CMYK
Scrisoare deschisă Până la viitoarele acţiuni concrete, care vor cerne adevărul în ceea ce priveşte sprijinul dat sau nu pentru ortaci şi Mina Petrila, Minerii de la Petrila cred în directorul general al SNÎMVJ
P. 2
Primăria repară conducta
Aşa cum anunţam, Funcţionarii din Varpalota s-au întâlnit, vineri, cu omologii lor din Petroşani
Ziar ul Vaii Jiului P. 4
P. 7
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,4372 lei 1$ = 3,3154 lei 1₤ = 5,5323 lei
luni, 18 august 2014 Anul VII nr. 1508 16 pagini Preţ: 1 leu
P. 3
Cristian Iştoc, lider la „Muntele”, a fost primit cu h u i d u i e l i l a Te r m o c e n t r a l a P a ro ş e n i
De joia trecută, la Vulcan Parcarea pe bulevard şi în piaţă este pe bani
P. 8
Bar Ariana (Petroșani, straționar Piața Victoriei - la etaj) angajează dansatoare. Relații la telefon 0766301556
În locul afișierului de altădată, Vulcanul are acum două panouri pentru publicitate
P. 9
La Vulcan, pe canicula care a fost Nimeni nu a murit de sete
P. 16
2
Scrisoare deschisă
ATITUDINI
Până la viitoarele acţiuni concrete, care vor cerne adevărul în ceea ce priveşte sprijinul dat sau nu pentru ortaci şi Mina Petrila,
Minerii de la Petrila cred în directorul general al SNÎMVJ
Vă mulţumim, domnule director general Anghel, pentru sprijinul acordat Minei Petrila! Aceleaşi mulţumiri le aducem întregii echipe tehnice care a participat la toate acţiunile de evacuare a apei şi de recuperare a echipamentului din abatajul 433, unde a avut loc evenimentul în ziua de Paşti! Acum, tot într-o zi de sărbătoare, de Sf. Maria Mare, am început echiparea noului abataj 433. Vrem să mai ştiţi, domnule director general, că încrederea noastră a minerilor de la Petrila a renăscut în dumneavoastră după ultimele declaraţii date în presă, privind demersurile făcute pentru cei 10.000 de pensionari minieri din Valea Jiului. Care, după cum aţi declarat, îşi vor primi gratuităţile, drepturi pe care oamenii aceştia le-au câştigat numai şi numai prin muncă cinstită, prin plata cotizaţiilor către stat şi prin multă luptă, uneori chiar dură şi cu sacrificii, dusă de bravii mineri înaintaşi cu activiştii din regimul ceauşist sau cu politrucii din puterea democratică instalată după 1989 în ţară. Şi dacă tot ne-aţi spus că ajutaţi pensionarii, atunci deducem că-i puteţi ajuta în mod direct şi pe cei de la Mina Petrila! Cel puţin noi aşa înţelegem şi, să sperăm, nu ne veţi dezamăgi mai ales acum. Am văzut că dacă vă preocupaţi de cei 10.000 de pensionari şi reuşiţi să-i ajutaţi, cum aţi spus în mass-media de curând. Dacă este așa, în mod cu totul logic efortul dumneavoastră va fi mult mai mic în a-i ajuta „ca la carte” şi pe cei 500 de mineri, plus cele aproximativ 1.000 de persoane întreţinute de aceşti truditori ai pământului, de care statul, în „bunăvoinţa” sa, vrea să scape din sistem cât mai repede (în urma unor negocieri făcute pe brânci cu cei de la Comisia Europeană şi cu „binecuvântarea” celor din ministerele guvernelor ce s-au perindat sau se află azi la putere - pentru că nimeni nu mai scoate acum nici măcar o vorbuliţă de „salvare a mineritului” şi, mai ales, a celor patru mine puse pe făraşul indolenţei). Domnule director general, haideţi să facem împreună, prin aceste rânduri scrise şi gândite de noi, minerii pe care unii politicieni sau ştabi din minerit s-au obişnuit să nu dea câteodată „nici cât pe-un pahar de seminţe”,
Ziarul Vaii Jiului
un exerciţiu de previziune, enumerând astfel câteva avantaje care ar veni după efortul făcut de dumneavoastră pentru cei 500 de mineri de la Mina Petrila şi familiile lor: 1. Cărbunele ar fi mai ieftin pentru complex, pentru că este subvenţionat, ar fi şi în interesul complexului ca mina noastră să mai funcţioneze 1-2 ani peste anul de graţie 2015. După 31 decembrie sau, de ce nu, şi mult mai mult, deoarece cărbune este suficient la această mină şi de-acum înainte şi destul de aproape de adus la suprafaţă, nu cum încearcă unii să pună carul înaintea boilor. 2. Administraţia publică locală din Petrila ar beneficia de mai mulţi bani, colectând la timp şi bine taxele şi impozitele locale. 3. De câştigat ar avea tot oraşul, Valea Jiului, judeţul, deoarece banii minerilor circulă, iar magazinele şi tot ce înseamnă afacere privată ar avea numai de câştigat în continuare, în condiţiile în care judeţul Hunedoara, şi Valea Jiului - în mod special, au un şomaj destul de ridicat. 4. În timp nu se va putea spune că directorul Anghel şi cei din minister au „îngropat” definitiv un zăcământ de huilă care putea fi necesar industriei energetice. Se ştie ce greu deschizi o nouă mină şi cu ce costuri, cum la fel se ştie că o mină închisă nu înseamnă doar lacătul de pe uşă, ca la o farmacie de exemplu, ci înseamnă finalul pentru totdeauna. 5. Circa 1.500-2.000 de oameni, plus alte câteva mii din oraş, s-ar ruga la Dumnezeu să vă dea sănătate şi fericire pentru binele făcut, iar primăria v-ar declara „cetăţean de onoare”. Pe veci, numele directorului Anghel ar rămâne scris cu litere de aur în Cartea de Onoare a Petrilei. 6. Nu în ultimul rând, ar fi şi în interesul partidului din care faceţi parte, care prin conducătorii de la vârful judeţului ar putea să se prezinte cu mândrie, pe viitor, la Petrila şi în Vale, ca să mai ceară voturi şi încredere politică. Altfel, cine să le mai dea voturi? Şomerii, muritorii de foame care caută prin containere o bucăţică de pâine? Cine, domnilor? Cei din conducerea judeţeană de partid, vorbim de partidul aflat azi la putere, au - sau ar trebui să aibă - un cuvânt greu de spus în ecuaţia asta! Chiar dacă au scăpat multe momente, măcar în al doisprezecelea ceas ar putea să recupereze timpul pierdut şi nepăsarea ce i-a cuprins. Dacă ei vor tăcea mâlc în continuare şi vor lua poziţia „ghiocel” pe acest subiect, ca să nu supere puterea şi şefii de pe linie de partid, atunci vor fi compromişi pentru multă vreme şi vor fi responsabili faţă de scăderea nivelului de trai şi tot ceea ce decurge din închiderea unei
mine bune, cu o istorie extraordinară în industria minieră a României, dintr-un oraş care trăieşte aproape 100% din minerit. Domnule director general, Noi, cei 500 de mineri, ştim că viitorul oraşului Petrila se află de-acum în mâinile dumneavoastră şi ale politicienilor puterii! El poate fi mai roz, sau mai negru, în funcţie de ce decizii se vor lua, decizii care întotdeauna pleacă de la informaţiile trimise de-aici, din teritoriu, de către dumneavoastră. Mai multe răspunsuri de bărbat adevărat, de inginer minier hotărât, responsabil şi deloc laş, care să conţină realitatea, arătând că mina are totuşi viitor şi că o zonă monoindustrială nu poate fi lăsată aşa fără să se pună ceva la schimb pe linie industrială (cum s-a tot promis dar nu s-a făcut nimic!), ar face ca guvernanţii să-şi pună de două ori întrebarea înainte de a lua o decizie finală. Şi, cine ştie, poate lucrurile se vor întoarce cu 180 de grade, aşa cum vă place dumneavoastră să ne tot spuneţi. Viitorul orașului Petrila nu înseamnă doar Mina Lonea, o mină cu destule probleme, ca toate minele din ţara asta – situaţie de care nu noi, minerii ţării, suntem vinovaţi! –, ci înseamnă şi Mina Petrila, cu oamenii care muncesc aici pentru o bucată de pâine. După toată munca pe care aţi făcut-o pentru pensionari, cel puţin după cum ne-aţi tot spus pe posturile locale de televiziune şi prin ziarele ce apar pe la noi, trebuie să le spuneţi oamenilor, chiar dumneavoastră, cu curaj, cu bărbăţie, că dacă totuşi se închide mina, ei vor merge după aceea la Uricani după gratuităţi. Şi să le mai spuneţi deschis, direct, ce vor face tinerii după ce minele se vor fi închis, ce viitor au, cum să facă o familie să trăiască cu câteva milioane din ajutorul social, ce posibilităţi economice va avea Petrila peste câţiva ani şi multe alte răspunsuri... În încheiere, domnule director general, nu uitaţi să le spuneţi şefilor direcţi precum şi şefilor din partidul din care faceţi parte că anul 2015 poate aduce la Petrila alţi 760 de şomeri dacă se închide Mina Petrila, precum şi multă tristeţe şi un viitor chinuitor; sau bucurie pentru cei peste 25.000 de petrileni, din care vreo 2.000-3.000 care depind azi, în mod direct, de această mină. MINERII DE LA MINA PETRILA 17 august 2014 P.S. Noi, minerii din Petrila, vom fi prezenţi la mitingul de săptămâna aceasta. Pentru că vrem să ştim că am făcut tot ce ţine de noi pentru salvarea mineritului Văii Jiului şi pentru apărarea drepturilor noastre.
