CMYK
Avertizare de caniculă
P. 2
Va fi, oare, la fel şi la Stâna din Piatră?
Conform unei estimări personale, La Palatul Cultural din Lupeni ar mai fi de lucru doar o lună sau cel mult una şi jumătate
Ziar ul Vaii Jiului P. 3
P. 8-9
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,4425 lei 1$ = 3,3296 lei 1₤ = 5,5863 lei
miercuri, 13 august 2014 Anul VII nr. 1506 16 pagini Preţ: 1 leu
Frustrările unor lideraşi precum Nica şi Ciobotaru, Treaba aceasta, o frustrare, i-a făcut pe Bebe și motiv de noi proteste în stradă! domnii instabili care îl înconjoară să ceară din
Dl. Bebe Nica, președintele unui sindicat adesea citat de instanţe în calitate de “debitor”, și un alt domn care vede mina foarte rar, liderul Ciobotaru de la Vulcan, dau grave semne de instabilitate. Luni cer demisii peste demisii, marţi bat palma cu administraţia, miercuri fac greve ale foamei de 15 minute, joia iar se pun la masă cu administraţia și bat palma. Pentru ca vinerea, iar și iar, să ceară demisii. Și luni, ca să demonstreze că sunt activi, o iau de la început. Zilele trecute, d-nii amintiţi se dădeau foarte emoţionaţi de noul Contract Colectiv de Muncă. Unul care le va permite dumnealor să devină inspectori sociali și astfel să umfle salarii de 50 – 70 de milioane de lei lunar, plus spor de vechime, în timp ce personalului i se cere să lucreze doar 4 zile pe săptămână și să accepte reducerea implicită a salariilor cu 20% cel puţin până la finele acestuia. Brusc însă, luni seara, liderii de la “Muntele” au cerut din nou demisia conducerii CEH. Din punctul meu de vedere, dl. Niculescu și d-na Ciobanu ar trebui anchetaţi în regim de ur-
genţă pentru subminarea economiei naţionale, nicidecum doar demiși. Motivul invocat de Bebe & Co. este că nu s-a atribuit, de fapt s-a anulat, licitaţia pentru achiziţionarea de echipament minier necesar în vederea retehnologizării. Bebe, la mintea lui, crede că legislaţia privind achiziţiile publice poate fi călcată oricum și oricând în picioare și că o procedură de achiziţie se poate atribui chiar și fără componenta financiară. Nu s-a întrebat însă, nici măcar o clipă, de ce mai mulţi membri ai comisiei de licitaţie n-au fost de acord cu continuarea procedurii, întrucât era ilegal, și au spus că vor face rapoarte de opinie separate în acest sens. Adevărata supărare a lui Bebe este însă aceea că directorul Niculescu, probabil cel mai slab din istoria mineritului, s-a retras de la discuţiile cu “Muntele”, sub pretextul că are treabă la Deva, dar a poposit la o altă discuţie, cu sindicatele nesemnatare ale CCM. Căci, fie vrea Bebe, fie nu, și acestea reprezintă mulţi, chiar foarte mulţi, angajaţi ai CEH. Și, pe cale de consecinţă, trebuie băgate în seamnă.
Simota rămâne în arest la domiciliu!
Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Curţii de Apel Alba Iulia este abilitat să remită următoarea: ŞTIRE DE PRESĂ Curtea de Apel Alba Iulia, prin decizia penală nr.496/2014, a dispus respingerea contestaţiei DIICOT – Serviciul Teritorial Alba împotriva încheierii penale din 06.08.2014 prin care Tribunalul Alba dispusese punerea în libertate a inculpaţilor, dacă nu sunt arestaţi în altă cauză. Contestaţia formulată de DIICOT – Serviciul Teritorial Alba împotriva încheierii penale din 06.08.2014 dispusă de Tribunalul Alba în dosarul
nou demiterea conducerii CEH. Ce-i drept, o conducere care n-a fost în stare să-l sancţioneze pe Bebe în urma pontajelor fictive, dar nici pe Ciobotaru că nu vede mina cu anii, chiar se cere demisă. Dar nu când vrea Bebe, cel care a planificat salarii babane pentru lideri pe hoitul CEH. Trebuie spus însă că la originea revoltei acestor domni se află disperarea de a pierde avantajele personale, salariile de multe zeci de milioane de lei vechi pe care le vor primi ca inspectori sociali. Bebe & Co. sunt în stare ca, fie și pentru aceste pierderi de ordin personal, să scoată ortacii în stradă. Căci, altfel, de ce ar cere Bebe demiterea unei conduceri cu care a încheiat un CCM atât de lăudat?
Cătălin DOCEA
P.S.: Sursele noastre spun că, din luna mai, la sindicatul de la Vulcan ar fi trebuit organizate alegeri. Cum însă dl. Ciobotaru e preocupat ba să înfulece, ba să facă greve de 15 minute, foarte probabil să fi uitat că alegerile, de felul lor, se fac din 4 în 4 ani...
3762/107/2014 cu privire la revocarea măsurii preventive a arestului la domiciliu dispusă faţă de inculpatul Simota Alin și revocarea măsurii controlului judiciar dispusă faţă de inculpaţii Dragomir Gheorghe și Tocilă Ioan s-a judecat la Curtea de Apel Alba Iulia, marţi, 12 august 2014. Prin decizia penală nr. 496 /12.08.2014 a Curţii de Apel Alba Iulia s-a dispus respingerea ca nefondată a contestaţiei formulată de DIICOT – Serviciul Teritorial Alba împotriva încheierii penale nr.79/06.08.2014 pronunţată de Tribunalul Alba, în dosar nr. 3762/107/2014. Amintim că prin încheierea contestată Tribunalul Alba a respins propunerea DIICOT – Serviciul Teritorial Alba şi a dispus punerea în libertate a inculpaţilor, dacă nu sunt arestaţi în altă cauză. PURTĂTOR DE CUVÂNT Judecător AURELIAN GHEORGHE MOCAN
2
ACTUALITATE
Avertizare de caniculă
Direcţia de Sănătate Publică (DSP) a judeţului Hunedoara a lansat un avertisment legat de felul în care hunedorenii ar trebui să acţioneze pentru a preîntâmpina efectele periculoase ale caniculei din aceste zile.
Atenţie la copii şi bătrâni
vârstnicilor şi persoanelor cu dizabilităţi, oferindu-le periodic lichide, chiar dacă nu sunt solicitate. Parinţii trebuie să evite să iasă cu copilul din casă în orele cu temperaturi ridicate, mai ales dacă este vorba despre bebeluşi. În cazul în care este necesară deplasarea, copilul va fi îmbrăcat lejer, chiar dacă are până la 9 luni, iar capul va fi acoperit cu o pălărie de soare”, mai spun specialiştii.
