nr. 1577 * 21 nov 2014* by Ziarul Vaii Jiului

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4421 lei 1$ = 3,5472 lei 1₤ = 5,5554 lei

vineri, 21 noiembrie 2014 Anul VII nr. 1577 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Nu râdeţi, pentru că nu e de râs:

KEOPS

Angajaţii E.M. Lonea scot apa din jompul puţului cu schip ca dintr-o caravelă lovită de furtună: cu găleata. Azi-mâine, cu casca… Veşti tragi-comice ne sosesc din cea mai estică mină a Văii Jiului: Mina Lonea. Ne facem datoria faţă de angajaţii greu încercaţi de incompetenţa şi rapacitatea şefilor şi lansăm un apel public către Gheorghe Cozma – inspector social, Sindicatul „Muntele” – Departamentul E.M. Lonea; Nicolae Drăgoi – directorul general adjunct CEH; Laurenţiu Nistor – (încă) preşedinte al PSD Hunedoara; comisarul şef Liviu-Gabriel Dumitru - şeful IPJ Hunedoara. Îi rugăm pe aceşti domni, altminteri gras remuneraţi, să intervină de grabă şi cu eficienţă la Mina Lonea, care a devenit un „măr” stricat în lădiţa CEH. Mai mulţi angajaţi ai minei Lonea ne-au informat, dacă e adevărat, cu îndreptăţită furie proletară, că de ceva timp jompul puţului cu schip este inundat. În era când oamenii (cu bani, e drept..) călătoresc spre alte galaxii, scoaterea apei nu ar ridica nicio problemă de ordin tehnic. Cu o pompă de putere, două, trei goleşti şi Jiul, d-apoi un amărât de jomp. Însă, la Mina Lonea,

spun ortacii, apa din jomp se scoate cu… găleata. Asta, pentru că motoarele pompei, recondiţionate nu ştim unde şi de cine, s-au tot ars. Mai nou, probabil pentru a mări productivitatea celor care scot apa, li s-a spus că, de fapt, pompa ar fi defectă. Că o fi una, că o fi alta, doar Hurez ştie. Sau, mă rog, nuanţăm puţin: ar trebui să ştie, întrucât este ditamai inginerul şef electromecanic. Poate că Hurez (despre ale cărui fapte ziarul nostru a mai relatat, fără ca Nicolae Drăgoi să ia vreo măsură) nu ştie, sau ştie şi nu are cu ce să înlocuiască pompa/ motorul. Ori nu are timp, fiind, poate, preocupat să dea ordin să se umple câte 20 de saci cu cărbune, la adăpostul nopţii. În aparenţă, 20 de saci de cărbune/ noapte nu pare o pierdere prea mare pentru Mina Lonea. Dar dacă înmulţim cu câte zile lucrătoare are anul, credem că iese o pierdere suficient de mare ca dl. comisar şef Liviu-Gabriel Dumitru, şeful IPJ Hunedoara, să se sesizeze şi să dea cazul spre rezolvare nu unui ditamai comisar şef, ci unui absolvent proaspăt de academie de poliţie. „După alegeri parcă au înnebunit. Ne spun că Iohannis o să închidă

minele, de parcă el a înfiinţat Societatea Naţională de Închideri de Mine Valea Jiului, nu Guvernul Ponta. Ne-au tocat la cap să votăm neapărat cu Ponta. Ne-au încolonat şi l-am votat, deşi mulţi nu vroiam. Dar cred că e ultima dată când am fost minţiţi. Domne’, dacă aţi vedea cât se fură la mina Lonea, aţi înnebuni, e ceva ieşit din comun! Şi nu ştim nici noi dimensiunea întreagă a furturilor. Unora dintre noi le-a ajuns frica la os, că ne pune să furăm pentru ei şi, dacă ne prind, desigur noi vom plăti. Nu ştim de ce îl mai ţin pe Hurez inginer şef electromecanic, când trebuia demult, de când cu prăbuşirea silozurilor, să fie

pus pe liber? Doar pentru că e pesedist? Păi, nu mai pricepem nimic: l-am ascultat pe el şi pe alţi şefi şi am votat PSD. Şi acum, după ce am votat PSD, nu mai suntem buni decât să scoatem apa cu găleata?”. Iată de ce este nevoie să intervină şi dl. Laurenţiu Nistor, (încă) preşedinte al PSD Hunedoara. Deşi, suntem siguri că nu-l va asculta nimeni, şi Hurez va rămâne, bine-mersi, pe post, iar angajaţii cu amintirea amară a ştampilei aplicată pe Ponta. La întrebarea noastră dacă au apelat la sprijinul sindicatelor (că şi la Lonea sunt două, ambele departamente ale Sindicatului “Muntele”), un ortac ne-a răspuns: „Ce sindicat, dom’le?! Ăştia ne-au luat de proşti şi cu negocierea CCM. Habar nu am avut ce negociază, noroc că ZVJ l-a făcut public şi aşa am aflat şi noi, prostanii, ce negociau la secret Nica, Ciubotaru şi Gyuri. Dacă îl în-

angajează în condiţii avantajoase

bucătar casier cazinou

CV-urile se depun la Restaurant Keops. Relaţii la telefon 0730.072637.

Angajăm vânzătoare

pentru florărie în Petroșani. Relaţii la telefon 0786.257828

trebai pe Gyuri (Tiberiu Cozma – n.r.), ne spunea că va fi un CCM istoric. Nu ne-a minţit, pentru el e, într-adevăr, un CCM istoric: a ajuns inspector social, ia de două ori, dacă nu şi mai mult, decât câştigă un om care scoate apa din jomp. Acum vor avea alegeri la sindicat şi e zarvă mare. Cred că vor ajunge la sindicat tot ăia care fură cărbune…”. Credem că dl. Tiberiu Cozma ar trebui, măcar în ceasul nr. 12, să intervină, că nu degeaba e, pe bani frumoşi, inspector social. Să nu credeţi, Doamne fereşte!, că am lansat apelul şi către dl. Nicolae Drăgoi, directorul general adjunct CEH, pentru a rezolva situaţia, aducând motoare, pompe, ori relocându-l pe Hurez. Să fim serioşi, clari şi expliciţi: apelul nostru la dl. Drăgoi este unul cât se poate de pragmatic, punctual şi în limita ariei sale de competenţă. Se referă la introducerea în nomenclatorul de meserii CEH a unei noi meserii: „Găletar”. Totuşi, trebuie să recunoaştem că în tot răul e şi un bine. Adică, bine că nu s-au rupt toartele la găleţi, că altfel ortacii care au votat cu Ponta scoteau apa dn jomp cu căştile până la viitoarele alegeri… Dincolo de glumă, aşteptăm un punct al oficialilor CEH. Acum că s-a terminat campania, au mai mult timp de reflecţie şi… acţiune. Marian BOBOC N.R. Rugăm ortacii să nu uite să ne comunice fotografiile promise…

INTERVIU

Aurel Niculescu, directorul general CEH, după întoarcerea de la Bruxelles:

„Vreau să vă spun că, în ceea ce priveşte zona minieră, este imposibil de obţinut acum fonduri. Ne-au atras atenţia că atragerea de fonduri europene, sau de fonduri garantate din partea Statului Român, ori garantate de Statul Român în zona de energie, ca să se susţină activitatea minieră, este interzisă!” Pentru prima dată într-una din sălile Comisiei Europene s-a discutat în exclusivitate despre huila românească, despre Complexul Energetic Hunedoara şi cele patru mine care-i aparţin şi despre celelalte trei mine aflate pe închidere. Meritul acestei întâlniri de informare, nu de decizie, a aparţinut ministrului delegat al Energiei, Răzvan Nicolescu. Care, aşa cum a promis, a luat în delegaţia ministerială atât reprezentanţi de la Departamentul de Energie, cât şi reprezentanţi din cadrul CEH, SNÎMVJ şi Sindicatului „Muntele”. Din păcate, socoteala de-acasă nu s-a potrivit cu aceea din târg, răspunsurile oferite de membrii Comisiei Europene nefiind deloc, dar absolut deloc favorabile mineritului Văii Jiului. Rămâne ca după această întâlnire de informare să se facă ceilalţi paşi, care nu ţin de subvenţii, Guvernul României putând da un mare sprijin în contractul cu chinezii, trecând huila românească în Strategia de Dezvoltare Energetică Naţională, după cum ne-a spus directorul general. Despre toate discuţiile legate de această întâlnire, de importul de cărbune din această iarnă

)

Ziarul Vaii Jiului

şi alte probleme legate de CEH puteţi citi mai jos, după care, fiecare, puteţi trage concluziile.

Întâlnire fără decizie

- Domnule director general, s-a luat vreo decizie la Bruxelles, de unde v-aţi întors recent? - Nu s-a luat o decizie, pentru că nici nu era vorba de aşa ceva. Urmează ca Departamentul de Energie să prezinte o solicitare, fermă şi justificată, în cazul în care există posibilităţi certe de obţinere a unor fonduri europene pentru Complexul Energetic Hunedoara. - Dumneavoastră aţi luat cuvântul la întâlnire? Vi s-a permis să aduceţi argumente în favoarea CEH? - Nu. A avut o discuţie doar dl. ministru Răzvan Nicolescu cu şefa delegaţiei Comisiei Europene, după care dânsul a plecat. Dl. ministru delegat al Energiei a făcut o prezentare favorabilă CEH, menţionând importanţa acestuia pentru sistemul energetic românesc. În faţa comisiei a avut un punct de vedere favorabil activităţii complexului energetic, subliniind necesitatea obţinerii unor ajutoare din partea Statului Român sau a Comisiei Europene, pentru continuarea, pe viitor, a activităţii, în bune condiţii. După ce dl. ministru a prezentat scopul şi toate justificările pentru obţinerea acestor fonduri, dânsul a plecat, bineînţeles motivat, rămânând în continuare ca discuţia să fie făcută între reprezentanţii Departamentului de Energie prezenţi şi membri ai comisiei din partea Comisiei Europene. - Totuşi, un răspuns scris în urma acestor discuţii când o să vină din partea Comisiei Europene?

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

- Păi, v-am spus, nu există nicio decizie, deci nu va exista niciun alt răspuns… A fost o întâlnire de informare, de genul ce şanse avem să obţinem acele fonduri, fie de la stat, fie de la Comisia Europeană. Ni s-a spus acolo ce condiţii trebuie să îndeplinim şi cam asta a fost.

Soluţia crâncenă: NICIO SOLUŢIE

- Ce condiţii vi s-a spus că trebuie îndeplinite pentru a obţine fonduri de la stat sau de la Comisia Europeană? - Vreau să vă spun că, în ceea ce priveşte zona minieră, este imposibil de obţinut acum fonduri. Ne-au atras atenţia că atragerea de fonduri europene, sau de fonduri garantate din partea Statului Român, ori garantate de Statul Român în zona de energie, ca să se susţină activitatea minieră, este interzisă! Deci, nici măcar pe ocolite, cum s-ar zice, prin intermediul zonei energetice, nu se pot obţine fonduri europene sau de la stat pentru minerit. Pentru că s-a luat o decizie acum nu ştiu câţi ani, în urma unor negocieri bătute în cuie, în care s-a spus foarte clar: minele care nu sunt viabile se vor închide şi vor beneficia de fonduri (subvenţii) de închidere pe toată perioada până la închidere; minele viabile să trăiască mai departe, dar fără nicio subvenţie. - S-a negociat ca de obicei, prost, cu umilinţă, practic în genunchi şi cu capul plecat… - Da, s-a negociat prost, aveţi dreptate. Acum ce să mai facem?! - Bun, dar noi nu putem să acceptăm că nu se poate face nimic. Întotdeauna se poate găsi o soluţie… Ce variante v-au dat? - Nu ne-au dat nicio variantă. Ne-au spus doar ce nu este voie să facem. COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României

Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana Croitoru - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Comedia bufă a lipsei traducătorului

- Am înţeles, dar nu le-aţi spus totuşi: bine-bine, ne-aţi pus în situaţia să le închidem şi alţii le deschid? Haideţi, ajutaţi-ne cumva, să găsim o altă soluţie măcar. Orice înţelegere sau negociere, orice contract, în timp, pot fi schimbate. Să nu mai spunem că alte state, cum e Spania, de exemplu, au obţinut la negocieri prelungiri la ajutoarele de stat pentru minele viabile. Ei n-au stat probabil în genunchi… - Eu n-am putut să spun nimic! Nu mi s-a dat cuvântul, nici eu n-am solicitat… Vreau să vă spun acum o remarcă: n-am beneficiat nici măcar de traducător (bine că din delegaţie a făcut parte un dizelist – n.r.). Eu nu sunt vorbitor de engleză, pricep, dar nu pot să mă exprim în această limbă. Ulterior, din comentariile membrilor delegaţiei române am înţeles tot ce s-a discutat.

Varianta credit-furnizor…

- Ce şanse credeţi că mai sunt pentru ca, măcar în al douăsprezecelea ceas, Complexul Energetic Hunedoara să aibă viitor? - Pentru CEH eu rămân în continuare optimist. Sunt şanse bune, numai că trebuie făcut o investiţie mare. Sunt convins că, mai ales după întâlnirea aceasta de la Bruxelles, nu vom obţine fonduri pentru finanţarea investiţiilor din zona minieră. Dar putem obţine aceste echipamente, putem face aceste investiţii pe credit furnizor. Condiţia numărul 1 necesară – nu ştiu dacă şi suficientă, dar 100% necesară – este ca în următoarele 6 luni de zile să apară un document oficial al Statului Român, din care să reiasă că energia electrică şi termică produsă de CEH este cuprinsă în Strategia Energetică Naţională a României măcar pe următorii 10-15 ani. Dacă apare un astfel de document, furnizorii de echipamente care sunt interesaţi să-şi vândă marfa vor accepta şi varianta credit-furnizor. Cum au acceptat chinezii.

