CMYK
Poftim cultură! Darius Cîmpeanu, holoangăr pe la Sindicatul „Muntele”, proferează ameninţări la adresa lui Marian Boboc
P. 3
Ile a trecut cu inima uşoară prin ultimele Controale făcute la Primăria Vulcan
La două zile după viitura ce a izbit Jieţul şi Dobreştiul, Oamenii aşteaptă să treacă codurile galben şi portocaliu
Ziar ul Vaii Jiului P. 12-13
P. 16
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,4188 lei 1$ = 3,3016 lei 1₤ = 5,5723 lei
vineri, 1 august 2014 Anul VII nr. 1498 16 pagini Preţ: 1 leu
Sindicatul Liber al SE Paroşeni
Nu vrea să fie mărţişor la penisul lui B.B. Nica!
Chiar ieri, când a răsfoit câteva file din cel mai controversat şi slab contract colectiv de muncă care a existat în Valea Jiului, colegul meu Marian Boboc atrăgea atenţia că ZVJ a pledat ca, pe lângă Sindicatul „Muntele”, la negocieri să fie prezenţi şi reprezentanţi ai sindicatelor afiliate Federaţiei „Energetica”. E adevărat, SE Paroşeni a avut un reprezentant, dar nu, cum era firesc, unul care să facă parte din structura de conducere a Sindicatului Liber, care, luat ca număr de membri, este cel reprezentativ al uzinei.
Lovitura sub centură
pe care, cu bună ştiinţă, se pare, B.B. Nica le-a administrat-o energeticienilor care nu iubesc „Muntele” pe care el şi-a făcut cuibar s-a văzut după ce, deşi B.B.-ul nu ar fi dorit să fie văzut decât hăt, mult mai încolo, contractul colectiv de muncă a putut fi, totuşi, răsfoit şi de către energeticienii din Sindicatul Liber al termocentralei. Ca unul care a fost exclus din start şi cu bună ştiinţă de la negocieri, Mihai Lorincz, preşedintele acestui sindicat (în foto), şi-a pus mâinile-n cap când a citit câteva articole din acest document.
Primul din conţinutul
căruia se vede clar că B.B. Nica a uneltit şi i-a lucrat pe la spate pe salariaţii Termocentralei Paroşeni este articolul 29, cu ambele alineate. Primul alineat, prezentat în întregime în
ziarul de ieri, nu se poate aplica la SE Paroşeni. Prin grija aceluiaşi B.B. Nica, Sindicatul Liber al uzinei nu va putea fi nicicând reprezentat la negocieri, la consultări sau la orice alte întâlniri cu patronatul, în care discuţiile au ca subiect drepturile salariaţilor. Asta, fiindcă alineatul 2 al articolului 29 spune clar că „Norma de reprezentare va fi de 1 inspector social/delegate la 600 de salariaţi, iar numărul de posturi va fi supus aprobării Consiliului de Administraţie”.
Să fi pus întâmplător B.B.-ul
acest număr de şase sute? Nicidecum! La Termocentrala Paroşeni, Sindicatul Liber are 521 de membri, iar „Muntele”, cu 16 sindicalişti, este, la uzină, doar un biet dâmb. Or, cu cei cinci sute douăzeci şi unu de oameni aflaţi în evidenţa Sindicatului Liber, lui Mihai Lorincz i-a fost, din prima, trântită uşa-n nas. Numai că, atenţie, din investigaţiile pe cont propriu făcute de acelaşi Mihai Lorincz, s-ar părea că numărul acesta de salariaţi nu este acelaşi pe care s-a discutat şi votat în timpul negocierilor contractului colectiv de muncă.
Pe şleau,
persoana de la SE Paroşeni care a fost la negocieri i-ar fi spus lui Lorincz că ea nu ştie să
se fi votat acest număr de şase sute, ci un altul. Ce înseamnă asta? Nimic altceva decât că, ulterior, alineatul ar fi fost modificat. „Voi cere procesul verbal, pentru a vedea exact ce s-a discutat la acest punct, afirmă preşedintele Mihai Lorincz, iar în caz că se adeveresc spusele reprezentantului SE Paroşeni, îi voi cere socoteală în justiţie lui Nica!”. O solicitare legală, având în vedere că Sindicatul Liber al SE Paroşeni are personalitate juridică, este înregistrat la judecătorie, are CUI şi, în consecinţă, nu este şi nici nu se vrea să fie mărţişor la penisul lui B.B. Nica! Gheorghe OLTEANU
Vulcan
2
ACTUALITATE
Pentru jandarmi
Agăţată cu motociclul
O bătrână din Vulcan a fost accidentată de un motociclu condus de un tânăr din localitate.
Accidentul s-a produs miercuri seara, când un tânăr în vârstă de 26 de ani, din municipiul Vulcan, în timp ce conducea un motociclu pe strada Crividia, din localitate, din cauza neadaptării vitezei pe un sector de drum în curbă, a pierdut controlul asupra direcţiei de mers şi a surprins şi accidentat uşor o femeie în vârstă de 67 de ani, care se deplasa ca pieton pe partea carosabilă. Totodată, pasagerul ce se afla pe motociclu, în vârstă de 21 ani, din Vulcan, a suferit leziuni uşoare în urma evenimentului rutier. În cauză, poliţiştii au întocmit dosar de cercetare penală pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă. Mihaela PETROŞAN
Weekend încărcat
Începând de ieri şi până în 3 august, peste 80 de jandarmi hunedoreni vor asigura un climat de linişte şi siguranţă cetăţenilor, atât la manifestaţiile cultural-artistice, religioase sau sportive ce se vor desfăşura în spaţiul public, cât şi în staţiunile şi pe traseele montane din judeţul Hunedoara.
Petroşani
Condamnat prins
În timpul unei acţiuni specifice, realizată de poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale Petroşani, a fost identificat un tânăr în vârstă de 27 de ani, din oraşul Petrila, recidivist.
Ziarul Vaii Jiului
Pe numele acestuia Judecătoria Petroşani a emis, în data de 26 iunie 2014, un mandat de executare a pedepsei închisorii. Tânărul a fost condamnat la un an şi şase luni de detenţie pentru comiterea infracţiunii de furt calificat. Cel în cauză a fost dus la Penitenciarul Bârcea Mare, în vederea executării pedepsei. Mihaela PETROŞAN
Jandarmii vor asigura ordinea publică la manifestaţiile cu public numeros, dintre cele mai importante fiind: Festivalul Internaţional de Folclor Carpatica – ce se desfăşoară în localităţile Ilia, Şoimuş şi Brad, Zilele Minerului, care se desfăşoară în municipiul Lupeni, Zilele comunei Certej, Festivalul Drumeţii Montane – Cheile Buţii şi „Retezat Maraton”, organizat de Asociaţia „Libra Natura” din Timişoara în Staţiunea Râuşor. De asemenea, jandarmii hunedoreni vor asigura ordinea publică în zona lăcaşelor de cult din municipiul Deva, precum şi la mănăstirea Prislop. Mihaela PETROŞAN
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008
)
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Colaboratori permanenţi: Redactor şef: Marian BOBOC Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, zvjro2008@yahoo.ro Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Colectivul de redacţie: Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Alina PIPAN - 0766.678380 Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, alinapipan@yahoo.com Dumitru VELEA Corneliu BRAN - 0766.728688 DTP: Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO. Loredana JUGLEA - 0763.673727 Administrativ / Publicitate: loredanajuglea@yahoo.com Daniela FILIMON - 0735.727264 Gheorghe OLTEANU Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134
Poftim cultură!
Darius Cîmpeanu, holoangăr pe la Sindicatul „Muntele”, proferează ameninţări la adresa lui El, cu mintea atâta cât o are, se dă de ceasul morţii ca să Marian Boboc În urmă cu ceva timp, într-o şedinţă a Sindicatului „Muntele”, numitul Petre Nica a proferat ameninţări la adresa subsemnatului, cuvinte pe care hârtia nu le poate suporta. Însă, acestea pot fi dovedite oricând cu martori.