Multe lichide, dar fără alcool şi cafea
Pe parcursul zilei vor fi făcute duşuri călduţe, apa fiind lăsată pe corp. În zilele cu temperaturi ridicate, consumul de lichide trebuie Un prim avertisment al specialiştilor DSP Hunedoara este acela că să depăşească doi litri, fără a aştepta să apară senzaţia de sete. „ieşitul din casă la orele prânzului, când asfaltul frige şi aerul pare Consumul de alcool (inclusiv bere sau vin) este interzis, întrucât de nerespirat, este imprudenţă curată”. acesta favorizează deshidratarea şi diminuează capacitatea de „Atunci când termometrele arată la umbră peste 34 de grade luptă a organismului împotriva căldurii. De asemenea, va fi evitat Celsius, trebuie să evităm pe cât posibil să ieşim afară. Pe străzile consumul băuturilor cu conţinut ridicat de cofeină (cafea, ceai, cu asfalt încins şi printre blocurile ce radiază căldura, chiar şi cel cola) sau de zahăr (sucuri răcoritoare carbogazoase) deoarece acesmai sănătos organism poate să cedeze. tea sunt diuretice. Fără o hidratare corespunzătoare, care să menţină temperatura corpului în jur de 37 grade Celsius, pot apărea crampele de căldură, Specialiştii mai recomandă consum ridicat de fructe şi legume proaspete (pepene galben, roşu, prune, castraveţi, roşii) deoarece insolaţie, epuizare sau şoc hipertermic”, explică specialiştii. acestea conţin o mare cantitate de apă. O doză de iaurt produce De asemenea, oamenii trebuie să ştie că insolaţia este dată de exaceeaşi hidratare ca şi un pahar de apă. Dacă avem aer condiţionat, punerea directă şi prelungită a capului la soare. Ea se manifestă aparatul trebuie reglat astfel încât temperatura să fie cu 5 grade prin: dureri de cap violente, somnolenţă, greaţă şi eventual mai mică decât temperatura ambientală. pierderea cunoştinţei, febră şi uneori arsuri ale pielii. Riscul de inMihaela PETROŞAN solaţie este mult mai ridicat la copii. De aceea, trebuie evitată expunerea prelungită la soare, mai ales - ora 12:00 – sfinţirea locului de biserică între orele 11-18. Iar cel care a făcut inGreco-catolică din municipiul Vulcan (zona solaţie va fi dus la umbră, încercându-se Spital Municipal Vulcan) răcirea corpului cu gheaţă sau apă rece, Parohia Greco-Catolică Petroşani vă invită cu - ora 13:00 – rugăciune şi reculegere la ventilaţie, administrarea unei cantităţi bucurie duminică – 17.08.2014, la pelerinajul Sanctuarul dedicat Sfintei Fecioare Maria, de consistente de lichid. „Vestimentaţia în la Câmpu lui Neag. zilele cu temperaturi ridicate trebuie să anual dedicat sărbătorii Adormirii Maicii Transportul va fi asigurat de Parohia Domnului. fie lejeră şi amplă, din fibre naturale, de Petroşani, cu plecare: de la biserica GrecoCu această ocazie va fi prezentă şi Icoana culori deschise. Pe cap vor fi purtate catolică Uricani la ora 8:45, mina Uricani, Făcătoare de Minuni de la Scăiuş. Programul pălării sau şepci în culori deschise. O Bărbăteni, Nivelt, Spital Lupeni, centru va începe cu Sfânta şi Dumnezeiasca mare atenţie trebuie acordată copiilor, Primăria Lupeni, Vulcan – Unic, Centrul Liturghie, pontificată de Preasfinţitul Europa (fosta cantină), Petrom Vulcan, Alexandru Mesian – Episcop al Lugojului şi un sobor de preoţi, având loc la Biserica Buna Ve- Petroşani – Dacia, Parâng, Biserica Grecocatolică Petroşani. Vă aşteptăm cu drag pentru stire din municipiul Petroşani (str. Indepena ne uni în rugăciune pentru Sfânta Fecioară. denţei, cartier Aeroport), începând cu ora Pr. Ic. Stav. Solomon Vasile 10:00.
INVITAŢIE
Ziarul Vaii Jiului
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008
)
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Colaboratori permanenţi: Redactor şef: Marian BOBOC Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, zvjro2008@yahoo.ro Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Colectivul de redacţie: Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Alina PIPAN - 0766.678380 Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, alinapipan@yahoo.com Dumitru VELEA Corneliu BRAN - 0766.728688 DTP: Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO. Loredana JUGLEA - 0763.673727 Administrativ / Publicitate: loredanajuglea@yahoo.com Daniela FILIMON - 0735.727264 Gheorghe OLTEANU Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134
Va f i , o a r e , l a f e l ş i l a Stâna din Pi atră?
fi urmat să plece tronsonul al II-lea, care s-ar fi terminat la Stâna din Piatră.
De la stână,
amintiţi-vă bine, ar fi urmat să se facă legătura prin transport pe cablu cu Straja, asigurată de un telescaun modern. Toate astea le-am povestit la modul condiţional optativ, timpul trecut, fiindcă, între timp, Elena Udrea a părăsit fotoliul de ministru al Turismului, iar proiectul de pe vremea mandatului său a rămas în aer. De unde, bag de seamă, nu mai vrea să-l coboare niciun dregător actual.
Dacă nu se poate De când e acolo, iar asta nu e de azi, de ieri, i se spune Stâna din Piatră. Nu ştiu de ce stână, din moment ce construcţia respectivă este alcătuită din câteva plăci de beton.
Poate că, sub betoanele
astea, şi-au găsit cândva adăpost niscai ciobani care-şi păşteau mioarele pe Drăgoiu şi de aici i se trage denumirea. Dar, din alt punct de vedere, hardughia nu are nimic în comun cu o stână.
Stâna din Piatră,
să-i zic, totuşi, în acest fel, se află în şaua care-i urmează pantei pe care se află “autostrada lui Ile”. Este punctul în care, din DJ664, se desparte drumeagul care, cum vii dinspre cabanele din Pasul Vâlcan, o ia spre Staţiunea Straja. Până aici ar fi vrut Elena Udrea să tragă linia de telegondolă din munţii Vâlcan. Până unde-i acum era tronsonul I, iar de la actuala staţia de întoarcere ar
www.zvj.ro miercuri, 13 august 2014
cu telegondola, primarul Gheorghe Ile s-a gândit că poate face, totuşi, ceva în privinţa stânei ăsteia. E adevărat, i-am sugerat şi eu nişte chestii, iar Ile a percutat corespunzător. “Da, a fost de acord primarele, n-ar fi rău s-o amenajăm ca adăpost. Pusă la punct cât de cât, ca să nu intre viscolul înăuntru, un pat de spital, acolo, o sobă, o masă, un scaun şi oricine este prins de vreme rea se poate adăposti aici”.
Ideea nu-i rea.
Îmi amintesc, pentru că am scris, cum câţiva şefi de stână din partea Uricaniului îşi lasă, în fiecare iarnă, stânele deschise pentru oricine caută adăpost pe munte. Şi nu-s chiar simple stâne. Sunt cabane în toată regula, echipate cu orice îi este necesar unui om care se adăposteşte pentru o zi sau o noapte. Şi care, la plecare, lasă totul exact cum a găsit, Mai puţin lemnele de foc, fireşte. Va fi, oare, la fel şi la Stâna din Piatră? Gheorghe OLTEANU
ACTUALITATE
3
4
SPORT
Ştiinţa, coborâre vertiginoasă în clasamentul Diviziei Naţionale Ştiinţa a reînceput sezonul de pe locul trei, dar după înfrângerea de la Bârlad a coborât pe locul al cincilea în clasament.
Seniori s-au marcat 18 eseuri, arădeanul Stoica şi suceveanul Ştefăroi semnând câte o dublă, ultimul - graţie acestor reuşite fiind în acest moment lider la acest capitol, cu un total de cinci finalizări. Uvertura Ştiinţei Petroşani, Ovidiu Melniciuc, cu un total de 70 de puncte se află pe lista cu cei mai eficienţi marcatori din acest sezon. Altfel, capul de afiş al etapei de sâmbătă, cea cu numărul 13, va fi întâlnirea dintre Ştiinţa Petroşani şi CSM Bucovina Suceava, iar pentru studenţii petroşeneni fiecare punct cucerit poate însemna mult atunci când se va trage linia la finalul sezonului regulat.
După mai multe etape cu partide amânate, runda a 12-a din Divizia Naţională Seniori a ascuţit şi mai mult lupta pentru ocuparea primelor patru poziţii, care asigură prezenţa în Play-Off. Cea mai în formă echipă a momentului este cu siguranţă RC Bârlad, care a reuşit să lege două victorii importante cu liderul Poli Iaşi şi cu Ştiinţa Petroşani. Între prima poziţie, ocupată graţie punctaverajului superior de Poli Agro Iaşi, şi Ştiinţa Petroşani, aflată pe CLASAMENT locul cinci, există o distanţă de 11 puncte, 1. CS Poli Agro Iaşi iar din sezonul regulat 2 .Rugby Club Bârlad au mai rămas de dispu- 3 .CS Năvodari 4.CSM Bucovina Suceava tat doar trei etape. 5.CS Ştiinţa Petroşani Conform superliga.ro, 6 .CSUAV Arad în etapa a 12-a din 7 .RCM Galaţi Divizia Naţională de
facebook.com/ziarulvaiijiului
9 9 9 10 9 8 8
6 7 6 5 4 2 1
0 0 0 0 0 0 0
3 2 3 5 5 6 7
282 183 254 175 177 100 70
Programul etapei a XIII-a din Divizia Naţională Seniori:
16 august, ora 10:00, CS Năvodari - RCM Galaţi 16 august, ora 10:00, Poli Agro Iaşi - CSU AV Arad 17 august, ora 10:00, Ştiinţa Petroşani - CSM Bucovina Suceava 107 120 143 195 169 276 231
+175 +63 +111 -20 +8 -176 -161
24 28 24 20 16 8 4
8 4 4 2 5 1 2
32 32 28 22 21 9 6
Performanţele Dariei i-au adus susţinerea pentru Europene
Şahista din Valea Jiului Daria Vişănescu, legitimată la Clubul de Şah Deva, a avut cel mai bun punctaj dintre toate jucătoarele participante la turneul internaţional „Banca Feroviară Open 2014”, desfăşurat la Arad. Şahista a acumulat şase puncte din nouă posibile în competiţia open (masculin + feminin), fiind astfel egală cu antrenorul său, Milu Romeo. Pe podiumul turneului de la Arad s-au situat trei mari maeştri din străinătate. La turneu au participat 150 de jucători din România, Ungaria, Polonia, Ucraina, Franţa, SUA, Serbia, Muntenegru, Macedonia şi Moldova.
