1488 18.07.14

CMYK

Pentru că Băsescu a complicat inutil lucrurile, Legea amnistiei fiscale pentru profesorii din Vale – din nou la mâna parlamentarilor

P. 2

Ieri, Universitatea Petroşani i-a decernat prof. univ. dr. ing. Iohan Neuner, rectorul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, titlul de „Doctor Honoris Causa”

Ziar ul Vaii Jiului P. 3

La Vulcan, astă seară, Folk şi rock la „Ţugu”

La Biserica din Valea de Brazi, Acoperiş şi trotuar noi

P. 12

P. 6

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4423 lei 1$ = 3,2821 lei 1₤ = 5,6175 lei

vineri, 18 iulie 2014 Anul VII nr. 1488 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Dacă nu pot reinstaura pacea între paşnicii cetăţeni şi câinii vagabonzi,

Primăria şi Consiliul local Petroşani trebuie să întocmească de urgenţă harta cu zonele de risc canin Câinii au pus stăpânire pe un

Miercuri, pe la orele 15, în parcarea din careul din proximitatea blocurilor din zona Avram Iancu (bl. 9, 9 A, 13, 7, 5 A), municipiul Petroşani, subliniem municipiul, dl. J., după ce şi-a parcat maşina, a avut parte de o surpriză neplăcută.

Dintre cei 10 lătrăi vagabonzi, care mai de care mai voinic, ce şi-au găsit adăpost printre cele 40 de maşini parcate acolo, un dulău mare, alb-negru, a sărit pe ghinionistul cetăţean. Deşi era înnorat, dulăul şi-a înfipt din senin, fără milă şi resentimente, colţii în piciorul drept al cetăţeanului J. Care cetăţean a luat urgent drumul… urgenţei, cu maşina personală, urmărit o bună bucată de drum de haita de câini.

De amintit faptul că la această cutremurătoare scenă a asistat şi fetiţa d-lui J. Aceasta, de când a văzut pe viu cum a fost muşcat tatăl ei, se află în stare de şoc, nemaivrând să iasă din casă.

La spitalul de urgenţă, dl.

J. a fost consultat, i s-a făcut un antitetanos, i-a fost curăţată şi bandajată plaga. (Foto 1) A doua zi, adică ieri, a ajuns la Spitalul din Vulcan, pentru a i se face vaccinul antirabic. Care nu i s-a administrat. În schimb, după ce i s-a dat o reţetă cu tratament antibiotic, i s-a recomandat – pe bune, nu e glumă! - să urmărească javra atacatoare. Vestea bună ar fi că, dacă dulăul nu moare în 10 zile, înseamnă că dl. J. nu va avea probleme suplimentare de sănătate.

Foto 1

Vestea rea ar fi ca, în timpul pândei de 10 zile, cetăţeanul nostru să mai fie muşcat o dată (nu neapărat la acelaşi picior, în acelaşi loc). Şi, dacă, Doamne fereşte, va fi muşcat de alt câine, pe cale consecinţă, dl. J. va trebui să-l urmărească şi pe acesta, dedicându-şi astfel viaţa urmării câinilor vagabonzi.

Menţionăm că în această zonă, situată în buricul târgului, nu la mama dracului, această haită terorizează de multă vreme cetăţenii municipiului Petroşani.

Menţionăm că nu doar dl. J. a fost muşcat în această zonă. Ironia sorţii face ca şi dl. S. să fi fost compostat tot joi, dar mai de dimineaţă, de acelaşi dulău alb-negru. Norocul a fost că omul se afla, oricum, în drum spre medicul de familie ca să-şi ridice reţeta. Care, în urma muşcăturii, s-a îmbogăţit şi cu alte medicamente. „Norocul meu e că am fost îmbrăcat în trening, şi nu în pantaloni scurţi. Totuşi, şi aşa m-a compostat”, a spus d. S. Dinspre blocurile de la „Hermes” ne sosesc zilnic ştiri la fel de ameninţătoare. Dl. C. a ieşit cu soţia la cumpărături. Au făcut doar câţiva paşi şi au trebuit să se întoarcă. Într-un oraş în care câinii sunt agresivi, iar autorităţile dorm pe ele, vagabonzii de câini fac planul oamenilor.

Doamna K., care locuieşte chiar în spatele Primăriei Petroşani, ne-a povestit cu lux de amănunte cum, într-o noapte, terorizaţi de lătratul javrelor, locuitorii din bloc au ieşit în grup ca să alunge câinii

municipiu, în această privinţă, fără stăpâni Numărul cetăţenilor muşcaţi creşte alarmant Deşi vacanţă, copiii din zonele în care haitele fac legea, tremură de frică şi nu mai vor să iasă nici măcar la joacă Câinii atacă mai nou şi ziua, nu doar în cremenea nopţii Pe acest fond de nesiguranţă maximă, dacă autorităţile nu vor interveni, este posibil să asistăm la nedorite şi blamabile carnagii canine

vagabonzi.

Dacă Serviciul Judeţean pentru Ocrotirea Animalelor fără Stăpân Hunedoara, sau cum s-o mai fi numind acesta, se dovedeşte ineficient, cel puţin la Petroşani, atunci Primăria şi Consiliul Local Petroşani trebuie să întocmească de urgenţă harta de risc canin al Petroşaniului şi să o aducă la cunoştinţa cetăţenilor prin bătaie de tobă ca în vremurile trecute. Când, reţineţi, autorităţile chiar rezolvau cu eficienţă problema câinilor vagabonzi, trecând, zilnic, la cele veşnice sute de lătrăi. Dacă o să ascultăm iar scuza aia imbecilă că nu ne dă voi legea, că lătrăii sunt ai lui Moloţ, că nu avem ce face, atunci îi vom ruga de domnii care trebuie să vegheze la siguranţa cetăţeanului să ne lase-n pace şi să nu ne mai cerşească voturi cu minciuni că vor rezolva problema câinilor vagabonzi.

Oamenii când muşcă sunt sancţionaţi, vezi cazul fotbalistului Alexis Sánchez, care a fost suspendat un timp din activitatea sportivă. Deci, dacă oamenii plătesc când muşcă, atunci câinii vagabonzi, care nu sunt o specie pe cale de dispariţie, de ce n-ar plăti?

Marian BOBOC P.S. Într-unul din blocurile care străjuiesc această parcare locuieşte chiar dl. Vişan, de la S.P.D.A.P.P., serviciu care s-a ocupat de gestionarea acestei probleme. Din informaţiile noastre rezultă că, până la această oră, dl. Vişan nu a fost încă muşcat de javre…

2

LA ORDINEA ZILEI Pentru că Băsescu a complicat inutil lucrurile,

Societate comercială angajează urgent

Legea amnistiei fiscale pentru profesorii din Vale – din nou la mâna parlamentarilor

în condiţii avantajoase dispecer taxi.

Relaţii la telefon 0766.301.556.

După ce preşedintele Traian Băsescu a trimis, la începutul acestei săptămâni, o cerere de reexaminare asupra Legii privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, situaţia dascălilor din Vale care ar fi scutiţi de returnarea sporului salarial rămâne în mâinile parlamentarilor. Ştim deja că, în această lege retrimisă Parlamentului de preşedinte, este vorba de exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială pe care personalul încadrat în unităţile de învăţământ din localităţile Lupeni, Petroşani şi Vulcan, trebuie să le restituie ca urmare a deciziilor de impunere emise de angajatori, drept consecinţă a constatării de Curtea de Conturi a unor prejudicii.

Sindicaliştii din educaţie susţin că e vorba despre o greşeală mai veche şi dascălii din Vale nu trebuie să plătească pentru ea. „Greşeala a fost semnalată încă din 2010 domnului Funeriu, ministrul Învăţământului de atunci. Este evident că banii au

Şi totuşi,

Se pare că vin chinezii la C.E.H. Conform declaraţiilor directorului general al Complexului Energetic Hunedoara (CEH), Aurel Niculescu, de săptămâna viitoare vor începe negocierile cu o companie chineză, în vederea retehnologizării grupului energetic numărul 4 de la termocentrala Mintia şi pentru realizarea instalaţiilor de desulfurare la grupurile energetice 3 şi 4.

Este vorba de un contract important, cu o valoare estimată între 200 şi 220 de milioane de euro. Finanţarea lucrărilor de modernizare se va face în baza unui acord

de tipul credit furnizor, banii venind de la chinezi, iar rambursarea va fi făcută în zece ani, cu trei ani termen de graţie. „Sperăm să negociem într-un timp rezonabil acest contract, astfel încât să putem începe lucrările până la sfârşitul anului”, a declarat directorul general al CEH. Într-o primă etapă, chinezii se vor întâlni, luni cu ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Niculescu, apoi aceştia vor veni la negocieri la sediul termocentralei Mintia.

După cum se ştie deja, conducerea CEH mai negociază, cu un consorţiu polonez, un credit de 248 milioane de lei pentru modernizarea exploatărilor de subteran de la minele Lonea, Livezeni, Lupeni şi Vulcan.

Mihaela PETROŞAN

La şedinţa ordinară a Consiliului Local Petroşani,

A fost amânat doar proiectul „Instant Int” Ieri s-a desfăşurat o nouă şedinţă ordinară a Consiliului Local Petroşani. Pe ordinea de zi au existat 8 proiecte, plus alte 8 suplimentare, deci un total de 16 proiecte, 15 dintre ele devenind hotărâre.

Singurul proiect care n-a trecut, el nefiind de altfel nici măcar supus la vot, fiind amânat pentru şedinţa viitoare, a fost proiectul nr. 6 de pe ordinea de zi, care viza „aprobarea concesionării prin licitaţie publică a unei parcele de teren în suprafaţă de 380 mp, situată pe strada Avram Iancu, zona fostului Cinematograf Parângul”. Cum consilierul local Florin Mârza a cerut

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Ghinion:

L-a lovit chiar unchiul său!

Un puşti din Vulcan a traversat neatent strada şi a fost accidentat de către un autoturism care venea dinspre Petroşani. Întâmplarea a făcut ca la volanul maşinii care l-a lovit pe copilul de opt ani să se afle chiar unchiul său.

Evenimentul rutier

s-a petrecut miercuri seara, în Coroeşti, în apropierea fostului complex comercial „Mercur”.

Minorul B. Florin a traversat şoseaua, dinspre complex, pe un loc al acesteia nemarcat cu trecere pentru pietoni. În plus, un autoprintr-un amendament ca această concesionare să fie turism de un an, cu drept de prelungire dar şi cu specificaţia parcat îl făcea pe băiat să fie aproape complet asclară în contract că consiliul local poate oricând să ancuns privirii automobiliştilor care veneau dinspre uleze contractul dacă e nevoie de terenul respectiv Petroşani. pentru vreun proiect de interes general iniţiat de administraţia locală, zona fiind chiar în buricul târgului, Întâmplarea a făcut consilierii şi primarul Tiberiu Iacob-Ridzi au căzut de ca puştiul să fie surprins şi lovit chiar de către auacord ca la următoarea şedinţă proiectul să apară toturismul Fiat Brava condus de către unchiul lui schimbat, cu aceste cereri, urmând să se supună atunci B. Cosmin în vârstă de 27 de ani, care venea de la la vot. Înainte de asta la faţa locului o comisie din serviciu. Băieţelul a suferit un traumatism craniocadrul primăriei va analiza necesitatea acestei cereri şi cerebral şi a fost dus de urgenţă la spitalul din toate datele pe care solicitantul le va prezenta. SolicPetroşani. Şoferului, care a fost testat alitarea acestui teren a fost făcută de către societatea coolscopic, rezultatul fiind zero, i-a fost deschis „Instant Int” Petroşani, cu scopul de a amenaja o pardosar penal pentru vătămare corporală din culpă. care, aceasta fiind de altfel firma care administrează Gheorghe OLTEANU acum fostul cinematograf. (C.B.)

)

Ziarul Vaii Jiului

fost luaţi corect, dar, dintr-o inconsecvenţă între instituţii, s-a ajuns în această situaţie. Sporul prevăzut prin lege a fost verificat de toate organismele responsabile - Ministerul Educaţiei, Ministerul Muncii, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara, Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale Hunedoara -, numai Curtea de Conturi a considerat că banii nu s-au acordat legal. Legea amnistiei fiscale pentru profesori este lucrată împreună cu Sindicatul din Învăţământul Preuniversitar Hunedoara. În plus, am găsit înţelegere la doi parlamentari hunedoreni, care ne-au sprijinit. În acest moment, legea se reîntoarce în Parlament şi, în luna septembrie, va reintra în discuţie. Mizăm pe faptul că Parlamentul o va retrimite spre promulgare, iar preşedintele nu va mai avea posibilitatea să o refuze”, a declarat Paul Rusu, liderul Sindicatului din Învăţământul Preuniversitar Hunedoara.

De menţionat că în momentul de faţă nu se fac popriri pe salariile dascălilor din Valea Jiului pentru recuperarea acestui spor.

Mihaela PETROŞAN

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO. Administrativ / Publicitate: Daniela FILIMON - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Ieri,

Universitatea din Petroşani i-a decernat prof. univ. dr. ing. Iohan Neuner, rectorul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, titlul de „Doctor Honoris Causa” Sala de şedinţe a Senatului Universităţii din Petroşani a găzduit ieri un moment festiv, important pentru mediul academic, din care face parte şi Universitatea din Petroşani: decernarea titlului de „Doctor Honoris Causa” de către Universitatea din Petroşani d-lui prof.univ.dr.ing. Iohan Neuner, rectorul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti.

Sala Senatului arhiplină La eveniment au participat, pe lângă distinsul profesor şi inginer bucureştean, soţia dumnealui, trei cadre didactice şi de conducere din cadrul universităţii bucureştene, rectorul Universităţii din Petroşani, prof. univ. dr. ing. Aron Poantă, membrii Consiliului de Administraţie din cadrul UP, preşedintele Senatului Universităţii din Petroşani, conf.univ.dr.ec. Ilie Răscolean, membrii Senatului, prorectorii UP şi decanii facultăţilor de profil din cadrul UP, o parte dintre foştii rectori sau decani.

După un scurt mesaj de bun venit şi după alte câteva informaţii legate de eveniment, făcute de preşedintele Senatului Universităţii din Petroşani, conf. univ. dr. ec. Ilie Răscolean, şi apoi de către rectorul Aron Poantă, s-a trecut efectiv la acordarea titlului. Apoi, distinsul profesor şi inginer bucureştean Iohan Neuner a adresat un speach, urmat de o prezentare plăcută şi interesantă, susţinută cu suport video, tema aleasă fiind legată de istoria ingineriei româneşti şi eu-

ropene, dar şi de sintagma „unde suntem şi spre ce ne îndreptăm”, ca tehnică şi omenire.

