CMYK
Ziar ul Vaii Jiului
Ziarul poporului. CiteĹ&#x;te Ĺ&#x;i dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
ĂŽmpotriva LUI! ADEVÄ‚RU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) ĂŽn toate localitÄƒĹŁile Văii Jiului RedacĹŁia Ĺ&#x;i administraĹŁia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, PetroĹ&#x;ani
Director: Cătălin DOCEA
Redactor Ĺ&#x;ef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1₏ = 4,4197 lei 1$ = 3,5094 lei 1₤ = 5,6145 lei
vineri, 31 octombrie 2014 Anul VII nr. 1562 12 pagini PreĹŁ: 1 leu
Mizerii democrat liberale ale aliaČ›ilor lui Băsescu pe ultima sută de metri a campaniei electorale
Să fie clar: niciun liberal ori pedelist n-a pus umărul pentru aducerea la Uricani a peste 95 de miliarde de lei vechi, bani cu care demarează lucrările de reabilitare a 8 drumuri! Ieri, aproape de finalul campaniei electorale, ne aČ™teptam să-l găsim pe DănuĹŁ Buhăescu ĂŽntr-o dispoziĹŁie bună. ĂŽn primul rând pentru că, ĂŽn actuala campanie electorală, lucrurile au mers bine. Č˜i, aČ™a cum cotidianul nostru a relatat ĂŽn ultimele zile, uricănenii – ĂŽn majoritatea lor – au transmis susĹŁinerea pentru alianĹŁa electorală PSD – UNPR – PC. Cu ajutorul Guvernului, la Uricani au venit deja bani pentru reabilitarea unui bloc (licitaĹŁia a fost atribuită, iar lucrările vor ĂŽncepe foarte curând). Lucrurile să miČ™că, se vede concret că s-a schimbat
Uricăneni, nu aplecaČ›i urechea la minciunile ciumei portocalii! ĂŽn afară de vorbe, aceČ™ti indivizi n-au adus vreun proiect, sau măcar un leu, pentru dezvoltarea oraČ™ului!!!
puterea politică. Mai mult, tot ieri, premierul Victor Ponta, la care DănuĹŁ Buhăescu ĹŁine foarte mult (treaba fiind, dacă ne raportăm la ajutorul dat Uricaniului, reciprocă), a dat un semnal important, vizitând judeĹŁul Hunedoara, arătându-Č™i preocuparea pentru minerit Č™i energie, pentru viitorul
care au adus banii, aproape 100 de miliarde de lei vechi, pentru reabilitarea drumurilor vicinale. Totul este, aČ™a cum vă vom demonstra, o MINCIUNÄ‚ SFRUNTATÄ‚! Să fie clar: niciun liberal ori pedelist n-a pus umărul pentru aducerea la Uricani a banilor cu care – anul acesta – demarează lucrările de reabilitare!
Primul document - prima dovadă
Potrivit documentului pe care ĂŽl prezentăm, nr. 3836/25.08.2014, primarul DănuĹŁ Buhăescu a solicitat includerea străzilor (zonelor) Bulzu Biserică, Bulzu Stadionului Sterminos, PopeČ™ti, Dinoni, MĂŽrČ™evoni, Bilugu Č™i Valea ParoČ™enilor ĂŽn Programul NaĹŁional de Dezvoltare Locală, ĂŽn vederea modernizării acestora. Vorbim, ĂŽn cifre exacte, de o lungime totală de aproape 8 km de drumuri (7,912 m, mai exact), valoarea totală a investiĹŁiei, inclusiv TVA, fiind estimată la suma de 9.548.320 de lei noi (adică peste 95 de miliarde de lei vechi). Hartl Crew a Ha rtl Group din A ustria, cu Hartl Crew,, membr membra Hartl Austria, VHGLXO LQ 7LPLVRDUD Ă€RWD GH SHVWH GH FDPLRDQH VHGLXO LQ 7LPLVRDUD Ă€RWD GH SHVWH GH FDPLRDQH in Timisoara, angajeaza Timisoara, angajea za pentru o companie austriaca activ activa transportului, a in domeniul logisticii si tr ansportului,
AUTOCAMION CU SI FARA FARA SOFERI AUTOCAMION EXPERIENTA EXPERIENTA PENTRU COMUNITATE COMUNIT COMUNITA ATE a tr aining la angajare, participarea la pro Se ofer ofera training pro-grame atractiva. grame de formare continua si salarizare atr activa. $ΊWHSWăP &9 XO GXPQHDYRDVWUă DGUHVD QRDVWUă $ΊWHSWăP &9 XO GXPQHDYRDVWUă DGUHVD QRDVWUă de e-mail RIÂżFH#KDUWOFUHZ FRP e-mail R IÂżFH#KDUWOFUHZ FRP Mai multe informatii la tel.
www.hartlcrew.com www.hartlcrew.com
Trebuie spus că...
locurilor de muncă. Supărarea primarului Buhăescu, cunoscut drept un om ataČ™at trup Č™i suflet de comunitatea locală, a fost generată de faptul că – pe ultima sută de metri a campaniei electorale – puĹŁinii liberali Č™i pedeliČ™ti din zonă au bătut Uricaniul de la un capăt la altul, ĂŽmpărĹŁind (ĂŽn locul faptelor bune, cu care nu se pot lăuda, pentru cu nu le-au făcut) doar miciuniuni. Concret, liberalul Zaharia - spaima cauciucurilor (localnicii nu au uitat, cu siguranĹŁÄƒ, acel moment urât mirositor din trecutul personajului menĹŁionat) – le-a spus oamenilor că, de fapt, liberalii ar fi fost cei
...ĂŽnainte de a face demersul anterior menĹŁionat, primarul s-a preocupat de acest proiect, administraĹŁia locală finanţând studiul de fezabilitate necesar. Urmare a cererii din 25 august 2014, dar Č™i după drumurile pe care – anterior, ĂŽn mod repetat – primarul, viceprimarul Č™i o serie de specialiČ™ti din primărie le-au făcut la BucureČ™ti, pe adresa administraĹŁiei locale a venit prima veste bună: cele 8 drumuri au fost incluse ĂŽn lista obiectivelor de investiĹŁii aprobate, finanĹŁate, prin Ordinul nr. 1.569/28.08.2014. (continuare ĂŽn pagina 3) Cătălin DOCEA
2
POLITICĂ
„ Vi c t o r P o n t a p re ş e d i n t e ! ” , s - a a u z i t , m i e rc u r i , î n î n t re g m u n i c ip i u l P e t ro ş a n i Agitaţie mare miercuri, 29 octombrie, la sediul PSD Petroşani. Peste 70 de tineri din cadrul TSD Hunedoara şi TSD Petroşani, precum şi alte câteva zeci de membri PSD, în frunte cu liderii lor, Dacian Ciodaru - preşedintele TSD Hunedoara, Ioan Rus - preşedintele PSD Petroşani, s-au reunit la sediul din zona centrală a municipiului, de unde s-au înarmat cu ziare, pliante şi alte materiale de campanie electorală care vizează susţinerea lui Victor Ponta ca preşedinte. De la cei doi lideri, Dacian Ciodaru şi Ioan Rus, am aflat că - ţinând cont că turul I al campaniei electorale se încheie vineri noaptea – tot mai mulţi membri social-democraţi vor putea fi văzuţi pe străzile Petroşaniului, mesajul fiind unul singur: „Victor Ponta preşedinte!” „Această acţiune a PSD Petroşani, împreună cu TSD Hunedoara şi cu Liga Studenţilor Social-Democraţi, se doreşte a fi o campanie de conştientizare a cetăţenilor municipiului în ceea ce priveşte opţiunea de a-l vota pe Victor Ponta. Argumente pentru acest lucru
)
Ziarul Vaii Jiului
sunt destule, le-am explicat cetăţenilor întâlniţi ce înseamnă pentru Petroşani şi Valea Jiului un preşedinte social-democrat, tânăr, care a sprijinit şi va sprijini cetăţenii, fiind mereu în slujba celor mulţi şi a celor care au probleme şi nevoi. Îi aşteptăm pe toţi cetăţenii care simpatizează cu PSD şi Victor Ponta să ni se alăture la votul din 2 şi 16 noiembrie, astfel încât, la finalul zilei de 16 noiembrie, să ne bucurăm cu toţii că avem în România un preşedinte cu adevărat al tuturor românilor. Victor Ponta preşedinte!”, ne-a declarat liderul organizaţiei TSD Hunedoara, Dacian Ciodaru. „Sunt convins că Victor Ponta va fi noul preşedinte! Astăzi, ca şi în celelalte zile de campanie electorală, am simţit în Petroşani căldura oamenilor, în contradicţie puternică cu frigul de-afară. Când spun asta mă refer la faptul că am văzut că în 80-90% din cazuri am fost foarte bine primiţi de cetăţenii cu care am stat
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134
de vorbă. Mulţi ne-au spus că s-au săturat de greutăţi, de rele, de scandaluri şi duşmănii, şi doar Victor Ponta va mai avea puterea să salveze ţara asta, după atâţia ani grei şi plini de tot felul de răutăţi şi evenimente nedorite. Sperăm ca după 16 noiembrie visul acestor oameni cu care am discutat şi al nostru să se împlinească, iar Victor Ponta să ajungă preşedinte”, ne-a spus şi preşedintele Ioan Rus. Traseul cel mai umblat de puhoiul de social-democraţi ce s-a revărsat pe străzile municipiului miercuri, timp de mai bine de patru ore, a fost zona centrală a municipiului, de la primărie până în Piaţa Victoriei. Dupăamiaza a fost rezervată Cartierului Aeroport, Colonie şi zonei centrale din spatele primăriei, dar şi în zonei din capătul Aeroportului. Corneliu BRAN COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României
Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana Croitoru - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
Uricăneni, nu aplecaţi urechea la minciunile ciumei portocalii! În afară de vorbe, aceşti indivizi n-au adus vreun proiect, sau măcar un leu, pentru dezvoltarea oraşului!!! (urmare din pagina 1)
Pasul următor a fost ca...