Performanţa de la Arad i-a adus Dariei şi veşti bune legate de participarea la Campionatul European din Georgia. Cotată ca favorita numărul 61 la general, pe baza coeficientului Elo de 2160, Daria Vişănescu a făcut încă o dată dovada talentului său şi a încheiat turneul pe o poziţie cu 18 locuri mai bună decât era cotată la start. „O clasare pe locul 43 la general şi pe primul loc la feminin este o performanţă foarte bună. Daria a avut cu două puncte mai puţin decât câştigătorul turneului şi acelaşi punctaj cu antrenorul său de la clubul din Deva, Milu Romeo”, a afirmat Corneliu Hotăran, preşedintele de onoare al Clubului de Şah din Deva. La turneul de la Arad, Daria a câştigat cinci partide, a remizat în două dueluri şi a suferit două înfrângeri. Şahista din Petrila a câştigat în runda întâi în faţa jucătoarei Maria Ciocan (Şah Club Rm. Vâlcea), după care a pierdut cu polonezul Aleksander Mista (Elo 2613) care avea să câştige turneul. A urmat un eşec neaşteptat cu Diana Cuşmuliuc (Poli Iaşi, Elo 1843). Daria a jucat foarte bine şi a obţinut trei victorii (cu Mihai Băiaşu – Club Şah Rm. Vâlcea, Valer Pop – Clubul de Şah Deva şi Cătălin Dobrin – Tricolorul Breaza) şi două remize (cu Viktor Oanush – Republica Moldova şi Şerban Bărbuleanu – CSŞ Oltenia Craiova). Performanţa de la Arad şi totodată medalia de argint obţinută cu formaţia României la Campionatele Europene de şah pe echipe juniori sub 18 ani de la Iaşi i-au determinat pe oficialii Federaţiei Române de Şah şi ai cluburilor la care activează Daria să ia o decizie favorabilă şahistei şi anume să-i asigure participarea la Campionatul European, care va avea loc în Georgia, în luna octombrie. „Cheltuielile cu participarea la competiţia continentală din Georgia vor fi împărţite între Federaţie, Clubul de şah Deva şi CS Medicina Timişoara, fiecare contribuind cu aproximativ 300 de euro. Sper ca Daria să se pregătească cu seriozitate şi să obţină o medalie la competiţia continentală”, a declarat Corneliu Hotăran.
www.zvj.ro miercuri, 13 august 2014
Şi-au luat un golgheter
Echipa de fotbal CNS „Cetate” Deva, favorită certă la câştigarea ligii a patra, împreună cu Hercules Lupeni, a pierdut şapte dintre jucătorii care au activat în vechiul sezon, dar a obţinut semnăturile altor şapte fotbalişti, iar obiectivul rămâne acelaşi ca în campionatul precedent, respectiv clasarea pe locurile 1-3 în Liga a IV-a Hunedoara. ”Vom avea în continuare o echipă bazată pe localnici şi pe un buget asigurat cu sprijinul autorităţilor locale. În aceste condiţii, există stabilitate financiară şi organizatorică şi vom putea lucra în linişte. Obiectivul pentru noul sezon va fi clasarea pe locurile 1-3 şi formarea unei echipe competitive, cu care în sezonul 2015-2016 să putem câştiga campionatul Ligii a IV-a şi să putem câştiga barajul de promovare în eşalonul trei”, a afirmat Marius Sîrbu, fiul preşedintelui AJF Hunedoara, Mircea Sîrbu. La finalul săptămânii, gruparea deveană va disputa meciul revanşă cu Gloria Geoagiu în deplasare, iar apoi mai are programate amicale cu Aurul Brad sau Victoria Călan. Lotul de jucători Adrian Beldean – portar; Ovidiu Blaga, Adrian Dosan, Marius Şumuţiu, Emil Vîrtan, Emanuel Lăcătuş, Lucian Ştefănescu (junior) – fundaşi; Raul Lintaru, Florin Chelariu, Liviu Herci, Silviu Boloş, Nicolae Cărăvan, Adrian Pribac, Ioan Brânduşe (junior), Flaviu Pârva, Alexandru Dragomir (junior), Janos Vajda – mijlocaşi; Andrei Suciu, Gabriel Dărăban – atacanţi.
Rudeanu vine la Raliul din Straja
Se pare că pe lista cu participanţii la Raliul VTM din Straja de la finele săptămânii va participa şi cel mai bine cotat pilot din judeţ, Ionuţ Rudeanu. Acesta, cu un Mitsubishi Lancer Evo IX, s-a clasat pe locul trei la grupa A în cadrul etapei a VII-a a Campionatului Naţional de Raliuri în Coastă, desfăşurată la finalul săptămânii şi dotată cu Trofeul Teliu. La clasa A, hunedoreanul a fost devansat Pagini realizate de doar de Adi Iliescu şi Liviu Loredana JUGLEA Savu.
SPORT
5
6
CULTURĂ
În jumătate de an, Dumitru Velea a reuşit
Ocolul României în 52 de poeme
Ce au în comun oraşe precum Clujul, Alba Iulia, Timişoara, Lugojul, Târgu Mureşul şi Deva? Probabil că multe. Noi o să vă îndreptăm atenţia spre un lucru mai puţin evident. Toate aceste oraşe enumerate mai sus au reviste literare cu veche tradiţie în spaţiul cultural românesc. Dumitru Velea a reuşită să publice, în această primă jumătate de an, poezii în revistele oraşelor menţionate mai înainte.
Astfel, în nr. 3-4/2014 ale prestigioasei reviste Steaua din Cluj Dumitru Velea a publicat un prim ciclu de poeme (Să te întrebe de sănătate, Ploaie întoarsă, Între limite şi Loc gol). Discobolul din Alba Iulia i-a acordat poetului nostru câteva pagini, în nr. 193-194,195/2014, pentru Palma împăratului, Cronică necitită, Darul lui Xerxes, Purpură, Strecurare prin apă, Deapari în Susa, Cuneiforme regeşti. În Orient
facebook.com/ziarulvaiijiului
latin (nr. 1/2014) din Timişoara, Velea a publicat Poeme cu dedicaţie (Spre trestia verde/ lui Ion D. Sîrbu, Dragoste justă/ lui N.Steinhardt, A doua dedicaţie/ lui V. Pârvan, Dâra de sare / lui Mircea Ciobanu şi
Palimpsest/ pentru Odette). În revista Banat (nr. 1, 2/2014) care apare la Lugoj, concitadinul nostru a publicat Ritual cu cal, Hybris, Între gemeni, Două stanţe şi încă una, Mai bătrâni decât omul, Piatra bătută. Vatra Veche (nr.6/2014) din Târgu Mureş a publicat Costul înfăţişării, Două pietre, Cine citeşte?, Cursă, Ghid pentru călătorie şi Când. În Ardealul literar (nr. 1,2/2014) ce apare la Deva, Dumitru Velea a publicat 23 de fragmente din Lucifera. O carte care a apărut înainte de Revoluţie la prestigioasa editură Cartea Românească, condusă de marele scriitor Marin Preda. Editorul cărţii a fost Mircea Ciobanu, iar unul din referenţi - criticul Matei Călinescu. Mihai BARBU
O prefaţă scrisă la Piteşti pentru o carte apărută la Iaşi despre…
Un scriitor din Vale şi reportajele sale literare
Editura TipoMoldova din Iaşi a tipărit, recent, în colecţia sa intitulată “Opera Omnia. Publicistică şi eseu contemporan” volumul de reportaje “Autobuzul care vrea să treacă Dunărea cu elicopterul” de Mihai Barbu. Volumul are 360 de pagini în format A4 şi e subintitulat “Călătoriile. Reportaje şi studii de caz”. Prefaţa cărţii a fost scrisă de scriitorul Dumitru Augustin Doman, redactorul-şef al Argeş-ului, o publicaţie lunară editată de Uniunea Scriitorilor din Romania. Publicăm, mai jos, acest text pentru a semnala, şi în Valea Jiului, acest eveniment editorial.