Mulţumiri „Vă mulţumesc din suflet pentru acest moment deosebit din viaţa mea şi pentru aprecierea pe care o aveţi pentru mine aici, la Petroşani. Nu este pentru prima oară când sunt aici, prima dată am fost în anul 1972. Ca întotdeauna, mă bucur când vin la Petroşani, să revăd adevăraţi prieteni. Întotdeauna m-am simţit bine la universitatea de aici, la fel de bine ne-am simţit şi la Bucureşti, ori de câte ori au venit cadre cu funcţii de răspundere la universitatea noastră. Pot să afirm că între cele două universităţi au existat întotdeauna legături foarte bune şi de cooperare, ne-am completat foarte bine pe programele de studii de la noi şi pe programele de studii de aici. Nici nu mi-aş fi dorit să obţin în altă parte un astfel de titlu decât la Petroşani. M-am bucurat foarte mult când am fost anunţat de decizia dumneavoastră şi încă o dată vă mulţumesc din suflet”, a spus printre altele prof. univ. dr. ing.

Iohan Neuner.

Propunere pentru acordarea titlului de Doctor Honoris Causa a fost făcută de conducerea Facultăţii de Mine, fiind apoi avizată de consiliul facultăţii şi în cele din urmă de către CA. În şedinţa Senatului, în data de 29 aprilie 2014, membrii Senatului au aprobat, în unanimitate, conferirea titlului de Doctor Honoris Causa domnului prof. univ. dr. ing.

Iohan Neuner, prin hotărârea 42 din 2014. Joi, preşedintele Senatului, conf. dr. ec. Ilie Răscolean, a citit această hotărâre şi l-a felicitat încă o dată pe profesorul şi inginerul bucureştean.

Figură proeminentă Din „Laudatio”, citit de către prof.univ.dr.ing.

Aron Poantă, rectorul Universităţii din Petroşani, am reţinut câteva date legate de activitatea prestigioasă şi de pregătirea ştiinţifică şi didactică a rectorului Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, cel care a intrat de joi în galeria celor care au primit de-a lungul vremii înalta distincţie de Doctor Honoris Causa la Petroşani, acordată de universitatea din localitate.

Prof.univ.dr.ing. Iohan Neuner, rectorul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, s-a născut la 3 decembrie 1951. A absolvit Institutul de Construcţii Bucureşti, Facultatea de Căi Ferate, Drumuri, Poduri şi Geodezie în anul 1975 şi a lucrat ca inginer la O.C.O.T. Ilfov până în anul 1979. În activitatea didactică şi ştiinţifică, dl.

www.zvj.ro

vineri, 18 iulie 2014

profesor Neuner a ocupat funcţiile de asistent, până în 1990, şef lucrări (1990-1994), conferenţiar (1994-2001) şi profesor până în prezent. În activitatea de conducere, prof. univ. dr. ing. Iohan Neuner a ocupat funcţiile de şef de catedră, între 1996-2000, apoi de decan al Facultăţii de Construcţii timp de 8 ani, din 2000 până în 2008, de atunci ocupând funcţia de rector al Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, până în prezent.

Posedând o bună pregătire în inginerie şi pe partea ştiinţifică, cu o activitate bogată de profesor constând în seminarii, lucrări practice, proiecte de an şi de licenţă, disertaţie, prelegeri la mai multe discipline, cu funcţii în cadrul universităţii bucureştene, profesorul Iohan Neuner a devenit de-a lungul anilor membru şi preşedinte la opt asociaţii profesionale, respectiv organizator în diverse comitete ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Dăm aici doar trei exemple, sugestive: preşedinte al comitetului de organizare a conferinţei europene de cadastru „European Conference on Cadastre – Paving the way to the future” (din 2010), preşedinte al comitetului de organizare al „Internacional Simposion on Strong Vrancea and Risk Mitigation” (în 2007), membru în comitetul de organizare al primului simpozion internaţional „GPS Technology Applications, Internaţional Symposiom and Exhibition” (în 1995, la Bucureşti).

Mai trebuie să ştiţi că prof.univ.dr.ing. Iohan Neuner a fost bursier DAAD în anii 1990, 1992, 1994 la Geodatisches Institut din cadrul Universităţii din Hanovra, Germania. Este conducător de doctorat din anul 2009 şi a fost referent ştiinţific în 26 de comisii de susţinere a multor teze de doctorat susţinute la instituţii de prestigiu, precum Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Universitatea Gh. Asachi” Iaşi, Academia Tehnică Militară Bucureşti, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti, şi, de ce nu, Universitatea din Petroşani. În prezent profesorul Neuner este membru al Agenţiei Spaţiale Române (ASR) în comitetul „Satellite Navigation”, membru delegat de ASR în „European Space Agency” (Agenţia Spaţială Europeană) în comitetul „Bordon Satellite Navigation” al ESA. Mai amintim aici şi alte comisii din care distinsul profesor bucureştean face parte: membru în Comisia Naţională a României pentru UNESCO, preşedintele Asociaţiei Internaţionale de Geodezie a Academiei Române, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe din Bavaria, membru fondator al Uniunii Geodezilor din România şi preşedintele acestei uniuni.

Pentru activitatea sa, prof.univ.dr.ing. Iohan Neuner a obţinut numeroase distincţii şi diplome, dintre care amintim: diploma de asistent emerit în anul 1983, Ordinul – Meritul pentru Învăţământ în Grad de Comandor în 2004 sau Diploma şi Medalia „Profesor Bologna”, în acest an.

Corneliu BRAN

EVENIMENT

3

4

SPORT

Astăzi

În ligile a II-a şi a III-a

Până acum - doar 40 de echipe

Prin Petroşani şi Petrila trec riderii Cea mai importantă competiţie de enduro din România, Redbull Romaniacs, care a început de marţi la Sibiu, va trece, astăzi, prin Petrila şi Petroşani.

Competiţia la care va lua parte şi petroşeneanca Sorina Sandu împreună cu tatăl ei, Sorin, se desfăşoară pe parcursul a cinci zile, pe o distanţă totală de 600 de kilometri.

Riderii au de trecut obstacole create din butuci de lemn, cauciucuri ori maşini, toate fiind făcute pentru competiţia off-road din următoarele patru zile. Traseul măsoară zilnic între 100 şi 200 de kilometri, iar amatorii, ca şi experimentaţii, sunt trataţi în mod egal, aşa încât competitorii au de muncit până la finish. În Valea Jiului se va ajunge, astăzi, urmând să plece spre Sibiu sâmbătă dimineaţa, unde va fi finishul.

Favoritul RedBull Romaniacs 2014 este britanicul Graham Jarvis, câştigătorul ultimelor trei ediţii, asta după ce în acest an rivalul său, Alejandro Gomez, a fost nevoit să declare forfait, din cauza unei accidentări.

La competiţie participă şi vedeta Antenei 1, Dani Oţil. „I-am autorizat să treacă pe drumul public, unde o să fie prezentă şi poliţia locală din Petrila. Circulaţia nu

Atletism

Lidera lumii ratează Mondialele Florentina Marincu, dubla campioană mondială de atletism în 2013, de la CNS „Cetate” Deva, sportiva numărul unu a judeţului, va absenta de la Campionatele Mondiale ale juniorilor I, din SUA, din cauza accidentării suferite la finalul lunii iunie.

Sportiva, antrenată de Nicolae Alexe, a

va fi închisă, iar riderii vor fi la Petrila în jurul orei 12:00 şi vor circula în condiţii normale de trafic”, a declarat viceprimarul Petrilei.

După ce vor traversa Petrila, aceştia vor ajunge în faţa Primăriei Petroşani unde traficul va fi închis.

Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, a declarat într-o conferinţă de presă că sistemele de desfăşurare a Ligilor a II-a şi a III-a vor fi adaptate în funcţie de numărul de echipe înscrise. În sezonul 2014-2015, Liga a II-a ar urma să fie formată din două serii a câte 14 echipe, iar Liga a III-a 6 serii a câte 14 echipe. Până acum, singurul lucru cert în privinţa eşaloanelor inferioare ale fotbalului românesc este data la care se va pleca la drum: 30 august. Până luni, la Liga a II-a se înscriseseră 10 echipe din 28, iar la Liga a III-a şi-au arătat intenţia de a participa la competiţie doar 30 de formaţii din 84! „Sunt câteva principii în noul ROAF, printre care şi unul prin care o echipă poate refuza promovarea. Şi echipa care termină pe primul loc poate merge în eşalonul imediat inferior, dacă nu mai are capacitatea financiară necesară. Pe 21 iulie vom vedea exact numărul de echipe înscrise la Liga a II-a şi la Liga a III-a. Acum două zile la Liga a II-a erau înscrise 10 echipe, iar la Liga a III-a - 30 de echipe. Cu siguranţă, vor fi echipe care nu se vor înscrie şi va trebui să adaptăm sistemul în funcţie de numărul de echipe.

Pentru că nu o să invităm echipe să joace în competiţiile organizate de FRF”, a declarat Burleanu.

Unica formaţie din eşalonul al treilea din judeţ, FC Hunedoara, îşi va afla adversarii, cel mai probabil, la finele acestei luni, după ce Comitetul Executiv al FRF a luat decizia să prelungească termenul de depunere a dosarelor până la 20 iulie, din cauza numărului redus de echipe care şi-au arătat intenţia de a se înscrie în Ligile a II-a şi a III-a.

rămas în afara lotului României care a plecat în America, cu toate că era calificată la competiţie şi reuşise la concursul în care s-a accidentat să stabilească cea mai bună performanţă mondială a anului la categoria sa de vârstă. „Tratamentele urmate imediat după accidentare, în baza primelor investigaţii, s-au dovedit ineficiente.

Când Florentina a încercat să efectueze o alergare de viteză pe elan a resimţit din nou dureri. Din acest motiv au fost făcute noi investigaţii, iar rezultatul RMN-ului a relevat existenţa unor rupturi fibrilare şi o desprindere parţială a tendonului. În ciuda unor intense trata-

mente, durerea a persistat şi am fost obligaţi să renunţăm la planurile de a concura la Campionatul Mondial. Săptămâna trecută, a fost la Deva pentru a se edifica asupra stării de sănătate a Florentinei directorul Lotului Naţional de Juniori, iar când medicul i-a spus că nu poate garanta că ea va fi aptă de competiţie s-a renunţat oficial la competiţie. Nu am vrut să forţăm şi să meargă accidentată la concurs, doar pentru a vizita America. E păcat de ceea ce se întâmplă, mai ales că ea era la un nivel foarte bun cu pregătirea şi avea mari şanse de a fi pe podium”, a declarat antrenorul Nicolae Alexe.

facebook.com/ziarulvaiijiului

La „Trofeul Cetăţii”

Record de şahişti Una din cele mai importante competiţii de şah din judeţ, „Trofeul Cetăţii” (ediţia a XXVI-a), are loc în această săptămână, între 14-20 iulie, în organizarea Clubului de Şah Deva. Competiţia se adresează atât seniorilor, cât şi copiilor, la ea luând startul concurenţi din tot judeţul. Nu mai puţin de 20 de şahişti de la clubul din Vulcan participă la acest trofeu.

CSM Jiul Petroşani a fost reprezentat cu succes la categoria copii de: Dragoş Vişănescu, Andrei Popescu, Octavian Bumbac, Răzvan Avram şi Adina Scafariu, care s-au întors, deja, cu medalii.

La copii au participat 58 de şahişti din Reşiţa, Ploieşti, Timişoara, Cugir, Arad, Deva, Vulcan şi Petroşani.

Maximum de puncte a fost 6/7 de unde rezultă că a fost un turneu foarte strâns, primii 3 fiind la egalitate de puncte.

Dragoş Vişănescu şi Andrei Popescu au adunat câte 4 puncte fiecare. „Dacă cu Dragoş eram obişnuiţi cu rezultate printre cele mai bune, Andrei Popescu a fost o plăcută surpriză. Octavian Bumbac s-a clasat imediat în spatele lor, cu 3,5 puncte. Răzvan Avram a pierdut din nou

Dragoş Vişănescu: „La Deva am jucat cu adversari şi cu 5 ani mai mari ca noi, adversari care se luptă pentru medalii la naţionale".

Andrei Popescu: „A fost un lucru fantastic pentru mine să obţin 4 puncte într-un turneu cu o medie de vârstă mai mare ca a mea”.

Octavian Bumbac: „Cu puţin mai multă atenţie, eram mult mai sus în clasament”.

Răzvan Avram : „Avem nevoie de mai multe astfel de turnee. În prima rundă am învins o fată cu 5 ani mai mare ca mine, bucuria a fost imensă".

Adina Scafariu: „Păcat că am început atât de bine, dar nu este uşor să ţii pasul 7 runde cu adversari atât de puternici, care joacă peste 10 turnee de acest nivel pe an. Noi suntem doar la al doilea în acest an, după naţionale". în ultima rundă la un coleg, de această dată în faţa lui Andrei, dar a terminat concursul cu 3 puncte.

Adina Scafariu, după ce în primele runde a plecat ca din tun, clasându-se între primii 6 din concurs, oboseala şi-a spus cuvântul pe parcurs, terminând concursul cu 2,5 puncte. Nu poţi să le ceri mai mult la aceşti copii care, după maxim 6 luni de pregătire, îşi depăşesc limitele şi se înfruntă cu adversari care au minim 2 ani de pregătire. Şahul este un sport căruia în Valea Jiului nu i se dă foarte multă atenţie; dacă mergi prin şcoli să întrebi care vrea să-l practice, aproximativ 90% dintre copii nu îţi răspund cu afirmativ”, a declarat antrenorul Alin Elvis Apostu.

Fotbal. Liga a IV-a

Primii la pregătire CNS Cetate Deva, revelaţia sezonului trecut al Ligii a IV-a, a început pregătirea pentru noul sezon. Echipele din Vale o vor lua la drum, cel mai probabil, în prima zi din luna august.

Sub comanda antrenorului Marius Sîrbu s-au prezentat 13 jucători la primul antrenament al verii al devenilor. Astfel, din trupa sezonului trecut au fost prezenţi Beldean, F. Olariu, M. Olariu, Şumuţiu, Boloş, Chelariu, Dărăban şi Herci.