...la data de 5 septembrie 2014, administraţia uricăneană să transmită Ministerului Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice atât Studiul de fezabilitate, cât și alte acte referitoare la această investiţie (hotărâri, certificate, avize). Semn că, sub coordonarea primarului, funcţionarii din Uricani și-au făcut bine treaba, au făcut, pas cu pas, tot ce le-a cerut ministerul pentru ca acești bani, peste 95 de miliarde de lei vechi, să ajungă la Uricani pentru reabilitarea celor 8 drumuri.
Ne oprim pentru...
...câteva clipe să aflăm, tot la concret, ce presupune de fapt această investiţie, pe fiecare stradă în parte. Strada Bulzu Biserică va avea asfalt nou-nouţ de la intersecţia cu DN 66A, pe o lungime de 701 metri. Strada Bulzu Stadion va beneficia de podeţe și asfalt, tot de la intersecţia cu DN 66A, pe o lungime de 578 metri. Strada Sterminos se va reabilita pe 968 de metri, de la intersecţia cu DN 66A până la cea cu drumul forestier. Pe strada Popești, de la intersecţia cu strada Ghiocelului, se vor asfalta 443 de metri de drum și se vor monta podeţele aferente distanţei amintite. Pe strada Dinoni, investiţia presupune 1,435 km de asfalt, de la intersecţia cu DN 66A. Se vor monta trei podeţe. Pe Mîrșevoni, lungimea de drum asfaltat va ajunge la 1,37 km, se vor monta un podeţ și șanţ trapezoidal. În fine, pe str. Bilugu, se vor asfalta 1,256 km de drum, se vor monta și se vor reface podeţe, iar pe Valea Paroșenilor reabilitările presupun 1,161 km de asfalt, podeţe și acces reamenajat către proprietăţi. Aceste lucruri, ţineţi cont, nu se mai referă la un simplu plan. Ci vor deveni concrete pentru că, așa cum veţi afla,...
Cu aceste ultime...
...două documente în mână, a doua zi, primarul Buhăescu a bătut la poarta Ministerului Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice, condus de viceprim-ministrul Liviu Nicolae Dragnea. Unde îl aștepta deja, în două exemplare, cel mai important document semnat de Dănuţ Buhăescu anul acesta: Contractul de finanţare nr. 6313/15.10.2014. Primarul a semnat pentru ca, în data de 22, luna aceasta, un exemplar al contractului să ajungă la Uricani, unde a primit numărul 4832/22.10.2014.
Contractul acesta este garanția...
...de netăgăduit a faptului că, așa cum premierul Victor Ponta i-a promis primarului Dănuţ Buhescu, Guvernul României și-a întors faţa către Uricani. Se reabilitează blocul pompierilor (licitaţia a fost, cum am spus, atribuită, iar lucrările vor începe curând). Demarează lucrările la drumurile vicinale, cele anterior menţionate, durata totală a contractului fiind de 14 luni. Dar, din câte ne-a spus primarul, se va trage tare ca – până în toamna viitoare – toate drumurile să fie acoperite de un strat proaspăt și durabil de asfalt. În paralel, tot la minister, primarul i-a făcut pe funcţionari să scoată de la naftalină proiectul său mai vechi, de pe vremea PDL-ului și a PNL-ului – care nici nu au vrut să audă de Uricani - prin care se prevede construirea unei grădiniţe în cartierul Bucura II, în spatele blocului 13.
Am trecut în revistă,...
...cu acte doveditoare, lucrurile concrete pe care primarul, viceprimarul și consilierii locali PSD le-au făcut, aducând la Uricani bani de la Guvernul României. Am fi vrut să vă spunem și ce au făcut, în toată această perioadă, liberalii și pedeliștii, slugile lui Băsescu, oamenii ciumei portocalii, cei care au dus România în degringoladă! Cum însă min-
Eveniment cultural de excepţie
Cu sprijinul Primăriei & Consiliului Local Petroşani şi al Societăţii Culturale Condiţia Română, mâine (sâmbătă n.r.) va apărea ediţia a 3-a a "Povestirilor petrilene" de Ion D. Sîrbu într-o formă completă şi-n haine noi de lux. Lansarea acesteia se va face în "Ziua Luminaţiei" (1 noiembrie 2014) în foaiérul Teatrului Dramatic Ion D. Sîrbu Petroşani, începând cu orele 11.
"...Povestirile lui Petrilene cu zbuciumata viaţă a răscolitorilor adâncurilor minelor de cărbuni, căreia nicio altă carte cunoscută mie n-a ştiut mai bine, mai veridic şi mai palpitant să-i redea frământările, sondându-le neliniştile şi primejdiile şi, de asemenea, superstiţiile şi resemnările pentru o fatalitate oricând probabilă şi posibilă să se producă. Scrisă în amintirea tatălui său, el însuşi expus, ca miner la Petrila, cartea, axată pe figura zdravănă a acestuia, ar fi putut fi, legând între ele multele schiţe din cuprins, unul din cele mai zguduitoare romane din literatura noastră şi nu numai din ea, dacă episoadele concentrate pe o acţiune continuă nu s-ar fi risipit pe figuri şi scene disparate. Dar şi aşa, cartea se citeşte de la un cap la altul fără întrerupere şi pentru că schiţa în sine este o probă de virtuozitate literară, Gary poate fi numărat, la antipodul lui Caragiale, ca un al doilea mânuitor cu vervă al speţei." HORIA STANCA, Gary Sîrbu în amurg, „Jurnalul literar“, nr. 17–20, iunie, 1995
...a fost semnat deja Contractul de finanțare!
La mijlocul acestei luni, ministerul a avut o singură solicitare. Să îi fie remise hotărârile privind aprobarea indicatorilor tehnico–economici ai proiectului, dar și de aprobare a co-finanţării proiectului. Căci, trebuie adăugat, la acest proiect – de peste 95 de miliarde de lei vechi – Primăria Uricani va contribui cu numai 1,3 miliarde de lei vechi. Văzând că lucrurile sunt atât de aproape, că își va putea respecta promisiunea de a aduce asfalt și condiţii mai civilizate și pe străzi unde, până acum, oamenii nici nu sperau (unele din aceste zone nu au avut, NICIODATĂ!, asfalt), primarul a cerut sprijinul colegilor consilieri PSD. Care, de îndată, în 14 octombrie 2014, au și aprobat cele două hotărâri cerute de către minister.
www.zvj.ro vineri, 31 octombrie 2014
ciuna nu își are loc în coloanele acestui ziar, cum acești oameni au înșelat votul popular, este lesne de înţeles că n-avem ce scrie despre nimic, adică despre activitatea dumnealor. Vom reveni.
ACTUALITATE
3
4
SPORT Probleme de efectiv la Hercules
O nouă rundă în Divizia Judeţeană la fotbal va avea loc sâmbătă, 1 noiembrie, cu începe de la ora 11:30. Cele mai interesante meciuri par a fi cel de la Petroşani dintre Universitatea şi Hercules şi cel de la Băiţa dintre Şoimul din localitate şi Jiul Petroşani. Pentru meciul cu Universitatea Petroşani, antrenorul lupenean Dan Voicu se confruntă cu mari probleme de efectiv: Alex Harangozo şi Cristian Ciocârlan sunt suspendaţi, Soare nu are drept de joc împotriva fostei sale echipe, iar Baltaru a contactat o răceală. În aceste condiţii antrenorul din Lupeni admite că va fi un meci foarte greu. “Îmi doresc mult să scoatem un rezultat bun pentru că nu vreau să pierdem contactul cu plutonul fruntaş dacă ţinem cont de faptul că săptămâna viitoare vom juca, acasă, cu Băiţa”, a declarat Voicu. Jiul Petroşani se va deplasa la singura formaţie neînvinsă în actualul sezon, Şoimul Băiţa, în timp ce Minerul Uricani va juca la Aurul Brad. Dar iată programul etapei: CSA Aurul Brad - ACS Minerul Uricani; AS Aurul Certej - Dacia Orăştie 2010; CS Gloria Geoagiu - CS Inter Petrila; Retezatul Haţeg - CNS Cetate Deva; "U" Petroşani AS Hercules Lupeni; CS Vulcan - Metalul Crişcior Brad; AC Şoimul Băiţa - CSM Jiul Petroşani; AS Victoria Călan va sta.