Mihai Barbu şi lumea ca un spectacol continuu
Mihai Barbu este profesor, scriitor, istoric literar, doctor în litere cu o teză de o originalitate frapantă despre Ion D. Sârbu, doctorat trecut la o universitate celebră - BabeşBolyai din Cluj - şi, de zeci de ani, unul din cei mai importanţi animatori culturali din Valea Jiului. Şi totuşi, Mihai Barbu nu se jenează să scrie permanent (şi) reportaj; reportaj literar, e adevărat, gen dispărut de ani mulţi, din păcate, de pe scena literaturii române contemporane. Bun observator al realităţii imediate şi la fel de prodigios memorator al vremurilor româneşti trecute, Mihai Barbu scrie reportaj literar firesc, fără complexe - nici de superioritate, cu atât mai puţin de inferioritate. Reportajul cultivat de Mihai Barbu este o proză - document, o proză realistă, una cu personaje reale. De la regretaţii Geo Bogza, Pavel Perfil şi - mai recent - Constantin Stan, nimeni n-a scris reportaj literar mai savuros decât Mihai Barbu din Valea Jiului. Un tragic eveniment din realitatea socialistcomunistă a cruntului deceniu ’80 - „Acţiunea Autobuzul” - devine subiect cvasi-senzaţional al unui scenariu marca Mihai Barbu, ajuns în documentare la protagoniştii supravieţuitori ai teribilei întâmplări, adică direct la sursă, unde nimeni din cei care au studiat fenomenul n-a mers până acum; în plus, aducând în prim plan lucruri şi fapte absolut inedite după un sfert de secol. Spre deosebire de reporterii actuali, agresivi şi porniţi exclusiv pe calea senzaţionalului cu orice preţ, Mihai Barbu reconstituie fapte şi trăiri din aproape în aproape, treptat, consemnând fără complexe inclusiv „eşecurile” documentării, acestea făcând parte integrantă din realitatea autentică. Mihai Barbu pare a trăi pentru a relata sau consemnează întâmplări aievea fiindcă realitatea este fascinantă. Acest feedback dă autenticitate scrisului, face ca tonul
www.zvj.ro miercuri, 13 august 2014
naraţiunilor să fie cât se poate de firesc. Nimic strident, nimic forţat, nimic tras de păr în aceste poveşti de viaţă care - vorba unei emisiuni TV - bate filmul. Pentru MB, viaţa este un spectacol continuu şi se impune reprodusă în punctele ei semnificative. Deviza lui ar putea fi: “Câtă trăire, atâta descriere!” sau …viceversa: “Câtă descriere, atâta trăire!” Dacă are o pană de cauciuc la maşină, reporterul se interesează imediat unde se află în spaţiu şi timp şi, până i se repară maşina, vizitează împrejurimile, trage de limbă pe localnici, face apel la memoria istorică şi, la întoarcerea acasă, aşterne un reportaj. Stă cu tine la masă, la o halbă, pe-o terasă de la Balcic, şi în timp ce discutaţi banalităţi cotidiene, el deja află lucruri uimitoare despre „Coasta de Argint” pe care le topeşte într-un reportaj. Dar el scrie amintiri din copilăria comunistă, din taberele şcolare, din staţiunile de munte, din recentele călătorii de studii în străinătate, însemnări de călătorie în ţară şi aiurea, reportajele îmbrăcând adesea haina jurnalelor sau memoriilor. El ştie bine ce este senzaţionalul şi-l cultivă cu fervoare, dar nu ca-n tabloide, se poziţionează strategic de el la distanţa care să-i permită să nu se intoxice, să nu-i strice bunătate de relatare. Mihai Barbu descoperă senzaţionalul unde ceilalţi din jur nu văd decât banalul cel mai plictisitor. Aş zice, că MB selectează şi cultivă un senzaţional livresc şi parabolic, unul al înţelepţilor de totdeauna. De pildă, spicuieşte dintr-un articol interbelic de-al lui G. Călinescu o anecdotă senzaţională care-i foloseşte la ilustrarea unor realităţi de azi: „Un om visează că trebuie să cumpere un bilet în care să joace numărul cutare şi că, astfel, va câştiga, cu siguranţă, la loterie. Omul se conformează şi, într-adevăr, câştigă. Întrebat de un amic cum a făcut, omul s-a explicat: Păi, uite cum: am visat că dacă joc numărul 7x7 câştig. Atunci am zis: 7x7=44. Şi am cumpărat un bilet cu numărul 44”. Iar „divinul” critic trage concluzia că de multe ori în viaţă, dar şi în viaţa literară, norocul cel orb e mai important decât ştiinţa.
Sunt memorabile relatările pelerinajelor, „călătoriilor iniţiatice” la Muntele Athos şi la Ierusalim, aici găsind Mihai Barbu un răspuns la întrebarea de ce merge omul de 2000 de ani la Ierusalim. El oferă drept răspuns o pildă reţinută din cartea lui LascarovMoldoveanu: „Se zice că un înţelept trăia într-un oraş în care-şi duceau veacul şi mulţi oameni fără minte. Într-o zi, înţeleptul puse deasupra uşii casei o firmă pe care era scris: Aici se vinde înţelepciune! Trecând pe acolo unul, care se credea prea înţelept, a văzut firma şi s-a oprit. Surâse şi, cum era cu servitorul său, îi dădu câţiva gologani şi-i zise: - Du-te şi cumpără cu aceşti bani înţelepciune de la negustorul acela! Servitorul merse la înţelept şi-i ceru înţelepciune. Înţeleptul îi spuse: - Spune stăpânului tău că în tot ce va face să nu piardă din vedere sfârşitul! Servitorul veni şi spuse acestea stăpânului său. Omul care se credea prea înţelept rămase pe gânduri. Mergând acasă, începu a pune în lucrare vorbele ce cumpărase şi văzu că-i aduc mari foloase. Atunci le scrise cu litere de aur la intrarea casei lui. Ca să fie de folos şi altora…”. Aş zice că Mihai Barbu trăieşte, aşadar, nu doar pentru a relata cele trăite, dar, iată!, şi pentru a culege înţelepciune de pe unde merge, de pe unde se preumblă mânat de treburi sau pur şi simplu de plăcere. Geografia frumoasă a locurilor văzute o dublează - în reportajele sale - cu istoria savuroasă a celor citite despre locuri şi oameni. Dumitru Augustin DOMAN
CULTURĂ
7
8
EDILITARE
Conform unei estimări personale,
La Palatul Cultural din Lupeni ar mai fi de lucru doar o lună sau cel mult una şi jumătate
Prea mult nu mai e de lucru la Palatul Cultural din Lupeni. Pe dinafară, clădirea este renovată complet şi arată deja ca-n vremurile ei bune. Doar înăuntru
mai e câte ceva de făcut. S-a terminat cu forfota muncitorilor care, acum nici două luni, trebăluiau pe schelele ridicate în sala de spectacol. Tavanul a fost montat, iar schelele strânse şi duse de acolo. Duşi sunt şi muncitorii, fiindcă societatea de construcţii deveană o mai fi având de lucru şi în altă parte.
Pe holul de la intrare
m-au întâmpinat două aparate de şlefuit marmura, aflate în stand by. Muncitorul care le mânuia îşi luase o pauză de ţigară, iar şeful lui, din câte am înţeles de la fumător, vorbea cu cineva la mobil. Între două fumuri, omul îmi spune că el este din Simeria şi că sarcina lui de serviciu lui e să
facă lună marmura aşternută pe pardoseala holului şi pe treptele scării care duce la etaj. În rest, nu ştie nimic, pentru că nu-i treaba lui.
Altcumva arată sala
cu tavanul terminat şi cu toate acareturile la locul lor. La fel e şi scena. Doar spaţiul uşii din spate mai este mascat cu un rând de cărămizi. Care, însă, aşa cum mi se spusese ceva mai demult, vor fi înlocuite cu o uşă sănătoasă. Probabil din metal, care să asigure o evacuare rapidă în caz de urgenţă.
Fără să vreau,
alaltăieri, când m-am învârtit prin palat, s-a nimerit ca interiorul să fie vizitat şi de către o delegaţie, comisie, mă facebook.com/ziarulvaiijiului
rog, cam aşa ceva, de la ISU Hunedoara. O domnişoară ofiţer şi doi domni, ofiţeri şi ei, desigur, făceau turul interiorului clădirii, însoţiţi de către un funcţionar de la Primăria municipiului Lupeni.