Mai nou, un individ pe numele Darius Cîmpeanu, holoangăr pe la Sindicatul „Muntele”, auzind că subsemnatul intenţionează să lanseze o carte pe 6 August la Mina Lupeni, şi-a arătat opoziţia vehementă. Ba mai mult, a spus că, dacă subsemnatul va avea curajul să vină la Mina Lupeni pe 6 August, va da de băut la oamenii săi şi va ieşi scandal mare la lansare. Cu un asemenea comportament, nedemn de statura unui preşedinte de sindicat, nu e de mirare că au avut loc atâtea mineriade care au făcut atât de mult rău Văii Jiului. Menţionez că această carte comemorează împlinirea a 85 de ani de la greva minerilor din 1929 de la Lupeni, adică a unui jubileu negru pentru muncitorimea minieră din Valea Jiului. Pentru desfăşurarea acestui eveniment i-am cerut, fireşte, permisiunea d-lui ing. Nicolae Drăgoi, director general adjunct al Complexului Energetic Hunedoara, că doar nu era să i-o cer ministrului Nicolescu, premierului Ponta sau preşedintelui Băsescu. În urmă cu o săptămână, dl. ing. Nicolae Drăgoi a îmbrăţişat cu căldură propunerea mea, spunându-mi că va dispune subalternilor săi organizarea lansării. Ca un om care a trudit ani în şir în arhive şi biblioteci pentru a scoate la lumină documente inedite despre zbuciumata istorie a Văii Jiului, concretizate în 10 volume-document doar despre Mina Lupeni, însumând mii şi mii de pagini, îmi exprim îngrijorarea faţă de acest comportament deviant al unor oameni care, pe lângă că nu înţeleg sensul unei cărţi, obstrucţionează actul de cultură, proferând ameninţări şi insulte. Întrucât prezenţa la lansare a acestor triste şi vremelnice figuri ale lumii sindicale nu este obligatorie, ca de fapt a nimănui, actul
www.zvj.ro vineri, 1 august 2014
blocheze lansarea unui volum despre greva la mina Lupeni din 1929 Să fie mai tare Cîmpeanu decât Drăgoi? Poliţia municipiului Lupeni trebuie să taie din rădăcină aceste manifestări de terorism sindical
de a participa la un eveniment cultural fiind unul benevol şi liber consimţit, nu văd rostul ameninţărilor lor. Sper ca organele în drept, în speţă Poliţia municipiului Lupeni, pe raza căruia domiciliază sus numiţii, să se autosesizeze şi să ia măsurile prevăzute de lege. Şi dacă, ei bine e vorba de un daaaaaaaaaaaaacă lung, prin absurd, se va autosesiza, tot cu acest prilej să-l întrebe pe numitul Darius Cîmpeanu despre afacerile derulate la Clubul Muncitoresc Lupeni şi dacă nu cumva există vreun circuit oneros al banilor între Sindicatul „Muntele” şi vechiul sindicat? Ca ziarist, scriitor şi documentarist născut şi crescut în Valea Jiului, am sperat că vremea terorismului sindical a apus. Se pare că m-am înşelat amarnic. Darius Cîmpeanu, dacă până la vârsta asta nu ai aflat că o carte despre istoria minei Lupeni nu este nocivă, ba din contră, dacă nu ştii că pe vremuri chiar sindicaliştii de la mina Lupeni organizau baluri şi serate pentru a strânge bani pentru cumpărarea de cărţi pentru dotarea bibliotecii sindicatului, ei bine, dacă nu ai cunoştinţă de acestea, chiar că faci umbră de pomană mişcării sindicale! Aceste palide figuri sindicale se înşeală 100% dacă cred că mă pot intimida cu astfel de ameninţări şi dacă nutresc speranţa că mă pot opri în exercitarea meseriei de jurnalist, pe care o prestez cu onestitate de ceva timp. Mă întăreşte în această luptă, în folosul celor mulţi, un exemplu petrecut în urmă cu 85 de ani chiar în curtea minei Lupeni, când ortacii au stat cu piepturile goale în faţa jandarmilor şi armatei. Dacă ei au avut acest curaj, nu văd eu de ce nu l-aş avea… Aşa să mă ajute Dumnezeu!
Spre cinstea lor,
liderii celorlalte 3 sindicate de la Mina Lupeni m-au poftit să lansez volumul la mina lor, „în condiţii de maximă siguranţă”, arătându-se revoltaţi de huliganica atitudine a lui Darius Cîmpeanu care consideră mina Lupeni ca pe o moşie proprie.
În mod ciudat,
ing. Nicolae Drăgoi, directorul general adjunct al CEH, cel care mi-a promis solemn că va dispune organizarea lansării, nu mai are bunul simţ de a-mi răspunde la telefon, pentru a conveni amănuntele lansării. Asupra acestei bizare „silenzio stampa” a d-lui Drăgoi voi reveni în ediţia de luni. Oare, să i se fi înmuiat bărbăţia? Să fiu bine înţeles, fără aprobarea d-lui Drăgoi nu pot să lansez volumul, dar fără „aprobarea” bolovanilor de la Muntele pot să-l lansez liniştit la mina Lupeni, că doar nu-l lansez la sediul lor de sindicat.
Studiez
posibilitatea de a lansa volumul chiar în subteranele minei Lupeni, în care am mai intrat împreună cu Cătălin Docea, directorul ZVJ. Acolo, cu siguranţă, Darius Cîmpeanu şi Petre Nica nu ar putea atenta la integritatea mea fizică. Nu de alta, dar mi se pare mie că cei doi au cam uitat pe unde se află „intrarea” în mină.
„Tati, nu te du!”
Auzind de ameninţările bolovanilor de la „Muntele”, fiica mea s-a speriat şi mi-a spus: „Tati, nu te du!”. I-am răspuns, dându-i poate şi o lecţie de viaţă: „Tată, de gunoaie nu trebuie să te temi niciodată. Doar să ai grijă să nu calci pe ele, că te murdăreşti”… Toate ca toate, însă, de acum încolo, ca să-mi ţin la adăpost familia de asemenea oameni ameninţători, situaţi în afara istoriei. îmi voi radicaliza limbajul în relaţia cu bolovanii de la „Muntele”. Vezi, Darius, cuvântul e puterea mea!
ACTUALITATE
3
4
SPORT
Şah
Se pregătesc de Open Petroşani Şahiştii din Valea Jiului se pregătesc pentru cea de-a cincia ediţie a turneului de şah „Open Petroşani”, care va avea loc în perioada 21-23 august la Biblioteca Universităţii din Petroşani.
Fără mai mulţi jucători de bază din Vale,
Campioana a ieşit din cărţi
Într-o partidă contând pentru turul II al Cupei României „Timişoreana”, ediţia 2014-2015, FC Hunedoara a învins în deplasare, după prelungiri, scor 3-1 (1-0; 1-1) pe Retezatul Haţeg. Trupa antrenată de Titi Alexoi s-a calificat astfel în turul al III-lea al competiţiei, care se va juca probabil peste două săptămâni.
După cum era de aşteptat, FC Hunedoara a învins, cu 3-1, pe Retezatul Haţeg, dar după epuizarea timpului regulamentar de joc scorul a fost egalitate, 1-1. Hunedorenii au intrat la cabine în avantaj cu golul marcat de Răzvan Muntean în minutul 40 – şut de la 22 de metri. Haţeganii au restabilit egalitatea cu 13 minute înainte de epuizarea timpului regulamentar prin ex-jiulistul Răzvan Drăgoescu, care a trimis meciul în prelungiri. Din minutul 87 Retezatul Haţeg a rămas în 9 jucători de câmp, Daj
La 14 august
Se reuneşte Jiul
Afiliat de două zile la Asociaţia Judeţeană de Fotbal Hunedoara, CSM Jiul Petroşani se va reuni la stadion pe data de 14 august cu două săptămâni înainte de începerea campionatului diviziei judeţene. „De pe data de 14 august şi până 20 vom organiza o selecţie pentru toţi jucătorii care vin şi doresc să joace sub culorile Jiului. Noi îi aşteptăm cu braţele deschise”, a declarat managerul Marin Tudorache. Din această vară Jiul a intrat, legal, sub tutela Primăriei Petroşani. Care, de altfel, a plătit înscrierea echipei în noul campionat şi care va administra şi baza sportivă. facebook.com/ziarulvaiijiului
Evenimentul va fi pentru toate vârstele, copii, şcolari, preşcolari, debutanţi, începători, dar şi seniori FIDE. Concursul este organizat cu sprijinul Primăriei Petroşani, CSM Jiul Petroşani şi al Direcţiei Judeţeane pentru Tineret şi Sport Hunedoara. fiind eliminat pentru cumul de avertismente. Meciul dintre Retezatul Haţeg şi FC Hunedoara a început cu 30 de minute întârziere din motive organizatorice. Campioana judeţului a început în formula de bază cu doar câţiva jucători din Vale, ceilalţi alegând să nu se mai prezinte la echipă. Printre marii absenţi au fost căpitanul Adi Câmpeanu şi fundaşul Iosif Kalai.
Retezatul Haţeg
Tonca – Bocu, Laslău, Puşcă, M. Daj – Simoneac, Buzdugan (59’ Românesc), Sterp (46’ Susan), Neiconi (77’ Andrieş), Perşe, R. Drăgoescu. Antrenor: Ioan Gavriluţi.