ACS Şoimul Băiţa - CSM Jiul Petroşani Arbitri: Valentin Gavrilă (Crişcior); Claudiu Doarvoaş (Mintia); Andi Igna (Sântuhalm). Observator: Adrian Radu (Deva). Aurul Certej - CSM Dacia Orăştie Arbitri: Petre Voica, Cosmin Danciu, Marius Corui. Observator: Grigore Macavei, toţi din Deva. CSA Aurul Brad - ACS Minerul Uricani Arbitri: Daniel Thirt (Călan); Marius Bartoşiu (Hunedoara); Roxana Ghenciu (Hunedoara). Observator: Alin Cârstoiu (Deva). CS Vulcan - Metalul Crişcior Brad Arbitri: Sergiu Stanca (Orăştie); Marius Pavăl (Tâmpa); Raul Popa (Hunedoara). Observator: Sorin Ciotlăuş (Deva). "U" Petroşani - Hercules Lupeni Arbitri: Florin Anca; Corado Cîrstoiu; Aurelian Băleanu. Observator: Mirel Biriş Deva, toţi din Deva.
Arbitrii şi observatorii meciurilor din Liga a IV-a, etapa a XI-a
Judeţul nostru în circuitul naţional, la raliuri
CSO Retezatul Haţeg - CNS Cetate Deva Arbitri: Cristian Lazăr (Petrila); Ovidiu Cîrstea (Petroşani); Cristian Cîrstea (Petroşani). Observator: Răzvan Iacob (Deva). Gloria Geoagiu - CS Inter Petrila Arbitri: Daniel Roman (Deva); Alex Geampană (Teliuc); Tiberiu Hajdu (Deva). Observator: Bogdan Sever (Deva).
Nu uitaţi! Etapă devansată în Liga a V-a
facebook.com/ziarulvaiijiului
Toate jocurile din cadrul Ligii a V-a Hunedoara de fotbal ce trebuiau să se dispute în ziua de 2 noiembrie, dată la care se vor desfăşura alegerile pentru Preşedinţia României, vor fi devansate. La solicitarea Jandarmeriei Române, AJF Hunedoara a dispus reprogramarea tuturor jocurilor din data respectivă. Astfel, jocurile din cadrul etape a VIII-a Ligii a V-a se vor desfăşura sâmbătă, 1 noiembrie, de la ora 15:00.
Judeţul nostru poate găzdui, începând de anul viitor, una din cele zece etape din întrecerea internă la raliu, Viteză în Coastă pe traseul Cinciş-Lunca Cernii/Hăşdat. Traseul se află pe lista propunerilor înaintate în această perioadă Federaţiei Române de Automobilism Sportiv. În ultimii ani, Filiala Judeţeană a Automobil Club Român a organizat câte o etapă a competiţiei judeţene (VTM) pe porţiunea Hăşdat, de la intersecţia cu DJ 687A, şi intersecţia Nădăştia de Sus - Silvaş, însă propunerea înaintată FRAS va cuprinde şi drumul ce duce spre lacul Cinciş. Anual, întrecerea de Viteză în Coastă se desfăşoară pe durata a opt etape: Cupa Gorjului, MP al oraşului Braşov, Cupa Reşiţa, Trofeul Sinaia, Trofeul Teliu, Alba Motor Challenge, Trofeul Câmpulung Muscel şi Trofeul Râşnov.
Start perfect, finiş ratat
Maestra FIDE din Valea Jiului Daria Vişănescu (18 ani), de la Clubul de Şah Deva, a avut un start perfect la Campionatul European de şah pentru juniori, dar la final s-a clasat doar pe locul 31, după un parcurs destul de oscilant. Performanţa şahistei din Petrila la competiţia care s-a desfăşurat la Batumi (Georgia) a fost influenţată de neajunsuri în comunicarea cu antrenorii, dar şi de unele probleme de sănătate. Niciunul dintre cei 17 reprezentanţi ai României nu a reuşit să urce pe podium la ediţia din acest an. Mai aproape de trofee au fost David Gavrilescu, la categoria băieţi 12 ani, şi Ioana-Bianca Chicăroşie, la categoria fete 8 ani, ambii fiind pe locul patru, la egalitate de puncte cu unii dintre medaliaţi. Cu un coeficient Elo de 2010 pe baza căruia era cotată ca favorita numărul 29 a turneului, Daria a realizat surpriza rundei de debut a competiţiei feminine de la categoria jucătoarelor sub 18 ani. Şahista din Petrila a învins-o pe favorita numărul unu a turneului, maestra internaţională Maria Tantsiura, din Ucraina (Elo 2352), şi se părea că va face un concurs mare. Din păcate, au urmat patru eşecuri consecutive care au scos-o pe Daria din cursa pentru medalii, iar finişul aproape perfect, concretizat prin trei victorii şi o remiză, a fost insuficient pentru a reveni în top. Daria a cedat în rundele doi şi trei în faţa unor jucătoare mai bine cotate ca ea, dar sub nivelul primei favorite. Şahista din Petrila a fost învinsă, în runda a doua, de Andreea Navrotescu (maestră FIDE, Franţa, Elo 2118, favorita nr. 13) şi a pierdut, în runda a III-a, disputa cu Polina Rodionova (maestră FIDE, Rusia, Elo 2182, favorita nr. 5). Situaţia a devenit de coşmar, în rundele patru şi cinci, când Daria Vişănescu a fost învinsă şi de două jucătoare mai slab cotate: 0-1 cu Ada Kakutia (Georgia, Elo 1747, favorita 46) şi 0-1 Firat Deniz (Turcia, Elo 1698, fa-
vorita 48). După acest calvar, Daria a avut puterea de a reveni şi de a demonstra că are stofă de mare campioană, obţinând 3,5 puncte din patru posibile, în ultimele patru runde. Maestra FIDE a obţinut victorii cu Katarina Gregusova (Slovacia, Elo 1669, favorita 49), Ellen Kakulidis (Danemarca, Elo 1647, favorita 51) şi Ioana Cîrlig (România, Elo 1880, favorita nr. 40) şi a remizat, în runda a 9-a, cu Soyunlu Narmin (Elo 1893, Azerbaidjan, favorita nr. 39). Cu numai 4,5 puncte din nouă posibile Daria a încheiat competiţia pe locul 31, sub nivelul şi pretenţiile ei. Competiţia a fost câştigată de Ulviyya Fataliyeva (maestră FIDE, Azerbaidjan, Elo 2117, favorita 14) cu 8,0 puncte, iar pe locurile următoare s-au clasat Nato Imnadze (maestră FIDE, Georgia, Elo 2175, favorita 6) – 7,0 puncte, Anna Styazhkina (MI, Rusia, Elo 2205) - 6,5 puncte şi Andreea Navrotescu (maestră FIDE, Franţa, Elo 2118) – 6,5 puncte. Corneliu Hotăran, preşedintele Asociaţiei Judeţene de Şah Hunedoara, a admis că performanţa Dariei este una sub potenţialul ei real şi a precizat că motivele acestui parcurs oscilant sunt complicate. „E tristeţe mare pentru noi. Daria a arătat că poate învinge orice jucătoare, dar la final rezultatul a fost sub aşteptări. Fără a căuta scuze, ştiu că au existat probleme care i-au afectat randamentul. În primul rând, Daria s-a confruntat cu unele probleme de sănătate şi a fost insuficient sprijinită de antrenori. Situaţia e complicată şi complexă, dar e sigur că sportiva a reuşit să discute prima dată cu un antrenor al delegaţiei României abia în runda a 6-a. Sunt însă convins că Daria va Incredibil! trece peste acest moment delicat şi va dovedi în viitor că e o mare jucătoare”, a afirmat Corneliu Hotăran.
Campioni adevăraţi
Autobergamo Deva, echipa de futsal campioană a României, a jucat spectaculos şi eficient şi a câştigat cu 5-2 (10) derbiul cu FK Odorheiu Secuiesc, disputat în Sala Sporturilor din Deva. Trupa antrenată de Robert Lupu şi Florin Matei s-a revanşat după înfrângerea din meciul cu City’us şi şi-a onorat blazonul de campioană a României. Victoria o readuce pe Autobergamo pe primul loc al clasamentului şi o menţine între favoritele la titlu.