Vă rog să nu
ne fotografiaţi! m-a atenţionat politicos unul dintre domni. Atenţionare pe care, sincer, nu am înţeles-o, din
Prezenţa inspectorilor
moment ce, nu o dată, am pozat pompieri în acţiune la stins focul sau la scos răniţi şi morţi din autoturisme avariate. Apoi, nu m-am strecurat la domniile lor în birou, ca să-i trag pe furiş în poză. Aşa că tot le-am făcut o fotografie, dar am avut grijă, totuşi, ca să-i prind cu spatele.
www.zvj.ro miercuri, 13 august 2014
de la ISU mi-a întărit convingerea că lucrările de renovare a Palatului Cultural din Lupeni sunt aproape de a fi gata. Ce ar mai fi de făcut – montarea mochetei, a elementelor de iluminat în sală şi pe holuri, a cortinei şi a altor chestii mărunte – ar mai dura, am estimat eu, circa o lună. S-ar putea să greşesc. Poate fi o lună, dar şi mai puţin, sau mai mult, de ce nu? Nu pot spune exact, fiindcă nu am avut de la cine să aflu amănuntul acesta. Singurul suflet mai deschis la vorbă peste care am dat în clădire a fost şlefuitorul cu ţigara. Dar, zic eu, chiar şi cu prognosticul acesta, nu cred că sunt prea departe de adevăr. Gheorghe OLTEANU
EDILITARE
9
10
ACTUALITATE
În urma şedinţei şi analizei de ieri, s-a tras o concluzie importantă:
Apa Serv Valea Jiului – cea mai tare din judeţ la capitolul implementare de proiecte europene de mare anvergură
O şedinţă importantă pentru SC Apa Serv Valea Jiului SA a avut loc marţi, 12 august, la sediul operatorului de apă. Spunem asta în cunoştinţă de cauză, deoarece nu toată ziua se află la Petroşani directorul general al POS Mediu, Ciprian Ghioc, adică tocmai omul care are în mâini decizia în proiectele europene derulate prin această instituţie. Cum SC Apa Serv Valea Jiului SA are în execuţie lucrări la un amplu program european, ce vizează extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi apă uzată din toată zona noastră, prin şapte mari proiecte aflate în derulare sau finalizate deja, era normal ca ziua de marţi să fie foarte importantă pentru conducerea operatorului de apă, cu atât mai mult cu cât în cadrul şedinţei s-a făcut o analiză la sânge la tot ceea ce înseamnă stadiul lucrărilor executate până acum, precum şi un sumar al stadiului finanţărilor la lucrările ce au fost executate în localităţile noastre.
Concluzia celor de la POS Mediu: SC Apa Serv Valea Jiului SA – numărul 1 în judeţ la atragerea şi derularea de fonduri europene pentru mari proiecte! În urma discuţiilor purtate de către directorul general al POS Mediu, Ciprian Ghioc, cu directorul general Costel Avram, secondat de Dan Marcău, director de contract – supervizare, Livia Drăguţ, economist în cadrul Serviciului de Implementări Proiecte, precum şi Florin Donisă, şeful Departamentului „Exploatare”, Cristian Ionică, şeful Departamentului „Producţie” şi Claudiu Zbora, şeful Serviciului Implementări Proiecte, din cadrul Apa Serv, s-a ajuns la concluzia: Apa Serv este prima în judeţ la atragerea şi derularea de fonduri europene pe proiecte de mare dimensiune! Pe de altă parte, societatea petroşeneană va finaliza lucrările din prima etapă cu multe luni de zile înainte de termen, ceea ce va face ca să intre, fără probleme, bani europeni şi pentru etapa a II-a a proiectului. Finanţare ce va fi alocată în exerciţiul bugetar 2014-2020. O a treia concluzie trasă de cei aflaţi la masa discuţiilor, spusă şi presei, este faptul că la lucrările executate anul trecut şi până la finalul acestui an, din etapa I, s-a făcut o economie de peste 2 milioane de euro! Aceşti bani nu vor fi trecuţi la bugetul de stat, cum se făcea până mai ieri, noua legislaţie şi negocierile purtate de factorii decizionali români la UE în derularea proiectelor europene permiţând să fie folosiţi la alte lucrări. Mai exact, cele 2 milioane de euro vor putea fi folosite la alte lucrări legate de apă şi canalizare în Valea Jiului! Este o sumă importantă pentru alte investiţii locale obţinută de SC Apa Serv Valea Jiului SA prin seriozitatea şi munca asiduă de care a dat dovadă în derularea acestui program european, meritul
facebook.com/ziarulvaiijiului
principal fiind al conducerii, în frunte cu directorul general Avram, al angajaţilor, dar şi al firmelor care au executat lucrările. Iată că în Valea Jiului ne putem mândri cu toţii că avem o firmă care va fi dată exemplu la UE pentru modul şi seriozitatea de care a dat dovadă.
Am cam pus carul înaintea boilor,... ...cum se spune, trecând direct la concluziile analizei efectuate la şedinţa de marţi. Dar ni s-au părut importante, din ceea ce ne-au spus atât Ciprian Ghioc, cât şi Costel Avram. Aşa vorbesc cifrele, calculele, se văd în toate localităţile lucrările, am vorbit nu demult de cea mai modernă staţie de tratare a apei din ţară, cea de la Jieţ (unde de asemenea am fost la faţa locului şi am văzut cum arată o „bijuterie” a tehnicii de azi), aşa spun oficialii de la POS Mediu, sau chiar comisarii europeni şi o parte cei care urmăresc atent aceste programe, finanţate pe bani grei europeni. Prezentăm mai jos şi câteva idei prezentate de către directorul general al POS Mediu, din cadrul Ministerul Mediului, Ciprian Ghioc, precum şi o parte din ce ne-a declarat marţi directorul general Costel Avram, ca un argument la cele scrise mai sus.
Cele şapte proiecte din cadrul programului european sunt realizate până acum în proporţie de 86% „La analiza efectuată azi, directorul general a tras câteva concluzii bune şi ne-a dat şi câteva veşti bune. La absorbţia fondurilor europene pe acest program noi stăm nu bine, ci chiar foarte bine, progresul fizic al proiectului fiind undeva la 86%, în condiţiile în care deşi termenul de finalizare a lucrărilor ar trebui să fie anul viitor noi le vom termina mai repede, în timp ce progresul financiar este de 53%. Acest procent din urmă poate pare mai mic decât primul, dar el nu se datorează nouă, pentru că noi avem bani să plătim lucrările executate, numai că firmele, constructorii, nu şi-au făcut toate deconturile. În ceea ce priveşte programul şi lucrările executate, noi suntem printre cei mai buni din ţară în acest moment, lucru care ne avantajează şi va face ca în etapa a II-a a proiectului să primim finanţare fără probleme. Vom pregăti caietele de sarcini la toate lucrările pe care le vom scoate în a doua parte a programului şi să sperăm că totul va decurge bine ca şi până acum. Repet, avem bani pe toate lucrările executate, dar constructorii trebuie să-şi facă toate deconturile. Nu vrem să vină organismele de control să ne sancţioneze
pe noi pentru că unii dintre dumnealor nu-şi fac treaba. Avem aproximativ 2 milioane de euro economii, bani care vor putea fi folosiţi la acele lucrări care vor fi gata până în 31 decembrie 2015”, ne-a declarat directorul general Costel Avram.
Scurt bilanţ POS Mediu Directorul general al Programului Operaţional Sectorial de Mediu a ţinut să informeze opinia publică din Valea Jiului şi cum stă treaba la atragerea de fonduri europene, prezentându-ne un bilanţ condensat: „Este păcat ca banii pe care-i avem la dispoziţie, mă refer acum la alocarea financiară pe care o avem în Programul Operaţional Sectorial de Mediu, respectiv 4,4 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile, la care se adaugă o finanţare naţională de 0,8 miliarde de euro (deci undeva spre 5,2 miliarde de euro în total) să nu-i acceptăm în integralitatea lor. Şi atunci, provocarea noastră în calitate de autoritate de management, provocarea guvernului ca şi linie strategică coordonatoare a fost ca aceşti bani, până la sfârşitul lui 2015 (perioada de implementare), să fie absorbiţi. Targetul nostru în ceea ce priveşte absorbţia este de 100%. Este foarte dificil ceea ce ne-am propus noi, pentru că dacă facem o comparaţie în ceea ce priveşte situaţia din mai 2012, din cei 4,4 miliarde de euro disponibili şi nerambursabili, în mai 2012 fuseseră atraşi în România doar 197 de milioane de euro. Ceea ce făcea ca absorbţia la momentul mai 2012 să fie puţin peste 4%! Nu mai zic că au fost alte constrângeri pe care le-am întâmpinat de-a lungul timpului: corecţii financiare, programe unde finanţările erau oprite din cauza unor diverse disfuncţionalităţi găsite de UE în România în perioada 2010-2012. Lucruri care ne-au făcut să ne reaşezăm, să regândim sistemul, să resetăm ce s-a făcut nepotrivit în perioada anterioară şi să construim de la început pe o bază solidă. Ce ne-a preocupat permanent în relaţia cu beneficiarii noştri a fost ca ei să aibă întotdeauna disponibilul financiar pentru derularea investiţiilor, practic să nu existe blocaje în ceea ce priveşte cash flow-ul financiar al derulării proiectului pentru ca antreprenorii să aibă permanent plata facturilor la timp şi să-şi poată duce astfel la îndeplinire obiectivele pe care şi le-au asumat prin contractele semnate. (continuare în pagina 11)
La Deva
Tâlhărie cu parteneri de pahar
Un tânăr din Certej a fost tâlhărit de amicii cu care a băut, aceştia lăsându-l fără bani şi fără telefonul mobil, victima fiind abandonată într-o zonă izolată din Deva.