FC Hunedoara
Dragotă – Ciucurescu, Găceanu, Geacă, B. Roiu (cpt.) – R. Muntean (46’ Popa), Horvat, R. Blaga (111’ V. Grigore), Fl. Nicula (73’ Ciumaşu) – Uibariu, D. Grigore. Antrenor: Titi Alexoi. Eliminat: Marin Daj (87’ – două „galbene). Au marcat: R. Drăgoescu (87’)/R. Muntean (40’), D. Grigore (99’), Uibariu (103’). Arbitru: Vasile Rodina (Alba Iulia).Asistenţi: Florin Potra (Aiud) şi Adrian Epure (Orlat). Stadion: „Retezatul”. Spectatori: 400.
În fotbalul judeţean
Multe incertitudini
În cadrul întâlnirii cu delegaţii echipelor, Asociaţia Judeţeană de Fotbal Hunedoara (AJF Hd) i-a premiat pe performerii sezonului precedent. O parte a discuţiilor s-au referit la intrarea în legalitate din punct de vedere a noului cod fiscal în privinţa achitării baremurilor de arbitraj şi de observare. Noua metoda de retribuire prin contracte civile de prestări servicii, în loc de chitanţe, li s-a părut complicată multor delegaţi, însă toate echipele vor fi obligate să se conformeze noilor prevederi luate de forul judeţean. CSM Jiul Petroşani, ACS Şcolar Valea Jiului, FC Ilia, AS Streiul Baru şi CS Real Sport s-au
afiliat la Asociaţia Judeţeană de Fotbal Hunedoara în vederea participării la noul sezon competiţional, în vreme ce Victoria Dobra a fost dezafiliată. Decizia a fost votată de delegaţii echipelor din Liga a IV-a şi a V-a prezenţi ieri la întrunirea convocată de AJF Hunedoara în vederea organizării campionatului judeţean 2014-2015. Dincolo de afilieri şi dezafilieri, mult discutată a fost problematica înscrierii în campionat a echipelor cu vechi ştate în Liga a IV-a sau a V-a. Cu excepţia celor de la CFR Simeria, care au anunţat că vor face pasul înapoi de la Liga a IV-a la a V-a, celelalte echipe au confirmat că se vor înscrie în noul sezon competiţional. Prea puţine echipe au făcut însă şi efectiv demersurile necesare, respectiv achitarea vizelor anuale şi completarea cererilor de înscriere. Prin urmare, nu e încă foarte clar câte echipe vor fi în cele două
ligi ale campionatului judeţean şi care vor fi datele de start ale competiţiei. Cel mai probabil, campionatul Ligii a IV-a Hunedoara ediţia 2014 – 2015 va debuta pe data de 30 august, dacă la start vor fi, într-adevăr, 16 echipe. În acest caz, cele 15 etape, între care una intermediară, se vor derula până la finalul lunii noiembrie. Şi la Liga a V-a situaţia este relativ incertă. Cele 22 de echipe vor fi împărţite în două serii a câte 11 formaţii, iar campionatele vor debuta pe 7 sau 14 septembrie, iar returul se va încheia pe 16 şi 23 noiembrie. Echipele care nu şi-au depus cererile de înscriere o pot face până pe 11 august urmând ca pe 14 august să fie stabilit ţintarul turului. Este posibil ca sezonul să înceapă mai repede de 30 august asta funcţie de echipele care se vor înscrie.
Rugby
Start în Naţională
Aşadar, Divizia Naţională la rugby se reia, mâine, 2 august.
În această rundă Ştiinţa Petroşani va sta, astfel că elevii ui Alexandru Lupu şi Emil Drumea vor reîncepe, oficial, de-abia săptămâna viitoare. Este foarte posibil şi în această vară ca jucătorii Ştiinţei să joace fără prime, doar cu salarii, fapt ce nu convine multora dintre ei. Ştiinţa mai are de jucat şi două meciuri în Cupa României cu mult mai titratele formaţii din Baia Mare şi Timişoara.
Futsal
Planuri pentru Champions League
George Ţiglar şi Alin Paul au fost consideraţi „verigile slabe” din lotul campioanei României la futsal, Autobergamo Deva.
Oficialii clubului au renunţat la serviciile lor. Pentru înlocuirea celor doi şi creşterea valorică a lotului se are în vedere achiziţia spaniolului Abraham Sanchez Martinez (30 de ani), care în sezonul trecut a jucat la Spicom Sf. Gheorghe. Mai mult, formaţia din Deva este în tratative şi cu alţi jucători, pe lista jucătorilor ofertaţi de deveni aflându-se Ion Al-Ioani şi Alpar Csoma, de la City’us Tg. Mureş. Clubul devean îşi va prezenta oficial noile achiziţii şi planurile pentru participarea în „UEFA Futsal Cup” într-o conferinţă de presă ce va avea loc săptămâna viitoare.
Pagină realizată de Loredana JUGLEA
www.zvj.ro vineri, 1 august 2014
SPORT
5
6
ISTORII
La 37 de ani de la Greva de la Lupeni o întrebare persistă şi azi
Câte scrisori a primit Ceauşescu, în august 1977, de la minerii Văii? În data de 25 august 1977, Comitetul judeţean Hunedoara al Partidului Comunist Român redactează o informare „cu unele probleme economico-sociale şi politice din Valea Jiului”. Informarea se întinde pe 7 pagini şi jumătate, format A4, bătute la maşină.
Textul respectiv reprezintă varianta partinică
despre marea grevă a minerilor de la Lupeni de la începutul lunii august 1977. Informarea e făcută „la cald”, întrucât de la evenimentul pe care îl analizează nu au trecut mai mult de trei săptămâni. În text nu apare, nici un moment, vreo referire la grevă. Sunt folosite, în acest sens, tot felul de eufemisme pentru a escamota adevărul istoric. Informarea începe cu o frază lungă ce spune totul despre cum va fi abordată analiza ulterioară. „La începutul lunii august a.c. la I.M. Aninoasa şi I.M.Lupeni au avut loc unele nemulţumiri ale minerilor pe fondul problematicii privind aplicarea noii legi a pensiilor, cu precădere la prevederile referitoare la pensionarii de gradul III care a necesitat intervenţia organelor superioare de partid şi de stat”. În fraza următoare se menţionează felul în care a început „consfătuirea” pe probleme de legislaţie a muncii: „În ziua de 1 august, la mina Aninoasa peste 250 de mineri din schimburile I şi II au cerut organului de partid, sindicat şi conducerii exploatării miniere să dea explicaţii în legătură cu aplicarea noii legi a pensiilor şi în special pensia de invaliditate de gradul III, fiind necesară prezenţa primului secretar al Comitetului municipal de partid pentru lămurirea problemelor şi reluarea lucrului”.
În acest articol vom analiza doar o parte
din această „informare” care se referă, în bună măsură, la starea de spirit a populaţiei exprimată prin scrisori adresate conducătorului iubit. Partidul, prin comitetul judeţean Hunedoara, susţine că secretarul general al PCR, Nicolae Ceauşescu, ar fi primit în timpul vizitei sale din august 1977 un număr de 334 de scrisori, dintre care 74 ar fi fost anonime. Defalcate pe localităţi, lupenenii i-ar fi dat secretarului general 150 de scrisori, cei din Petroşani - 64, cei din Vulcan - 40 şi 23 de scrisori ar fi fost scrise şi înmânate de uricăneni. În cazul epistolelor, partidul socoteşte la fel cum număra Pristanda steagurile într-O scrisoare pierdută. Dacă adunăm ce a defalcat partidul pe localităţi ajungem la 351 de scrisori, faţă de 334, cifra de la care am pornit. Partidul mai împarte odată scrisorile, de această data, pe categorii de interes. Aşa am aflat că 14 dintre scrisorile din Vale s-au referit la „organizarea producţiei şi a muncii”, 74 - la „legislaţie - pensii, ajutoare sociale”, 77 - la „legislaţia muncii, probleme de remunerări”, 51 - la „abuzuri săvârşite de unele cadre”, 30 - la „calitatea asistenţei medicale”, 59 - la „cereri de butelii, servicii pentru femei”, 23 - la „repartizarea fondului locativ”, 9 - la „probleme de aprovizionare” şi 12 - la chestiuni „legate de hotărâri judecătoreşti”. Dacă adunăm toate aceste scrisori aranjate „pe probleme” rezultă un număr de 345, care nu se potriveşte nici cu cifra avansată de partid (total 334), nici cu cea rezultată din însumarea scrisorilor primite de Ceauşescu de
facebook.com/ziarulvaiijiului
oamenii muncii din Vale la care s-au adunat şi anonimele (total 351).