Pagini realizate de Loredana JUGLEA
www.zvj.ro vineri, 31 octombrie 2014
Karatiştii de la CSM Jiul Petroşani au mers la Naţionalele României pe datorie
Nu s-a mai găsit nimic prin bugetul auster al Primăriei Petroşani pentru karatiştii de la CSM Jiul Petroşani care au participat la Naţionalele de Karate pe datorie. Antrenorul Radu Polifronie s-a împrumutat cu suma de 2.000 de lei de la prieteni şi a dus o parte din sportivii săi, şapte la număr, la Campionatul Naţional pentru minicadeţi, cadeţi şi tineret de la Bucureşti. Din păcate banii puţini l-a îndemnat pe antrenor să lase acasă echipa campioană a României la tineret dar şi pe campionul Ionuţ Ipate. Pe acesta din urmă neparticiparea la concurs îl va costa ratarea Campionatului Mondial din Germania, de la Bremen. Şi aşa, şi cu bani luaţi pe datorie şi cu indiferenţă din partea factorilor locali, karatiştii au venit cu rezultate valoroase, după cum urmează: Ionuţ Molnar, cadeţi -57 kg - locul I; Andreea Ambruş, cadete +54 kg - locul I; Miruna Mălăuţă, minicadete +50 kg - locul I; Andreea Polifronie, minicadete -45 kg locul I; Ştefania Pacurar, cadete -47 kg - locul III; Adrian Cebuc, cadeţi -57 kg - locul V.
SPORT
5
CMYK
6
ACTUALITATE
În cazul unui nou incident
nebun, fie că eşti nevoit să ajungi mai repede dincolo. Şi, cum există destui locuitori ai străzii Jiu-Paroşeni care iau în calcul una dintre cele două variante, pe podul acesta pe care pericolele te pândesc la fiecare pas circulaţia pietonală este încă la mare preţ.
Cine va fi arătat cu mâna?
Mă întreba cineva,
Ameţeala nu te ia numai dacă, stând pe el, te uiţi în jos de pe podul de fier de peste Jiul de Vest, cel din apropierea minei Paroşeni. Senzaţia este asemănătoare şi dacă te pui sub el şi-ţi ridici privirea.
interesat de soarta podului, dacă ştiu al cui este aceasta. Sau, altfel spus, în sarcina cui ar sta efectuarea reparaţiilor necesare. Din câte ţin minte, pare-se că podul este al minei Paroşeni. Numai că, din câte se vede, acestei exploatări miniere, care peste câţiva ani se va închide, puţin îi pasă de soarta lui. Şi, cum nici administraţia publică locală vulcăneană nu se arată mai deloc înduioşată de sesizările momârlanilor din zonă, aşteptăm cu interes să vedem cine va fi arătat cu mâna după un alt incident nedorit care s-ar putea petrece în orice moment la pod. Să ne amintim că un precedent a existat, dar nimic din el nu s-a învăţat... Gheorghe OLTEANU
De fapt,
de acolo, de jos, sesizezi mai bine pericolul la care se expun cei care trec podul pe aşa-zisa porţiune pietonală a sa. Fostă pietonală, mai bine spus, deoarece, aşa cum se prezintă acum, ca să păşeşti pe partea asta a podului fie că trebuie să ai un curaj
După infuzia de caras şi crap din primăvară şi de la începutul verii,
Lacul „Pro Pescar” de pe Dealul Maleia primeşte, în aceste zile, alte 1,5 tone de crap! Într-un timp relativ scurt, Asociaţia „Pro Pescar” Petroşani, condusă de preşedintele Ion Carvaţchi, a reuşit să facă pe Dealul Maleia din Petrila, dintr-o baltă anonimă, plină de mizerii şi vegetaţie, o adevărată bază de pescuit sportiv şi de agrement. Sigur, mai este de muncit, dar toate vin la rândul lor, cert este că acum există acolo un lac curat, plin de peşti, o zonă ecologizată unde s-au plantat foarte mulţi pomi şi s-a însămânţat iarbă, un lac sigur, cu regulament strict respectat de toată lumea. Iar noaptea, cu pază mai ceva ca-n filme. Toate etapele parcurse, prin munca acestor energici oameni din cadrul asociaţiei, le-am relatat la timpul lor.
Crapi în delir
Lacul administrat de Asociaţia „Pro Pescar” Petroşani de pe Maleia va primi astăzi o nouă cantitate de crap. Este vorba de 500 de kg de crap care vor fi aduşi la lac ca să-l populeze, asta pe lângă tonele de peşte viu adus doar în acest an. După cum ne-a informat preşedintele asociaţiei, Ion Carvaţchi, aceasta este prima cantitate din crapul ce va fi adus în aceste zile la lac, fiind
facebook.com/ziarulvaiijiului
de fapt doar crapii cei mai mari. În zilele următoare vor urma alte două populări cu crapi, cu cantităţi de câte 500 kg, cu specimene mai mici ca şi dimensiune şi greutate. „În total vor fi 1,5 tone de crap, aduse în trei etape. Vineri vom aduce crapi mari, între 5 şi 10 kg, după care vom aduce şi crapi mai mici sau mijlocii. Totul e în funcţie de cum va fi recoltat (ne gândim ca în următoarele două etape să putem aduce circa 1.000 de crapi, între 3 şi 5 kilograme. Anul acesta am băgat până acum trei tone de crap şi caras, iar cu ce aducem acum vor fi 4,5 tone de peşte”. Reamintim că acest crap nu este destinat decât pescuitului sportiv. Cine prinde crap la acest lac este obligat să-l
elibereze. În schimb, se poate pescui în orice perioadă a anului, inclusiv în perioada de prohibiţie, caras cât cuprinde, sau ştiucă şi somn. „Mai există ceva ştiucă, dar crapii sunt deja mari, nu mai au sorţi de izbândă. Pescarii tot au prins şi s-au împuţinat destul de mult, ceea ce e bine, că altfel aveam probleme cu acest răpitor feroce. Din martie, când crapul are perioada de reproducere, cred că acest peşte nu va mai avea probleme. Tot în martie, pentru cei care pescuiesc mai aducem alte 2-3 tone de caras. Deşi este caras suficient, vrem să împrospătăm lotul”, ne-a mai declarat Ion Carvaţchi.
Ofertă „Pro Pescar”: 2% din impozitul pe venit echivalentul a cinci zile de pescuit gratis!
Pe calea ZVJ, Ion Carvaţchi a ţinut să facă şi un anunţ important pentru pescarii din cadrul asociaţiei: „Cine doreşte, dintre pescarii noştri, să doneze Asociaţiei Pro Pescar cei 2% din impozitul pe venit, o poate face şi îi mulţumim. Aşa vom avea bani mai mulţi, să mai cumpărăm peşte. Pe cei care vor face treaba asta, îi anunţ că vor avea posibilitatea să pescuiască gratuit cinci zile pe lac”. În momentul de faţă, tariful de pescuit la Lacul Pro Pescar este de 10 lei o jumătate de zi, 20 lei o zi întreagă, tarife valabile doar pentru membrii asociaţiei, ori 15 lei pentru o jumătate de zi şi 30 lei pe zi pentru cei care nu au calitatea de membru în cadrul asociaţiei.
Cantitatea maximă de peşte prins care poate fi dus acasă este de 2 kg. Dar, repetăm, se permite acest lucru în mod special la caras. „La răpitori, ştiucă sau somn, se schimbă treaba, pescarii pot duce acasă orice cantitate prinsă”, mai spune Ion Carvaţchi. Corneliu BRAN
CMYK
Prim-ministrul Victor Ponta a vizitat judeţul Hunedoara
Şanse mari pentru economia hunedoreană Premierul a făcut vizite de lucru la combinatul Arcelor Mittal din Hunedoara, la Termocentrala Mintia, după care s-a deplasat în zona Bradului. Într-o serie de declaraţii date jurnaliştilor, prim ministrul Victor Ponta, care este şi candidat la Preşedinţia României, a punctat câteva repere ale interesului guvernamental pentru judeţul Hunedoara.
