1582 28 nov 2014

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4199 lei 1$ = 3,5433 lei 1₤ = 5,5793 lei

vineri, 28 noiembrie 2014 Anul VII nr. 1582 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

1 Decembrie 1918 a fost ziua de suflet a tuturor românilor.

Este ziua în care, prin Unire, românii au învins.

S-a demonstrat atunci, în 1918, că românii nu sunt victime ale istoriei, ci făuritori ai acesteia.

De Ziua Naţională a României trebuie să cinstim faptele înaintaşilor noştri, dar este şi ziua în care înţelegem mai mult ca oricând că o naţiune puternică se bazează pe oameni de valoare şi pe comunităţi puternice.

Cu acest prilej doresc să le mulţumesc, în primul rând, tuturor celor care s-au implicat în dezvoltarea Petroşaniului şi care au adus cinste comunităţii noastre.

Dorindu-vă sănătate, bucurii şi numai bine vă adresez, stimaţi concitadini, în numele meu, al Primăriei şi Consiliului Local al municipiului Petroşani, un sincer LA MULTI ANI! Tiberiu IACOB-RIDZI Primarul municipiului Petroşani

Pentru noi, românii, nu există o sărbătoare cu semnificaţii mai puternice decât Ziua de 1 Decembrie – Ziua Naţională a României. Sărbătorirea Zilei Naţionale este în acelaşi timp şi un prilej de reflecţie, un moment în care avem datoria să ne cinstim eroii, să ne rememorăm valorile pe baza cărora a fost creat statul român unitar: credinţa, corectitudinea, respectul pentru lege şi solidaritatea între oameni.

Să nu uităm că o naţiune unită este fundaţia unui stat puternic şi că fără implicarea activă a cetăţenilor în viaţa publică, în societate, nu putem avea o Românie puternică, o ţară demnă şi prosperă aşa cum ne-o dorim cu toţii.

Cu prilejul aniversării Zilei Naţionale a României, doresc să le transmit compatrioţilor noştri, cetăţenilor municipiului Vulcan în primul rând, gândurile mele cele mai bune.

Dragi vulcăneni, vă doresc multă sănătate, viaţă lungă şi numai bucurii alături de cei dragi.

LA MULŢI ANI! Ing. Gheorghe ILE Primarul municipiului Vulcan 1 Decembrie este o zi de sărbătoare pentru toţi românii.

Este ziua în care trebuie să trecem peste egoisme, ură şi dezbinare, să avem mai multă credinţă, să fim mai uniţi, să fim mândri că suntem români.

Doresc ca această zi să vă aducă multe bucurii, sănătate şi fericire alături de cei dragi.

La mulţi ani tuturor românilor!

Ilie PĂDUCEL, Primarul oraşului Petrila

LA MULŢI ANI, ŢARA MEA DRAGĂ!

Pentru fiecare om de pe acest pământ mare ziua în care s-a scris ”hrisovul începutului de ţară” ar trebui să fie sfântă. Pentru noi, românii, Ziua de 1 Decembrie 1918 este ziua cea de început a unei reîntregiri de neam de mult dorită şi visată, ziua în care fraţii n-au mai avut între ei hotare de munţi şi ape şi au putut să dea mână cu mână într-o horă rotundă precum patria străbună. Au plâns atunci strămoşii noştri, de bucuria că visul Viteazului a devenit realitate, după 300 de ani…

Astăzi, nouă ne-a rămas misia de a ne dori şi de a lupta să păstrăm vie moştenirea pentru pruncii ce ne urmează.

Pentru aceasta vă doresc din suflet, dragi compatrioţi, să aveţi parte de tot ce e mai bun şi în sufletele noastre, ale tuturor, să se păstreze vie speranţa că într-o bună zi idealurile Zilei de 1 Decembrie, a anului de graţie 1918, să se plaseze ca un început pentru nădejdile noastre de mai bine şi măcar acum, după aproape 100 de ani, să devină realitate.

Dumnezeu să ne ocrotească pe toţi!

La mulţi ani, dragi români, oriunde v-aţi afla!

La mulţi ani, România!

Haralambie VOCHIŢOIU Senatorul Văii Jiului Ziua Naţională a României este, pentru fiecare dintre noi, o zi a bucuriei, a recunoştinţei şi a mândriei. Este ziua în care ne sărbătorim ţara, ne cinstim înaintaşii pentru faptele de vitejie, spiritul de dăruire şi sacrificiu pentru făurirea statului naţional unitar şi ne bucurăm alături de toţi semenii noştri.