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008
)
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Colaboratori permanenţi: Redactor şef: Marian BOBOC Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, zvjro2008@yahoo.ro Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Colectivul de redacţie: Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Alina PIPAN - 0766.678380 Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, alinapipan@yahoo.com Dumitru VELEA Corneliu BRAN - 0766.728688 DTP: Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO. Loredana JUGLEA - 0763.673727 Administrativ / Publicitate: loredanajuglea@yahoo.com Daniela FILIMON - 0735.727264 Gheorghe OLTEANU Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134
Cristian Iştoc, lider la „Muntele”, a fost primit cu huiduieli la Termocentrala Paroşeni Un eveniment de cu totul altă natură decât cel care priveşte producerea energiei electrice sau lucrările de revizie a utilajelor a avut loc, joi, 14 august, după ora treisprezece şi jumătate, la SE Paroşeni.
A fost anunţată şi
Mai bine de o sută
de angajaţi ai uzinei, membri ai Sindicatului Liber, s-au îndreptat spre sala de şedinţe de la cantină, unde auziseră c-ar fi ajuns - venind de la Termocentrala Mintia - Cristian Iștoc, lider la Sindicatul “Muntele”. Acesta, chipurile, a venit la uzină pentru a le prezenta noul
Un alt rătăcit pe munte
Săptămâna trecută, mai exact miercuri, în jurul orei 21.00, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Hunedoara a fost sesizat prin apel telefonic că un bărbat a plecat la cules de afine în zona Balomir din Masivul Vâlcan în după amiază aceleiaşi zile şi nu s-a mai întors acasă.
În jurul orei 21.50 echipe mixte, formate din patru jandarmi montani din cadrul posturilor „Straja” şi „Câmpul lui Neag” împreună cu patru lucrători ai Serviciului Public Judeţean Salvamont Hunedoara, au pornit în căutarea bărbatului. Din cauza condiţiilor de vizibilitate reduse, în noaptea de miercuri spre joi, în jurul orei 01.00, acţiunea de căutare a fost oprită. Aceasta a fost reluată joi dimineaţa, imediat după ora 06.00, de către trei echipe mixte de salvare-căutare formate din jandarmi montani şi salvamontişti. În jurul orei 09.00 echipele de salvatori au fost anunţate de către Poliţia Uricani, că persoana dispărută se află în zona Câmpu lui Neag. Echipele de salvatori au ajuns în zona indicată de poliţişti şi l-au adus pe bărbat în siguranţă la sediul Poliţiei Uricani. Acesta le-a relatat salvatorilor că s-a rătăcit, dorind să se întoarcă acasă pe un traseu mai scurt. Bărbatul, în vârstă de 40 de ani, domiciliat în Uricani, nu a avut nevoie de îngrijiri medicale. Mihaela PETROȘAN
www.zvj.ro luni, 18 august 2014
retras şi au părăsit cantina. Numai că, foarte interesant, nici cei cinci membri ai sindicatului “Muntele”, cu care a rămas Iștoc în sală, nu prea au înţeles mare lucru din ceea ce le-a expus liderul lor.
Contract Colectiv de Muncă celor 16 de membri de sindicat pe care „Muntele” îi are la Termocentrala Paroşeni.
Sindicaliştii din Sindicatul Liber
nu s-au dus ca să-l felicite pe domnul Iștoc, care a fost prezent la negocieri din partea “Muntelui”, ci pentru a-i cere explicaţii privind pierderea, prin acest contract, a unor drepturi. Întâlnirea era cât pe ce să ia o altă turnură, agenţii de pază ai uzinei trebuind să facă cerc în jurul domnului Iștoc, pentru a-i asigura integritatea. În cele din urmă, lămuriţi de către liderul Mihai Lorincz, sindicaliştii liberi s-au
Petroșani.
Poliţia, dar agenţii au aşteptat, în parcarea din faţa termocentralei, lângă maşina cu care veniseră. Li s-a interzis accesul în incintă, pe motiv că, dacă se vor ivi situaţii neplăcute, acestea vor fi rezolvate de către personalul de pază. Ciudat este însă faptul că, la Termocentrala Paroşeni, se ştia de dimineaţă despre vizita pe care Cristian Istoc urma s-o facă. Mai pe şleau spus, mulţi şi-au dat seama imediat că asta seamănă mai mult cu o provocare. O făcătură care ar fi fost pusă la cale de către Bebe Nica şi directorul general Niculescu. “Cum poţi să zici tu, care ai cin’şpe membri ai “Muntelui”, aici, la Paroşeni, că vii să le explici articolele CCMului, când noi le-am despicat în patru?”, s-a arătat mirat, pe bună dreptate, Mihai Lorincz.
În jurul orei 14:40,
când a plecat şi echipajul de poliţie, liderul nepoftit de la Muntele nu ieşise încă pe poarta uzinei. Dar începuse să apară personalul din schimbul I şi să intre cel din tura de după masă. Gheorghe OLTEANU
Cu lemnul la subţioară
În urma unei acţiuni speciale, desfășurată săptămâna trecută, poliţiştii Biroului de Combatere a Delictelor Silvice au depistat, pe raza municipiului Petroșani, un bărbat în vârstă de 50 de ani, din localitate, care conducea un camion pe DN 66, cu care transporta 11,734 metri cubi lemn rotund de esenţă fag, fără a avea aplicată amprenta dispozitivului dreptunghiular pe cele 21 piese lemn rotund transportate, conform prevederilor legale în vigoare. Șoferul a fost sancţionat contravenţional cu amendă în valoare de 1.000 de lei. Mihaela PETROȘAN
DEZVĂLUIRI
3
4
SPORT
Ştiinţa a spulberat Bucovina cu scorul de 45 -15
Echipa de rugby Știinţa Petroșani a urcat pe locul patru în ierarhia Diviziei Naţionale și și-a asigurat calificarea în play-off după victoria cu 40-15 din meciul cu Bucovina Suceava, disputat duminică dimineaţa pe teren propriu, în cadrul etapei a 12-a. În urma acestei victorii concludente, pentru care au primit și punct bonus ofensiv, „studenţii” au acumulat 26 de puncte și i-au depășit în clasament chiar pe cei de la Bucovina Suceava, care au căzut pe locul cinci, cu 22 de puncte. Pe primele trei locuri se află RC Bârlad (11 jocuri – 41 de puncte), CS Năvodari (11 jocuri – 34 puncte) și Poli Agro Iași (9 jocuri - 32 puncte).
facebook.com/ziarulvaiijiului
Primăria repară conducta
A fost nevoie să semnalăm în presă problema apei la stadionul Jiul pentru ca cineva să se sesizeze în acest caz. Jucătorii de la Jiul Petroșani nu s-au reunit joi, 14 august, aşa cum era prevăzut, pentru că antrenorul Sorin Ghiţan a declarat că nu este apă la stadion. Conducta este una veche și foarte găurită, iar în momentul când se dă drumul la apă sunt mari pierderi. „De aceea nu se dă apă decât atunci când este nevoie”, a venit explicaţia din partea Primăriei Petroşani. “Se vor prelua baza și echipa, ele vor ajunge în administrarea Primăriei din Petroșani. Sunt niște probleme cu jucătorii. Am făcut actele de preluare a echipei, terenul și toată baza vor fi preluate în următoarele două săptămâni. Mai sunt niște probleme de discutat cu foștii comodatari ai terenului”, spun oficialii primăriei.