Siderurgia hunedoreană mai are o şansă
Premierul României a declarat că perioada dificilă pentru siderurgie a trecut şi vin vremuri mai bune, atât pentru companii, cât şi pentru angajaţi. „Am fost şi la Galaţi, am vrut să vin şi aici la Hunedoara pentru a vedea, pe de o parte, care este situaţia investitorilor, a celor două companii. Dacă la Galaţi am văzut investiţiile noi şi faptul că în sfârşit era o atmosferă optimistă după nişte ani foarte grei de criză privind locurile de muncă, producţia şi investiţiile în continuare, şi aici înţeleg de la conducere că e primul an după mulţi ani de criză când se trece pe plus, pe profit, se garantează locurile de muncă, se bazează toată lumea pe o creştere a producţiei şi nu pot să spun decât două lucruri: în primul rând că toate eforturile pe care le-am făcut din 2012 încoace au fost să salvăm siderurgia, pentru că se punea problema să se închidă cu totul din cauza preţurilor la energie şi din cauza crizei europene şi mondiale. Mă bucur să văd că le-am reuşit. O să ajutăm în continuare toate companiile şi marii consumatori care creează şi păstrează locuri de muncă, şi ştiţi foarte bine că am obţinut şi de la Comisia Europeană schema de ajutor. Şi, de asemenea, prin reducerea con-
vineri, 31 octombrie 2014
www.zvj.ro
tribuţiilor de asigurări sociale îmi doresc un lucru, pe care-l spun şi marilor angajatori şi celor mai mici, că poate e momentul să-i ajutăm mai mult şi pe angajaţi şi ceea ce rămâne, cei 5 la sută, poate merg spre creşterea veniturilor pentru că e nevoie, sigur, ca fiecare companie să fie competitivă, dar e nevoie ca oamenii care trăiesc din salariu, din munca lor, să simtă şi ei că mergem în direcţia bună şi că vremurile grele au trecut. Vreau să văd companii şi patroni fericiţi, dar vreau să văd şi angajaţi care simt că pot să câştige, să aibă un plus la salariu, să aibă dincolo de siguranţa locului de muncă un venit ceva mai bun. O să creştem, după cum ştiţi foarte bine, şi pe cale legislativă, salariul minim. Am redus CAS-ul şi cred că cele mai multe dintre companii vor lăsa acest câştig suplimentar pentru o mai bună salarizare şi pentru a investi în continuare în tot ceea ce este nevoie pentru retehnologizare şi creşterea producţiei”, a spus prim-ministrul Ponta.
Avantajele autostrăzilor
Victor Ponta a mai explicat faptul că există premisele unei dezvoltări economice deosebite, mai ales datorită unor facilităţi acordate investitorilor. „Scutirea de impozit a profitului reinvestit, iată în sfârşit e profit şi la Hunedoara şi sunt convins că se va duce spre investiţii, iar partea noastră de sprijin legislativ şi economic-financiar va fi dublat. Hunedoara e chiar un loc avantajat din acest punct de vedere pe zona de infrastructură pentru că ştiţi că cele mai avansate lucrări pentru infrastructura rutieră, pentru autostradă, sunt în această zonă. Pe 15 noiembrie se închide în sfârşit toată lucrarea până la Sibiu, se lucrează pentru Deva-Lugoj şi asta cred că va ajuta orice fel de investiţie şi dezvoltare economică a unei regiuni, a unei zone, a unui judeţ care a fost foarte, foarte lovit de criza economică. Pentru că
ştiu foarte bine că judeţul e în două zone: Valea Jiului, şi zona Devei şi a Hunedoarei, şi toate investiţiile în infrastructură şi sprijinul pentru agenţii mari economici sunt pentru a compensa
pierderile de locuri de muncă şi efectele produse de crizele succesive care au lovit această zonă. (...) Am discutat cu foarte mulţi angajatori şi mulţi mi-au spus că dacă statul s-a ţinut de cuvânt şi am făcut acea reducere de 5 la sută, lucrul acesta se va vedea şi în veniturile salariaţilor. Sunt firme private, îşi fac planul de afaceri fără să le obligăm noi, dar eu sunt convins că peste tot firmele serioase vor folosi acest stimulent pus la dispoziţie de politica guvernamentală pentru a investi în tehnologie şi dezvoltarea producţiei, dar şi pentru a recompensa o forţă de muncă ce este din ce în ce mai bine pregătită şi mai calificată”, a mai spus Ponta.
Energetica rămâne prioritară
Prim-ministrul Victor Ponta a mai punctat faptul că există o preocupare majoră a guvernului pentru revitalizarea şi menţinerea strategică a Complexului Energetic Hunedoara: „În 2012 şi Complexul Energetic Oltenia, pe care eu îl ştiu mai bine pentru că e din regiunea pe care o reprezint, dar şi Complexul Energetic Hunedoara erau în faliment, erau în stare de a fi închise. Or, din 2012 până acum am făcut eforturi uriaşe şi facem în continuare pentru că trebuie să salvăm aceste companii care produc energie termo. România are un uriaş avantaj având toate tipurile de energie: şi hidro, şi nucleară, şi regenerabilă, şi termo. Şi nu vorbesc aici doar de salvarea locurilor de muncă ce sigur e esenţială, vorbesc despre strategia noastră de a fi independenţi energetic. Pentru asta avem nevoie de producţie de energie termo. Pentru asta mai e CE Oltenia şi Hunedoara. Prin toate măsurile pe care le-am luat încercăm să le aducem pe o perspectivă clară de viitor şi de retehnologizare şi de încadrare în nişte preţuri competitive. Nu o să fie niciodată preţul la energia produsă la Hunedoara egal cu preţul de la morişca de vânt din Dobrogea. E logic. E imposibil să vrei aşa ceva. Dar să reuşeşti să păstrezi un loc pe piaţă pentru toate cele patru tipuri de energie, din punctul meu de vedere este un obiectiv fundamental pentru independenţa energetică a României”. Mihaela PETROŞAN
POLITICĂ
7
8
DIVERSE
Mediul - o preocupare permanentă a angajaţilor CEH SA
SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA S.A. este o organizaţie care urmăreşte creşterea prestigiului şi a încrederii clienţilor în capabilitatea şi calitatea serviciilor furnizate, în condiţiile minimizării impactului activităţilor sale asupra mediului, fără a pune în pericol securitatea şi sănătatea angajaţilor. Ca instrument al activităţii manageriale în domeniul mediului, Complexul Energetic Hunedoara utilizează monitoringul pentru asigurarea unui flux informaţional, structurat atât pe sectoare specifice, cât şi intersectorial cu privire la sursele de poluare şi calitatea mediului, la folosirea şi starea resurselor naturale. Laboratorul de monitorizare a factorilor de mediu din cadrul Sucursalei Diviziei Miniere CNH SA PETROŞANI are ca obiect de activitate efectuarea de analize fizico-chimice şi măsurători asupra indicatorilor de calitate a mediului. Monitorizarea continuă a indicatorilor specifici surselor de poluanţi este realizată prin efectuarea unui larg spectru de analize. Prin măsurători la surse, laboratorul analizează permanent funcţionarea activităţilor la toate sucursalele Complexului Energetic Hunedoara SA, permiţând controlul emisiilor de poluanţi în ape şi sol. Laboratorul este acreditat RENAR conform ISO 17025
„Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de încercări şi etalonări” şi colaborează cu Agenţia de Protecţia Mediului Hunedoara, Administraţia Naţională Apele Române - Direcţia Apelor Jiu Craiova, Sistemul Hidrotehnic Petroşani, Garda de Mediu Hunedoara, Universitatea din Petroşani. La cele două termocentrale pentru evaluarea nivelului emisiilor de poluanţi în atmosferă (concentraţia noxelor gazoase şi de pulberi) măsurătorile se fac la coşul de fum, pe fiecare canal de gaze arse de la electrofiltrele şi cazanele energetice prin: - Măsurare continuă (on-line); - Prelevări de probe şi analize de laborator. SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA S.A. recunoaşte rolul important pe care resursele naturale şi mediul înconjurător îl au în asigurarea unui viitor sigur, sănătos al comunităţii în care trăieşte. CEH SA depune toate eforturile pentru asigurarea resurselor, inclusiv exemplul personal al top managementului, necesare pentru succesul sistemului de management al mediului organizaţiei şi este dedicată implementării, certificării şi menţinerii unui Sistem de Management Integrat, care stabileşte căile efective de comunicare, identifică ţinte şi obiective măsurabile conform standardelor SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 14001/2005 şi SR OHSAS 18001:2008, compania fiind certificată în acest sens.
Cine bea apă din Valea Jiului, se întoarce...
Întoarceţi-vă acasă!
Proiectul „Întoarceţi-vă acasă”, implementat de managerul Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroșani, Nicoleta Bolcă, continuă! După Bianca Holobuţ și Anca Markos, un alt nume se adaugă în panoplia celor care se întorc acasă, pe scena teatrului de la Petroșani: Cristian Iorga. Deși în prezent este actor al Teatrului de Nord Satu Mare, actor colaborator la Teatrul Naţional Târgu Mureş și actor colaborator la Teatrul Naţional Timișoara, Cristian Iorga ia și el drumul casei... „COLATERAL, OEDIP” va fi spectacolul pe care acesta îl va susţine duminică, 2 noiembrie, ora 18:00, la Petroșani. Cristian Iorga este câștigător a numeroase premii: Premiul Teatrului Naţional din Timișoara obţinut la Gala tânărului actor
facebook.com/ziarulvaiijiului
HOP, Ediţia XVI, 2013 pentru „Colateral, Oedip”, Premiul pentru cel mai bun one-man show obţinut la Gala STAR, Bacău, Ediţia IX, 2014, “Trofeul Festivalului” obţinut la Festivalul de teatru pentru elevi, studenţi și tineri actori “Constantin StancioviciBrănișteanu”, Târgu Jiu, Ediţia XII, 2014, “Marele Premiu Marcel Anghelescu” obţinut la Festivalul de teatru pentru elevi, studenţi și tineri actori “Constantin StancioviciBrănișteanu”, Târgu Jiu, Ediţia XII, 2014. Locurile sunt limitate, iar preţul unui bilet este de 20 lei.
