&#x201E;LQWÄ&#x152; Ä&#x201A;L DFWLYLWÄ&#x152;É&#x201E;i similare Ä&#x201A;i are ca scop creÄ&#x201A;tereD FDOLWÄ&#x152;É&#x201E;ii serviciilor Ä&#x201A;L D FRPSHWLWLYLWÄ&#x152;É&#x201E;ii economice prin dezvoltarea unor programe integrate de formare SURIHVLRQDOÄ&#x152; SHQWUX vPEXQÄ&#x152;tÄ&#x152;É&#x201E;irea aptitudinilor profesionale Ä&#x201A;L DGDSWDELOLWÄ&#x152;É&#x201E;LL FDOLILFÄ&#x152;ULORU angajaÉ&#x201E;ilor la cerinÉ&#x201E;ele pieÉ&#x201E;ii muncii. Obiectivele specifice ale proiectului constau ĂŽn: facilitarea accesului la programele de formare profesionalÄ&#x152; continuÄ&#x152; prin dezvoltarea Ä&#x201A;i certificarea competenÉ&#x201E;elor profesionale, care corespund cu cerinÉ&#x201E;ele pieÉ&#x201E;ei muncii, pentru 1100 angajaÉ&#x201E;i din regiunile Vest, Nord Est, Centru, din judeÉ&#x201E;ele Hunedoara, BacÄ&#x152;u, IaÄ&#x201A;i, Suceava, BotoÄ&#x201A;ani, NeamÉ&#x201E;, BraÄ&#x201A;ov, Covasna, Harghita, Sibiu, MureÄ&#x201A; SH R SHULRDGÄ&#x152; GH OXQL Ä&#x201A;i sprijinirea angajaÉ&#x201E;ilor pentru validarea competenÉ&#x201E;elor profesionale dobĂ˘ndite ĂŽn contexte non-formale prin evaluarea Ä&#x201A;i certificarea competenÉ&#x201E;elor profesionale a 550 angajaÉ&#x201E;i. (FKLSD GH PDQDJHPHQW LQIRUPHD]Ä&#x152; toate persoanelH LQWHUHVDWH FÄ&#x152; SRW EHQHILFLD vQ cadrul programului de servicii de informare Ä&#x201A;i consiliere ĂŽn carierÄ&#x152; VSULMLQ vQ JÄ&#x152;VLUHa unui ORF GH PXQFÄ&#x152; Ä&#x201A;i calificare/recalificare prin participarea la cursuri. Toate serviciile din cadrul proiectului sunt oferite gratuit beneficiarilor! 9Ä&#x152; DÄ&#x201A;WHSWÄ&#x152;P 3HQWUX vQVFULHUL YÄ&#x152; SXWHÉ&#x192;i adresa specialiÄ&#x201A;tilor noÄ&#x201A;tri: Â&#x2030;

judeÉ&#x192;ul Hunedoara Â˛ SC EURO JOBS SRL, PetroÄ&#x201A;ani, telefon 0354/108.516,

0731.301.162; Â&#x2030;

3HUVRDQÄ&#x152; GH FRQWDFW (OHQD -LDQX Â˛ manager proiect.

CULTURÄ&#x201A;

POLITICĂ

După reorganizări, demisii ş.a.

Orăştie

Va depăşi PNŢCD Hunedoara 0,51 la sută?

Ţărăniştii critică nechinzuita administraţie

Peste 80 de membri ai organizaţiei judeţene Hunedoara a PNŢCD au cerut ieri demisia conducerii interimare, pe care o acuză de imobilitate şi ineficienţă, mai ales după ce, la alegerile din luna mai organizaţia a scos un scor foarte mic, de 0,51 la sută. „Într-o săptămână am strâns 85 de semnături de la cei 500 de membri ai organizaţiei PNŢCD Hunedoara, din mai multe localităţi ale judeţului. Dacă am fi declanşat această acţiune acum o lună, cu siguranţă 90 la sută dintre membrii PNŢCD Hunedoara ar fi fost de acord. Nu e vorba de schimbarea unui om de la conducere, ci de reorganizarea partidului în judeţ, după doi ani şi jumătate de inactivitate. Considerăm că activitatea este blocată şi trebuie relansată”, a declarat ieri Emil Danci, fost preşedinte al PNŢCD Hunedoara.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Ţărăniştii hunedoreni care protestează susţin că vor trimite conducerii centrale lista cu semnături. „Suntem datori să facem ceva pentru acest partid, lăsând la o parte faptul că şi rezultatele la alegerile europarlamentare au fost dezastruoase, procentul obţinut de PNŢCD la nivelul judeţului Hunedoara fiind de 0,51 la

sută - la acest scor orice conducere onorabilă şi-ar fi prezentat demisia, fără să aştepte să fie contestată de cineva. Referitor la acest rezultat, cred

că este discutabil, şi asta pentru că, în primul rând, în fruntea listei a fost Aurelian Pavelescu, pe care sunt convins că nicio mare parte dintre ţărănişti nu l-au văzut. Până în momentul de faţă avem 85 de colegi din Deva, Brad, Petroşani, Haţeg şi Orăştie care ne susţin în acest demers şi doresc, în primul rând, ca ei să poată să-şi aleagă reprezentanţii care să-i conducă la nivelul judeţului.”, a mai spus Danci. Preşedintele interimar al PNŢCD Hunedoara, Florin Muţiu, a declarat că protestul celor 85 de membri nu este justificat, deoarece organizaţia merge bine şi se reaşează pe scena politică hunedoreană. Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

Mihai Molocea, liderul organizaţiei de tineret PNŢCD din Orăştie, care este şi consilier local, a criticat ieri mai multe decizii ale administraţiei publice locale din Orăştie. El spune că se cheltuiesc nechibzuit banii din bugetul local.

„Cum s-au dus undeva la aproape cinci miliarde în Orăştie în şase luni. Pe, eu le-am numit, luminiţe. E vorba de un iluminat public ambiental care s-a implementat la Orăştie. A fost vorba de decorarea, în decembrie, a catedralei din centrul oraşului, o decorare foarte frumoasă, la limita suportabilităţii atunci când vine vorba de preţ: a costat undeva la un miliard şi jumătate. (...) Mie mi s-a părut absurd ca imediat după acest succes, aş spune eu, costisitor din punct de vedere financiar, s-a apelat la o altă măsură, iar anul acesta au mai fost iluminate încă două biserici, acordându-se din bugetul local alte 2,6 miliarde, concretizate la biserica greco-catolică şi la biserica evanghelică. Dacă adunăm 2,6 miliarde cu 1,5 miliarde rezultă 4,1 miliarde bani vechi care s-au dus pe luminiţe. Din aceşti bani mai urmează ca în decembrie să fie schimbată instalaţia din centrul municipiului, oraşul să fie decorat altfel. Din punctul meu de vedere este o investiţie nejustificată într-un oraş cu o rată a şomajului foarte ridicată, cu foarte multe alte probleme – străzi fără canalizare, şi altele. Dar atenţie, şi aceste luminiţe sunt o gaură neagră pentru că generează alte costuri şi asta pentru că iluminatul public ambiental nu e racordat la biserica unde s-au făcut investiţiile ci la iluminatul public. Oamenii plătesc până la urmă mofturile unuia şi altuia. Sunt investiţii care creează găuri negre în bugetul local şi din punctul meu de vedere aceasta a fost o investiţie prost făcută de la un anumit punct”, a spus Mihai Molocea. Liderul ţărănist a mai declarat că o altă decizie proastă este aceea că municipalitatea orăştiană a refuzat să se asocieze cu alte localităţi în proiectul de apă şi canalizare al Apa Prod.

Satiricon - la ceas aniversar

(Costeşti, Vaslui), Laurenţiu Ghiţă (Bucureşti), Nicolae Peiu (Iaşi), Florian Abel (Valea Măcrişului, Ialomiţa). La ceas aniversar, vă propun epigrame scrise de câţiva epigramişti clujeni.