Noutăţile sunt: Vîrtan, Dosan, Lintaru, Suciu (toţi FC Hunedoara) şi I. Cristea (Şoimul Băiţa). A absentat fundaşul Emanuel Lăcătuş.

Plecările certe de la gruparea deveană sunt: portarul Andrei Cobliş, Lupşa şi Medrea.

Prezenţa jucătorilor din Vale, Farcaş şi Zaharia, este incertă, fiind posibil ca aceştia să revină în Petroşani. Obiectivul devenilor este clasarea pe locurile 1-3.

www.zvj.ro

vineri, 18 iulie 2014

Fotbal. Cupa României

Popice

Campioana - calificată prin neprezentarea adversarului Retezatul Haţeg, campioana judeţului, şi-a asigurat prezenţa în Faza a II-a a Cupei României Timişoreana, dar fără să joace.

Haţeganii s-au calificat mai departe, „la masa verde”, după ce adversarii lor, cei de la Jiul Rovinari, nu s-au mai prezentat la partida programată miercuri după-masa la Haţeg, din cauza problemelor financiare.

Nici la Haţeg nu se ştie cu certitudine situaţia jucătorilor, având în vedere faptul că multora dintre ei le-au expirat contractele de joc, iar mulţi vor să revină, acasă, în Valea Jiului.

Petrilenii şi-au reluat pregătirile Medaliaţi cu bronz în ediţia din sezonul trecut al campionatului naţional, popicarii de la Inter Petrila şi-au reluat pregătirea la popicăria din oraş.

Nu mai puţin de 14 popicari se vor afla şi în acest sezon sub comanda antrenorului Marcel Dobrică. „Obiectivul nostru este participarea, şi în acest an, la turneul final, adică în primele patru echipe din ţară. Noutatea este că anul acesta am înscris în competiţie şi echipa de juniori”, a declarat antrenorul Marcel Dobrică.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

SPORT

5

CMYK

6

ACTUALITATE La Biserica din Valea de Brazi,

Acoperiş şi trotuar noi

Afară, deasupra uşii de intrare în biserica din Valea de Brazi, se află o pictură înfăţişându-l pe Sfântul Mucenic Gheorghe în luptă cu balaurul. Sub ea stă scris că a fost dăruită de către primarul de atunci al Uricaniului.

I-am auzit pe unii

de aici vorbind că zugrăveala aceasta ar fi, de fapt, singura operă de binefacere pe care primarul respectiv ar fi făcut-o bisericii din Valea de Brazi al cărei hram este, după cum bine aţi dedus, sărbătorit la 23 aprilie de ziua Sfântului Mucenic Gheorghe. Nu sunt la curent, aşa că nu pot să ştiu câtă dreptate ar putea fi în afirmaţia lor şi, ca urmare, mă feresc să fac comentarii pe tema asta şi mă voi referi strict la ceea ce am văzut, marţi, la faţa locului.

Am văzut că se profită UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI

Instrumente Structurale 2007-2013

din plin de orice oră a zilei în care nu plouă, pentru a se merge înainte cu lu-

comunicat de presČ 18.07.2014

Asta pe de-o parte,

Finalizare Contract de LucrČri

enoriaşii care vin la slujbele ţinute de preotul paroh Daniel nu vor mai fi nevoiţi să calce în noroi atunci când, aşa după cum e rânduiala, trebuie făcut înconjurul sfintei biserici acesteia. Tot prin grija Primăriei Uricani se execută un trotuar lat de 2,5 metri în jurul bisericii. Acesta se face din pavelele şi bordurile care, în centrul

“Reabilitarea StaɃiei de Tratare a apei JieɃ Ăi sistemele de clorinare pentru localitČɃile Lupeni, Vulcan Ăi Aninoasa” – VJ-CL03’’ Prin prezentul comunicat vČ informČm cČ în data de 18.07.2014, ora 10, va avea loc la StaɃia de tratare a apei JieɃ, recepɃia oficialČ a obiectivului “Reabilitarea StaɃiei de Tratare a apei JieɃ Ăi sistemele de clorinare pentru localitČɃile Lupeni, Vulcan Ăi Aninoasa” – VJ-CL03’’ contract de lucrČri nr. 4/C/25 din 25.01.2012, parte din Proiectul Major «Extinderea Ăi reabilitarea infrastructurii de apČ Ăi apČ uzatČ în JudeɃul Hunedoara (Valea Jiului)», proiect cofinanɃat din Fondul de Coeziune prin Programul OperaɃional Sectorial «Mediu» – Axa prioritarČ 1 – Extinderea Ăi modernizarea sistemelor de apČ Ăi apČ uzatČ, 2007-2013.

Valoarea contractului: 9.233.536,70 lei (fČrČ TVA) Perioada de execuɃie: 28 luni Perioada de notificare a defectelor: 12 luni Beneficiar: SC Apa Serv Valea Jiului SA Consultant Supervizare: SC D&D SAFE SRL PetroĂani Constructor: SC MONI IMPEX SRL În cadrul contractului de lucrČri au fost executate urmČtoarele categorii de lucrČri: -Reabilitarea staɃiei de tratare JieɃ cu o capacitate a staɃiei de 12.960 m3/zi.

-StaɃia de reclorinare a apei Vulcan -StaɃia de reclorinare a apei Lupeni -StaɃia de reclorinare a apei Aninoasa Contractul contribuie la îmbunČtČɃirea serviciilor prestate de SC APA SERV Valea Jiului SA, la extinderea ariei de acoperire cu infrastructurČ Ăi la îmbunČtČɃirea calitČɃii apei, serviciilor Ăi mediului Ăi conformarea la cerinɃele stipulate de Directivele Europene în domeniu. Îndeplinirea obiectivelor stabilite prin contract a fost posibilČ numai printr-o cooperare activČ între pČrɃile implicate, o înɃelegere corectČ Ăi completČ a problemelor apČrute pe parcursul perioadei de implementare si o rezolvare pozitivČ a acestora.

InformaɃii suplimentare referitoare la proiect se pot obɃine de la sediul SC APA SERV Valea Jiului SA cu sediul în Municipiul PetroĂani, Strada Cuza VodČ 23, – Dept. U.I.P. – telefon 0254.543.144, fax 0254.546.672, Email: contact@asvj.ro, persoanČ de contact doamna Monica Tarcea, Manager Proiect.

SC APA SERV Valea Jiului SA Strada Cuza Voda 23, Petroûani, Judeŗul Hunedoara Telefon: 0254.543.144, Fax: 0254.546.672, piu.asvj@gmail.com, www.asvj.ro

facebook.com/ziarulvaiijiului

crul la acoperişul sfântului lăcaş. Partea dinspre şosea a fost deja complet acoperită cu tablă lindab, iar acum schelele sunt montate în partea dinspre grădină. Operaţiunea de înlocuire a vechiului acoperiş a fost posibilă datorită celor 30.000 de lei, trei sute de milioane, pe stil vechi, pe care Primăria Uricani i-a alocat special pentru această lucrare.

oraşului, au fost înlocuite cu altele noi.

Trebuie musai spus că alte două asemenea au fost terminate de curând, tot cu sprijinul primarului Dănuţ Buhăescu, şi la celelalte aşezăminte de cult ortodox din Uricani.

Gheorghe OLTEANU

CMYK

Adevăruri trunchiate

CEH este pe marginea prăpastiei?

Într-o conferinţă de presă organizată ieri, la Deva, preşedintele organizaţiei judeţene Hunedoara a PNL, Mircea Ioan Moloţ, a ţinut să critice atitudinea liderilor hunedoreni ai PSD, care nu trag un semnal de alarmă privind situaţia Complexului Energetic Hunedoara (CEH) şi consideră acest complex o feudă de familie.

Referindu-se la unele informaţii publice promovate de PSD Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ a ţinut să precizeze că adevărul despre CEH ar fi spus, de socialdemocraţi, doar trunchiat, cum dă bine politic. „N-am observat nimic spunânduse de Complexul Energetic Hunedoara, cum că este într-o prăpastie şi am atras atenţia, am tras semnalul mai demult că va fi într-o situaţie delicată, la un pas de insolvenţă. Şi n-o spun eu, o spune directorul de la Închideri de Mine din

Costel Avram:

„Apa Serv Valea Jiului merge deja pe profit şi nu face partizanate politice” Prezent ieri la Deva, în cadrul unei conferinţe de presă organizate de conducerea PNL Hunedoara, directorul general al Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram, care este şi vicepreşedinte al liberalilor hunedoreni, a ţinut să precizeze că societatea pe care o conduce, în revitalizarea căreia, cu ceva vreme în urmă, nu credea nimeni, a ajuns să fie model şi pentru alte societăţi de profil din ţară şi a trecut pe profit. „Apa Serv Valea Jiului a trecut, de la situaţia când era să fie închisă, la situaţia când nu mai avem niciun leu datorie la bancă, nu mai avem niciun leu datorie la stat. Mergem pe profit, dar

PNL Hunedoara

Îl sprijină pe Klaus Iohannis Liberalii hunedoreni au hotărât, ieri, în Biroul Permanent Judeţean, să dea sprijinul lor candidatului propus pentru alegerile prezidenţiale Klaus Iohannis, cel care ocupă, în acest moment, funcţia de preşedinte al formaţiunii.

PNL Hunedoara va participa la Congresul din data de 26 iulie 2014 cu o delegaţie de 20 de membri de partid, delegaţie care a fost stabilită în şedinţa de ieri a Biroului Permanent Judeţean al organizaţiei. „În şedinţa de astăzi (ieri, 17 iulie, n.r.) am stabilit membrii liberali ce vor fi prezenţi la Congresul din 26 iulie şi pentru Delegaţia Permanentă care va avea loc luni. Dăm votul PNL Hunedoara pentru candidatul la funcţia de preşedinte Klaus Iohannis”, a declarat Mircea Ioan Moloţ, preşedintele PNL Hunedoara. Moloţ a mai declarat că varianta Crin Antonescu are argumente negative care nu pot fi neglijate, chiar dacă liderul liberal este susţinut în continuare şi respectat pentru majoritatea

vineri, 18 iulie 2014

www.zvj.ro

Valea Jiului, domnul Anghel Aurel, cumnatul domnului Cristian Resmeriţă, care spune că la ora asta Complexul Energetic Hunedoara are datorii la această Societate de Închideri de Mine de 45 de milioane de lei, dintre care 25 de milioane sunt cu o vechime mai mare de 60 de zile. Aş vrea să reamintesc că, în momentul în care s-a retras directorul nostru, de bună voie şi nesilit de nimeni, aveau în cont o jumătate de miliard şi era pe drum altă jumătate de miliard.

(Vorba vine s-a retras, Petre Drăgoescu este, bine mersi, director general adjunct al SNIMVJ; un alt liberal, Adrian Petrar, este director la mina Uricani; şi, în fine, Sorin Rosmenteniuc, tot liberal, este directorul minei Vulcan; deci, informaţia corectă, d-le Moloţ, e că oamenii PNL-ului sunt în continuare la încasare – n.r.). În decurs de câteva luni au ajuns la datorii, la o sumă care ne

analizăm foarte bine situaţia şi discutăm cu toţi primarii din Valea Jiului.

Am adus 40 de milioane de euro, la sfârşitul anului terminăm toate lucrările pe care le-am început şi, după cum spun cei de la POS-Mediu, suntem premianţii dintre toate societăţile din România. Acum suntem în situaţia să mai luăm încă 90 de milioane de euro, contractul pentru asistenţa tehnică cu POS-Mediu a fost încheiat. În Valea Jiului niciun primar nu este PNL-ist, dar Consiliul Judeţean a dat din cota de finanţare cel mai mult. Nu a contat culoarea politică, important este că cetăţenii din Valea Jiului vor avea apă şi canal peste tot. Atât staţia de la Valea de Peşti, cât şi cea de la Jieţ vor fi modernizate. Chiar mâine (astăzi n.r.) vom face o recepţie la staţia Jieţ, unde sunt echipamente de ultimă generaţie. Asta fac liberalii”, a declarat Costel Avram.

deciziilor sale. „Am avut o dezbatere serioasă astăzi în birou, până s-a dat votul pentru Iohannis. Au fost discuţii pro şi contra, dar vreau să spun că în unanimitate s-a votat pentru Iohannis.

Din păcate, domnul Antonescu a făcut un lucru pe care puţini lideri de partid o fac, şi anume a încercat să atragă toate reacţiile negative ale partidelor, ale populaţiei, asupra persoanei lui, crezând că salvează, în acest fel, partidul. A făcut şi nişte greşeli tactice, cea mai mare considerând că a fost ieşirea de la guvernare. Trebuia făcută, dar nu şi-a ales bine momentul. Ieşirea de la guvernare, ruperea alianţei, trebuia făcută mult mai repede, în momentul în care Ponta şi cu Băsescu au făcut acea coabitare şi şi-au pus procurorii. Alianţa s-a făcut tocmai pentru a răsturna acest regim – regimul Băsescu. Am ieşit de la guvernare într-un moment nepotrivit, şi comunicarea a fost foarte proastă cu cetăţenii, foarte mulţi sancţionându-ne pentru acest lucru”, a mai spus preşedintele organizaţiei judeţene Hunedoara a PNL.

sperie şi care pune în pericol siguranţa a mii de familii. Ce e mai tragic e că termocentrala de la Mintia se va închide şi jumătate din populaţia Devei va rămâne fără căldură. Deşi trag mari speranţe că noul director Nicula, unchiul senatorului Nicula - complexul e pe familii, pe rubedenii, şi merge foarte bine -, să găsească înţelegere să facă ceva în aşa fel încât devenii să nu sufere la iarnă”, a declarat Mircea Ioan Moloţ. La rândul său, vicepreşedintele PNL Hunedoara, Tiberiu Balint, a ţinut să avertizeze că declaraţii în exclusivitate ale directorului general al CEH în conferinţe de presă de partid sunt anormale. „Cred că la conferinţa de presă de ieri (miercuri n.r.) s-a întâmplat un lucru fără precedent şi sancţiunea ar trebui să şi-o aplice tocmai PSD-ul. Pentru prima dată, un director al Complexului Energetic Hunedoara susţine o conferinţă de presă în sediul PSD anunţând disponibilizările care se fac. Situaţia în care se află Complexul Energetic Hunedoara i se datorează PSD-ului, pentru că a fost o entitate nou constituită şi avea zero datorii.”, a spus Tiberiu Balint.

Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

OIPOSDRU

Brahms International

Proiect cofinanɃat din Fondul Social European prin Programul OperaɃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 InvesteĂte în oameni!