Din punct de vedere al procentajului,
majoritare au fost problemele de legislaţie (42,61%), urmate de cererile de butelii şi servicii pentru femei - cu 17,10% (Bizare aceste dorinţe luate în comun!). Reclamaţiile privitoare la „abuzuri săvârşite de unele cadre” sunt pe locul 3 cu 14,78%, iar de calitatea asistenţei medicale s-au plâns 8,70% dintre petenţi. Pe locul 5 sunt scrisorile care reclamă abuzuri ale celor de la spaţiul locativ (6,66% - lucrul dracului!). De hotărârile judecătoreşti s-au declarant nemulţumiţi doar 3,5% din petenţi. În mod neaşteptat, după părerea noastră, doar 2,61 % dintre expeditori se plâng de „problemele de aprovizionare”. Aici intrăm în contradicţie cu însuşi Karl Marx care spunea că, fără îndoială, „conştiinţa trece prin stomac”. În Valea Jiului, conform acestei statistici, lucrurile au stat cu totul altfel în august 1977... Mihai BARBU
Pentru depozitele de deşeuri din Aninoasa, Petrila şi Lupeni
Se întocmesc proiectele de închidere
Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara a decis ieri aprobarea documentaţiilor tehnico-economice, la faza de proiect tehnic, deviz general, detalii de execuţie, precum şi documentaţiile necesare obţinerii acordurilor, avizelor şi autorizaţiilor aferente obiectivului de investiţie, pentru închiderea a şapte depozite neconforme de deşeuri, trei dintre ele fiind din Valea Jiului. După cum se ştie deja, urmare a Hotărârii Consiliului Judeţean Hunedoara nr.194/ 27.09.2013 privind aprobarea Aplicaţiei de
Finanţare şi a documentelor suport pentru proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Hunedoara” şi transmiterii cererii de finanţare însoţită de toate anexele în vederea accesarii de fonduri europene pentru finanţarea acestuia Comisia Europeană a decis aprobarea contribuţiei financiare din partea Fondului European de Dezvoltare Regională. Astfel, în luna aprilie 2014 a început proiectarea pentru închiderea celor şapte depozite neconforme de la Aninoasa, Petrila, Lupeni, Haţeg, Călan, Uroi-Rapoltu Mare şi Hunedoara, precum şi pentru Staţia de sortare şi staţia de transfer a deşeurilor de la Petroşani. După finalizarea tuturor documentaţiilor tehnice, reprezentanţii
echipei de supervizare lucrări de construcţii Safage-Konsent, le-au verificat şi aprobat. Ieri, CJ Hunedoara a aprobat, în şedinţă, documentaţiile tehnico-economice la faza de proiect tehnic, deviz general, detalii de execuţie, precum şi documentaţiile necesare obţinerii acordurilor, avizelor şi autorizaţiilor aferente obiectivelor de investiţie contracte de lucrări de proiectare şi execuţie a închiderii depozitelor urbane neconforme din Aninoasa, Uroi-Rapoltu Mare, Haţeg, Petrila, Lupeni, Călan şi Hunedoara, din cadrul contractelor de finanţare aferente, pentru implementarea Proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Hunedoara”. Mihaela PETROŞAN
În august 1977, după grevă, partidul a suplimentat repartiţia lunară cu
80 de tone carne de porc degresată şi 500 tone de mălai!
Între scrisorile adresate lui Nicolae Ceauşescu în 1977, la Lupeni, au fost şi unele care se refereau la aprovizionarea cu alimente a Văii Jiului. În mod neaşteptat, după umila noastră părere, doar 2,61 % dintre expeditori scrisorilor adresate, atunci, secretarului general al partidului s-au plâns de „probleme de aprovizionare”.
Era un procent nefiresc de mic pentru că Valea se confrunta în acel moment, la fel ca întreaga ţară, cu o penurie serioasă de alimente. „Informarea cu privire la unele probleme economico-sociale şi politice din Valea Jiului” întocmită de Comitetul judeţean Hunedoara al PCR, la sfârşitul lunii august 1977, ne dă dreptate. Deşi puţini au avut curajul să sesizeze, în scris, această situaţie, în Vale lucrurile nu stăteau pe roze din punct de vedere alimentar. În data de 25 august 1977, la trei săptămâni de la grevă, partidul hotărâse, deja, cu o maximă operativitate, rezolvarea imediată a problemelor alimentare din Vale. „La Petroşani a luat fiinţă o direcţie comercială având în subordine trei întreprinderi comerciale şi două întreprinderi comerciale mixte. Pentru întărirea şi dezvoltarea bazei materiale au fost alocate suplimentar 90 milioane de lei în vederea construirii a patru magazine universale, trei magazine generale, trei hale agroalimentare, două cantine restaurant, un hotel de 250 de locuri, un restaurant şi o cofetărie modernă”. În plus, s-a hotărât şi înfiinţarea unui liceu economic. De asemenea, sa hotărât ca, în planul Ministerului Comerţului Interior, aprovizionarea de toamnă-iarnă a Văii Jiului urma să fie un capitol distinct. Iar ca măsură imediată, partidul comunist a hotărât să suplimenteze, de îndată, repartiţia lunară de carne şi mălai pentru Valea Jiului. Aşa au ajuns în Vale, în august 1977, încă 80 de tone de carne de porc degresată şi 500 de tone de mălai. (Asta în semn că, în acea lună fierbinte, partidul a pus-o de mămăligă…) Mihai BARBU
www.zvj.ro vineri, 1 august 2014
DIVERSE
7
8
UMOR ÎN HA... MAJOR
Despre şcoală, mai în glumă, mai în serios Ca umoristă, fac haz de necaz, deseori. Tema predilectă a scrierilor mele este „şcoala”. Epigramele, pamfletele sau parodiile cu tematică şcolară, sunt, de fapt, semnale de alarmă. Multe dintre aceste texte au ajuns „folclor”, pe internet. Nu de
facebook.com/ziarulvaiijiului
puţine ori, mi s-a întâmplat să le primesc chiar eu, pe e-mail, sau să le găsesc pe diferite bloguri, ca anonime. Poezia „Banii n-aduc fericirea”, pamfletul „De vorbă cu Domnu’ Trandafir” sau parodia „Vara, pe drumuri” au ajuns imediat la sufletul dascălilor. Am considerat că e vremea să adun într-un volum aceste texte şi multe altele. Visam un volum tematic, un volum care să cuprindă proză, satiră, pamflet, eseu, poezie, parodie, rondel, fabulă, madrigal, epigramă. Şi pentru că, în viaţă, uneori, îngerii păzitori, iau chip de oameni, visul a devenit realitate. Cartea a apărut la Editura Astra Deva, în format A5 şi are 116 pagini. De curând, am făcut cunoştinţă. Nu ştiu cât s-a bucurat ea să mă cunoască, dar, pentru mine, a fost un moment pe care nu-l voi uita. A ieşit exact cum visam! Pe prima copertă, este un desen realizat de fiica mea, Teodora. Un desen care reprezintă o dăscăliţă îngropată în hârtii, cu o figură tristă – imaginea dascălului din zilele noastre. Pe ultima copertă, lângă o caricatură semnată Leonte Năstase, se află patru epigrame reunite sub titlul „Profesoara Vali Slavu, văzută de epigramişti”, scrise de prieteni dragi. Prefaţa este scrisă de domnul profesor Viorel Dolha – preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România. Primele texte din carte sunt scrieri de suflet, dedicate dascălilor şi elevilor mei. Cine nu ştie că autoarea este umoristă, nu s-ar aştepta ca, după aceste texte „serioase” să urmeze altele, cu tentă umoristică. M-am gândit că, prezentând, la început, aspecte din viaţa şcolii, vor fi mai bine înţelese textele care ironizează aspecte din învăţământ. Scrierile umoristice le-am dedicat celor care ar avea puterea să schimbe, în bine, soarta
învăţământului românesc. În carte sunt presărate fotografii dragi şi desene realizate de artistele mamei, Teodora şi Emilia şi de câţiva elevi. Lansarea volumului este inclusă în lucrările celui de-al XXXVI-lea Congres AGIRo, de la Suceava şi va avea loc în data de 21 august 2014.