O soluţie… aiuritoare

- Unii specialişti în minerit susţin că, dacă s-ar mai face circa 1.000 de angajări la producţie, producţia ar creşte. Astfel, în câţiva ani, s-ar putea aduce profit, care să fie apoi reinvestit în investiţii miniere şi utilaje. - Am auzit şi eu de varianta că dacă s-ar face angajări, s-ar reduce costurile, dar de investiţii tot va fi nevoie. Investiţiile nu le face ţara, le face CEH, guvernul nu ne poate ajuta cu bani. Nu ştiu ce să zic, nu am analizat varianta asta, dar din capul locului nu pare o variantă prea bună. Dacă eventual vă referiţi la completarea turei, în sensul că activitatea de exploatare să fie permanentă – şi sâmbăta şi duminica – atunci, cu siguranţă, 100% s-ar reduce costurile, dar tot n-am ajunge la performanţele care să ne permită să rămânem pe piaţa de energie (exclusiv pe această măsură). Trebuie, în paralel, mai multe măsuri. Asta cu acoperirea zilelor de sâmbătă şi duminică cu personal se va face, dar ştiţi cum (cel puţin asta e propunerea mea)? Venim cu tehnologie performantă, ceea ce înseamnă că se reduce numărul de oameni/ post. Acei oameni nu se vor disponibiliza, o parte din ei vor completa schimburile de sâmbătă, duminică şi alte sărbători. Vă dau un exemplu simplu: dacă pentru o combină într-un schimb e nevoie de vreo 22 de oameni, venind cu echipament modern, performant, care să nu necesite o supraveghere strictă, permanentă şi intervenţii dese pentru remedieri de defecţiuni, nu va mai fi nevoie decât de vreo 10-15 oameni. Diferenţa de oameni care va rămâne va fi redistribuită în schimburile de sâmbăta şi duminica.

www.zvj.ro vineri, 21 noiembrie 2014

Astfel va creşte spectaculos producţia şi bineînţeles productivitatea.

Import de cărbune „relativ” scăzut

- La anul trebuie să măriţi producţia, pentru ca importurile de cărbune să scadă. Cel puţin aşa a trasat sarcina ministrul Răzvan Nicolescu… - Am o estimare, nu este o creştere foarte mare. Acum nu pot spune exact… - În condiţiile actuale, importul de cărbune e necesar în iarna aceasta? - Fără discuţie. Noi suntem acum în procedură. E a doua procedură, prima a fost anulată. S-a reluat. Astăzi (joi – 20 noiembrie – n.r.) vom avea, imediat după orele 15:00, o ultimă rundă de negocieri cu un potenţial furnizor. - Cât cărbune din import vreţi să cumpăraţi acum? - Intenţia noastră (şi prevederile caietului de sarcini)

O scrisoare de… confort

- Credeţi că la anul complexul energetic va scăpa de faliment, în condiţiile în care termină anul cu pierderi? - Eu sunt convins că nu va intra în faliment! Trăiesc cu speranţa că lucrurile vor intra pe făgaşul normal. Dar ceea ce-mi doresc din tot sufletul, indiferent cu mine sau fără mine la conducerea CEH, este ca ministerul şi reprezentanţii ministerului să aibă răbdare cu complexul, să nu ia decizii pripite. - Credeţi că politicul mai poate salva CEH-ul şi mineritul? - Nu trebuie făcut mare lucru din zona politică. În momentul de faţă, guvernul nu cred că mai trebuie să intervină, iar reprezentanţii partidelor nici atât. Guvernul ne mai poate ajuta cu o scrisoare de confort, care să permită intrarea în efectivitate a contractului cu China şi încheierea contractului cu Transelectrica – o companie de stat. Şi bineînţeles să introducă cărbunele în Strategia Energetică Naţională a României (măcar pe 10-15 ani). - Cu ce v-ar ajuta încheierea contractului cu Transelectrica? - Păi, trebuie încheiat acest contract cu noi pentru servicii de sistem. Există un act normativ, o hotărâre de guvern din 4 noiembrie, care prevede ca noi, CEH, să realizăm servicii de sistem într-o cantitate de 500 MW, pe următorii 3 ani de zile, până în 31 decembrie 2017.

Liniştea dinaintea furtunii…

a fost undeva între 100.000 şi 200.000 tone de cărbune. - Şi preţul? - Preţul în momentul de faţă, după oferta iniţială, se învârte undeva în jurul a 15-16 dolari pe gigacalorie. - Vă rugăm să ne „traduceţi” puţin, mai ales pentru cititorii care nu sunt familiarizaţi cu aceste cifre şi comparaţii… E scump sau ieftin? - E un preţ relativ scăzut faţă de cât a fost. E undeva la 50 şi ceva de lei pe gigacalorie. Or, costurile noastre sunt peste 100 lei pe gigacalorie. Asta e o situaţie favorabilă, pentru că acum doi ani de zile preţul la cărbunele din import a fost şi 26 dolari pe gigacalorie.

- Domnule director general, în încheiere, v-am ruga să le transmiteţi un mesaj minerilor, care vor citi acest interviu. Mulţi au intrat în panică cu plecarea la Bruxelles, cu importul de cărbune, cu toate aceste probleme ale CEH-ului şi cu faptul că nu se vor mai putea primi subvenţii nici de la stat, nici de la Comisia Europeană. Lumea ştia aceste lucruri, dar spera că după Bruxelles va mai fi o şansă, mai ales că în Valea Jiului a venit şi ministrul Energiei… - Să stea liniştiţi şi să fie convinşi că la Bruxelles nu s-a luat nicio decizie. A fost doar o comisie de informare. În momentul de faţă trebuie să rămânem optimişti că vom găsi cele mai bune soluţii, astfel încât CEH să continue şi mai bine activitatea. A consemnat Corneliu BRAN

Punere în funcţie abataj cu complex mecanizat în stratul 13 la Exploatarea Minieră Livezeni

În cadrul Societăţii Complexului Energetic Hunedoara SA – Sucursala Divizia Minieră - Punct de lucru Exploatarea Minieră Livezeni, este în curs de punere în funcţie un abataj cu complex mecanizat în panoul 2, stratul 13, blocul IX, acesta va intra în probe tehnologice, iar după remedierea deficienţelor constatate, urmează să fie pus în funcţie în perioada imediat următoare. Abatajul va avea o producţie de 800 tone /zi, şi va funcţiona pe o perioadă de 2 luni. La sfârşitul trimestrului I 2015, abatajul complex mecanizat panoul 2 va fi înlocuit ca şi capacitate de producţie de abatajul complex mecanizat panoul 4, stratul 13, blocul IX, cu o producţie de 1550 tone/zi. Metoda de exploatare folosită este metoda de exploatare a stratelor subţiri sau pachete de strate cu grosimi de 3,5-5 m şi înclinare mică (sub 10°) sub tavan natural cu complex mecanizat. Producţia preliminată a minei Livezeni pentru anul 2014 este de 360.000 tone, iar pentru anul 2015 producţia preliminată va fi de 400.000 tone. Din punct de vedere al calităţii cărbunelui se observă o scădere a conţinutului de cenuşă de la 42,5% în anul 2014 la 38% în anul 2015 şi o creştere a puterii calorifice de la 3300 kcal/kg la 3800-4000 kcal/kg. Numărul mediu de angajaţi pentru anul 2014 este de 996 persoane iar numărul mediu de angajaţi pentru anul 2015 va fi de 1060 persoane. În cadrul brigăzii ce va deservi complexul mecanizat panoul 4 vor lucra 110 persoane.

INTERVIU

SPORT

Fotbal. Liga a IV-a

în sezonul acesta într-un meci cu Şoimul Băiţa, când s-au comis greşeli împotriva noastră cât într-un întreg sezon”, declară Ungureanu.

Liceenii Interului

Se pregătesc de BAC

Ion Androne şi Silviu Ungureanu sunt doi dintre juniorii pe care antrenorul Aurel Moldovan i-a aruncat în formula de bază a echipei Inter Petrila cu toate că aceştia au încă vârsta junioratului.

Ion Androne

Spre deosebire de alţi ani în care petrilenii erau în coada clasamentului, Inter Petrila a avut un tur de campionat foarte bun. Un aport deosebit în evoluţia echipei l-au avut juniorii pe care antrenorul Aurel Moldovan i-a introdus în formula de bază. În ciuda faptului că aceştia sunt încă la liceu, Ion Androne şi Silviu Ungureanu au avut o evoluţie constantă. Cei doi sunt elevi în clasa a XII-a la Colegiul „Constantin Brâncuşi” din Petrila, dar acest lucru nu-i împiedică să vină la antrenamente. „Eu, unul, îi sunt recunoscător antrenorului pentru faptul că atât mie, cât şi colegilor mei de la liceu

Silviu Ungureanu

La fel de optimist este şi colegul său de echipă, Silviu Ungureanu, care a prins câteva meciuri la seniori. Elev în clasa a XII-a, Silviu recunoaşte că nu trece prin cel mai bun moment al său. „Din păcate, în ultima vreme nu am mai fost titular şi cred că l-am dezamăgit puţin pe antrenorul meu, dar sper că în returul de campionat o să mă revanşez”, spune mijlocaşul central al echipei. Cei doi jucători, buni prieteni, şi-au început junioratul la Jiul Petroşani, dar l-au continuat la Petrila.

Deva - cea mai bună echipă

ne-a dat şansa să jucăm aproape meci de meci alături de seniori. Pentru mine, fotbalul este mai mult decât o pasiune şi îmi doresc ca pe viitor să joc într-o ligă superioară”, spune jucătorul Androne, care joacă pe postul de fundaş stânga. Cu toate că are doar 18 ani, jucătorului nu-i este teamă de concurenţa seniorilor: „Eu joc la seniori de la vârsta de 15 ani, timp în care m-am călit şi cred că am dobândit ceva experienţă, pentru a nu-mi pierde locul de titular. Inter a avut unul dintre cele mai bune sezoane din ultimii ani şi cred că se putea şi mai bine dacă nu am fi avut şi ceva probleme de arbitraj”.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Ocupaţi în mare parte cu pasiunea lor pentru fotbal, jucătorii lui Aurel Moldovan nu uită, totuşi, că la anul au de trecut examenul de maturitate. „Pentru mine pe primul loc este şcoala, pentru că îmi doresc ca pe viitor să ajung student într-un oraş mare, unde sper să şi joc la o echipă mai cunoscută. Nu voi sacrifica şcoala pentru fotbal, dar, în acelaşi timp, mă străduiesc să nu lipsesc de la antrenamente”, spune Androne. De aceeaşi părere este şi colegul său Ungureanu. Care, de asemenea, îşi doreşte să ajungă student în cadrul Universităţii din Petroşani: „Şi pentru mine şcoala este o prioritate, dar încerc în acelaşi timp să nu-l dezamăgesc pe dom’ profesor faţă de care am rămas dator. Sezonul trecut a fost unul reuşit pentru mine, pentru că am marcat cinci goluri, lucru pe care nu l-am mai reuşit acum”.

În timpul liber, la muncă în străinătate

Jucătorii lui Inter cred că, dacă va continua parcursul Ion Androne a ales ca în timpul liber să muncească în bun din turul de campionat, echipa lor are şase să ter- străinătate, mai ales în vacanţa de vară. „Vara, când mine în prima jumătate a clasamentului, chiar în se termină campionatul şi avem pauză competiţionprimele cinci locuri. ală, plec pentru o lună şi jumătate la muncă în „Avem mari şase să ne clasăm în primele cinci locuri, străinătate, pentru a câştiga un ban în plus. Nu e o dacă vom da dovadă de seriozitate. Din punctul nostru ruşine să munceşti”, a conchis jucătorul de 18 ani, de vedere, Cetate Deva are cel mai bun lot din campi- care joacă la Petrila împreună cu fratele său, Claudiu onat şi este favorită pentru câştigarea titlului de cam- Androne, poliţist de meserie. pioană judeţeană”, spune jucătorul Androne, care Şahiştii de la CS Vulcan anul trecut a suferit o ruptură musculară, dar şia revenit repede. În privinţa arbitrajului, cei Oana-Magdalena Şchiopu, Aris-Mario Ancuţa şi Lucian-Raul doi jucători-liceeni au o Gircsis, de la CS Vulcan, sunt dilemă. „Ne dorim ca pe viitor să nu mai fie proble- oficial noii cursanţi ai Academe atât de mari cu arbitrii miei de Şah din Petroşani. şi să pierdem puncte pe mâna lor. S-a întâmplat şi În vederea unei pregătiri speciale, la nivel de lot olimpic, zece dintre cei mai talentaţi copii şi juniori din Valea Jiului au fost selectaţi în cadrul Academiei de Şah din Petroşani, coordonată de candidatul de maestru Gheorghe Şcurhan, Elo 2125. În afară de Dan Alexandru Antonie, de la CSM Jiul Petroşani, înscris recent, au mai fost cooptaţi în lot: Oana-Magdalena Şchiopu, Aris-Mario Ancuţa şi LucianRaul Gircsis, toţi de la CS Vulcan. „Din cauza programului zilnic foarte încărcat şi chiar a navetei Lupeni Petroşani, sportivii selectaţi Eduard Mihai Berechet, 7 ani, şi Gabriel Moise, ambii de la CS Vulcan, urmează să-mi dea un răspuns concret în acest sens în următoarele zile. Împreună cu părinţii ne-am propus să ne pregătim serios, pentru a putea face faţă campionatelor naţionale de anul viitor, atât individuale din luna aprilie, cât şi pe echipe, din lunile iulie şi octombrie. Luna viitoare, toţi cursanţii selectaţi vor primi diplome, fanioane şi insigne de atestare în acest sens, făcând astfel cinste Văii Jiului", a declarat Gheorghe Şcurhan.

Au acaparat Academia de Şah

De ieri

Stadionul „Jiul” păzit de poliţia locală

Măsura primăriei este binevenită, având în vedere faptul că s-au furat multe bunuri din incinta stadionului, iar animalele au dat năvală pe terenurile de joc.

În arena sportivă vor avea acces cei care îşi desfăşoară activitatea, jucători şi antrenori. Cu timpul, cei care vor intra în incinta stadionului Jiului o vor face pe bază de legitimaţii.

Tunarii de la sate

Marian Tomoni, de la Cetate Răchitova, şi Marius Pătruţ, de la Mureşul Pricaz, sunt golgheterii turului în cele două serii ale Ligii a V-a. Cei doi fotbalişti fac parte din rândul celor mai ofensive formaţii ale acestui eşalon, care sunt şi liderele ierarhiilor. Din cele 41 de goluri înscrise de Cetate Răchitova în acest tur de campionat, mai bine de un sfert îi aparţin golgheterului Marian Tomoni, care a punctat de 12 ori în cele 8 partide disputate. Fotbalistul de 18 ani a înscris în doar patru dintre meciuri, iar recordul de reuşite l-a stabilit în partida din etapa a III-a, jucată şi câştigată de Cetate în faţa celor de la Dacia Boşorod, scor 9-0, şase dintre goluri aparţinându-i lui Tomoni. Marius Pătruţ este din nou cel mai bun marcator din seria a II-a. Jucătorul de la Mureşul Pricaz a înscris de opt ori în această toamnă, reuşind o „triplă”, în duelul cu Berianul Beriu, o „dublă” în partida cu Key Sistemsro Ribiţa şi câte un gol în jocurile cu Ponorul Vaţa, Santos Boz şi Zarandul Crişcior.