Comunicat de presČ 18.07.2014 SC EURO JOBS SRL în calitate de Partener naɃional 2, în parteneriat cu SC Brahms InternaɃional SRL - Beneficiar Ăi FundaɃia ācoala ComercialČ Ăi de Servicii BacČu – Partener naɃional 1, anunɃČ ConferinɄa de lansarea a proiectului cu titlul: ”CASSE - Calificarea angajaɃilor servicii la standarde europene”, ID 136390, ce va avea loc luni 21 iulie 2014, orele 11, cofinanɃat din Fondul Social European prin Programul OperaɃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, demarat la 30 aprilie 2014, în sala de ConferinɃe a Bibliotecii UniversitČɃii PetroĂani.

Obiectivul general al proiectului îl constituie îmbunČtČɃirea adaptabilitČɃii angajaɃilor din sectorul serviciilor din judeɃele BraĂov, Sibiu, Covasna, Harghita, MureĂ, BotoĂani, IaĂi Ăi Hunedoara, în vederea asigurČrii flexibilitČɃii funcɃionale, pentru a rČspunde noilor modele organizaɃionale necesare managementului descentralizat din domeniul amintit.

Proiectul se adreseazČ angajaɃilor care vor obɃine, astfel, competenɃe prin care sČ realizeze cantitČɃi mai mari de servicii cu acelaĂi volum de muncČ Ăi de altČ calitate, putând face faɃČ concurenɃei în noile contexte ale pieɃei muncii, angajaɃi adaptabili la viitoarele condiɃii Ăi provocČri ale pieɃei muncii.

Toate activitČɃile desfČĂurate în cadrul acestui proiect sunt adresate persoanelor care ocupČ un loc de muncČ în servicii, iar obiectivele se vor realiza prin organizarea a 10 tipuri de cursuri de calificare în regim gratuit: LucrČtor în comerɃ – nivel I, Agent curČɃenie clČdiri Ăi mijloace de transport – nivel I, CameristČ – nivel I, Barman – nivel II, OspČtar – nivel II, LucrČtor în agroturism - nivel I, Administrator pensiune turisticČ - nivel II, Tehnician în hotelČrie - nivel III, Inspector resurse umane - nivel III, Secretar, dactilograf, operator biroticČ - nivel III. La finalul cursurilor absolvenɃii vor primi diplome, recunoscute în toatČ Uniunea EuropeanČ, subvenɃii Ăi consiliere juridicČ pentru deschiderea unei afaceri pe cont propriu, pentru doritori.

PersoanČ de contact: Irina Pasternek – Coordonator proiect, SC EURO JOBS SRL Detalii de contact: pentru înscrieri ne puteɃi contacta la numerele de telefon: 0354/108.516, 0731.301.162, sau la sediul EURO JOBS SRL din PetroĂani, str. 22 Decembrie, nr. 1, judeɃul Hunedoara.

DIN JUDEŢ

7

8

EDILITARE

Cu Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul Petroşaniului,

Despre investiţiile din 2014 şi alte chestiuni edilitare Pentru că am trecut de primul semestru al anului 2014, am considerat că ar fi binevenită o discuţie purtată cu primarul municipiului Petroşani, Tiberiu Iacob-Ridzi, pe tema proiectelor de mare anvergură şi a investiţiilor legate de infrastructura municipiului. Aceasta în contextul în care cetăţenii ne întreabă despre stadiul proiectelor începute şi blocate temporar din lipsă de finanţare de la bugetul de stat (pentru că cele finanţate de UE n-au avut probleme din acest punct de vedere).

În primul semestru - finanţare europeană pentru Centrul Naţional de Informare Turistică În prima parte a discuţiei noastre cu edilul Petroşaniului, l-am întrebat cum vede primul semestru al anului 2014 faţă de acelaşi semestru al anului 2013, ţinând cont că nici anul 2013 nu prea este un an reprezentativ, nu doar la Petroşani, ci în cam toată Valea Jiului, din punctul de vedere al investiţiilor. „Sigur că diferenţe mari nu există. Din păcate, investiţiile pe care le avem pe bani guvernamentali tot n-au venit nici anul acesta. Continuăm să lucrăm pe fonduri locale, atât cât se poate. Dar sigur că asta nu ne opreşte să ducem

într-un final la îndeplinire ceea ce am început. Nu pot încă să fac o evaluare a întregului an, dar după ce am văzut în primele şase luni anul 2014 este cam pe aceeaşi linie cu anul 2013, din punctul acesta de vedere, cu sublinierea că anul acesta, în semestrul I am reuşit, practic, să obţinem finanţarea europeană pentru Centrul Naţional de Informare Turistică.

Ceea ce este de bun augur şi în plus faţă de semestrul anului anterior”, ne-a declarat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

Lucrările cu finanţare de la guvern, după cum vin banii: încet şi foarte încet… Şi pentru că vorbeam de investiţii şi de proiecte finanţate de la bugetul de stat, l-am rugat pe Tiberiu Iacob-Ridzi să facă, pentru cititorii ZVJ, o scurtă trecere în revistă a acestor proiecte începute şi stopate temporar, dându-ne pentru fiecare proiect în parte şi alte informaţii. „Primul şi cel mai mare proiect care ar fi trebuit susţinut cu bani de la guvern este cel care vizează dezvoltarea domeniului schiabil. La faza aceasta suntem încă în situaţia în care se primesc echipamentele, respectiv luna viitoare sper că vom reuşi să intrăm în teren şi să le montăm. Alte fonduri de la guvern n-au mai venit, aşteptăm în continuare. Noi încercăm să lucrăm câte puţin pe fonduri

proprii, dar paşii nu sunt cei care ar trebui să fie, dacă nu vor intra şi bani de la guvern pe viitor. Cu grădiniţa de la I.G. Duca suntem în stand by, n-au mai venit deloc fonduri pentru finalizarea lucrărilor. Avem mari speranţe că vom reuşi cu Colegiul Hermes să obţinem fonduri europene; suntem la o fază destul de avansată la acest proiect al Şcolii de Artă şi Meserii pentru finalizarea minihotelului şi restaurantului” a mai susţinut primarul Petroşaniului.

Un alt proiect este legat de piscina şcolară. Se lucrează şi acolo, sigur, la un ritm mai lent, deoarece banii de la bugetul de stat n-au mai venit cum era stabilit”.

Strada Maleia va arăta bine Primarul Iacob-Ridzi ne-a vorbit şi de celelalte proiecte, foarte importante pentru cetăţenii din Petroşani, finanţate pe linie europeană sau de la bugetul local: „La lucrările de introducere a canalizării, proiect derulat prin ADI de către Apa Serv, firmă unde suntem şi noi acţionari şi unde noi am fost aproape de acest proiect încă de la început, suntem mulţumiţi de cum decurge treaba.

Acestea sunt spre stadiul de finalizare. În acest sens la Petroşani s-au făcut paşi importanţi, fără o canalizare eficientă nu se poate discuta de progres în viaţa unui oraş. Am aşteptat să se finalizeze lucrările de introducere a canalizării pe strada Maleia, o stradă importantă care face legătura cu zona turistică alpină din Parâng, după care vom începe asfaltarea.

Până la finalul lucrării, nu pot spune suma exactă a acestei asfaltări, dar estimativ această lucrare va costa în jur

La Petroşani sunt respectate de către administraţia locală

de 10 miliarde lei vechi, lucrarea va fi finalizată până în luna septembrie. Tot în această perioadă pregătim studiile de fezabilitate pentru asfaltarea străzilor unde s-a introdus canalizarea. Este vorba de toate străzile unde s-a introdus canalizarea, din Colonie şi din alte cartiere. Dacă nu vom reuşi să obţinem fonduri europene pentru acest proiect, vom căuta alte surse financiare. Dar, în primul rând, ne-am dori să modernizăm şi să reabilităm aceste străzi din fonduri europene, de aceea credem în acest proiect”.

În vizorul SPADPP – casele dărăpănate Spre finalul discuţiei am discutat cu primarul şi de casele aflate în fondul locativ al primăriei, multe dintre ele necesitând operaţii de renovare, sau în unele cazuri chiar de consolidare. Pe strada 1 Mai, de exemplu, există o astfel de casă aflată în pericol de surpare din cauza vechimii şi lipsei de întreţinere, acolo locuind în prezent o familie cu doi copii minori. I-am explicat primarului Petroşaniului riscul permanent la care sunt supuşi acei oameni, mai ales în această perioadă, când furtunile nu ocolesc nici Petroşaniul, este o chestiune de viaţă şi de moarte cu care nimeni nu se poate juca. „Da, ştiu situaţia. Există câteva probleme de acest gen, punctuale, iar cei de la SPADPP au în atribuţie acest lucru. Cu siguranţă, în zonele unde este nevoie de astfel de lucrări vom acţiona, cei de la SPADPP au în plan şi pentru acest an astfel de lucrări”, ne-a mai spus primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

cu acest, an avem contract de parteneriat cu Asociaţia Sf. Francisc, unde există un centru de zi, acolo consiliul local contribuind cu o anumită sumă. Un contract de parteneriat avem şi cu Asociaţia Sfânta Varvara din Aeroport, unde există un centru social şi unde se acordă hrană la cantina centrului de două ori pe săptămână. Per total, ca sumă pusă la bătaie în toate aceste parteneriate de care v-am vorbit, cifra pentru luna august 2014 şi apoi în continuare va fi undeva spre 30.000 lei pe lună, aceasta fiind contribuţia consiliului local, până în august suma fiind undeva spre 27.000 lei pe lună”.

Cerinţele U.E. pe linie de asistenţă socială Pe lângă beneficiile sociale care sunt acordate cetăţenilor, conform legilor în vigoare, de către direcţiile şi serviciile de asistenţă socială din ţară, din păcate, la un nivel nu foarte mare faţă de necesităţile cetăţenilor, motivaţia fiind ca întotdeauna lipsa banilor de la bugetul de stat (de altfel, la acest capitol stăm prost şi la nivelul pensiilor şi salariilor faţă de cetăţenii din UE), la cerinţa Uniunii Europene se pune tot mai mult accent pe contractarea serviciilor sociale, care să compenseze oarecum nevoile cetăţenilor români, dar şi un mod mult mai elegant şi modern de a se face asistenţă socială.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Bani pentru „contractări sociale” Cristina Mraz, şefa Direcţiei de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei municipiului Petroşani, ne-a oferite mai multe amănunte legate de „contractări sociale”: „Da, în momentul de faţă se pune un mare accent pe contractarea serviciilor sociale. Domnul primar a fost şi este deschis întotdeauna la colaborarea cu toate organizaţiile non guvernamentale de pe raza municipiului nostru şi, împreună cu consiliul local, a sprijinit mereu aceste activităţi. Drept pentru care au fost aprobate în consiliul local hotărâri prin care au fost încheiate parteneriate cu toate o.n.g.-urile acreditate în domeniul protecţiei copilului sau în domeniul protecţiei persoanelor vârstnice. Chiar astăzi (joi, 17 iulie – n.r.) se va adopta în şedinţa de consiliu local un parteneriat cu Centrul pentru Persoane Vârstnice Dărăneşti-Petroşani.

De altfel, colaborarea noastră nu este numai din acest an, şi în anii anteriori au fost încheiate astfel de parteneriate, în trend cu ceea ce se întâmplă în toată România de câţiva ani, mai ales de când ţara noastră este o ţară membră a Uniunii Europene. Avem o colaborare bună cu Pollicino. În Casa Pollicino din Petroşani avem două centre foarte bune, Centrul de Zi pentru Copiii cu Probleme Sociale şi Centrul de Zi pentru Copiii cu Dizabilităţi. Avem contract pe servicii sociale cu organizaţia Caritas, cu Centrul de Zi Maria Stein şi tot cu organizaţia Caritas în ceea ce priveşte asistenţa medicală la domiciliu pentru persoanele vârstnice – există asistente socio-medicale care oferă asistenţă medicală persoanelor de vârsta a treia care nu au aparţinători şi care au probleme de sănătate. Începând

La cantina socială - zilnic 148 de porţii La final am întrebat-o pe doamna Cristina Mraz de la asistenţa socială şi de cantina pentru persoanele defavorizate, din Colonia Petroşani, rugând-o să ne spună câte persoane au mai rămas din cele aproape 180, după hotărârea de consiliu local de luna trecută care cere ca de-acum înainte aceste persoane să muncească în interes comunitar, la schimb cu mâncarea primită, mai ales că printre cei care mănâncă acolo sunt şi familii numeroase, cu câte 6-7 membri, poate şi mai mult – ceea ce înseamnă şi un efort financiar mai mare pentru administraţia publică locală. „Da, noi avem şi cantina socială din Colonia Petroşani, care a fost şi este funcţională. La ora actuală avem 148 de porţii. Din păcate, datorită acelei hotărâri de consiliu local, am avut câteva familii care au renunţat să mai mănânce la cantina socială, pentru că nu doresc să presteze acele ore de muncă în folosul comunităţii, deşi ele nu sunt prea multe… Dar asta e situaţia. Totuşi, cei mai mulţi dintre aceşti cetăţeni au înţeles să presteze orele cerute, conform hotărârii aprobate de consiliul local”.

Pagină realizată de Corneliu BRAN

David Valentin – umor autohton Născut în comuna Bocşa Vasiovei, judeţul Caraş-Severin, epigramistul David Valentin este stabilit la Orăştie. În anii de liceu, a fost membru al cenaclului „Tata Oancea” din Bocşa. Pe vremea când era student la Facultatea de Tehnologie Chimică din Timişoara, a activat în redacţia „Vieţii Studenţeşti”, scriind epigrame în „Forum Studenţesc”. Din 2013, a reînceput să scrie epigramă, la modul serios, activând pe site-uri de profil şi participând la concursuri. De curând, a devenit membru al Uniunii Epigramiştilor din România.

Căci având aşa baloane, Nu-i mai trebuie colac.

Avertizare Pe soacră epigrama mi-am testat, Concluzia – am poante prea subtile: Nu a avut efect imediat, Ci a murit de râs în șapte zile.

Cu pretenţii Canibal de carieră Are vicii cunoscute: Lumea ştie că preferă Damele... bine făcute.

Motiv de divorţ Văzând incubatorul plin, A zis cocoşul cu dojană: - M-ai înşelat cu un vecin De-ţi faci din nou cezariană?

Soacra la plajă Soacra-şi pune silicoane, XXL-urile-i plac:

www.zvj.ro

Vineri, 18 iulie 2014

Cu ricoşeu Seara beau şi mă fac turtă, Dar, în zori, un gând mă bate: Cum de-atunci când cad pe burtă, Vânătăile-s pe spate?