Maniere fără mâniere
Codul bunelor maniere pentru dascăli
Argument: La vremuri noi, reguli noi! Punctualitatea Profesorul nu va ajunge la şcoală înainte de a se suna. Astfel, elevii vor avea timp de o ţigară, până să înceapă orele. Vestimentaţia Profesorul va fi adeptul proverbului „Nu haina-l face pe om”. Ca urmare, trebuie să se îmbrace cât mai jerpelit. Elevii săraci nu se vor simţi stânjeniţi, iar beizadelele nu se vor simţi eclipsate. În plus, purtând blugi ponosiţi, profesorul va fi considerat cool. Accesoriile şi machiajul Va evita folosirea bijuteriilor clasice, acestea fiind înlocuite cu piercinguri în buze, în nas sau în bărbie. Nu şi în buric; acolo au voie doar elevele. Un accesoriu indicat este cureaua, pe care profesorul o va strânge tot mai mult, proporţional cu micşorarea salariului. Profesoarele nu se vor machia mai strident decât elevele. Salutul. Forme de salut Ştiind cât de important este exemplul personal, profesorul va fi primul care va saluta atunci când se va întâlni cu un elev. Un profesor de gaşcă nu le va pretinde elevilor să salute cu demodatul „Bună ziua!”. Această formulă va fi înlocuită cu altele mai potrivite, ca de pildă: „Ceau,
boss!”, „Sal’tare!” sau „Bye, bye!”. shti k eshti beton asha Tact în conversaţie critza”. Dacă va scrie Un bun profesor va şti când să vorbească, corect va risca să nu fie dar mai ales când să tacă. Nu va întrerupe înţeles de elevi. niciodată conversaţia dintre elevi, în timpul Relaţia cu părinţii orei. Se va adresa, întotdeauna, cu tact, Profesorul va recunoaşte găsind cele mai potrivite formule, cum ar fi: în faţa părinţilor că „Îmi pare foarte rău că ţi-am dat temă de rezultatele slabe ale casă. E mai bine că n-ai făcut-o, am avut elevilor sunt cauzate de toată noaptea mustrări de conştiinţă, nepriceperea sa, în gândindu-mă că ţi-am răpit timpul preţios!”. niciun caz de Atitudinea în timpul orelor moştenirea genetică a Se va face că nu-i observă pe elevi când îşi acestora. Va ţine cont trimit SMS-uri sau când vorbesc la telefon. de sfaturile părinţilor în Un profesor adevărat se va gândi că aceste ceea ce priveşte activităţi pot fi mai importante decât lecţiile desfăşurarea orelor şi lui plictisitoare. Profesorul nu-şi va umili metodele didactice, elevii, cerându-le să răspundă sau să scrie la chiar dacă unii dintre tablă. În timpul testelor, îşi va face de lucru, părinţii de azi sunt astfel încât elevii să poată copia liniştiţi. elevii repetenţi de ieri. Aderarea la noile tendinţe Se ştie că, la predare, Profesorul secolului XXI va avea pagină de ca şi la fotbal, se Facebook, va aprecia fotografiile elevilor, pricepe oricine! făcute în cluburi, noaptea. Pe Previziune internet, nu va folosi niciodată Eu prezic (umorul e spumos), scrierea corectă, ci va adera la tendinţele actuale ale gramaticii Mai în glumă, mai în serios, Că această carte o să fie şi ortografiei. Va şti că elevii îl vor aprecia dacă în loc de „Să ştii Manual de râsoterapie. că-ţi stă bine beat!” va scrie „sa (Petru-Ioan Gârda – Cluj-Napoca)
www.zvj.ro vineri, 1 august 2014
UMOR ÎN HA... MAJOR
9
10
TURISM
Peştera Bolii şi Cetatea Dacică Băniţa
Un lung… rezumat pentru doar câteva ştiri
Presa a semnalat constant potenţialul turistic al celor două obiective pomenite în titlu. La fel nu e nici o noutate faptul că acestea ar putea urca în viitorul apropiat pe o nouă treaptă de dezvoltare turistică, cu condiţia sprijinului Consiliului Judeţean Hunedoara, Primăriei municipiului Petroşani şi a mediului privat. Pentru Peştera Bolii există, la data apariţiei acestui material, semne bune privind modernizarea instalaţiei electrice şi dotarea peşterii cu o instalaţie de sonorizare modernă, care să poată fi folosită atunci când în peşteră au loc manifestări cultural-artistice importante.
Asocierea cu consiliul judeţean – scurt istoric
După cum colega Mihaela Petroşan a scris, prin Hotărârea 84, iniţiată printr-un proiect de hotărâre de preşedintele Mircea Ioan Moloţ, Consiliul Judeţean Hunedoara s-a asociat în vederea realizării în comun a unui proiect de interes public cu Asociaţia Ecologică „Petro Aqua” Petroşani, asociaţia care administrează de ani buni Peştera Bolii, repunând-o pe picioare şi apoi, firesc, în circuitul turistic hunedorean. Fireşte că „proiectul de interes public” are un numitor comun, Peştera Bolii. Scopul final este promovare turistică şi culturală a peşterii, precum şi a cetăţii dacice de la Băniţa, aflată la o aruncătură de săgeată de peşteră. Preşedintele Mircea Ioan Moloţ, cel care a mai sprijinit şi în trecut mai multe proiecte legate de peşteră sau de Asociaţia „Petro Aqua” a propus la data creării acestei asocieri următoarele obiective: 1. îmbunătăţirea infrastructurii sitului Peştera Bolii; organizarea în Peştera Bolii; 2. organizarea la peşteră a unor evenimente culturale (concerte, expoziţii, seminarii etc.); promovarea peşterii şi cetăţii dacice. „Realizarea acestor puncte depăşeşte cu mult puterea organizatorică a asociaţiei, care, fără un parteneriat cu autorităţile locale şi judeţene, nu le poate realiza”, spunea la momentul respectiv Mircea Ioan Moloţ. Tot Moloţ, în urmă discuţiilor cu cei din conducerea Petro Aqua dădea şi câteva repere clare despre cum ar putea, concret, să se realizeze cele trei obiective de mai sus. Primul dintre ele viza amenajarea de mai multe parcări auto în zona peşterii. Cel de-al doilea, foarte important, se referea la „repararea şi securizarea instalaţiei electrice din peşteră”, ştiindu-se faptul că
facebook.com/ziarulvaiijiului
lucrările care au fost realizate în acest sens, în momentul când s-a iluminat peştera, au fost făcute cu bani puţini, prin eforturile unor oameni de bine care au vrut să ajute asociaţia, instalaţia electrică realizându-se cu multe improvizaţii – fapt ce conduce la o totală nesiguranţă, în toiul evenimentelor organizate la peşteră oricând energia electrică poate să se întrerupă, lucru ce poate conduce la situaţii de panică printre cei din auditoriu (totuşi e o peşteră, nu o sală sau o cameră). Un al treilea obiectiv propus de preşedintele Moloţ viza „promovarea sitului prin „panouri informative privind zona cetăţilor dacice din care fac parte atât Peştera Bolii cât şi Cetatea Dacică Băniţa”. Mai existau alte trei obiective referitoare la organizarea de concerte tradiţionale Acapella, de piese de teatru şi de alte manifestări culturale, care au fost sprijinite şi în trecut de consiliul judeţean şi care e bine că se continuă şi prin această asociere.
Primăria Petroşani vrea şi ea
Acelaşi lucru va putea fi făcut şi de către Primăria municipiului Petroşani. Care a sprijinit asociaţia din Petroşani în mai toate rânduri când a fost nevoie, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi dând curs solicitărilor celor de la „Petro Aqua” în ceea ce priveşte peştera, ori de câte ori a fost solicitat. Dar până această asociere va fi consfinţită de acte, printr-o hotărâre de consiliu local, este bine că avem veşti bune în privinţa instalaţiei de sonorizare din peşteră. Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi ne-a dezvăluit că doreşte ca primăria să pună la dispoziţie o instalaţie de sonorizare, ori de câte ori la peşteră vor avea loc acţiuni culturalartistice. „De fiecare dată venim în sprijinul celor din Asociaţia Petro Aqua, pentru că prin ceea ce au realizat la Peştera Bolii, nu au făcut altceva decât să repună în valoare un obiectiv turistic al Petroşaniului şi al Văii Jiului, munca dumnealor şi eforturile fiind evidente”. Şi de la Imre Szuhanek, preşedintele Asociaţiei „Petro Aqua”, am aflat veşti bune în ceea ce priveşte instalaţia electrică din peşteră. „Atât domnul preşedinte Moloţ, cât şi domnul vicepreşedinte Balint ne-au spus că la viitoarea rectificare consiliul judeţean va aloca bani şi pentru instalaţia electrică din peşteră. Dacă acest lucru va fi realizat, pot spune că la spectacole, sau când mergem cu turiştii în peşteră nu vom mai avea emoţii că s-ar putea oricând să cadă reţeaua şi din cauza beznei aceştia să intre-n
panică, cum s-a întâmplat pentru câteva zeci de secunde la un spectacol de Crăciun, când în peşteră se aflau câteva sute de oameni”.
