1500 05.08.14 by Ziarul Vaii Jiului

CMYK

Protest extrem: Mihai Lorincz, liderul Sindicatului Liber de la SE Paroşeni, a intrat în greva foamei

P. 3

Săptămâna aceasta Avram Iancu ar putea deveni Primul român care traversează Canalul Mânecii

Asociaţia Schi Turism Montan „Pro-Parâng” Participare meritorie la „Ştefata Munţilor”

Ziar ul Vaii Jiului P. 12

P. 13

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Deputatul Cristian Resmeriţă:

Anul VII nr.

“Pentru faptul că a fost amânată aplicarea Programului de reorganizare, restructurare pentru reducerea costurilor în scopul încadrării în BVC aprobat pentru anul 2014 vreau să mulţumesc Ziarului Văii Jiului. Este o victorie a celor 3.206 familii care ar fi avut de suferit consecinţe grave de pe urma acestui program”. La şedinţa Consiliului de administraţie (C.A.) C.E.H. a participat şi deputatul Cristian Resmeriţă, dar şi I. Pisc, liderul Federaţiei “Energetica”.

În urma a două ore de discuţii aprinse, pe marginea genocidului social numit „Programul de reorganizare, restructurare pentru reducerea costurilor în scopul încadrării în BVC aprobat pentru anul 2014”, C.A. a luat act de consecinţele dezastruoase pentru Valea Jului ale acestui document şi a amânat aprobarea acestuia. Acum, vom vedea dacă pentru o zi, sau pentru totdeauna. Am reţinut din cele declarate de deputatul Resmeriţă imediat după încheierea şedinţei că directorul general CEH Niculescu nu a putut motiva coerent acest program, discursul său fiind o bâlbă continuă. Într-un singur loc acesta nu s-a bâlbâit, ţinând-o pe-a lui, anume că cei 3.206 angajaţi cuprinşi în program trebuie să se supună prevederilor programului. Directorul general a reproşat CA şi faptul că el este nevoit să lucreze pe un buget prost întocmit de Andronache, fapt ce i-a atras o replică acidă din partea d-nei Ciobanu, directoarea economică a CEH. Păi, zicem şi noi, dacă ştia că bugetul nu-i corespunzător, atunci de ce a mai acceptat funcţia de director general? Referitor la prestaţia lui Niculescu, deputatul Resmeriţă a conchis: “Nu l-am crezut atâta de slab, să

1500

nu fie în stare să motiveze corent, logic, un plan de care depinde viaţa a 3.206 oameni. Vreau să vă spun că, din fericire, în C.A. sunt oameni pregătiţi, oameni care au înţeles impactul social grav pe care acest program l-ar putea avea asupra Văii Jiului”. La şedinţă a participat şi Sorin Mangu, administratorul special CEH. Dacă în urmă cu ceva timp, ZVJ a dezvăluit veniturile fabuloase încasate de acesta, acum am aflat de la deputatul Resmeriţă şi pentru ce: “La şedinţă a participat şi dl. Sorin Mangu, care este adminstratorul special al CEH. M-aş fi aşteptat ca dumnealui, ca un om care îşi desfăşoară activitatea curentă în Valea Jiului şi care este plătit foarte bine pentru aceea de administrator special, să vorbească în apărarea celor 3.206 oameni. Însă, din păcate, am avut surpriza neplăcută să constat că dl. Mangu a evitat, n-a vrut să supere pe nimeni, cum se spune în limbaj popular, a stat ascuns sub masă”. “Pentru faptul că a fost amânată aplicarea Programului de reorganizare, restructurare pentru reducerea costurilor în scopul încadrării în BVC aprobat pentru anul 2014 vreau să mulţumesc Ziarului Văii Jiului şi celorlalţi din presă, care m-au susţinut. De fapt, această amânare este o victorie a celor 3.206 familii care ar fi avut de suferit consecinţe grave de pe urma acestui program”. Marian BOBOC

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4336 lei 1$ = 3,3030 lei 1₤ = 5,5580 lei

marţi, 5 august 2014 16 + 8 pagini Preţ: 1 leu

Costel AVRAM:

La Mulţi Ani, ZVJ! În cele 1500 de ediţii ale ZVJ, cel mai longeviv cotidian activ din Valea Jiului, am fost şi criticat când am greşit şi am fost şi lăudat când am făcut lucruri bune. Pentru toate acestea şi pentru multe altele care ţin de greaua misiune în aceste timpuri ale unui ziar, permiteţi-mi să exprim, cu prilejul numărului jubiliar 1.500, un prietenesc şi călduros “La Mulţi Ani!”. Să ne vedem cu bine la numărul 2.000!

Primim la redacţie

ACTUALITATE

Intervenind cu promptitudine,

Salvamontiştii din Lupeni şi jandarmii Ruşine, dr. au salvat două vieţi BOTA CĂLIN! montani Weekendul care a trecut le-a adus salvamon- este unul dintre cele mai pregătite echipaje tiştilor lupeneni şi două evenimente nedorite din ţară. Felicitări petrecute în munţi. Datorită intervenţiei rapide a oamenilor munţilor, doi oameni vor Intervenţie de patru ore în noapte asistentelor avea poate o soartă mai bună, aceasta ţinând Al doilea caz a avut loc duminică noaptea spre în momentul de faţă doar de medici şi de luni. Cel puţin, abia atunci au fost anunţaţi salIleana Şandor Dumnezeu. vamontiştii şi jandarmii montani, deşi evenimentul, o cădere a unei persoane de aproape Accident vascular în apropiere de 60 de ani din Petroşani datorată alunecării şi şi Simona lovirea spatelui într-o cioată, a avut loc ziua. Lacul Bucura Numai că omul, aflat singur prin Retezat, Primul caz a avut loc sâmbătă, 2 iulie în Kiss! cunoscând zona, s-a gândit să meargă cum o Munţii Retezat, pe drumul care duce la Lacul Mă numesc Negru-Ceuţă Maria şi sunt asistentă medicală la Spitalul de Urgenţă Petroşani – Serviciul Radiologie.

În data de 30 iulie 2014 ,în jurul orei 13:00, am coborât în Urgenţă cu o durere de cap acută cu senzaţie de vomă şi tremur general. Asistentele, văzându-mă în ce stare eram, m-au pus pe pat, mi-au luat tensiunea, pulsul, glicemia şi mi-au prins o branulă pe venă. Starea mea alterându-se mai mult, le-am rugat să cheme medicul de gardă să îmi dea ceva pentru durerea de cap, care devenise insuportabilă. Mi s-a spus că a fost anunţat, este în camera de gardă şi urmează să vină. După aproximativ două ore am urcat pe secţie, la Radiologie, având nevoie să îmi schimb hainele, apoi am revenit în Urgenţă, unde mi s-a spus că dr. BOTA m-a căutat şi a scris în registru că am părăsit Urgenţa fără acordul dumnealui. Acordul cui? Mă întreb şi eu dacă două ore nu a venit să îmi administreze ceva, mai avea rost să ocup un pat în Urgenţă? Acest lucru trebuie să fie un semnal de alarmă ca alţi pacienţi să nu fie trataţi după ce mor.

Ziarul Vaii Jiului

Bucura. O persoană de 55 de ani, din Bacău, angajat în cadrul CFR şi mare pasionat de munte, a suferit un accident vascular, probabil din cauza efortului depus. Băcăuanul nu era singur, ci era însoţit de fiul lui, un tânăr de 22 de ani, el fiind şi cel care a sunat la serviciul de urgenţă. „Am primit un apel prin care eram înştiinţaţi că o persoană are nevoie de urgenţă de noi, pentru a fi dus apoi la spital, deoarece e căzută în drumul spre Bucura. Imediat am format o echipă de intervenţie şi ne-am deplasat la faţa locului. Acolo se afla un bărbat de 55 ani, bine echipat de munte, care suferise din câte am constatat un accident vascular. L-am pus pe targă şi am parcurs un timp record, de la Bucura şi până la Poiana Pelegii, de numai o oră şi jumătate. Loc în care se afla SMURDUL care l-a preluat. Consider că efortul nostru a fost îndreptăţit, deoarece aşa nu au apărut complicaţii, omul putând fi salvat de medici”, ne-a declarat salvamontistul Nicu Vlaicu, din cadrul formaţiunii „Salvamont” Lupeni, care

putea la o stână aflată în apropiere. Acolo a adormit, dar când s-a trezit, pe la orele 23,00, a constatat că îl doare chinuitor de tare spatele. Fiind anunţată pe calea apelului de urgenţă, o echipă de trei salvamontişti din Lupeni şi o echipă formată din doi jandarmi montani au pornit spre stână, primii urcând spre Vârful Dealul Mare dinspre Baru, în timp ce jandarmii au plecat din Uricani. „Intervenţia noastră a durat circa patru ore. Am plecat pe la orele 0,00 şi ne-am reîntors la Uricani cu persoana accidentată pe la orele 4,00 dimineaţa. Omul se afla la o stână, în spatele Vârfului Dealului din Retezat. Ajunşi acolo împreună cu jandarmi l-am transportat până la maşina noastră, după care l-am dus până la Uricani de unde l-au preluat cei de la SMURD. Din ce a constatat medicul la prima vedere se pare că omul avea câteva coaste rupte. Oricum, nu era bine dacă stătea acolo la stână mai mult. Să sperăm că se va reface deoarece a căzut pe mâini bune”, ne-a declarat jandarmul montan Dani Fuier. Corneliu BRAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

)

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Colaboratori permanenţi: Redactor şef: Marian BOBOC Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, zvjro2008@yahoo.ro Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Colectivul de redacţie: Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Alina PIPAN - 0766.678380 Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, alinapipan@yahoo.com Dumitru VELEA Corneliu BRAN - 0766.728688 DTP: Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO. Loredana JUGLEA - 0763.673727 Administrativ / Publicitate: loredanajuglea@yahoo.com Daniela FILIMON - 0735.727264 Gheorghe OLTEANU Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

Protest extrem: asupra abaterilor grave cuprinse în contractul colectiv de muncă de la a cărui negociere liderii sindicali din Divizia Energetică au fost înlăturaţi cu bună ştiinţă atât de către Sindicatul Muntele, cât şi de către conducerea CEH, de care Bebe Nica este apropiat şi preferat. Vrem să tragem un ultim semnal de alarmă referitor la situaţia dezastruoasă în care va intra Valea Jiului în caz că acest contract va fi activ”.

Mihai Lorincz, liderul Sindicatului Liber de la SE Paroşeni, a intrat în greva foamei

Câteva dintre clauzele cuprinse în contractul Colectiv de Muncă, negociat între conducerea CEH şi Sindicatul Muntele, i-au pus pe jar pe salariaţii Diviziei Energetice a complexului. Ieri dimineaţă, aşa cum s-a auzit la postul naţional de radio, energeticienii de la Mintia blocaseră şoseaua care trece prin faţa termocentralei, iar liderul Sindicatului Liber Independent a intrat în greva foamei.

În semn de solidaritate

cu Ionel Ticula, la aceeaşi formă extremă de protest a recurs şi Mihai Lorincz, preşedintele Sindicatului Liber de la SE Paroşeni. Ieri dimineaţă, la ora şapte, el l-a informat despre acest lucru pe directorul termocentralei, urmând ca, ulterior, să-i înştiinţeze pe colegii din Federaţia Energetica şi pe şefii din conducerea CEH.

„Am declarat greva foamei,

ca să arăt că sunt alături de colegul şi prietenul meu Ionel Ticula de la Mintia, mi-a declarat, la telefon, Mihai Lorincz. Dorim să atragem atenţia

„Ca lider de sindicat

ales de către salariaţii Termocentralei Paroşeni, a continuat Mihai Lorincz, nu pot să fiu de acord cu un document care, după ce că le încalcă flagrant drepturile, depăşeşte clar posibilităţile pe care le oferă bugetul de venituri şi cheltuieli, vizibil în pierdere, al complexului. Nu vom înceta greva foamei decât în momentul în care conducerea CEH va reveni la masa negocierilor şi, împreună cu sindicatele afiliate Federaţiei Energetica, va rediscuta articolele din contract care au generat protestul”. Gheorghe OLTEANU

Proteste energice şi la Termocentrala Mintia

Criminalul program de aşa-zisă eficientizare, negociat de Sindicatul „Muntele”, a blocat DN 7

I. Ticula, liderul a peste 1.000 de energeticieni, a intrat ieri în greva foamei

Aproape 300 de angajaţi ai Termocentralei Mintia au protestat ieri, blocând DN7. Muncitorii sunt nemulţumiţi că noul contract colectiv de muncă negociat de Sindicatul „Muntele”, din care ei nu fac parte, îi pune în neplăcuta situaţie de a pierde câteva milioane de lei din salariu.

Energeticienii au blocat DN7 traversând continuu trecerea de pietoni din faţa Termocentralei Mintia, după care au continuat protestul în curtea societăţii. „Consiliul de Administraţie al Complexului Energetic Hunedoara discută, la Bucureşti, un program de eficientizare a activităţii. Acesta prevede reducerea săptămânii de lucru de la cinci la patru zile pentru 3200 de angajaţi de la termocentralele Mintia, Paroşeni şi structura TESA a Diviziei Miniere, care grupează exploatările de cărbune Lonea, Livezeni,

www.zvj.ro marţi, 5 august 2014

Lupeni şi Vulcan. O reducere a programului de lucru ar însemna încă o scădere cu 20 la sută a veniturilor salariale”, a declarat Ionel Ticula, preşedintele Sindicatului Liber şi Independent al Energeticienilor de la Termocentrala Mintia. Ca formă extremă de protest, liderul sindicatului de la termocentrală a intrat în greva foamei. „Reducerea programului de lucru este o măsură discriminatorie faţă de ceilalţi angajaţi ai CEH. Termocentrala Mintia ar fi afectată în totalitate de reducerea programului de lucru, termocentrala Paroşeni este mai puţin afectată partea de termo-mecanică, iar Divizia Minieră, prin personalul TESA. Aceasta nu este o soluţie. Noi propunem o soluţie de eficientizare a activităţii pe criterii economice şi nu pe criterii populiste”, a mai spus Ionel Ticula. Sindicatul Liber şi Independent al Energeticienilor de la Termocentrala Mintia a depus la Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara o contestaţie scrisă în ceea ce priveşte noul contract colectiv de muncă. Mihaela PETROŞAN

SINDICATE

Fotbal. Liga a IV-a

SPORT

Vicecampionii vor primul loc

FC Hercules, vicecampioana Ligii a IV-a Hunedoara, are ambiţii mari, dorindu-şi prima poziţie în viitorul sezon şi, implicit, participarea la barajul de promovare.

din staff-ul tehnic. Singura plecare este a lui Alex Moldovan, care a ales să joace la Unirea Dej, iar la capitolul veniri sunt trecute numele lui Adrian Farcaş (CNS Cetate Deva) şi Adrian Soare (Universitatea Petroşani). Cel mai probabil, campionatul Ligii a IV-a Hunedoara ediţia 2014–2015 va debuta pe 23 sau 30 august, urmând ca cele 15 etape, între care una intermediară – dacă întreAtletism cerea va începe în penultima zi din august – să se dispute până pe 29 noiembrie. Triplusaltiştii Mariana Dobre şi Bogdan Sitoianu, de la

Gruparea din Lupeni şi-a păstrat aproape în întregime lotul din sezonul trecut, transferându-i între timp pe Farcaş de la Deva şi Soare de la Universitatea Petroşani. Chiar dacă nu are ca obiectiv imperativ promovarea, formaţia antrenată de Dan Voicu este pregătită să lupte pentru primul loc în sezonul ce începe la finalul acestei luni. „Eu mi-aş dori să atacăm locul 1, chiar dacă nu avem posibilităţi financiare pentru un asemenea obiectiv. Nu ne-a fixat nimeni să câştigăm campionatul, dar, aşa cum am spus anul trecut când am După cum v-am mai venit aici, aceasta e o ambiţie de informat, nici la Liga a V-a a mea”, a declarat un membru situaţia nu este prea clară. Cele 22 de echipe vor fi împărţite în două serii a câte 11 formaţii. Competiţiile vor debuta pe 7 sau 14 septembrie, iar prima parte se va încheia pe 16 şi 23 noiembrie. În situaţia dată în fiecare etapă o echipă va sta. Echipele care nu şi-au depus cererile de înscriere o pot face până pe 11 august urmând ca pe 14 august să fie stabilit ţintarul turului.