Mi-au arestat nevasta Au ridicat-o azi şnapanii, Din DNA şi DIICOT: Au prins-o-n fapt, spălându-mi banii, În vană, cu costum cu tot.

Clauză eliminatorie Dorindu-şi armonie, Curtează o codană: Dar n-o ia de soţie, Că încă nu-i... orfană.

Oraşul Aninoasa organizează concurs în data de 22.08.2014 – proba scrisă, pentru ocuparea funcţiei publice de execuţie inspector, grad profesional debutant, în cadrul Serviciului Public de Asistenţă Socială al Oraşului Aninoasa.

Condiţii de participare la concurs: - Studii superioare de lungă durată cu diplomă de licenţă; - Cunoştinţe medii de operare PC. Bibliografie: - Legea 215/2001 - Legea administraţiei publice locale, republicată cu modificările şi completările ulterioare; - Legea 188/1999 (r2) - privind Statutul funcţionarilor publici, republicată cu modificările şi completările ulterioare; - Legea 7/2004 - privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată cu modificările şi completările ulterioare; - ORDONAŢA DE URGENŢĂ NR. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată.

Dosarele de participare la concurs se vor depune la Primăria oraşului Aninoasa, compartiment Resurse Umane, până în data de 13.08.2014, orele 12, şi vor cuprinde următoarele acte: • Formular de înscriere; • Copie după actul de identitate; • Copie după diploma de studii; • Cazier judiciar; • Declaraţie pe proprie răspundere că nu a făcut poliţie politică; • Adeverinţă care să ateste starea corespunzătoare de sănătate.

Bibliografia şi actele solicitate pentru dosarul de înscriere la concurs sunt afişate şi la sediul Primăriei oraşului Aninoasa, str. Libertăţii, nr. 85.

Informaţii suplimentare la tel. 0254.512108.

Fata Morgana Cum nu las vinul să se-acrească Mă copleşesc senzaţii tari: În pat am noaptea o Fetească Şi-n zori, o grasă de Cotnari.

O vară fierbinte Fierbinte e ca o vestală Incandescentă la iubit: Se spune că şi-n pielea goală, Miroase veşnic a... pârlit.

Victimă colaterală Beau din sticle pline, Este un calvar, C-a mea soacră-şi ţine Dinţii în pahar.

Anunţ

Fără frână Într-o parcare, pe-nserat, Sălbatic, s-au iubit, Poliţia i-a fluierat, Dar ei nu s-au oprit.

Efectele mitei electorale Oamenii-s în fundul gol, Joacă loz în plic: Îşi dau votul pe un pol, Să îşi ia un mic.

O ducem deja mai bine Guvernu-acesta, oameni buni, E mai uman un pic: Nu ne mai frige pe cărbuni...

Ne fierbe la foc mic!

Diviziunea muncii Pâine goală poţi lua Dacă eşti salariat, Însă şuncă vei mânca Doar prin cei ce i-ai votat.

Invidie Cu-o raţă se juca, din plastic, Copilul vesel, cum i-e soiul: Găina s-a crucit: „Fantastic, Şi-a luat gonflabilă răţoiul?”.

Nedumerire Pe-aspiratorul pus în priză, Şezând găina pe motor, A exclamat mimând surpriză: - E noul tip de vibrator?

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

Indignare Singur îmi achit prostia Dar cumplit mă enervează Când plătesc ticăloşia Celor care guvernează.

Problemă existenţială Îmi schimb a zecea oară planul: Vreau să votez, însă bizar, Nu voi putea să dau cu banul, Că n-am nimic în buzunar.

Un fel de maidanez Viaţă ai de câine Deputat sărman: Îţi câştigi o pâine Numai din ciolan!

Predestinare Voi sta pentru femei în iad, Le-alerg încât le sar rărunchii Şi când epuizate cad...

Cu grijă le pansez genunchii.

UMOR ÎN HA... MAJOR

9

10

DIVERSE româneşti vechi de 120 de ani.

FOREN 2014 a reunit în premieră statele din zona central şi sud-est europeană în jurul celui mai important proiect macro-regional la nivelul Uniunii Europene: „Strategia Dunării”, proiect în care toate statele dunărene - Austria, Bulgaria, Croaţia, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Slovacia, România, Ucraina şi Serbia – s-au regăsit în iniţiative comune în domeniul energetic de anvergură europeană.

România a supus atenţiei participanţilor, printre alte iniţiative, şi un proiect nou pentru culoarul de transport de energie pe axa N-S a UE, respectiv un nou coridor de transport al energiei electrice subfluvial pe Dunăre, de la Marea Neagră la Pădurea Neagră.

Participanţii la FOREN 2014 au realizat o analiză în profunzime a problemelor energetice din zona central şi sud-est europeană.

Evenimentul energetic al anului pentru Europa Centrală şi de Est:

FOREN 2014 În perioada 21-26 iunie 2014 la Bucureşti în Palatul Parlamentului s-au desfăşurat lucrările Forumului Regional al energiei FOREN 2014, care, ajuns la a 12-a ediţie, a devenit un eveniment de tradiţie pentru comunitatea energeticienilor din Centrul şi Sud-Estul Europei. Forumul, desfăşurat sub egida Consiliului Mondial al Energiei (World Energy Council-WEC) şi organizat sub patronajul Parlamentului României, a beneficiat de participarea unor înalţi reprezentanţi guvernamentali ai ţărilor din regiune.

FOREN 2014 a fost desemnat de WEC a doua platformă energetică a lumii, alături de cea din Houston (SUA), care a reunit statele din Centrul şi Sud-Estul Europei în jurul celui mai important proiect macro-regional la nivelul Uniunii Europene: Strategia Dunării.

FOREN 2014 s-a reunit într-o perioadă de criză şi de mari provocări. Tensiunile dintre Ucraina şi Rusia au mutat axul central al dezbaterilor asupra problemelor de securitate energetică în regiune.

Participarea unor companii energetice importante printre care ExxonMobile, Socar, KazMunaiGaz, General Electric, Gaz de France, E.ON, Enel, CEZ - a oferit participanţilor şansa unor dezbateri transparente, care a condus la identificarea unor soluţii reale, prin care Uniunea Europeană să-şi reducă dependenţa de materii prime energetice din Rusia.

Pe lângă sesiunea de comunicări evenimentul a inclus conferinţe, workshop-uri, o expoziţie internaţională cu 50 de standuri şi un program social-cultural bogat.

Un moment special l-a reprezentat deschiderea oficială care a avut loc duminică, 22 iunie 2014, la Ateneul Român, un edificiu-simbol al culturii

facebook.com/ziarulvaiijiului

Intervenţii Se cuvine să menţionăm aprecierile domnilor Răzvan Nicolescu (ministru delegat pentru energie) şi Iulian Iancu (preşedintele Comitetului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei - CNR-CME).

Domnul ministru Răzvan Nicolescu a spus: „Energia este un domeniu în care România poate să joace cu adevărat un rol în Europa şi în lume. Avem nevoie de o strategie pe termen lung, care să depăşească orice ciclu electoral. Sunt trei-patru priorităţi generale, printre care: revizuirea strategiei energetice şi generarea unui orizont de predictibilitate pe termen lung, până în 2030 - 2035; atragerea de investiţii străine. Sectorul energetic are mare nevoie de investiţii, şi mi-aş dori ca acestea să provină din capital românesc, să avem oameni de afaceri români care să investească. Nu cred că în momentul de faţă capitalul autohton poate să satisfacă necesarul de investiţii, mi-aş dori să avem mai mulţi Rockefeller”.

Dintre cele expuse de Iulian Iancu, preşedintele CNR-CME, am reţinut: „Industria energetică se află într-o etapă de redefinire a politicilor energetice. Se impune o a treia revoluţie industrială definită ca o combinaţie între energiile regenerabile şi societatea interconectată. (…) Reindustrializarea este o necesitate geostrategică, un scop social şi este considerată ca fiind singurul proiect unificator din punct de vedere democratic şi politic. Reindustrializarea energetică este structurată în jurul a şase piloni: creşterea procentului de energie regenerabilă de la 20% la 27% până în anul 2020; creşterea eficienţei energetice; descentralizarea producţiei de energie; conversia clădirilor industriale în centrale micro-electrice, care ar putea să se transforme într-o sursă de mii de locuri de muncă; implementarea tehnologiilor de stocare a energiei electrice şi utilizarea reţelelor electrice inteligente, inclusiv pentru transport. (…) Dezvoltarea durabilă a României depinde de asigurarea unui echilibru optim între ponderea serviciilor şi a activităţilor industriale la formarea PIB. (…) Noul context european obligă România la identificarea direcţiilor de acţiune strategică în valorificarea avantajului de ţară privind potenţialul energetic, agricol, de materii prime, resurse minerale energetice şi neenergetice, necesarul de investiţii în infrastructură etc.”.

Sesiunea de comunicări a fost structurată pe 5 secţiuni, cea de a 5-a având tematica „Cărbune şi tehnologii curate pentru cărbune”.

La această secţiune, organizată de CE Oltenia, au fost prezentate 4 lucrări din Valea Jiului: Soluţie tehnică pentru depozitarea, procesarea şi livrarea cărbunelui la consumatorii industriali în funcţie de cerinţele calitative ale acestora; Dezvoltarea durabilă a companiilor miniere carbonifere în condiţiile actuale ale economiei de piaţă; Tehnologie ecologicoeconomică de valorificare a gazului metan din zăcământul carbonifer Valea Jiului; Scenarii energetice bazate pe huila din Valea Jiului.

Această ultimă lucrare - având ca autori pe Nicolae Iliaş, Sorin-Mihai Radu, Iosif Andraş, Iosif Gruneanţu, Florin Mârza, Eduard Mija, Inga Roşioru - a fost premiată (premiul 2).

Principalele concluzii/ propuneri rezultate în urma prezentării lucrărilor şi a discuţiilor din secţiunea „Cărbune şi tehnologii curate pentru cărbune” şi prezentate în şedinţa de închidere a forumului de către profesorul Nicolae Iliaş, sunt următoarele: - În mineritul carbonifer subteran din România se obţin indicatori tehnico-economici modeşti, din cauza, în primul rând, dotării tehnice învechite şi lipsei investiţiilor; - Dacă în tehnologiile actuale de extragere şi valorificare a cărbunelui nu se vor produce schimbări radicale, costul materiei şi al energiei electrice va trebui să crească puternic şi, în acelaşi timp, este posibil să crească pericolul unor crize locale şi chiar regionale; - Drumul transformărilor radicale ale tehnologiilor de extragere, procesare şi utilizare eficientă a cărbunelui este unul singur: înlocuirea vechilor metode şi mijloace tehnologice de producţie cu altele mai noi, chiar bazate pe alte principii. Aici se cuvine să se menţioneze că, în viitorul apropiat, vor trebui să se extragă din subsol numai componentele utile, altfel vorbind extragerea trebuie să se „contopească” cu prelucrarea în subsol. Va trebui să se ajungă de la extragerea la nivel de masă fragmentată (extragerea cu „bucata”) la extragerea la nivel de „ion, molecula, atom”; - Posibilităţi reale de brichetare a lignitului; - Proiect integrat pentru captarea dioxidului de carbon de la Termocentrala Paroşeni şi utilizarea acestuia pentru creşterea gradului de extragere a metanului din straturile de cărbune (în special „virgine”) din Valea Jiului; - Propunerea unui model de determinare a capacităţii concurenţiale a unei companii miniere carbonifere în condiţiile economiei de piaţă; - Soluţii de reducere a noxelor la termocentralele pe cărbune şi pe baza unui management performant; - Restrângerea drastică sau chiar lichidarea activităţii miniere în bazinele Valea Jiului şi Oltenia afectează un număr de persoane de 8-10 ori mai mare decât efectivele disponibilizate de la obiectivele respective.

- Zăcămintele de cărbune să fie considerate strategice; în fond este vorba de o mare bogăţie naţională, cu un rol deosebit în securitatea energetică, mai ales in situaţii de criză; - Pentru asigurarea securităţii energetice a ţării este nevoie de o prognoză ştiinţifică, care să definească sarcini economice şi termene de îndeplinire a lor, cu luarea în considerare a posibilităţii zăcămintelor, capacităţii de producţie, preţurilor pe piaţa mondială, cerinţelor interne şi externe. Este nevoie şi de o prognoză a scenariilor defavorabile.

Prof. Nicolae ILIAŞ, Membru în Comitetul de organizare al FOREN 2014

ANGAJĂRI

mica publicitate

SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează brutari cu experienţă.

Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, bl. 2/2 sau 0254.550160 SC din Petroşani angajează vânzător materiale de construcţii, şofer de TIR cu experienţă, tâmplar mobilier PAL şi bucătar cu experienţă.

Relaţii la telefon 0751.199100 SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează în condiţii avantajoase maseuză (pentru sală de sport).

Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, 2/2, sau 0254.550160

ÎNCHIRIERI

mica publicitate

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi!

Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară!

Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) clasele I-VIII; 2) liceu-adulţi.

Poţi participa la spectacole, concursuri!

Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”!

Instructorul oferă şi pregătire în particular pentru dans sportiv (vals lent, tango, vals vienez, quick step, samba, rumba, paso doble, cha-cha-cha, jive) şi alte stiluri (salsa, reggae, rock’n’roll).

Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc.Gen. Avram Stanca) - Vulcan (Centrul Şansa) - Lupeni (Clubul Sindicatelor).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0720.726337

SERVICII

În data de 08.08.2014, ora 12:00 la Birou Executor Judecătoresc Durbacă Claudia Bianca cu sediul în Petroşani, str. Anghel Saligny, nr.12A, cod 332005, jud. Hunedoara, tel. 0723.509435; tel./fax. 0254.770288 va avea loc punerea în vânzare a imobilului-apartament situat în Vulcan - 336200, str. Pinului, nr. 3, bl. 1, sc. 2, ap. 20, judeţul Hunedoara, imobil înscris în C.F. nr.

60161-C1-U5 (cf vechi 1673) Vulcan, nr. CF vechi 1673, nr. cadastral 1172/201/a/2/38/II/III/20, nr. top.

1172/201/a/2/38/II/III20, compus din apartament cu două camere şi dependinţe în suprafaţă construită de 57,50 mp şi suprafaţa utilă de 47 mp, proprietatea Cornea Dan Florin.

Executor judecătoresc DURBACĂ CLAUDIA BIANCA

mica publicitate

Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66.