Gest Mi-am dus şi eu, să par galant, Soţia la restaurant. Şi cum n-aveam destul bănet Şi-acum e-acolo, amanet. (Eugen Albu)

Epigrama în festival… Asociaţia Epigramiştilor Clujeni „Satiricon”, înfiinţată în 1979, a aniversat 35 de ani. Tot anul acesta, se împlinesc şi 25 de ani de când se desfăşoară Festivalul Naţional „Eterna Epigramă”. Aşadar, dublă aniversare şi un festival pe măsură. Moderatorii acţiunilor desfăşurate cu acest prilej au fost Eugen Albu – preşedintele „Satiricon”, scriitorul Cornel Udrea, prof.dr. Dan Brudaşcu şi prof. Silvia Popescu. Lansarea volumului omagial „Satiricon – 35 de ani”, deplasarea la Mitropolia Clujului, Vadului şi Feleacului, vizitarea Muzeului Etnografic din Parcul Hoia, agapele de la Hotelul „Delaf”, au fost prilejuri de bucurie şi relaxare. Buna dispoziţie ne-a însoţit şi în Sala Europa a Casei de Cultură a Studenţilor, unde a avut loc spectacolul de gală şi festivitatea de premiere. La această ediţie, premiul I a fost obţinut de Gheorghe Şchiop (Porumbacu de Jos), premiul al II-lea de Nicolae Bunduri (Braşov), iar premiul al III-lea de Janet Nică (Ostroveni, Dolj). Menţiuni au primit: Gheorghe Constantinescu (Braşov), Ioan Toderaşcu Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

www.zvj.ro

vineri, 11 iulie 2014

Inspiraţi de fotbaliştii Ce-n ratări se măsurară, Dat-au şi epigramiştii, Uneori, cu poanta-n bară! (Barbu Bălan)

Salvamar cu ghinion Când a scos-o, speriată, Ne-ncetat îi mulţumea… Şi-apoi nimeni, niciodată, Nu l-a mai salvat de ea. (Petru-Ioan Gârda)

Ghinion El gelos n-a fost nicicând, Dar trăieşte-o fază proastă, A ajuns să stea la rând Şi la propria nevastă! (Gavril Moisa)

Nemulţumire Comenta, în ceas de seară, O vecină gospodină: Prea mulţi porci avem în ţară

… Care nu produc slănină! (Gavril Neciu)

Leul Ştie bine cetăţeanul Că-i moneda pătimita Ce-are submultiplu banul, Iară ca multiplu… mita. (Radu Păcurar)

Epigrama Poligonul care-absoarbe Numai trăgători de soi, Ce la trei cartuşe oarbe Trage unul… de război. (Marian Popescu)

Amicii Mai bine-n urma lor s-o iei, Când mai petreci în viaţă, Decât să te petreacă ei Şi tu să fii în faţă. (Mihai Teognoste)

UMOR ÎN HA... MAJOR

DIN JUDEŢ Haţeg

Pensiunea care a îmbolnăvit copii a fost închisă temporar Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Hunedoara a dispus suspendarea activităţii la pensiunea din Haţeg unde peste 40 de copii s-au îmbolnăvit de toxiinfecţie alimentară. În plus, a fost dată şi o amendă de 4.000 de lei. „A fost dispusă suspendarea activităţii până la rezolvarea problemei legate de apa potabilă. Pensiunea nu este racordată la reţeaua publică de apă, folosind surse proprii. Apa din aceste surse nu este potabilă. Până când nu vor avea apă la standardele sanitare legale şi vor cere să se constate acest lucru, activitatea pensiunii rămâne suspendată”, a declarat medicul Cecilia Birău, purtătorul de cuvânt al DSP Hunedoara. Analizele de laborator efectuate au arătat că apa folosită la Pensiunea Belvedere din Haţeg a prezentat urme din bacteria Eschierichia coli (E.coli n.r.), acest lucru ducând la îmbolnăvirea copiilor aflaţi în tabără. „Producătorul de apă este responsabil de calitatea apei până la limita de proprietate, după care această responsa-

Comunicat SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani comunică beneficiarilor săi că, urmare a lucrărilor de reabilitare ale Staţiei de tratare a apei Valea de Peşti, în 11 iulie 2014 se impune un program de restricţii a alimentării cu apă a oraşelor Uricani, Lupeni, Vulcan şi Aninoasa, după cum urmează: Uricani - 11.07.2014 restricţie între orele 0-10 Lupeni - 11.07.2014 restricţie între orele 0-10 Vulcan - 11.07.2014 restricţie între orele 0-5 Aninoasa - 11.07.2014 restricţie între orele 0-10 Mulţumim tuturor beneficiarilor noştri pentru înţelegere. Director general, Costel AVRAM

facebook.com/ziarulvaiijiului

bilitate se transferă proprietarului locaţiei respective”, a mai spus Cecilia Birău. După cum se ştie deja, peste 40 de copii, aflaţi în tabără în oraşul Haţeg, au avut nevoie de îngrijiri medicale, în urmă cu o săptămână, după ce au mâncat la pensiunea în care erau cazaţi, fiind suspecţi de o toxiinfecţie alimentară. Şi Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Hunedoara a de-

clanşat o anchetă în acest caz, proprietarii pensiunii fiind amendaţi cu 2.000 de lei. Mihaela PETROŞAN

ANUNŢ DE LICITAŢIE Oraşul Uricani, cu sediul în Uricani, str. 1 Mai, nr. 6, cod fiscal 4634647, tel. 0254/511121, fax. 0254/511127, e-mail: primariauricani@gmail.com, anunţă organizarea în data de 30.07.2014, ora 13:00 la sediul sus menţionat a licitaţiei publice în vederea închirierii: - terenului de 20.000 mp, înscris în CF nr. 905, nr. topo 797/1, situat în zona Carierei Păroasa, aparţinând domeniului public al Oraşului Uricani în vederea exploatării rocilor necesare în lucrări de construcţii. Documentaţia de atribuire, caietul de sarcini pot fi obţinute la sediul Primăriei Oraşului Uricani, din str. 1 Mai, nr. 6, persoana de contact: Săvulescu Cristian. Data limită pentru solicitarea clarificărilor este: 25.07.2014. Ofertele se pot depune la sediul Primăriei Oraşului Uricani, din str. 1 Mai, nr. 6 pana la data de 30.07.2014, ora 10:00. Ofertele se depun într-un singur exemplar original. Şedinţa publică de deschidere a ofertelor va avea loc în data de 30.07.2014, ora 13:00 în sala de şedinţe a Primăriei Oraşului Uricani din str. 1 Mai, nr. 6. În situaţia neprezentării a cel puţin o ofertă, licitaţia se anulează şi va fi reluata în data de 04.08.2014. Acţiunea în justiţie pentru soluţionarea litigiilor apărute se introduce la secţia de contencios administrativ a Tribunalului Judeţean Hunedoara din localitatea Deva, str. 1 Decembrie, nr. 35, tel. 0254211574, fax. 0254216333, e-mail: lbenta@just.ro. Anunţul de licitaţie a fost transmis pentru publicare la data de 10.07.2014.

ANUNŢ DE LICITAŢIE Oraşul Uricani, cu sediul în Uricani, str. 1 Mai, nr. 6, cod fiscal 4634647, tel. 0254/511121, fax. 0254/511127, e-mail: primariauricani@gmail.com, anunţă organizarea în data de 30.07.2014, ora 14:00 la sediul sus menţionat a licitaţiei publice în vederea închirierii: - terenului de 7 mp aparţinând domeniului public al Oraşului Uricani, situat în Uricani, Str. Sterminos, în zona blocului 6, în vederea amenajării unei scări de acces exterioare. Documentaţia de atribuire, caietul de sarcini pot fi obţinute la sediul Primăriei Oraşului Uricani, din str. 1 Mai, nr. 6, persoana de contact: Săvulescu Cristian. Data limită pentru solicitarea clarificărilor este: 25.07.2014. Ofertele se pot depune la sediul Primăriei Oraşului Uricani, din str. 1 Mai, nr. 6 pana la data de 30.07.2014, ora 10:00. Ofertele se depun într-un singur exemplar original. Şedinţa publică de deschidere a ofertelor va avea loc în data de 30.07.2014, ora 14:00 în sala de şedinţe a Primăriei Oraşului Uricani din str. 1 Mai, nr. 6. În situaţia neprezentării a cel puţin două oferte, licitaţia se anulează şi va fi reluată în data de 04.08.2014. Acţiunea în justiţie pentru soluţionarea litigiilor apărute se introduce la secţia de contencios administrativ a Tribunalului Judeţean Hunedoara din localitatea Deva, str. 1 Decembrie, nr. 35, tel. 0254.211574, fax. 0254.216333, e-mail: lbenta@just.ro. Anunţul de licitaţie a fost transmis pentru publicare la data de 10.07.2014.