Adevărata poveste a jucătorului transferat de Steaua Florin Neagu, fost jucător la Jiul: “Eu l-am adus pe Nicandro la Jiul, iar acum alţii îşi alocă meritele. Astra l-a refuzat pentru că Marin Barbu, antrenorul de atunci, nu ştia să comunice cu el în altă limbă”.
Un fost mare jucător al Jiului, Florin Neagu, a dorit să pună punctul pe „i” în povestea jucătorului olandez Nicandro Breeveld, ajuns la Steaua Bucureşti. Florin Neagu povesteşte că jucătorul a ajuns la Jiul după ce Astra Ploieşti l-a refuzat. “Astra l-a refuzat pe motiv că antrenorul Marin Barbu nu ştia limbi străine şi nu se putea înţelege cu el. Atunci m-a contactat bunul meu prieten Daniel Cărbunescu şi mi-a propus să-l aduc la Jiul. Acum toţi îşi alocă merite, că din gras l-au făcut slab, dar nu e aşa. Jucătorul acesta a muncit mult. Făcea exerciţii singur în camera unde stătea. La Jiul juca pe o sumă de 600 de euro în liga a patra, dar la un moment dat s-a pus problema că nu i se mai putea plăti salariul. A plecat o dată în vacanţă şi nu a mai avut bani să se întoarcă.
Am şi acum biletele plătite. Jiul a pierdut mult când Nicandro a plecat pentru că cei de acolo nu au fost în stare să-i facă o clauză contractuală din care Jiul să aibă 10 la sută sau măcar cinci la sută la orice echipă sar transfera. În loc să trăiască regeşte de pe urma acestui jucător, Jiul a ajuns să cerşească mila Primăriei Petroşani. Aşa s-a întâmplat şi în cazul jucătorul Mihai Pintilii, pierdut moca de Jiul. Nu l-au mai plătit, jucătorul a depus memoriu şi a devenit liber de contract. În momentul când sa întârziat cu banii şi la Nicandro, cei de la club se asigurau că nu se mai depăşeşte perioada de plată. Dar tot pe degeaba l-au dat. Păcat mare păcat că Jiul nu a fructificat această ocazie. Huza, Ghiţan şi Militaru sunt antrenorii care s-au ocupat de formarea jucătorului”, spune fostul jucător al Jiului, care l-a dus pe Nicandro la Gaz Metan Mediaş. echipă ce l-a şi legitimat atunci. Nicandro a debutat, deja, pentru Steaua în meciul cu Pandurii Târgu-Jiu, câştigat de stelişti cu scorul de 6-0, toate golurile fiind marca Keşeru.
Dan Voicu pune punctul pe “i”
Florin Neagu mai face un apel către autorităţi ca la masă rotundă să-i adune pe
toţi foştii mari jucători ai Jiului printre care, Mihai Stoichiţă, Gigi Mulţescu şi să salveze onoarea Jiului. Jiul a fost preluat în această vară de Primăria Petroşani sub denumirea CSM Jiul Petroşani, iar echipa va evolua în liga a patra. Mijlocaşul olandez Nicandro Breeveld (29 de ani), pentru care Steaua a plătit 500.000 de euro, s-a reinventat în urmă cu patru ani la Jiul Petroşani, în liga a patra, iar Jiul l-a dat la Gaz Metan Mediaş fără a lua nici un ban pe jucătorul care era golgheter al Jiului pe atunci. “Era foarte gras când a venit la noi. Noi ne-am ocupat de el şi, când a plecat, a plecat fără ca noi să luăm vreun ban pe el”, spune antrenorul de atunci Sorin Ghiţan.
“Cu achiziţiile făcute, cred că Deva va defila în campionat”
Vicecampioana judeţului Hunedoara, FC Hercules, a susţinut un meci de verificare în compania celor de la CS Vulcan, meci pierdut de lupeneni cu scorul de 3-2, Filip reuşind dubla. Antrenorul Dan Voicu i-a testat cu această ocazie şi pe noii veniţi: Adrian Farcaş, Ionuţ Zaharia, Andrei Crişan. “Nu pot spune că sunt nemulţumit de jucători, unii chiar s-au întrecut pe sine. Eu am schimbat mai mulţi jucători în partida cu Vulcanul, am băgat nu mai puţin de patru portari. Unii dintre jucătorii care au venit sunt în urmă cu pregătirea fizică. Aştept cu interes reluarea campionatului. Din punctul meu de vedere cred că Deva va defila dacă mă iau după achiziţiile pe care le-a făcut vara aceasta”, a spus Dan Voicu, care în partida cu Vulcanul a folosit următoarea formulă de joc: Farkaş – Ungurianu, Curtean, Dumitrescu, Crişan, Andrei Harangozo, Gabriel Cojocaru, Ciocîrlan, Alex Harangozo, Filip şi Zaharia. Campionatul Judeţean se va relua pe data de 30 august.
www.zvj.ro luni, 18 august 2014
SPORT
5
6
ACTUALITATE
Fără carnet și băuți
Creşte numărul celor care nu respectă legislaţia rutieră În îngrijorătoare inconștiență, tot mai mulți hunedoreni pun în pericol drumurile publice din județul Hunedoara. Cazurile de încălcare a legii se înmulțesc, în ciuda controalelor poliției.
Un prim caz depistat de poliţiști a fost miercuri, la ora 19:10, când poliţiştii rutieri au depistat în trafic, pe raza municipiului Petroşani, un autoturism condus de un tânăr în vârstă de 19 ani, din oraș, cu privire la care s-a stabilit că avea permisul de conducere reţinut din data de 4 iulie 2014, pe o perioadă de 90 de zile, pentru depăşirea limitei legale de viteză. Joi, în jurul orei 22:30, un bărbat în vârstă de 36 de ani, din municipiul Hunedoara, a fost depistat în trafic de către poliţiști, în timp ce conducea un autoturism pe strada
Livadia
Cu maşina în zid
Avram Iancu din municipiu, având o concentraţie, în aerul expirat, de 0,91 mg/l . Vineri, la ora 17:00, poliţiștii rutieri au depistat în trafic, pe raza comunei Zam, un bărbat în vârstă de 37 de ani, din comună, care conducea o autoutilitară, aflându-se sub influenţa băuturilor alcoolice. Acesta a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 1,06 mg./l., alcool pur în aerul expirat. Tot vineri, 15 august, în jurul orei 19:25, poliţiștii Serviciului Rutier și cei ai Secţiei de Poliţie Rurală Baru au organizat o acţiune pe DN 66, pe raza comunei Pui. În cursul acţiunii a fost oprit pentru depășirea vitezei regulamentare (respectiv 104 km/h), un autoturism al cărui conducător auto, un tânăr în vârstă de 22 de ani, din comuna Pui, s-a stabilit că nu poseda permis de conducere pentru nicio cate-
Miercuri, aproape de miezul nopţii, un tânăr în vârstă de 20 de ani, din Haţeg, în timp ce conducea un autoturism pe DN 66, pe raza localităţii Livadia, din direcţia Petroşani - Haţeg, pe o porţiune de drum în curbă la stânga, nu a adaptat viteza la condiţiile de drum, a derapat şi a ieşit în afara părţii carosabile, unde a lovit un gard şi un zid din beton. În urma accidentului rutier a rezultat rănirea uşoară a șoferului şi a unui pasager în vârstă de 39 de ani, din Haţeg. În cauză, poliţiştii au întocmit dosar de cercetare penală. Mihaela PETROȘAN
facebook.com/ziarulvaiijiului
gorie de autovehicule. În noaptea de vineri spre sâmbătă, în jurul orei 00:16, agenţii de poliţie rutieră au oprit în trafic, pe strada Republicii din orașul Petrila, un autoturism condus de către un bărbat în vârstă de 39 de ani, din Petroșani. În urma testării cu aparatul etilotest a conducătorului auto, a rezultat o valoare de 0,55 mg/l, alcool pur în aerul expirat. Sâmbătă după-amiază, un bărbat în vârstă de 38 de ani, din comuna Băcia, a condus un autoturism în piaţa Gării din municipiul Deva, aflându-se sub influenţa băuturilor alcoolice. Acesta a fost depistat în trafic de către poliţiști și testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0,87 mg./l., alcool pur în aerul expirat. În noaptea de sâmbătă spre duminică, un echipaj rutier din cadrul Poliţiei Brad a depistat în trafic un conducător auto în vârstă de 36 de ani, din comuna Crişcior, care conducea un autoturism pe raza municipiului Brad, având o concentraţie de 0,71 mg/l, alcool pur in aerul expirat. În toate cazurile, poliţiștii rutieri au întocmit dosare de cercetare penală. Mihaela PETROȘAN
Aşa cum anunţam,
Funcţionarii din Varpalota s-au întâlnit, vineri, cu omologii lor din Petroşani
Încă de miercuri, 13 august, cei trei funcţionari din Varpalota care trebuiau să vină la acţiunea comună româno-maghiară dintre cele două oraşe înfrăţite, despre care ZVJ a scris săptămâna trecută, au ajuns în Valea Jiului. Seara, ei se aflau deja la plimbare pe străzile municipiului, şi apoi prin Parcul „Carol Schreter”, uimiţi şi plăcut impresionaţi de mulţimea de oameni ce se plimbau prin tot oraşul într-o seară caniculară de vară, „lucru care nu se întâmplă prea des şi în Varpalota”, după cum ne-a spus cu sinceritate, vineri dimineaţa, domnul Laszlo Budai, directorul Bibliotecii Municipale Varpalota.