Vă doresc din toată inima o zi naţională în care să fiţi mândri că sunteţi români şi să vă bucuraţi alături de cei dragi, cinstind memoria celor care au desăvârşit visul întregii naţiuni.

LA MULŢI ANI! Dănuţ BUHĂESCU, Primarul oraşului Uricani Sfântul Apostol Andrei, Cel Întâi chemat, ocrotitor al României

Societatea comercială oferim spre închiriere

Spaţiu comercial (chioşc) situat în Vulcan, zona giratoriu – Primărie (lângă Succes),

din termopan, suprafaţă totală 12 mp, branșat la utilităţi, posibilitate extindere la 20 mp, în următoarele condiţii: chirie 200 EUR (TVA inclus) / lună + taxe în valoare de 762 lei (TVA inclus)/an.

Perioadă minimă de închiriere: 12 luni. Spaţiul este ocupabil imediat (se poate prelua, opţional, și mobilierul comercial al fostului chiriaș - domeniul panificaţie). Se percepe în avans chiria pentru trei luni. Solicităm și oferim seriozitate. Spaţiul comercial se află într-o zonă cu vad comercial foarte bun și a funcţionat mult timp în domeniul panificaţiei.

Relații la telefon 0721722227 sau office@zvj.ro.

În fiecare an, la 30 noiembrie îl prăznuim pe Sfântul Apostol Andrei, îi sărbătorim pe toţi cei ce poartă acest nume şi ne gândim cu mândrie şi pioşenie, deopotrivă, ca sfinţenia să se reverse peste acest popor pentru care este ocrotitor. Sfântul Andrei, cel Întâi chemat, este unul dintre sfinţii reprezentativi pentru acest popor, cel mai iubit, discipol al lui Iisus Hristos Mântuitorul, fiind trimis, prin mila Sa, să ne creştineze şi pe noi, românii. Faptul că de mii de ani ne-am păstrat identitatea religioasă se datorează fericitului început, întru creştinism, pe care apostolul l-a sădit în inima înaintaşilor noştri. Cu mare drag, vă doresc tuturor, celor pentru care Ziua Sf. Andrei este ziua onomastică, multă sănătate, bucurii şi belşug şi fie ca apostolul să vă ocrotească viaţa fiecăruia dintre dumneavoastră aşa cum ne ocroteşte pe toţi, ca naţiune.

Haralambie VOCHIŢOIU Senatorul Văii Jiului

2

ACTUALITATE De marţi,

În Valea Jiului

E.ON Petroşani se Noi cazuri mută la Casa de de furt suspecţi în cazul unui furt de Cultură Petroşani Doi semafoare de pe Defileul Jiului Centrul de Relaţii Clienţi E.ON din Petroşani va fi relocat în clădirea Casei de Cultură, începând de marţi, 2 decembrie.

au fost prinşi de poliţie. De asemenea, un minor cu aceeaşi îndeletnicire a fost identificat de oamenii legii.

doi acumulatori de la semafoarele electrice montate pentru fluidizarea traficului rutier, pe Defileul Jiului - DN 66.

Cei doi au fost audiaţi în calitate de suspecţi, pentru comiterea infracţiunii de furt calificat, cercetările fiind continuate de către poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale, pentru stabilirea întregii activităţi infracţionale.

Hoţul din garaj

Poliţiştii efectuează cercetări faţă Motivele relocării sunt în principal legate de poside un suspect în vârstă de 17 ani, Hoţii la semafoare bilităţile pe care le oferă suprafaţa noului sediu, din Lupeni, cu privire la care au care este dublă faţă de cea în care s-a desfăşurat Miercuri, poliţiştii au efectuat o razie în cartierele Aeroport, Saşa şi stabilit faptul că, în data de 20 ocaceastă activitate până acum. tombrie 2014, a pătruns în curtea Colonie din Petroşani, acţiune în Situat pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, nr. 100 urma căreia au fost identificaţi doi unui imobil din oraş, iar din garaj a (parter, aripa de nord a Casei de Cultură), noul Centru de Relaţii Clienţi va fi deschis de luni până suspecţi, în vârstă de 24 şi, respec- sustras bunuri în valoare de 1.000 tiv, 27 de ani, ambii din municipiu. de lei. Prejudiciul a fost recujoi, între orele 09.00 şi 17.00, respectiv vineri în perat, iar suspectul este cercetat În urma cercetărilor efectuate, intervalul orar 8.00 - 16.00. în continuare în stare de libertate poliţiştii au stabilit faptul că cei „În cadrul centrului consumatorii pot să încheie pentru săvârşirea infracţiunii de doi sunt prezumtivii autori ai fursau să modifice contracte de furnizare a gazelor furt calificat. naturale, să primească informaţii privind conţinu- tului comis în seara zilei de 24 Mihaela PETROŞAN noiembrie 2014, când au sustras tul facturilor, accesul la sistemul de distribuţie a gazelor naturale sau alte informaţii utile, dar şi consultanţă privind tarifele sau modalităţile de plată”, se arată într-un comunicat al companiei E.ON. Mai mult, reprezentanţii companiei precizează că au fost dezvoltate şi serviciile oferite prin portalul www.myline-eon.ro, serVă informăm că datorită condiţiilor meteorologice şi vicii ce permit accesarea facturii electronice, transmiterea răspunzând solicitării venite din partea administraţiei indexului autocitit al contorului de gaze naturale (caz în care Mănăstirii Lainici, astăzi, 28 noiembrie 2014, traficul clientul a optat pentru acest serviciu), informaţii privind va fi deschis pe DN 66 Bumbeşti Jiu – Petroşani, km termenele de realizare a verificărilor şi a reviziilor periodice 93+800 – km 126+000, iar lucrările se vor executa cu obligatorii la instalaţia de gaze naturale, precum şi informaţii restricţii semaforizate. referitoare la istoricul de consum individual.