Mâine

Penultima etapă în Liga a IV-a

Sâmbătă, de la ora 11:30, va avea loc penultima etapă din Liga a IV-a la fotbal.

Meciuri interesante, în care favoritele la primele locuri evoluează acasă. Hercules Lupeni va întâlni incomoda Geoagiu Băi, iar urmăritoarea lupenenilor, Cetate Deva, va juca, acasă, cu Aurul Brad. Ambele formaţii gazdă sunt favorite. Meciul cel mai interesant este, fără îndoială, la Vulcan, unde echipa din localitate va da piept cu revelaţia turului, Şoimul Băiţa. Inter Petrila, echipă aflată în formă maximă, neînvinsă de patru etape, va juca acasă cu Victoria Călan, Minerul

Juniori, juniori… Da’ răi de tot

Din păcate, tot mai mulţi juniori din Liga a IV-a trec pe la Comisia de Disciplină, din cauza jocului dur pe care îl practică dar şi indisciplinei de care dau dovadă în timpul meciului de fotbal.

Baza sportivă Jiul Petroşani a fost preluată ieri în mod oficial de care primărie, paza stadionului fiind asigurată de către poliţia locală.

Fotbal. Liga a V-a

Fotbal. Liga a IV-a

Uricani se va deplasa la Dacia Orăştie, iar Universitatea Petroşani va sta în această etapă dat fiind numărul impar de echipe participante.

Dacia Orăştie 2010 - ACS Minerul Uricani; CS Inter Petrila - AS Victoria Călan; CNS Cetate Deva - CSA Aurul Brad; CSM Jiul Petroşani - AS Aurul Certej; AS Hercules Lupeni - CS Gloria Geoagiu; Metalul Crişcior Brad Retezatul Haţeg; CS Vulcan - AS Şoimul Băiţa; „U” Petroşani va sta.

Dacă juniorii de la Hercules Lupeni au fost, la un moment dat, în topul cartonaşelor roşii, cu cele mai aspre pedepse, ei bine, lor li se alătură un alt junior care a luat o pedeapsă istorică. Un junior de la CS Gloria Geoagiu a luat şase jocuri de suspendare şi 50 lei penalitate sportivă pentru lovirea cu capul în faţă a unui adversar de la Jiul şi, după ce acesta a căzut la pământ, acesta a continuat agresiunea, lovindu-l cu piciorul în cap. De asemenea, Comisia de Disciplină din cadrul Asociaţiei Judeţene de Fotbal Hunedoara a luat act de memoriul înaintat de echipa CNS Cetate Deva privitor la faptul că antrenorul echipei Aurul Certej, deşi aflat în stare de suspendare, a luat loc pe banca tehnică, aducând jigniri oficialilor echipei oaspete şi ameninţând jucători ai acestei echipe. Cauza s-a amânat pentru 26 noiembrie, când la comisie este citat antrenorul Romeo Dobrescu. Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Fotbal. Liga a III-a

Duel de duel

Din acest tur de campionat, FC Hunedoara mai are de disputat doar 90 de minute.

Suporterii, conducerea şi jucătorii ştiu, însă, că acestea vor fi şi cele mai intense din prima jumătate, pentru că pe stadionul „Michael Klein”, alb-albaştrii vor prim vizita celor de la UTA Bătrâna Doamnă. Partida dintre FC Hunedoara şi UTA Bătrâna Doamnă, din ultima etapă a turului, este programată pentru mâine, de la ora 14:00. Hunedorenii speră să încheie cu o victorie turul de campionat. UTA Bătrâna Doamnă a promovat în Liga a III-a, după ce a câştigat barajul cu Retezatul Haţeg.

www.zvj.ro vineri, 21 noiembrie 2014

SPORT

CMYK

ACTUALITATE

Deşi unii ar vrea,

Popicăria din Vulcan n-o să ajungă gubelă Rămasă închisă destul de mult timp după ce şi ultimul ei chiriaş a plecat acolo de unde nu se întoarce nimeni, pare că peste Popicăria din Vulcan va da din nou norocul. Deocamdată

sunt doar intenţii ale unora de a închiria clădirea. Deunăzi am auzit că ar fi un italian interesat de spaţiul aceasta. Dar nu ca să pună din nou pe picioare sportul cu popice, ci pentru a-l transforma în depozit. Să facă acolo gubelă, mi-a zis persoana care, de ani

facebook.com/ziarulvaiijiului

de zile, are grijă de instalaţiile electrice şi electronice din popicărie. Omul face treaba asta cu pasiune, uneori chiar fără plată. Numai şi numai cu speranţa că, odată şi odată, se va ivi persoana binecuvântată care să investească şi într-o echipă de popice. Sport care, pe vremuri, a dus faima Vulcanului în mai toată Europa.

Un exemplu şi pentru alţii…

vorba ca popicăria să ajungă gubelă, am aflat de la Ionuţ Ciubotaru, preşedintele sindicatului de la mina Vulcan, sindicat căruia îi aparţine clădirea. În calitatea sa de proprietar, sindicatul are tot interesul să închirieze spaţiul popicăriei, pentru ca el să devină funcţional. Ionuţ Ciubotaru mi-a destăinuit că există deja trei solicitări în acest sens (o fi vreuna dintre solicitări a directorului Rosmenteniuc? – n.r.), dar pentru diverse activităţi. „Nicidecum pentru amenajarea vreunei gubele”, a ţinut el să precizeze. Gheorghe OLTEANU

Ieri, 20 noiembrie, Consiliul Local Petrila a fost convocat pentru o şedinţă de îndată. De data aceasta au fost prezenţi marea majoritate a consilierilor. Până la şedinţa extraordinară de luni, nu ne grăbim să concluzionăm că se intră în normalitate cu prezenţa şi la acest consiliu local.

Nu, nu este

Primăria Petrila a depăşit plafonul la încasări cu 57.000 lei

Pe ordinea de zi au fost stabilite trei proiecte de hotărâre, este vorba de două rectificări de buget şi un al treilea proiect privind aprobarea sumei de 16.000 lei pentru Clubul Sportiv Inter Petrila, pentru ca acest club să poată să-şi încheie în acest an toate activităţile sportive planificate la început de an pentru trimestrul IV. „Este vorba de taxe către federaţii, taxe de concurs, bani de transport către oraşele unde se organizează competiţiile. Banii s-au împărţit, în funcţie de cerinţe, pentru toate secţiile clubului, este vorba de secţiile de popice, lupte, tenis de masă şi fotbal”, ne-a declarat viceprimarul Vasilică Jurca. În privinţa rectificării de buget, viceprimarul Petrilei a declarat pentru ZVJ: „Am depăşit plafonul de încasări cu 57.000 lei, astfel că am făcut rectificarea de buget ca să prindem aceşti bani în bugetul local. Din această sumă, 16.000 lei i-am repartizat la sport, iar restul de 41.000 lei la salubrizare. Practic, s-au acoperit două capitole importante, unde era nevoie de aceste sume”. Corneliu BRAN

CMYK

În Vulcan, pe Traian şi în Cocoşvar

Oamenii şi-au cam pierdut răbdarea Ieri, mai în glumă, mai în serios, am fost luat în primire de către un prieten care locuieşte într-un din blocurile vulcănene care primesc agent termic de la PT 16A. Cel din spatele primăriei (vezi poza).

rapid în locul celei paradite. Bun, parcă-l aud deja zicând pe amicul amintit la început, dar, totuşi, ne poate spune domnul director al SE Paroşeni cam când s-ar putea petrece acest lucru? Acum, Silviule, nu zic că da, dar să sperăm că o va face! Gheorghe OLTEANU

Corect ar fi să zic

care ar trebui să primească agent termic. Asta, pentru că, deşi celelalte puncte termice din Vulcan pompează la greu căldură în apartamentele încă branşate la sistemul centralizat de termoficare, în două puncte instalaţiile nu au făcut cunoştinţă cu agentul termic. Este vorba de cel pomenit mai sus şi de punctul termic nr. 23 de pe strada Pinului, în Cocoşvar.

Omul meu

a stat în cumpănă vara asta. Ar fi vrut să-şi monteze centrală termică pe gaz, dar, cum, în iarna trecută, a fost supermulţumit de cum i s-au încălzit caloriferele, a renunţat. Apoi s-a mai gândit şi la bonurile de termoficare de care beneficiază soţia lui. Dar acum, după ce s-a lăsat frigul, iar la el în bloc şi în mai toate celelalte de pe strada Traian şi din Cocoşvar termoficarea nu funcţionează, chiar că a început să-şi facă probleme. Şi nu e singurul în această situaţie.

Nouăzeci şi cinci

de apartamente au rămas racordate la sistemul centralizat de termoficare asigurat prin punctele termice 16A şi

23. Şi faptul că ele nu sunt în stare să trimită agentul termic la blocurile arondate este cauzat de o avarie existentă pe traseu. Mai exact, avaria respectivă se referă la conducta pozată subteran, pe o distanţă de aproximativ trei sute şi ceva de metri, de la sistemul de vane aflat în partea de jos a străzii Traian şi până la PT 23. Conducta aceasta este ciuruită mai dihai ca-n filmele cu

www.zvj.ro vineri, 21 noiembrie 2014

comisarul Moldovan, iar intervenţiile dese - se suda într-un loc, dar conducta crăpa imediat în altă parte – i-au determinat pe specialiştii de la SE Paroşeni să recurgă la varianta înlocuirii ei. De aici încolo se vede că treaba merge mai încet. Băieţii de la uzină mi-au zis, acum o săptămână şi ceva, că a fost comandată şi este aşteptată cantitatea de ţeavă cu diametrul de 150 mm necesară. Pe de altă parte, abonaţii la termoficare şi-au pierdut răbdarea: Noi avem contract, plătim la timp şi, atunci, de ce suntem ţinuţi în frig?

i se spusese că, în momentul în care va veni conducta mult aşteptată, băieţii din secţia termoficare a termocentralei o vor poza

Domnul ing. Petru Rera,

directorul încă tinerei SC Termoficare Vulcan SA (în foto),

cunoaşte foarte bine situaţia, dar nu poate face nimic. Tot ce-i până-n punctele termice ţine de uzină. Singurul lucru pe care l-a putut face a fost acela de a trimite către SE Paroşeni adresa nr.743/11.11.2014, în care a reiterat situaţia atât de binecunoscută. A făcut treaba asta, mai mult ca să aibă ceva în scris, ca să se acopere. Asta, pentru că

ACTUALITATE

Poate fi un exemplu

Microhidrocentrala de pe Taia

Energie mai ieftină în Deva În baza unei analize tehnice, în municipiul Deva banii necesari pentru iluminatul stradal ar putea fi de trei ori mai puţini. Se pare că specialiştii au găsit o soluţie modernă ce ar putea fi preluată şi de alte administraţii publice locale.

Conform analizelor tehnice, dacă actualele instalaţii folosite la iluminatul public din Deva ar fi înlocuite de unele care funcţionează pe sistemul bazat pe LED-uri, costurile ar putea fi reduse drastic, cu aproximativ 72 la sută, asta însemnând o economie importantă. Astfel, spun specialiştii, factura la energie electrică s-ar putea reduce de la aproape 1,9 milioane de lei pe an la 527.000 de lei. Este vorba de o schimbare a corpurilor de iluminat cu unele de ultimă generaţie. „Ne dorim să ştim cât mai repede ce avem de făcut, iar în toamna anului viitor să ştim dacă vom apela la concesiune sau la utilizarea unor fonduri europene. (...) Eu agreez varianta unei reduceri cât mai mare a consumului, dar trebuie să vedem şi raportul dintre costuri. Orice sistem poate fi îmbunătăţit”, a declarat Petru Mărginean, primarul Devei. Soluţia cea mai bună ar fi rezolvarea acestei probleme cu ajutorul unui program finanţat din fonduri europene, variantă luată în calcul de municipalitatea deveană. „Încercăm o abordare integrată, astfel încât să avem o eficienţă a banilor cheltuiţi de la bugetul primăriei. Noi sperăm ca, la începutul anului viitor, să apară ghidul de finanţare final pentru Programul Operaţional Regional şi atunci vom şti liniile de finanţare pe care vom putea depune acest proiect pentru a putea accesa fonduri europene”, spune şi Radu Dragomir, consilier pentru fonduri europene în Primăria Deva. (M.P.)

Medalii de sfârşit de an aduse de

A trecut cu bine ultimele probe

Revenim cu noi amănunte despre darea în funcţiune a microhidrocentralei de pe Taia, unde Consiliul Local Petrila este asociat.