Relaţii la telefon 0767.806804

CURSURI

PUBLICAŢIE DE VÂNZARE extras conform art. 838 alin. 4 C.p.c.

mica publicitate

Oferim bani rapid şi avantajos pensionarilor de boală sau vârstă şi salariaţilor cu venit mic.

Vârsta 30-75 ani. Rate fixe, fără giranţi.

Telefon 0727.737851

PIERDERI

mica publicitate

Pierdut Certificat constatator cu nr. 13003 din 05.05.2014 eliberat de Oficiu Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Hunedoara pentru Molnar Augustin Persoană Fizică Autorizată, cu sediul în Petroşani, str. Independenţei, bl. 18, ap. 6, jud. Hunedoara, CUI 33125833, F20/311/2014, pentru sediul secundar din Petroşani, str.

Păcii, nr. 22, jud. Hunedoara. Se declară nul.

IMOBILIARE

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Îţi place monotonia acestei zile, pentru că nu apare nimic nou în program care să te deranjeze. Te poţi ocupa de acele activităţi de rutina care necesită ceva mai multă concentrare.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Munceşti mult, dar nu ajungi la rezultatele pe care le-ai dorit, ci sunt roade mult sub aşteptări. Azi trebuie să te multumeşti cu puţin.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Ai mare noroc azi în ceea ce priveşte oamenii pe care îi întâlneşti, pentru că o astfel de persoană, apărută pe neaşteptate în calea ta, deţine cheia la problema care te preocupă.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Preferi să ţii pentru tine ceea ce ştii, pentru că discreţia va conta enorm în situaţia de faţă. Cei care încep să spună prea multe, să bârfească şi să împânzească zvonuri îşi vor crea o imagine proastă în societate.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Nu eşti tratat aşa cum ai merita, dar încearcă să nu ripostezi agresiv, pentru că reacţia adversă ar putea fi şi mai dură.

mica publicitate

Vând casă deosebită, pretabilă şi pentru pensiune sau hotel, cu lac pentru peşte, teren de tenis.

Telefon 0751.199100 Vând garaj cu canal de vizitare şi pivniţă situate în Petroşani vizavi de Liceul Economic, având suprafaţa de 25 mp. Înălţimea clădirii şi a uşii permite gararea şi a utilitarelor şi microbuzelor. Este branşat la curent de 380V. Preţ: 4500 euro.

Telefon 0721.225359 sau 0768.406967 De vânzare/ închiriere în condiţii avantajoase spaţiu comercial situat în Vulcan, b-dul M. Viteazul, nr. 26 (fostul Orient).

Relaţii la telefon 0762.257696 Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 8.500 euro.

Telefon 0725.065800 Vând casă situată în Tg-Jiu, str. George Coşbuc, nr. 2 construită în anul 2000. Casa cuprinde beci, parter cu terasă, etaj cu balcon şi pod pretabil pentru mansardare. Casa este termoizolată inclusiv placa podului şi este compusă atât la parter, cât şi la etaj din două holuri, living spaţios şi luminos, două dormitoare, baie şi bucătărie spaţioasă. Are posibilitatea compartimentării şi creării a două apartamente cu intrări separate. Dispune de un garaj dublu pentru autoturisme. Suprafaţă teren total 850 mp cu deschidere la stradă de 45 metri liniari. Toate facilităţile: apă, canalizare, gaze.

Zonă foarte liniştită. Preţ neg.

Telefon pentru alte informaţii: 0727.874449

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Găseşti locul ideal pentru a-ţi pune în aplicare ideile şi dacă mai ai alături şi un grup de suport care are încredere în tine, toate merg ca pe roate.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Primeşti un sfat autorizat de la un specialist, opinie care te ajută să rezolvi cu brio o sarcină de serviciu complicată.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Timpul trece prea lent, încât îţi pierzi interesul pentru ceva care ajunge mult prea târziu la roadele visate. Tu vrei rezultate imediate, nicidecum proiecte de lungă durată care se ridică greu, nu peste noapte.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Nu prea poţi pune bază pe tovarăşii tăi de lucru, deşi altadată ai avut relaţii bune cu ei. Unii sunt neatenţi, alţii se gândesc la altceva, deci nu se mai concentrează la sarcinile curente.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Inima ta bate din ce în ce mai tare pentru că eşti încurajat să te implici într-o acţiune promiţătoare. Pui multă pasiune în ceea ce ai de făcut şi rezultatele vor fi pe măsură.

Vrei anunţul tău aici?

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Vino la sediul firmei din Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II. Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 mail: zvj2008@yahoo.com

Te simţi cu ceva mai puternic decât toţi cei din jur şi ştii să te foloseşti de acest avantaj pentru a te face auzit.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Instituţiile statului devin cei mai mari duşmani ai planurilor tale, pentru că ai mereu senzaţia că toate uşile ţi se închid în nas.

www.zvj.ro

vineri, 18 iulie 2014

PUBLICITATE

11

HOROSCOP

CMYK

12

La Vulcan, astă seară,

CULTURĂ

Folk şi rock la „Ţugu”

Vulcănenii care vor să-şi petreacă în mod plăcut seara acestei zile, la o pizza, la o bere sau un pahar cu vin şi în compania unor artişti locali şi muzica lor, sunt aşteptaţi, începând cu ora 19.00, la Restaurantul „Ţugu”.

Startul seratelor muzicale

organizate vineri seara la acest cunoscut şi apreciat restaurant vulcănean a fost dat săptămâna trecută. Atunci când, de la ora douăzeci, cu greu mai găseai loc la masă. Lucru de care s-au făcut „vinovaţi” folkiştii care au evoluat în faţa celor care, atraşi de muzica de bună calitate care răzbătea dinăuntru, intrau curioşi să vadă ce se petrece. După care, plăcut impresionaţi, luau loc la o masă.

În seara acestei zile,

vor performa la restaurantul „Ţugu” cântăreţi de muzică folk ale căror nume sunt cunoscute în Vulcan. Dar, asta e de

reţinut, oricine, chiar dacă este un ilustru necunoscut, poate să vină şi cânte aici. Fiindcă, în definitiv, aceasta a fost şi ideea organizării unor asemenea serate muzicle: sunt primiţi cu braţele deschise şi lăsaţi să se producă toţi cei care cântă de plăcere şi care vor să fie participanţi şi părtaşi la un eveniment pe care nu greşesc dacă l-aş numi de cultură.

Seara acestei zile

va câştiga considerabil în calitate, deoarece performerii vor beneficia de sunetul oferit de instalaţia grupului rock „Strings”, care va concerta şi el la „Ţugu”. Mă opresc aici şi, în calitate de component al acestui grup, vă reînnoiesc invitaţia de a veni negreşit, în această seară, în localul situat peste drum de UNIC (vezi poza). Şi, după ce veţi vedea şi auzi ce se petrece în sala mare a restaurantului, precis nu veţi regreta pasul făcut şi veţi reveni din proprie iniţiativă.

Gheorghe OLTEANU

La muzeul din Deva

„Impresie Sentiment”

Mâine, 18 iulie, la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva are loc vernisajul expoziţiei de pictură „Impresie Sentiment”, a artistului plastic Miruna Almăşan.

Evenimentul este organizat de Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, sub egida Consiliului Judeţean Hunedoara.

Vernisajul va avea loc începând cu ora 17 în spaţiile special destinate artelor vizuale de la etajul I al Palatului Magna Curia.

Miruna Almăşan s-a născut pe data de 19 martie 1985 la Deva, iar în prezent locuieşte la Florenţa, în Italia. Studiile şi le-a început la Liceul de Arte „Sigismund Toduţă” din Deva, după care a urmat cursurile Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti şi pe cele de la Accademia Riaci din Florenţa (un master în pictură). Din anul 2009 a fost prezentă cu numeroase expoziţii organizate în special la Florenţa, dar şi la Sibiu, Viena sau Pontedera (Italia).

Mihaela PETROŞAN

facebook.com/ziarulvaiijiului

şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul VI Nr. 158 18 iulie 2014 4 pagini

ISSN 2068 - 3650

Elevul Sârb I. Dezideriu la Liceul de băieţi Petroşani.

Primele clase

Marian Boboc, Florin Iaru, Costel Avram şi Ioan Lascu. Petrila. 11 iulie.

După cele patru clase primare pe care le-a frecventat la şcoala din Petrila, Ion Dezideriu Sârb se înscrie la Liceul de băieţi al statului din Petroşani. Cum această perioadă din viaţa scriitorului petrilean, întinsă din 1930 până în 1939, a fost mai puţin cercetată, ne-am îngăduit a scotoci prin documentele cancelariei. Astfel, am aflat că…

…în zilele de 1 şi 4 septembrie 1930 Sârb Dezideriu a susţinut examenele de admitere în clasa a I-a de liceu. Procesul verbal întocmit de comisiunea de examinare reprezintă un document veridic referitor la acest eveniment şcolar: „Subsemnaţii, profesori din comisia examinatoare, pentru examenul de admitere în clasa a I-a, ţinut în zilele de 1 şi 4 Septembrie sub Preşidenţia D-lui Director al Liceului, am hotărât următoarea situaţie”.

Din situaţie aflăm numele şi notele celor 59 de candidaţi. Dintre aceştia, 11 elevi au avut ghinion sau, cine ştie n-au aprofundat temeinic materiile, şi nu au trecut de furcile caudine ale examinatorilor, fiind declaraţi respinşi. Pentru a putea fi înscris în clasa a I-a trebuia ca media să de admitere să fie cel puţin 5 (cinci).

Din fericire, Sârb Dezideriu, chiar dacă are la probele scrise o prestaţie mediocră, obţinând la limba română nota 7 (şapte), iar la matematică 5 (cinci), străluceşte la proba orală de limba română, unde este recompensat cu nota 9 (nouă). Cu media generală 7, Sârb Dezideriu este declarat „admis”. În clasamentul celor 48 de admişi, Sârb Dezideriu ocupă, cu media 7, un onorabil loc 14.

Au obţinut rezultate mai bune decât el: Kara Dionisie şi Ioanoviciu Dorin care au bifat, la egalitate, cea mai bună medie - 9,66, Horvath Tiberiu, Herman Ştefan, Cupşan Alexandru,

Farcaş Ioan, Miocu Romulus, Rothman Pavel, S t a n c i u Pe t r u , Ve r t e ş Ladislau, Lovin Costache, Masca Nicolae, Nistor Gheorghe, Tot cu aceeaşi medie 7, ca a lui Sârb Dezideriu, au fost admişi şi Ioan I. Stelian, Oprişan Claudiu şi Pasetor Ludovic.

…primul an de liceu, 1930-1931, a fost, pentru I.D. Sârb, fără probleme. Pentru updatarea

istorică şi relaţionarea cu timpurile noastre, menţionăm că primii 4 de ani liceu echivalau, în perioada interbelică, cu şcoala gimnazială.

Dintr-o statistică întocmită la 13 decembrie 1930, probabil la sfârşitul primului trimestru şcolar, aflăm că în clasa I erau înscrişi 53 de elevi, dintre care 35 au fost „trecuţi”, iar 18 „rămaşi” (dintre care 6 la o materie, 4 la două, 8 la mai multe obiecte de studiu).

La 30 mai 1931 este întocmit procesul verbal de sfârşit de an: „Subsemnaţii profesori întruniţi în conferinţă sub preşedinţia directorului liceului, spre a lua în cercetare situaţia elevilor din clasele VII, VI, V, IV, III, II şi I însemnată în cataloagele de clasă, trimestriale şi matricole, am hotărât următoarea situaţie de fine de an”. Această notaţie este urmată de tabele cu numele tuturor elevilor şi cu situaţia lor şcolară. La clasa I apare scris „Sârb I. Dezideriu - promovabil”. Informaţia este confirmată şi de procesul verbal al conferinţei profesorale din 24 iunie 1931. Din acest document aflăm, în afara numelor corigenţilor şi promovaţilor, cine au fost premianţii clasei I: Ioanoviciu T. Dorin - premiul I (media - 9,56); Kara Dionisie - premiul al doilea (media 9,35), Miocu Romulus - premiul al treilea, Muraru P. Dumitriu - al patrulea premiant (media 8,46).

Examenele de corigenţă s-au dat la 1 septembrie, comisiile fiind formate din profesorii: L. Liţă - limba română, curs inferior; Gheorghe Ghiţă - limba română, curs superior; Ludovic Viglas - limbile latină şi elină; Andrei Aurand - limba franceză; Ludovic Viglas - limba germană; Constantin Mărinescu şi d-şoara Aneta Nemeş - istorie, drept; Enea Giurchescu geografie; Gheorghe Ghiţă - filozofie; Ion Mărgineanu, d-şoara Valeria Nemeş matematici; Andrei Székely - fizică, chimie, ştiinţele naturii. În afara acestor materii, nu au rămas corijenţi în anul şcolar 1930-1931.

De reţinut că numele lui Sârbu este scris şi acum, ca şi la examenul de admitere în clasa I, „Sârb”. Să fie fost vorba de o greşeală de transcriere în… formă continuată?

…şi clasa a II-a elevul Sârb o trece cu bine În anul şcolar 1931-1932, în clasa a II-a, pe care o frecventează Sârb Dezideriu, numărul elevilor se rarefiază, ajungând la 39. După primul trimestru, conform unei statistici realizate la 30 noiembrie 1931, de-abia 17 de elevi sunt (continuare în pagina IV) Marian BOBOC

Câteva intervenţii la „Ion D. Sîrbu – posteritatea scriitorului – 95 de ani de la naştere, 25 de ani de la moarte” Dedicăm această ediţie a suplimentului nostru cultural ciclului de manifestări „Ion D. Sîrbu – posteritatea scriitorului – 95 de ani de la naştere, 25 de ani de la moarte”, care s-a desfăşurat la Petrila în zilele de 11 şi 12 iulie a.c. şi care, conform participanţilor, a fost o reuşită.

Organizatori au fost: Asociaţia „Rosa Multiflora” (preşedinte - Costel Avram), Cenaclul „Boema” (reprezentat de Ion Hirghiduş şi Marian Boboc), Uniunea Scriitorilor din România - filiala Craiova şi Facultatea de Litere a Universităţii din Craiova (reprezentată de Ioan Lascu).

Textele publicate reprezintă doar câteva dintre intervenţiile scriitorilor care au onorat cu prezenţa personalitatea lui Ion D. Sîrbu. Acestea, dar şi altele, vor fi adunate într-un volum-caiet, care va vedea lumina tiparului în toamna acestui an.