Premieră pentru cei mici În aceeași zi de duminică,
2 noiembrie, de la ora 12:00, cei mai mici dintre spectatori sunt invitaţi la premiera spectacolului „Albă ca zăpada”, regia artistică Andrei Mihalache. Preţurile biletelor sunt 10 lei/ adult, 8 lei/copil. Oana TUȚU, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroșani
Impresii de la Festivalul Naţional de Umor “Ion Cănăvoiu”
25-26 octombrie 2014
Dacă e sfârşit de brumărel, e festival de umor în Gorj. Un festival cu tradiţie, închinat celui care a fost marele Ion Cănăvoiu. Prima ediţie a avut loc în octombrie 1993, la un an de la moartea umoristului, ajungându-se, acum, la ediţia a XXII-a. Chiar dacă sunt vremuri grele, e de admirat strădania organizatorilor (C.J.C.P.C.T. Gorj şi instituţiile partenere) de a menţine această acţiune pe harta festivalurilor româneşti de umor. Nu am ajuns la timp, pentru a participa la toate activităţile prevăzute în program. Am ratat Vernisajul Salonului Internaţional de Caricatură şi lansarea unor publicaţii, la Muzeul Judeţean Gorj. Dar m-am răzbunat, la masa de seară, când maestrul Leonte Năstase „mi-a făcut figura”, îmbogăţindu-mi colecţia cu încă un portret reuşit. Duminică, la Bâltişoara, am avut o zi deosebit de frumoasă, datorită, în primul rând, reîntâlnirii cu oameni dragi, organizatori şi premianţi. Tradiţionalele castane şi boabe de porumb fiert, nucile şi vinul ne-au aşteptat, ca în fiecare an. Fetele din Ansamblul Folcloric din Bâltişoara neau încântat cu programul artistic, dar şi cu frumoasele costume populare. Dacă n-am fi fost în pragul iernii, aş fi crezut că – vorba cântecului – „au plecat olteni la coasă”. Dar aşa, a rămas un mister lipsa flăcăilor din ansamblu. Gala Laureaţilor, coordonată de domnul Ion Cepoi, a fost un alt prilej de bucurie, pentru că am obţinut premiul al III-lea, la secţiunea „Fabulă”. Bucuria este cu atât mai mare cu cât din juriu au făcut parte „fiul Gorjului” – Alexandru Păsărin, scriitorii Horia Gârbea, Nicolae Dragoş, Spiridon Popescu, Ion Popescu Brădiceni, preşedinta juriului fiind doamna doctor Elis Râpeanu. Frumosul trofeu pe care mi l-a înmânat domnul Viorel Surdoiu şi-a găsit locul alături de celelalte două, obţinute la ediţii anterioare.
Fabula zdrenţei
Uzată, fără niciun rost, ajunse Să şteargă prafu-n ultimă instanţă, Să frece duşumele, vase unse… Da, aţi ghicit, e cunoscuta zdreanţă.
Nu ştiu exact în ce împrejurare Un scamator, găsind-o-n calea sa, A introdus-o în jobenu-i mare Şi-a transformat-o iute în basma.
Morala se cam poate intui Şi-n viaţă este, clar, verificată: Chiar şi o zdreanţă poate deveni, Ca printr-o vrajă, o basma curată.
Metamorfoză
O omidă-ambiţioasă Se târa pe-un trunchi de nuc Spre o frunză mai gustoasă, Însă zilele se duc Şi lepidopterei, iată, Cum era de aşteptat, Aripi i-au crescut îndată, Deci, s-a metamorfozat. Îmboldit de aspiraţii Fluturele-n zbor s-a dus Şi-a lăsat în pom confraţii Şi-i priveşte-acum de sus, Cu-aroganţă şi tupeu. Morala: Şi la oameni e aşa: Unii se târăsc din greu Pentru a se înălţa.
Sperietoarea de ciori
Proptită lângă doi arţari, Stătea în câmp, privind spre nori, Cu ochii – nasturi negri, mari – Sperietoarea pentru ciori. Din paie-a fost, cândva, făcută, Cu scopul clar de apărare, Cu ochii ageri, dar tăcută,
www.zvj.ro vineri, 31 octombrie 2014
“Bau-baul” pentru zburătoare. Sta singură în câmp, retrasă, Iar ciori veneau destul de rar, Dar de o vreme-i bucuroasă Că-i dă târcoale un măgar. Măgarul îşi ieşea din fire, Atât de dragă îi era, Încât la fiece-ntâlnire Să o mănânce îi venea. Ea îl privea cu resemnare, Când, lacom, o gusta un pic Ştiind că e sperietoare De păsări, nu pentr-un amic. N-a ripostat, l-a tot lăsat Măgarul zilnic se-nfrupta Şi, cum era de aşteptat, Doar ochii au rămas din ea – Doi nasturi negri, mari şi trişti… Mesajul fabulei e clar: Când eşti de paie, sigur, rişti Să te mănânce un măgar.
Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU
UMOR ÎN HA... MAJOR
9
10
DIVERSE
Dacă nu scoate bani (pe care nu-i are) din buget
Primăria Petrila nu se poate implica în regenerarea peisajului industrial De câţiva ani, de când s-a decis închiderea minei Petrila, Ion Barbu, om de cultură din Petrila, a tot cerut un singur lucru. Dorește ca perimetrul fostei mine şi preparaţii să nu fie pur şi simplu făcut una cu pământul în procesul de ecologizare a fostei zone industriale, ci să se transforme, aşa cum spune legea primordială a universului, în altceva, într-o zonă culturală. Pentru această metamorfoză de la industrial la cultural a fost cerut sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Petrila. Ideea era ca autorităţile locale să preia în administrare acest perimetru industrial şi să le acorde organizaţiilor culturale petrilene, sau din ţară, posibilitatea de a schimba peisajul gri al perimetrului minier într-unul nou, al expoziţiilor de artă, al centrelor culturale, al atelierelor. Un exemplu a fost dat deja când Staţia de Pompe a fost transformată în POMPAdou prin implicarea artiştilor veniţi din toată ţara, sub îndrumarea lui Ion Barbu. Aceştia au lucrat 5 zile la transformarea staţiei de pompe din incinta minei Petrila.
Operaţiunile constructive au fost complexe. În exterior s-a acţionat prin înlăturarea unui strat vechi de vopsea, aplicarea unui strat de amorsă şi zugrăveală, înlocuirea ferestrelor şi amplasarea unor reflectoare exterioare. În interior s-a înlăturat stratul vechi de vopsea, s-a aplicat amorsă şi zugrăveală parţială, s-a tencuit peretele la intrare, s-a refăcut pardoseala, s-a construit un balcon de lemn peste vestiarele metalice, cu scară şi spaţiu de depozitare în spate, pardoseală de pietriş în zona intrării, în zona vestiarelor şi sub cuva de beton, s-a amplasat un mobilier din paleţi de lemn, dar şi elemente decorative, becuri şi reflectoare. Să nu uităm pictura murală interioară şi exterioară, satirică și plină de miez, marca Ion Barbu. Mult dintre aceste imobile dezafectate ar putea arăta
aşa, sau mult mai bine, dar lucrurile nu sunt atât de simple. Primăria Petrila a cerut Ministerului Finanţelor Publice să i se cedeze cu titlu gratuit o serie de imobile din patrimoniul SN Închideri Mine Valea Jiului, lucru care nu a fost refuzat absolut, dar condiţiile sunt imposibil de îndeplinit în momentul actual de primărie. Răspunsul ministerului specifică foarte clar faptul că „trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societăţilor comerciale, la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar, se poate face numai cu plată şi cu acordul adunării generale a acţionarilor societăţii comerciale respective. În lipsa acordului menţionat, bunurile societăţii comerciale respective pot fi trecute în domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauză de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă despăgubire”. În plus, conform Legii minelor, Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului primeşte bani guvernamentali pentru procesul de închidere, conform unui plan prestabilit, are atribuţii şi obligaţii prestabilite, iar Ministerul Finanţelor nu are atribuţii în această arie de responsabilitate, deci într-un eventual proces de cedare a acestor imobile ar trebui implicate patru instituţii diferite, cele două ministere, primăria şi Societatea de Închideri Mine. CNH-ului i-a fost permis, pe vremuri, ca în schimbul datoriilor la Primăria Aninoasa să lase câteva clădiri industriale, greu valorificabile. La Petrila, acest tip de clădiri ar putea fi lăsate în administrare locală doar pe bani. Suma unei eventuale despăgubiri nu a fost stabilită, însă primarul Ilie Păducel spune că în niciun
caz primăria nu şi le poate permite. În plus, primăria ar trebui să plătească, pe lângă contravaloarea lor, impozite şi taxe anuale, cea mai recentă fiind cea pe stâlp. Aceste costuri ar putea fi suportabile şi ar merita o cheltuială prealabilă susţinută doar dacă ar exista certitudinea că, pe viitor, investiţiile realizate aici s-ar susţine şi chiar ar aduce un profit. Altfel, este greu să rişti o investiţie mare, care privează comunitatea de alte lucrări de același gen. Pe de altă parte, acest tip de act cultural este unul inovativ, care ar atrage turişti. Doar simularea online a unei picturi exterioare pe anumite imobile a adus curioşi în Petrila, care au fost dezamăgiţi că opera de artă urbană nu există şi în realitate. Acest ultim act artistic al trasformării staţiei de pompe ar putea fi o mostră a reuşitei artei în lupta cu procesul de restructurare impus de stat, dacă actul artistic ar putea fi şi cuantificat în venituri. Ziarul Văii Jiului
În sfârşit, municipiul Petroşani are un ceas. Mai lipseşte monumentul Cu 300 de milioane de lei vechi, primăria a achiziţionat şi montat un ceas public în apropiere de Piaţa Victoriei. Municipiul Petroşani, cât e el de municipiu, nu avea două lucruri, esenţiale oarecum pentru o localitate care se respectă: un ansamblu cu ceas care să străjuiască la loc vizibil, într-o zonă intens circulată, şi care să le arate oamenilor temperatura, eventual să le dea şi alte informaţii, dar şi un monument adevărat, unde să se poată organiza așa cum se cuvine ceremoniile legate de Ziua Naţională, dar şi de alte mari evenimente istorice. De marţi, 28 octombrie, Petroşaniul are ceasul şi ansamblul de care vorbeam, graţie Primăriei şi Consiliului Local Petroşani, care au pus în practică hotărârea prin care se alocau cele 300 de milioane lei vechi pentru acest obiectiv.