Medalii pentru judeţ

CNS „Cetate” Deva, au obţinut singurele medalii ale atletismului hunedorean la Campionatul Naţional rezervat juniorilor II, desfăşurat la Bucureşti.

La un pas de podium s-a aflat şi Emilia Babei, de la CSŞ Hunedoara, clasată pe locul al patrulea în cursa de 800 de metri. „Bogdan a obţinut o medalie importantă, dar, din păcate, s-a accidentat la călcâi. Sperăm să se recupereze cât mai repede şi să continue să realizeze performanţe importante”, a declarat antrenorul Mihai Luca. A treia sportivă de la CNS „Cetate” Deva participantă la competiţia de la Bucureşti, Denisa Bota, s-a clasat pe locul al şaptelea în proba de 1.500 de metri cu timpul de 5:04.66, la mare distanţă de câştigătoarea Iasmina Mocanu ( LPS Vaslui) - 4:36.92.

Aeromodele

Taekwon-do

Bronz mondial

Panterele se pregătesc de naţionale

Echipa de juniori a României, cu antrenor şi doi dintre componenţi de la Aurul Brad, a reuşit o performanţă istorică în proba de planor profesional F1A de la Campionatul Mondial de Aeromodele, desfăşurat la Salonta.

Tricolorii au acumulat 3.733 puncte şi au urcat în premieră pe podiumul mondial. România a fost devansată doar de Rusia (3870) şi Cehia (3784), fiind mai bună decât echipe precum Slovenia (campioana europeană), Franţa, SUA, Germania, Ungaria ori Noua Zeelandă. La individual, campion mondial a devenit Maksym Babenko din Ucraina. facebook.com/ziarulvaiijiului

Sportivii de la clubul de taekwon-do „Pantera Neagră” Petroşani au participat la un stagiu de pregătire la Călan, primul organizat de proaspăta Asociaţie Judeţeană de Taekwon-do.

La stagiu au luat parte echipe din Călan şi Haţeg, fiind binevenit pentru petroşeneni. „S-au predat tehnici de luptă şi de tull. Au participat, în total, 40 de sportivi. A fost o pregătire binevenită, având în vedere faptul că ne dorim să participăm la Cupa Europei, din luna octombrie, şi la Cupa României, din luna noiembrie. O acţiune reuşită şi sperăm să mai avem astfel de acţiuni”, a declarat antrenorul Ionuţ Lascău.

Rugby. Alexandru Lupu:

„Victoria Bârladului e o mare surpriză pentru noi” Victoria obţinută de Rulmentul Bârlad chiar în faţa liderului Poli Iaşi i-a lăsat fără cuvinte pe cei de la Ştiinţa Petroşani. „Surpriză”, nu surpriză

Loc Echipa 1. CS Poli Agro Iaşi 2. Rugby Club Bârlad 3. CS Năvodari 4. Ştiinţa Petroşani 5. Bucovina Suceava 6. RCM Galaţi 7. CSUAV Arad

M 8 8 8 8 9 9 8

V 6 6 5 4 4 2 2

„Pot spune că a fost o mare surpriză pentru noi, dar pot spune şi că a fost o surpriză cu ghilimele. Acum fiecare să înţeleagă ce vrea. Cert este că noi nu îi mai putem depăşi pe bârlădeni în clasament, chiar şi în condiţiile în care am câştiga săptămâna asta la ei. Oricum intrăm în semifinale”, a declarat Alexandru Lupu, antrenorul Ştiinţei Petroşani.

Convocat la lotul naţional

Remus Zaharescu - un jucător de 18 ani despre care antrenorul

E 0 0 0 0 0 0 0

CLASAMENT I 2 256-78 2 157-114 3 227-126 4 171-143 5 146-169 7 75-231 6 83-254

+178 + 43 +101 + 28 - 23 -156 -171

Pct. 24 24 20 16 16 8 7

Bonus Total 7 31 3 27 3 23 5 21 2 18 3 11 1 8

„Remus este un jucător foarte talentat, sută la sută produs al clubului nostru şi merită să fie acolo. Cred că voi putea conta pe serviciile lui la meciul de sâmbătă, din deplasare, cu Rulmentul Bârlad”, a declarat Alexandru Lupu.

Etapa 10, rezultate:

CS Poli Agro Iaşi - Rugby Club Bârlad: 10-11; RCM Galaţi - CSUAV Arad: 5-0, neprez.; CS Năvodari - CSM Bucovina Suceava: 35-0.

Alexandru Lupu a afirmat că este de mare perspectivă - a fost convocat la lotul naţional under 19, în vederea unui amical cu Scoţia.

www.zvj.ro marţi, 5 august 2014

SPORT

Arcaşii din Aninoasa au ţintit două trofee

Cupa României şi Cupa Minerul La baza „Anena” din Aninoasa au avut loc două evenimente devenite tradiţionale: Cupa României şi Cupa Minerul la tir cu arcul.

Cu o participarea mai săracă faţă de alţi ani, cu doar 8 cluburi din ţară şi 50 de sportivi, ai

noştri arcaşi au ţintit cu succes două trofee. În clasamentul general al cluburilor SCM Deva - Minerul Aninoasa s-a situat pe primul loc, urmat de Citadel Dej şi CSŞ Rădăuţi. La individual seniori, arc olimpic, pe primul loc s-a situat Răzvan Marcu, care de data aceasta şi-a depăşit profesorul, Viorel Hăbian clasându-se pe locul al doilea, iar Daniel Călin pe locul al treilea, toţi de la SCM Deva - Minerul Aninoasa. La individual senioare, Simona Băncilă a urcat pe primul loc, fiind urmată de Luminiţa Boroş şi Andreea Uriţescu, toate de la clubul SCM

Fotbal. Liga a III-a

Fără amicale pentru hunedoreni

Titi Alexoi, antrenorul unicei echipe de Liga a III-a din judeţul nostru, a programat un meci şcoală, la finalul acestei săptămâni, considerând că nu e cazul ca formaţia sa să dispute un joc amical după victoria, de miercuri, din Cupa României cu Retezatul Haţeg. „Încă lotul echipei este în formare şi nu avea rost să susţinem un nou meci test până nu ştim pe cine vom putea conta. Nu am vrut să încărcăm atmosfera la echipă, mai ales că am fost criticaţi şi pentru jocul slab din meciul cu Retezatul şi pe motiv că băieţii au sărbătorit respectiva victorie. Acum, vom căuta să ne stabilizăm asupra unui lot de 23 de jucători şi probabil că următorul joc va fi în etapa a III-a a Cupei României”, a afirmat Titi Alexoi. Gruparea hunedoreană a semnat contracte de joc cu Trăşcanu, Şoit şi Horvath şi tratativele sunt la un pas de a fi încheiate în cazul jucătorului Coman. Alexoi a mai spus că şi-ar dori ca Andrei Făgărăşanu, care se pregăteşte cu echipa, să rămână la Hunedoara, şi că speră ca oficialii clubului să ajungă la un acord şi cu fraţii Olariu. În plus, sunt aşteptaţi la Hunedoara doi jucători pentru probe de joc, respectiv petroşeneanul Mărmureanu (fost la Dinamo II) şi Marius Călin (fost la Millenium Giarmata).

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

facebook.com/ziarulvaiijiului

Deva – Minerul Aninoasa. La arc neolimpic, seniori, pe locul întâi s-a situat Ovidiu Achile de la Citadel Dej, urmat de aninoseanul Gigi Puşcă. „Sunt mulţumit de rezultate, dar sunt puţin supărat pe faptul că participarea nu a fost una numeroasă. Din păcate, tot mai multe cluburi au probleme financiare şi nu mai pot face faţă competiţiilor”, a declarat Viorel Hăbian, antrenorul aninosenilor.

Liceenii din Vulcan

şedinţei de la finele lunii trecute, doamna consilier local Malvine Socaci, directorul colegiului – experienţa unică dobândită de către membrii trupei, dar şi posibilitatea de a intra în contact cu alţi artişti amatori, iubitori ai Thaliei, ar fi un gest mare dacă, şi de data aceasta, consiliul local va aproba suma de bani solicitată pentru deplasare.

Joacă bine teatru

Şi în acest an, trupa de teatru „Theatron” de la Colegiul Tehnic „Mihai Viteazu” din Vulcan a fost invitată la Festivalul de Teatru Tânăr „Ideo Ideis” care se desfăşoară la Alexandria. Anul trecut,

când trupa liceenilor vulcăneni s-a clasat printre primele opt din ţară, deplasarea la acest eveniment a fost sprijinită financiar de către Consiliul Local al municipiului Vulcan. Dată fiind - aşa cum a explicat, în plenul

Sumă de bani

care nu-i deloc mare în comparaţie cu beneficiile pe care le are festivalul de Tenisul de masă, la Alexandria, recunoscut ca fiind un eveniment dedicat Cu ocazia Zilei Minerului, la Lupeni, în organizarea procesului de educaţie alterSindicatului „Muntele”, s-au desfăşurat o multitudine de nativă pentru activităţi şi întreceri sportive. liceenii din România. Doar Cu acest prilej, trei mii de lei tenisul de masă a au solicitat, atras foarte mulţi prin adresa decompetitori, unii pusă în 29 iulie, dintre ei foşti

Un sport preferat la Lupeni

sportivi de performanţă. S-au detaşat prin ambiţie şi hotărâre, dar şi prin valoare în sine, sportivii: 1. Rafael Costea; 2. Raul Gino Vâlcică; 3. Adrian Startz; 4. Georgeta Manolache. Foarte buna organizare realizată de Darius Câmpean – şi el fost sportiv de performanţă – a fost un element care s-a adăugat altora care a contribuit la reuşita competiţiei. Prof. Gheorghe I. DRĂGHICI-SLĂVUŢESCU

Băniţa

Cu motoru-n parapet

Un bărbat în vârstă de 45 de ani din Gherla, judeţul Cluj, a ajuns în stare gravă la spitalul din Petroşani după ce s-a izbit cu motociclu de un parapet din beton. Accidentul s-a produs duminică, la

www.zvj.ro marţi, 5 august 2014

la Primăria Vulcan, membrii trupei de teatru Theatron, odată cu invitaţia ca, pe lângă sprijinul logistic oferit, Consiliul Local al municipiului Vulcan să fie şi coorganizator al proiectului.

Mai sunt, probabil,

din păcate, şi din aceia care consideră teatrul ca pierdere de timp. Numai că, în cazul a doi dintre liceenii vulcăneni care au activat în trupa de teatru, pasiunea pentru scenă i-a îndrumat să urmeze cursurile de învăţământ superior ale institutul de profil din Capitală. Şi, de reţinut, o elevă care a terminat în acest an a fost admisă la Conservatorul din Capitală. Gheorghe OLTEANU

prânz, pe DN 66, pe raza localităţii Băniţa, pe o porţiune de drum în curbă deosebit de periculoasă. Potrivit IPJ Hunedoara, bărbatul, care se afla pe motociclu, nu a adaptat viteza la condiţiile de drum, a pierdut controlul asupra direcţiei de mers şi a lovit un parapet din beton. În urma accidentului a rezultat rănirea gravă a motociclistului, care a fost transportat la Spitalul Municipal din Petroşani. În cauză, poliţiştii au întocmit dosar de cercetare penală. Mihaela PETROŞAN

ACTUALITATE

CONTROVERSE

10 mp de pământ, nefolosiţi de ani de zile, mărul discordiei

Un hotel care ia… oxigenul şi umbreşte un restaurant Pentru o bucată de teren de 10,16 mp, doi patroni cu firme aflate în buricul târgului din Petroşani, din zona spitalului, se judecă de ani de zile, fiecare patron revendicânduşi terenul respectiv. Este vorba de

doamna Păun Jura, care deţine un restaurant şi un magazin, şi de vecinul doamnei, Cristian Gal, care deţine o clădire care adăposteşte un hotel în zona spitalului şi mai multe magazine. Chiar şi după ce una dintre părţi a pierdut anul acesta şi recursul, cazul tot nu s-a stins, după ce patronul părţii „vătămate” a chemat presa şi a motivat că „instanţa de la Petroşani n-a făcut dreptate”.

Pentru că nu suntem judecători şi nu putem pune la îndoială o hotărâre judecătorească, nu ne vom da prea mult cu părerea, lăsând părţile aflate în litigiu să îşi expună punctul de vedere. Credem că ambele firme ar trebui să aibă o bună vecinătate şi înţelegere. După părerea noastră, părţile ar putea negocia o împăcare şi ar putea găsi o soluţie de mijloc, lăsând fiecare patron de la el, mai ales că din câte am văzut la faţa locului (dar şi din câte am înţeles de la ambele părţi), cei circa 10 mp nici măcar nu sunt vitali în afacere, nici pentru unii nici pentru alţii…

Bucata de teren împrejmuită cu gard de sârmă, de 10,15 mp este mărul disputei dintre doi patroni din Petroşani

Pentru experţi, Slătinioara tot una-i cu Sălătrucul…

Ascultând partea vătămată tinzi să-i dai dreptate în mare parte. Numai că, fie avocatul firmei n-a fost prea convingător în instanţă, neştiind să prezinte punctele tari şi dovezile acoperite de acte şi de martori, acesta pierzând prea uşor procesul la Petroşani, fie d-na Angliţa Păun Jura, proprietara unui restaurant din zona spitalului nu ne-a spus chiar tot, deşi nea arătat tot dosarul care conţine tot felul de schiţe, acte, documente, expertize şi aşa mai departe. Povestea e „împachetată” frumos cu multe acte şi argumente, dar sentinţa judecătorului ne face să ajungem iar la avocat şi la cum a reprezentat acesta interesele firmei sau la corectitudinea judecătorului, asupra căreia nu avem dreptul să ne îndoim. Poate că, pe viitor, doamna ar trebui să fie mai atentă când e reprezentată de avocaţi, care, în fond, sunt şi ei oameni, cu bunele şi relele lor. Mai mult, ascultând-o pe doamna Păun Jura, am înţeles că nu cunoaşte rezultatul recursului, ceea ce ne face să ne îndoim, pentru că, ascultând şi partea cealaltă, am aflat că recursul doamnei a fost respins, astfel că rămâne valabilă hotărârea instanţei de la Petroşani, care

facebook.com/ziarulvaiijiului

dă câştig de cauză d-lui Cristian Gal. Nu ştim ce căi de atac mai există, dar din ce ne spune doamna Păun Jura „lucrurile nu se vor opri aici”: „Ambrozie Becsi, fostul proprietar al terenului vecin, a intrat abuziv în 2005, pe un teren din spatele curţii, e vorba de o suprafaţă de aproape 9 m lungime şi 1,20 m lăţime. Ne judecăm şi în momentul de faţă, am făcut recurs deoarece prima sentinţă mi-a fost nefavorabilă, încă n-am primit rezultatul. La ultima expertiză a venit doamna Vasilica Sechel ca să facă măsurători, dar consider că nu le-a făcut bine, să nu mai zic că în loc de strada Slătinioara şi Pârâul Slătinioara, a scris pe schiţă strada Sălătruc şi Pârâul Sălătruc, care e la vreo 3 km de-aici! Vă daţi seama? Cum e posibil aşa ceva? Nu vreau niciun fel de despăgubire sau altceva, vreau să-mi elibereze suprafaţa de teren pe care au construit abuziv. Noi suntem singurii expropriaţi aici, vă arăt şi schiţa dată de tribunal! E vorba de proprietatea mea, de dreptul meu, ei au intrat abuziv”. Întrebată de noi dacă doreşte să construiască ceva pe bucata de teren pe care o revendică, aflată undeva în spatele curţii clădirii care adăposteşte restaurantul şi birourile, doamna Păun ne-a declarat: „Chiar dacă nu voi construi nimic, e treaba mea ce fac cu terenul meu. Noi am avut proprietatea aici, sunt pe terenul acesta din 1959, în 2004 am construit pe-aici, m-am extins pentru afacere. Ei au cumpărat de la Ambrozie Becsi terenul de lângă şi în 2012 s-au apucat de construcţie, clădirea care adăposteşte hotelul şi celelalte. Actualului proprietar, domnul Cristian Gal, iam spus în momentul când s-a hotărât să cumpere terenul să aibă grijă să nu cumpere în forma propusă, deoarece Ambrozie Becsi a intrat abuziv pe o suprafaţă de teren. Expertul Bogdan, care a făcut schiţa atunci, chiar mi-a zis în zeflemea: Da’ ce, doamnă, ai acte? Da, domnule, eu pe acte vorbesc nu pe altceva! Domnul Gal nu m-a ascultat şi după aceea nici n-a făcut nimic să repare greşeala, astfel că

acum ne judecăm. Oricum, nu mă las, oricare ar fi sentinţa. Voi merge mai departe, e dreptul meu, e vorba de proprietatea mea”, ne-a declarat d-na Angliţa Păun Jura, proprietara terenului de la capătul liniei către Pârâul Slătinioara.