În momentul de faţă, lucrările efective la acest obiectiv sunt finalizate. Prin urmare, inaugurarea investiţiei va avea loc la începutul lunii decembrie. Pentru ca totul să fie în ordine, conform contractului, primăria a solicitat firmei italiene „Hidro Clear” să aducă la starea iniţială şi terenul pe care s-a montat conducta, în aceste zile urmând ca constructorul să finalizeze şi această lucrare. În momentul de faţă, conform viceprimarului oraşului, toate avizele şi actele sunt aprobate, cu excepţia procesului verbal de predare a amplasamentului, operaţiune care se va face în perioada imediat următoare: „Suntem în linie dreaptă pentru a recepţiona microhidrocentrala de pe Taia. Am solicitat celor de la Hidro Clear să finalizeze şi refacerile terenurilor pe unde au lucrat, pentru că, din punct de vedere tehnic, centrala poate fi pusă deja în funcţiune fără probleme. Dumnealor trebuie să aducă terenul la starea iniţială acolo unde au montat conducta, după care se încheie procesul verbal de predare a amplasamentului, unde au pus conducta, cu Romsilva şi cu Ocolul Privat Carpatina de pe raza oraşului Petrila. La începutul lunii decembrie, sperăm că toate acestea vor fi gata şi vom putea inaugura obiectivul: să tăiem panglica şi să pornim oficial microhidrocentrala. Din câte ştim, ei au făcut deja nişte probe, atât la conductele care aduc apa în micro-

Luptătorii de la Extreme Fight Club Vulcan

Profesorului Florin Mârza îi este deja plin Facebook-ul de laude, aşa că am ales varianta de a scrie şi la ziar despre rezultatele cu care, împreună cu luptătorii antrenaţi de el, s-a întors de la Cupa României de Submission şi Cupa României de MMA…

…competiţii sportive desfăşurate

duminică, 16 noiembrie, la Centrul Sportiv Apollo din Bucureşti. Lotul de doisprezece sportivi de la Extreme Fight Club Vulcan cu care s-a prezentat – nouă juniori şi trei seniori – le-a încheiat cu rezultate peste aşteptări. Dan Robert, 14 ani, a obţinut medalia de aur la Submission, Calo Iosif, 15 ani, argint la MMA, Şerban Raul, 16 ani, a luat aur la MMA şi medalia de bronz la Submission. Evoluţia lui Buzzi Vlad, tot de 16 ani, a fost încununată cu aur la MMA şi cu medalia de bronz la Submission, Gheorghe Ionuţ, tot de 16 ani, argint la MMA şi bronz la Submission; Pîrva Cosmin, 17 ani, s-a ales cu aur la MMA şi cu argint la Submission, Stanci Adrian, 17 ani, aur la MMA şi bronz la Submission, Timofte Gabriel, 17 ani, bronz la MMA şi argint la Submission, Şoproni Vasile, 17 ani, argint la MMA şi tot argint la Submission. La categoria 18 ani Zilinszki Cristian s-a întors acasă

hidrocentrală, cât şi la generatoarele de curent, şi totul este în regulă. Linia de curent electric am recepţionat-o, e operativă, se poate transporta energie electrică din microhidrocentrală la staţia de transformare de lângă Mina Lonea. Abia aşteptăm cu toţii să înceapă să producă, astfel că de luna viitoare să avem deja profit după această investiţie”, ne-a

cu medalia de aur la MMA şi cu cea de argint la Submission. Farcaş Bogdan, 19 ani, a luat aur la Submission şi argint la MMA. Seniorul Brânzan Daniel, 27 de ani, s-a întors medaliat cu argint la Submission.

„A fost o zi cu noroc

pentru gruparea noastră, concluzionează prof. Florin Mârza în e-mail-ul trimis la redacţie. Ne-am întors de la Bucureşti cu şapte medalii de aur, nouă de argint şi cinci de bronz. Cu această competiţie am încheiat anul sportiv, dar rămânem în pregătire până în 15 decembrie. Urmează o pauză până la jumătatea lunii ianuarie, după care ne propunem să participăm, la aceleaşi competiţii. Iar una dintre dorinţele mele secrete pe care o împărtăşesc acum este aceea de a avea copii selecţionaţi şi în loturile naţionale, pentru participări la campionate europene şi mondiale. În încheiere aş vrea să-mi exprim recunoştinţa domnului primar Gheorghe Ile, consiliului local vulcănean, doamnelor Malvine Socaci şi Luminiţa Leonte, părinţilor copiilor, prietenilor şi tuturor celor care ne-au fost alături!”. Gheorghe OLTEANU

declarat viceprimarul Vasilică Jurca. Reamintim că microhidrocentrala de pe Taia are o capacitate instalată de 3,5 MW/ oră, iar Consiliul Local Petrila are un procent de 6% din profitul vânzărilor de energie electrică, sumă care va scădea foarte mult, până spre zero în anumite luni, facturile la iluminatul public din instituţii şi la iluminatul stradal, generând astfel importante economii la bugetul local. Corneliu BRAN

La Petrila există speranţe ca

Să nu se mai repete nesimţirea absenteismului consilierilor locali

Luni, 24 noiembrie, la Petrila va fi convocată o nouă şedinţă extraordinară. Suntem curioşi dacă şi câţi consilierii locali vor fi şi prezenţi, pentru că săptămâna aceasta au chiulit cu nesimţire de la şedinţă.

„Materialele le vom trimite consilierilor vineri (azi – n.r.). Sunt câteva proiecte de hotărâre mai urgente. Cel mai urgent este proiectul cu aprobarea taxei pentru ADI deşeuri. Ne-a solicitat acest lucru consiliul judeţean. Mai avem un proiect de hotărâre care priveşte acordul între Primăria Petrila şi Romsilva pentru refacerea drumurilor forestiere calamitate în urma inundaţiilor din iulieaugust 2014. Avem alocate, prin hotărâre de guvern, 6,5 miliarde lei şi urmează să aprobăm documentaţia tehnico-economică pentru reparaţiile acestor drumuri forestiere. Când am aprobat bursele pentru elevi, ne-au scăpat din vedere două sau trei, astfel că va fi un proiect şi cu această completare”, ne-a declarat viceprimarul Vasilică Jurca. Corneliu BRAN

facebook.com/ziarulvaiijiului

21 noiembrie – Ziua Mondială a Impresii (serioase) la 200 Televiziunii de pagini (de umor)

Nu ştiu câte ziare din România se pot mândri cu o pagină săptămânală de umor. Umor original, nu din acela coborât de pe net. Ei bine, „Ziarul Văii Jiului” se poate făli cu o astfel de pagină care a apărut, cu rare hiatusuri imputabile redacţiei, nu realizatoarei, vineri de vineri. Şi asta, nu de azi, nu de ieri, ci de 200 de săptămâni. Întrucât această pagină de „Umor în Ha… major” are numărul 200, o felicităm pe d-na Petronela Vali Slavu, distinsa noastră colaboratoare şi titrată umoristă, pentru această realizare. Chiar dacă paginile sunt de umor, nu putem remarca seriozitatea d-nei Slavu. Care poate constitui şi un exemplu pentru alţi colaboratori, faţă de care ZVJ şi-a arătat totala deschidere, dar, care, din motive de lene s-au lipsă de snagă, şi-au abandonat proiectele. (M. BOBOC) Privitor la televizor La T.V. eu nu ratez Mai nimic, privesc mereu, Chiar şi noaptea mă visez… „Noră pentru fiul meu”.

Alegătorul intervievat la tv, în campania electorală În campanii le convine Să mă dea direct pe post: Eu mă simt grozav de bine… Ei mă simt extrem de prost. (Nicolae Bunduri – Braşov)

Oglinda strâmbă Ecranul este, din motive varii, Un loc ce a pierdut orice respect Şi unde, cu plăcere, demnitarii Îşi mint alegătorii, în direct.

Rating mărit Nu vreau TV, canale imorale, Politica nu pot s-o mai diger, M-am îngrăşat de-atâtea vorbe goale: Acum privesc mai des… în frigider. (Valentin David – Orăştie) Ofertă destul de bogată Mă uit la ştiri, telenovele, La „Tânăr şi neliniştit”; Mai sunt „vedete”, sunt manele, Dar nu sunt chiar aşa tâmpit.

Dezbateri TV aprinse Ascult argumentele bine, Le judec neutru, fireşte, Şi ştiu adevărul, în fine, Dar nu ştiu la ce-mi foloseşte… (Petru-Ioan Gârda – Cluj-Napoca) Reporteri fără frontiere Când ai o dramă oarecare, Impertinent peste măsură, Un „cerşetor de vorbe”-apare

www.zvj.ro vineri, 21 noiembrie 2014

Şi-ţi bagă-un microfon în gură! Reţetă clară Media funcţionează După o reţetă clară: Zi de zi, ne informează Cu tâmpenii de prin ţară… (Eugen Ilişiu – Deva)

Happy end pe micul ecran La film, când cu soţia am privit Cum pe ecran se pupă galeş mirii, Ea crede că-i sfârşitul fericit, Iar eu că e sfârşitul fericirii.

Despre divorţurile mediatizate excesiv M-am cam săturat De aşa amor Şi am divorţat… De televizor. (Dan Norea – Constanţa)

Un canal ca toate celelalte PRO TV-ul ne captează Prea uşor privirile Şi apoi ne invadează Mintea cu PRO-ŞTIrile.

Cuplu de poveste Scapă lacrimi mari pe şorţ Gospodine ce văzură La TV o aventură Cu o DIVĂ şi-un DIVorţ. (Eugen Sfichi – Bacău)

Mare-i grădina televiziunii! Văzând „Românii au talent”, Am remarcat un concurent Dotat cu un talent teribil: Talentul… de a fi penibil! Despre apocalipsă, la televizor Aflu, la jurnal, că omenirea Va pieri de o calamitate, Dar persoana ce prezintă ştirea Nu prezintă… credibilitate. (Vali Slavu – Aninoasa)

Televiziunile din România Tot mai multe, văd, ne bombardează Cu manele, show-uri fel de fel, Plus că zi de zi ne agasează Cu Bianca, Gigi şi... Dorel!

La Antena 1 UN SHOW PĂCĂTOS n-o fi perfect, Per ansamblu, dar nu simt o ură Câtă vreme-avem ACCES DIRECT …La prostie şi la incultură! (Ioan Toderaşcu – Costeşti, Vaslui) Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

UMOR ÎN HA... MAJOR

ADMINISTRAŢIE

HOTĂRÂREA NR. 101/2013

privind aprobarea Planului local de acţiune pentru proiecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole

Art. 12 - Aplicarea îngrăşămintelor minerale şi organice cu azot pe pajişti permanente (păşuni şi fâneţe) (1) Aplicarea îngrăşămintelor organice pe pajişti permanente se supune obligaţiilor privind respectarea cantităţii maxime de 170 Kg N/ha/an prevăzută la art. 9 şi a perioadelor de interdicţie prevăzute la art. 3, astfel: - exploataţiile care nu deţin studii agrochimice vor respecta standardele maxime privind cantităţile de îngrăşăminte, prevăzute în tabelul 10.1 şi 10.2; - exploataţiile care urmează un plan de fertilizare bazat pe studii agrochimice pot aplica cantităţi de îngrăşăminte în acord cu recomandările studiului, conform art. 10 alin. (1) lit. b). (2) În cazul în care cantitatea maximă de azot (mineral şi organic) care se poate aplica într-un an conform procedurii prevăzute la art. 10 este mai mică de 170 kg ha/an cantitatea maximă de azot din îngrăşăminte organice care se aplică nu poate depăşi această valoare. (3) Momentul aplicării îngrăşămintelor depinde de compoziţia floristică a pajiştii; aplicarea gunoiului de grajd se face, de regulă, primăvara, iar în cazul pajiştilor care conţin graminee precoce (pornesc în vegetaţie la temperaturi de sub 5°C ce definesc intervalul de interdicţie în aplicarea îngrăşămintelor) sau după o perioadă cu precipitaţii abundente, aplicarea îngrăşămintelor se face după coasă/păşunat sau toamna. (4) Îngrăşămintele se pot aplica fracţionat în funcţie de managementul pajiştii, caracterizat prin numărul de coase sau etape de păşunat. Aplicarea se face în zilele 3-5 după coasă sau păşunat. Art. 13 - Acoperirea solului cu vegetaţie în perioada toamna-iarnă (1) Se recomanda ca solul să nu fie menţinut ca “ogor negru sau curat de resturi vegetale”. (2) În cazul terenurilor arabile, se recomandă ca lucrarea de arat cu întoarcerea braz3ei să fie înlocuită cu o lucrare superficială de discuit sau o lucrare de scarificare. (3) După culturile semănate toamna, mai ales pe terenurile vulnerabile la eroziune, şi în condiţii în care conţinutul de apă din sol este peste capacitatea de câmp, tăvălugirea nu este recomandată. (4) în perioada de iarnă se recomandă ca solul să fie acoperit cu vegetaţie (culturi de toamnă sau să rămână nelucrat ca mirişte, porumbişte) sau acoperit cu mulci vegetal. Porumbiştea nu oferă suficientă protecţie împotriva eroziunii şi din acest motiv, nu numai porumbul, dar şi alte prăşitoare sunt de evitat. (5) Se recomandă utilizarea culturilor captive de acoperire (secara, muştar, lupin) pentru prevenirea scurgerii din sol a substanţelor minerale ca urmare a

facebook.com/ziarulvaiijiului

absorbţiei lor în perioadele de timp în care creşterea vegetativă este lentă (perioade de interdicţie în aplicarea îngrăşămintelor). Aceste culturi sunt semănate toamna timpuriu şi sunt încorporate în sol primăvara înainte de semănat printr-o arătură superficială. în acest interval culturile captive absorb surplusul de elemente minerale din sol, care altfel s-ar scurge pe versanţi către reţeaua de râuri şi lacuri, sau ar percola către acviferele libere. în general, culturile captive de acoperire sunt utilizate, ca îngrăşăminte verzi.

Art. 14 - Documentele de evidenţă ale exploataţiei agricole (1) Documentele de evidenţă ale exploataţiei agricole trebuie astfel întocmite şi completate încât să permită autorităţilor de inspecţie şi control să constate: - suprafaţa fermei; - pentru fiecare parcelă de teren cuprinsă în cadrul fermei: - tipul şi cantitatea oricărui îngrăşământ chimic aplicat pe teren, cantitatea de azot conţinută şi data aplicării; - tipul şi cantitatea oricărui îngrăşământ organic aplicat pe teren (altul decât cel lăsat de animale însăşi) şi data aplicării; - pentru îngrăşămintele organice aplicate, altele decât cele lăsate de animalele însăşi, se va menţiona tipul acestora (compost, gunoi de grajd, urină, must de gunoi de grajd, dejecţii lichide, dejecţii semilichide-păstoase, îngrăşământ organic lichid, nămol de epurare etc.) şi specia de animale de la care provine; - tipul oricărei culturi agricole, data Ia care a fost semănată şi data recoltării; - şeptelul fermei, pe specii şi categorii de producţie, identificarea şi înregistrarea acestuia, registrele de evidenţă a efectivelor, precum şi perioada de timp în care animalele sunt menţinute în fermă (stabulaţie); ~ presiunea manifestată de îngrăşămintele organice de origine animală la nivelul exploataţiei agricole calculată conform coeficienţilor de excreţie din tabelul 9.1; - standardele privind cantităţile maxime de îngrăşăminte cu azot care pot fi aplicate - conform art. 10 alin. (1); - cantitatea şi tipul îngrăşămintelor de origine animală aplicate pe terenul agricol, precum şi a celor livrate/achiziţionate, data livrării/achiziţiei, numele şi adresa destinatarului/furnizorului; - instalaţiile de stocare pentru dejecţiile animale (la nivelul fermei şi/sau pe platforme de gunoi comunale, depozite permanente/nepermanente) corelate cu cerinţele minime impuse de perioadele de interdicţie în aplicarea îngrăşămintelor. (2) Orice document de evidenţă al exploataţiei, din categoria celor prevăzute la alin. (1) se păstrează o

perioadă de 5 ani de la ultima înregistrare efectuată în document.