ANGAJĂRI

mica publicitate

SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează brutari cu experienţă. Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, bl. 2/2 sau 0254.550160 SC din Petroşani angajează vânzător materiale de construcţii, şofer de TIR cu experienţă, tâmplar mobilier PAL şi bucătar cu experienţă. Relaţii la telefon 0751.199100 SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează în condiţii avantajoase maseuză (pentru sală de sport). Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, 2/2, sau 0254.550160

ÎNCHIRIERI

mica publicitate

Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66. Relaţii la telefon 0767.806804

CURSURI

mica publicitate

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) clasele I-VIII; 2) liceu-adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”! Instructorul oferă şi pregătire în particular pentru dans sportiv (vals lent, tango, vals vienez, quick step, samba, rumba, paso doble, cha-cha-cha, jive) şi alte stiluri (salsa, reggae, rock’n’roll). Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc.Gen. Avram Stanca) - Vulcan (Centrul Şansa) - Lupeni (Clubul Sindicatelor). Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0720.726337

IMOBILIARE

LICITAŢII

mica publicitate

INSOLVENT CONSULT SPRL lichidator judiciar al SC NOMENTANA SRL Vulcan vinde, prin negociere directă, autoutilitară Iveco Eurocargo, HD-08–SWU, motorină, alb, 3908 cmc, 100 kW, 465.900 km, la preţul de pornire de 12.600 lei, exclusiv TVA. Ofertele pot fi formulate şi depuse la sediul lichidatorului din Deva, str. M. Eminescu, nr. 11, ap. 2 sau pot fi transmise pe fax la nr. 0254.226006, până la data de 22.07.2014. Orice informaţii sunt la dispoziţia eventualilor cumpărători la tel. 0254.226006 sau 0785.285456. INSOLVENT CONSULT SPRL lichidator judiciar al SC NOMENTANA SRL organizează licitaţie publică în data de 22.07.2014, ora 13:00, la sediul lichidatorului din Deva, str. M. Eminescu, nr. 11, ap. 2, pentru vânzarea următoarelor imobile: - Ansamblu imobiliar format din: Spaţii Depozitare şi Administrative + Bază Agrement şi alte construcţii, situat în Vulcan, str. Preparaţiei, nr. 2, jud. Hunedoara, la preţul de pornire 1.773.375 lei. - Casă cu anexe (teren + construcţii), situată în Dealul Babii, nr. 116, com. Baru, sat Petros, jud. Hunedoara, la preţul de pornire 242.475 lei. - Spaţiu Depozitare, Spaţiu Administrativ, Casă, situat în Vulcan, str. N. Titulescu, nr. 13, jud. Hunedoara, la preţul de pornire 92.325 lei. - Spaţiu comercial situat în Vulcan, str. Aleea Salcâmilor, nr. 7, bl. N2, jud. Hunedoara, la preţul de pornire 55.425 lei. Preţurile mai sus menţionate nu includ TVA. Garanţia de participare la licitaţie este de 10% din preţul de pornire. Caietul de sarcini şi orice informaţii sunt la dispoziţia eventualilor cumpărători la tel. 0254.226006 sau 0785.285456.

DIVERSE

mica publicitate

Composesoratul „Căprioara Breteanu-Bou” anunţă că în data de 13 iulie 2014, ora 11:00, în Sala de marmură a Primăriei Petroşani, va avea loc şedinţa cu toţi membrii composesori. Membru composesor Ion Bunea

ANUNŢ PUBLIC

Vând garaj cu canal de vizitare şi pivniţă situate în Petroşani vizavi de Liceul Economic, având suprafaţa de 25 mp. Înălţimea clădirii şi a uşii permite gararea şi a utilitarelor şi microbuzelor. Este branşat la curent de 380V. Preţ: 4500 euro. Telefon 0721.225359 sau 0768.406967 De vânzare/ închiriere în condiţii avantajoase spaţiu comercial situat în Vulcan, b-dul M. Viteazul, nr. 26 (fostul Orient). Relaţii la telefon 0762.257696

Se apropie un eveniment ce va avea la origine un verdict, o judecată, un răspuns cu tentă oficială pe care îl aştepţi cu sufletul la gură. Nu are rost să te temi de acel răspuns, pentru că el poate fi unul foarte bun, ce va deschide noi perspective pentru tine.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Aşteaptă-te la discuţii în contradictoriu, la controverse şi animozităţi în orice încercare de comunicare, pentru că nici tu, nici ceilalţi nu vă puteţi abţine de la remarci acide.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Te bucuri de o stare de dolce far niente care nu te reprezintă de obicei, pe tine, un om mereu în mişcare, dar probabil aveai nevoie de puşină odihnă.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Ai succes în activităţile desfăşurate în camin, dar şi în afaceri. Este o zi favorabilă planurilor de viitor. Consultă-ţi şi partenerul de viaţă!

Leu (23 Iul - 22 Aug) Discuţia cu o persoană mai matură are efecte contradictorii asupra ta. Pe de o parte, te stimulează să-ţi pui mintea la contribuţie şi să faci planuri măreţe de perspectivă, dar, pe de altă parte, îţi taie un pic elanul.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Nimereşti, pur şi simplu, într-un mediu tensionat în care energiile sunt descătuşate aiurea, fără un motiv anume. Ai avea mai mult de câştigat dacă nu te-ai băga în aceeaşi oală cu cei din jur.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Simţi nevoia să te apropii de reprezentanţii generaţiei total opuse ţie, pentru că de acolo primeşti energia şi informaţia necesară pentru continuarea anumitor proiecte.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

mica publicitate

Vând casă deosebită, pretabilă şi pentru pensiune sau hotel, cu lac pentru peşte, teren de tenis. Telefon 0751.199100

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Dacă un anumit plan a ajuns la final, nu trebuie să-l priveşti ca pe un capăt de drum, ci ca pe o provocare spre etapa următoare.

mica publicitate

SC Armicar Serv Prodex SRL cu sediul în localitatea Petroşani, str. Horea, nr. 1/44, jud. Hunedoara, anunţă depunerea solicitării pentru eliberarea autorizaţiei de mediu pentru activitatea 1071 – Fabricarea pâinii, prăjiturilor şi a produselor de patiserie, având punctul de lucru în localitatea Petroşani, str. Carpaţi (lângă bloc 6), f.n., jud. Hunedoara. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul APM Hunedoara, din Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25, de luni până joi între orele 8:00-16:30 şi vineri între orele 8:00-14:00. Eventualele sesizări şi reclamaţii pot fi depuse în termen de 10 zile lucrătoare de la data publicării anunţului.

Ia o pauză.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Primeşti exact veştile de care aveai nevoie pentru a redresa o situaţie pe care o făceai să pară mai gravă decât era în realitate.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Azi trebuie să te supui cuminte ordinelor autoritare ale altuia mai puternic. Nu o consideri o umilire, dimpotrivă, recunoşti valoarea.

Vrei anunţul tău aici?

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Elanul tău este tăiat de tot felul de contradicţii ce se iscă pe marginea ideilor tale. Parcă toţi s-au aliat azi împotriva ta şi nu sunt de acord cu tine, indiferent ce ai de spus.

Vino la sediul firmei din Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II. Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 mail: zvj2008@yahoo.com

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Eşti captiv în propriile tale frici care nu te lasă să te manifeşti aşa cum ar trebui. Lasă temerile inutile deoparte, eliberează-te de îndoială. Lasă în urmă tot ce te ţine pe loc.

www.zvj.ro

vineri, 11 iulie 2014

PUBLICITATE

HOROSCOP

CMYK

ACTUALITATE

Pentru binele Unităţii de Asistenţă Medico-Socială din Uricani,

Dănuţ Buhăescu în colaborare cu Austria Miercuri, lângă clădirea Unităţii de Asistenţă Medico-Socială din Uricani a oprit un TIR cu număr de Austria, din care oamenii primăriei, aflaţi din timp în aşteptare, au început să descarce mobilier şi echipamente necesare bunei desfăşurări a activităţii unităţii.

Transportul acesta,

asigurat pro bono de către compania de transport Kuehne+Nagel, a ajuns la

Uricani din Salzburg, iar punctul final al său a fost, cum am spus, Unitatea de Asistenţă Medico-Socială. De faţă la întreaga procedură de recepţie a materialelor venite din Austria, primarul Dănuţ Buhăescu a binevoit să ne ofere şi cuvenitele explicaţii.