II

SPECIAL

vineri, 18 iulie 2014

Ionel BUŞE

Ion HIRGHIDUŞ

Ioan Lascu – o nouă carte despre I.D. Sîrbu Cea de-a doua carte a scriitorului Ioan Lascu, intitulată Ion D. Sîrbu aşa cum a fost. Convorbiri despre Gary, Editura Ramuri, Craiova, 2014, vine să întregească imaginea oropsitului şi genialului scriitor Ion D. Sîrbu care, prin naştere şi prin suflet, aparţine Văii Jiului.

Pentru a reconstitui personajul lui Ion D. Sîrbu, Ioan Lascu îi provocă la discuţii pe câţiva dintre specialiştii sîrbologi (Nicolae Oprea, Mihai Barbu, Clara Mareş, Dumitru Velea, Maria Graciov). Cele opt întâlniri radiofonice (16 mai şi 4 iulie 2012) se desfăşoară în aşa fel încât imaginea omului şi scriitorului Ion D. Sîrbu să se contureze cât mai clară. Într-un fel, Ioan Lascu are rolul unui dirijor care, ajutat şi de doamna Simona Lica, reuşeşte să ducă la capăt un proiect generos.

Cartea lui Ioan Lascu începe cu deja cunoscutul citat „Ţin să-mi fac datoria faţă de poporul căruia îi aparţin, popor care a fost, care rămâne obsesia majoră a vieţii şi activităţii mele. Poate că-i foarte pretenţios să spun că vreau neapărat să-mi îndeplinesc datoria faţă de poporul meu. În intimitatea mea întotdeauna îmi spun aşa: Doresc ca duhul tatălui meu şi duhul lui Lucian Blaga, cei doi protectori spirituali ai destinului meu, să nu mă vadă sub o lumină negativă, ci, în felul lor, să fie mulţumiţi de ceea ce, cu modestele mele mijloace, reuşesc să realizez în timpul vieţii mele”. Acest citat din Ion D. Sîrbu reprezintă un autoportret care se sprijină pe cel puţin trei idei fundamentale: o idee a patriotismului autentic de care a fost animat toată viaţa scriitorul şi care a refuzat să trăiască în altă parte decât în ţara sa; ideea moralităţii pe care a moştenit-o pe linie paternă, cu rădăcini adânci în spiritualitatea poporului român; o idee a însoţirii spirituale, în care Lucian Blaga joacă rolul unui Vergilius.

Având acest autoportret al lui Ion D. Sîrbu ca premisă, scriitorul Ioan Lascu face un fel de investigaţie pe măsura celor trei idei menţionate anterior. Cele opt conferinţe radiofonice pun în scenă personaje autorizate în cunoaşterea operei şi vieţii scriitorului petrilean. Răspunsurile la întrebări, problematizarea unor situaţii, emiterea unor idei nu fac altceva decât să nuanţeze liniile portretuluiautoportretului lui Ion D. Sîrbu. În prima conferinţă radiofonică este expusă/ dezbătută problema originii, a copilăriei şi adolescenţei, a rolului coloniei miniere ca lume eclectică din punct de vedere lingvistic. Acest amestec de culori pe care se fundamentează epopeea copilăriei şi a tinereţii transformă colonia minieră într-un reper major, într-un far pe care Ion D. Sîrbu îl va vedea până la căderea cortinei. Imaginea scriitorului aşezat pe ruinele coloniei este echivalentă cu o deznădejde apocaliptică, cu dispariţia unei lumi a încrederii la care a contribuit atât de mult regimul comunist.

Formarea spirituală a lui Ion D. Sîrbu are în primul rând o dimensiune etică, prin valorile morale pe care i le insuflă tatăl său şi, mai târziu, Lucian Blaga.

Faptul că Ion D. Sîrbu l-a avut pe Lucian Blaga ca model spiritual i-a marcat toată viaţa. Alături de Blaga sunt pomeniţi adesea D.D. Roşca şi Liviu Rusu. Vedem un Blaga ajuns la maturitatea sa fizică şi spirituală, care deja impusese un sistem de gândire de mare adâncime, cu nimic mai prejos decât cel al unui Bergson, de exemplu, aplecându-se asupra unui tânăr care promitea. Cercul de la Sibiu joacă pentru Ion D. Sîrbu rolul de şcoală, în care el este primit la început mai mult ca „o rudă săracă”, fiind singurul fiu de proletar printre „boieri”. Poate că această afirmaţie este puţin exagerată dacă ne gândim că originile, de exemplu, ale lui Blaga sunt rurale. Putem aprecia că Ion D. Sîrbu a învăţat destul de mult de la magiştrii săi de vreme ce a reuşit, chiar dacă pentru scurt timp, să intre în mediul universitar şi să ajungă conferenţiar după propriile-i mărturisiri. Privind această relaţie pe care a avut-o în special cu Lucian Blaga, ne putem întreba care sunt influenţele filosofiei lui Blaga asupra operei lui Ion D. Sîrbu.

Ceea ce a urmat după excluderea din învăţământul superior a fost un lung supliciu care se află sub formularea predestinată de „un atlet al mizeriei”, formulare care i se datorează tot lui Blaga. Iată că viaţa unui om dată de aceste cuvinte şi trecută prin toate vămile suferinţei: de la periodicele incursiuni pe front în timpul războiului la cei şase ani de închisoare. Putem spune că nu este ceva neobişnuit în contextul în care cea mai mare parte a intelectualilor României au plătit cu viaţa sau cu libertatea faţă de regimul comunist pentru că au avut curajul să gândească liber. Drama lui Ion D. Sîrbu constă în faptul că, deşi a fost un om de stânga şi a crezut la un moment dat în valorile comunismului, a căzut victimă acestui regim. Este surprinzător faptul că Ion D. Sîrbu nu a spus prea multe despre perioada detenţiei. De unde provine această tăcere ne lămureşte Ioan Lascu: „condiţia de fost deţinut politic care trebuia să respecte consemnul tăcerii îl obligă pe Ion D. Sîrbu la monolog, un monolog ce se dezvoltă în operă” (op. cit., p. 51). Şi, într-adevăr, monologul acesta care se adânceşte în propriul sine determină o singularitate şi o singurătate greu de înţeles pentru un om cu verva lui Ion D. Sîrbu.

Cât de filosofică poate fi considerată opera lui Ion D. Sîrbu? Aceasta este o problemă care trebuie dezbătută în spatele textelor, dincolo de piesele de teatru, romane sau alte însemnări. Ar fi important dacă cineva în viitor ar face o descindere în interiorul gândirii lui Ion D. Sîrbu, eliberându-se de descrierile fenomenologice, de documentele din arhive. Aşezarea în gândul acestuia nu va fi însă comodă pentru că este departe de canoanele gândirii sistematice, aflându-se într-o zonă a libertăţii mai aproape de Nietzsche şi Cioran. În spatele fenomenologiei – ca sumă a faptelor vieţii – se află o debordantă reprezentare a spiritului, ceea ce a obţinut Ion D. Sîrbu în condiţia de emul al lui Lucian Blaga. Jurnalul său poartă în sine un joc lingvistic care poate fi purtat până în incinta unui discurs filosofic. Posibilitatea acestui discurs filosofic poate duce la o interpretare din punctul de vedere al filosofiei istoriei, ceea ce aminteşte Ioan Lascu în lucrarea sa: Ion D. Sîrbu clasifică istoria românilor în trei perioade: lupul anabazic, melcul catabazic, mielul tanatofil.

Cartea lui Ion Lascu face un pas înainte pentru înţelegerea unui scriitor de mare valoare care, din păcate, este încă destul de necunoscut. Este, pe de altă parte, şi o carte de atitudine faţă de o anumită receptare critică incapabilă de a fi valorizantă. Prin felul în care este construită, această carte are calitatea de a rămâne vie şi de a reprezenta un act de cultură important în recuperarea memoriei spirituale.

I.D. Sîrbu - revival cu Ioan Lascu O noua carte despre I.D. Sîrbu, apărută la Craiova, a doua a scriitorului Ioan Lascu (Ion D. Sîrbu aşa cum a fost.

Convorbiri despre Gary, Editura Ramuri, 2014), ne readuce în memorie imaginea acestui mare „atlet al mizeriei”, cum îl numea Lucian Blaga, într-un „tipar” relativ nou.

Convorbirile despre Gary, pe care autorul le are cu mai mulţi dintre cunoscătorii operei şi vieţii scriitorului petrilean (Nicolae Oprea, Mihai Barbu, Clara Mareş, Dumitru Velea etc.), adună, de data aceasta, ca într-un puzzle, mai multe fragmente bio-bibliografice, de la cercetători, spre a constitui un personaj întreg: I.D. Sîrbu aşa cum a fost.

Astfel, dincolo de căutările şi interpretările autorilor sîrbieni, dincolo de micile divergente ale punctelor de vedere, Ioan Lascu instituie logica lui şi fără a renunţa la critică, dar mai ales la nuanţările ei. Pentru că fragmentele se pot aduna, fără îndoială, dar trebuie să existe şi deschiderile unor potriviri. Astfel ca, din loc în loc, autorul face posibila potrivirea în aşa fel încât dialogul devine unul fecund ce modelează un Sîrbu din ce în ce mai bogat, după ce „teroarea istoriei”, cum spune Eliade, făcuse din el un „altet al mizeriei”.

Cartea este, în cea mai mare parte, alcătuită dintr-un ciclu de opt microconferinţe ţinute la Radio „Oltenia” Craiova, „moderate” de realizatoarea emisiunii, Simona Lica, între 16 mai şi 4 iulie 2012, cu ocazia împlinirii a 93 de ani de la naşterea lui I.D. Sîrbu. Ea reaminteşte originile lui I.D. Sîrbu, „mina strămoşilor”, cum o numeşte autorul, colonia multi- şi polietnică Petrila, locul în care copilul Sîrbu învaţă simultan mai multe limbi ale fostului imperiu. Copilăria e dominată mai curând de figura morală a tatălui, care va fi transferată la sfârşitul adolescenţei spiritului blagian, odată cu înscrierea la Facultatea de Filosofie. De altfel, a doua conferinţă este dedicată maeştrilor lui I.D. Sîrbu, Lucian Blaga, D.D. Roşca, Liviu Rusu, între care se distinge figura tutelară a filosofului de la Lancrăm, cel care i-a marcat în mod esenţial destinul spiritual, dar şi cel istoric. Refuzând să colaboreze cu regimul comunist, I.D. Sîrbu intră în malaxorul sovietelor şi sub judecata lor este trimis de două ori la închisoare şi în domiciliul forţat la Craiova, ceea ce face obiectul principal a celor de-a treia şi a patra conferinţe, probele de foc ale unui destin tragic, comparat poate numai cu al lui Paul Goma. Ultimele patru conferinţe sunt dedicate operei lui I.D. Sîrbu. Exilul intra muros la Isarlik este convertit de scriitor în câteva opere ale singurătăţii, un dialog cu sine însuşi, ce reiese din operele postume, mai cu seamă din Jurnalul unui jurnalist fără jurnal. Dincolo de cele câteva aprecieri sincere la adresa unor craioveni de ispravă, Gary a trăit gustul amar al exilului interior într-o lume ce n-o putea înţelege prin formaţia sa etno-culturală. Un singur dialog l-a deschis spre această lume, dialogul cu teatru, cel care l-a făcut şi cunoscut. În opera postumă, din dramaturg devine actor, cum remarca autorul. În continuare este surprinsă „filosofarea” din romanele sale, nu filosofia „trădată” din cauza „terorii istoriei”, problema libertăţii din Adio Europa!, Lupu şi catedrala, Dansul ursului. Umanism tragic?

Existenţialism ? Autorul face astfel câteva trimiteri la filosofia contemporană, apoi supune reflecţiei postumitatea lui I.D. Sîrbu, în care viaţa se transformă în operă şi invers. O postumitate excepţională, marcată prin teze de doctorat, articole, studii, cărţi, printre care şi cele ale lui Ioan Lascu.

O asemenea lucrare nu poate decât să ne bucure şi să ne salveze de multele păcate ale Isarlikului nostru roşu.

SPECIAL III

vineri, 18 iulie 2014

Anii ciumei sau tabloul din amurgul comunismului realizat de un exilat în propria ţară Jurnalul jurnalistului fără jurnal, dar şi corespondenţa lui I. D. Sîrbu, reprezintă scrieri de univers concentraţionar. Apartamentul din centrului Craiovei, din Isarlâc, nu-i aşa, e în fond o închisoare cu regim semideschis. O spune clar când vorbeşte de vecinul lui M.S., „marele nostru european” (Marin Sorescu, desigur), care „deşi trece pe sub geamul meu de două ori pe săptămână (locuinţa sa de ţară fiind în bloc cu mine) până în prezent nu a îndrăznit să urce spre izolatorul meu: miros a sârmă ghimpată, e teren minat. Pe uşa mea scrie lepros periculos…”.

lasă pe alţii s-o mănânce”.

Ziceam de anii ciumei? Iată-l pe sumbrul profet Gary meditând: „Vine o perioadă de ciumă, iconoclasm, vânare de vrăjitoare, procese ejoviste. Pe cine vom arde pe ruguri? Unde este şi cum arată ţapul ispăşitor? Pentru deraierea cosmică ce are loc, vom avea nevoie de un acar Păun cât Himalaya – sau de un Christos de mărimea soarelui nostru”.

Un alt personaj apărând obsesiv în jurnal, Mefisto, un alter ego, observă cu toată luciditatea: „Omul nu mai este ceea ce face – omul este ceea ce a

minunile la noi rar ţin mai mult de trei zile, în schimb, sărbătorile prostiei durează câte un secol” sau : „Orice om care spune adevărul despre ziua de azi, are şansa ca peste unul, două decenii să fie considerat un profet luminat”. Sîrbu cel ce gândea singur în „izolatorul” lui din Craiova, spunea adevărul – în cercul lui strâmt de prieteni şi în jurnal şi corespondenţă – şi acum trebuie să fii foarte rău intenţionat să nu vezi în el un profet luminat. Un profet care prevestea postsocialismul la anul de graţie 1983: „Trăim într-o lume postmarxistă, postnietzscheană, poststalinistă, postsartriană, trăim

Dumitru Augustin Doman, Ion Hirghiduş şi Ionel Buşe la Petrila Tonul lui Gary este unul de la ironie şi autoironie amară şi comic de limbaj şi de situaţie până la cel lucid-grav şi disperat. Am putea inventa un motto al Jurnalului…, ca o parafrază la Rebreanu: „Domnilor, dvs. nu cunoaşteţi scriitorul supravieţuitor al deceniului nouă comunist!”. În treacăt fie spus, măcar tineretul intelectual de astăzi nu-l cunoaşte şi-l cam bagatelizează, dacă nu chiar îl vopseşte-n roz, fără să înţeleg pe ce surse se bazează. În scurte eseuri şi parabole livreşti, scriitorul de la Craiova pune pietricică lângă pietricică şi zugrăveşte în mozaic gri-cenuşiu panorama unei epoci sinistre.