În zadar a vrut amiabila…

În spiritul deontologiei care ne caracterizează, am cerut părerea şi părţi celeilalte. Însă, dl. Cristian Gal a refuzat să dea o declaraţie oficială, susţinând de mai multe ori „că există o sentinţă judecătorească care i-a dat dreptate” şi că mai departe se ocupă avocaţii firmei. Totuşi, prin anumite metode am aflat,

neoficial, că „s-a vrut de mai multe ori împăcare, pe toate planurile, ca să nu existe conflicte şi să fie o relaţie de vecinătate, dar doamna Păun n-ar fi vrut, tot timpul căutând să existe o relaţie conflictuală. Prin hotărârea judecătorească ni s-a dat dreptate, iar recursul i-a fost respins. Deci, pentru noi nu mai există acest caz”. Tot din surse neoficiale am înţeles că nici nu se pune problema ca firma condusă de Cristian Gal să-şi retragă gardul de pe spaţiul respectiv, deoarece „aşa ar putea veni alţii mâine să ceară altă bucată de teren şi atunci ce-am face, le-am da la toţi care vin să ceară teren… Nu e normal”.

Finalul va continua

probabil la tribunal, pentru că din câte am stat de vorbă cu cele două părţi, fiecare susţine că are dreptate. Oricum, se pare că punctul nevralgic e vechi între cele două tabere şi a pornit mocnit din momentul în care a fost ridicat hotelul, „care acoperă soarele şi, implicit lumina, fiindcă

www.zvj.ro marţi, 5 august 2014

clădirea ridicată e prea înaltă şi mult prea aproape de clădirile noastre, nimeni nu ne-a întrebat când s-a construit şi nu ne-a cerut părerea…”. După cum ne-a spus, printre multe altele, doamna Păun. Într-adevăr, de când a fost construită clădirea respectivă, „umbra deasă” e la ea acasă în curtea de vizavi, arhitecţii şi proprietarii neluând în calcul şi acest aspect. Probabil că acesta a şi fost motivul principal care a declanşat între cele două părţi mai multe discuţii contrare, în momentul de faţă cei 10 mp pătraţi fiind doar un pretext. Vom vedea pe viitor ce alte „cazuri” se vor mai naşte în acest caz, pentru că este clar că lucrurile nu se vor opri aici. Corneliu BRAN

CONTROVERSE

AGENŢIA MACARENA

GARSONIERE 1. Garsonieră confort 1, Petroşani Nord-G.V. Milea, etaj 2/4, 2 focuri gaz, geamuri termopan, la stradă, preţ 8.000 euro. 2. Garsonieră confort 1, Unirii, etaj 2/3, bucătărie mare, pe mijloc, standard, balcon, gaz, preţ 33.000 lei neg. 3. Garsonieră confort sporit-35 mp, zona Institutului, bloc cărămidă, boxă, branşată termoficare, zonă liniştită, amenajări şi îmbunătăţiri, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajată, parţial mobilată (mobilată complet la 20.000 euro neg.). 4. Garsonieră zona Hermes-Dragalina, etaj 3/4, poziţionată pe mijloc, centrală termică, geamuri termopan, instalaţii schimbate, bine întreţinută, preţ 55.000 lei neg. 5. Garsonieră Petroşani Nord, etaj 1/4,in zona Bulevardului, renovată complet, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, parchet laminat, instalaţii şi uşi schimbate, 2 focuri gaz, termopan, preţ 55.000 lei neg. 6. Garsonieră zona Piaţa Petroşani, la stradă, poziţionată pe mijloc şi la soare, mobilată şi utilată, centrală termică, geamuri termopan, gresie şi faianţă, parchet, preţ 16.000 euro neg. 7. Garsonieră zonă centrală, C.Mille, etaj 2/4,bine întreţinută, geamuri termopan, parchet, gresie şi faianţă, uşă metal, balcon închis, preţ 10 500 euro neg. 8. Garsonieră confort 1, Unirii, mobilată şi utilată, centrală termică, geamuri şi balcon închis termopan, izolata termic, decomandata, parchet laminat, bine întreţinută, preţ 9.000 euro neg. 9. Garsonieră Aeroport, etaj 2/4, bucătărie si baie mare, geamuri termopan, gresie şi faianţă, uşă metal, gresie şi faianţă, poziţionată pe mijloc, foarte călduroasă, preţ 25.000 lei. 10. Garsonieră zona Hermes-Primărie, etaj 2/4, pe bulevard, renovată, balcon închis termopan, baia şi bucătăria amenajate, parchet, instalaţii şi uşi schimbate, 2 focuri gaz, preţ 48.000 lei. 11. Garsonieră Dimitrov, etaj 1/3, suprafaţă mare, gaz, zonă foarte liniştită, boxă, preţ 15.000 euro . 12. Spaţiu comercial, garsonieră Aeroport blocurile noi zona Nicuşor Gociu, 33 mp, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, pretabil locuit sau sedii firme, cabinete medicale, birouri, preţ 7.000 euro.

APARTAMENTE 2 CAMERE 1. ap. 2 cam., Petroşani Nord, bloc cărămidă, zonă foarte liniştită, poziţionat la soare, etaj 2/3, 2 focuri gaz, branşat termoficare,foarte calduros, parchet, gresie şi faianţă, bine întreţinut, preţ 65.000 lei neg. 2. Ap. 2 cam., zona Hermes-Mignon, etaj 3/10, standard, poziţionat la soare, 2 balcoane, bine întreţinut, preţ 70.000 lei uşor neg. 3. Ap. 2 cam., Dimitrov, etaj 2, zona. foarte liniştită, modificări interioare, centrală termică,geamuri termopan, mobilat complet, poziţionat la soare şi pe mijloc, boxă, preţ 20.000 euro neg. 4. Vând sau schimb cu ap. 2 cam. in zonă centrală plus diferenţa - ap. 2 cam., zona Independenţei-Dacia, decomandat, bloc cărămidă, geamuri şi balcon închis termopan, centrală termică, poziţionat la soare, zonă foarte liniştită, preţ 60 00 lei neg. 5. Ap. 2 cam., zona Piaţa Politie Petroşani, etaj 3/4, centrală termică, geamuri termopan, mobilat şi utilat, poziţionat pe mijloc şi la soare, bloc anvelopat, preţ 25.000 euro neg. 6. Ap. 2 cam., Dimitrov, etaj 2/3, balcon, zonă foarte liniştită, boxă, sobe teracotă cu gaz, poziţionat pe mijloc şi la soare, preţ 18.000 euro neg. - eventual şi garaj Dimitrov la 4.000 euro. 7. Ap. 2 cam., zona Mignon Petroşani, etaj 6/10, 2 balcoane, gaz, standard, preţ 55.000 lei. 8. Ap. 2 cam., blocurile noi, Aeroport, etaj 1/4, decomandat, geamuri şi balcon închis termopan, parchet laminat, poziţionat la soare,bine întreţinut,preţ 60.000 lei neg 9. Ap. 2 cam., zona Primăriei Petroşani, etaj 1/4, bine întreţinut, geamuri termopan, parchet laminat, gresie şi faianţă, bucătărie mobilată, preţ 78.000 lei neg. 10. Ap. 2 cam., mobilat, Piaţa Petroşani, etaj 2/4,izolat termic, geamuri termopan, centrală termică, parchet laminat, gresie şi faianţă, uşi schimbate, preţ 85.000 lei neg., şi garaj. 11.Ap. 2 cam., Independenţei, bloc cărămidă, etaj 3/4, centrală termică, geamuri şi balcon închis termopan, mobilat, poziţionat la soare toată ziua, parcare, zonă deosebită, liniştită, preţ 72.000 lei neg. 12. Ap. 2 cam., zonă centrală, strada Horea, suprafaţă mare, dec, centrală termică, parchet, gresie şi faianţă, bine întreţinut, poziţionat la soare, preţ 17.000 euro. 13. Ap. 2 cam., zona Piaţa Petroşani, standard, etaj 1/10, balcon mare, 2 focuri gaz, bloc liniştit, preţ 75.000 lei neg. 14. Ap. 2 cam., Independenţei, parter, balcon închis, poziţionat la stradă şi la soare, gaz, bine întreţinut, preţ 55.000 lei neg.

facebook.com/ziarulvaiijiului

15. Ap. 2 cam., Aeroport-Nicuşor Gociu, modificări interioare şi amenajări, centrală termică, 2 balcoane şi geamuri termopan, parchet laminat, baia amenajată, aer condiţionat, instalaţii noi, mobilat şi utilat complet, totul nou, izolat termic - posibil rate, preţ 17.000 euro sau 19.000 euro mobilat. 16. Ap. 2 cam., Dimitrov, zona RAAVJ, etaj 2/3, suprafaţă 56 mp, geamuri termopan, parchet, bloc cărămidă, foarte liniştit, boxă, 2 focuri gaz, bine întreţinut, preţ 85.000 lei neg. 17. Ap. 2 cam., Aeroport-Aviatorilor,la stradă, etaj 3/4, balcon, geamuri termopan, o camera izolata, preţ 32.000 lei.

APARTAMENTE 3 CAMERE 1. Ap. 3 cam., zona Piaţa Petroşani, etaj 1/4, bucătărie modificată, centrală termică, geamuri termopan, bine întreţinut, preţ 26.000 euro. 2. Ap. 3 cam., zonă foarte liniştită Dimitrov, amenajări interioare şi îmbunătăţiri multiple, centrală termică, geamuri termopan, totul nou, boxă, teren concesionat pentru grădină, preţ 36.000 euro. 3. Ap. 3 cam., Independenţei, decomandat, etaj 2/4, centrală termică, geamuri şi 2 balcoane închise termopan, parchet laminat, gresie şi faianţă, izolat termic, poziţionat la soare, zonă foarte liniştită, deosebită, preţ 22.000 euro neg. 4. Ap. 3 cam., Bulevard Petroşani Nord, mobilat şi utilat, centrală termică, geamuri termopan, baia amenajată, parchet laminat, preţ 26.000 euro/schimb cu garsonieră plus diferenţa. 5. Ap. 3 cam., Aeroport, etaj 1/4, amenajat, geamuri termopan, gresie şi faianţă, parchet laminat, uşi şi instalaţii schimbate, preţ 45.000 lei neg. 6. Ap. 3 cam., Independenţei, etaj 3/4, modificări interioare şi îmbunătăţiri, 2 focuri gaz, parchet laminat, preţ 85.000 lei neg. 7. Ap. 3 cam. mobilat complet, zona Primăriei Petroşani, modificări interioare, geamuri termopan, gresie şi faianţă, parchet laminat şi parchet stejar, izolat termic, uşi şi instalaţii schimbate, racordat termoficare, geamuri termopan, baia amenajată, instalaţii şi uşi schimbate,preţ 35.000 euro neg. 8. Ap. 3 cam., Uricani, parter înalt, pretabil locuit sau sedii firme, cabinete medicale,birouri, amenajări interioare, gresiat, faianţat, mochetă, poziţionat la soare, geamuri termopan, zugrăvit lavabil, preţ 25.000 lei neg 9. Ap. 3 cam., zonă centrală şi liniştită Petroşani, bloc cărămidă, parter, balcon închis, amenajări interioare, geamuri termopan, centrală termică şi sobe teracotă, parchet laminat, bucătărie modificată, beci, 2 boxe, preţ 145.000 lei neg. 10. Ap. 3 cam. + 2 cam. amenajate demisol, zonă foarte liniştită Dimitrov, amenajări, geamuri termopan, centrală termică, bine întreţinut, preţ 45.000 euro neg. 11. Ap. 3 cam., Petroşani Nord, zona Bancpost, bloc BCA, modificări interioare şi amenajări, 2 balcoane, geamuri termopan, 2 băi amenajate parchet laminat, bine întreţinut, preţ 28.000 euro neg. 12. Ap. 3 cam., Dimitrov, etaj 1, geamuri termopan, zugrăvit, standard, boxe, balcon mare, bine întreţinut, zonă liniştită, preţ 30.000 euro neg. 13. Ap. 3 cam., zona Parc-Astral Petroşani, etaj 1, standard, 3 balcoane, 2 focuri gaz, geamuri termopan, preţ 40.000 euro neg. 14. Ap. 3 cam., zona Parâng-Oituz, etaj 1/4, centrală termică, poziţionat la soare, zonă foarte liniştită,preţ 80.000 lei neg. 15. Ap. 3 cam., blocurile noi Aeroport, etaj 2/4, îmbunătăţiri şi amenajări interioare, poziţionat la soare, bine întreţinut, instalaţii schimbate (eventual mobilat), preţ 60.000 lei.

APARTAMENTE 4 CAMERE 1. Ap. 4 cam., zona Hermes - Bulevard, bloc BCA, etaj 2, poziţionat la soare, 2 focuri gaz, panoramă, 2 balcoane vedere spre parcul central, bine întreţinut, preţ 35.000 euro neg. 2. Ap. 4 cam., zonă ultracentrală - Bulevard-Petroşani Nord, etaj 1/4, standard,poziţionat pe mijloc şi la soare, balcon mare, panoramă, preţ 45.000 euro neg. 3. Ap. 4 cam., zona Piaţa-Politie Petroşani, etaj 2/4, bine întreţinut, central termica, geamuri termopan, parchet, amenajări interioare,izolat termic exterior, preţ 45.000 euro neg. 4. Ap. 4 cam., zona Mignon Petroşani, suprafaţă 120 mp, amenajări interioare, parchet în stare impecabilă, geamuri şi balcoane închise termopan, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajată, branşat termoficare, poziţionat la soare, izolat termic, panoramă, 2 focuri gaz, preţ 49.900 euro neg. 5. Ap. 4 cam., Aeroport blocurile noi, etaj 1/4, izolat termic, suprafaţă mare, centrală termică, parchet laminat, geamuri termopan, băi amenajate, bine întreţinut sau schimb cu ap. 2 cam. plus diferenţa discutabilă, preţ 35.000 euro neg.

TERENURI 1. Teren zona comunei Baru Mare,la 1 km de şoseaua

naţională, pretabil construcţii case, casă vacanţă, acces auto, acte, ieşire din indiviziune, utilităţi (apă, gaz, curent), zonă pitorească, preţ 9 euro/mp neg. 2. Teren intravilan + proiect casă, zona Sălătruc, suprafaţă 500 mp, pretabil construcţii case, case vacanţă, pensiuni, apă curgătoare, acces auto, canalizare, preţ 10.000 euro neg. 3. Teren Burdeşti-Cimpa, 4500 mp, drept, la stradă, apă, curent, front stradal 20 m, posibil construcţii case, case vacanţă, firme, preţ 5 euro/mp neg. 4. Teren în Parâng, 1000 mp, zona pârtiilor schi, acte, ieşire indiviziune, preţ 50 euro/mp. 5. Teren intravilan, zona Spital Petroşani, suprafaţă 1000 mp - pretabil construcţii case, acte, ieşire din indiviziune, acces auto, apă, curent, canalizare, preţ 25 euro/mp neg. 6. Tereren Parâng, zona Rusu, la stradă, 1000 mp, front stradal - 40 m, acte, ieşire indiviziune, pretabil construcţii case, case vacanţă, pensiuni, preţ 30.000 euro. 7. Teren Vulcan - Valea Ungurului, 13.000 mp (eventual parcelat), acces auto, posibilităţi multiple case, case vacante, construcţii hale, zonă pitorească şi liniştită, apă, curent, preţ 7 euro/mp neg. 8. Teren Livadia-intravilan - 950 mp, cu casă veche (casa si anexele necesită renovare completă), apă, curent, acces auto, strada betonată, preţ 10.000 euro.