Se va construi o scenă
Împreună cu Teatrul Dramatic „I.D. Sîrbu”, „Petro Aqua” pune la cale şi amenajarea unei scene suplimentare în Peştera Bolii. Scena va fi utilă şi pentru alte spectacole, dar mai ales pentru spectacole de muzică instrumentale, la acest capitol artiştii întâlnind ceva probleme. „În momentul în care a venit în peşteră dirijorul de la corul Sargeţia Deva, fiind vorba de un concert din luna septembrie, dumnealui ne-a confirmat că pentru muzică instrumentală locul pe care noi îl amenajăm ca şi scenă nu este bun. Dumnealui ne-a spus că acel loc este bun doar pentru muzică corală. Atunci noi ne-am gândit şi apoi am elaborat un proiect pe care l-am depus la domnişoara director Nicoleta Bolcă, cu care am avut înainte o discuţie bazată pe ideea ca în viitor să încercăm să punem în scenă în peşteră şi piese de teatru, noi urmând să le asigurăm actorilor, regizorilor şi scenariştilor partea tehnică. Doamna director a agreat ideea, dar am căzut împreună de acord că nu se poate pune în scenă o piesă serioasă fără o scenă serioasă, fără decoruri, o sonorizare bună şi iluminat. Cum pentru partea electrică, avem sprijin de la consiliul judeţean, pentru sonorizare avem promisiuni de sprijin de la primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, mai rămâne să vedem ce facem cu scena. E nevoie de câteva sponsorizări, inclusiv de lemn, de cherestea, să sperăm că în materie de lemn vom fi ajutaţi de domnul Emil Părău, cel care ne-a ajutat în mai multe rânduri, inclusiv atunci când am făcut podeţele”, ne-a mai declarat Imre Szuhanek.
Mai rămân şi altele de făcut, dar dacă e înţelegere şi minte toate se fac
Este bine când toţi factorii care trebuie să se implice trag la aceeaşi căruţă. Numai aşa se poate face ca obiectivele turistice sau istorice din judeţ şi Valea Jiului să ajungă cunoscute de publicul larg. Să sperăm că în viitor se vor relua discuţiile şi pentru accesibilitatea vizitării Cetăţii Dacice Băniţa, eventual printr-o instalaţie pe cablu de la peşteră, precum şi cele legate de achiziţionarea unui lift pentru persoanele cu dizabilitate sau în vârstă, ştiindu-se că nu toată lumea poate urca sau coborî scările de la peşteră. Dar toate la vremea lor! Corneliu BRAN
Dacă e vineri, nu uitaţi
În consiliul judeţean,
E muzică la „Ţugu”!
Un liberal lasă locul unui pesedist
Dacă îţi obişnuieşti clienţii cu ceva, atunci trebuie să le serveşti constant acest lucru.
reveni în faţa publicului. Cristi Râpa, Nicuşor Poroabă, Silviu Hărţăgan, Nichi Kilin vor încerca din nou să atragă ropote de
De asta s-a convins
deja de-a binelea Cătălin Ţugu, patronul Restaurantului „Ţugu” din Vulcan, care, în fiecare seară de vineri, a inclus în meniul localului său muzica. Una de calitate, desigur, dovadă fiind numărul mare al celor care, de la ora şapte în sus, caută un loc liber în restaurant. Vinerea trecută, seară rezervată folkului, dar şi cântecelor de voie bună, manelele fiind excluse fără nicio discuţie, în local nu mai găseai un loc liber la masă. De aceea, ca să nu rămână în pierdere, cei care au venit mai târziu au rămas pe terasă.
Astăzi, vineri fiind,
soliştii aplaudaţi şi în alte rânduri vor
www.zvj.ro vineri, 1 august 2014
În şedinţa de ieri a Consiliului Judeţean Hunedoara, consilierii judeţeni au luat act de încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, a calităţii de consilier judeţean a lui Danil Lazăr (PNL), ales pe lista Uniunii Social-Liberale (USL) Hunedoara.
aplauze. După ce va încheia cele două turnee pe care le are de făcut în afara judeţului, la mijlocul acestei luni, la „Ţugu” va evolua, din nou, grupul „Strings”. Va fi, vă asigură membrii trupei, un regal „live” de muzică rock. Gheorghe OLTEANU
Locul de consilier judeţean ocupat de acesta a fost declarat vacant. Conform unor declaraţii publice făcute anterior, Danil Lazăr s-ar fi retras din Consiliul Judeţean (CJ) din motive personale, dar nu a ezitat să strecoare în spusele sale o supărare privind modul în care s-au reorientat politica şi votul în legislativul judeţean, el sugerând că trebuia păstrată majoritatea USL votată în 2012. În acest moment, cuiul lui Pepelea în această demisie este că, în conformitate cu algoritmul USL, următorul supleant ce ar putea veni în CJ ar fi un reprezentant al PSD, ceea ce ar schimba puţin calculele majorităţii decizionale în forul hunedorean. Mihaela PETROŞAN
ACTUALITATE
11
12
ACTUALITATE
La două zile după viitura ce a izbit Jieţul şi Dobreştiul,
Oamenii aşteaptă să treacă codurile galben şi portocaliu
Este clar pentru toată lumea: cea mai „secetoasă” vară din centrul, sudul şi sudestul Europei, după toate prognozele specialiştilor, inclusiv străini, făcute în primăvară, este de fapt cea mai ploioasă din ultimii ani. Mai mult, fenomenele extreme se pare că nu mai vor să ne ocolească, România ajungând la un bilanţ tragic după ultimele inundaţii care au avut loc. Acum sunt căutaţi vinovaţii, deşi, dacă toată lumea s-ar uita mai atent, vinovaţi sunt cei care taie pădurile ţării în neştire, fără niciun plan de viitor şi fără să mai planteze alţi puieţi, lăsând imense goluri alpine pe unde vin azi şuvoaiele. Vinovaţi sunt şi cei din guvern, care nu au dat
atenţie hărţilor cu zonele pasibile de inundaţii, realizate pe zeci de milioane de euro de către cei de la Apele Române, deşi aceste hărţi au fost finalizate încă din martie 2014. Vinovaţi sunt şi cei Utilajele decolmatau ieri porţiunile care construiesc Jieţului, pregătind astfel râul pentru o gospodării pe lângă nouă ploaie ape şi în zone unde n-ar avea voie să construiască, împreună cu autorităţile locale care închid cu blândeţe ochii la asemenea fapte,
făcându-se că „plouă” – că tot vorbim de ploi. Într-un cuvânt, sunt mulţi vinovaţi.
O parte din zona regularizată care adăposteşte satul, după viitură
facebook.com/ziarulvaiijiului
urmă cu două zile, când în Parâng ruperea de nori a făcut ravagii la vecinii noştri din Gorj. Jieţul şi Dobreştiul au fost cele mai afectate zone. Apa Jieţului venea ca un tăvălug, aducând la vale copaci, buturugi, crengi, bolovani, bucăţi din drumul DN 7A şi tot ce prindea în cale. Un peisaj aproape apocaliptic… „Norocul fiind că apa n-a avut cum să se îndrepte spre sat, în urma lucrărilor efectuate de multă vreme şi în mai mulţi ani consecutivi de către cei de la Apele
Jieţul după viitură
Valea Jiului a scăpat deocamdată doar cu pagubele înregistrate în
Române”, ne-a spus ieri primarul Ilie Păducel. La fel a ţinut să ne spună şi şeful SHI Petroşani, din cadrul Apelor Române, inginerul Sorin Corici, care miercuri, dar mai ales joi, şi-a mobilizat oameni şi şi-a concentrat utilajele în albia Jieţului, pentru a trage afară buştenii şi copacii rămaşi în urma viiturii. „Dacă după 1998 nu începeam acele lucrări de regularizare a Jieţului, acum, din nou, ar fi fost mari inundaţii în sat. Ştiu că nu toată lumea a fost de acord cu aceste lucrări, care nu sunt încă complete, pentru că mai este mult de lucru, mai avem maluri naturale, unde apa mare poate rupe din ele, mai sunt lucrări de făcut în anumite segmente ale albiei, dar e vorba însă de bani mulţi şi să vedem când îi vom avea. Totuşi, acum se văd roadele muncii noastre şi sunt mândru de ce am realizat. Faptul că la o ploaie aşa de mare, lucrările noastre s-au comportat bine şi au făcut să nu existe probleme în zona cu gospodării, neexistând pagube materiale sau animale, ori vieţi omeneşti puse în pericol, mă face să continui ce am început împreună cu oamenii noştri şi cu autorităţile locale. Păcat că în astfel de ocazii nedorite se vorbeşte doar de cei de la Apele Române şi se uită cu totul, de exemplu, de cei care taie pădurile, noi trebuind acum să suportăm consecinţele. Pentru că aproape peste tot unde sunt inundaţii, în zona de munte, dar şi
de deal, s-au tăiat în neştire păduri şi la loc nu s-a mai împădurit. Poate că în altă parte trebuie căutaţi mai degrabă vinovaţii. Cel puţin în Valea Jiului îi asigur pe cetăţeni că noi, cei de la Apele Române, ne-am făcut treaba, profesionist, n-avem de ce să fim acuzaţi”, ne-a declarat Sorin Corici. În imaginile pe care le prezentăm, se poate observa cum arată o lucrare a celor de la Apele Române după viitură (apa depăşise cota de atenţie de 2,5 metri, având undeva spre 3,2 metri!), precum şi cum se lucra ieri, 31 august, în condiţiile în care un alt cod hidrologic portocaliu şi un cod meteorologic galben dădeau târcoale Văii Jiului.