Am văzut,

împreună cu dumnealui, cum, rând pe rând, din burta TIR-ului au fost extrase 32 de paturi cu telecomandă, care le oferă pacienţilor posibilitatea să stea întinşi în poziţia dorită, 10 scaune, o canapea de masaj, o alta de consultaţii, şase mese, 10 suporţi cu rotile pentru uşurarea mersului bolnavilor cu pro-

bleme la picioare, două noptiere şi trei saltele. Toate aceste materiale, ca şi altele care vor sosi tot din Austria, au fost donate de către căminul de bătrâni din Kuchl. Dar cum a reuşit Dănuţ Buhăescu să colaboreze cu acest azil de bătrâni?

Simplu,

mi-a explicat edilul şef al Uricaniului. Întâmplător, a vorbit despre asta, cum că i-ar fi necesare câteva materiale pentru spital, cu cineva din Uricani de la firma de prelucrare a lemnului – HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER. Compania, care sprijină dintotdeauna comunitatăţile prin implicare directă şi participare în viaţa unor domenii precum cel al sănătăţii, a facilitat pentru Unitatea de Asistenţă Medico-Socială întregul proces de donare şi transport al acestor materiale care vor deservi nevoile locuitorilor din Uricani şi din împrejurimi. Gheorghe OLTEANU

facebook.com/ziarulvaiijiului

şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul VI Nr. 157 11 iulie 2014 4 pagini

ISSN 2068 - 3650

Cuvânt către invitaţi la

Un eveniment care debutează astăzi La 28 iunie 2014 Ion D. Sîrbu ar fi împlinit 95 de ani. Pentru aproape neverosimila lui existenţă aceasta ar fi fost o vârstă matusalemică. Nu s-a grăbit să se stingă înainte de vreme, a trăit până la rotunda vârstă de 70 de ani, dar parcă a vrut să trăiască la intensitate maximă ori, ar zice aceia care cred în destin, aşa i-a fost dat. După copilăria petrecută în colonia minerească multietnică a Petrilei, a trecut printr-o tinereţe tumultuoasă, nu ferită de suspansuri, cu înscrierea la Universitatea din Cluj strămutată la Sibiu în vremea ocupaţiei horthyste, cu participări la şedinţele Cercului Literar al cărui membru a fost, cu plecări pe frontul antisovietic şi reveniri destul de lungi la Sibiu pentru a susţine unele examene. A urmat o dezertare, apoi graţierea fugarului datorită unui comandant înţelegător, absolvirea facultăţii cu un an mai târziu, în 1946, tocmai din pricina mobilizării pe front. Când păreau să mijească zorii unor vremuri mai senine, pentru că Ion Dezideriu fusese reţinut asistent la catedra de estetică a facultăţii clujene, catedră condusă de Liviu Rusu, când se înscrisese la doctorat la Lucian Blaga şi devenise apoi cel mai tânăr conferenţiar, cum singur a spus, Ion D. Sîrbu este exclus din universitate la sfârşitul anului 1948 împreună cu Blaga, Liviu Rusu, D. D. Roşca. Refuzaseră colaborarea cu noul regim comunist abia cocoţat la putere. Pentru ei acele momente au fost începutul calvarului. Privind în urmă şi revăzând cei opt ani petrecuţi de Ion D. Sîrbu în mediul universitar s-ar putea afirma că aceştia au fost cei mai denşi sub aspect intelectual. După aceea va lucra în învăţământul preuniversitar şi în presă, la Cluj şi la Bucureşti, până în 1957. Este anul crucial din viaţa lui Gary. Suportă acum prima arestare şi anchetă. De atunci existenţa lui va lua cu totul alt curs. Destinul l-a purtat apoi prin cumplite închisori şi lagăre de munca ale regimului comunist. După ce acest calvar a luat sfârşit, în februarie 1963, după un scurt răgaz la Petrila şi la teatrul din Petroşani, Ion D. Sîrbu ajunge la Craiova în vara anului 1964. Acolo, în inima Olteniei, îşi petrece Gary Sîrbu ultimii 25 de ani ai vieţii. Acolo, departe de prietenii şi de locurile dragi lui, îşi va scrie el cea mai mare parte a operei. Tot acolo se va stinge din viaţa la 17 septembrie 1989 şi tot acolo îi este locul de veci, în cimitirul Sineasca. Cu toate acestea, gândul lui cel mai persistent, dorinţa lui cea mai fierbinte au fost acelea ale revenirii în oraşul natal, în colonia lui multietnică. Sorţii potrivnici au făcut ca Ion D. Sîrbu să revină rar la Petrila în vremea cât a locuit la Craiova. Iată însă că el se întoarce aici, în oraşul cu vedere spre Parâng, cum singur o spune în scrierile sale, aproape în fiecare an prin organizarea unor evocări, colocvii, lansări de cărţi scrise despre el sau reeditări din opera lui, prin pelerinaje la casa memorială. Cu cinci ani înainte de centenar, ca o prefaţare a acestui eveniment major din postumitatea sa, o sumă de factori în frunte cu Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Craiova, continuând apoi cu Facultatea de Litere a Universităţii craiovene, cu Cenaclul „Boema”, cu sprijinul atât de generos al Asociaţiei Culturale „Rosa Multiflora”, s-au gândit să organizeze doua zile de manifestări dedicate memoriei lui Gary Sîrbu, vieţii şi operei sale. Este aceasta, încă o dată, o întoarcere acasă a lui Gary. Salutând prezenţa dv. aici, la câteva sute de metri de locul unde Gary Sîrbu a văzut lumina zilei, vă dorim şi ne dorim să ne bucurăm împreună de această nouă readucere în prezent a celui care a fost şi va rămâne cel mai de seama scriitor al Văii Jiului şi unul din cei mai pasionanţi, mai atractivi reprezentanţi ai literaturii române contemporane. În numele organizatorilor, Costel AVRAM, Preşedintele Asociaţiei „Rosa Multiflora”

Alături de scriitori din Valea Jiului au fost invitaţi la manifestări: • Gabriel Chifu (vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor din România; director executiv „România literară”, Bucureşti); • Florin Iaru (scriitor, jurnalist, Bucureşti); • Cassian Maria Spiridon (scriitor, preşedintele filialei Iaşi a USR; redactor şef „Convorbiri literare”, Iaşi); • Aurel Pantea (scriitor, preşedintele filialei USR Alba-Hunedoara); • Nicolae Oprea (critic, preşedintele filialei USR Piteşti); • Dumitru Augustin Doman (scriitor, redactor şef revista “Argeş”, Piteşti); • Adi Cristi (scriitor, director la Casa de cultură „Mihai Ursachi”, Iaşi); • Ionel Buşe (scriitor, Craiova); • Jean Băileşteanu (scriitor, Ed. Autograf MJM, Craiova); • Ioan Lascu (scriitor, Craiova).