CASE DE VACANÞÃ 1. Cabană zona turistică Rusu, acces auto, 2 surse apă, panoramă deosebită, mobilată şi utilată complet, P+M, garaj şi beci cu cramă, cameră centrală, la parter cu living, bucătărie, baie, scară interioară, la mansardă - 3 dormitoare, baie, balcon mare, curte amenajată, terasă exterioară cu foişor şi cuptor, geamuri termopan cu lemn mahon, băi amenajate, parchet laminat, 750 mp teren, acte, ieşire indiviziune, preţ 150.000 euro. 2. Cabană zona Rusu, mobilată şi utilată, 3 nivele, magazie, la demisol - bucătărie, sală biliard, cu scară interioară, la parter - living, hol, baie, la mansardă - 3 dormitoare - balcoane, amenajări interioare, geamuri termopan, şemineu şi încălzire centrală gaz, 1000 mp teren drept, acte, ieşire indiviziune, preţ 80.000 euro neg. 3. Casă vacanţă Parâng (aproape de pârtia de schi), la parterliving, bucătărie, baie - scară interioară, la etaj - 2 cam., baie,2 balcoane, beci, anexă, mobilată şi utilată complet, pe teren concesionat-214 mp, preţ 65.000 euro neg. 4. Pensiune nefinisată în Parâng, P+E+M, suprafaţă construcţie-93 mp la sol, la subsol-2 garaje mari, la parter - living, bucătărie, baie, la etaj - 3 cam. cu baie proprie; mansarda - 3 cam. cu baie proprie, curent, apă, fosă septică, aproape de telescaun, 120 mp teren concesionat, preţ 75.000 euro neg. 5. Casă - casă vacanţă, zona Maleia-Rusu, cu 450 mp teren, P+E+M, la parter cu 2 garaje, beci, cameră, centrală pe combustibil solid, la etaj living cu scară interioară, bucătărie,hol grup sanitar, la mansardă 2 cam., terasă mare, cu fundaţie beton, pereţi bolţari ţi lemn, zonă deosebită, pitorească, apă curgătoare, pomi fructiferi, panoramă ,preţ 55.000 euro neg. 6. Cabană zona Rusu,mobilată şi utilată, 450 mp teren, acces auto, demisol - 70 mp – nefinisat (pretabil cramă-bucătărie vară), la etaj-living, bucătărie, baie amenajată, mansarda cu 2 dormitoare + 1 nefinisat, centrală termică, geamuri termopan, preţ 55.000 euro neg. 7. Casă vacanţă pt.familie, mobilată şi utilată, Parâng, zona Căsuţei din poveşti, P+1, la parter living, bucătărie, cameră, baie, scară interioară, etaj - cameră mare-30 mp, teren concesionat 190 mp-posibilitate extindere, beci, acces auto, preţ 45.000 euro neg.

SPAÞII COMERCIALE 1. Spaţiu comercial, suprafaţă 21 mp, poziţionat la stradă, vad comercial, utilităţi, centrală termică, amenajat, pretabil activităţi birouri, prestări servicii, cabinete, preţ 200 euro/lună+garanţie. 2. Spaţiu comercial amenajat la parter de bloc, zona Aeroport-Aviatorilor, la şosea, modificări interioare - 4 încăperi, geamuri termopan, 2 focuri gaz, balcon cu beci, sistem supraveghere, pretabil locuit sau sedii firme, cabinete, birouri, amenajări interioare, acces exterior, preţ 25.000 euro. 3. Spaţiu comercial-130 mp, transformat din 2 ap. cu 3 cam., la parter bloc, alăturate, zonă centrală Petroşani Nord - ENEL, la stradă, pretabil activităţi birouri, sedii firme, cabinete medicale, acces exterior, parcare, amenajări interioare - (posibil parcelat). 4. Spaţiu comercial in Petroşani, zonă centrală, teren în suprafaţă de 1360 mp; suprafaţă construită de 750 mp, 2 clădiri, una cu garaj la parter, etaj şi mansardă, cea de-a doua parter şi etaj, posibilităţi multiple, apă, energie electrică, preţ

5. Spaţiu comercial Vulcan, central - M.Viteazu, suprafaţă totală 240 mp (120 mp, terasaă-50 mp, parcare), pretabil orice fel activitate, vitrină, 3 focuri gaz, curent trifazic, canalizare, internet, sau chirie, preţ 90.000 euro neg. 6. Hala în zona industrială Livezeni, la DN, suprafaţă construită-690 mp, curte - 1800 mp, acces auto - intrare tir, rampă, curent trifazic, gaz metan, preţ 130.000 euro neg. 7. Garsonieră, Aeroport, blocurile noi-zona Nicuşor Gociu, 33 mp, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, pretabil locuit sau sedii firme, cabinete medicale, birouri, preţ 7.000 euro. 8. Spaţiu comercial pentru închiriere, la parter bloc (ap. cu 3 cam.), strada Horea, parcare, la şosea, vad comercial, pretabil activităţi birouri, sedii firme, cabinete, suprafaţă 68 mp, preţ 200 euro/lună+garanţie (eventual 2 cam. - 120 euro/lună). 9. Spaţiu pentru vânzare, în Vulcan, zonă centrală-M.Viteazu, suprafaţa de 80 mp, vitrină 10 m, scări exterioare şi interioare, gaz, CT, pardoseală granit, pretabil activităţi diverse, preţ 50.000 euro neg.

CASE 1. Casă Lonea, zonă foarte liniştită, 3 cam., bucătărie, baie, mansardă, curte, centrală termică gaz, la stradă, acces auto, foarte îngrijită, bine întreţinută, bucătărie vară, anexe/ schimb cu ap. 2 cam. în Petroşani, zonă centrală, cu diferenţa discutabilă, preţ 160.000 lei neg. 2. Casă P+1, zona rezidenţială Petroşani, construcţie nouă 2013, suprafaţă 300 mp, parţial finisată, 650 mp curte, acces auto, gaz metan şi termoficare, 2 surse apă, la parter bucătărie, living cu baie serviciu, 2 dormitoare cu băi proprii, cu scară interioară, la etaj living, balcon mare, 2 dormitoare cu băi proprii, birou, 3 beciuri, izolaţie termică, instalaţie electrică şi sanitară, geamuri şi uşi termopan, preţ 120.000 euro neg. 3. Casă zona rezidenţială Petroşani, P+1, la parter living, hol mare, bucătărie, baie cu scară interioară, la etaj 3 dormitoare, hol, baie, 6 balcoane, centrală termică gaz, garaj şi beci la parter, curte amenajată, acces auto, îmbunătăţiri şi amenajări interioare, parţial mobilată, 1400 mp teren/schimb cu ap. 34 cam., zona centrală Petroşani, preţ 130.000 neg. 4. Casă zona Dimitrov, cu 520 mp teren, casă 1 cameră, bucătărie şi baie, proiect pentru gaz, acces auto, zonă foarte

www.zvj.ro marţi, 5 august 2014

liniştită, preţ 62.000 euro. 5. Casă zona Dimitrov Petroşani, 3 cam., bucătărie, baie, hol, anexe, centrală termică gaz, amenajări şi îmbunătăţiri, curte dreaptă - 700 mp, acces auto, curte amenajată, zonă liniştită, preţ neg. 6. Casă zonă liniştită colonie, mobilată şi utilată - totul nou, 2 cam., bucătărie, baie, hol, camera centrală termică, mansardă necompartimentată, anexe, terasa amenajată, amenajări interioare, parchet laminat, baia amenajată, izolaţie termică exterioară, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate, preţ 150.000 lei neg. 7. Casă Vulcan, zonă liniştită, acces auto, 2 intrări, garaje, casă are 2 cam., bucătărie, baie, 2 beciuri, bucătărie vară, anexe, centrală termică gaz, poziţionată la soare, canalizare, 1500 mp teren, pomi fructiferi, preţ 160.000 lei neg 8. Casă P+M, zonă centrală şi liniştită Petroşani, mobilată, la parter - bucătărie, baie, dormitor, living, cămară şi hol; la mansardă - baie, dresing, 2 dormitoare, living, 2 balcoane, amenajări şi îmbunătăţiri, 520 mp teren, curte amenajată+o construcţie separată, mobilată complet, - cu dormitor, bucătărie, baie, living, preţ neg. 9. Vilă zona Maleia, mobilată şi utilată, construcţie nouă, din cărămidă, suprafaţă construită 350 mp, 120 mp amprentă sol, parter - living, hol, bucătărie, baie, etaj - 3 dormitoare, baie, mansarda nefinisată, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, izolată termic, acces auto, centrală termică combustibil solid, fosă septică, curent 380 V, 2 beciuri, cramă, anexe, preţ 125.000 euro neg. 10. Casă - casă vacanţă în zona comunei Pui, P+M, la parter living, bucătărie, camera, baie, cu scară interioară, la mansardă-2 dormitoare, pereţi izolaţi, geamuri duble, baia amenajată, gresie şi faianţă, parchet, fântână în curte, acces auto, pomi fructiferi, 1000 mp teren, preţ 32.000 euro. 11. Casă Dimitrov, 2 cam., living, bucătărie, baie mare, scări interioare, la mansardă 1 cameră, amenajări interioare, centrală termică, şemineu, geamuri termopan, gresie şi faianţă, parchet laminat, uşi şi instalaţii schimbate, curte 200 mp, zonă foarte liniştită, preţ 69.000 euro neg./ schimb cu ap. Petroşani–Petrila, cu diferenţa discutabilă. 12. Casă zonă liniştită Petroşani, 2 cam., bucătărie, hol, anexe, terasă, centrală termică pe combustibil solid, 260 mp curte, canalizare, renovată, amenajări interioare, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajată sau schimb

cu ap. + diferenţa, preţ 160.000 lei neg. 13. Casă – casă vacanţă, 2 cam., bucătărie, baie,hol, pretabil locuit sau case vacanţă pe Valea Streiului-zonă pitorească-Baru Mare, amenajări şi îmbunătăţiri, geamuri termopan, gaz metan, sobă teracotă, 200 mp curte + 2000 mp grădină, teren drept, utilităţi, acces auto, preţ 33.000 euro neg. 14. Casă zona Haţeg - Valea Dîljii, 2 corpuri: - o casă cu 3 cam., baie, hol 20 mp, mobilată complet, cu amenajări şi îmbunătăţiri + 1 casă cu bucătărie, 2 cam., baie serviciu, hol, terasă, amenajată, îmbunătăţiri, 2 beciuri, anexe, 2500 mp teren, curte şi grădină, pomi fructiferi, acces auto, fântână cu hidrofor şi apă reţea, preţ 40.000 euro neg. 15. Casă Petroşani Nord, P+ E, la parter - living, bucătărie, 2 cam., 2 băi, scară interioară, la etaj - 2 cam., baie, debara, 2 terase (1 închisă), 2300 mp teren, curte amenajată, centrală termică, garaj, sală sport, anexe, acces auto, preţ 75.000 euro neg. 16. Casă la roşu, zonă centrală şi liniştită Petroşani, la parter - hol, living, anexă centrală, bucătărie, baie., la etaj 3 cam., hol,baie, instalaţii noi, acoperiş nou, izolată exterior, 180 mp curte, canalizare, acces auto, preţ 40.000 euro neg.

CHIRII 1. Garsonieră confort 1, deosebită, zona Unirii, etaj 2/3, mobilată şi utilată, totul nou, curată, centrală termică, baia amenajată, geamuri termopan, preţ 120 euro/lună neg.+garanţie. 2. Garsonieră zona Hermes-Dragalina, nemobilată, etaj 3/4, curată, bine întreţinută, preţ 100 euro/lună+garanţie. 3. Ap. cu 3 cam., strada Horea, parcare, la şosea, vad comercial, pretabil locuit sau/şi activităţi birouri, sedii firme, cabinete, suprafaţă 68 mp, preţ 200 euro/lună+garanţie (eventual 2 cam. - 120 euro/lună).

Pentru relaþii sau alte oferte vã puteþi adresa zilnic la sediul firmei, str. Horea, 2/23 sau la telefoanele: 0254.545.393, 0727.832308.

www.agentia-imobiliara-petrosani.ro e-mail: agentia_macarena@yahoo.com

BULETIN IMOBILIAR

HOBBY

Săptămâna aceasta Avram Iancu ar putea deveni

Primul român care traversează Canalul Mânecii

Mâine, dacă timpul va fi favorabil, Avram Iancu va pleca în cursa de înot care îl poate face, instantaneu, celebru în lumea temerarilor. Românii din Regatul Unit şi cei de acasă îi urmăresc aventura cu sufletul la gură. Duminică, înotătorul nostru,

alături de antrenorul său Ioan Cordea, a străbătut Canalul Mânecii de la Dover la Calais, la bordul ambarcaţiunii „Louise Jane”, închiriate de ei în vederea traversării înot a Canalului. Nava, pilotată de Andy King, îl va însoţi pe Avram Iancu în temerara lui acţiune care va începe, după toate probabilităţile, în zorii zilei de miercuri. „Fereastra” de înot alocată înotătorului român şi altor doi colegi de aventură nautică este „deschisă” din data de 2 până în data de 8 august a.c. Avram Iancu e al treilea pe această listă de aşteptare. Dacă primii doi înotători beneficiază de zile favorabile traversării, din punct de vedere meteorologic, atunci în ediţia de joi am putea anunţa, în premieră, că un român a reuşit să traverseze Canalul Mânecii.

intre mese, nu uită să-şi ia două fortifiante: „pudra proteică din seminţe de cânepă" şi „batonul ecologic din seminţe de cânepă”, ambele certificate ecologic. Avram speră că aceste suplimente nutritive îl vor ajuta să treacă cu bine de pe un mal pe altul, din Anglia în Franţa. Nimic măreţ nu e uşor de realizat” e maxima pe care Mathew Web, primul om care a traversat English Chanel, a lăsat-o posterităţii. Iar englezii au săpat-o în piatra monumentului pe care i l-au ridicat la Dover. Mihai BARBU

În cazul că timpul, pe Canal,

ar fi nefavorabil în unele zile din cursul acestei săptămâni atunci aventura celor trei s-ar putea amâna. Important este ca, cel puţin, trei zile să fie frumoase până, cel mai târziu, vineri.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Dacă acest lucru nu se poate realiza (din cauza vremii potrivnice), atunci aventura se va amâna cu încă două săptămâni. Alţi bani, altă „distracţie”… La sfârşitul lunii iulie, Avram Iancu a încetat antrenamentele intensive. De atunci, înotătorul a rămas la un stadiu de menţinere a tonusului, în sensul că mai înoată doar câte o oră pe zi. În faţa marii încercări, sportivul vrea să-şi menajeze forţele, să se odihnească şi să acumuleze cât mai multă energie. El mănâncă regulat şi,

Asociaţia Schi Turism Montan „Pro-Parâng”

Participare meritorie la „Ştefata Munţilor”

Complexul turistic Cheile Buţii, poarta sudică de intrare în Parcul Naţional Retezat, a fost timp de trei zile gazda etapei a III-a Campionatului Naţional „Ştafeta Munţilor”. Această etapă

a fost organizată cu mult succes de Asociaţia „Drumeţii Montane”. Competiţia s-a bucurat de participarea numeroasă a unor cluburi şi asociaţii de turism şi ecologie din toată ţara.

Ziua de vineri,

Vremea a ţinut

cu concurenţi. Nu a fost nevoie de pelerina de ploaie. Peisajul foarte frumos, panoramă spre Parâng şi Oslea.

Asociaţia Schi Turism Montan

„Pro-Parâng” a participat la trei categorii de concurs: elit, open şi copii. La startul s-au înscris 33 de cluburi şi de asociaţii. Probele care au trebuit parcurse de fiecare echipă au fost: raid montan, orientare turistică, escaladă şi testarea cunoştinţelor teoretice.