Primarul Petrilei se „relaxează” în concediu cu codurile…
Primarul Ilie Păducel ar fi trebuit să fie în aceste zile în concediu. „Numai de concediu nu-mi arde de când cu codurile astea. Stau cu telefonul în mână şi urmăresc tot ce se întâmplă, discut cu viceprimarul, care acum o oră s-a întors de pe Cheile Jieţului, cu administratorul public, care a patrulat azi pe-acolo de trei-patru ori, şi cu cei de la Apele Române. Referitor la cei de la Apele Române, atât miercuri, dar mai cu seamă joi, au mers pe Jieţ cu utilaje şi au decolmatat cât au putut albia. Domnul Corici e de dimineaţă acolo, supraveghează lucrările. Mai târziu am să trec şi eu peacolo să văd cu ochii mei cum stau lucrurile. Acum se aşteaptă iar ploi, prognozate undeva până în 50 l/mp, dar mai ştim ce va fi? Numai Dumnezeu ştie… Bine că marţi n-au fost victime sau animale înecate, doar nişte terenuri inundate, garduri luate de apă sau nişte stâlpi căzuţi se repară. Să sperăm că trece şi noaptea de joi spre vineri cu bine, fără evenimente nedorite. Oricum toată lumea e atentă, comitetul de situaţii de urgenţă…”.
Zona rămasă neîndiguită, cu maluri naturale, lângă drumul naţional, de unde apa a muşcat din plin Un vinovat: Compania Naţională de Drumuri!
Referitor la DN 7 A, primarul Ilie Păducel spune că, dacă acest drum s-ar fi reabilitat când trebuia, azi nu mai existau probleme, cei de la drumurile naţionale având cea mai mare parte de vină, împreună cu cei din minister care-i conduc: „În urmă cu treipatru ani am obţinut cele 30 de miliarde de lei, bani care n-au ajuns nici pe-o măsea la acest drum, dar măcar s-au făcut cârpiturile, putându-se trece o perioadă în condiţii normale măcar până la mănăstirea de pe Jieţ. De-atunci ne-au tot promis, ba că anul acesta, ba că la anul, ba că e licitaţie, ba că se repetă licitaţia, ba că e contestaţie, ba că mai ştiu eu ce… Tot timpul la întrebările şi cererile noastre au susţinut că sunt bani pentru lucrare dar urmează procedurile. Nu
Lucrările de joi au fost ample şi au fost începute de miercuri
www.zvj.ro vineri, 1 august 2014
s-a mai făcut nimic. Acum ni se spune că la anul… Şi tot aşa şi iar aşa, de m-am săturat. Dacă se făcea acest drum, sunt convins că azi nu vorbeam de fragmente de drum rupte şi nici de altceva, pentru că o reabilitare de drum înseamnă parapeţi de sprijin, zone de dig de protecţie (acolo unde drumul e aproape de albie sau unde se ştie că sunt probleme), înseamnă rigole de scurgere betonate, înseamnă multe, nu doar asfalt turnat. Să sperăm că măcar la anul acest drum naţional va intra în lucru şi atunci lucrurile se vor îndrepta”.
Coduri neliniştitoare
În Valea Jiului de ieri, de la orele 12,00, şi până pe 1 august la orele 14,00, există instaurat de hidrologi cod portocaliu pentru Jiul Superior şi afluenţii săi. Cum judeţele Gorj şi Vâlcea au instaurat cod galben meteorologic şi bineînţeles cod portocaliu hidrologic, asta înseamnă că ne putem aştepta la ploi serioase şi în Valea Jiului, aceasta învecinându-se, de la Câmpu lui Neag şi până la Petroşani-Petrila cu judeţul Gorj. „N-ar fi exclus să plouă de data aceasta în vestul Văii Jiului, la Câmp sau la Uricani, unde Gorjul e aproape. Sau s-ar putea să toarne cu găleata din nou în Parâng, care desparte cele două judeţe, ceea ce ar fi foarte rău pentru cei afectaţi, mă gândesc la zona Novaci. Pe parte meteo suntem avizaţi cu cod galben, până mâine la orele 10,00, fiind anunţate ploi până la 50 l/ mp în acest interval, dar pe alocuri cantităţile de apă pot fi mai mari – sper să nu fie cazul la noi. Oricum, noi suntem pregătiţi, toată noaptea vom fi pe fază, vom face măsurători, patrulări. Am anunţat şi primăriile, credem că ele ştiu ce au de făcut, aşa că nu vom fi surprinşi cu nimic”, ne-a mai spus Sorin Corici.
ACTUALITATE
13
14
ACTUALITATE
Cu sprijinul consiliului judeţean,
Parc acvatic la Vulcan
Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara a decis, în şedinţa de ieri, asocierea cu Municipiul Vulcan, prin Consiliul Local Vulcan, pentru realizarea proiectului de dezvoltare zonală „Complex de agrement – parc acvatic Vulcan”, potrivit unui acord de asociere.
Agrement modern
Ideea realizării unor obiective turistice şi de agrement complementare infrastructurilor de turism existente a reieşit dintr-o analiză a posibilităţilor de valorificare eficientă a potenţialului turistic a zonei Văii Jiului. Autorităţile propun, astfel, realizarea unui complex turistic şi de agrement de tipul
„parc acvatic” în municipiul Vulcan. Acest proiect are ca scop crearea unei infrastructuri moderne de agrement, cu o arhitectura adecvată, şi care să ducă la creşterea atractivităţii din punct de vedere turistic. Proiectul îşi propune să realizeze un obiectiv de agrement alcătuit din: bazine de înot pentru adulţi, bazine pentru tobogane, piscine pentru relaxare şi distracţie, bazine de apă pentru copii, cu mobilier de joacă pentru copii, zonă de plajă, amenajări pentru activităţi sportive, zonă comercială şi de alimentaţie publică, zonă terapeutică, fitness, saună, masaj, etc.
Etape premergătoare
Conform datelor CJ Hunedoara, derularea investiţiilor presupune, în prealabil, aprobarea/ încheierea de către CJ Hunedoara, a unui „acord de asociere” cu unitatea administrativ-teritorială - municipiul Vulcan, reprezentată prin Consiliul Local Vulcan,
Monica Georgescu,
Noua şefă a DGASPC Hunedoara
Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara a hotărât, ieri, numirea Monicăi Georgescu în funcţia publică de conducere de director general al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Hunedoara.
acesta din urmă având obligaţia punerii la dispoziţie a terenului pe amplasamentul căruia se va construi obiectivul de investiţii precizat mai sus. Asocierea presupune stabilirea între părţi a unor clauze de tipul „drepturi şi obligaţii”, în vederea dezvoltării unor aplicaţii de finanţare eligibile pentru promovarea proiectului. De asemenea, Acordul de asociere propus stabileşte că liderul asocierii sau partea asociată responsabilă de proiect va fi Consiliul Judeţean Hunedoara, calitate în care acesta va coordona întreaga derulare a proiectului, atât în faza de proiectare, realizare a construcţiilor, cât şi în faza de funcţionare a obiectivului, după punerea în funcţiune. După aprobarea şi semnarea acordului de asociere, se va trece la etapa de elaborare a studiului de fezabilitate şi proiectare a acestui obiectiv, şi ulterior la cea de finanţare şi implementare propriu-zisă. Mihaela PETROŞAN
rar, funcţia publică de conducere de director general al DGASPC Hunedoara din 1 ianuarie 2014. În data de 17 iulie 2014, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a organizat concursul pentru ocuparea funcţiei publice de conducere de director general al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Hunedoara, în condiţiile art. 58 alin. 2 lit. a din Legea nr.188/ 1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Ca urmare a concursului organizat pentru ocuparea funcţiei publice de conducere de director general al DGASPC Hunedoara, a fost declarată admisă Monica Georgescu, potrivit propunerii de numire comunicată prin adresa nr. 30963/ 2014 de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. Mihaela PETROŞAN
Monica Georgescu va fi încadrată un salariu de bază lunar de 3.026 lei, la care se adaugă un spor de condiţii deosebite de 505 lei. În Consiliul Local Deva În fapt, Monica Georgescu a exercitat, cu caracter tempo-
Un puci fără finalitate
Ieri, pe ordinea de zi propusă pentru şedinţa extraordinară a Consiliului Local Deva, apăreau şi patru proiecte de hotărâre în spiritul încercărilor unei majorităţi extinse de dreapta de a-l schimba pe viceprimarul PSD al municipiului, Ovidiu Moş. În ultima clipă, cele patru proiecte de hotărâre au fost retrase de pe ordinea de zi.