facebook.com/ziarulvaiijiului
În legătură cu montarea acestui ceas în apropiere de Piaţa Victoriei, în sensul giratoriu, vă putem spune că această treabă a durat câteva ore, lucrătorii de la SPADPP fiind cei care l-au montat. Miercuri am făcut fotografii cu acest ceas şi am cerut mai multe detalii de la directorul Daniel Vişan. „Am achiziţionat ceasul de la Oradea, cu cele 300 de milioane alocate prin hotărârea de consiliu local. Ceasul are antenă GPS, deci se setează automat prin satelit, atât în ceea ce priveşte ora, cât şi temperatura de afară. De asemenea, ceasul conţine şi date legate de primăria municipiului nostru. Are o garanţie de doi ani”, ne-a declarat şeful SPADPP. Legat de a doua problemă, un monument care să simbolizeze cu adevărat o figură expresivă din istoria noastră milenară, sau un mic fragment din evenimentele istorice, credem că problema ar putea fi rezolvată foarte simplu. O spunem aici, poate se aude şi se
încearcă rezolvarea ei. Pentru cine nu ştie – şi vă asigurăm că foarte puţini cetăţeni ştiu acest lucru în curtea Complexului Energetic Hunedoara se află bustul lui Avram Iancu, Crăişorul Munţilor. Izolat sub nişte sălcii, abia dacă se observă. Ce ar fi, zicem şi noi, ca bustul Crăişorului să fie pus în faţa Casei de Cultură, unde există un piedestal gol? Pentru toţi românii, Avram Iancu este simbolul luptei pentru libertate. Pentru toţi românii, dar mai ales pentru ardeleni, Avram Iancu simbolizează unitate în lupta cu duşmanii ţării. Pentru toţi românii, Avram Iancu simbolizează eroism, luptă dusă până la sacrificiu, inteligenţă, patriotism. Deci, ce ne stă în cale să-l aducem pe Crăişor mai aproape de lume, iar la manifestările naţionale să-l avem lângă noi? Decât să se pună acolo nu ştim ce „operă de artă” cu iz de kitsch, nu mai bine punem un bust cu Crăişorul Munţilor, cel care a băgat spaima în duşmanii neamu-
lui românesc şi care a strâns în jurul lui atâţia eroi? Corneliu BRAN
Nota redacției
Ca de final: montarea acestui ceas este încă o dorinţă satisfăcută a fostului consilier local Viorica Macavei, care devenise aproape stresantă cu întrebarea „pe când ceasul?” Înţelegem preocupările d-nei Macavei. Dar, în același timp, credem că și dumneaei trebuie să înţeleagă că, pe lângă solicitările pe care le face, administraţia are obligaţia să răspundă cererilor venite din întreg municipiul. Drept urmare, dacă tot i s-a răspuns, în ultima vreme, pozitiv, îi sugerăm să mai stea la rând. Suntem mai mulţi.
ANGAJĂRI
mica publicitate
ELECTROUTIL ALISER angajează SUDORI. CV-urile se depun la sediul societăţii din Aninoasa, str. Costeni, nr. 311, telefon 0254.513325, sau pe e-mail: electroutil@yahoo.com Societate angajează CONDUCĂTOR AUTO PROFESIONIST, de preferabil cu domiciliul în localităţile Petrila, Petroşani, Vulcan. Se solicită experienţă, atestat şi card. Aşteptăm CV-urile pe fax: 0254.514203 sau pe e-mail la: iulicatrans@yahoo.com SC Adarco Invest Petroşani cu sediul în Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 84/39, judeţul Hunedoara (punct de lucru: fabrica Adarco Invest, localitatea Aninoasa, str. Costeni, nr. 232A), angajează: - inginer absolvent TCM (sau cu studii tehnice de specialitate similare) cu cunoştinţe şi experienţă în proiectare Autocad 2D, 3D - vopsitor industrial calificat, cu experienţă. Persoanele interesate ne pot contacta pentru informaţii la telefon 0254.506001 şi pot depune CV la secretariatul societăţii (la punctul de lucru din localitatea Aninoasa) sau pe e-mail: office@adarco.ro Firmă de construcţii cu sediul în Timişoara angajează muncitori cu carte de muncă şi salariu atractiv, pentru Timişoara, cu următoarele calificări: - fierari betonişti, dulgheri, finisori. Relaţii la telefon 0726.310726
SC Lascăr Service Company, Dealer Autorizat Dacia, angajează vopsitor auto cu experienţă. CV-urile se depun la sediul din Petroşani, str. Dărăneşti, nr. 36, telefon 0725.538558
SC Gambrinus Impex SRL (restaurant Gambrinus) angajează barman-ospătar cu experiență în domeniu. Relații suplimentare la telefon 0721.322662
ÎNCHIRIERI
mica publicitate
Doresc să închiriez garaj în Petroşani Nord, dimensiuni minime 6x4 m. Telefon 0733.732225 Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66. Relaţii la telefon 0744.825125
Vrei anunţul tău aici?
Vino la sediul firmei din Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II.
Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 mail: zvj2008@yahoo.com
vineri, 31 octombrie 2014
www.zvj.ro
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
DECESE
Colectivul Primăriei Municipiului Petroşani este alături de colega Mihaela Curelea în momentele grele ale trecerii în nefiinţă a mamei sale. Dumnezeu să o odihnească în pace! Sincere condoleanţe familiei!
Ne alăturăm doamnei Mihaela Curelea şi familiei sale, în momentele atât de grele ale despărţirii de cea care a fost scumpa sa mamă. Ne rugăm ca Dumnezeu să-i călăuzească sufletul spre grădina sa veşnică. Odihnească-se în pace! Condoleanţe sincere familiei îndurerate! Familia Tiberiu şi Monica Iacob-Ridzi
COMEMORĂRI
Fiica Erji, ginerele Nelu şi nepoatele Delia şi Morena amintesc celor care au cunoscut-o şi iubit-o că se împlinesc 40 de ani de la trecerea în nefiinţă a celei care a fost o bună mamă şi bunică, SUBA BERTA Odihnească-se în pace! Acum 15 ani, dragul meu fiu, PRECUP NICOLAE – TIBERIU, a păşit în eternitate. Dumnezeu să-l odihnească în pace!