Art. 15 - Monitorizarea programului de acţiune (1) Evaluarea rezultatelor privind implementarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole se realiză la fiecare 4 ani. Indicatorii de monitorizare şi evaluare, cuantifică eficienţa măsurilor prevăzute în programul de acţiune şi sunt stabiliţi având în vedere cerinţele de raportare ale Comisiei Europene. (2) Activitatea de monitorizare aefectelor Programului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole va fi realizată de Administraţia Naţională „Apele Române” prin Administraţiile bazinale de apă, în ceea ce priveşte starea surselor de apă şi de Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului - ICPA Bucureşti, cu sprijinul Oficiilor de studii pedologice şi agrochimice judeţene, în privinţa aspectelor agricole. Art. 16 - Controlul aplicării programului de acţiune (1) Controlul respectării programului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole vizează cel puţin următorii indicatori: a) respectarea perioadei de interdicţie în aplicarea pe teren a îngrăşămintelor; b) capacitatea de stocare a gunoiului de grajd pe platforme individuale sau comunale; c) depozitarea gunoiului de grajd în câmp şi gestiunea efluenţilor de siloz; d) utilizarea îngrăşămintelor pe terenuri în pantă şi acoperirea cu culturi agricole în timpul iernii a terenurilor în pantă; e) restricţii privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenuri saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite cu zăpadă; f) aplicarea îngrăşămintelor pe terenuri adiacente cursurilor de apă sau în vecinătatea captărilor de apă potabilă (zone de protecţie şi fâşii de protecţie); g) respectarea limitei maxime de azot/h a/an pentru aplicarea îngrăşămintelor organice de origine animală, precum şi a standardelor privind cantităţile maxime de îngrăşăminte cu azot - planul de fertilizare; h) rotaţia culturilor pentru limitarea pierderilor de azot către corpurile de apă subterană sau de suprafaţă; i) aplicarea îngrăşămintelor minerale şi organice cu azot pe pajişti permanente (păşuni şi fâneţe); j) acoperirea solului cu vegetaţie în perioada de iama (menţinerea unei cantităţi minime de vegetaţie care să acopere terenul în perioadele ploioase, cu zăpadă sau cu îngheţ);

k) delimitarea grafică a suprafeţelor de teren agricol reprezentând fâşii de protecţie pentru apele de suprafaţă şi sursele de captare a apei potabile la nivelul exploataţiei (extras din harta perimetrelor fâşiilor de protecţie la nivelul localităţii, adiacente cursurilor de apă); 1) existenţa şi completarea Ia zi a documentelor de evidenţă ale exploataţiei agricole; m) existenţa şi aplicarea unui plan de acţiune local, conform prevederilor art. 2 alin. (2) din Decizia de aprobare a prezentului program. (2) Se recomandă ca în localităţile în care există alimentare centralizată cu apă să se construiască sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate. (3) Garda Naţională de Mediu, prin Comisariatele judeţene şi Direcţiile pentru Agricultură judeţene controlează modul de aplicare a Programului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole şi raportează anual Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, respectiv Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, stadiul implementării acestui program.

Art. 17 - Informarea şi instruirea fermierilor Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin structurile din subordine, elaborează şi pun în aplicare, în colaborare cu Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului - ICPA Bucureşti şi Camerele agricole judeţene, un program de acţiune pentru informarea, instruirea şi consilierea fermierilor şi autorităţilor administraţiei publice locale în scopul promovării şi aplicării Codului de bune practici agricole şi a Programului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. Art. 18 - Dispoziţii finale (1) Prezentul program de acţiune se aplică o perioadă de 4 ani, începând cu data intrării în vigoare. (2) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în colaborare cu Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului - ICPA Bucureşti, asigură actualizarea Planului de management al nutrienţilor. (3) Oficiile de studii pedologice şi agrochimice judeţene efectuează studiile agrochimice necesare actualizării Planului de management al nutrienţilor, conform cerinţelor programului de acţiune. (4) Finanţarea activităţilor privind implementarea Programului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, care revin Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi ICPA Bucureşti se face din bugetul celor două ministere şi din alte surse atrase de acestea, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.

ANGAJĂRI

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

mica publicitate

Concentrează-te mai bine la sarcinile pe care ţi le-ai asumat pentru că există în preajma ta persoane care îţi distrag atenţia şi din cauza lor poţi greşi.

SC AREX IMPEX SRL, str. General V. Milea, nr. 23, angajează vânzătoare la alimentară. Detalii la sediul unităţii.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Bar Ariana Petroşani angajează barman (fete, băieţi). Relaţii la telefon 0766.301556

Ai senzaţia că orice ai face, nu înaintezi mai deloc în acţiunea la care îţi aduci contribuţia, dar problema e la ceilalţi, nu la tine.

Angajez bucătăreasă pentru sezonul de iarnă la munte. Relaţii la telefon 0720.826145

ÎNCHIRIERI

Călătoriile acestei zile nu-şi ating scopurile, ci te vei trezi peste câteva zile în faţa unei noi deplasări, pentru a rezolva ceea ce azi nu merge bine.

mica publicitate

Închiriez spaţiu comercial (comerţ, producţie, depozitare) zona Livezeni. Relaţii la telefon 0751.199100 Închiriez hală producție plus birouri (total 400 mp - str. Jieț, zona Petrila Sud), spațiu birouri zona Pieței Centrale Petroșani (parter) și apartament 2 camere în aceeași zonă. Relații la telefon 0761.195971

Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66. Relaţii la telefon 0744.825125

SERVICII

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

mica publicitate

Efectuez transport marfă în județ și în țară cu Dacia Papuc, 1,5 tone. Relații la telefon 0727.386358, Vulcan

Rac (22 Iun - 22 Iul)

LICITAŢII

mica publicitate

INSOLVENT CONSULT SPRL lichidator judiciar al SC ATOMIS INTERNATIONAL PROD SRL organizează licitaţie publică în data de 04.12.2014, ora 12:00, la sediul lichidatorului din Deva, str. M. Eminescu, nr. 11, ap. 2, pentru vânzarea următoarelor imobile: - Hală + Grup Administrativ, situat în Petroşani, str. Cărbunelui, nr. 2, jud. HD, înscris în C.F. nr. 61213, Petroşani, nr. cad: 140, la preţul de pornire de 409.200 lei + TVA - Teren + Construcţii (Depozit Unio), situat în Petroşani, str. Coastei, nr. 5, jud. HD, fiind înscris în C.F. nr. 61214 Petroşani, la preţul de pornire de 422.400 lei - Garsonieră, situată în Petroşani, str. Unirii, bl. 6, sc 1, parter, ap 1, jud. HD, înscrisă în C.F. nr. 60780-C1-U6 Petroşani, la preţul de pornire de 52.000 lei - Casă + Anexe, situată în Deva, str. 16 Februarie, nr. 21, jud. Hunedoara, înscrisă în C.F. nr. 63012 Deva, la preţul de pornire de 236.000 lei + TVA - Teren + Platformă Balastată, situat în Petroşani, zona Telescaun Parâng, jud. HD, înscris în C.F. nr. 61216 Petroşani, la preţul de pornire de 471.300 lei + TVA - Chioşc, situat în Petroşani, în incinta Stadionului Jiul Petroşani, jud. HD, la preţul de pornire de 33.840 lei. Garanţia de participare la licitaţie este de 10% din preţul de pornire. Caietul de sarcini şi orice informaţii sunt la dispoziţia eventualilor cumpărători la tel. 0254.226006 sau 0785.285456.

IMOBILIARE Valabil pentru vineri - 28 noiembrie 2014

Vând gospodărie ireproşabilă, Bratovoieşti - Dolj. Telefon 0762.603437

Vând garsonieră amenajată, confort I, plus boxă, zona Universităţii. Preţ negociabil. Relaţii la telefon 0724.501755 De vânzare/ închiriere în condiţii avantajoase spaţiu comercial situat în Vulcan, b-dul M. Viteazul, nr. 26 (fostul Orient). Relaţii la telefon 0762.257696

vineri, 21 noiembrie 2014

www.zvj.ro

PUBLICITATE

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Ai grijă cum îţi exerciţi autoritatea proverbială asupra altor persoane, mai ales asupra celor mai sensibili din fire care pot înţelege greşit dorinţa ta de a te impune: ca pe un atac la persoană.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Te simţi bine peste tot pe unde treci şi eşti primit cu braţele deschise şi căldură de către cei pe care-i întâlneşti. Te simţi ca acasă, ca între prieteni, şi din discuţiile care se leagă în aceste spaţii, ai multe de învăţat şi de aflat.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Nu numai tu resimţi blocajul de acum, ci pare să fie un moment trist pentru mai multă lume, iar senzaţia de eşec vă copleşeşte pe

toţi.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Nimic nu poate fi mai frustrant pentru o fire puternică aşa ca tine decât să nu aibă asupra cui să-şi exercite superioritatea.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

mica publicitate

Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 8.500 euro. Telefon 0725.065800

Un loc în care altadată te simţeai ca între prieteni, parcă s-a întors complet pe dos şi nu te mai poţi înţelege cu nimeni. Adio bună comunicare, căci, dintr-o dată, din amici deveniţi duşmani.

pus.

Primeşti un răspuns cu tentă oficială care îţi taie orice elan. E ca o uşă trântită în nas, ca un refuz categoric ce nu-ţi mai permite să mergi mai departe spre ce ţi-ai pro-

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Vezi cu ochii tăi cum se destramă un vis pe care l-ai construit din atâtea speranţe, dar se pare că te-ai lăsat păcălit de iluzii frumoase care nu ar fi dus niciodată la un rezultat palpabil.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Inima ta bate mai tare atrasă de o pasiune nouă. Că e şansa unei noi iubiri sau doar ocazia de a repurta o victorie în faţa unui inamic, te simţi bine în pielea ta şi orgoliul tău este măgulit.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Eşti încă blocat într-o amintire urâtă de demult pe care o tot duci cu tine ca pe o povară. Ceva revine acum din nou în prim plan.

HOROSCOP

CMYK

POLITICĂ

Laurenţiu Nistor spune că

PSD Hunedoara nu a câştigat la o puţă de furnică, ci „la un picioruş de furnică!”. Puţă sau picioruş, tot furnică rămâne… Liderul PSD Hunedoara, deputatul Laurenţiu Nistor, a ieşit, ieri, la rampă, transmiţând primele concluzii legate de alegerile din 16 noiembrie. Una din concluzii este aceea că social-democraţii ar fi câştigat. ZVJ şi electoralele

Primul mesaj transmis de liderul PSD Hunedoara a fost acela de mulţumire. „La nivelul judeţului Hunedoara, rezultatul ne puteam aştepta să fie cu 5-6 procente mai mare. V-am spus că în turul doi ne aşteptam să luăm de la 56 de procente în sus. N-a fost să fie aşa. Electoratul a hotărât să fie mai puţin.

Dar suntem mulţumiţi, mai ales că suntem singurul judeţ din Transilvania, Ardeal, Banat, cum vreţi să spuneţi, care am câştigat la un picior de furnică, am văzut frumos scris azi (joi, n.r.) într-un ziar, dar eu nu pot să-mi permit să pronunţ cum a scris acel jurnalist - e vorba de Ziarul Văii Jiului, asta putem spune noi, n.r. -, dar am câştigat. Şi picioruşul de furnică este bun, când câştigi. Este rău când, chiar la un picioruş de furnică, pierzi. Ca atare, punem spune că toţi ne-am făcut datoria”, a spus Laurenţiu Nistor.

„Din 399.542 de mii de alegători înscrişi pe listele permanente au fost prezenţi 249.496, deci un procent de 62,44 la sută. Un procent cu care judeţul Hunedoara n-a mai fost obişnuit de mult. Este foarte bine că electoratul judeţului Hunedoara a înţeles că are dreptul să voteze, are dreptul să gândească liber şi are dreptul să-şi decidă soarta. Mulţumesc tuturor cetăţenilor judeţului Hunedoara pentru că au participat la vot, indiferent pentru ce parte şi-au exprimat opţiunea de vot. Votul este suveran şi hotărâtor. Poporul a hotărât, politicienii trebuie să se conformeze şi să trecem mai departe la treabă”, a declarat Laurenţiu Nistor.

Laurenţiu Nistor: „Poporul a decis, politicienii trebuie să se adapteze la noua structură, personal îi doresc noului preşedinte ales succes în activitate şi să reprezinte cu succes România”.

câştigat ei cu 50,9 la sută”. Liderul PSD a refuzat să spună despre cine e vorba: „O să vină primarii şi o să vă spună. Eu nu vreau să bag vrajbă între primari, preot şi cetăţean sau între cetăţean şi preot”. Păi, să nu fi aflat PSD decât acum că puterea (şi electorală) a lui Dumnezeu a mare?!

Luminile electorale ale Petroşaniului

„Preoţii sunt de vină”

În mod ciudat, Laurenţiu Nistor a încercat să dea vina, pentru rezultatul slab din unele localităţi, nu pe activiştii PSD, ci pe... preoţi. Liderul PSD spune că ar fi fost preoţi (ortodocşi! - n.r.) care umblau, ca procurii DNA prin satele Olteniei, cu Biblia în mână, cerând oamenilor să îl voteze pe Klaus Iohannis. „Au fost patru asemenea preoţi pe care i-am depistat în judeţul Hunedoara, care au umblat din casă în casă şi, chiar unde avem un primar foarte bun, au

Mai mult, Laurenţiu Nistor spune că oamenii partidului au denunţat turismul electoral, nu numai unde au pierdut (comuna Şoimuş şi municipiul Hunedoara - n.r.), ci chiar acolo unde au câştigat cu o diferenţă foarte mare. „La municipiul Petroşani, au vrut să vadă biserici iluminate noaptea şi au venit 878 de oameni pe liste suplimentare, iar după ce au vizitat bisericile bine iluminate, autocarele s-au oprit la OMV, şi au luat ceva senvişuri de drum, sau altceva, după care s-au îndreptat spre Gorj... şi acest lucru l-am dat la 112 şi la Gorj, cum că vor avea musafiri...”, a mai explicat Nistor. Ei, şi? S-a constatat de organele abilitate că în autocarul care a oprit la OMV, reclamat de o traseistă… politică, erau chiar pelerini religioşi. Că legea electorală nu a interzis pelerinajul religios…

Haţeg

Mihaela PETROŞAN

Hoţ la 75 de ani

Se pare că meseria de hoţ nu are limită de vârstă, astfel încât şi bătrânei simpatici din preajma noastră se pot dovedi abili infractori.