Petroşani, „localitate cu aer mediteranean” Aflat la primărie cu doi colegi din Primăria Varpalota, doamna Gabriella Gazdag Borbasne de la Compartimentul „Relaţii externe” şi doamna Albertne Simon de la Compartimentul „Registratură”, spre a purta o discuţie cu omologii lor din Petroşani, în urma înţelegerii dintre cele două consilii locale din Petroşani şi Varpalota, pe tema „schimbului de experienţă dintre funcţionarii celor două primării”, bibliotecarul şef din localitatea din ţara vecină era satisfăcut de vizita de lucru, de discuţiile avute cu funcţionarii Petroşaniului, de tot ceea ce a văzut prin oraş în zona centrală şi de felul cum a fost primită delegaţia maghiară. Deşi nu se afla la prima vizită la noi, era oarecum mirat de „schimbarea suferită de localitate în doar câţiva ani”, de noul centru civic, de atmosfera din parcul mare sau de pe strada principală, de oamenii întâlniţi, comparând municipiul nostru cu o „localitate cu aer mediteranean, vie, interesantă şi plăcută, cu oameni care se plimbă seara liniştiţi prin parcuri sau pe străzi”.
Discuţii despre administraţia locală Discuţiile între membrii celor două delegaţii au început joi, 14 august, la primărie. Dis-dedimineaţă, în sala de şedinţe, acolo unde se ţin de obicei şi şedinţele de consiliu local. Elisabeta Wersanski, funcţionarul care se ocupă de ani buni la Primăria municipiului Petroşani de partea ce are legătură cu oraşele înfrăţite dar şi de punerea la punct a evenimentelor culturale organizate de administraţia publică locală, a condus delegaţia funcţionarilor petroşeneni, fiind mai mereu şi în centrul discuţiilor purtate cu omologii maghiari, răspunzând întrebărilor puse de oaspeţi legate de activitatea departamentelor din Primăria Petroşani. Consilierul primarului pe probleme de relaţii internaţionale, Eduard Wersanski, a avut și rol de translator. Timp de mai multe ore s-au pus întrebări şi de-o parte şi de
www.zvj.ro luni, 18 august 2014
alta şi, fireşte, s-au dat şi răspunsuri, ambele părţi fiind curioase să afle cât mai multe despre „partea cealaltă”, despre cum se lucrează sau cum se relaţionează cu cetăţenii şi, mai ales, cum se pot rezolva mai repede problemele cetăţenilor atunci când ei solicită sprijin într-o problemă sau alta legată de administraţia locală. La final, funcţionarii prezenţi au căzut de acord dă facă o fotografie de grup, ca o amintire a acestei întâlniri, după care maghiarii au oferit câteva mici cadouri colegilor lor. Din câte am tras şi noi cu ochiul, în fiecare plasă de hârtie existau obiecte artizanale, agende, pixuri, calendare, pliante, albume şi câte o sticlă de vin unguresc.
Întotdeauna se simt bine la Petroşani Cei trei funcţionari din Varpalota au răspuns şi întrebărilor presei, jurnaliştii prezenţi fiind curioşi să afle impresiile unor cetăţeni din ţara vecină vizavi de zona noastră şi de Petroşani. „Am relaţii continue cu Petroşaniul, eu ca persoană, în calitate de funcţionar, sunt patru ani de când am colaborat cu administraţia locală de aici prin diverse proiecte legate de cele două oraşe înfrăţite. Am lucrat cu primăria dumneavoastră la cele trei proiecte internaţionale comune, după părerea mea prin aceste proiecte s-a întâmplat ca relaţia dintre cele două localităţi să se dezvolte. Eu cred că această relaţie de aceea şi funcţionează bine, deoarece în fiecare an facem un contract de program de activităţi comune, organizate de primăria din Petroşani şi
primăria din Varpalota, ceea ce nu face decât să ne cunoaştem tot mai mult de la an la an. Mă bucur că sunt în Petroşani cu ceilalţi colegi ai mei şi că vă pot spune că în acest oraş îmi place întotdeauna foarte mult”, a declarat Gabriella Gazdag Borbasne, unul din funcţionarii din Varpalota, care se implică anual în organizarea acţiunilor comune pe linie culturală şi de educaţie. „În această vizită de lucru încă n-am fost la biblioteca din Petroşani, însă am înţeles că vom merge astăzi. În 2009 am mai fost aici şi atunci am mers şi acolo pentru că sunt pasionat de cărţi şi de biblioteci. Din câte am înţeles s-au schimbat multe la această bibliotecă, în cei cinci ani am aflat că s-au făcut lucruri bune. Sunt curios să văd schimbările, cum sunt plăcut impresionat de schimbările survenite în zona centrală a oraşului dumneavoastră. Mi se pare acum un oraş cu aer mediteranean, un oraş plin, viu, ca un loc de turism unde oamenii nu lipsesc niciodată şi însufleţesc mereu locul, dându-i un aer plăcut şi boem. Am rămas plăcut surprins de câţi oameni se află seara în oraş, la noi acest lucru se întâmplă mai rar”, ne-a declarat Laszlo Budai.
Registratura din Varpalota are program cu publicul doar două zile din cinci Din partea gazdelor acţiunii de vineri, am obţinut o declaraţie pentru ZVJ de la Elisabeta Wersanski. Care ne-a dat şi câteva informaţii legate de ceea ce s-a discutat între cele două părţi în cadrul şedinţei de lucru din sala primăriei din Petroşani, făcând câteva comparaţii referitoare la modul de lucru al celor două primării în relaţia cu cetăţenii: „După cum aţi putut constata, astăzi s-a derulat o etapă din schimbul de experienţă cu funcţionari din cadrul Primăriei din Varpalota, care lucrează la mai multe compartimente, cum ar fi Compartimentul de Relaţii Externe, Compartimentul Registratură, plus un responsabil din partea bibliotecii municipale din Varpalota. Noi le-am împărtăşit mai multe detalii ce privesc modul nostru de organizare, care este un pic diferit faţă de modul de organizare al celor din primăria din Varpalota. De exemplu, la primăria din oraşul înfrăţit cu noi din Ungaria, poarta de la intrarea principală e închisă pentru publicul larg, există doar acel program de audienţe ţinut de primar şi de conducerea din primărie, cetăţenii având acces în instituţie doar când se ţin aceste audienţe. De asemenea, registratura lor funcţionează doar două zile pe săptămână, în aceste zile cetăţenii putând să depună acolo cereri sau să afle răspunsuri la ce îi interesează, în rest registratura e închisă iar funcţionarii lucrează. După cum se ştie la Primăria din Petroşani registratura funcţionează în fiecare zi de lucru, de la 8,30 şi până la 16,30. La fel, oamenii din Petroşani pot intra la orice birou din primărie oricând în intervalul 8,30-16,30. Cei din delegaţia maghiară consideră că această activitate un pic mai rezervată cu publicul este mai bună, deoarece pot să-şi desfăşoare mai bine activitatea, rezolvând astfel toate solicitările cetăţenilor în linişte, dar şi ceea ce ţine de problemele zilnice din activitatea unei primării. Au fost în discuţie multe alte exemple din activitatea celor două primării, de la care putem trage concluzii interesante, atât noi cât şi ei, toată acţiunea fiind de bun augur pentru ambele părţi”.