SPECIAL

vineri, 6 iulie 2014

Fragment din volumul „Ion D. Sîrbu aşa cum a fost” de Ioan Lascu

Un atlet al mizeriei şi o conştiinţă a timpului său Biografia lui Ion D. Sîrbu se leagă, în ultima parte a vieţii, de Craiova, mai exact din 1964 până în 1989, nici mai mult nici mai puţin decât un sfert de veac. A fost probabil, în ciuda multor frustrări şi nemulţumiri, perioada cea mai liniştită şi sigur cea mai productivă din existenţa lui Gary. Încă de pe atunci era departe tinereţea când Lucian Blaga îl poreclise „un atlet al mizeriei”. Înainte de a ajunge în miezul problemei ar trebui făcuţi câţiva paşi înapoi, spre copilăria şi prima tinereţe a lui Gary. El mărturiseşte că Lucian Blaga l-a botezat astfel atunci când scrie o postfaţă la volumul de teatru Arca Bunei Speranţe, apărut în 19821. Erau incluse acolo câteva din cele mai valoroase piese din opera lui dramatică. În acea postfaţă, intitulată În loc de autobiografie, Ion D. Sîrbu îl citează încă o dată pe Blaga. El face referiri la copilărie, la adolescenţă, la perioada tinereţii şi, desigur, la opera lui dramatică. Momentul în care Magistrul i-a spus că vede în el „un atlet al mizeriei” pare a fi fixat în perioada clujeană, când Gary a fost mai întâi profesor la Universitate iar ulterior la un liceu de fete. Nu este singura referinţă autobiografică amplă facută de Sîrbu. El a scris şi altele dintre care una e intitulată Confesiunile elevului lui Blaga, acest text fiind inclus în volumul Ion D. Sîrbu, atlet al mizeriei, primul dintr-o serie de şapte volume de publicistică publicate la Petroşani prin grija lui Dumitru Velea. Volumul a apărut la Editura Fundaţiei „Ion D. Sîrbu” în 1994 şi se subintitulează În loc de autobiografie. După câte ştiu – nu am la îndemână decât primele trei volume – în acea serie Dumitru Velea nu a putut insera şi publicistica lui Sîrbu din ziarele şi revistele mai importante unde el a colaborat ori a lucrat fiind inclusiv redactor, în primul rând materialele din Revista de pedagogie şi din revista Teatru, dintre 19551957, din perioada bucureşteană. Este de aşteptat ca toată publicistica să fie inclusă în ediţia de Opere complete care e de mai multă vreme anunţată să apară sub egida Academiei Române. Confesiunile elevului lui Blaga ce deschide volumul I de publicistică este un text scurt cu referire la un manuscris găsit: „Răsfoind printre lăzile vechi ale mamei mele, am dat peste un uitat jurnal al meu din anul 1952-1953. Lam recitit cu emoţie. E plin de Blaga, a fost anul în care ne-am întâlnit aproape zilnic. «Cuvintele orfice» sunt transcrise în caietul meu, cu scrisul meu, dar se pare că mi le-a dictat. Semnătura de jos e a lui, «cum manu propria». Toată noaptea m-am gândit cum a ajuns la acest sibil[in]ic vers. Şi mi-am adus aminte. Ieri, Blaga a venit la noi şi ne-a citit din ultimele sale versuri. Cu voce rară, egală, Blaga citeşte linear, fără efecte, fără nuanţări. La început te supără acest fel geometric de lectură, dar pe urmă, cu atât mai curat şi mai pregnant se încheagă, în liniştea ascultării, frumuseţea simplă şi adâncă a versului. […]. Ne-am despărţit târziu. Ceaţa neagră a toamnei se lăsase peste arborii desfrunziţi ai parcului «Andrei Mureşanu». Mi-a strigat din poartă: «Cafeaua voastră a fost excelentă; mai vin şi altădată.»” Undeva tot Sîrbu spune că Blaga nu avea nici un viciu; ba, totuşi, avea unul singur: îi plăcea să ronţăie boabe de cafea pe care le ţinea într-un buzunar al vestei. Sîrbu adaugă în încheiere: atunci când avea (N.B.). Iată, dacă toată viaţa lui Sîrbu, începând din tinereţe, este plină de Blaga, putem spune că sintagma „atlet al mizeriei” îl caracterizează în bună parte, poate jumătate din viaţa lui se înscrie sub acest frontispiciu. În loc de autobiografie este o postfaţă, scrisă în 1981, unde Sîrbu vorbeşte despre viaţa lui până 1

la venirea la Craiova, apoi vorbeşte şi despre Craiova şi într-un context spune: „În Craiova mi-a devenit clar că nu se poate trăi fără rădăcini, fără certitudine, fără istorie.” El îşi făcea o retrospectivă a vieţii şi se căuta pe sine în trecut, îşi căuta strămoşii, dar, de fapt, îşi căuta un loc în această lume a Craiovei, un oraş străin, despre care nu ştia nimic, dar unde a fost nevoit să vină. Şi dintr-odată această spunere: „Şi dintre voi toţi, declarase Blaga la unul din cenaclurile Cercului Literar, Gary mi se pare a fi cel mai nefericit. Nu numai că este un atlet al mizeriei (s.m., I. L.), un campion al ghinioanelor istorice, dar este singurul dintre voi care a fost orfan de limba maternă.” Cum am spus şi în alte rânduri, Ion D. Sîrbu era, printre membrii Cercului Literar sibian de studenţi şi scriitori în devenire, singurul de origine proletară. Blaga spune acum aceste lucruri foarte limpede şi se referă în încheiere la faptul că Gary a fost orfan de limba maternă fiindcă ştia că acesta, născut în colonia multietnică de la Petrila, nu învăţase limba română din fragedă pruncie, vorbea stricat româneşte, zice el, când a ajuns la şcoala primară. Acolo, în colonie, se vorbeau amestecat cele trei limbi importante din acea parte a Imperiului Astro-Ungar, adică maghiara, germana şi româna. Tot Ion D. Sîrbu spune că nu vorbeau literar nici maghiara, nici germana, vorbeau în dialect, aşa cum şi mama lui vorbea tot în dialect limba cehă. Aşadar micuţul Sârb Dezideriu ajuns la şcoală nu are nici o limbă maternă şi îşi aduce aminte că atunci când învăţătorul l-a întrebat ce religie are, care e limba lui maternă, el a fost şocat, s-a bâlbâit şi n-a putut spune decât „Sunt doar un copil.” Am amintit şi episodul cu săteanul jian care a fost văzut de el şi de tovaraşii de joacă trecând prin colonie şi batjocorit fiind cu vorbe urâte în ungureşte. Colonia era un fel de melting pot, unde nu numai limbile se amestecau ci şi sângele oamenilor, Gary însuşi facând parte dintr-o familie mixtă. Până să capete o personalitate distinctă sub aspect etnic, lingvistic şi cultural, trebuia să mai treacă o vreme; Ion D. Sîrbu s-a declarat însă fără ezitare – când a devenit conştient de propria persoană – român şi ortodox. Una peste alta, o existenţă mutilată a trăit el, fără ca acelora care l-au oprimat să le pese în vreun fel. A fost invitată să intervină în această a patra micronferinţă dedicată lui Ion D. Sîrbu cercetătoarea Clara Mareş de la Institutul Român de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoriei Exilului din România, autoarea cărţii Zidul de sticlă. Ion D. Sîrbu în Arhivele Securităţii, rod a peste trei ani de investigaţii. Iată primele ei cuvinte rostite în emisiune: „Pentru mine este un privilegiu să ajung din nou şi din nou la Craiova, un nume care mi-a fost adeseori în minte atâta vreme cât am scris cartea care l-a avut în centru pe Ion D. Sîrbu. Din fericire e o carte ale cărei ecouri continuă şi în această perioadă şi cu acest prilej tot mai mulţi oameni vor afla despre Ion D. Sîrbu şi despre originalitatea şi despre eroismul cu care s-a opus regimului comunist rămânând un om integru.” Simona Lica, realizatoare la Radio „Oltenia” Craiova şi moderatoarea celor opt emisiuni dedicate lui Gary, m-a pus în legătură directă cu Clara Mareş. I-am transmis următoarele: „Mă bucur că sunteţi alături de noi! Vreau să insistăm puţin asupra sintagmei devenite celebră – «Ion D. Sîbu, un altet al mizeriei» – a cărei paternitate îi revine lui Lucian Blaga, cel care îl căinează spunând că e şi cel mai nefericit dintre membrii Cercului Literar dar şi un campion al ghinioanelor istorice. Blaga se referea