Aşa se face că poliţiştii din cadrul Formaţiunii de Investigaţii Criminale Haţeg efectuează cercetări faţă de un bărbat în vârstă de 75 ani, din judeţul Mureş, cu privire la care au stabilit că, miercuri, a pătruns în una din secţiile Spitalului Orăşenesc Haţeg şi a sustras din geanta unei asistente medicale un portofel ce conţinea suma de 100 de lei. Pe numele celui în cauză s-a întocmit un dosar de cercetare penală pentru săvârşirea infracţiunii de furt. Mihaela PETROŞAN

facebook.com/ziarulvaiijiului

Uricani 2014 www.orasuluricani.ro

NOIEMBRIE 2014 4 pagini

Se difuzează

GRATUIT împreună cu Ziarul Văii Jiului

Conţine hotărâri adoptate de Consiliul Local al oraşului Uricani

HOTĂRÂREA NR. 101/2013

privind aprobarea Planului local de acţiune pentru proiecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole Consiliul Local al Oraşului Uricani, Jud. Hunedoara; Analizând nota de fundamentare întocmită de Primarul Oraşului Uricani prin care se propune Consiliul Local al Oraşului Uricani să aprobe Planul local de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, văzând rapoartele de avizare ale comisiilor de specialitate ale consiliului local şi referatul compartimentului de resort al primăriei; În temeiul prevederilor art. 36, alin. 1 şi 2, lit. “b” şi alin. 4, lit. “e” şi “f” precum şi ale art. 45, alin. 1 şi art. 115, alin. 1, lit. “b” din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, HOTĂRĂŞTE: ART. 1. Se aprobă Planul local de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, prezentat în anexa care face parte integrantă din hotărâre. ART. 2. Prezenta hotărâre se comunică Instituţiei Prefectului Judeţul Hunedoara, Primarului Oraşului Uricani, Compartimentului U.A.T. şi protecţia mediului şi presei. Uricani, la 28.11.2013 Preşedinte de şedinţă, Contrasemnează Pavel Dreghici Vasile Secretar, Flori Nelu-Dănuţ

ANEXA

PROGRAM DE ACŢIUNE pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole

Art. 1 - Domeniul de aplicare (1) Programul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, denumit în continuare „programul de acţiune” pune în aplicare măsurile prevăzute în Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (4) şi anexa nr. 14 din Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2000, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Programul de acţiune stabileşte responsabilităţi specifice unor structuri care funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi a Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, precum şi autorităţilor administraţiei publice locale cu privire la aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2000, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Prevederile programului de acţiune sunt obligatorii pentru toţi fermierii care deţin sau administrează exploataţii agricole şi pentru autorităţile administraţiei publice locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe teritoriul cărora există exploataţii agricole. Art. 2 - Definiţii (1) În sensul prezentului program de acţiune, se aplică definiţie prevăzute la art. 2 din Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, aprobat prin HG nr. 964/2000, cu modificările şi completările ulterioare, definiţiile din Anexa nr. 1 la Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi definiţiile din Codul de bune practici agricole pentru proiecţia

apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole în vigoare. (2) De asemenea, se aplică următoarele definiţii: a) cerinţele culturii - cantitatea de îngrăşăminte cu azot necesară formării producţiei principale şi secundare; b) compus cu azot - orice substanţă conţinând azot, alta decât azot gazos molecular; c) cultura de acoperire - cultură semănată în scopul consumului de azot din sol şi de prevenire a eroziunii solului şi care nu se recoltează; d) culturi de toamnă - culturi semănate în intervalul august octombrie, prin metoda clasică sau direct în mirişte; e) dejecţii lichide (tulbureală) - îngrăşământ organic care constă dintr-un amestec de dejecţii animale, lichide şi solide cu apă de ploaie sau de canal, iar în unele cazuri şi cu o cantitate mică de paie tocate, praf de turbă, rumeguş şi resturi furajere provenite din hrana animalelor; f) efluenţi de silozuri - lichide care se scurg din furajele conservate prin procese de însilozare în instalaţii speciale numite silozuri; g) exploataţie agricolă - unităţi de producţie (ferme agricole comerciale sau familiale) şi gospodării individuale a căror activitate de bază este cultivarea terenului agricol şi/sau creşterea animalelor; h) fermier - persoană fizică sau juridică sau un grup de persoane fizice sau juridice care desfăşoară o activitate agricolă, indiferent de statutul juridic pe care grupul şi membrii săi îl deţin în temeiul dreptului naţional; i) fâşii de protecţie - suprafeţe de teren înierbate, împădurite sau cultivate cu plante graminee sau leguminoase perene, situate în vecinătatea apelor de suprafaţă sau a captărilor de apă, care este interzisă utilizarea fertilizanţi lor de orice fel şi a pesticidelor; j) gunoi de grajd - produs rezidual de excreţie (dejecţii solide şi lichide) de la şeptel în amestec cu aşternutul de la animale, resturi de hrană şi apă; k) îngrăşământ cu azot - orice substanţă care conţine un compus cu azot şi care este administrat pe/în sol pentru a intensifica creşterea plantelor; l) îngrăşământ chimic - produs de sinteza, care conţine unul sau mai multe elemente chimice printre care şi azot (N), obţinut printr-un proces industrial; m) îngrăşământ organic – îngrăşământ care conţine substanţe organice şi minerale provenite din dejecţiile animale, staţii de epurare sau din materiale vegetale. Îngrăşămintele organice pot fi de consistenţă solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite stadii de fermentare; n) pajişti permanente - suprafeţe agricole de păşuni şi fâneţe, naturale sau cultivate, folosite pentru producţia de iarbă sau alte plante erbacee furajere, care nu au fost incluse timp de cel puţin cinci ani în sistemul de rotaţie a culturilor şi care sunt utilizate pentru păşunatul animalelor şi producerea de furaje, cu respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu; o) resturi vegetale - partea de materii vegetale rămasă neutilizată sau neconsumată în procesul de producţie din exploataţii agricole sau din gospodării individuale; p) şeptel - toate animalele domestice ţinute sau crescute pentru folosinţă sau producţie; q) teren agricol - orice suprafaţă de teren arabil, pajişti permanente (păşuni şi fâneţe) sau culturi permanente (plantaţii viticole/pomicole/hamei etc.); r) teren înierbat - suprafeţe de teren, altele decât pajişti permanente pe care vegetaţia predominantă este constituită din plante erbacee naturale sau cultivate;

s) unitate vită mare (UVM) - unitate de măsura standard stabilită pentru echivalarea diferitelor specii de animale, pe baza cerinţelor nutriţionale şi a cantităţii de dejecţii produse de acestea prin raportarea la cerinţele nutriţionale şi dejecţiile produse de unul sau mai multe animale cumulând 500 kg greutate vie (echivalentul unei vaci). Art. 3 - Perioade de interdicţie în aplicarea îngrăşămintelor pe terenul agricol (1) Aplicarea îngrăşămintelor organice şi/sau minerale este interzisă în perioadele în care cerinţele culturii agricole faţă de nutrienţi sunt reduse (intervalul de timp în care temperatura medie a aerului este de sub) sau când riscul de percolare/ scurgere la suprafaţă este mare. (2) În condiţiile pedoclimatice ale României perioadele cu risc mare de percolare sau scurgere din intervalul rece (toamnaprimăvara) sunt incluse în intervalul de timp în care temperatura medie a aerului se afla sub 50 C. Generalizări bazate pe datele climatice multianuale, precum şi pe calendarul agricol tradiţional au condus la următoarele date pentru începutul şi sfârşitul perioadei de interdicţie în aplicarea îngrăşămintelor, diferenţiate în funcţie de utilizarea terenului (arabil, păşuni), tipul de culturi (culturi de toamnă, primăvară) şi tipul de îngrăşământ (mineral, organic solid si organic lichid) - tabelele 3.1 şi 3.2.

Art. 4 - Depozitarea gunoiului de grajd şi a efluenţilor de siloz (1) Dejecţiile animalelor din fermă (gunoiul de grajd) se depozitează temporar în spaţii special amenajate (platforme şi bazine de colectare impermeabile). (2) Spaţiile pentru stocarea gunoiului de grajd trebuie să aibă capacitatea dejecţiilor pentru un interval de timp cu o lună mai mare decât perioada de inter aplicarea îngrăşămintelor organice pe teren. Capacitatea de stocare trebuie calculată în funcţie de specia de animale şi sistemul de creştere, având in vedere acoperirea unei perioade de stocare de 6,5 luni pentru dejecţii fluide (amestec solide şi lichide) şi de 5,5 luni pentru dejecţiile solide. (3) Depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd din fermele care nu necesită acord de mediu (a căror mărime este de până la 100 UVM) se poate face în depozite individuale sau în platforme comunale. Pentru fermele de peste 100 UVM depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd se face în conformitate cu cerinţele acordului/avizului de mediu eliberat pentru ferma respectivă. (4) În funcţie de condiţiile locale specifice, autorităţile administraţiei publice locale trebuie să decidă asupra sistemului de stocare a gunoiului de grajd din unitatea administrativ-teritonală (sistem comunal, sistem individual sau o combinaţie a celor două sisteme). (5) Amplasarea şi dimensionarea spaţiilor de depozitare a gunoiului de grajd (platforme comunale sau sisteme individuale) se face cu respectarea următoarelor norme specifice: a) nu se amplasează spaţii pentru depozitarea gunoiului de grajd în zone cu risc de inundaţie, în zone cu apă freatică la mică adâncime (mai puţin de 2 m), în zone cu precipitaţii excesive sau în apropierea pădurilor, deoarece amoniacul degajat în atmosferă este toxic pentru arbori, în special pentru speciile răşinoase; b) nu se amplasează platforme individuale pentru depozitarea

URICANI 2014

www.orasuluricani.ro

vineri, 21 noiembrie 2014 fie înconjurate de un strat de paie; g) deoarece gunoiul care provine de la păsări are un conţinut ridicat de nutrienţi - în special fosfor - iar scurgerile de efluenţi din astfel de depozite au un potenţial de poluare ridicat, se recomandă acoperirea acestor depozite temporare cu o folie impermeabilă, bine ancorată de sol sau cu un strat de paie/coceni de 0,4 - 0,5 m grosime. Acoperirea trebuie realizată în cel mult 24 de ore după realizarea depozitului; h) este interzisă realizarea grămezilor temporare de gunoi pe terenuri inundabile.

gunoiului de grajd la o distanţă mai mică de 50 m faţă de locuinţe şi sursele de apă potabilă. în cazul în care nu este posibilă respectarea acestei distanţe, se va amplasa la cel mai depărtat punct în aval de sursa de apă; c) distanţa faţă de cursurile de apă la care pot fi amplasate spaţii pentru depozitarea gunoiului de grajd trebuie să fie de minimum 100 m faţă de zona de protecţie a cursului de apă definită prin Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare; d) dimensiunea platformelor pentru stocarea gunoiului de grajd se stabileşte în funcţie de cantitatea de gunoi; e) gunoiului de grajd va fi depozitat pe o grosime maximă de aproximativ 1,5-2 m, ceea ce înseamnă că pentru fiecare mc de gunoi trebuie prevăzută o suprafaţă netă de 0,5-0,75 mp; f) suprafaţa totală pentru stocarea gunoiului de grajd trebuie să fie de 1,5-2 ori mai mare decât suprafaţa netă, luând în calcul şi suprafaţa necesară pentru mutarea grămezilor de material (remaniere) în timpul procesului de compostare; g) pentru estimarea spaţiului necesar în funcţie de numărul de animale, se utilizează următoarele valori privind producţia zilnică de gunoi (inclusiv aşternutul) pe cap de animal şi volumul lunar al gunoiului care trebuie stocat pe cap de animal (tabelele 4.1 - 4.5); h) pentru calculul volumului de gunoi de grajd, după numărul de animale în echivalent UVM, se vor utiliza coeficienţii medii de conversie prevăzuţi în tabelul 4.6.