În fapt, marţi noaptea, Poliţia Deva a fost sesizată telefonic de un tânăr în vârstă de 29 ani, din comuna Certeju de Sus, cu privire la faptul că a fost victima unei infracţiuni de tâlhărie, comisă în zona Dealului 700 din municipiul Deva. Echipa operativă care a efectuat cercetările a stabilit faptul că victima a solicitat un
taximetru pentru a pleca acasă de la un bar situat pe Bulevardul 22 Decembrie, în Deva. În taximetru au urcat alţi trei tineri - prieteni ai victimei - doi din municipiul din Deva, în vârstă de 27 şi, respectiv, 18 ani, şi un altul în vârstă de 31 de ani, din Petroşani, care au solicitat ca, în drum către destinaţia finală să fie conduşi şi aceştia, la domiciliile lor. Odată ajunşi într-o zonă izolată de la periferia municipiului Deva, cei trei tovarăşi de pahar l-au obligat pe tânăr să coboare din taxi şi l-au deposedat, prin violenţă, de un telefon mobil şi de suma de 920 lei, după care l-au abandonat. Poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale Deva au luat măsura reţinerii celor trei sus-
Ştefan Beregszaszy, premiantul săptămânii Sâmbătă, la Deva, în faţa statuii lui Decebal, societatea civilă hunedoreană îl onorează, în cadrul evenimentului „Premianţii fără premiu”, pe antrenorul emerit de atletism Ştefan Beregszaszy.
Figură reprezentativă a atletismului hunedorean, dar nu numai, antrenorul Ştefan Beregszaszy a stat în spatele primei medalii olimpice care a poposit pe meleagurile hunedorene. La 72 de ani, anul trecut, antrenorul emerit de atletism Ştefan Beregszaszy a acceptat încă o provocare, şi-a prezentat planul prin care speră să redreseze activitatea grupării sportive de pe Cerna, e vorba despre Clubul Sportiv „Siderurgica” Hunedoara. Timp de mai bine de 40 de ani a reprezentat clubul hunedorean atât ca sportiv, cât şi ca antrenor. Acum vrea să încerce să redreseze gruparea care are active, momentan, doar secţiile de box şi popice. Beregszazsy, care în ultimii ani s-a ocupat şi de pregătirea fizică a jucătorilor celor de la FC Hunedoara, a mai ocupat timp de trei ani, între 2004 şi 2007, funcţia de vicepreşedinte al Federaţiei Române de Atletism. Mihaela PETROŞAN
www.zvj.ro miercuri, 13 august 2014
pecţi, dar şi a taximetristului care i-a transportat - acuzat de complicitate la comiterea infracţiunii de tâlhărie -, aceştia fiind prezentaţi ieri magistraţilor Judecătoriei Deva cu propunere de arestare preventivă. Mihaela PETROŞAN
În urma şedinţei şi analizei de ieri, s-a tras o concluzie importantă:
Apa Serv Valea Jiului – cea mai tare din judeţ la capitolul implementare de proiecte europene de mare anvergură.
(urmare din pagina 10) Pornind de la un 4% în mai 2012, cu schimbările de sistem pe care le-am făcut, cu schimbările legislative pe care le-am implementat, se vede un progres esenţial. De la 197 milioane de euro noi am adus în ţară în doi ani de zile 1 miliard 250 de milioane de euro, plătite deja de Comisia Europeană. În momentul de faţă suntem deja la 1 miliard 423 de milioane de euro plătit de Comisia Europeană pe programul de mediu, mai avem încă 80 de milioane 429 mii în autorizare la CE, ceea ce înseamnă că în maxim două săptămâni mai intră în ţară şi aceşti bani. Mai avem în autorizare la autoritatea de certificare şi plată încă 55 de milioane de euro, plus încă vreo 53 de milioane de euro în autorizare la nivelul organismelor intermediare şi autorităţii de management, respectiv acele previziuni pe care le-am cumulat şi centralizat, primite de la beneficiarii noştri”.
Apa Serv este printre primii şi la contractarea asistenţei tehnice pentru perioada 2014-2020! În ceea ce priveşte programul implementat în Valea Jiului de către Apa Serv, prin ADI, directorul general Ciprian Ghioc a precizat printre altele: „Azi am făcut o analiză împreună cu domnul director general şi colegii săi. Am parcurs împreună fiecare contract de lucrări în parte, încercând să identificăm mijloacele prin care aceste proiecte vor fi finalizate în termen cât mai rapid posibil. Spun cât mai repede, deoarece de aceste investiţii beneficiază cetăţenii, deci e vorba de calitatea serviciilor şi pe de altă parte este prioritar pentru guvern ca aceşti bani de la UE să fie aduşi cât mai repede în România. Ca şi concluzii principale, pot să vă spun că suntem la un progres fizic al contractului, pe cele şapte lucrări majore care se află în finanţare pe programul nostru, de 86,2% şi un progres financiar de 53%. Diferenţa între progresul fizic şi progresul financiar ne arată nouă, ca şi autoritate de management, că trebuie găsite soluţiile prin care aceşti bani – ce nu au fost încă solicitaţi la plată de către antreprenori – să-i deblocăm. Şi ei să se regăsească în cereri de rambursare pe care la rândul nostru să-i solicităm către rambursare Comisiei Europene, urmând astfel să-i aducem în România. Ne preocupă şi alocările financiare ce vor fi disponibile în perioada 2014-2020, inclusiv pe acest proiect (…). Compania condusă de domnul director general Avram este una din primii beneficiari al proiectelor de investiţii legate de apă care şi-a finalizat contractarea asistenţei tehnice pentru pregătirea perioadei 2014-2020. Acest lucru vă va pune între primii care vor fi capabili să acceseze fonduri aferente acestei perioade. Ca şi direcţii strategice, se vor păstra liniile de finanţare care au fost şi în perioada 20072013, adică investiţii pentru sectorul de apă, investiţii pentru sectorul de gestiune a deşeurilor, investiţii pe reabilitare a sistemelor de încălzire urbane etc.” (…). Corneliu BRAN
ACTUALITATE
11
12
ADMINISTRAŢIE
Aflat în administrarea Primăriei municipiului Petroşani,
Cimitirul Central din Petroşani are 100 de ani. Peste 40.000 de localnici îşi duc aici somnul de veci!
Astăzi vom discuta un subiect care nu face nimănui plăcere, dar de care ne izbim, vrem, nu vrem, de-a lungul vieţii noastre pasagere pe acest pământ. Este vorba de Cimitirul „Central” din Petroşani. Care, aşa, pe negândite a „împlinit” dacă putem spune aşa - un secol de existenţă! Cel puţin aşa ne-a spus domnul Istvan Hodos, responsabilul cimitirului din partea Primăriei municipiului Petroşani. 6.500 de morminte întinse pe o suprafaţă de 5,3 hectare!
Ca atare, la o asemenea venerabilă vârstă, am vrut să aflăm mai multe de la cel care de câţiva ani răspunde de unul dintre cele mai mari cimitire din Valea Jiului, care aparţine de administraţia publică locală. Şi care nu-i chiar aşa de uşor de întreţinut pe cât ar vrea unii să pară, cele 5,3 hectare care cuprind peste 6.500 de morminte fiind o suprafaţă destul de mare în comparaţie cu numărul mic de angajaţi care se ocupă de întreţinere (trei plus responsabilul cimitirului!). Cu toate acestea, în ultimii ani
s-au făcut progrese, în sensul că mormintele n-au mai fost lăsate în voia sorţii, acolo unde cetăţenii n-au mers să cureţe mormintele cei trei angajaţi au intervenit. În plus, an de an cimitirul a fost cosit şi curăţat de bălăriile de printre morminte, refăcându-se totodată şi mai multe alei principale plus gardul împrejmuitor şi
intrarea principală în cimitir. De la Istvan Hodos am aflat şi ce ştiam de la primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, faptul că în momentul de faţă suprafaţa cimitirului este iluminată integral, aspect care a dus atât la scăderea numărului de furturi de pe raza cimitirului, cât şi a unor acte de sălbăticie care se mai întâmplau noaptea.
ANUNŢ!
Plăţile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente semestrului I 2014 se vor efectua eşalonat, după cum urmează: În intervalul 26.08.2014 – 29.08.2014 – pensionarilor al căror nume începe cu litera de la A la F În intervalul 02.09.2014 – 05.09.2014 – pensionarilor al căror nume începe cu litera de la G la O În intervalul 09.09.2014 – 12.09.2014 – pensionarilor al căror nume începe cu litera de la P la Z Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaţi (minele Petrila, Paroşeni, Uricani). Pensionarii care nu se prezintă pentru ridicarea plăţilor cuvenite în intervalul stabilit, îşi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul 15.09.2014 – 31.10.2014.