Au vizitat Parângul şi câteva obiective din Petroşani Pentru cei trei oaspeţi au fost câteva zile pline, pigmentate cu surprize plăcute din partea omologilor din Petroşani. Care au gândit mai multe vizite făcute la anumite obiective istorice şi geografice din Petroşani, Valea Jiului sau judeţ, toate excursiile fiind menite să le arate maghiarilor ce ţară frumoasă avem şi în ce regiune minunată trăiesc din acest punct de vedere hunedorenii. „De aici plecăm să vizităm teatrul, apoi biblioteca municipală şi încheiem ziua la Biserica Sf. Varvara. Ieri am fost sus în Parâng, ca să le arătăm munţii noştri, pentru că unii dintre ei nu au mai fost la Petroşani şi era păcat să nu vadă cum arată zona noastră montană. Tot ieri au vizitat Muzeul Mineritului şi Casa de Cultură a Studenţilor, dar şi Muzeul Momârlanului de pe Slătinioara. Probabil că vom mai face mâine cu ei câteva vizite prin Vale sau prin judeţ”, ne-a mai declarat Elisabeta Wersanski. Corneliu BRAN
ADMINISTRAŢIE
7
8
De joia trecută, la Vulcan
ACTUALITATE
Parcarea pe bulevard şi în piaţă este pe bani
Cu o zi înainte de marea sărbătoare a Adormirii Maicii Domnului, aproape de orele amiezii, o echipă de muncitori de la Primăria municipiului Vulcan a terminat de montat aparatele de taxare amplasate în principalele locuri de parcare din localitate.
Deocamdată, municipalitatea
a instalat doar nouă asemenea aparate. Dar – după am fost asigurat de către un funcţionar al primăriei vulcănene – altele asemănătoare își vor găsi locul, cât de curând, și în alte zone de staţionare care, și până acum, aveau regim de “Parcare cu plată”. Opt dintre cele nouă aparate sunt montate pe Bulevardul Mihai Viteazul, iar unul funcţionează în piaţa agroalimentară.
Modalitatea de eliberare
a unui tichet de parcare este deosebit de simplă, încât și un copil s-ar descurca la manevrat aparatul cu pricina. Procedeul este simplu, mai ales că instrucţiunile de utilizare sunt trecute pe aparat. Pentru o oră de parcare trebuie să sari cu un leu – bancnotă sau monedă - pe care-l introduci în fanta anume făcută pentru asta. Dacă ţii mașina toată ziua în parcare, trebuie să îi lași aparatului cinci lei. Odată banul marcat, apeși pe bumb și aștepţi să-ţi iasă bonul pe care-l lași sub ștergătorul de parbriz al mașinii. De reţinut că cel care-și parchează autovehiculul are la dispoziţie zece minute, ca să-și procure biletul și să și-l afișeze pe autoturism.
Sancționarea proprietarilor de autoturisme
care nu au la vedere biletul de parcare va fi făcută de către poliţiștii locali. Tot ei vor fi cei care le vor trimite facebook.com/ziarulvaiijiului
acasă contravenienţilor amenda de 50 de lei care trebuie plătită în 24 de ore.
Rămâne de văzut
cum va funcţiona chestia asta cu automatele de parcare. Joi, bunăoară, niciun șofer care a oprit pe bulevard sau la piaţă nu le-a băgat în seamă. Însă nu cred că leau ignorat cu bună știinţă, ci, pur și simplu, oamenii nu au știut de ele. Rămâne, însă, de văzut cum se vor descurca vulcănenii care stau în blocurile de pe bulevard și care, frecvent, își lasă mașinile parcate pe marginea acestuia. Apoi, nu este exclus să
se mai găsească șmecheri din aceia care, în loc să-și procure biletul de parcare de la automat, ajung mai repede la cel aflat pe parbrizul autoturismului lângă care au oprit. În fine. De reţinut că, sâmbătă, duminică și în zilele de sărbătoari legale, parcarea este gratuită. Gheorghe OLTEANU
În locul afișierului de altădată,
Vulcanul are acum două panouri pentru publicitate Treabă bună s-a făcut prin amplasarea a două panouri mari în parculețul din fața poștei, undeva în stânga mineruluimonument, cum stai cu fața la el. Vulcanul chiar
că a dus lipsă de așa ceva de când a fost luat afișierul care, cu ani buni în urmă, era pus în piaţa agroalimentară. Fie că erai la cumpărături, fie că doar te plimbai, de la el aflai la fix, în primul rând, cine a mai dat colţul. Afișierul acela oferea știri verificate în ceea ce privește decesurile, așa că, din punctul acesta de vedere, vulcănenii care apelau la serviciile lui erau niște persoane temeinic informate.
Lucru care nu s-a mai
întâmplat după ce panoul a fost luat de acolo. Ani în șir au încercat cei de la casa pensionarilor să obţină un locșor, tot undeva în piaţă, fiindcă aici e multă circulaţie, în care să-l planteze. Nu s-a putut, pentru că, dacă îmi amintesc bine, li s-a cerut să concesioneze acel nicun metru pătrat de teren de care aveau nevoie. Așa că, sătui de atâta birocraţie, oamenii s-au lăsat păgubași.
Acum parcă
s-a mai schimbat ceva odată cu amenajarea acestor două panouri publicitare. Este loc berechet pentru orice fel de anunţ. Desigur, și nu mă-nșel, fiţi siguri, cât de curând pe el se vor lăbărţa zâmbetele ălora care-i vor locul lui Băsescu. Dar, acum, pe panoul sunt doar câteva anunţuri cu locuri de muncă și unul care anunţă un deces.
De fapt, acesta,
nefiind completat, este doar o mostră. Adică îi învaţă pe oameni că aici vor găsi informaţii de acest gen. Nu știu cum să zic, intenţia este bună, dar foaia asta de hârtie cu locuri rămase necompletate i-ar putea da idei vreunuia cu ghidușii în cap. Cu o carioca neagră, respectivul ar putea așterne numele și prenumele cuiva “drag” lui, iar acesta din urmă s-ar trezi că este căutat la casa funerară de la Dincă, în timp ce el e bine mersi în cu totul altă parte. Gheorghe OLTEANU
www.zvj.ro luni, 18 august 2014
EDILITARE
9
10
CULTURĂ
Cum se văd scriitorii Văii dintr-un Observator cultural bucureştean În prestigioasa publicaţie bucureşteană “Observator cultural” (nr.729/2014) a apărut, sub semnătura d-lui Alexandru Dumitriu o generoasă cronică literară la una din ultimele cărţi semnate de Dumitru Velea. E vorba de volumul “Pragul de jos” (Editura Sitech, Craiova, 2014). Înaintea “Pragul-ui de jos” a apărut, în mod firesc, “Pragul de sus” (Eseuri I), în 2010, la aceeaşi editură. Întrucât se întâmplă destul de rar ca o revistă bucureşteană să scrie despre un autor din Vale, ne facem o datorie de onoare să aducem textul respectiv şi la cunoştinţa iubitorilor de literatură (bună) din Vale. (MB) Din Valea Jiului de Sus Dumitru VELEA - Pragul de jos. (Însemnări provinciale, II) Urme şi păşiri
Îl invidiez pe Dumitru Velea (bineînţeles, sentimentul este cât se poate de amiabil). Mai întâi, dintr-un motiv oarecum excentric, care ţine de o geografie afectivă, pentru că dumnealui locuieşte la Petroşani, iar de pe balconul său, de la etajul opt, contemplă zi de zi panorama impozantă a masivului Parâng. Apoi, cu aceeaşi cordialitate, îl invidiez pentru că a îngrijit editarea multor volume postume, de publicistică şi nu numai, ale lui Ion D. Sîrbu. N-a fost deloc un demers lejer. Fiecare apariţie a presupus, inevitabil, o sponsorizare, or, se ştie, mecenatul, mai ales în Valea Jiului, nu este la îndemâna sau la conştiinţa oricui. Cu toate impedimentele de ordin pecuniar, Editura Fundaţiei Culturale „Ion D. Sîrbu“ din Petroşani, înfiinţată şi condusă de Dumitru Velea, a publicat, de-a lungul a 15 ani, integrala publicisticii scriitorului care şi-a arondat provizoriu consacrarea totală obscurităţii sertarului. Adaug că, în calitate de director al teatrului petroşănean (funcţie pe care a deţinut-o între 1991 şi 2005, după un lung stagiu de secretar literar), Velea a propus – cu succes – Ministerului Culturii ca instituţia să poarte numele lui Sîrbu şi a contribuit la resuscitarea, pe scena din Valea Jiului, a dramaturgiei acestui autor descoperit la justa sa valoare târziu, când trecuse deja dincolo. Dar biografia lui Velea nu s-a anchilozat în „pen“-umbra generoasă a „jurnalistului fără facebook.com/ziarulvaiijiului
jurnal“, fiind el însuşi un creator prolific, în special de teatru şi poezie. De asemenea, a documentat mişcarea artistică din Vale în remarcabile monografii, care înfăţişează această zonă şi altfel decât ca pe un spaţiu al abrutizării subterane endemice. Deşi născut în Oltenia, după atâta vreme petrecută la poalele transilvane ale Parângului, nu cred să greşesc considerându-l şi numindu-l, de acum încolo, petroşănean.