1 august, a fost rezervată sosirii echipelor în tabăra de corturi şi şedinţei tehnice, la care organizatorii au prezentat modul detaliat de desfăşurare a competiţiei.

Sâmbătă,

2 august, a fost ziua de foc, echipele au intrat în concurs după un program orar bine stabilit, iar traseul de parcurs a fost destul de solicitant: Complexul Turistic Cheile Buţii – Cabana Buta – Şaua plaiul Mic – Vârful Albele – Vârful Piatra Iorgovanului – coborâre la Câmpuşel. Echipa - formată din Cristian Ţopescu, Roland Mihuţ şi Tiberiu Feczko - a participat la categoria elit, reuşind o clasare pe locul al Vlea la raid montan şi pe locul al IIIlea la testarea cunoştinţelor teoretice. Echipa mixtă de la categoria open – compusă din Elisabeta Ţopescu, Hajnalka Mihuţ şi Mihai Ţopescu - a încheiat proba de raid montan pe

locul al XIII-lea. Echipa de copii fete „Pro-Parâng 2” (Titiana Petrovan, Adelina Cercel şi Erika Lupa) s-a clasat pe locul al IVlea la proba de raid montan şi pe locul al II-lea la escaladă. Echipa de băieţi „Pro-Parâng 1” (Denis Răducan, Teodor Ibănescu şi Sebastian Badea) a ocupat locul al V-lea la proba de raid, locul al III-lea la escaladă şi locul al II-lea la proba teoretică. În final, asociaţia noastră a ocupat locul 4 în clasamentul general al etapei. Ziua s-a încheiat cu seara culturală, foc de tabără, concursul surpriză foto, unde reprezentanta noastră, Hajnalka Mihuţ, a obţinut locul al III-lea.

Duminică,

odată cu festivitatea de premiere, s-a încheiat o competiţie foarte frumoasă, bazată pe fairplay, care a atras pasionaţi de drumeţie şi sport, încântaţi de farmecul unui traseu montan deosebit. Cazimir RADVANSKI

Pe Defileu,

Liber de astăzi până poimâine

Având în vedere solicitarea primită din partea Mănăstirii Lainici de a lăsa liberă trecerea pe Defileul Jiului pe datele de 5, 6 şi 7 august, cu ocazia celei mai importante sărbători ale acestui locaş, vă informăm că în zilele sus menţionate nu se va proceda la închiderea tronsonului DN 66 km 93+500 – km 126+000, lucrările executându-se cu restricţii semaforizate.

www.zvj.ro marţi, 5 august 2014

TURISM

ACTUALITATE

Gheorghe Ile despre aqualandul vulcănean:

„Este un proiect ambiţios şi serios!”

Joi, 31 iulie, la sfârşitul şedinţei de consiliu local, primarul Gheorghe Ile le vorbea aleşilor locali despre beneficiile pe care le-ar putea aduce aqualandul preconizat să se construiască în acest municipiu. În aceeaşi zi, la Deva consilierii judeţeni aprobau proiectul de hotărâre privind asocierea cu municipiul Vulcan, pentru realizarea unui proiect de dezvoltare zonală. Întrebat dacă proiectul

acestui viitor aqualand vulcănean este acelaşi care ar fi urmat să fie realizat la Lupeni, Gheorghe Ile a precizat că proiectul in-

plasamentul pe care aceasta se va realiza. Amplasament care, reamintesc, se află pe drumul judeţean care duce în Pasul Vâlcan, imediat pe dreapta după curbele în serpentină care îi urmează intersecţiei cu drumul spre Cabana Căprişoara (vezi foto).

În privinţa importanţei

lui pentru Vulcan, primarul Gheorghe Ile consideră proiectul ca fiind „bun pentru noi, pentru că adăugăm încă ceva bun la ceea ce noi facem în Vulcan. Eu consider că el va avea viitor, pentru că mineritul se tot duce. E un proiect ambiţios şi serios!”. Gheorghe OLTEANU

vestiţiei care va Deva începe în municipiul condus de el este diferit, dat fiind şi amIeri dimineaţă, pompierii din Deva au fost alertaţi în urma unui apel preluat la dispeceratul integrat care anunţa producerea unui incendiu în complexul Aqualand.

Incendiu în patria apei

Ajunse în doar câteva minute la complexul acvatic, echipajele de intervenţie cu două autospeciale cu capacitate de 5.000 şi 2.000 litri, precum şi cu o autospecială de primă intervenţie şi comandă au constatat că în restaurant se manifesta un incendiu aflat în stare incipientă. Pompierii au intervenit cu un dispozitiv de stingere reuşind lichidarea incendiului în mai puţin de

Deva

Înşelăciune cu aur

La sfârşitul săptămânii trecute, o femeie în vârstă de 74 ani, din municipiul Deva a sesizat poliţia, despre faptul că, în timp ce se afla la intersecţia străzilor Mărăşti cu Calea Zarandului, a fost înşelată de mai multe persoane necunoscute.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Acestea i-au oferit un inel dintr-un metal galben, spunându-i că este din

zece minute. „Aportul angajaţilor restaurantului, care au acţionat cu un stingător şi au anunţat serviciile profesioniste, în primele secunde după izbucnirea focului, a fost determinant pentru limitarea propagării acestuia la întreaga incintă. Incendiul a distrus un aparat electric şi a deteriorat tencuiala şi plafonul restaurantului”, a declarat căpitan Anemona Doda, purtătorul de cuvânt al ISU Hunedoara. Potrivit pompierilor, cel mai probabil incendiul a fost generat de un scurtcircuit manifestat la instalaţia de producere a gheţii situată în bucătăria restaurantului. Mihaela PETROŞAN

aur, în schimbul sumei de 450 de lei şi a unei perechi de cercei din aur. Poliţiştii au întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracţiunii de înşelăciune şi efectuează cercetări în vederea identificării suspecţilor şi a recuperării prejudiciului. Cu privire la acest mod de operare, poliţiştii le recomandă cetăţenilor să nu dea curs invitaţiei unor comercianţi ambulanţi de a cumpăra diferite „chilipiruri”, întrucât bunurile respective este foarte posibil să provină din comiterea unor infracţiuni de furt ori să deveniţi victime ale infracţiunii de înşelăciune. Mihaela PETROŞAN

ANGAJĂRI

mica publicitate

SC Agroaliment SRL Vulcan angajează contabil-economist. Cerinţe: experienţă în contabilitate minim 3 ani, studii superioare, cunoştinţe operare PC, cunoştinţe privind legislaţia financiar-contabilă în vigoare, cunoştinţe de evidenţa resurselor umane. Relaţii la telefon 0724.044822

SERVICII

mica publicitate

Oferim bani rapid şi avantajos pensionarilor de boală sau vârstă şi salariaţilor cu venit mic. Vârsta 30-75 ani. Rate fixe, fără giranţi. Telefon 0727.737851

ÎNCHIRIERI

mica publicitate

Angajăm schelari/izolatori cu sau fără experienţă. Oferim: contract perioadă determinată cu posibilitate de prelungire. Cerinţe: rezistenţă fizică la efort, apt lucru la înălţime. Punct de lucru: CET Paroşeni. Aşteptăm CV-ul dvs. pe adresa de e-mail office@alpaccess.com sau fax 0344.815614. Relaţii la telefon 0731.317993

Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66. Relaţii la telefon 0744 825125

SC angajează tâmplar mobilă PAL. Relaţii la telefon 0751.199100

mica publicitate

Vila Melinda angajează în condiţii avantajoase barman. Relaţii la telefon 0254.545842 SC ELCOMPET SRL Petroşani angajează zidari şi lăcătuşi mecanici. CV-urile se depun la sediul firmei din str. Avram Iancu nr.1 (în spatele Poliţiei Petroşani). Interviu - sâmbătă, 09.08.2014, ora 9, la sediul firmei. Relaţii la telefon 0254.548068 SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează brutari cu experienţă. Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, bl. 2/2 sau 0254.550160 SC din Petroşani angajează vânzător materiale de construcţii, şofer de TIR cu experienţă, tâmplar mobilier PAL şi bucătar cu experienţă. Relaţii la telefon 0751.199100 SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează în condiţii avantajoase maseuză (pentru sală de sport). Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, 2/2, sau 0254.550160

CURSURI

mica publicitate

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) clasele I-VIII; 2) liceu-adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”! Instructorul oferă şi pregătire în particular pentru dans sportiv (vals lent, tango, vals vienez, quick step, samba, rumba, paso doble, cha-cha-cha, jive) şi alte stiluri (salsa, reggae, rock’n’roll). Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc.Gen. Avram Stanca) - Vulcan (Centrul Şansa) - Lupeni (Clubul Sindicatelor). Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0720.726337

www.zvj.ro marţi, 5 august 2014

IMOBILIARE

Vând garaj cu canal de vizitare şi pivniţă situate în Petroşani vizavi de Liceul Economic, având suprafaţa de 25 mp. Înălţimea clădirii şi a uşii permite gararea şi a utilitarelor şi microbuzelor. Este branşat la curent de 380V. Preţ: 4500 euro. Telefon 0721.225359 sau 0768.406967 De vânzare/ închiriere în condiţii avantajoase spaţiu comercial situat în Vulcan, b-dul M. Viteazul, nr. 26 (fostul Orient). Relaţii la telefon 0762.257696 Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 8.500 euro. Telefon 0725.065800 Vând casă situată în Tg-Jiu, str. George Coşbuc, nr. 2 construită în anul 2000. Casa cuprinde beci, parter cu terasă, etaj cu balcon şi pod pretabil pentru mansardare. Casa este termoizolată inclusiv placa podului şi este compusă atât la parter, cât şi la etaj din două holuri, living spaţios şi luminos, două dormitoare, baie şi bucătărie spaţioasă. Are posibilitatea compartimentării şi creării a două apartamente cu intrări separate. Dispune de un garaj dublu pentru autoturisme. Suprafaţă teren total 850 mp cu deschidere la stradă de 45 metri liniari. Toate facilităţile: apă, canalizare, gaze. Zonă foarte liniştită. Preţ neg. Telefon pentru alte informaţii: 0727.874449 Vând casă deosebită, pretabilă şi pentru pensiune sau hotel, cu lac pentru peşte, teren de tenis. Telefon 0751.199100

Vrei anunţul tău aici?

Vino la sediul firmei din Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II.

Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 mail: zvj2008@yahoo.com

PUBLICITATE

CMYK

ACTUALITATE

La 1.500 de ediţii ale „Ziarului Văii Jiului”

„Casa noastră” – atunci şi acum

Pentru a arăta continuitatea presei în Valea Jiului, la jubileul „Ziarului Văii Jiului”, care astăzi împlineşte 1.500 de ediţii, ni se pare foarte potrivit un editorial publicat în „Gazeta Jiului”. Publicaţia - fondată de Gheorghe Tătărescu în 1922 şi editată de un grup de intelectuali petroşeneni - a apărut neîntrerupt la Petroşani până 1928. Multe dintre cele scrise în editorialul „Casa noastră”, care a văzut lumina tiparului la 1 ianuarie 1923 cu ocazia împlinirii unui an de la ieşirea pe piaţă a întâiului număr din „Gazeta Jiului” şi semnat neutru „Redacţia”, sunt valabile şi pentru „Ziarul Văii Jiului” în anul 2014. „Gazeta Jiului intră, cu numărul acesta, în anul al doilea al apariţiei sale. Credincioşi programului care se desprinde uşor după activitatea de un an, vom fi şi în viitor oglinda vieţii naţionale din Valea Jiului, după cum vom rămânea şi comentatorii ei în lumina celui mai înţelegător patriotism. Vom critica până la stârpirea lor păcatele vieţii publice. Neînţelegerile ne vom strădui să le lămurim. Faptele nobile vor fi apreciate cu cuvinte de laudă. Vom bătători toate căile care duc la cimentarea solidarităţii cetăţeneşti patriotice. Ne vom strădui să aducem îmbunătăţiri scrisului nostru. Vom adăuga şi părţi pentru cultura inimii. Progresele tehnice încă vor avea posibilitatea să le judece cititorii. Stăruinţele noastre, ale mănunchiului de bărbaţi strânşi în jurul acestui ziar, sperăm să topească gheaţa care a amorţit condeiul cărturarilor ţinutului jienesc. Sprijinul pe care-l primim prin abonare şi citire este, desigur, foarte apreciabil, dar noi credem că anume conducători ai poporului nu pot, nu este iertat să se mulţumească doar cu atâta. Atâţia dintre ei să nu aibă să spună mulţimii cititorilor nimic? Pe ei nu-i îmboldeşte ambiţia să eternizeze întâmplările care se petrec în mare parte după povaţa lor? Viaţa românească de aci să fie atât de sărăcăcioasă, încât să nu se poate lăuda, la săptămână, măcar cu un facebook.com/ziarulvaiijiului

fapt sau două în fiecare comună? Ştim că sunt multe evenimente economice şi culturale în părţile noastre despre care nu se scrie nimic. Această tăcere, mutismul acesta nu este numai dispreţ faţă de litera tipărită, ea este înainte de toate o tenebroasă pată pe felul de judecată al intelectualilor din ziua de astăzi. Ce nu am da să avem colecţia unui ziar românesc de acum patruzeci de ani, în care să găsim ştirile despre trupa de teatru Petrişor, venită din Craiova, sau alte întâmplări ale vremii! Iar ziarul nostru aceasta doreşte să fie: o

casă împodobită cu toate bogăţiile ţinutului, o gazetă care să cuprindă toate momentele importante ale zilelor începutului României Mari. Şi după cum într-un mozaic nu este indiferentă nici piesa cea mai măruntă, aşa şi întâmplarea cea mai modestă îşi are însemnătatea ei

pentru tabloul vieţii publice din oricare perioadă de timp. Ne este mică, pare neîncăpătoare casa noastră, dar să nu se uite vorba că oamenii bun încap. Ţinem însă să ne o înfrumuseţăm cu tot ce are de preţ spiritul românesc în locurile acestea. Îngrămădiţi comorile simţirii şi ale gândirii voastre, lauda muncii voastre, în casa aceasta, care este a noastră, a tuturor, a drepţilor Români din Valea Jiului. Viaţa voastră, a intelectualilor, sătenilor şi a minerilor, strălucirea ei să fie podoaba, fala casei acesteia. Dar cheltuielile cu îmbogăţirile şi îmbunătăţirile ziarului sunt multe şi mari. Caracterele de tipar noi, scumpetea lucrătorilor şi a hârtiei, salarul unor vechi prietini ziarişti care colaborează la Gazeta Jiului de acum înainte, toate acestea cer sacrificii însemnate. Pe lângă eforturile de muncă şi materiale, pe care le aducem noi în interesul obştesc, ne credem îndreptăţiţi să cerem şi jertfa cititorilor, pe amândouă tărâmurile acestea. Din credinţa arătată în rândurile de mai sus a purces chemarea la purtătorii de condeiu, şi ea va justifica şi urcarea uşoară a preţului de abonament. Cu nou avânt, cu încredere împrospătată de îndemnurile cititorilor, intrăm în anul doilea. Curajul nostru va fi mereu înflăcărat, fiindcă ne simţim ostaşii sfintei cauze a culturii româneşti, în cele mai înălţătoare forme ale ei”. Ziarul Văii Jiului

[

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VI Nr. 214 5 august 2014 8 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului

În 1921, la Lupeni,

Bătaia între „roşii” şi „galbeni” era ruptă din raiul sindical

În anii de pionierat al organizării mişcării sindicale de după 1918, în Valea Jiului două sindicate se băteau pentru supremaţie: sindicatele social-democrate (denumite şi „internaţionaliste”, „amsterdamiste”, „roşii”, şi care aveau sediul central la Cluj-Napoca) şi sindicatele naţionale (denumite şi „galbene”, care aveau sediul central chiar la Petroşani). După cum veţi vedea, nu am scris întâmplător „se băteau”…

La 31 octombrie 1921

la Lupeni are loc o adunare muncitorească organizată de sindicatul social-democrat, la care participă fruntaşi ai mişcării socialdemocrate, I. Flueraş, Răceanu Nicoară şi alţii. Până aici, nimic neobişnuit, astfel de întruniri fiind convocate cu regularitate în toată Valea Jiului atât de „galbeni”, cât şi de „roşii”. Adunarea, care începe la orele 15, este deschisă de I. Flueraş, care îi dă cuvântul tovarăşului său Răceanu. Acesta apucă să vorbească vreo 10 minute, când, surpriză, sare ca ars Neagu, vicepreşedintele Sindicatului Naţional, care vrea să vorbească şi el. Fiind „galben”, „roşii” nu-i dau prilejul de a se exprima. Neagu nu renunţă cu una cu două şi se urcă pe masă. Ei bine, acest afront nu a putut fi înghiţit de către muncitorii social-democraţi, care răstoarnă masa, cu tot cu nedoritul vorbitor. De aici izbucneşte un scandal în toată regula. Cum la întruniri era obligatorie prezenţa unui poliţist (pe faţă nu conspirat, ca în zilele noastre), sergentul Duma, prezent la faţa locului, a făcut greşeala să intervină. Drept pentru care a fost nu doar bruscat, ci şi lovit minereşte. Cu chiu, cu vai, scapă din ghearele furibundei clase muncitoare şi revine cu întăriri. Noroc că sergenţii sosiţi în trombă la faţa locului, ca să repare onoarea grav lezată a camaradului lor, au avut asupra lor armamentul din dotare. De-abia după ce au tras câteva focuri în aer, aceştia au reuşit să împrăştie muncitorii. Detaşamentul militar i-a arestat pe loc pe Flueraş şi Răceanu, însă, la poliţie, li s-a dat drumul. Nici poliţia nu a stat cu mâinile în sân, arestându-i pe instigatorii Nicoară, Negreanu, Petre Mihai, Szabo Iosif, Ghika Peti şi Topor Dumitru, pe care i-a înaintat Parchetului Deva.