Conducerea Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului
facebook.com/ziarulvaiijiului
Aproape 50.000 de petroşeneni se odihnesc la „Central”
Problema cea mai mare a cimitirului, de mulţi ani, este lipsa de spaţiu. „Locurile de veci libere în momentul de faţă sunt foarte puţine. Deşi acum trei ani cimitirul s-a extins, primăria cumpărând circa 1500 mp de pământ de la particulari, în momentul de faţă suntem iar înghesuiţi cu terenul liber. Suntem în tratative cu un particular pentru a mai cumpăra cel puţin 1.000-1.500 mp, dar peste alţi doi-trei ani iar vor fi probleme. După evidenţa pe care o avem, în Cimitirul Central sunt îngropaţi cu mult peste 40.000 de cetăţeni ai municipiului nostru. Spun cu mult peste această cifră, deoarece evidenţele din urmă – o parte din ele - au rămas la fostul IGCL. Dar la arhive n-am prea găsit mare lucru… este evident că acum zeci de ani nu se lucra ca acum, când totul se poate păstra electronic”, ne-a declarat Istvan Hodos.
Taxe de concesionare rezonabile…
Cum spuneam, în momentul de faţă doar trei muncitori deservesc cimitirul, lucrând tot ce încape: de la săpări de gropi până la curăţenie şi tot ce trebuie. „Zilnic trebuie să ne ocupăm de cimitir, altfel nu se poate. Un mare sprijin primim întotdeauna din partea domnului director Vişan, de la SPADPP, care de trei ori pe an ne trimite oameni să cosească cimitirul. Iar tot ceea ce se coseşte sau se curăţă din cimitir este luat apoi tot de SPADPP, care ne pune la dispoziţie camioane sau ifron”, mai declară responsabilul cimitirului. Taxele de concesiune pentru morminte sunt pe două zone: zona 1 – se plăteşte 50 lei pe 7 ani; zona 2 – 40 lei pe 7 ani; la ambele zone putându-se concesiona până la 25 de ani. Taxa pentru săparea unei gropi este de 65 lei. „În ultimii ani oamenii au fost mai conştiincioşi, plătind în mare parte taxele de concesiune ce le revin. De aceea a fost posibilă şi repararea gardului pe un tronson însemnat, inclusiv la intrarea în cimitir, operaţiune care va continua. De la domnul primar am înţeles că este prevăzut în buget să continue repararea gardului şi în zona veche a cimitirului. Am înţeles că există şi propuneri de reparare a drumului principal, cel care străbate cimitirul în mare parte, de jos până sus. Faptul că domnul primar
www.zvj.ro miercuri, 13 august 2014
Iacob-Ridzi a dispus, cu sprijinul consiliului local, extinderea iluminatului în cimitir a făcut ca de la an la an numărul furturilor să dispară. Dacă înainte era aproape săptămâna şi furtul, în ultimele luni s-au mai furat de câteva ori flori de pe morminte şi doar două cruci de fontă şi două vaze de marmură, iar din câte am înţeles poliţia a şi depistat autorii. Poate şi faptul că cei de la Poliţia Locală patrulează mai des prin cimitir, aproape în fiecare zi, face ca această problemă să fie pe cale de dispariţie, ceea ce nu poate decât să ne bucure. Şi aşa sunt destule de făcut, asta ne-ar mai lipsi, bătaie de cap din cauza unor nărozi care n-au ce face şi fură din cimitir”, ne-a mai spus Istvan Hodos.
Pregătesc un cimitir curat de Luminaţie
În ceea ce priveşte pregătirea cimitirului pentru intrarea în anotimpul rece, lucrurile se vor precipita în următoarea perioadă. Aflăm de la responsabilul cu cimitirul că urmează o serie de coasă şi de curăţare a bălăriilor, apoi, undeva pe la începutul lui octombrie, o a doua serie de tăiat iarba, „în vederea pregătirii cimitirului pentru Luminaţie, pe 1 noiembrie, când vor veni în cimitir mii de oameni care vor aprinde o lumânare pentru cei dragi, aşa cum se obişnuieşte pe la noi”. Până atunci probabil că SPADPP se va ocupa şi de drum şi de lucrările de la gardul împrejmuitor, aşa cum lasă să se înţeleagă Istvan Hodos. Vom vedea în noiembrie, să sperăm, toate acestea. Corneliu BRAN
ADMINISTRAŢIE
13
14
ADMINISTRAŢIE
Proiecte de hotărâre discutate la şedinţa de îndată a Consiliului Local Petroşani
O şedinţă de îndată a legislativului local s-a desfăşurat marţi, 12 august, la Primăria municipiului Petroşani. Întrunirea a avut pe ordinea de zi trei puncte, dintre care unul viza alegerea preşedintelui de şedinţă, iar la celelalte două puncte au fost luate în discuţie proiecte de hotărâre iniţiate de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.
Rectificare care vizează o grădiniţă şi viitorul centru naţional de turism
Unul dintre puncte vizează rectificarea bugetului local. Care se va majora atât la venituri, cât şi la cheltuieli cu suma de 12,15 mii lei, astfel încât „totalul bugetului să fie 59.317 mii lei la venituri şi 64.918,06 mii lei la cheltuieli”, după cum se specifică în articolul 1 al proiectului. Suma de 12,15 mii lei va fi necesară pentru „Proiectare DALI pentru obiectivul de investiţii Grădiniţa cu program normal nr. 2” se mai menţionează la acelaşi articol al proiectului, ca atare lista obiectivelor de investiţii va avea de-acum încolo, la poziţia 17, şi acest obiectiv. La articolul 2, „în baza referatului nr. 12.623 din 5 august 2014, întocmit de Biroul Managementului Proiectelor cu Finanţare Internaţională şi Achiziţii Publice, se aprobă rectificarea
Bugetului Local Detaliat la Venituri pe Capitole şi Subcapitole şi la Cheltuieli pe Capitole, Titluri, Articole de Cheltuieli Subcapitole şi Paragrafe pe anul 2014 prin virări de credite bugetare între capitolele de cheltuieli, conform art. 49 alin 4 şi 7 din Legea 273/2006 a finanţelor publice locale, astfel încât totalul bugetului să rămână neschimbat, conform anexei nr. 1 la prezenta hotărâre”. Pe înţelesul tuturor, se diminuează 129 mii lei de la obiectivul de investiţii „Ansamblu pentru locuri de joacă pentru copii”, care vor fi trecuţi la subcapitolul „Turism”, la „cheltuieli neeligibile” – 119 mii lei şi „Finanţare naţională – 10 mii lei”. La articolul 3 al proiectului ar urma să se aprobe „Lista de investiţii şi Lista Alte cheltuieli de investiţii şi achiziţii de bunuri din bugetul local pe anul 2014”.
UNPD va finanţa costul contractului de servicii de proiectare DALI pentru grădiniţa nr. 2
Conform declaraţiilor primarului Tiberiu IacobRidzi, această rectificare este binevenită. „Prin acest proiect se face un pas privind reabilitarea termică a Grădiniţei cu program normal nr. 2. În urma lucrărilor de reabilitare termică se doreşte îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirii prin materiale termoizolante ecologice. Înainte de toate este necesară achiziţionarea serviciilor de proiectare DALI (Documentaţie de Avizare a Lucrărilor de Intervenţii). Conform acordului de finanţare din iulie, încheiat între municipiul nostru şi United Nations Development Programme (UNPD), UNPD va finanţa SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani comunică integral costul contracbeneficiarilor săi din localităţile Uricani, tului de servicii de Lupeni,Vulcan şi Aninoasa că în data de 13 august proiectare DALI pentru 2014 se va sista furnizarea apei potabile între orele această grădiniţă. Suma finanţată este de 13.500 8:00-16:00, din cauza lucrărilor de reabilitare executate în staţia de tratare a apei Valea de Peşti. lei, iar banii vor fi viraţi în două tranşe, dintre Mulţumim tuturor beneficiarilor serviciilor noastre care suma de 12.150 lei pentru înţelegere. după semnarea acordului şi 1.350 lei după terConducerea minarea serviciilor de SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani proiectare şi transmitere
Comunicat
facebook.com/ziarulvaiijiului
către UNPD a documentelor, vorbesc de factură, procesul-verbal de recepţie, contract şi aşa mai departe”. Referitor la rectificarea legată de turism, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi ne-a spus că „virările de credite bugetare se efectuează pentru asigurarea contribuţiei locale precum şi a cheltuielilor neeligibile” din cadrul proiectului „Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică şi dotarea acestuia”, finanţat pe fonduri structurale. Ceea ce înseamnă că proiectul continuă, iar Petroşaniul va avea în curând un astfel de centru naţional de turism, un vis mai vechi al primarului, strâns legat de proiectul ce vizează domeniul schiabil din Parâng şi turismul local în ansamblu.