IMOBILIARE
Agota Argint mica publicitate
Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 8.500 euro. Telefon 0725.065800
Vând garsonieră amenajată, confort I, plus boxă, zona Universităţii. Preţ negociabil. Relaţii la telefon 0724.501755
Vând gospodărie ireproşabilă, Bratovoieşti - Dolj. Telefon 0762.603437 Vând teren intravilan 800 mp, Petroşani, zona de agrement Brădet, utilităţi, drum asfaltat, pretabil privatizare. Preţ negociabil. Relaţii la telefon 0733.640140, 0727.150264
Vând garaj cu canal de vizitare şi pivniţă situate în Petroşani vizavi de Liceul Economic, având suprafaţa de 25 mp. Înălţimea clădirii şi a uşii permite gararea şi a utilitarelor şi microbuzelor. Este branşat la curent de 380V. Preţ: 4500 euro. Telefon 0721.225359 sau 0768.406967 De vânzare/ închiriere în condiţii avantajoase spaţiu comercial situat în Vulcan, b-dul M. Viteazul, nr. 26 (fostul Orient). Relaţii la telefon 0762.257696 Vând casă situată în Tg-Jiu, str. George Coşbuc, nr. 2, construită în anul 2000. Casa cuprinde beci, parter cu terasă, etaj cu balcon şi pod pretabil pentru mansardare. Casa este termoizolată, inclusiv placa podului, şi este compusă atât la parter, cât şi la etaj din două holuri, living spaţios şi luminos, două dormitoare, baie şi bucătărie spaţioasă. Are posibilitatea compartimentării şi creării a două apartamente cu intrări separate. Dispune de un garaj dublu pentru autoturisme. Suprafaţă teren - total 850 mp, cu deschidere la stradă de 45 metri liniari. Toate facilităţile: apă, canalizare, gaze. Zonă foarte liniştită. Preţ neg. Telefon pentru alte informaţii: 0727.874449
PUBLICITATE
11
Nu are rost să păstrezi în amintire doar nemulţumirile, pentru că ceea ce a mers cândva prost acum nici nu mai are importanţă. Este vremea să vezi în jurul tău ceea ce merită cu adevărat atenţie.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Eşti nevoit să apelezi repede la un tertip nu tocmai corect, pentru că situaţia de faţă o cere, fiind o problemă apărută pe nepusă masă care te găseşte nepregătit.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Ceea ce faci naşte suspiciuni în mintea unor colaboratori, dar şi tu ai motive să-i bănuieşti pe ei de jocuri de culise. Lipseşte comunicarea sinceră şi prietenia de odinioară.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Nu te aştepta ca planurile pe care le construieşti deocamdată în minte să se concretizeze foarte repede, pentru că e cale lungă până se vor îndeplini.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Este o zi calmă în care simţi că te detaşezi de problemele tale şi reuşeşti chiar să te mai relaxezi un pic. Ba chiar îţi lasă impresia că e o zi de odihnă totală.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Nu trebuie să te laşi copleşit de un eşec trecător, pentru că după ce vei trece peste acest moment, vei vedea că nu a fost deloc întâmplător.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Atmosfera din jurul tău este foarte plăcută şi tu eşti cel care dictează această stare generală de bine. Cât timp îţi păstrezi tonusul pozitiv şi zâmbetul pe buze, ai o relaţie excelentă cu ceilalţi.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Eşti extrem de capricios, treci de la bucurie la tristeţe de la o clipă la alta, încât ceilalţi nici nu vor şti cum să se poarte cu tine. Reacţionezi exact invers decât de obicei.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Nu pune la suflet criticile şi disputele care se încing azi, pentru că ele pot avea un rol constructiv, la urma urmei. Nu e altceva decât un schimb de opinii.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Dacă te alături colectivului potrivit pentru scopurile tale, totul va evolua foarte uşor spre succes, ca atare trebuie să pui mai mare accent pe cooperare şi schimbul de idei.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Ai de ales între două variante, dar niciuna, practic, nu îţi convine. Ajungi într-o situaţie delicată în care, dintre două rele, trebuie să alegi totuşi pe una dintre ele.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Ceea ce mergea prost zilele trecute şi părea a fi sortit eşecului azi găseşte o soluţie salvatoare care readuce totul la normal ca prin farmec.
HOROSCOP
CMYK
12
ACTUALITATE
Miercuri seara, în prezenţa copiilor-şahişti vulcăneni şi a părinţilor lor,
Primarul Gheorghe Ile a promis ceva, iar la el vorba-i vorbă Nu ştiu dacă, în ultima vreme, am mai văzut copii fericiţi ca aceia care, miercuri după amiaza, au participat la concursul de şah de la Şcoala Gimnazială Teodora Lucaciu din Vulcan.
Şi nu au fost,
vă rog să mă credeţi, o mână de puşti, cum s-ar spune, ci 52 de băieţi şi fete în vârstă de la patru-cinci anişori la doisprezece ani. Cel care i-a adunat şi care i-a făcut să trăiască o bucurie pe care n-o vor uita nicicând a fost Ioan Dorel Şchiopu, preşedintele secţiei de şah din cadrul Clubului Sportiv Vulcan.
El a fost acela
care, prin implicarea clubului sportiv vulcănean şi cu sprijinul total al Primăriei municipiului Vulcan, a organi-
zat competiţia “Pierre de Coubertin – Vreau să fiu mare maestru!”, competiţie de şah destinat copiilor de până la doisprezece ani, tutelat de Ministerul Tineretului şi Sportului şi de Federaţia Română de Şah. Concurs la care – este important acest lucru - s-au prezentat nu doar copii din Vulcan. Antrenorii Gheorghe Şcurhan şi Alin Apostu de la CSM Jiul Petroşani au venit cu opt copii care au concurat la categoriile 8 şi 10 ani.
Copiii s-au aşezat
în faţa tablei de şah în jurul orei paisprezece şi s-au ridicat pe la cinci şi ceva după amiaza. Când, după jurizare, au fost desemnaţi câştigătorii categoriilor 12 ani (3 copii participanţi), 10 ani (16 participanţi), 9 ani (14 participanţi) şi a celei de debutanţi (19 participanţi). V-aş ruga să reţineţi acest număr de nouăsprezece, care, zic eu, vorbeşte de la sine despre ofensiva pe care a luat-o sportul minţii în rândul copiilor. Să ne mai mirăm, atunci, că se militează tot mai mult pentru introducerea şahului ca materie obligatorie
în învăţământul gimnazial?
Pedagog înnăscut,
Ioan Dorel Şchiopu ştie cum să-i atragă pe copii la practicarea acestui nobil sport şi să-i facă să-l îndrăgească. Înainte de a începe festivitatea de medaliere, i-a strâns pe puşti în jurul lui şi le-a spus cine a fost domnul Pierre de Coubertin şi cum a reînviat el tradiţia jocurilor olimpice. În timpul cărora, le–a explicat antrenorul lor, orice război înceta, iar sportivii… “jucau şah!”, au răspuns, în cor, spre amuzamentul părinţilor, puştii. Nu, le-a explicat Ioan Dorel Şchiopu, pe vremea aceea grecii nu cunoşteau încă şahul, dar practicau o sumedenie de alte sporturi.
Invitatul de onoare
al organizatorilor a fost primarul Gheorghe Ile. Domnia sa s-a arătat sincer încântat de ceea ce i-a fost dat să vadă, i-a felicitat pe toţi participanţii cărora le-au fost înmânate diplome de participare şi medalii şi şi-a arătat admiraţia sa sinceră pentru tot ceea ce face, cu pasiune şi cu mare simţ de răspundere, Ioan Dorel Şchiopu. De
altfel, a precizat primarul Gheorghe Ile, dat fiind acest aflux spre şah al copiilor din Vulcan, de la anul suma de bani alocată, din bugetul CS Vulcan, secţiei de şah va fi mărită substanţial. Lucru care se impunea, din cel puţin două puncte de vedere.
Unul ar fi acela al
încetinelii, ca să nu spun zgârceniei, prin care cei 3-4 la sută din totalul de peste trei miliarde de lei cu care este subvenţionat anual, de la bugetul local, clubul sportiv vulcănean ajung la secţia de şah. Acest procent de 4 la sută ar însemna aproape 120 de milioane de lei vechi, numai că ultima oară când şahului i-a fost dat să vadă suma asta a fost în 2011. Ar fi, apoi, doi la mână, numărul copiilor înscrişi la şah şi al participanţilor la diferitele competiţii la care, nu o dată, copiii s-au dus susţinuţi financiar şi de către părinţii lor. Şi, să nu uită, rezultatele cu care copiii se întorc de la concursuri.
De aceea, sunt şi
eu de aceeaşi părere. Secţia de şah trebuie să aibă un buget crescut, undeva la 7-8 la sută din ceea ce primeşte întregul club, iar aceste 180 până la 200 de milioane de lei vechi să fie date la timp secţiei de şah. Să nu mai fie nevoie de acele căciuleli stânjenitoare pe care, nu o dată, Ioan Dorel Şchiopu a fost nevoie să le facă preşedintelui CS Vulcan, pentru banii pe care, de fapt, acesta din urmă nu-i dă nicidecum de la el. În acest context, mi se pare mai mult decât binevenită remarca primarului Gheorghe Ile, privitoare la creşterea subvenţiei care-i revine secţiei de şah. Iar când Gheorghe Ile a zis o vorbă, vorbă rămâne.
Şi, în încheiere,
un amănunt. Mâine, sâmbătă, 1 noiembrie, zece copii dintre cei care au participat la faza locală a concursului vor fi prezenţi la faza zonală acestuia, programată să se desfăşoare la Timişoara. Deplasarea concurenţilor se face cu microbuzul pus la dispoziţie, ca şi până acum, cu generozitate de către Primăria municipiului Vulcan.
facebook.com/ziarulvaiijiului