În recenta sa carte Pragul de jos. Urme şi păşiri,
sunt 33 de texte, număr care nu a ieşit ca la loto, însă îl las pe cititor să perceapă cum vrea această semnificaţie. Mă voi opri mai întâi la reprizele analitice. Trebuie spus, de la bun început, că Velea nu are tendinţe elitariste. Scrie cu o seriozitate viguroasă, rectilinie, atât despre Eminescu, Vianu sau Ana Blandiana, cât şi despre autori anonimi – nu obligatoriu şi derizorii. Cartea se şi subintitulează Însemnări provinciale, cumva pe urmele autonomiei revendicate de Pascal în Scrisori provinciale. Asta nu înseamnă nicidecum că Velea caută să bruscheze minereşte canonul, propulsând, fără discernământ, nume mărginaşe. (…) Mai degrabă aş spune că miza volumului e şi aceea de a reliefa urmele primordiale, adâncite de atâtea şi atâtea păşiri, în cadenţa unui epigonism nevinovat, de somnambul. Pentru că, discutând diverse cărţi, petroşăneanul ajunge frecvent la modele cărora autorii le-au fost tributari mai mult sau mai puţin conştient. De fapt, în Urme şi păşiri nu întâlnim exerciţii de critică propriu-zisă, cu severităţi şi verdicte. Velea e atras în principal de hermeneutică şi trebuie spus că stăpâneşte o cultură filosofică riguroasă. Incursiunile sale filosofice nu ascund vane pretenţii erudite. Se simte că a trecut foarte serios prin această disciplină. Pregătirea lui e ca diferenţa dintre turiştii care se duc la munte pentru sejururi sedentare, la un grătar şi o tură cu telecabina, şi împătimiţii de ascensiuni. Scriam că petroşăneanul nu practică o critică vehe-
mentă. Astfel, autorii asupra cărora poposeşte par nişte răsfăţaţi, sorcoviţi, ca la revelionul poeţilor, cu citate din Eminescu sau Trakl. Totuşi, la o privire mai atentă, delicateţea însemnărilor şi substanţa lor au şi un revers critic: îndemnul indirect de familiarizare cu marea literatură, pentru a putea dobândi originalitatea fără de care păşirile nu se pot transforma în urme. Însă, dincolo de această elegantă şi mansuetă critică, aici trebuie sesizate în primul rând
reperele care îl fascinează pe Velea, precum Biblia, Eminescu, Blaga, Goethe, Trakl, Hegel, Kant sau Platon (în 1984, la Editura Cartea Românească, scriitorul a publicat un volum numit chiar Banchetul, reunind eseuri de estetică şi filosofie). (…)
Am citit această carte ca pe un jurnal complex,
cu impresii de lectură însoţite de inteligente reflecţii filosofice şi teologice, cu fapte de viaţă supuse unei istorii ostile, dar şi cu fapte de viaţă obişnuite. Şi am senzaţia că nu am pierdut vremea parcurgând-o. Mi-aş fi dorit, totuşi, mai multă vervă în comentariile literare. Velea are, în eseistică, o înclinaţie old school. Or, ideile filosofice nu trebuie să îmbrace musai redingota. Le-ar prinde şi o haină ceva mai colorată. Dar această părere nu diminuează cu nimic meritele cărţii. Importantă rămâne, până la urmă, croiala. Care, în Pragul de jos. Urme şi păşiri, e de calitate. Dintr-o Vale a Jiului de Sus, a lui Ion D. Sîrbu şi, iată, de la un timp încoace, şi a lui Dumitru Velea. Alexandru DUMITRIU
Uneori, în filmele de ficţiune româneşti,
Premoniţiile cu privire la Vale se adeveresc întocmai!
În anul 1996, România a prezentat la faimosul Festival internaţional de la Cannes o peliculă care s-a filmat în Petroşani, la mina Dâlja, în interiorul şi în exteriorul Hotelului Petroşani. Regizorul Lucian Pintilie a ecranizat romanul “Prea târziu”, scris de Răsvan Popescu, fost geolog la Exploatarea Minieră Dâlja şi a hotărât să-l filmeze În Vale. În franceză filmul se numea “Trop tard” şi a rulat, cu succes, în Franţa şi cu un succes relativ la noi în ţară. Ulterior, scenaristul filmului d. Popescu a făcut o carieră interesantă fiind purtător de cuvânt al preşedin-
www.zvj.ro luni, 18 august 2014
telui Emil Constantinescu (fost geolog şi profesor la Universitatea Bucureşti) şi mai apoi, membru şi preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului. Acţiunea filmului se desfăşoară, conform unui calendar de perete aflat într-un birou al minei Dâlja, în anul 1994. Există în filmul regizorului Lucian Pintilie o replica premonitorie a unui personaj din film ce afirma următoarele: “În 20 de ani, aici nu o să mai rămână nimic!” Anul acesta s-au împlinit 20 de ani de la această previziune şi ea se dovedeşte a fi nu foarte departe de adevăr. În primul rând, Mina Dâlja nu mai există. Locul s-a ecologizat printr-un strat gros de beton. Wikipedia prezintă această coproducţie româno-franceză ca “povestea unui procuror, Dumitru Mitică Costa (jucat de Răzvan Vasilescu), care este trimis într-un oraș minier pentru a investiga o crimă dintro mină. Autorităţile, de la conducerea minei până la prefectura judeţului îi pun obstacole în cale, de frică că un scandal public va pune în pericol singura sursă de venituri a Văii, industria minieră. Mitică se stabilește în oraș, la topografa Alina (interpretată de Cecilia Bârbora), pe care o cunoscuse în mină și cu care începe o relaţie. După ce urmărește o pistă falsă, care îl duce la o persoană din serviciile secrete, stabilită în străinătate, Mitică își dă seama că ucigașul trăiește în mină și își omoară victimele pentru mâncare. Pentru a-l scoate din galerii, oprește ventilaţia și sigilează toate celelalte intrări, așteptându-l, cu un efectiv al armatei, la ieșirea din mină”. Filmul beneficiază de o distribuţie generoasă (cine nu ar vrea să joace într-un film de Pintilie?) în frunte cu
Victor Rebenciuc (un director de mină poreclit “Picior de elefant”) şi Dorel Vişan (în rolul prefectului, cu o figură ce seamănă ca două picături de apă cu a dlui Costel Alic). În film mai joacă, într-un rol de miner, fostul actor al teatrului din Petroşani, regretatul Şerban Ionescu. Prozatorul Ioan Groşan a jucat şi el într-un rol episodic. Era un ziarist din presa liberă (pe care o înjurau toate notabilităţile din zonă) care aştepta pe treptele Hotelului Petroşani ieşirea procurorului Costa. El voia să afle (alături de alţi colegi de breaslă) ce se întâmplă cu cazul său şi, implicit, cu Valea Jiului. Acum, după 20 de ani, îl informăm că toate cele prevăzute în premoniţia din “Prea târziu”, sunt în grafic. Jumătate din mine se închid şi nici celelalte nu se simt prea bine. Mihai BARBU
CULTURĂ
11
12
ACTUALITATE
La Petroşani,
Proiectul pilot al colectării selective are succes
Comuna Pui în sărbătoare
Administraţia locală din Petroşani se poate lăuda cu un alt succes în drumul spre un municipiu civilizat. Proiectul pilot al colectării selective are succes. S-a colectat deja din deponeele amplasate în oraş şi nu s-au constatat probleme. Oamenii care doresc, depun conştiincios deşeurile în funcţiie de tipul de material din care produsul aruncat este confecţionat. Au fost amplasate 60 de seturi de containere în tot oraşul, în zonele considerate intens circulate, şi acestea au atras imediat atenţia cetăţenilor. Anul acesta nu se vor achiziţiona altele, dar anul viitor toate punctele de depozitare a deşeurilor vor avea alături şi containerele pentru depozitarea selectivă. Este şi o cerinţă a UE pentru un mediu mai curat. Containerele pentru depozitarea selectivă, deşi erau considerate un rai al persoanelor care aleg din containere materiale pentru a le vinde la centrele de recciclare, nu sunt uşor de invadat. Din ele nu se pot extrage materialele depozitate. Toate deşeurile ajung la staţia de compactare, apoi sunt transportate la centrele de reciclare. Singurul impediment pe care l-am remarcat este acela că nu toate aceste seturi de containere sunt aplasate lângă platformele de depunere a gunoiului menajer. Aşadar, când ieşi să duci gunoiul, trebuie să alergi dintr-o parte în alta.