Funcţionarii din Varpalota vin în august la Petroşani pentru schimbul de experienţă
Cel de-al doilea proiect al şedinţei de marţi a vizat „aprobarea sumei de 3.500 lei de la bugetul local în vederea organizării vizitei delegaţiei din Varpalota în luna august 2014”. Banii vor fi alocaţi de la capitolul bugetar „Cultură, recreere şi religie”. În mare, conform programului comun de colaborare între cele două localităţi înfrăţite, municipiul Petroşani şi oraşul Varpalota din Ungaria, care a fost stabilit de comisia comună a celor două consilii locale prin HCL 48 din 2014, şi în acest an se continuă schimbul de experienţă între funcţionarii publici din cele două primării. Este vorba de funcţionari din cadrul compartimentelor de relaţii publice, cultură, relaţii externe dar şi din compartimente care au ca şi atribuţii informarea cetăţenilor şi partea de registratură – adică locul unde se ţine gestiunea documentelor într-o primărie. În luna mai a acestui an câţiva funcţionari publici de la Primăria Petroşani s-au deplasat la Varpalota, aceasta fiind prima etapă a acestui schimb de experienţă stabilit. Acum, în luna august, o delegaţie de funcţionari din cadrul primăriei din Varpalota va veni la Petroşani, pe baza reciprocităţii schimbului de experienţă stabilit de cele două consilii locale. Corneliu BRAN
ANGAJĂRI
mica publicitate
Yoyo's Irish Pub angajează ospătar. Relații la telefon 0766.277109
Vila Melinda angajează în condiţii avantajoase barman. Relaţii la telefon 0254.545842 SC angajează tâmplar mobilă PAL. Relaţii la telefon 0751.199100 SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează brutari cu experienţă. Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, bl. 2/2 sau 0254.550160 SC din Petroşani angajează vânzător materiale de construcţii, şofer de TIR cu experienţă, tâmplar mobilier PAL şi bucătar cu experienţă. Relaţii la telefon 0751.199100 SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează în condiţii avantajoase maseuză (pentru sală de sport). Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, 2/2, sau 0254.550160
ÎNCHIRIERI
mica publicitate
Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66. Relaţii la telefon 0744 825125
SERVICII
mica publicitate
Oferim bani rapid şi avantajos pensionarilor de boală sau vârstă şi salariaţilor cu venit mic. Vârsta 30-75 ani. Rate fixe, fără giranţi. Telefon 0727.737851
CURSURI
mica publicitate
Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) clasele I-VIII; 2) liceu-adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”! Instructorul oferă şi pregătire în particular pentru dans sportiv (vals lent, tango, vals vienez, quick step, samba, rumba, paso doble, chacha-cha, jive) şi alte stiluri (salsa, reggae, rock’n’roll). Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc.Gen. Avram Stanca) - Vulcan (Centrul Şansa) - Lupeni (Clubul Sindicatelor). Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0720.726337
www.zvj.ro miercuri, 13 august 2014
PUBLICAŢIE DE VÂNZARE extras conform art. 838 alin. 4 C.p.c.
În data de 08.09.2014, ora 12:00 la Birou Executor Judecătoresc Durbacă Claudia Bianca cu sediul în Petroşani, str. Anghel Saligny, nr.12A, cod 332005, jud. Hunedoara, tel. 0723.509435, 0766.660692, tel./fax. 0254.770288 va avea loc punerea în vânzare a imobilului situat în Vulcan - 336200, str. Pinului, nr. 3, bl. 1, sc. 2, ap. 20, judeţul Hunedoara, imobil înscris în C.F. nr. 60161-C1-U5 (cf vechi 1673) Vulcan, nr. CF vechi 1673, nr. cadastral 1172/201/a/2/38/II/III/20, nr. top. 1172/201/a/2/38/II/III20, compus din apartament cu două camere şi dependinţe, proprietatea Cornea Dan Florin. Executor judecătoresc DURBACĂ CLAUDIA BIANCA
PIERDERI
mica publicitate
Coop Straja Societate Cooperativă, înmatriculată la ORC Hunedoara sub nr. C20/24/2005, CUI RO2665159, anunţă pierderea Certificatului constatator nr. 16372/11.04.2006, emis de ORC Hunedoara pentru sediul secundar din Vulcan, str. 1 Mai, nr. 9 – Unitatea nr. 55 judeţul Hunedoara. Se declară nul.
IMOBILIARE
mica publicitate
Vând garaj cu canal de vizitare şi pivniţă situate în Petroşani vizavi de Liceul Economic, având suprafaţa de 25 mp. Înălţimea clădirii şi a uşii permite gararea şi a utilitarelor şi microbuzelor. Este branşat la curent de 380V. Preţ: 4500 euro. Telefon 0721.225359 sau 0768.406967 De vânzare/ închiriere în condiţii avantajoase spaţiu comercial situat în Vulcan, b-dul M. Viteazul, nr. 26 (fostul Orient). Relaţii la telefon 0762.257696
Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 8.500 euro. Telefon 0725.065800 Vând casă situată în Tg-Jiu, str. George Coşbuc, nr. 2 construită în anul 2000. Casa cuprinde beci, parter cu terasă, etaj cu balcon şi pod pretabil pentru mansardare. Casa este termoizolată inclusiv placa podului şi este compusă atât la parter, cât şi la etaj din două holuri, living spaţios şi luminos, două dormitoare, baie şi bucătărie spaţioasă. Are posibilitatea compartimentării şi creării a două apartamente cu intrări separate. Dispune de un garaj dublu pentru autoturisme. Suprafaţă teren total 850 mp cu deschidere la stradă de 45 metri liniari. Toate facilităţile: apă, canalizare, gaze. Zonă foarte liniştită. Preţ neg. Telefon pentru alte informaţii: 0727.874449
Vrei anunţul tău aici?
Vino la sediul firmei din Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II.
Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 mail: zvj2008@yahoo.com
PUBLICITATE
15
CMYK
16
ACTUALITATE
Hidranţi mutilaţi Nu doar în Vulcan, ci peste tot în Vale, acolo unde s-a reparat sau înnoit reţeaua de apă potabilă, au fost plantaţi şi hidranţi de incendiu.
Este adevărat,
aceştia nu mai seamănă deloc cu ceea ce se numea pe vremuri hidrant. Cei de acum sunt departe de a arăta cu cei de atunci. Sunt mai piperniciţi şi nici materialul din care sunt croiţi nu mai e fonta de altădată. Pe aleea mea, lângă blocul 1 Termic mai există, nici nu mai ştiu cum, un exemplar din cel sănătos. Ei bine, puneţi-l pe ăsta lângă unul de acum şi vă veţi da seama de diferenţă.
După ce că sunt
ca vai de capul lor, hidranţii cei noi nici nu au apucat să se maturizeze, că deja au şi fost desfiguraţi. În Vulcan, există o mulţime de exemple care ar exemplifica mutilarea. V-am spus, mai demult, despre cei de pe Valea Ungurului, de pe Valea Morii, iar acum vă prezint cazul celor aliniaţi de-a lungul porţiunii de cale ferată care
facebook.com/ziarulvaiijiului
duce de la bariera dinspre Colonie şi până la staţia Vulcan.
Niciunul dintre cei
cinci hidranţi nu mai e sănătos. Toţi au rămas fără capace pe care hoţii le-or fi crezând că sunt din fontă şi bine de transformat în bani pentru ţigări şi băutură. Nu, sunt dintr-un alt material, un plastic special, care nu prezintă interes pentru centrele de achiziţie a fierului vechi.
Cel mai desfigurat
dintre toţi este primul peste care dai imediat cum treci de garaje. A fost într-atât
tras de urechi, încât nu mai are nici elementele acelea de care se prinde furtunul. Plus că-i lipseşte şi ventilul cu ajutorul căruia dai drumul la apă. Cu beteşugurile astea, hidrantul acesta clar că nu mai poate funcţiona.
S-ar putea ca, acum,
citind rândurile astea, cineva să se înduioşeze şi să-i facă o vizită, pentru a-l obloji. Ca să-i pună urechile la loc, să-i verifice tija şi să-l facă apt. Asta doar s-ar mai putea face, fiindcă despre demolatori nu cred că se va afla ceva. Dimpotrivă, nu-i exclus ca, între timp, alţi confraţi de-ai ăstuia de lângă calea ferată să fi avut de suferit de pe urma vizigoţilor în căutare de fier şi neferoase. Gheorghe OLTEANU