Ancheta lui Drăgănescu, agent special cl. I

Dată fiind amploarea şi intensitatea scandalului, Brigada Specială de Siguranţă Petroşani anchetează cazul. La 1 noiembrie, este trimis la Lupeni Drăgănescu, agent special cl. I. A doua zi, acesta raportează: „Conform ord. Dv. în ziua de ieri m-am deplasat în comuna Lupeni pentru a cerceta şi a culege informaţiuni privitoare la scandalul ivit între muncitorii socialişti democraţi şi naţionali, duminică, în ziua de 31/ X/ 921 în comuna Lupeni şi am primit următoarele informaţii. În ziua de 30 oct. 921 s-au afişat pe la toate uzinele că în ziua

de 31 octombrie 921, ora 3 p.m., se va ţinea din partea muncitorilor social-democraţi adunare poporală. În ziua de 31 oct. 921, a sosit o delegaţie care consta din următoarele persoane, pentru a ţine adunarea: d. Flueraş şi d. Răceanu, de la centru din Cluj, şi alţii. Voind să înceapă adunarea d. Flueraş, i s-a raportat de către un muncitor din sindicatul lor, că muncitorii din sindicatul naţional vor să-i bată. D. Flueraş a raporta comisarului de poliţie, iar comisarul de poliţie a intervenit pentru a fi linişte. La ora 3 p.m., d. Flueraş a deschis adunarea şi a dat cuvântul pentru vorbire d-lui Răceanu, care a vorbit circa 10 minute, şi în acest

Şi prefectul Vasile Ianza a anchetat bătaia

]

timp a mers acolo, la masa de vorbire, subpreşedintele Neagu de la SNR (Sindicatele Naţionale Române – n.a.), şi a cerut cuvânt, care i s-a şi permis. S-a urcat pe masă pentru a vorbi, şi în acest moment a fost

PRĂVĂLIA CU ISTORII

marţi, 5 august 2014

atacat şi ţipat jos de pe masă de mai mulţi muncitori social-democraţi, de o adunare organizată de social-democraţi (roşii), sindicaliştii şi din aceasta s-a ivit o bătaie între amândouă partide. naţionali (galbeni) nu aveau ce căuta. Motivele participării naţionalilor În acest timp a intrat între muncitori sergentul de la poliţia de la întrunirea le aflăm din declaraţia dată de Bugnariu agent special cl. veghe, Duma Petru, pentru a face ordine. În acest timp toţi muncitorii I al Siguranţei, Drăgănescu: au început a striga hura de mai multe ori, şi strigarea din gură în limba „Subscrisul, ca Preş. S.N.R. – filiala Lupeni, în ziua de 30 oct. maghiară, deci: pe ei tovarăşi! După aceasta, muncitorul internaţional d.a. la ora 4, mergând şi eu împreună cu alţi muncitori la adunarea Vasilie Topor a tras un foc de armă cu revolverul în sus şi l-a prins pe poporală organizată de Sindicatul Roşu din Lupeni, când am ajuns la vardistul Duma Petru de armă şi i-a rupt-o în două bucăţi şi l-a rănit în adunarea ţinută lângă Separaţia Victoria preşedintele şi spate. Acest vardist a cerut ajutor, şi sosind acolo alţi trei vardişti (…), subpreşedintele Negreanu Alexandru şi Solomon, Topor Lazslo în au tras în sus mai multe focuri de armă, iar muncitorii internaţionali fruntea tovarăşilor lor, pe noi, din Sindicatul N.R., ne-au atacat cu au rupt arma în bucăţi şi au început la o bătaie grozavă, şi chiar cuvinte aspre şi că de ce am mers şi noi acolo, noi, mai mulţi, am zis sentinelele ce erau acolo au fost lovite uşor, mai mulţi muncitori (…) că fiind adunare poporală, precum s-a şi publicat de ei, am venit şi şi vardistul a fost rănit, cere vreo câteva zile scutire de serviciu, însă noi. Atunci au făcut atac pe noi, şi ei toţi au strigat: Hurra! Hurra! (în urmări nu s-au întâmplat sau lovituri grave, maghiară – n.a.). Au năvălit pe noi o mulţime de reuşind armata şi poliţia a-i învinge şi a-i Roşii, intervenind însă Poliţia s-au liniştit. împrăştia. S-au început arestările. Armata i-a Al doilea atac l-au făcut când subpreşedintele arestat pe Flueraş şi Răceanu, pentru scandalul SNR Neagu a cerut cuvânt de la Răceanu de la ivit fiind ei responsabili (…), iar poliţia a arestat Sindicatul Roşu. Mulţimea majorităţii a strigat ca să pe Vasilie Topor, pentru atacarea vardistului şi audă pe Neagu vorbind. Răceanu, înainte de a-i da tragerea de foc cu armă, pe Negreanu, cuvântul lui Neagu, făcea semne din ochi la preşedintele Sindicatului Internaţional Lupeni, tovarăşii lui din jur, iar coborându-se pe masă a dat pe Ghika, preşedintele adunării, pentru că ei au cuvântul lui Neagu. început bătaia, la care s-au dresat actele şi Neagu nici nu începuse să vorbească, când înaintaţi Parchetului Deva. Garnizoana, în ziua Roşii din jurul mesei au răsturnat masa şi au început următoare, i-a înaintat pe Fluieraş şi Răceanu la bătaia, au dat cu scaune, cu pumnaluri şi cuţite poliţie pentru cercetări, şi poliţia, neaflându-i etc. Neagu, în timpul acesta, a fost răsturnat cu vinovaţi, i-a pus în libertate şi le-a pus în vedere masă cu tot. Roşii unguri au început a striga din nou în interesul liniştii muncitorimii să părăsească Hurra!, adăugând fel de fel de cuvinte localitatea, până la gară să nu vină cu nimeni în batjocoritoare la adresa sindicaliştilor români şi contact. populaţiei române, descărcând şi un foc de revolver Poliţia de stat Lupeni a interzis ţinerea tot dintre Roşii repetând Hurra! d. Flueraş adunării mai departe şi a împrăştiat pe toată A sosit sergentul Duma de la Poliţie, Roşii, lumea şi în urmă a fost linişte, iar cazul l-a sărind asupra lui şi prinzând de arma sergentului, a raportat Direcţiunii Poliţiei Cluj şi Prefecturii Regionale Sibiu. venit însă un alt poliţist sergent în ajutorul lui Duma, aşa a putut scăpa În ziua de ieri, 1 Nov. 1921 au fost la faţa locului dl. Prefect al din mâinile lor. judeţului, Janza, care a făcut ancheta, a dresat actele şi a plecat la Iar ca să fi putut cunoaşte pe responsabilii care au începuseră ora 12 a.m. bătaia, era imposibil, că trebuia să stăm tupilaţi, ascunşi cu capetele, Pe la ora 4 p.m. am gătat cercetarea şi am plecat pe străzile căci loviturile de scaune şi altele erau produse şi nu era posibil să Lupeniului, pentru a mă convinge de liniştea spiritului muncitorului. Pe constate cineva nici de la care a fost puşcătura, e sigur însă că strada principală se aflau numai grupuri de muncitori în număr de 10 puşcătura a ieşit de la ei, a fost mână cu îmbrăcăminte civilă. În urmă până în 15 persoane şi discutau tot despre acel conflict. a intervenit Poliţia, Armata şi astfel s-au liniştit”. Am mers mai departe la altă grupă, fără să mă cunoască, şi După cum se vede din această filă picantă de istorie în 1921, la m-am dat drept pensionar internaţional, şi am întrebat cine e vinovat? Lupeni, bătaia între sindicatele roşii şi sindicatele galbene era ruptă Ei mi-au răspuns că poliţia, pentru că nu a arestat, în primul rând, pe din rai… muncitorii naţionali care au voit şi au început scandalul, ci i-a lăsat liberi. Mi-au mai spus că şeful Poliţiei Lupeni ar fi pretins, cu o Vedere din „Minerul” ocaziune a unei petreceri, de la muncitorii internaţionali 10.000 lei, După cum am mai arătat şi cu alte prilejuri, organul de presă al însă ei nu i-au dat. Ca să mă conving despre aceasta am stat de vorbă minerilor social-democraţi din România, care a apărut vreme de 20 de iar cu şeful Poliţiei şi l-am întrebat dacă are cunoştinţă ce s-a făcut cu ani, se numea „Minerul”. Un conflict de o asemenea amploare nu venitul curat rămas de la petrecerea cutare a muncitorilor putea scăpa vigilentei publicaţii, ai căror redactori erau chiar fruntaşii internaţionali. El mi-a răspuns că i-a adunat ca să se verse la primărie mişcării socialiste. suma de 10.000 lei pentru fondul săracilor şi până în prezent nu i-a Dat fiind titlul articolului, „Domnul Comisar de poliţie din vărsat şi chestiunea e suspendată. Lupeni”, bineînţeles că acesta a fost cenzurat. Dar chiar şi aşa tăiat de De aici am plecat la Sindicatul Naţional Român pentru a culege foarfeca cenzurii, articolul reuşeşte să dezvăluie un punct de vedere informaţiuni şi de la ei şi stând de vorbă cu preşedintele Bugnariu, pe interesant: „Grupa muncitorilor mineri a aranjat în ziua de 30 care l-am întrebat pe ce motiv au avut ei de a cere cuvântul la Octombrie o adunare de membri, la care din partea Centralei ar fi fost adunarea muncitorilor internaţionali? ca referenţi în limba română tovarăşii Flueraş şi Răceanu, iar în limba Mi-a răspuns că întrucât acolo a fost adunare poporală, unde a maghiară tovarăşii Bartalici şi György. D-nul Comisar s-a învoit cu putut lua parte toată lumea, au fost şi ei, pentru că Răceanu în galbenii să aranjeze un scandal şi să facă imposibilă adunarea, ca pe vorbirea sa a atacat Statul, însă cu ce cuvinte nu mi-a putut spune. urmă să intervie tot dumnealui şi să salveze ordinea şi liniştea în I-am luat o declaraţie, care, cu onoare, o înaintez (…). Lupeni. Lucrul i-a reuşit în întregime. Încă înainte de adunare, Alte informaţii nu am primit şi la ora 7 seara am plecat spre preşedintele grupei minerilor a fost atacat pe drum de galbeni, şi când Petroşani”. s-a dus la D-nul Comisar să-i aducă la cunoştinţă, dumnealui nu a luat nici o măsură ca să facă nevătămători pe aceşti bătăuşi. În timpul adunării cu toate că i s-a redus la cunoştinţă că galbenii voiesc să facă Grozava bătaie. Vedere din curtea SNR Lupeni În momentul scandalului, Iosif Bugnariu era preşedintele scandal, dumnealui a răspuns: Poftim numai şi ţineţi adunarea pe Sindicatului Naţional Român – filiala Lupeni. În mod normal, fiind vorba răspunderea mea, că am eu grijă de ordine. După aceea însă imediat

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

marţi, 5 august 2014

a părăsit adunarea, dând îndrumări că, dacă s-ar întâmpla ceva, atunci pe oamenii noştri (sindicaliştii roşii – n.a.) imediat să-i aresteze. Aşa s-a şi întâmplat. Galbenii au vrut să pună stăpânire pe masa de unde se vorbea, ca să poată ţine ei adunare. Lucrul acesta n-a mers uşor, masa s-a răsturnat, şi astfel nu au putut să vorbească. Destul atât, că adunarea nu s-a putut ţine, şi tovarăşii noştri, întreg comitetul şi delegaţii Centralei au fost arestaţi. S-a împlinit voia Domnului Comisar de Poliţie. A doua zi şi după aceea o săptămână, ziarele s-au ocupat de evenimentele din Lupeni şi Domnul Comisar a devenit un om renumit. Am adus la cunoştinţă D-lui Ministru de Interne şi D-lui Groza, ministrul Ardealului, faptele şi purtarea paşei din Lupeni, că poate să se poarte cu minerii aşa cum dumnealui vrea, să calce legile, ordinea şi să se dezbrace de orişice simţ omenesc. În tot cazul nu ne vom linişti până atunci, până ce acest Domn nu va fi învăţat că trebuie să respecte legile şi până când nu-şi va căpăta pedeapsa meritată pentru cele făcute cu această ocazie”.

Adunări mai paşnice

Pentru o mai bună înţelegere a atmosferei sindicale a epocii de pionierat, mai foiletăm câteva întruniri sindicale, mai paşnice, desfăşurate la Lupeni tot în anul când s-a petrecut bătălia între roşii şi galbeni, în 1921, consemnate în documentele Brigăzii Speciale de Siguranţă Petroşani. Nu doar în zilele noastre cotizaţia reprezintă „ochiul dracului sindicatelor”, ci şi atunci. Chestiunea cotizaţiei apare, alături de alte chestiuni, într-un raport al Şefului Brigăzii Speciale de Siguranţă Petroşani, I. Popescu: „Domnule Inspector General/ Avem onoare a vă raporta că eri, 17 cor. (iulie – n.a.), în Com. Lupeni, la clubul socialiştilor internaţionali, s-a ţinut o şedinţă între membrii locali, la care s-au discutat chestiuni de administraţia lor, adică să caute a se învoi toţi muncitorii să plătească toţi cotizaţia până la zi şi să fie uniţi, căci numai aşa vor putea să se organizeze, şi prin delegaţii lor vor putea cere guvernului drepturile lor. S-au mai sfătuit a căuta ca muncitorii de la acel sindicat să facă propagandă pentru a-i atrage pe cei de la Sindicatul Naţional la ei, pentru a putea fi cât mai mulţi. Nu a fost nimic compromiţător, după 2 s-au retras în linişte”. Marian BOBOC

În timpul SOVROMCĂRBUNE

Cu ce a ajutat „fratele roşu” de la răsărit minele Văii Jiului

SOVROMCĂRBUNE, societate românosovietică pe acţiuni, ia fiinţă în 1949. Prima dată are sediul la Bucureşti, apoi se mută la Petroşani. La sfârşitul anului 1953 se desfiinţează, de la 1 aprilie 1954 statul român preluând de unul singur conducerea. Dintr-un document aflăm cu ce a ajutat „fratele roşu” de la răsărit minele Văii Jiului.