Vineri și sâmbătă, locuitorii din comuna Pui au fost spectatori la o serie de spectacole ce le-au fost dedicate. Zilele Comunei Pui, ca în fiecare an, au adunat comuna într-un festival al bucuriei.
Vineri, spectacolul folcloric a fost prezentat de o vedetă, Felicia Stoian. Pe scenă, spre bucuria publicului, au fost Nineta Popa, Nicu Novac, Stana Stepănescu, Felicia Stoian, Maria Coman, Lavinia Zelneanu, Monalisa Dahotar, Lenuţa Ungureanu și Elena Moisescu, acompaniaţi de Orchestra „Cântec românesc”, condusă de profesorul Adi Zselnyan. „Sunt două zile în care să le uităm pe toate, să le dedicăm distracţiei, muzicii. Vrem să le oferim oamenilor, la această a noua ediţie a Zilelor Comunei Pui, un spectacol frumos, un spectacol deosebit”, a spus Victor Stoica, primarul comunei. Sâmbătă, a fost ziua pentru tineri, cu un spectacol de muzică ușoară în care au evoluat trupa Acces, Letticia și dansatorii, dar și alţii. Finalul a fost încununat de un foc de artificii. Mihaela PETROȘAN
ANUNŢ!
Plăţile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente semestrului I 2014 se vor efectua eşalonat, după cum urmează: În intervalul 26.08.2014 – 29.08.2014 – pensionarilor al căror nume începe cu litera de la A la F În intervalul 02.09.2014 – 05.09.2014 – pensionarilor al căror nume începe cu litera de la G la O În intervalul 09.09.2014 – 12.09.2014 – pensionarilor al căror nume începe cu litera de la P la Z Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaţi (minele Petrila, Paroşeni, Uricani). Pensionarii care nu se prezintă pentru ridicarea plăţilor cuvenite în intervalul stabilit, îşi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul 15.09.2014 – 31.10.2014.
Conducerea Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului
facebook.com/ziarulvaiijiului
Acţiunea umanitară organizată de Biserica Ortodoxă Română şi TVR a ajuns la final:
La Protopopiatul din Petroşani, parohiile ortodoxe au adus până duminică, 17 august, tone de alimente şi pături pentru sinistraţii din Oltenia, loviţi de urgia apelor luna trecută Mesaj de la Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitului Părinte Daniel, a adresat pe calea tuturor Episcopiilor şi Protopopiatelor din ţară un mesaj legat de anul 2014, proclamat de Sfântul Sinod drept „Anul omagial al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii precum şi Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni”. Mesajul a fost citit în toate bisericile ortodoxe din ţară, duminică, 17 august, după Sfânta Liturghie, această duminică fiind cunoscută de lumea ortodoxă ca fiind „Duminica migranţilor români”. „Anul 2014, proclamat de Sfântul Sinod drept Anul omagial al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii, precum şi Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, ne oferă posibilitatea să medităm mai profund la legătura duhovnicească dintre iubirea jertfelnică a lui Iisus Hristos pentru mântuirea lumii, celebrată în Sfânta Euharistie şi credinţa jertfelnică a Martirilor sau a Mucenicilor în Hristos, Izvorul vieţii şi al bucuriei veşnice. În acest duh de comuniune spirituală, credincioşii români aflaţi printre străini sunt îndemnaţi să sporească în trăirea credinţei şi a spiritualităţii ortodoxe, prin pocăinţa pentru păcate în Taina Spovedaniei şi prin împărtăşirea cu Trupul şi Sângele lui Hristos în Sfânta Euharistie”, specifică în mesaj Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Din câte v-am mai anunţat, Biserica Ortodoxă Română, la îndemnul Patriarhiei, împreună cu Televiziunea Română au început de circa două săptămâni o amplă campanie de strângere de alimente neperisabile, pături şi obiecte igienico-sanitare pentru sinistraţii din Oltenia loviţi de urgia apelor în luna iulie. În urma apelului făcut prin parohii, în toată ţara, inclusiv în judeţul Hunedoara şi, fireşte, în Valea Jiului credincioşii şi oamenii cu suflet au donat sute de tone de alimente şi obiecte sanitare sau pături. La fel s-a întâmplat şi în Valea Jiului, la Protopopiatul Ortodox din Petroşani, preoţii aducând din parohii câteva tone bune de alimente neperisabile, pături şi obiecte igienico-sanitare. Astăzi, de la Patriarhie va ajunge un camion care va încărca toată această cantitate şi o va duce spre cei care au atâta nevoie de ajutorul nostru.
Părintele protopop de Petroşani mulţumeşte creştinilor pentru donaţiile făcute
Ieri, părintele protopop Petrache Creţu a declarat pentru ZVJ: „S-au strâns în
Mulţumiri din partea Preafericitului Părinte Daniel pentru cei care au răspuns apelului făcut de Patriarhie şi B.O.R.
La finalul mesajului, Preafericitul Părinte Daniel a adresat „mulţumiri celor care au venit cu ajutoare pentru sinistraţi”, binecuvântând astfel pe toţi cei care au sprijinit cu ce au putut pe cei oropsiţi din Oltenia, în urma inundaţiilor de luna trecută.
www.zvj.ro luni, 18 august 2014
parohiile noastre mai multe tone de alimente, pături şi obiecte sanitare pentru sinistraţii din zona Olteniei, în urma apelului făcut de Patriarhie şi de Preafericitul Părinte Daniel. Nu este pentru prima dată când oamenii din Valea Jiului fac astfel de gesturi creştineşti, asta demonstrează că oamenii de-aici au rămas solidari faţă de semeni. Văduvele,
oamenii necăjiţi, oamenii care poate trăiesc de pe-o zi pe alta sunt în general atenţi la astfel de campanii, alături de oamenii care au şi sunt generoşi, adevăraţi creştini, iubitori de aproape, deci de Dumnezeu. De altfel se cunoaşte faptul că acolo unde sunt greutăţi mai mari şi nevoi, oamenii sunt mai uniţi, mai buni, mai cu bun simţ, iar Valea Jiului nu duce lipsă de asemenea creştini, fapt pentru care mă înclin cu adânc respect în faţa dumnealor. Părintele Antonie Plămădeală, un mare duhovnic şi un om extraordinar, spunea că creştinul este un făcător de bine. Ei bine, acest lucru s-a văzut în această campanie şi sper ca lucrurile din acest punct de vedere să continue ori de câte ori cineva are nevoie de noi. Aş mai da un îndemn şi din Sf. Apostol Pavel, care spunea: Plângeţi cu cei ce plâng şi bucuraţi-vă cu cei ce se bucură! Este practic definiţia a ceea ce înseamnă trăirea noastră şi mulţi dintre cetăţenii Văii Jiului au înţeles aceste cuvinte, demonstrând prin fapte asta! Ceea ce nu poate decât să ne bucure pe toţi şi să credem că viitorul va fi unul alături de Dumnezeu, prin faptele bune pe care putem să le facem ori de câte ori avem ocazia. Le mulţumesc pe această cale tuturor preoţilor din bisericile protopopiatului nostru, tuturor credincioşilor din Valea Jiului care s-au implicat la această acţiune creştinească. Le dorim celor aflaţi în necazuri să se ridice din nou, rugându-l pe bunul Dumnezeu să-i ajute şi să-i protejeze. Cred că noi, cei din Vale, am arătat prin gestul nostru, cum sunt convins că la fel au făcut şi cei din protopopiatele ortodoxe din toată ţara, că suntem alături de aceşti oameni năpăstuiţi, inclusiv cu sufletul, cu rugăciune şi jertfă. Dumnezeu să ne ajute pe toţi!”. Corneliu BRAN
COMUNITATE
13
14
DIN JUDEŢ
Evaziune fiscală de Hunedoara
Procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au finalizat cercetările și au dispus, trimiterea în judecată a inculpaților Cătălin Prăjică și Ioan Năsălean, primul sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani, cel de-al doilea sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală și complicitate la evaziune fiscală.