şi la originea lui Gary, şi la perioada de război petrecută de el pe frontul de est, ca şi la perioada de început a activităţii de universitar. Eu cred că e necesar să punctăm: de ce «campion al ghinioanelor istorice»? Mai cred că cea mai neagră perioadă a lui Ion D. Sîrbu a fost aceea legată de anchete şi de închisoare. Dumneavoastră ce credeţi?” Răspunsul vine prompt: „Da, eu am constatat cât de profetic a fost cuvântul lui Blaga în momentul în care a pronunţat o vorbă de duh care ulterior s-a dovedit un traseu biografic. Dacă iniţial cei doi se puteau raporta la ghinioanele istoriei care l-au smuls pe soldatul Sîrbu de la Universitate şi l-au trimis pe front, unde Sîrbu trăieşte retrageri succesive pentru că se pare că imediat ce ajungea el pe front, acolo începea retragerea şi haosul… Sîrbu transformă această experienţă directă într-o metaforă a vieţii lui şi constată cum, de fapt, toată societatea din jurul lui trăieşte un proces de reflux, fiindcă şi el se vede un etern înfrânt al războaielor pierdute. Asta ar fi o metaforă pe care omul de litere ar fi capabil s-o înţeleagă, să o spună despre viaţa lui. Dosarele de securitate pe care eu le-am văzut certifică faptul că Blaga a avut dreptate pentru că Sîrbu a fost un atlet al mizeriei întreaga sa viaţă. Din păcate perioada aceea de început, cu războiul şi cu marginalizarea anilor ’50, a fost doar prologul. Imediat cum ajunge la Bucureşti, după nici un an (?), Ion D. Sîrbu este arestat la 17 septembrie 1957 şi apoi începe, de fapt, coborârea în infern. Sunt cercurile gradate ale infernului pe care el le coboară şi care se numesc anchete, interogatorii, puşcării, supraveghere, suspiciune, ostilitate, presiune, interdicţie, marginalizare. Toate aceste «culoare» – eu aşa le-am văzut – sunt culoare pe care atletul mizeriei, Ion D. Sîrbu, le-a parcurs întreaga sa viaţă. Practic, de la anchetele care încep în 17 septembrie 1958 [a doua oară?], avem interogatoriile despre prieteni, despre Magistrul său… Trebuie notat că Sîrbu este, poate, singurul caz din Cercul Literar de la Sibiu care a refuzat să-şi degradeze Maestrul şi astfel şi pe sine. Are tăria să refuze – vă daţi seama în ce condiţii, torturile erau la ordinea zilei în subsolurile Ministerului de Interne – şi totuşi Sîrbu refuză să-şi maculeze profesorul cu un preţ nemaipomenit. Apoi avem prima condamnare penală din 14 februarie 1958 care îl pedepseşte la un an de închisoare pentru vina de a nu fi fost turnător benevol şi a nu se fi dus de bună voie la Securitate să toarne despre o discuţie la care a asistat, între Ştefan Augustin Doinaş şi Marcel Petrişor… Omisiune de denunţ se numea atunci această infracţiune. Numai că acesta este doar un preludiu. Sîrbu nici nu are timp să părăsească culoarele anchetelor, este o navetă pe care el o face între Jilava şi Ministerul de Interne, pentru că foarte repede începe o nouă anchetă. O anchetă la care eu am văzut cu stupoare că e vorba de aceleaşi probe pe care şi ancheta anterioară le discutase: exact aceeaşi omisiune de denunţ despre revoluţia din Ungaria plus o piesă despre mineri, despre revolta minerilor din 1941, de fapt era Sovromcărbune. E alt cerc pe care el coboară… De fapt nici nu este bine condamnat… Practic nu este bine condamnat, nu-şi începe detenţia şi este reanchetat pentru nişte probleme pe care teoretic ancheta le stabilise deja. Astfel este practic condamnat pentru aceleaşi vini la şapte ani de închisoare corecţională.” Am intervenit cu o completare: „I s-a comutat totuşi încadrarea juridică: în loc de «omisiune de denunţ» s-

Aceasta este părerea care s-a acreditat îndeobşte. Ion D. Sîrbu se referise şi anterior la acest moment, de pildă în o Convorbire consemnată de Nicolae Pop în 1978 şi intitulată „O piesă tipărită ca şi o poezie şi un roman, rămâne pentru secole un semn a cât, cum şi cu ce adâncime filosofică ai interpretat epoca şi viaţa ta”. Convorbirea a fost reprodusă în volumul Ion D. Sîrbu, atlet al mizeriei, publicat de Dumitru Velea la Editura „Fundaţia Culturală I. D. S.”, Petroşani, 1994. Iată pasajul: „Blaga urmărind odiseele mele, într-o şedinţă a Cercului literar de la Sibiu, m-a onorat cu o definiţie pe care eu, astăzi, am tot dreptul să o consider profetică. Mi-a spus aşa: «Gary (acesta era numele mic cu care ma alintau colegii şi fetele generaţiei mele), tu eşti un atlet al mizeriei»”. (loc. cit., p. 39; s.m., I.L.).

vineri, 11 iulie 2014

au referit la «uneltire contra ordinii sociale».” Clara Mareş: „Exact! Vina este acum mult mai gravă şi practic vedem cum un scriitor, de la masa lui de lucru, creând o ficţiune, devine un agent care doreşte să răstoarne ordinea de stat. Asta spune foarte mult despre pericolul pe care regimul comunist îl intua în scriitori. Din păcate imaginea asta de pericol exploziv nu şi-a pierdut-o Sîrbu niciodată. Eu am constatat – şi dosarele îmi confirmă această impresie – că frica comuniştilor, a securiştilor, a ofiţerilor, fie doljeni, fie bucureşteni sau activişti de partid, i-a făcut să vadă totdeauna un pericol maxim în libertatea pe care Ion D. Sîrbu şi-o lua în scrierile sale.” Am intervenit iarăşi cu încă o informaţie: „Ion D. Sîrbu, în afară de ceea ce a îndurat în închisori şi în lagăre de muncă forţată, a trebuit să înfrunte rigorile supravegherii şi în libertate… Era, aşa cum a scris Marius Ghica într-un studiu din 1996 publicat în Ramuri, «un exilat intra muros». Vorbeşte şi despre exilul interior dar şi despre acea serie de interdicţii care i-au marcat apoi libertatea după ieşirea din închisoare. Atunci nu a putut fi angajat nicăieri, apoi s-a angajat, la câteva luni, ca ajutor de vagonetar la mina Petrila, continuând cu venirea la teatrul din Petroşani ca muncitor la scenă… Iar dreptul de semnatură i s-a acordat abia în 1967.” Clara Mareş continuă: „Eu am constatat că această dată, 1967, este data în care expirau interdicţiile civile pe care sentinţa din ’59 le pronunţase. Practic regimul a avut grijă, în cazul lui Ion D. Sîrbu, ca sentinţa să fie urmată până la capăt deşi situaţia era complet diferită în cazul altor scriitori care acceptaseră să scrie ori pe placul regimului, ori să-şi tempereze vocea. Constat cu uşurinţă că Doinaş era un personaj creditat cu încredere şi căruia i se permitea să călătorească inclusiv în Occident, iar prietenului lui, condamnat pentru aceeaşi vină de a fi participat la discuţia buclucaşă despre revoluţia budapestană, îi este interzis dreptul de semnatură până în august 1967. Diferenţa de tratament îmi spune foarte mult şi despre diferenţa de periculozitate sau despre diferenţa de control pe care regimul nu era capabil să o aplice [la fel] asupra lui Sîrbu şi Doinaş. Practic Doinaş devine un agent al lor pe care ei se puteau baza, iar Sîrbu este marginalizat şi este un personaj pe care nu se poate pune bază pentru că el şi-a păstrat integral libertatea de exprimare şi de gândire.” Mi-am permis o nouă intervenţie fiind de acord cu cele spuse de Clara Mareş, dar având de adăugat încă ceva: „Sigur că da! Şi încă un aspect: Sîrbu este adus la Craiova, un oraş complet străin, cum spune, în raport cu ceea ce era el de fapt şi cu ceea ce era personalitatea şi gândirea lui – era un nordic, aşa cum se declara – tocmai pentru a fi dislocat din Valea Jiului, din mijlocul minerilor săi, pentru a se elimina, cred eu, orice posibilitate ca Sîrbu să-i atragă în vreun fel, să le deschidă minţile sau chiar să-i instige. Când el a vrut să se ducă în Valea Jiului, în timpul grevei din 1977, 1-3 august, a fost straşnic monitorizat de Securitate şi cred că i s-a interzis să părăsească domiciliul din Craiova.” Clara Mareş, în replică: „Este absolut antologică confruntarea din 2 august 1977 pe care eu am găsit-o atât în Jurnalul… lui Sîrbu dar şi în informările şi rapoartele ofiţerilor; este unul din cele mai incandescente documente pe care le-am găsit în dosarul lui Sîrbu pentru că, dacă nu ne surprinde să citim în jurnal despre cât de furios a fost şi cum a strigat la ofiţeri reproşându-le că îi încalcă drepturile de cetaţean liber, de cealaltă parte a barierei avem ofiţerii care, practic în cuvinte de lemn, spun exact aceleaşi lucruri – faptul că Ion D. Sîrbu le-a rezistat, i-a înfruntat, că discuţiile au fost foarte-foarte aprinse, iar documentul se încheie spunând : «Nu se poate trata cu el, este nebun pentru că numai un nebun ar fi avut curaj să vină la Securitate şi să înfrunte ofiţerii superiori, aşa cum a făcut-o el.» Ăsta mi s-a părut un compliment teribil pe care Securitatea îl face rezistenţei şi eroismului lui Ion D. Sîrbu.” O ultimă intervenţie, mai amplă, a mea: „Aş vrea să discutăm un ultim aspect – faptul că Sîrbu a fost supravegheat de Securitate, faptul că i se montau microfoane în locuinţă – sigur că cel mai important era în telefonul de la care el vorbea – faptul că, după câte ştiu şi din cartea lui Mihai Barbu, Memoriile lui Ion D. Sîrbu. O reconstituire, el a fost urmărit permanent şi de turnători, în număr de 29, spune tot Barbu…” Clara Mareş: „Eu vă spun că turnătorii lui Ion D. Sîrbu numără peste 250 de persoane!! Vă mai spun că din cei 32 (?) de ani de urmărire din momentul 1964 când Sîrbu ajunge la Craiova, până în momentul 1989 când Sîrbu decedează, sunt luni întregi în care zi de zi toate conversaţiile din casa familiei Sîrbu sunt monitorizate integral! Sunt sute şi sute de pagini… Deci din şapte volume câte are dosarul, trei sunt cele mai groase dosare, cele cu interceptarea tehnică din casă. Periodic ofiţerii făceau rapoarte pentru instalarea unui nou set de microfoane fiindcă exista ceva carei deranja… Deşi aveau microfoane în telefon, aveau nevoie de microfoane şi în bucătărie! Sîrbu mergea în bucătărie şi vorbea iar microfonul din sufragerie nu putea să-l recepteze. Sau există un raport care spune: «Acum nu auzim ce se întâmplă din cauza zgomotului maşinii de spălat.» Eu am constatat că apartamentul acela minuscul în care Ion D. Sîrbu şi Elisabeta Sîrbu îşi duceau viaţa a fost înţesat cu microfoane şi totuşi niciodată n-au fost satisfăcuţi de cantitatea de informaţii pe care o primeau. Frustrarea mea vine din faptul că, spre final, probabil, benzile de magnetofon care mergeau în continuu erau atât de pline încât cineva făcea o selecţie şi frustrarea vine din faptul că aceste benzi probabil s-au distrus, distrugând în acelaşi timp nişte amintiri unice pentru că există la un moment dat o însemnare în care ofiţerul spune: «Şi acum Sârbulescu – ăsta era numele de cod, unul dintre ele – îşi aminteşte despre Lucian Blaga.» Şi ofiţerul, idiot, nu notează ce spune Sîrbu despre Blaga. Sunt nişte lucruri care sunt pierdute iremediabil.” Adaug: „Nu-i mai interesa Blaga, pentru că el murise deja în 1961.” Din nou Clara Mareş: „Da! Pe de altă parte, aceste documente care îl prezintă