(6) Depozitarea gunoiului de grajd în câmp Depozitarea temporară a gunoiului de grajd în câmp trebuie apreciată ca o situaţie de excepţie şi nu ca o practică obişnuită. In cazul depozitării în câmp (pe terenul agricol) a gunoiul de grajd trebuie respectate următoarele cerinţe: a) gunoiul de grajd se va depozita numai pe terenul agricol pe care urmează să fie împrăştiat b) cantitatea de gunoi depozitată nu poate depăşi cantitatea maximă de gunoi de grajd aplicată pe suprafaţa de teren în cauză, calculată pe baza standardelor privind cantităţile de îngrăşăminte cu azot ce pot fi aplicate pe teren, conform prevederilor art. 10; d) depozitele temporare de gunoi de grajd vor fi amplasate în fiecare an în locaţii diferite; e) depozitele temporare de gunoi de grajd se vor amplasa în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare şi ale HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, cu modificările şi completările ulterioare; f) la baza depozitului temporar de gunoi de grajd trebuie să fie amplasată o folie impermeabilă peste care să fie pus un pat de paie sau alte materii organice, în mod deosebit în cazul în care gunoiul de grajd prezintă un grad ridicat de umiditate. Laturile depozitului, în special cele situate în josul pantei, să

(7) Gestiunea efluenţilor de siloz Efluentul provenit de la culturile însilozate este unul din cei mai concentraţi şi nocivi poluanţi din fermă. Pătrunderea, chiar în cantităţi mici, în cursurile de apă, poate provoca incidente grave de poluare şi în special moartea peştilor. Cantitatea maximă de efluent de siloz se produce în primele două zile de depozitare. Măsurile care trebuiesc respectate în spaţiile de însilozare a furajelor verzi sunt: a) însilozarea furajelor la un conţinut de materie uscată de peste 25% şi căptuşirea bazei silozului cu un strat de paie pentru absorbţia efluenţilor formaţi; b) silozurile trebuie astfel proiectate şi construite încât să asigure protecţie contra infiltraţiilor de efluenţi; să fie acoperite pentru a nu pătrunde apă de precipitaţii; să fie realizare pe o podea impermeabilă, uşor înclinată (panta de 2%) care asigură scurgerea efluenţilor de siloz în tancuri (bazine) subterane de stocare, de capacitate corespunzătoare şi rezistente Ia coroziune acidă; c) pentru silozurile cu o capacitate mai mică de 1.500 mc tancul de stocare a efluentului trebuie să aibă o capacitate minimă de 3 mc la fiecare 150 mc din capacitatea silozului. în perioadele de scurgere maximă a efluentului tancul trebuie golit zilnic; d) pentru silozurile cu o capacitate mai mare de 1.500 mc tancul de stocare trebuie să aibă o capacitate minimă de 30 mc plus 1 mc pentru fiecare 150 mc din capacitatea de însilozare; e) silozul şi tancul de stocare a efluentului trebuie amplasate la o distanţă de minim 10 m de cursurile de apă pentru a preveni o poluare accidentală; f) înainte de a proceda la o nouă însilozare, trebuie executate lucrări de întreţinere pentru a asigura etanşeitatea silozului; g) alte obligaţii ale fermierilor cu privire la gestiunea efluenţilor de siloz: - să nu supraîncarce silozul deoarece podeaua acestuia ar putea ceda, apărând crăpături prin care efluentul de siloz să se scurgă necontrolat; - când este nevoie să pompeze efluentul colectat în bazinul subteran într-un bazin suprateran de capacitate mai mare în care să fie stocat efluentul singur sau în amestec cu tulbureala colectată de la animale. Cât timp furajele rămân însilozate, efluenţii şi apa de precipitaţii de pe acoperişul silozului trebuie colectate şi depozitate corespunzător; - să monitorizeze cu atenţie nivelul efluentului din tanc şi să golească tancul la intervale de timp regulate. Să nu lase ca tancul să se umple peste nivelul maxim şi să verifice canalele de colectare a efluentului încât să nu fie blocate; h) în cazul însilozării furajelor verzi în baloţi închişi ermetic, fermierii respectă următoarele norme: - să depoziteze baloţii la cel puţin 10 m faţă de cursurile de apă; - să deschidă/îndepărteze învelişul baloţilor la cel puţin 10 m faţă de cursurile de apă - să baloteze furajele la un conţinut de substanţă uscată de peste 25% pentru a mai bună conservare a furajelor şi la minimizarea producerii de efluenţi; - să colecteze scurgerile de efluenţi care provin de la baloţii depozitaţi pe suprafaţa fermei, - să verifice ca scurgerile de efluenţi din baloţi, după îndepărtarea învelişului acestora, să nu ajungă în sisteme de drenaj sau cursuri de apă. Art. 5 - Utilizarea îngrăşămintelor pe terenuri în pantă (1) Pe terenurile în pantă există un risc crescut al pierderilor de azot prin scurgeri la suprafaţă, care depind de o serie de factori cum ar fi: panta terenului, caracteristicile solului (în special permeabilitatea pentru apă), sistemul de cultivare, amenajările antierozionale şi în mod deosebit cantitatea de precipitaţii. Riscul este maxim când îngrăşămintele sunt

vineri, 21 noiembrie 2014 aplicate superficial şi urmează o perioadă cu precipitaţii abundente. (2) în cazul aplicării îngrăşămintelor pe terenuri în pantă se respectă următoarele măsuri: a) îngrăşămintele se încorporează în sol ţinând cont de prognozele meteorologice (nu se aplică îngrăşăminte, mai ales dejecţii lichide, când sunt prognozate precipitaţii intense); b) pe terenurile arabile cu pante cuprinse între 2 şi 8% se recomandă menţinerea procentului culturilor de toamnă şi/sau culturilor de acoperire la peste 20% din suprafaţa arabilă a fermei încadrată în această categorie de pantă. c) pe terenurile arabile cu pante între 8-15% procentul culturilor de toamnă şi/sau culturilor de acoperire trebuie să fie de minim 25% din suprafaţa arabilă a fermei încadrată în această categorie de pantă. Pe aceste terenuri se recomandă aplicarea îngrăşămintelor prin încorporare în sol în cel mult 24 de ore; d) pe terenurile cu pante mai mari de 15% este obligatorie menţinerea ponderii culturilor de toamnă şi/sau culturilor de acoperire la peste 30% din suprafaţa arabilă a fermei încadrată în această categorie de panta. Pe aceste terenuri, aplicarea îngrăşămintelor se realizează numai prin încorporare în sol imediat după aplicare (nu mai târziu de 24 ore). (3) Măsuri suplimentare privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenuri în pantă: a) zonele destinate trecerii maşinilor agricole pentru efectuarea tratamentelor chimice, chiar în cazul culturilor neprăşitoare, vor fi deschise numai după răsărirea plantelor. Dacă acest lucru nu este posibil, datorită sistemul ui/tipul ui de cultură, în spatele roţilor maşinilor agricole se recomandă un sistem de afânare superficială, care să contribuie la reducerea compactării zonei respective şi astfel a riscului erozional şi de scurgere a nitraţilor; c) atunci când se foloseşte plugul reversibil şi se efectuează arătura perpendicular pe pantă se recomandă ca întoarcerea brazdei să se efectueze spre amonte pentru a reduce eroziunea şi deplasarea (alunecarea) lentă a solului; d) semănatul şi cultivarea plantelor, ca şi toate celelalte lucrări agricole pe terenurile în pantă, se recomandă să fie efectuate doar pe curbele de nivel. Art. 6 - Restricţii privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenuri saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite cu zăpadă (1) În majoritatea regiunilor din România în perioada iernii (3-5 luni) solurile sunt periodic îngheţate sau acoperite cu zăpadă. în consecinţă este interzisă aplicarea îngrăşămintelor organice de natura animală pe solurile saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite cu zăpadă ca urmare a riscului mare de percolare sau scurgere a nitraţilor către apele freatice sau de suprafaţă, în plus, aplicarea îngrăşămintelor (minerale sau organice) pe terenurile saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite de zăpadă nu este eficientă pentru culturile vegetale. (2) Pe soluri periodic saturate cu apă sau în zone inundabile, trebuie ales momentul de aplicare a îngrăşămintelor atunci când solul are o umiditate corespunzătoare capacităţii de câmp, evitându-se astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare şi cu scurgerile, precum şi pierderile prin denitrificare sub formă de azot elementar sau oxizi de azot. (3) În zonele inundabile este interzisă depozitarea temporară a gunoiului de grajd. (4) Pentru culturile de orez, fertilizarea se realizează folosind îngrăşăminte pe bază de amoniacal sau amidic, care trebuie aplicat cu 2 -3 zile înainte de inundarea terenului permite azotului amidic să se transforme pe cale enzimatică în azot amoniacal, formând sol prin schimb ionic. Art. 7 - Aplicarea îngrăşămintelor pe terenuri adiacente cursurilor de apă sau în vecinătatea captărilor de apă potabilă (1) Pe terenurile agricole situate în vecinătatea zonelor de protecţie a apelor de suprafaţă definite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, se înfiinţează fâşii de protecţie pe care este interzisă aplicarea îngrăşămintelor chimice şi organice, astfel: a) zone de protecţie - în conformitate cu art. 40 şi anexa 2 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în lungul cursurilor de apă se instituie zone de protecţie în care este interzisă desfăşurarea activităţilor agricole. Lăţimea zonelor de protecţie este stabilită în funcţie de lăţimea cursului de apă, tipul şi destinaţia resursei de apă sau amenajării hidrotehnice, după cum urmează: • Lăţimea zonei de protecţie în lungul cursurilor de apă regularizate: - 2 m pentru cursurile de apă regularizate a căror lăţime este

www.orasuluricani.ro sub 10 m; - 3 m pentru cursurile de apă regularizate a căror lăţime este cuprinsă între 10-50 m; - 5 m pentru cursurile de apă regularizate a căror lăţime este de peste 51 m - distanţa dig-mal pentru cursurile de apă îndiguite, dacă această distanţă este mai mică de 50 m. • Lăţimea zonei de protecţie în lungul cursurilor de apă neregularizate: - 5 m pentru cursurile de apă a căror lăţime este sub 10 m; - 15 m pentru cursurile de apă a căror lăţime este cuprinsă între 10-50 m; - 20 m pentru cursurile de apă a căror lăţime este de peste 51 m. • Lăţimea zonei de protecţie în jurul lacurilor naturale, indiferent de mărime: 5 m la care se adaugă, după caz, zona de protecţie sanitară cu regim sever, zona de protecţie sanitară cu regim de restricţii, perimetre de protecţie hidrogeologică în jurul surselor de alimentare cu apă potabilă, a surselor de ape minerale sau a lacurilor terapeutice, în conformitate cu prevederile art. 5 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulteriore şi ale HG nr. 930/2005, cu modificările şi completările ulteriore; • Lăţimea zonei de protecţie în jurul lacurilor de acumulare: între nivelul normal de retenţie şi cota coronamentului. • Lăţimea zonei de protecţie de-a lungul digurilor: 4 m spre interiorul incintei. • Lăţimea zonei de protecţie de-a lungul canalelor de derivaţie de debite: 3 m. • Baraje şi lucrări anexe la baraje: - baraje de pământ, anrocamente, beton sau alte materiale 20 m în jurul acestora; - instalaţii de determinare a calităţii apei, construcţii şi instalaţii hidrometrice - 2 m în jurul acestora; - borne de microtriangulaţie, foraje de drenaj, foraje hidrogeologice, aparate de măsurarea debitelor – 1 m în jurul acestora. • Lăţimea zonei de protecţie la forajele hidrogeologice din reţeaua naţională de observaţii şi măsurători -1,5 m în jurul acestora. Zonele de protecţie se măsoară pentru cursurile de apă de Ia limita albiei minore, pentru lacurile naturale de la nivelul mediu şi pentru lacurile artificiale de la nivelul normal de retenţie. b) fâşii de protecţie - benzi înierbate adiacente zonelor de proiecţie stabilite prin Legea apelor în care este interzisă aplicarea îngrăşămintelor chimice şi organice. Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie variază în funcţie de panta terenului, astfel: - 1 m pentru terenurile cu panta de până la 12%; - 3 m pentru terenurile cu panta peste 12%. Lăţimea fâşiilor de protecţie se consideră în amonte de limita blocului fizic adiacent zonei de protecţie stabilită prin Legea Apelor (de la limita blocului fizic spre interiorul acestuia). Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă. (2) Este interzisă utilizarea îngrăşămintelor de orice fel în zonele de protecţie instituite în jurul lucrărilor de captare, a construcţiilor şi instalaţiilor destinate alimentării cu apă surselor de apă potabilă destinate îmbutelierii, a surselor de ape minerale utilizate pentru internă sau pentru îmbuteliere, precum şi a lacurilor şi nămolurilor terapeutice, în conformitate cu prevederile HG nr. 930/2005, cu modificările şi completările ulteriore. Art. 8 - Norme privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenul agricol (1) Perioadele optime de aplicare a îngrăşămintelor azotoase sunt perioadele în care cerinţele culturii pentru azot sunt cele mai crescute, asigurând astfel o eficienţă maximă a acestui nutrient, dar şi o reducere a cantităţii de azot eliberate în mediu, respectiv a riscului de poluare a apelor prin infiltrare în sol sau prin scurgeri de suprafaţă. Perioadele optime de aplicare a îngrăşămintelor azotoase sunt date şi de condiţiile climatice caracteristice zonei, precum şi de forma chimică în care se găseşte azotul din îngrăşământ, astfel: a) dacă dozele de azot mineral sunt ridicate, se recomandă aplicarea fracţionată a acestora, prima fracţie aplicându-se la semănat, iar a doua, în perioada de vegetaţie cu consum maxim. Se recomandă aplicarea localizată a îngrăşămintelor minerale pentru creşterea indicelui de valorificare a nutrienţilor; b) când se utilizează fertilizând cu azot în formă predominant