Majoritatea fragmentelor de mozaic sunt puse pe seama unor personaje, mai toate viitoarele personaje ale viitorului roman Adio, Europa!

Iată, de pildă, una din reflecţiile lui Tutilă, o adevărată parabolă despre cenzura comunistă: „Procesul de învăţământ, la noi, în mod necesar şi legic are două faze ce alternează dialectic: prima, ar fi faza în care îi învăţăm pe oameni cum să vorbească, să scrie şi să citească… Faza primitivă. În a doua fază – mult mai dificilă şi de zece ori mai costisitoare – trebuie să-i învăţăm cum să nu vorbească, ce să nu citească şi mai ales ce să nu scrie…”. Şi acum, comentariul lui Sîrbu: „Are dreptate: în Isarlâc abia dacă suntem cinci scriitori mărunţi şi timoraţi; în schimb avem cel puţin cincizeci de inspectori şi controlori culturali ai vorbitului, scrisului şi cititului”. Şi, în altă parte, ne e servită şi definiţia cenzorului: e „câinele grădinarului, care nici nu mănâncă varza pe care o păzeşte, nici nu-i

refuzat să facă în viaţă… Tindem spre individul fără secrete, fără amintiri, fără biografie, fără diferenţă specifică. Societatea se împarte în două părţi: în cei care mai au acces la câte un mic secret de stat – şi cei care trăiesc aidoma muştelor. Viitoarea luptă de clasă se va da între muşte şi rotiţele aparatului (dar în cadrul Marelui Aparat, sub controlul Înaltului Aparat, cu aprobarea de sus a Sublimului Aparat). Petrila va mişca, Bucureştiul va tresări, Moscova va rămâne pe gânduri…”. Iată, dar, ierarhia societăţii socialiste esteuropene, decriptând noi în Marele Aparat – Comitetul Judeţean de Partid, în Înaltul Aparat – conducerea centrală a partidului unic din România, iar în Sublimul Aparat – desigur, Kremlinul.

Nu e lăsat deoparte nici un aspect al tabloului societăţii total ciumate. Iată o însemnare din 1986: „…la ora asta a amurgului violet (o profeţie a scriitorului, el credea deci în dispariţia comunismului, şi încă în curând! n.m. DAD), cel mai mult mă tem de Prostia generalizată (cu lauri şi diplome, cu fanfare şi alaiuri), devenind normă de viaţă, normă de drept, normă de moarte. Adevărul şi competenţa pot fi, eventual, reînviate, ca valori: dar înfrângerea şi demascarea Prostiei – duşman de moarte al raţiunii, inteligenţei şi bunului simţ – mi se pare o utopie. Nu foamea şi frigul ne va ucide; şi nici frica sau laşitatea.

Ci Prostia cântând din fluierul strămoşesc, ducându-ne la râpă, ca pe nişte şobolani hipnotizaţi de vraja ei”.

I. D. Sîrbu emite adesea sentinţe care rămân ca nişte peceţi în basorelief: „Suntem un popor sceptic:

în plin postsocialism. (Poate pentru că suntem în plin post socialist). Caracterul păgân al postului creştinesc, ortodox: în satul vechi se postea cu gândul la ospăţul ce va veni, după; noi postim mult mai… patriotic, cu gândul la ospeţele ce au fost, ce nu se vor mai întoarce niciodată”. Într-o perioadă în care majoritatea nici nu îndrăznea să gândească la cuplul faraonic, I. D. Sîrbu scria fie şi în jurnalul său, conştient explicit că va fi citit doar după moarte: „S-a abătut asupra poporului meu un fel de paranoică invazie de adjective şi adverbe la superlativ, înşirate fără nici o pudoare sau simţ al realului. Spiritul latin, european, nu se poate lipsi de măsură şi bun simţ, limba şi categoriile sale intime se simt forţate şi chinuite prin această beţie demenţială de laude şi imne la adresa Zeului unic. Ne-am mutat în alt veac, în altă religie? Sau trăim o febră şi un delir halucinatoriu, de tifos, lepră sau ciumă? Vom mai fi vii, vom mai fi noi înşine, după ce vor amuţi aceste fanfare şi coruri ce ne asurzesc şi ne ruşinează de moarte în prezent?”

Aşadar, tabloul deceniului 9 al secolului XX românesc este realizat de Ion D. Sîrbu cu mijloacele scriitorului pe cât de talentat, pe atât de revoltat, dar şi cu mijloacele filosofului, gânditorului care a tânjit toată viaţa să fie profesor universitar de filozofie, şi, nu în ultimul rând, cu mijloacele moralistului atent la o societate aflată într-un proces continuu de degradare etică.

Dumitru Augustin DOMAN

IV SPECIAL

vineri, 18 iulie 2014

(urmare din pagina I) declaraţi „trecuţi”, în dreptul celorlalţi 22 fiind consemnat urâtul cuvânt pentru elevii tuturor epocilor - „rămaşi” (2 la un obiect, 8 la două obiecte şi 12 la mai multe obiecte). Nu ştim care să fi fost motivele acestei „epidemii şcolare”, poate exigenţa domnilor, doamnelor şi domnişoarelor din corpul profesoral, poate tânjala elevilor, poate amândouă…

La finele anului şcolar 1931-1932, mai precis la 2 iunie 1932, are loc conferinţa pentru stabilirea situaţiei şcolare. Profesorii sunt atenţionaţi să fie intransigenţi faţă de abaterile disciplinare: „În legătură cu notarea la purtare se hotărăşte a se pedepsi toţi acei care s-au abătut de la legile şcolare în tot cursul anului, dar mai ales în timpul din urmă”… Ultima observaţie se referă la niscai fapte de indisciplină ale unor elevi, asupra istoricului acestora nu e locul, mai precis timpul, de a zăbovi aici şi acum.

Elevul Sârb I. Dezideriu este clasificat „promovat”. Alţi colegi sunt declaraţi „promovaţi cu bine”, iar 8 colegi rămân corigenţi pe toamnă, ba chiar şi repetenţi (un elev). Amintim că doi dintre colegii lui Sârb I. Dezideriu, Ioanoviciu T. Dorin şi Kara Dionisie, cu media generală excepţională, au fost premiaţi. Şi în acest an numele în documentele oficiale numele este scris tot „Sârb”.

…prima corigenţă, la matematică În al treilea an şcolar la Liceul de băieţi, 1932-1933, s-au pierdut pe drum 5 elevi, efectivul clasei a III-a, în care a ajuns Sârb I. Dezideriu, fiind de 34 de elevi. În dreptul elevului Sârb I. Dezideriu, la rubrica „obiectele din care au rămas corigenţi”, este scris „matematici”. Ţinând cont că la examenul de admitere în clasa a I, Sârb I. Dezideriu a fost notat cu 5 la proba scrisă de matematică, această corigenţă explică şi continuă, într-un fel logic, inapetenţa sa pentru această complicată materie. Ca o consolare, consemnăm că elevul Sârb nu a fost singurul corigent, în această jenantă postură s-au mai aflat 8 colegi, iar 3 au fost declaraţi „repetenţi”.

Premianţii clasei a III-a au fost: Ioanoviciu Dorin, Kara Dionisie, Herman Ştefan, Lengyel Francisc, Miocu Romulus.

Din fericire, elevul Sârb ia corigenţa la matematică, fiind declarat, în septembrie 1933, promovat…

…în clasa a IV-a. Alte două corigenţe Întâlnirea cu clasa a IV-a îi va aduce elevului Sârb I. Dezideriu alte provocări şcolăreşti. Şi, să nu mai lungim vorba, Sârb rămâne corigent la două materii: matematica, vechea lui piatră de încercare, dacă nu de moară, şi… geografia. În afara acestor materii, în clasa a IV-a, elevul Sârb a mai aprofundat Religia, Limba română, Desen, Limba latină, Limba franceză, Istoria, Fizică-Chimie, Anatomia, Fiziologia şi Igiena omului.

De notat că în clasa a IV-a elevul Sârb I. Dezideriu a avut 32 de colegi. Şi în acest an şcolar, 1933-1934, al patrulea la Liceul de băieţi, elevul Sârb nu a fost singurul corigent, alţi 9 colegi rămânând corigenţi la una sau două obiecte de studiu, iar 3 sunt declaraţi repetenţi. În cele din urmă, elevul Sârb I. Dezideriu este declarat promovabil. Astfel, încheie elevul Sîrbu ciclul gimnazial.

…o evocare şi o propunere peste timp Cu toate întâmplările neplăcute din ultimii doi ani de gimnaziu, scriitorul Ion D. SÎrbu poartă o amintire luminoasă Liceului de băieţi Petroşani. În „Steagul Roşu”, ziar ce a apărut neîntrerupt la Petroşani între anii 1949 şi 1989, Ion D. SÎrbu, pe atunci secretar literar al Teatrului Naţional Craiova, publică, la 21 martie 1970, o emoţionantă evocare a anilor de liceu, intitulată „Despre nişte profesori, nişte elevi şi despre o anume propunere”: Zilele trecute, plimbându-mă prin oraş, m-am oprit o clipă în faţa bătrânului nostru liceu. Opt ani am petrecut aici; am intrat în el, timid cu un toc şi o foaie ministerială în mână, în clasa I; am ieşit bacalaureat. Om. Ocazie, să

mi se ierte sentimentalismul de a contempla o amintire, de a rememora nişte umbre din trecut.

Am avut prilejul în viaţa mea de a admira cartea de aur a unor mari licee din ţară: Naţionalul din Iaşi, Bălcescu din Craiova, Sf. Sava din Bucureşti, Gheorghe Lazăr din Sibiu etc. Orice „carte de aur” a unei şcoli e o filă de istorie, un act de mândrie pentru un oraş şi o epocă. Numele profesorilor de altădată, numele elevilor din trecut, constituie un onorabil pomelnic al continuităţii şi vredniciei. Ici-acolo, câte un nume e subliniat cu aurul celebrităţii, „cutare poet, cutare savant, cutare am politic a fost profesor sau elev al acestui liceu; luaţi aminte voi cei de astăzi, fiţi demni de numele său”.

Aşa e bine, aşa e frumos.

Liceul meu, acest liceu din Petroşani, pare-mi-se că în statisticile din 1939, figura printre cele mai mici licee din ţară. Dacă în medie circa 12-18 absolvenţi pe an (e adevărat că aceşti absolvenţi erau cernuţi din cei 62-65 intraţi în clasa I). Dar în materie de cultură nu contează cantitatea ci calitatea. Şi la celebrul bacalaureat de la Deva, îmi amintesc, liceul nostru rivaliza cu succes deplin, liceele din Orăştie, Deva, Brad. Îmi aduc aminte de profesorii de odinioară; o parte din ei au murit, o parte se odihnesc în liniştea unei binemeritate pensii. Profesorul de franceză, de pildă, monsieur André Aurand, a fost timp de 20 de ani în mod neîntrerupt angajatul liceului nostru. Fusese trimis de misiunea franceză, după ce, în tinereţe a funcţionat la Pekin şi Petrograd. A ieşit la pensie de la Liceul din Petroşani. Autor a numeroase studii şi lucrări, a primit Legiunea de onoare pentru munca sa. Mormântul său e undeva întrun cimitir din Toulouse, unde a plecat atunci când la noi a început războiul. Profesorul de română s-a numit Gheorghe Ghiţă. Avea spirit, verb şi o frumuseţe interioară ce ne obliga la poezie şi lectură. A ajuns conferenţiar. Încă în anii trecuţi lucra ca cercetător ştiinţific la Institutul de istorie literară şi folclor. Profesorul Ion Mărgineanu a predat timp de zece ani matematicile. A fost spaima-spaimelor; dar sunt peste 100 de ingineri şi profesori în ţară care îi datorează lui bazele formării lor ştiinţifice. Şi atâţia alţii… Dascăli de vocaţie, dascăli de morală şi cultură. Au fost uitaţi?

Da. Istoria merge înainte şi e normal ca peste cataloagele din trecut să se aşeze praful uitării. Şi totuşi… zic, şi totuşi. Profesorul universitar Nana, şeful catedrei de chirurgie din Cluj, a terminat aici, între aceste ziduri; tot aici a terminat dr. Opriş, şeful catedrei de stomatologie, prof.univ. Victor Iancu din Timişoara, regizorul Lucian Giurchescu (fiul celebrului director care a fost dr. Enea Giurchescu ce a condus acest liceu timp de 20 de ani), prof.univ. Ioan Kleibel, decanul facultăţii de medicină din Heidelberg, dirijorul Ludovic Bács, scriitorul Dorin Moga etc… etc., toţi aceşti foşti elevi ai acestui modest liceu (am citat doar nume ce mi-au sărit direct în memorie, fiind sigur că foarte multe nume şi mai vrednice mi-au scăpat) îşi aduc aminte cu dragoste şi emoţie, cu respect şi recunoştinţă, de anii ce i-au petrecut între zidurile sale vechi.

Tradiţia se face prin timp, răbdare şi continuitate. E adevărat. Dar ea trebuie consemnată ca iniţiativă şi gest. Oare nu s-ar putea deschide o „carte de aur” şi în acest liceu din Petroşani? Dacă într-o zi s-ar aduna din ţară şi lume aceşti foşti elevi care vin cu lacrima duioşiei la aceste porţi ale tinereţii şi culturii lor, sunt sigur că ar fi câteva sute. Ar putea umple câteva pagini din cartea de aur a acestui vrednic liceu.

De ce să nu deschidem o asemenea carte? Cei care învaţă astăzi aici, ar avea ocazia să simtă lângă umărul lor, respiraţia gravă a acelor generaţii care tot aici au crescut, care tot de aici au plecat spre glorie sau anonimat. E bine să dăm mâna peste decenii, e bine să legăm verigile lanţului.

Istoria e lungă, viaţa e scurtă. Noi trecem, liceul nostru rămâne şi prin el rămânem şi noi însemnaţi modest în cartea vredniciei sale.

Aceasta e propunerea mea: o „Carte de aur” a liceului din Petroşani”.