Aşadar, toată lumea se aştepta la un nou moment de puci în Consiliul Local Deva, după ce încercarea de luna trecută, de schimbare a viceprimarului PSD Ovidiu Moş, deşi reuşită, într-o primă fază, a rămas blocată facebook.com/ziarulvaiijiului
de faptul că Instituţia Prefectului a atacat hotărârile care duseseră la eliminarea lui Moş şi înscăunarea ca viceprimar a liderului PP-DD Marian Muntean. Eliminarea celor patru puncte de pe ordinea de zi - două de revocare a hotărârilor de luna trecută, de schimbare a viceprimarului, atacate de prefectură, unul de schimbare, din nou, din funcţie a viceprimarului Moş şi una de numire a unui nou viceprimar - s-a făcut fără nicio explicaţie, încă de la începutul şedinţei. După cum se discută în culise, retragerea noii încercări de puci a fost făcută deoarece exista pericolul să nu fie întrunit un vot majoritar sigur. În acest moment, până la definitivarea procesului intentat de prefectură, conducerea Primăriei Deva îl are ca viceprimar şi pe social-democratul Ovidiu Moş. Mihaela PETROŞAN
ANGAJĂRI
mica publicitate
SC ELCOMPET SRL Petroşani angajează zidari şi lăcătuşi mecanici. CV-urile se depun la sediul firmei din str. Avram Iancu nr.1 (în spatele Poliţiei Petroşani). Interviu - sâmbătă, 02.08.2014, ora 9, la sediul firmei. Relaţii la telefon 0254.548068 SC angajează tâmplar mobilă PAL. Relaţii la telefon 0751.199100 Vila Melinda angajează în condiţii avantajoase barman. Relaţii la telefon 0254.545842 SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează brutari cu experienţă. Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, bl. 2/2 sau 0254.550160 SC din Petroşani angajează vânzător materiale de construcţii, şofer de TIR cu experienţă, tâmplar mobilier PAL şi bucătar cu experienţă. Relaţii la telefon 0751.199100 SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează în condiţii avantajoase maseuză (pentru sală de sport). Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, 2/2, sau 0254.550160
ÎNCHIRIERI
mica publicitate
Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66. Relaţii la telefon 0744 825125
IMOBILIARE
mica publicitate
Vând garaj cu canal de vizitare şi pivniţă situate în Petroşani vizavi de Liceul Economic, având suprafaţa de 25 mp. Înălţimea clădirii şi a uşii permite gararea şi a utilitarelor şi microbuzelor. Este branşat la curent de 380V. Preţ: 4500 euro. Telefon 0721.225359 sau 0768.406967
De vânzare/ închiriere în condiţii avantajoase spaţiu comercial situat în Vulcan, b-dul M. Viteazul, nr. 26 (fostul Orient). Relaţii la telefon 0762.257696 Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 8.500 euro. Telefon 0725.065800 Vând casă situată în Tg-Jiu, str. George Coşbuc, nr. 2 construită în anul 2000. Casa cuprinde beci, parter cu terasă, etaj cu balcon şi pod pretabil pentru mansardare. Casa este termoizolată inclusiv placa podului şi este compusă atât la parter, cât şi la etaj din două holuri, living spaţios şi luminos, două dormitoare, baie şi bucătărie spaţioasă. Are posibilitatea compartimentării şi creării a două apartamente cu intrări separate. Dispune de un garaj dublu pentru autoturisme. Suprafaţă teren total 850 mp cu deschidere la stradă de 45 metri liniari. Toate facilităţile: apă, canalizare, gaze. Zonă foarte liniştită. Preţ neg. Telefon pentru alte informaţii: 0727.874449
www.zvj.ro vineri, 1 august 2014
DECESE
În aceste momente de grea cumpănă pricinuite de decesul atât de timpuriu al jurnalistului ŞTEFAN NEMECSEK ne alăturăm familiei îndoliate şi îi transmitem sincere condoleanţe! Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace! Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara – Mircea Ioan Moloţ
Dispariţia unei fiinţe dragi este o mare durere, imposibil de asemuit şi de pătruns. Suntem alături de familia Cristian Nemecsek exprimându-ne regretul profund la trecerea fulgerătoare la cele veşnice a celui care a fost ŞTEFAN NEMECSEK Dumnezeu să-l odihnească în pace! Familiile Miklos, Filimon şi Dreghici
Cu tristeţe îi aduc astăzi un omagiu unuia dintre jurnaliştii de marcă ai Văii Jiului, la trecerea prematură la cele veşnice a celui care a fost ŞTEFAN NEMECSEK Sunt alături de familia greu încercată şi nu pot să nu mă gândesc că încă unul dintre condeiele cu har, scriitor şi om de televiziune, ne părăseşte lăsându-ne parcă mai săraci cu un cuget liber, ce se adaugă altor colegi de breaslă care, la rându-le, au plecat prea devreme dintre noi. Dumnezeu să-l odihnească cu drepţii şi să-l aibă în paza sa! Senator Haralambie Vochiţoiu
LICITAŢII
mica publicitate
SC Ocolul Silvic Carpatina SRL Petrila, str. Republicii, nr. 220, tel./fax 0254.514004, 0755.090463, organizează licitaţie pentru vânzare masă lemnoasă pe picior, în data de 13.08.2014, ora 12:00. Se oferă spre vânzare masă lemnoasă din partida nr. 1134 Sterminosu, cu un volum de 292 mc, proprietatea oraşului Petrila. Caietele de sarcini se pot ridica de la SC Ocolul Silvic Carpatina SRL începând cu data de 04.08.2014, ora 12:00.
PIERDERI
mica publicitate
SC KIDAS BUREK SRL, având CUI 32950149, înregistrat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Hunedoara cu nr. J20/276/2014, declară pierdut – în original – Certificatul constatator nr. 7939/12.03.2014 pentru punctul de lucru din Municipiul Petroşani, str. Avram Iancu, bl. 8, parter, ap. spaţiul B, jud. Hunedoara. Se declară nul.
SERVICII
mica publicitate
Oferim bani rapid şi avantajos pensionarilor de boală sau vârstă şi salariaţilor cu venit mic. Vârsta 30-75 ani. Rate fixe, fără giranţi. Telefon 0727.737851
PUBLICITATE
15
CMYK
16
ACTUALITATE
Ile a trecut cu inima uşoară prin ultimele
guvernul. Guvern care ar fi luat în discuţie problema şi care ar urma să-i absolve pe profesori de păcatul de a fi primit ceva necuvenit şi de a restitui banii pe care, mai mult ca sigur, i-au cheltuit până la ultimul leuţ.
Controale făcute la Primăria Vulcan Nu că şedinţa de consiliu local de ieri ar fi fost plictisitoare, dar nici n-a avut vreun proiect de hotărâre mai aparte, pe care aleşii locali vulcăneni să-l fi devorat în discuţii, înainte să fie votat. Ca atare, nu voi începe să relatez despre careva dintre ele, ci despre ce s-a auzit la sfârşit de tot. Punctul „Diverse”,
cred eu, a fost mult mai interesant decât toată şedinţa la un loc. Una la mână, pentru că primarul Gheorghe Ile i-a informat, ca să folosesc sintagma împrumutată din limbajul de lemn al şedinţelor de partid de altădată, pe consilierii locali despre controalele care au bântuit, în ultima vreme, prin Primăria municipiului Vulcan.
Primul,
conform enumerării făcute de primar, a fost cel efectuat pe linie de documente secrete. Pentru mai buna desfăşurare a serviciului
facebook.com/ziarulvaiijiului
de evidenţă a populaţiei, a fost achiziţionat un nou model de aparatură, de felul celui utilizat de către serviciile similare din întreaga ţară. „A costat, dar merită”, a încheiat Ile acest capitol al discuţiei.
Celălalt control
despre care a amintit primarul a fost cel al Curţii de Conturi. Inspectorii au întors pe dos documentele financiarcontabile ale primăriei vulcănene, dar, conform spuselor aceluiaşi Gheorghe Ile, „nu s-a constatat nicio infracţiune”. Chestiunea asupra căreia au zăbovit cei de la Curtea de Conturi a fost în legătură cu sporurile salariale acordate cadrelor didactice vulcănene în perioada 2010-ianuarie 2014.
Deocamdată, a mărturisit
primarul, el nu s-a grăbit să dea ordonanţa prin care cadrelor didactice să li se reţină din salariu sumele primite în perioada amintită. Asta, pentru că, a explicat Gheorghe Ile, el aşteaptă să vadă ce va zice
„Din punctul meu de vedere,
aceste controale au fost bine gândite şi făcute, a concluzionat Gheorghe Ile, cu inima mai uşurată, având în vedere verdictul inspectorilor de la Curtea de Conturi care a
fost mult mai aproape de aşteptări decât cel de acum câteva luni al Corpului de Control al Primului Ministru. Gheorghe OLTEANU