5) Transportul minier – de N.V. Vasiliev;

6) Revistele de tehnică minieră Ugoli şi Gărnăi Jurnal şi numeroase alte cărţi de popularizare a tehnicii miniere.

a) Literatură tehnică minieră:

1) Ventilaţia minieră – de Acad. A.A. Scocinschi şi V.B. Comarov;

4) Transportul minier – de A.O. Spivacovschi (în limba rusă);

Toţi tehnicienii sovietici care activează în cadrul Soc. Sovromcărbune, în frunte cu tov. Director General Ing. D.I. Antonov. Perforatoare de aer comprimat, perforatoare electrice, ciocane de abataj, haveuze, locomotive electrice cu troley şi locomotive electrice cu acumulator, încărcătoare cu lopată acţionate cu aer comprimat, încărcătoare cu braţe acţionate electric, benzi cu raclete, scocuri oscilante, compresoare, ventilatoare tub (axiale), instalaţie de funicular, maşina de extracţie cu tamburi cilindrici, lămpi cu benzină, maşini unelte diferite (strunguri, freze, raboteze, maşini etc.) şi altele”.

„1. AJUTOR ŞTIINŢIFIC

3) Tratat de exploatări miniere – de Bochii (în limba rusă);

a) Tehnicieni

b) Utilaje

În Nota privitoare la ajutorul ştiinţific şi tehnic primit până acuma de la Soc. SOVROMCĂRBUNE din partea U.R.S.S., datată 31 decembrie 1951, sunt sintetizate ajutoarele URSS:

2) Ventilaţia şi iluminatul în mină – de D. Ia. Pravdenko în limba rusă. Există şi un manuscris tradus în limba română la Acad. R.P.R.;

2. AJUTOR TEHNIC

b) Proiecte:

Proiectul de reconstrucţie şi refacere a minei Vulcan întocmit de Institutul de Proiectări de Stat Lenhiproşaht.

De notat că toate aceste ajutoare erau prezentate în presa comunistă cu mult zel propagandistic, de genul „SOVROM şi poporul rus/ Utilaje ne-au adus”… De fapt, sub masca perfidă a „ajutorului ştiinţific şi tehnic”, s-a demonstrat că SOVROM-urile au jefuit la scară naţională bogăţiile României… Marian BOBOC

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII

Goana după cărbune

Antracit pe Defileul Jiului?

um a existat prin anii 1850 în California o goană după aur, probabil să fi fost şi prin Valea Jiului o goană după cărbune. Câteva documente din… 1938 ne confirmă faptul că şi în acele vremuri existau în Vale oameni preocupaţi de descoperirea zăcămintelor de cărbune. Unul dintre aceştia a fost şi Juliu Czikó, care domicilia în Petroşani, la nr. 62 din Circumscripţia Basarabia.

marţi, 5 august 2014

Virginul teritoriu de antracit…

În urma unor prospecţiuni geologice pe cont propriu, Czikó şi trei ortaci de ai săi descoperă prin 1918-1919, pe Defileul Jiului, la vreo 250 de metri de Monumentul lui Dragalina şi la vreo 5-6 metri de şoseaua Petroşani – Tg. Jiu un strat de cărbune. Pe un ton cât se poate de serios, la 28 octombrie 1938, Juliu Czikó informează – întărind cuvintele cu o mostră din zăcământ Direcţiunea din Bucureşti a Societăţii Anonime Române Petroşani asupra unei descoperiri mai vechi, dar, credea el, de senzaţie: „Vă aduc la cunoştinţă că sunt în posesiunea unui teritoriu de antracit descoperit – conform mostrei alăturată – de care avem cunoştinţă vreo trei persoane cca. de 18-20 ani”. Motivul pentru care Czikó et. ortacii au ţinut la secret atâta amar de vreme descoperirea este de natură legislativă: „De această chestiune nu ne-am putut ocupa în mod intens, deoarece este deobşte cunoscut că pentru teritorii cu conţinut de cărbuni nu se poate exopera dreptul de concesiune”. Prin urmare, „pe acest teritoriu nu se poate întreprinde nici o activitate fără să nu fi ajuns la cunoştinţă publică”. Din felul cum descriere stratul de cărbune, reiese că Juliu Czikó nu era un aventurier doar cu târnăcop în dotare, ci avea la purtător şi oareşce cunoştinţe geologice: „stratul de cărbune descoperit este acoperit numai de un strat de pământ, recte de şist

grafic, în grosime ccca. 30-40 cm. (…) Mostra aceasta este scoasă de aproape de nivelul de soare, unde de-abia îşi acoperă 15-20 cm strat de pământ, deci acesta în privinţa caloriei încă cu 100% îmbunătăţeşte”.

Czikó: „şisturile grafitoase conţin 89 – 92,6% cenuşe”; „mostrele de antracit conţin 30,8 – 56,1% cenuşe”.

Inginerul Hrisanide elucidează misterul

Direcţiunea Generală Bucureşti a Soc. Petroşani ia act de cele comunicate de Czikó şi trimite spre rezolvare cazul Direcţiei Tehnice, atrăgând atenţia asupra faptului că, cu toate că mostra lui Czikó este bună, „nu putem fi siguri însă că provine din zăcământul oferit”. Inginerul D. Hrisanide este însărcinat cu rezolvarea acestui caz. După o atentă cercetare la faţa locului, Hrisanide întocmeşte, în decembrie 1938, un raport. Cu siguranţă, rezultatul acestuia nu a fost pe placul lui Czikó: „Zăcământul cunoscut de d. Czikó a fost cercetat de-a lungul aflorimentului care apare de-a lungul taluzului săpăturii şoselei naţionale Tg. Jiu – Petroşani, de la cca. 150 m Nord până la 250 m Sud de monumentul Gl. Dragalina. Zăcământul se găseşte în complexul formaţiunii de schele în dreptul punctului Rafailă, şi prezintă un facies caracteristic acestei formaţiuni. În şisturi grafitoase se găsesc intercalaţiuni locale de antracit. De-a lungul aflorimentului nu s-a putut urmări continuitatea intercalaţiunilor de antracit; în orice caz, studiind harta geologică a regiunii, cât şi ţinând seama de faptul că complexul şisturilor grafitoase nu depăşeşte 1-2 m, e puţin probabil că intercalaţiunile de antracit să se extindă în strat exploatabil. Aceste intercalaţii rămân numai de interes teoretic”. Şi analiza probelor recoltate din aflorimente, realizată în laboratorul Preparaţiei Petrila, confirmă raportul tehnic al inginerului Hrisanide. Din referatul întocmit amintim doar două rezultate ale analizei eşantioanelor luate de stratul descoperit de

În proximitatea Monumentului Dragalina au fost semnalate zăcămintele de cărbune. Fotografie din vara anului 1936 realizată de ASR Mihai I

Rămân doar pretenţiile bine ticluite

În aceste condiţii, stratul de antracit descoperit de Czikó et. ortacii nu este atractiv pentru Soc. Petroşani. Prin urmare, întreaga poveste este clasată. În încheiere reproducem pretenţiile, altminteri bine ticluite, emise de Czikó în cazul în care zăcământul de antracit s-ar preta exploatării: „Am ajuns la concluzia ca să valorificăm acest loc descoperit de noi, deoarece intenţionăm să-i detragem ceva folos din această descoperire încă în viaţa noastră şi astfel ne adresăm Dvs. factorilor cei mai competenţi. Vă cerem să binevoiţi a ne aduce la cunoştinţă că pentru una şi totdeauna ce ar fi suma oferită din partea Dvs. pentru teritoriul ce-l vom lua în exploatare, bineînţeles după cercetarea efectuată împreună cu un mandatar al Dvs. După înfăptuirea acestora la oferta Dvs. noi vom fi obligaţi de a Vă răspunde în timp de 10 zile, arătându-Vă pretenţiunile noastre în această privinţă. Bazinul unde stratul se găseşte fără nici o întrerupere are o întindere în direcţia nord-sudică cca. 2 km, iar în direcţia est-vestică cca. 3 km. Toate intervenţiunile, călătoriile şi cheltuielile împreunate cu aceasta cad în sarcina Dvs., dar solicităm garanţia Dvs., că nu vom executa o lucrare moartă, grosimea stratului se variază între 2-8 metri verosimil”. Din păcate pentru Czikó şi ai săi ortaci, verosimilul a devenit neverosimil… Marian BOBOC

marţi, 5 august 2014

O filă din istoria căştii de miner

PRĂVĂLIA CU ISTORII

„Casca-n cap, ţigara-n gură/ Sunt miner, mă doare-n…”

În fotografiile din epoca interbelică minerii imortalizaţi la ieşirea/ intrarea în mină au pe cap şepci, fesuri sau pălării. În mod sigur acestea nu le asigurau o protecţie cumsecade în contactul capului cu obstacolele dure şi ascunse ale subteranului. În documentele interbelice ale societăţilor miniere pe care le-am cercetat nu am găsit referiri la casca de miner. În anii stahanovismului, prin 1949-1950, minerii apar în fotografiile publicate în presă având pe cap căşti. Raportată la casca de miner din zilele noastre, casca stahanovistă pare un lighian uriaş, ca să nu spunem o parabolică, minerii arătând bizar, ca nişte astronauţi, sau mai degrabă ca nişte apicultori. Nu ştim cât de practică era acea cască, însă dintr-un document al SOVROMCĂRBUNE am aflat deficienţele căştii de miner.

În vara anului 1951, Direcţiunea Minelor (D.M.) Petroşani a SOVROMCĂRBUNE (societate sovieto-română pe acţiuni) este preocupată de „comportarea în serviciu a căştilor de mineri”.

pe spate, sau lucrează în poziţii înclinate. b. Adâncimea căştii trebuie să fie ceva mai mare pentru că s-a constatat că ele stau prea mult pe vârful capului. Poate că din această cauză ele cad uşor din cap atunci când muncitorul lucrează într-o poziţie înclinată sau dă cu capul pe spate. c. Cei ce le-au purtat semnalează că ar fi necesar să aibă un mic bor împrejur pentru a proteja urechile şi partea laterală a capului.

Căşti de mineri model 1949

impermeabilă, care să evite scurgerea apei de pe cască pe ceafa muncitorului”. Chiar dacă unora aceste observaţii le par, poate, comice, cei doi ingineri sunt în concluzia lor cât se poate de serioşi: „Cu modificările semnalate mai sus credem că s-ar obţine o cască de miner care să îndeplinească toate condiţiile ce i se impun în timpul serviciului, putându-se astfel trece imediat la confecţionarea lor în serie”. Cu siguranţă, cele două mostre încercate în 1951 au mai suferit multe modificări până s-a ajuns la formatele şi culorile căştilor folosite la minele din Valea Jiului şi în zilele noastre: neagră – pentru muncitori mineri, vagonetari, necalificaţi, meseriaşi etc.; verde – artificier; albă – ingineri şi subingineri; galbenă – maistru miner; albastră – maistru electro-mecanic.

1949 - Fotografie din volumul “Pilda lui Pop Ludovic şi a ortacilor săi”

La 6 august 1951, D. Măru (inginer principal la D.M.) şi M. Ştefan (şeful Serviciului Tehnic al DM) raportează Direcţiunii Generale Bucureşti SOVROMCĂRBUNE – Serviciul Tehnic: „Am experimentat în mină cele două bucăţi de căşti pentru mineri obţinând următoarele rezultate: În general, căştile pentru mineri supuse probelor în mină corespund scopului pentru care au fost create”. Asta „în general”, însă „în particular” situaţia se prezintă altfel. Inginerii D. Măru şi M. Ştefan consideră că ar trebui, pe ici, pe acolo, aduse unele modificări, pentru ca acestea să fie perfecţionate: „a. Casca să fie prevăzută cu o cureluşă care să poată fi petrecută pe sub bărbia omului, cu scopul de a evita căderea ei din cap în poziţiile când acesta este obligat să dea capul

d. Pentru a se acomoda diferitelor dimensiuni ale capului, nu este suficient jocul ce-l permite cureluşa cu cataramă de la spate. Ar fi necesar să se confecţioneze căştile în câteva mărimi specifice iniţiale, cureluşa cu cataramă de la spate servind numai pentru acomodare între limitele de mărimi. e. Viziera din faţă ar fi necesar să ocupe o poziţie mai puţin înclinată decât este în prezent pentru a nu acoperi câmpul vizual în faţă. f. Ar fi de dorit ca, la spate, casca să aibă o scurtă vizieră sau o bucată de pânză

Din fotografia realizată în 1931 la mina Petrila se poate observa că minerii, la ieşirea din subteran, purtau pe cap pălării, şepci, fes. Niciunul nu avea cască.

Dacă am reface, pas cu pas, istoricul căştii de miner, poate că am găsi şi originea ironicei zicale minereşti: „Casca-n cap, ţigara-n gură/ Sunt miner, mă doare-n…”. Marian BOBOC

VI PRĂVĂLIA CU ISTORII

marţi, 5 august 2014

Rechiziţionarea fabricilor de sifon

Pentru ortacii anilor 1951 soda without whisky

La art. 52, alin. f, din Contractul Colectiv de Muncă din 1951 se prevedea obligativitatea exploatărilor miniere din Valea Jiului de a pune la dispoziţia angajaţilor care lucrează la temperaturi foarte înalte, la recomandarea medicilor, apă gazoasă sărată. Însă, pentru a fi pusă în practică, această prevedere contractuală necesita o dotare specială: introducerea unor instalaţii de apă carbogazoasă la fiecare mină (adică a unei sifonării). Începutul s-a făcut cu Mina Lupeni.

Apă sărată negazeificată

Prin Ordinul de Serviciu Nr. 244/ 1951, Direcţia Minelor (D.M.) Petroşani cere conducerilor minelor ca, până la procurarea utilajului necesar producerii apei gazoase, să nu doarmă pe ele, ci să împartă ortacilor care lucrează la temperaturi foarte înalte, apă sărată negazeificată cu un conţinut de 0,05% sare de bucătărie în soluţie. Fireşte, aceasta trebuia preparată conform instrucţiunilor în vigoare cuprinse în „Îmbunătăţirea condiţiilor de igienă a muncii în mine”. Un alt ordin de serviciu, Nr. 245/ 1951, trasează sarcini exacte serviciului specializat din cadrul D.M. pentru demararea unui studiu referitor la dotarea minelor cu respectivele instalaţii. Apucându-se de lucru, specialiştii D.M., coordonaţi de I. Bocăncios, inginer principal al D.M., şi ing. Ştefan, şeful S.T.E., ajung la o primă concluzie:

Sifonăria - imposibil de realizat

Cei care încearcă primii realizarea instalaţiei sunt bravii meseriaşii de la Uzina Electrică Vulcan. Din păcate, cu tot elanul lor, nu reuşesc să-i dea de capăt. Unul dintre motivele nereuşitei tehnice al atelierele minelor este, parcă acţiunea s-ar petrece în 2014 nu în 1951, lipsa materialelor. Însă, specialiştii D.M., oameni vizionari, chiar dacă nu rezolvă problema producerii sifonului, se gândesc la următoarea etapă:

Transportul apei gazoase-sărate

Nici a doua problemă, construirea unui vas pentru transportul apei gazoase-sărate de muncitori la locurile muncă, nu este rezolvată. Inginerii Bocăncios şi Ştefan aruncă această nerealizare pe umerii inovatorilor, care, din nepricepere sau dezinteres, n-au înaintat nicio propunere. Cu toate lipsurile inovatorilor, cei doi ingineri aprofundează chestiunea. Scenariile închipuite de ei - deşi se înregistrează probleme cu „imaginarea” - ajung la concluzii sceptice referitoare la acest vas: „(…) dificultăţi mari se întâmpină în imaginarea unui dispozitiv care să

fie uşor de manipulat şi adaptabil ploscelor de aluminiu pe care le au minerii. Transportul apei gazoase-sărate în sticle de sifon la locurile de muncă este foarte periculos, din cauză că sticla se poate sparge foarte uşor, iar cioburile pot răni grav pe muncitori. Un singur dop adaptat la plosca de aluminiu actuală nu închide bine, şi apa îşi pierde cu uşurinţă gazul. Transportul într-un vas cisternă a apei gazoase-sărate în apropierea locurilor de muncă în cauză iar nu se poate executa din cauza manipulării greoaie şi, totodată, apa gazoasă din el luată în ploscele actuale şi dusă la locul de muncă iar nu-şi va putea menţine gazul, din care cauză muncitorii nu o vor servi nemafiind atât de gustoasă la băut. Din motivele arătate problema construirii unui vas cu care să se transporte apa gazoasăsărată în locurile de muncă nu şi-a găsit până în momentul de faţă o soluţie practică”.