SPECIAL III direct, fără nici un fel de mască, fără nici un fel de interfaţă pe Ion D. Sîrbu, microfoanele din casă, sunt cele în care eu l-am găsit pe Ion D. Sîrbu cel mai corect, este adevăratul Sîrbu… Acolo este adevăratul Sîrbu pentru că îl vezi, îl simţi uman, îl simţi înjurând, îl simţi palpitând şi-l vezi efectiv – atunci nu mai ai nevoie de pelicula asta deformatoare pe care Securitatea o pune în rapoartele ei şi poţi să-ţi faci propriile tale idei. Pentru mine documentele astea de tehnică operativă au fost şi un calvar şi o bucurie. Au fost un calvar pentru că aveam senzaţia că şi eu mă uit pe gaura cheii alături de ofiţeri – este senzaţia asta de intimitate violată profund resimţită de către cercetător – iar pe de altă parte îţi dai seama că astea sunt documente de primă mână şi că acolo ai de a face cu subiectul direct: el este cel care vorbeşte şi ofiţerul este doar mâna care copiază vorbele.” Intervin din nou: „Sîrbu a fost surprins în intimitatea lui deplină, fără a fi cenzurat şi fără a se autoncenzura pentru că în scris vrând-nevrând intervine şi autocenzura…” Clara Mareş încheie: „Mai mult sau mai puţin, pentru că încet-încet Sîrbu însuşi îşi dă seama de dimensiunea acestui aparat de supraveghere şi începe să se cenzureze… începe să-şi încredinţeze mai degrabă gândurile hârtiei şi nu vorbelor, nu mai are încredere în cuvinte. Apoi una din cele mai mari pedepse ce i-au fost aplicate lui Sîrbu la Craiova‚ şi el o spune, este singurătatea cumplită. Sunt ani şi ani în care el se simte complet singur şi izolat şi dacă ar fi să enumăr dintre nenorocirile pe care atletul mizeriei Ion D. Sîrbu le-a traversat ar fi puşcăria, dar ar fi şi singurătatea craioveană, exilul intern pe care a trebuit să-l suporte în ultimii ani de viaţă.” Am mulţumit Clarei Mareş spunând: „A fost o mărturie mai mult decât revelatoare despre Ion D. Sîrbu din partea unei cercetătoare care a pus mult suflet în ceea ce a făcut, investigând în profunzime dosarele.” Simona Lica: „M-a şocat o mărturisire a lui Ion D. Sîrbu care spunea că e mai bine că în acei ani a rămas în închisoare. Bunul Dumnezeu, ca să-l scape de rău, l-a luat de guler şi l-a trimis în puşcărie!” Răspund: „În ceea ce priveşte spaţiul carceral comunist şi acea represiune fără precedent care s-a abătut asupra oamenilor dintr-o parte de lume, îndrăznim să spunem că Dumnezeu a avut grijă ca să păstreze martorii pentru că asemenea fapte abominabile trebuia neapărat date în vileag, trebuia să fie spuse… Mare parte din ei s-a prăpădit în acele lagăre, nu doar de reeducare, cum spuneau şefii regimului, ci de exterminare. Au fost alţii care au rezistat până la sfârşit şi au depus, când au putut, mărturie despre acele grozăvii. Ion D. Sîrbu este unul dintre acei supravieţuitori care depune mărturie nu neapărat despre puşcărie – am spus doar că din demnitate el a vorbit foarte puţin despre suferinţele lui de încarcerat. Apoi depune el mărturie despre spaţiul concentraţionar din afară, fiindcă după cum s-a zis nu o dată, frumos, dar dureros, toţi «eram închişi afară». Ion D. Sîrbu exilat intra muros, cum bine a spus Marius Ghica, înseamnă exilat acasă nu alungat, surghiunit, obligat să plece departe. Clara Mareş avea dreptate să vorbească despre acea singurătate a lui Gary suportată de el cu multă-multă greutate şi în faţa căreia se revolta. De aicea defularea lui Ion D. Sîrbu, fapt prin care el devine o conştiinţă a timpului său. El avea nevoie să spună, să se mărturisească, să se defuleze. Fără îndoială, Sîrbu a fost o victimă a regimului. Iată ce spune chiar el, la un moment dat, în Jurnal…: «Dar actul acesta de reabilitare post mortem, ca act moral şi victorie a libertăţii de creaţie nu poate fi considerat în nici un caz egal cu actul interzicerii unei cărţi şi cu uciderea la zidul infamiei politice a unui condei şi a unei conştiinţe. E ca şi când, după ce ai fost bătut, murdărit, răstignit, o altă generaţie, din motive de modă şi oportunism, vine şi ne pune flori pe mormânt». Aşa scrie Ion D. Sîrbu în Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, la pagina 126 din volumul II, ediţia întâi. Sîrbu face aceste consideraţii gândindu-se la reabilitarea, în U.R.S.S, a marelui scriitor Boris Pasternak, care a fost o victimă a regimului sovietic – i s-a interzis să participe la festivitate şi să primească Premiul Nobel, iar romanul Doctor Jivago nu i-a fost publicat decât târziu, în timpul regimului Gorbaciov. Gary Sîrbu vrea să spună că zadarnică este această reabilitare postumă din moment ce aceluia care a fost victima unui regim politic i s-a interzis să publice, i s-a interzis libertatea de a se exprima, de a se face cunoscut ş.a.m.d. Degeaba se face pelerinaj la mormântul unui asemenea om dacă în viaţă el a fost cu totul marginalizat şi oprimat. În această postură era şi Sîrbu. Viaţa contează, viaţa este marea operă a lui, aşa spune el: „Adevărata mea operă este viaţa mea”, deoarece el a scris aproape numai ceea ce a cunoscut şi a trăit. Nu i-a uitat pe delatori şi pe torţionari dar nu sa răzbunat niciodată, a mărturisit despre ei, i-am citat pe Al. Mirodan şi pe Andrei Băleanu, undeva e amintit şi Tudor Vornicu, iată că a fost suspectat şi Ştefan Aug. Doinaş… În ce priveşte demnitatea personală Sîrbu a fost exemplar, modelul fiind Lucian Blaga, şi el marginalizat de regimul comunist, supus unor interdicţii inclusiv interzicerea dreptului de semnătură. La fel şi tatăl său, Ion Sîrbu, care este o adevărată coloană morală a personalităţii lui Gary.” Simona Lica întreabă dacă închisoarea l-a ferit pe Sîrbu de capcanele societăţii comuniste. Cred că într-un fel răspunsul este afirmativ. În închisoare el a rezistat, nu a trădat. Capcanele societăţii comuniste erau la tot pasul iar ceea ce i-au oferit închisoarea şi urmărirea permanentă ca experienţă-limită a devenit mărturia lui colosală despre ce a însemnat un spaţiu carceral şi opresiunea dusă până la ultimele limite. Este o mărturie care contează mult pentru istoria vie a românilor, fiindcă, aşa cum am spus, este exemplară. Rezistenţa aceasta despre care se vorbeşte puţin, care este minimalizată, a fost o rezistenţă tăcută, împotriva căreia organele represive ale statului comunist au luptat cu toată îndârjirea dorind definitiva ei anihilare. IOAN LASCU