Conform rechizitoriului întocmit de către procurori s-a reţinut următoarea situaţie de fapt: „inculpatul Prăjică Cătălin, în perioada septembrie - noiembrie 2012, comportându-
facebook.com/ziarulvaiijiului
se ca un administrator de fapt al S.C. DST S.R.L. Hunedoara, iar în perioada noiembrie 2012 martie 2013, împreună cu inculpatul Năsălean Ioan, a importat carne și produse din carne de la firma V Plus KKFT din Ungaria, fără a declara organelor fiscale activităţile comerciale susmenţionate, respectiv fără a depune la aceste organe declaraţiile privind achiziţiile intracomunitare de bunuri și respectiv pe cele privind impozitul pe profit”. Prejudiciul cauzat astfel bugetului de stat se cifrează la valoarea de 364.000 lei. Totodată, „în perioada octombrie 2012 - octombrie 2013, inculpatul Prăjică Cătălin a folosit veniturile obţinute din infracţiunea de evaziune fiscală săvârșită cu ocazia nedeclarării organelor fiscale a cantităţilor de carne importată de la firma V Plus KKFT din Ungaria, „creditând” cu suma de 155.530 lei societatea comercială S.C. CT S.R.L. Hunedoara, în vederea creării unei aparenţe de legalitate a provenienţei sumelor respective”. De asemenea, „în perioadele mai 2013, 19 -
21 iulie 2013 și 27 - 28 iulie 2013, inculpatul Prăjică Cătălin a realizat venituri din operaţiuni comerciale interne, în calitate de administrator împuternicit al S.C. CT S.R.L. Hunedoara, fără a le înregistra în contabilitate, prejudiciind, astfel, bugetul de stat cu suma de 8.710 lei. Inculpatul Năsălean Ioan, în calitate de administrator al S.C. DST S.R.L. Hunedoara, nu a raportat organelor fiscale importurile de carne realizate de la firma V Plus KKFT din Ungaria, în perioada septembrie 2012 noiembrie 2012, de către inculpatul Prăjică Cătălin, deși avea cunoștinţă despre aceste importuri. Inculpatul Năsălean Ioan, în perioada noiembrie 2012 - martie 2013, a realizat prin intermediul aceleiași societăţi comerciale, împreună cu inculpatul Prăjică Cătălin, importuri de carne de la aceeași firmă din Ungaria, operaţiuni comerciale pe care nu le-a raportat organelor fiscale”. În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurator, precum și poprirea sumelor de bani deţinute de către inculpaţi la mai multe unităţi bancare. Dosarul a fost înaintat, spre competentă soluţionare, Tribunalului Hunedoara. Mihaela PETROȘAN
ANGAJĂRI
mica publicitate
Angajăm pentru Italia următoarele categorii de personal: - tinichigiu vopsitor auto (pentru lucrări de renovare, recondiţionare componente ambarcaţiuni) - tâmplar Condiţii: experienţă de minim 3 ani în domeniu şi cunoştinţe de utilizare a utilajelor specifice meseriilor. Se asigura transportul şi cazarea în Italia. În vederea selecţiei transmiteţi CV pe email: office.peromar@gmail.com, în care să fie trecute obligatoriu numărul dvs. de telefon, calificarea şi experienţa în domeniu. Informaţii suplimentare la telefon 0254.551126, între orele 9:00–16:00. SC angajează lucrători gestionari în Vulcan şi Lupeni. Preselecţie – 19 august 2014, ora 10, în Lupeni, str. Păcii, bl. 8, parter. Telefon 0254.561470
ÎNCHIRIERI
mica publicitate
Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66. Relaţii la telefon 0744 825125
CURSURI
mica publicitate
Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) clasele I-VIII; 2) liceu-adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”! Instructorul oferă şi pregătire în particular pentru dans sportiv (vals lent, tango, vals vienez, quick step, samba, rumba, paso doble, cha-cha-cha, jive) şi alte stiluri (salsa, reggae, rock’n’roll). Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc.Gen. Avram Stanca) - Vulcan (Centrul Şansa) - Lupeni (Clubul Sindicatelor). Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0720.726337
SERVICII
mica publicitate
Oferim credite salariaţilor şi pensionarilor până în 75 ani. Acte minime, fără giranţi sau garanţii. Acceptăm şi pensionarii pe caz de boală. Aprobare ultrarapidă. Relaţii la: 0727.737851 Oferim bani rapid şi avantajos pensionarilor de boală sau vârstă şi salariaţilor cu venit mic. Vârsta 30-75 ani. Rate fixe, fără giranţi. Telefon 0727.737851
IMOBILIARE
mica publicitate
Vând garaj cu canal de vizitare şi pivniţă situate în Petroşani vizavi de Liceul Economic, având suprafaţa de 25 mp. Înălţimea clădirii şi a uşii permite gararea şi a utilitarelor şi microbuzelor. Este branşat la curent de 380V. Preţ: 4500 euro. Telefon 0721.225359 sau 0768.406967
De vânzare/ închiriere în condiţii avantajoase spaţiu comercial situat în Vulcan, b-dul M. Viteazul, nr. 26 (fostul Orient). Relaţii la telefon 0762.257696 Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 8.500 euro. Telefon 0725.065800 Vând casă situată în Tg-Jiu, str. George Coşbuc, nr. 2 construită în anul 2000. Casa cuprinde beci, parter cu terasă, etaj cu balcon şi pod pretabil pentru mansardare. Casa este termoizolată inclusiv placa podului şi este compusă atât la parter, cât şi la etaj din două holuri, living spaţios şi luminos, două dormitoare, baie şi bucătărie spaţioasă. Are posibilitatea compartimentării şi creării a două apartamente cu intrări separate. Dispune de un garaj dublu pentru autoturisme. Suprafaţă teren total 850 mp cu deschidere la stradă de 45 metri liniari. Toate facilităţile: apă, canalizare, gaze. Zonă foarte liniştită. Preţ neg. Telefon pentru alte informaţii: 0727.874449
Vând casă deosebită, pretabilă şi pentru pensiune sau hotel, cu lac pentru peşte, teren de tenis. Telefon 0751.199100
Vrei anunţul tău aici?
Vino la sediul firmei din Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II.
Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 mail: zvj2008@yahoo.com
www.zvj.ro luni, 18 august 2014
PUBLICITATE
15
CMYK
16
ACTUALITATE
La Vulcan, pe canicula care a fost
Nimeni nu a murit de sete
În afara personajelor deja cunoscute cărora nu le trebuie caniculă, ci doar ceva mai mult spirt medicinal în amestec cu ceva urmă de votcă, ca să cadă ca popicele, nu am auzit ca, în Vulcan, să i se fi făcut cuiva rău din cauza căldurii. Asta, fiindcă,
prin grija administraţiei publice locale, au fost amenajate două puncte de hidratare, ca să le spun așa. Primul a funcţionat pe trotuarul din faţa primăriei. Era cu autoservire, așa că orice trecător căruia îi era sete se putea opri, ca să-și ia un pahar cu apă, două, trei su câte ar fi vrut el, de la aparat. Cel de-al doilea punct de dis-
facebook.com/ziarulvaiijiului
trubuire a apei a fost amplasat în apropierea statuii mineului de lângă poștă.
Exact lângă grupul de pensionari
care, fie că-i răcoare, fie că-i caniculă, își face veacul pe banca din preajma chioșcului de ziare. Așadar, nu m-am mirat că punctul acesta, de fapt doamna care avea în stăpânire peturile cu apă minerală, era fost solicitat de către vârstnicii care se fereau de dogoarea soarelui sub crengile dese ale salciei aflate aici.
Pentru că tot
nu aveau ce face, unii dintre domniile lor și-ar mai fi luat câte ceva, tensiunea sau glicemia, bunăoară - i-am auzit pe vreo doi -, dar, de data asta, nu am văzut niciun cadrul medical sau vreun voluntar de la Crucea Roșie care să se îndeletnicească cu asta. Gheorghe OLTEANU