URICANI 2014 III

organică, cum sunt gunoiul de grajd, compostul sau alte îngrăşăminte organice, trebuie să se ţină cont că azotul, înainte de a fi absorbit de plante trebuie să treacă în formă minerală printr-o serie de transformări pe care le suferă în sol. Prin urmare, aceste îngrăşăminte se aplică cu suficient timp înainte de epoca de absorbţie maximă a culturi. In cazul culturilor anuale, îngrăşămintele organice solide se aplică cu cel puţin două săptămâni înainte de semănat, iar îngrăşămintele organice lichide şi semilichide cu cel puţin o săptămână înainte de semănat sau plantat. Aplicarea îngrăşămintelor organice lichide şi semilichide se face prin încorporare directă în sol. (2) Aplicarea îngrăşămintelor organice - perioada optimă, cerinţe principale şi bune practici privind aplicarea îngrăşămintelor organice pe terenul agricol: a) stabilirea perioadei optime pentru aplicarea îngrăşămintelor organice se face în funcţie de următoarele condiţii: - cât mai devreme posibil, în cadrul perioadei de creştere a culturilor, pentru a maximiza absorbţia nutrienţilor de către culturi şi pentru a minimiza riscul poluării. în fiecare an, cel puţin jumătate din cantitatea de gunoi stocată în timpul iernii, trebuie împrăştiată până la 1 iulie, iar restul până Ia 30 septembrie sau 31 octombrie în cazul în care pe terenul respectiv se înfiinţează o cultura de toamnă; - este interzisă aplicarea îngrăşămintelor organice pe terenul agricol în perioadele definite ca “perioade de interdicţie”, aşa cum sunt prevăzute Ia art. 3. b) cerinţe principale privind aplicarea îngrăşămintelor organice pe terenul agricol: - gunoiul se administrează de regulă o daiă cu lucrarea de bază a solului (arătură cu întoarcerea brazdei), în condiţii meteorologice favorabile, în special pe timp noros şi cu vânt slab. - pe măsură ce gunoiul se împrăştie, terenul se ară, realizând astfel amestecul şi încorporarea gunoiului în sol. Încorporarea se face adânc, până la 30 cm, pe terenurile uşoare (nisipoase) şi în zonele secetoase şi mai puţin adânc, până la 18-25 cm pe terenurile grele, reci şi în regiuni umede. - lucrarea de administrare a gunoiului de grajd se consideră a fi de calitate atunci când terenul este acoperit uniform, iar materialul administrat nu rămâne în agregate mai mari de 4-6 cm. Uniformitatea de împrăştiere, indiferent dacă această operaţie se efectuează manual sau mecanizat, trebuie să depăşească 75%. - atunci când aplicarea gunoiului se face mecanizat, materialul trebuie bine omogenizat în timpul încărcării, liber de impurităţi şi corpuri străine (pietre, bulgări, deşeuri metalice, sârmă etc.), iar stratul de gunoi din buncărul maşinii de administrat să fie uniform ca grosime. - în timpul administrării, trebuie evitat ca materialul să ajungă în sursele de apă, în acest scop fiind necesar să se evite fertilizarea pe porţiunile de teren aflate în imediata apropiere a canalelor, cursurilor de apă sau a altor mase de apă, să se aibă în vedere condiţiile meteorologice şi starea de umiditate a solului. - apele vor descărcarea sau depozitarea gunoiului în apropierea surselor de apă, golirea sau spălarea buncărelor şi utilajelor de administrare a îngrăşămintelor de orice fel în sau în apropierea lor este interzisă. - c) pentru administrarea îngrăşămintelor naturale lichide şi semilichide se practici în scopul evitării trecerii acestora în corpurile de apă: - îngrăşămintele organice lichide şi semilichide se aplică, de regulă, prin injectare în sol; - la aplicare trebuie avute în vedere condiţiile meteorologice şi starea solului; în cazul aplicării la suprafaţa solului, se va evita împrăştierea pe timp cu vânt, cu soare puternic sau în timpul ploilor; - se va evita orice descărcare accidentală sau intenţionată a acestor lichide, din rezervorul sau cisterna utilajului de administrare, în apropierea oricărei surse de apă sau direct în aceasta; se impune ca rezervorul sau cisterna utilajului de administrare să fie protejate sau construite din materiale anticorozive; trebuie eliminate pierderile tehnologice sau prin neetanşeitatea utilajelor, în timpul transportului şi/sau administrării acestor îngrăşăminte; - utilajele folosite Ia administrare trebuie să asigure reglarea precisă a normelor în intervalul 5- 100 mc/ha, cu o precizie de reglare de 5 mc/ha în intervalul normei de 5-20 mc/ha şi de 10 mc/ha în intervalul normei de 20-100 mc/ha; - uniformitatea administrării la suprafaţa solului, pe lăţimea de lucru, trebuie să fie de peste 75%. Abaterea normei de aplicare pe parcursul descărcării complete a unui rezervor trebuie să fie

IV URICANI 2014

sub 15%; - îngrăşămintele trebuie să fie amestecate continuu în rezervor, în vederea omogenizării, atât în timpul transportului, cât şi înaintea şi în timpul administrării; - nu sunt permise zone neacoperite între trecerile alăturate sau pe zonele de întoarcere şi nici zone de suprapunere, care pot fi astfel încărcate cu miraţi; - nu se vor efectua reparaţii sau alte operaţii, în afara celor tehnologice, dacă utilajul este încărcat parţial sau total; - din construcţie, aceste utilaje trebuie să permită curăţirea rezervorului şi a echipamentelor simplu şi rapid şi fără să permită producerea poluării mediului ambiant; - în vederea evitării tasării solului, utilajele respective trebuie să fie dotate cu anvelope cu balonaj mare, care vor asigura o presiune pe sol de cel mult 2,2 kgf/cmp, atunci când sunt încărcate la capacitatea maximă. (3) Aplicarea îngrăşămintelor chimice - cerinţe principale şi bune practici privind aplicarea îngrăşămintelor chimice pe terenul agricol: a) cea mai corectă administrare a îngrăşămintelor chimice este încorporarea directă în sol; nu se aplică îngrăşăminte chimice pe soluri proaspăt lucrate în profunzime (afânare adâncă, desfundare), pentru a împiedica penetrarea nitraţilor spre apele subterane; b) îngrăşămintele chimice solide, sub formă de pulbere sau granule, pot fi aplicate pe câmp prin împrăştiere la suprafaţă cu maşini de aplicat îngrăşăminte chimice; cerinţa principală a lucrării de administrare este să se dozeze îngrăşămintele cât mai constant şi să se distribuie cât mai uniform; c) una dintre cele mai importante reguli la utilizarea maşinilor de aplicat îngrăşăminte chimice este aceea de a nu folosi material cu bulgări sau cu granulaţie mai mare decât cea de fabricaţie; d) aplicarea îngrăşămintelor chimice se poate face ca fertilizare de bază - sub arătură, împreună cu gunoiul de grajd sau separat, înainte de semănat sau, cel mai indicat, o dată cu semănatul; e) aplicarea îngrăşămintelor chimice în perioada de vegetaţie a plantelor poate fi înlocuită, dacă este posibil, cu administrarea prin încorporare directă în sol a îngrăşămintelor organice lichide sau semilichide; f) se impune respectarea unor măsuri preventive atunci când se efectuează fertilizarea cu îngrăşăminte chimice, astfel: - evitarea fertilizării cu azot în perioada de toamnă, dacă solul este bine aprovizionat cu azot şi aplicarea unor doze reduse, dacă solul este mai slab aprovizionat cu azot; - adoptarea unor măsuri de maximă siguranţă în cazul stocării, manipulării şi administrării îngrăşămintelor chimice lichide. Astfel, rezervoarele de stocare trebuie să fie realizate din materiale rezistente la coroziune şi să aibă volume corespunzătoare, iar Ia administrarea pe câmp se vor utiliza pulverizatoare speciale, ce împiedica dispersia în vânt, mai ales când se lucrează în apropierea unor corpuri de apă; - evitarea efectuării fertilizării pe soluri lucrate în profunzime (scarificate, arate sau alte arături adânci), pentru a împiedica penetrarea nitraţilor spre apele subt^ - se vor utiliza îngrăşăminte uscate şi cu granulaţia optimă; - evitarea administrării pe timp de ploaie. g) se impune respectarea unor măsuri de prevenire a poluării cu nitraţi în cazul aplicării îngrăşămintelor chimice pe terenuri irigate, astfel: - alegerea tehnicii de irigare şi a cantităţilor de apă aplicate în funcţie de caracteristicile solului; - aplicarea irigării cât mai uniform posibil pentru a evita formarea unor zone cu exces de apă, unde pot apărea scurgeri de suprafaţă; - momentul irigării să fie astfel ales încât cultura să sufere de un uşor deficit hidric, pentru că într-o asemenea situaţie apa aplicată se consumă foarte intens; - măsuri de stimulare a formării unui sistem radicular foarte bine dezvoltat, capabil să exploreze un volum mai mare de sol şi să utilizeze mai intens apa şi nutrienţii; - adaptarea unei metode de irigare mai potrivită cu solul şi topografia terenului, cu cantitatea şi calitatea apei disponibile, cu exigenţele culturii şi condiţiile climatice din zonă; - pe soluri cu permeabilitate mare este contraindicată irigarea prin curgere gravitaţională, pe astfel de soluri se recomandă irigarea localizată cu picătura, cu mini aspersoare, sau cu presiune joasă. Art. 9 - Limita maximă pentru aplicarea îngrăşămintelor organice de origine animală (1) Cantitatea de azot provenit din aplicarea îngrăşămintelor organice de origine animală pe terenul agricol nu trebuie să

www.orasuluricani.ro depăşească 170 kg azot/ha anual. (2) In cazul în care cantitatea maximă de azot (mineral şi organic) care se poate aplica într-un an conform procedurii prezentate la art. 10 este mai mică de 170 kg ha/an, cantitatea maximă de azot din îngrăşămintele organice de origine animală care poate fi aplicată pe terenul agricol nu va depăşi această valoare. (3) în vederea respectării limitei maxime pentru aplicarea îngrăşămintelor organice de origine animală, fermierii trebuie să evalueze cantitatea de azot excretată de animalele din fermă „presiunea nutrienţilor” şi să o corecteze cu pierderile de azot gazos din adăpost sau din timpul depozitării gunoiului. (4) In tabelul 9.1 sunt prezentate valorile calculate pe baza metodologiei IPCCC pentru cantitatea de azot excretată de animale, cantitatea de azot rămasă în fracţiunea solidă/lichidă după pierderile de azot gazos, cantitatea de azot rămasă în fracţiunea solidă/lichidă disponibilă pentru aplicarea în teren. Valorile din tabel se bazează pe cantităţile zilnice excretate de animale şi pe numărul de zile din an în

care animalul este viu. (5) Pentru calculul cantităţii de azot din gunoiul de grajd produs în fermă, care nu trebuie să depăşească limita maximă pentru aplicarea îngrăşămintelor organice de origine animală, se înmulţeşte numărul de animale din fermă, pe categorii, cu valorile corespunzătoare cantităţii de azot din gunoiul solid/lichid prevăzute în coloanele 3 şi 4 din tabelul 9.1. Cantitatea totală de azot calculată astfel la nivelul fermei, adunată cu cea corespunzătoare unor intrări de îngrăşăminte organice de origine animală provenite din alte ferme, se împarte la suprafaţa de teren pe care se aplică îngrăşământul organic. Valoarea rezultată trebuie să fie mai mică decât limită maximă de aplicare a îngrăşămintelor organice pe terenul agricol. Această metodologie se aplică pentru calculul presiunii nutrienţilor la nivelul exploataţiilor agricole şi al unităţilor administrativ-teritoriale. (6) În cazul în care cantitatea de azot din îngrăşămintele organice de origine animală produse în fermă este mai mare decât cea corespunzătoare limitei maxime de aplicare a îngrăşămintelor organice pe terenul agricol, cantitatea excedentară (surplusul) se livrează către o altă fermă care are capacitatea de utilizare, fără a depăşi limita maximă admisă. Art. 10 - Standarde privind cantităţile maxime de îngrăşăminte cu azot care pot fi aplicate (1) În vederea protecţiei apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole se stabilesc standarde privind cantităţile maxime de îngrăşăminte cu azot (minerale + organice) care pot fi aplicate pe terenul agricol, astfel: a) pentru fermele care nu întocmesc planul de fertilizare pe baza studiului agrochimic au fost evaluate cantităţile de azot necesare realizării unei producţii echivalente ci naţional pe ultimii 10 ani pentru principalele culturi agricole, în condiţiile

vineri, 21 noiembrie 2014 unei utilizări echilibrate: - pentru terenurile cu pante mai mici de 8% standardele privind cantităţile maxime de îngrăşăminte cu azot (minerale + organice) care pot fi aplicate pe teren sunt prezentate în

tabelul 10.1;- pentru terenurile cu pante mai mari sau egale cu 8% standardele privind cantităţile maxime de îngrăşăminte cu azot (minerale + organice) care pot fi aplicate pe teren sunt prezentate în tabelul 10.2;

b) pentru fermele care practică agricultură în sistem irigat şi pentru fermele în care producţia planificată necesită cantităţile mai mari de azot decât cele prevăzute de standardele maxime prevăzute în tabelele 10.1 şi 10.2 este obligatorie întocmirea planului de fertilizare pe baza studiului agrochimic care utilizează metodologia oficială de întocmire a studiilor agrochimice: - pentru calculul cantităţilor maxime de azot care pot fi aplicate, metodologia ia în considerare conţinutul de azot din sol (total, nitric, amoniacal), proprietăţile fizice şi chimice ale solului, recolta prognozată precum şi recolta culturii premergătoare; - faţă de valoarea cantităţilor maxime de azot care pot fi aplicate, rezultate din aplicarea metodologiei menţionate mai sus, standardul maxim va fi de 80% din această valoare. (2) În cazul în care se aplică îngrăşăminte organice de origine animală, cantitatea de azot aplicată pe teren din aceste îngrăşăminte se obţine prin înmulţirea numărului de animale, pe specii şi categorii, cu valorile conţinutului de azot din îngrăşămintele organice solide şi lichide prevăzute în coloanele 5 şi 6 din tabelul 9.1 şi raportarea la suprafaţa fermei pe care se distribuie îngrăşămintele organice. Valorile rezultate nu trebuie să depăşească standardele maxime prevăzute în tabelele 10.1 şi 10:2; (3) Cantitatea de îngrăşăminte minerale cu azot care poate fi aplicată pe teren este dată de diferenţa dintre valoarea impusă de standardul maxim şi cantitatea de îngrăşăminte organice de origine animală care se aplică. Art. 11 - Optimizarea rotaţiei culturilor pentru limitarea pierderilor de azot către corpurile de apă subterană sau de suprafaţă (1) Pentru limitarea pierderilor de azot către corpurile de apă se are în vedere introducerea în rotaţia culturilor a unei culturi cu creştere rapidă ce asigură valorificarea azotului rezidual şi care în primăvară să fie folosită ca îngrăşământ verde. (2) Măsuri complementare de reducerea azotului rezidual din sol prin rotaţia culturilor; - limitarea la strictul necesar a lucrărilor de mobilizare a solului, ştiut fiind că acestea intensifică procesele de mineralizare a materiei organice; - reducerea la minim a perioadelor în care solul este necultivat; - aplicarea unei rotaţii a culturilor în care să fie inclusă o cultură de toamnă; - în rotaţia culturilor cu sistem radicular superficial şi cu perioade de creştere fructe: spanac, salata, căpşuni, ceapă, praz; unele culturi de câmp: cartofi trebuie inclusă cultura a doua sau cereale care extrag azotul mineral rezidual din sol; - introducerea de culturi intercalate, din specii autohtone, rezistente la frig şi îngheţ, cu sistem radicular puternic, capabile să ocupe rapid terenul şi să formeze un covor vegetal suficient de des şi omogen ca să protejeze solul de efectul precipitaţiilor de toamnă-iarnă; - în rotaţiile cu leguminoase trebuie introdusă o cultură care să valorifice foarte bine azotul fixat biologic, rămas în sol în urma culturii leguminoase; - trebuie asigurat un management corespunzător pentru resturile vegetale care conţin cantităţi importante de azot. Resturile vegetale pot fi utilizate ca îngrăşământ pentru cultura următoare, prin încorporare în sol sau se folosesc ca muici vegetal dacă unitatea practică agricultură conservativă sau se îndepărtează de pe teren pentru a preveni pierderile de azot provocate de absenţa unei culturi care să consume azotul rezidual. (continuare în pagina 10 a ZVJ)