Lupeni”. Prin rechiziţionarea sifonăriei lui Berkovits, inginerii cred că s-ar rezolva nu doar producerea apei gazoase-sărate, ci şi a doua problemă insurmontabilă, transportul acesteia la locurile de muncă: „Dacă această fabrică va fi rechiziţionată, ea fiind dotată şi cu sticle de sifoane, am putea eventual face o serie de probe prin folosirea lor, imaginând un înveliş de protecţie care să le ferească de spargere în timpul transportului în mină. Odată fabrica de sifoane fiind pusă în funcţiune la Lupeni, am putea trece mai uşor la o serie de încercări prin care să fie rezolvat şi transportul la locurile de muncă în mină”. Cum cei doi ingineri au sarcina să rezolve introducerea instalaţiei de apă carbogazoasă nu doar la Lupeni, ci şi la celelalte mine, ropun Direcţiei Generale aceeaşi soluţie ca la Lupeni:

Desigur, în 1951, cât ai fi fost de vizionar, nu puteai închipui omniprezentele pet-uri din zilele noastre, care ar fi rezolvat la minut această delicată şi încâlcită problemă.

„Având în vedere că în Valea Jiului posibilităţile de a găsi alte fabrici de apă gazoasă din sectorul particular care să fie puse în serviciul celorlalte exploatări, unde iar suntem obligaţi a introduce alimentarea muncitorilor în locurile de muncă cu apă gazoasă sărată este foarte redusă, vă rugăm să interveniţi la MIPIC ca acesta să procedeze la rechiziţionarea a cel puţin încă 2 fabrici din sectorul particular care să ne fie puse la dispoziţie cu scopul de a fi montate câte una la Mina Petrila şi Aninoasa decomandată”. Şi iată cum, ce nu puteau rezolva inovatorii şi inginerii se rezolva prin rapt, rechiziţionarea nefiind altceva decât deposedarea forţată sub basmaua legalităţii a unor bunuri particulare. Triste vremuri, bine că au trecut… Mai consemnăm că, în cele din urmă, la minele din Valea Jiului sifonăriile au fost „implementate”, acestea funcţionând, de exemplu la Lupeni şi Petroşani, cam până prin anii 2000-2002. Şi aşa a luat sfârşit etapa romantică „soda without whisky”, minerii amatori de licori bachice trecând la etapa „soda and whisky”… Marian BOBOC

Ultima soluţie: rechiziţionarea

Chiar dacă îşi recunosc limitele tehnice, inginerii Bocăncios şi Ştefan nu se lasă. După o corespondenţă purtată cu autorităţile, Oficiul de Protecţia Muncii din cadrul Ministerul Industriei Petrolului şi Industriei Cărbunelui (MIPIC) sugerează identificarea unei fabrici de sifoane la Lupeni. Pentru a ajunge la concluzia că aşa ceva nu există în localitatea lor nu a fost nevoie să caute prea mult. Descoperă, însă, că la câţiva kilometri de Lupeni, la Vulcan, există o sifonărie particulară, proprietatea lui Heinrich Berkovits. Mare ghinion pentru sifonarul Berkovits… La 19 septembrie 1951, inginerii Ştefan şi Bocăncios întocmesc o adresă către Direcţia Generală Bucureşti SOVROM Cărbune – Serviciul Tehnic: „(…) propunem ca să o indicaţi MIPIC în vederea rechiziţionării ei în baza condiţiunilor Decretului Prezidenţial Nr. 184/ 1949, pentru a fi pusă la dispoziţia Minei

marţi, 5 august 2014

PRĂVĂLIA CU ISTORII VII

Din ciclul invenţii inutile şi urât… mirositoare din anii stahanovismului:

Closetul tip A.C.P. – un monstru greu manipulabil şi neigenic pentru subteranele minei Petrila

Ziarele din anii ’50 consemnau cu mândrie patriotică efortul inventatorilor, inovatorilor şi raţionalizatorilor din întreaga ţară pentru optimizarea procesului de producţie. Bineînţeles, şi inventatorii, inovatorii şi raţionalizatorii din industria extractivă din Valea Jiului ocupau un loc de frunte în paginile ziarelor. Existau comitete şi comiţii care supravegheau acest proces. De exemplu, în toamna anului 1951, Colectivul de Inovaţii şi Invenţii al Direcţiei Generale a Asociaţiei SOVROMCĂRBUNE era compus din I.T. Constantinescu (preşedintele colectivului), ing. Dumitru Hrisanide (şeful Serviciului Tehnic), I. Copaniţă (şeful Serviciului Muncă şi Salarii), ing. Constantin Cocimarov (delegatul Comitetului Sindical al Direcţiei Generale), inginerii Valeriu Cazacu şi Eugen Colev (raţionalizatori) şi Valentin Gheorghiu (delegatul Serviciului Contabilităţii Direcţiei Generale). Desigur, zdroaba inventatorilor, inovatorilor şi raţionalizatorilor nu rămânea nerecompensată, unii dintre aceştia trecând pe la casieria unităţii. Din multele exemple, consemnăm unul întâmplat în 1951. Patru meseriaşi şi ingineri au adus niscai raţionalizări la Cazanul nr. VI al Uzinei Electrice Vulcan. Drept pentru care au fost astfel recompensaţi: Eugen Zsental – 30.700 lei, Leopold Raab – 18.420 lei, ing. Onciu T. – 6.140 lei şi ing. M. Lucas – 6.140 lei. Dintre invenţiile din anii stahanovismului vă prezentăm una mai picantă, ca să nu spunem urât mirositoare…

Proiectantul a fost un Gulliver,

În toamna anului 1951 meseriaşii de la Atelierele Centrale Petroşani (A.C.P.) au fost nevoiţi să răspundă la o provocare tehnică mai deosebită: realizarea unui closet care să corespundă cerinţelor subteranelor minelor din Valea Jiului. Ţinând cont că prin 1938 meseriaşii de la A.C.P. au turnat Coloana Infinitului, nu ştim cum s-a petrecut această trecere în sufletul lor de la inefabilul operei brâncuşiene la necesităţile dictate de fiziologia omenească… Trebuie să amintim că în subteranele minelor Văii Jiului existau oameni angajaţi ca vidanjori, denumiţi popular „căcănari”. Aceştia scoteau la lumină vagoneţii plini de fecale, fiind normaţi după numărul acestora.

bazinul colector. Această deficienţă de proiectare duce la imposibilitatea de a proceda la timpul oportun, „la scoaterea la suprafaţă, golirea şi spălarea” closetului, înainte ca resturile fiziologice să „inunde” galeriile.

De la Coloana Infinitului la… closetul tip A.C.P.

Un referat al medicului minei

În cele din urmă, closetul ajunge în curtea minei Petrila. Intră în probe atât la suprafaţă, cât şi în subteran. Experimentul „closetul tip ACP” este urmărit pas cu pas de Florin Dron, medicul de întreprindere al minei Petrila. Din raportul întocmit de acesta, după efectuarea probelor, aflăm deficienţele, gravele deficienţe am putea spune, ale W.C.-ului.

În primul rând,

date fiind dimensiunile closetului, preţul de cost era foarte ridicat. În al doilea rând, greutatea exagerată. Aici, medicul Dron recunoaşte că, chiar dacă nu a avut la îndemână mijloacele tehnice pentru a cântării closetul, a dedus pe parcursul probelor că este un monstru de closet. Cu ocazia producerii unui carambol, când closetul cu roţi a sărit de pe şine, căci closet era pus pe un vagonete, a fost nevoie de intervenţia hotărâtă a nu mai puţin de 6 ortaci vânjoşi. Tot cu acest prilej, s-a constatat că distanţa foarte mare dintre osiile vagonului-closet face imposibilă waga (adică, balansarea), pentru repunerea acestuia pe şine fiind nevoie de muşchi serios antrenaţi, pentru că partea căzută de pe şine doar prin ridicare directă se putea realiza. Pentru că closetul-vagon nu putea fi coborât de pe şine, „fiind imposibil a-l muta cu mâinile din cauza greutăţii”, pentru fiecare closet ar trebui construite nişe speciale, cu linie de cale ferată şi turnantă, ce mai, o întreagă desfăşurare de forţe tehnice.

din moment ce o altă deficienţă semnalată de medicul Dron este înălţimea „exagerată” a closetului. Dr. Dron apreciază cu umor: „cel care se serveşte de el având impresia că stă pe un tron înalt”. Dacă ar fi fost nevoit să publiciteze produsul, o posibilă reclamă ar fi putut suna cam aşa: „Closetul tip ACP - senzaţie regală pentru ortaci”.

Şi jetul de apă

folosit pentru spălarea materiilor fecale reprezintă o problemă, deoarece acesta „se produce numai prin manevrarea pompei”. Dacă 3-4 muncitori, să spunem fără teama de duritate cuvintelor, mai nesimţiţi de felul lor şi care au reuşit să se caţere pe closet nu trag apa, înfundarea closetului fiind dată ca sigură. O altă deficienţă gravă a closetului tip ACP o constituie presiunea jetului de apă: „Jetul de apă rezultat din pomparea cu mâna este prea slab şi fără viteză, aşa că materiile fecale consistente nu sunt antrenate prin sifon în rezervor”. Lipsei de mai înainte i se adaugă alta - subdimensionarea rezervorului de apă: „Pentru ca aceste materii fecale să fie antrenate prin sifon trebuie o cantitate mare de apă pompată cca. 20-30 litri, ceea ce face closetul utilizabil pentru maximum 5-6 persoane, după care, din lipsă de apă în rezervor, se va înfunda sigur”.

Nu se ştie nici câte fecale poate înghiţi

Colac peste pupăză şi… colacul

Câteva observaţiuni cât se poate de pertinente se referă şi la colac, nu la colacul de salvare, ci la cel de pe closet: „Colacul de lemn este din material prea slab, ceea ce va duce la rapida sa distrugere. Lăţimea colacului, şi deci faţa mare de contact cu pielea şezutului, poate prilejui transmiterea afecţiunilor dermatologice contagioase. În orice caz, din punct de vedere psihic, muncitori evită aşezarea pe colac făcându-şi nevoile în poziţii incomode şi murdărind întreaga aparatură”.

O brigadă de căcănari

Însă marea problemă o reprezintă şi numărul servanţilor/ vidanjorilor/ căcănarilor closetelor. Medicul Dron apreciază că la mina Petrila ar fi nevoie de nu mai puţin de 60 de astfel de closete. La atâtea closete şi dat fiind faptul că erau greu manipulabile pentru deservirea lor pe toate schimburile ar fi fost nevoie de o brigadă serioasă de căcănari. În plus, din cauza rigidităţii rezervorului de apă şi a celui care depozitează materiile fecale, acestea, nefiind detaşabile, fac corp comun cu restul aparatului. O altă dandana.

Recomandarea finală

Cu toate cel 13 deficienţe înşiruite, medicul Dron îşi încheie referatul pe un ton pe care-l apreciem ca fiind ironico-optimist: „Credem, totuşi, că multe din aceste deficienţe pot fi corectate şi socotim, de asemenea, util ca acest closet model să fie trimis şi altor exploatări pentru un scurt stadiu de experimentare pentru ca concluziile să fie cât mai juste”. Cu alte cuvinte, să se mai chinuiască şi alţii cu closetul tip ACP. Şi astfel se dovedeşte încă o dată că nu orice invenţie poate fi aplicată în subteranele minelor… Din păcate, nu avem ştire ce s-a întâmplat cu faimosul closet, dar nici dacă colectivul de inventatori a fost premiat… Cu tot mirosul greu al acestui subiect, săpăturile noastre continuă… Marian BOBOC

VIII PRĂVĂLIA CU ISTORII

marţi, 5 august 2014

Dacă-i bal, atuncea bal să fie…

Un scandal la Casina Română din Vulcan …a şi scos… revolverul

La o asemenea ameninţare, distinsa comunitate a dat muzica mai încet, a lăsat baltă dansul şi s-a ocupat de ameninţătorul agresor. Nu de alta, dar cine ştie unde ar fi putut nimeri gloanţele sale.

Intelectuali, intelectuali,

dar hotărâţi. Efortul lor a avut succes, în cele din urmă minerul fiind scos din local. De unde l-a înhăţat o patrulă de jandarmi, care l-a escortat până la postul de jandarmi. Însă, pe drumul dintre Casina Română şi postul de jandarmi, surpriză…

…o ploaie de pietre

s-a abătut din senin asupra patrulei. Servanţii artileriei de pietre au fost minerii Iosif Ciszar şi Adalbert Şiman - fratele minerului escortat. Neavând încotro şi trebuind să-şi apere nu doar onoarea, ci şi propria piele, jandarmii…

…au scos sabia din teacă Povestea se petrece pe la începutul anului 1930 în comuna Vulcan. Protagonişti: 3 mineri, patrula de jandarmi. Locul de desfăşurare: Casina Română şi drumul spre postul de jandarmi.

Casina Română din Vulcan

a fost o asociaţie care a avut ca scop „cultivarea sentimentelor patriotice, sprijinirea literaturii naţionale române, promovarea cultivării, a distracţiilor şi a vieţii sociale”. Din statutele întocmite la 26 octombrie 1919, mai reţinem două chestiuni importante şi sănătoase pentru viaţa în bună pace a asociaţiei: 1. „Chestii de partide politice şi chestii confesionale şi naţionalistice nu se pot discuta în localurile Casinei” şi 2. „Limba oficioasă şi de conversaţie a Casinei este limba română”. Mai precizăm că la data întocmirii statutelor, în 1919, preşedinte al Casinei Române din Vulcan a fost ales preotul ortodox Sebastian Rusan. O carte poştală de epocă ne arată casa modestă în care a funcţionat la începuturile ei Casina Română. Care, dacă nu ne înşelăm, la un moment dat, s-a mutat într-o cameră a negustorului Bogdan. După aceste considerente de ordin general, să trecem la subiect.

În noaptea de 18 spre 19 ianuarie 1930

era în plină desfăşurare un bal organizat de intelectualii vulcăneni la Casina Română. La un moment dat, în sală a dat buzna minerul Ion Şiman, care, credem că nu mai trebuie să spunem, era ameţit de băutură. Văzând aleasa adunare, probabil lui Şiman i s-a activat brusc vreun complex abscons al clasei muncitoare şi a început să urle. Ghinionul lui că în sală se afla şi plutonierul de jandarmi Vasile Corneanu, care i-a spus pe un ton răspicat să elibereze zona. Plutonierul a insistat. Minerul a ţinut-o pe a lui, împotrivindu-se. Pierzându-şi răbdarea, jandarmul i-a spus că, neavând încotro, îl va scoate forţat din localul Casinei. Atâta i-a trebuit minerului că…

…a scos un cuţit

şi au trecut la asaltul atacatorilor. În învălmăşeala iscată, captivul patrulei, agresivul Ion Şiman…

O dovadă de neprofesionalism al jandarmilor, care, conform regulamentelor cazone, ar fi trebuit să-l percheziţioneze înainte de a-l escorta la post. Sau poate s-au gândit că, dacă a fost dezarmat de revolver, Şiman nu mai are altă armă. La vederea şişului, jandarmii schimbă armamentul din dotare şi trec…

…de la sabie la… pistol

Caporalul Repezeanu, un nume predestinat de pistolar, trage un foc de armă. Nu ştim care a fost poziţia de tragere a lui Repezeanu, dar aceasta s-a dovedit eficace. Glonţul l-a nimerit pe Ciszar mai întâi în picior, de unde, ghinion, i-a ricoşat şi în abdomen. Fapt pentru care rănitul a fost transportat în stare gravă la spital, iar ceilalţi agresori la post. Aprigă clasă muncitoare, prea încercată jandarmerie… Marian BOBOC