IV SPECIAL

vineri, 11 iulie 2014

Avertisment pentru prieteni Ioan Lascu s-a născut la 9 ianuarie 1951, în apropierea Petroşanilor, la câţiva kilometri de Petrila multietnică a lui Ion D. Sîrbu. A studiat literele române şi franceze la Universitatea din Bucureşti. Acum se îndeletniceşte cu învăţământul literelor franceze la Universitatea din Craiova. A venit în oraşul de pe Jiul de jos prin 1983. Acolo locuia şi Gary Sîrbu, de prin 1964. S-a întâlnit rar, dar bine, cu năstruşnicul petrilean, etern doctorand în filozofie şi fost deţinut politic, moderat scriitor în viaţă şi geniu după moarte. A avut revelaţia lui Gary Sîrbu cel neostoit în revolta lui anticomunistă prin 1991, odată cu publicarea volumului I din Jurnalul unui jurnalist fără jurnal. Apoi Ion D. Sîrbu l-a cucerit definitiv, astfel că la un deceniu de la plecarea lui în lumea de dincolo Ioan Lascu a fost poate cel dintâi care i-a dedicat o monografie: Un aisberg deasupra mării. Eseu despre opera postumă a lui Ion D. Sîrbu. A reînnoit-o în 2009, prin ediţia a doua. Ioan Lascu s-a mai încercat în ale scrisului în şase volume de versuri, două de proză scurtă şi vreo nouă de eseuri. Scrisul în mai multe game şi umbra lui Gary la Craiova (şi în Valea Jiului) nu-i vor da pace niciodată. Caracterul de vădită oralitate a textelor ce ca referinţe biografice sau ca vorbe de duh, în se desfăşoară, începând de aici mai la vale, cea mai mare parte fiind consemnate de către privirilor tuturor celor interesaţi de viaţa şi de însuşi Ion D. Sîrbu. Acest amănunt este puţin şi în scrierile fabuloase ale lui Ion Cu sprijinul Fundaţiei „Rosa Multifora” D. Sîrbu e datorat expunerii libere în nişte emisiuni radiofonice – un ciclu de opt microconferinţe despre Ion D. Sîrbu susţinut la Radio „Oltenia” Craiova, cu spri- Lansarea, astăzi, orele 17, la Casa de cultură Petrila jinul competent al realizatoarei Simona Lica, în răstimpul scurs între 16 mai şi 4 iulie 2012, cu ocazia împlinirii a 93 de ani de la naşterea scriitorului. Am convenit amândoi să-l evocăm, cât am putut, la modul viu şi spontan, pe Gary Sîrbu, care, după cum a opinat criticul şi profesorul universitar Nicolae Oprea chiar în una din convorbirile noastre, intrase într-un con de umbră. Dialogurile şi expunerile libere pot fi amendabile şi chiar sunt pe alocuri – fraze mai lungi şi mai complicate, repetiţii, reveniri, pasaje mai puţin limpezi pot apărea inevitabil în texte. Totodată nu ne-am putut asuma exactitatea ad litteram a tuturor citatelor, mai multe fiind reproduse din memorie, astfel că sub favoarea lui Gary a cărui mare temere era aceea acest aspect ni se poate reproşa şi o lipsă de că va muri nepovestit ! Era oare o frică de rigoare. Este o mică vină pe care o lăsăm tot în anonimat sau una şi mai mare, anume că odată s e a m a c a r a c t e r u l u i o r a l ş i s p o n t a n a l cu el vor fi îngropate şi adevărurile unei vieţi cu convorbirilor despre Gary. Am preferat prin valoare de mărturie la un eventual proces al urmare spontaneitatea şi dinamismul în comunismului ?! În această a doua carte, Ion D. Sîrbu aşa detrimentul unei absolute rigori livreşti, ca să zic aşa. Dacă astfel stau lucrurile, n-au fost indicate cum a fost, subintitulată Convorbiri despre Gary, în note de subsol nici sursele livreşti ale se regăsesc de asemenea destule idei reluate şi respectivelor citate, cu atât mai mult cu cât dezvoltate din prima, Un aisberg deasupra mării. multe dintre ele circulă deja în cercurile literare Eseu despre opera postumă a lui Ion D. Sîrbu,

aparută, cum am spus deja, în 1999 şi reeditată în 2009. Pe scurt, în mintea mea şi – nu mă îndoiesc – a tuturor prietenilor lui, Ion D. Sîrbu a rămas atât de viu, de actual, încât reluarea unor idei, opinii, raporturi, scurte relatări, nu este o greşeală ci o subliniere şi readucere în prezent, ca o dovadă a valorii scriitorului, a perenităţii lui. Ion D. Sîrbu aşa cum a fost se doreşte o poveste, una din numeroasele poveşti posibile, fatalmente parţiale din nefericire, despre cum a gândit, a vieţuit şi a creat Ion D. Sîrbu, omul, scriitorul, o figură de neuitat a vieţii cotidiene a Craiovei, contemporan încă al multora dintre noi şi personalitate fulminantă şi pentru aceia care îl cunosc doar din scrierile lui inteligente, spumoase, năstruşnice, surprinzătoare şi… dureroase. Dureroase neuitând că viaţa lui Gary a fost marcată de multe interdicţii, sinuozităţi, privaţiuni şi suferinţe. La convorbirile despre Gary au fost invitate să ia parte radiofonic câteva personalitaţi care au scris ori au pus la cale editarea şi difuzarea unor cărţi despre Ion D. Sîrbu. Ne-am bucurat astfel de intervenţiile pertinente ale lui Nicolae Oprea şi Mihai Barbu (de câte două ori), Clara Mareş, Maria Graciov şi Dumitru Velea, cărora le mulţumim sincer pentru disponibilitate, pentru promptitudine şi pentru contribuţiile efectiv inedite, atât de atractive, la dezvoltarea subiectelor propuse. În câteva texte sunt inserate pasaje din înregistrări radiofonice ale lui Ion D. Sîrbu, obţinute prin demersurile devotatei realizatoare de emisiuni Simona Lica de la Radio „Oltenia” Craiova, căreia i se cuvin, de asemenea, sincere şi călduroase mulţumiri. Iată deci cum a fost posibilă materializarea încercării noastre de a-l readuce, încă o dată, în conştiinţa celor interesaţi de viaţa şi de opera lui, pe Ion D. Sîrbu, cel care a fost viu, şi-a pus întrebări, a suferit şi a creat printre oameni ca noi.

A fost tipărit volumul „Ion D. Sîrbu aşa cum a fost” de Ioan Lascu

Ioan LASCU