Mihaela PETROŞAN

Anunţ

Kapital TV

- vineri, 28 noiembrie 2014 07:00 Info KTV (r) 08:00 Teleshopping / Infotext 12:00 Documentar Cinetronix 13:00 Sergiu Poliopol Show (r) 14:00 Documentar Cinetronix 15:00 Avocat TV 16:00 Dragu’ mi-i lumea şi viaţarealizator Mircea Goian (KTV Deva) 17:15 Info KTV 17:30 Panorama 18:00 Box Music 19:00 Kapital cultural 20:00 Info KTV 21:00 Sport Kapital 22:00 Dragu’ mi-i lumea şi viaţaRealizator Mircea Goian (r) 23:00 Info KTV (r) 00:00 Avocat TV(r) 01:00 Info KTV (r) 02:00 Panorama 03:00 Reportaj Cinethronix 04:00 Imparţial (r) 05:00 Avocat TV 06:00 Kapital Music

)

Ziarul Vaii Jiului

De marţi, la sediile PNL Hunedoara

Consultaţii oftalmologice gratuite

Conducerea organizaţiei judeţene Hunedoara a PNL a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă organizată la Deva, desfăşurarea, în perioada 2-13 decembrie, a unei serii de consultaţii oftalmologice gratuite în toate localităţile din Valea Jiului, dar şi în alte locaţii din judeţ.

Întreaga acţiune este coordonată de Roxana Chişotă, membră în Biroul Naţional al Femeilor Liberale. În localităţile din Valea Jiului, programul este între orele 10.00 – 17.30, la sediile PNL din fiecare localitate, iar programul pe zile este următorul: Petroşani şi Vulcan - 2-6 decembrie, Uricani şi Aninoasa - 4 decembrie, Lupeni şi Petrila - 3 decembrie.

Mihaela PETROŞAN Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana Croitoru - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

De ieri,

Ion Pantilimon nu mai este consilier local vulcănean Hotărârea în scris pe care un consilier local vulcănean a făcut-o cunoscută la sfârşitul şedinţei de ieri a Consiliului Local al municipiului Vulcan i-a luat prin surprindere nu doar pe colegii săi, ci şi pe primarul Gheorghe Ile. Decizia a fost citită

de către juristul Gabriel Velea. Cel care a redactat-o şi i-a înmânat-o secretarului municipiului Vulcan a fost consilierul local Ion Pantilimon. „De astăzi, 27 noiembrie (ieri – n.r.), demisionez din funcţia de consilier local din partea PSD, a făcut cunoscut acesta. Motivele sunt de ordin personal”.

Ceilalţi şaisprezece consilieri

locali vulcăneni prezenţi la şedinţa de joi au rămas oarecum uimiţi. La fel a fost şi primarul Gheorghe Ile care, ulterior, în particular, i-a reproşat lui Ion Pantilimon că „ar fi trebuit măcar să mă atenţionezi”. (vezi foto). Demisionarul şi-a motivat că a luat hotărârea aceasta din motive personale.

S-ar putea, însă, ca decizia să aibă o legătură hotărâtoare şi cu funcţia de preşedinte al CS Vulcan pe care consilierul local Ion Pantilimon o deţine de câţiva ani buni. În unele medii, îndeosebi în afara consiliului local, s-a vorbit, în cazul lui, de incom-

patibilitate. Numai că, neexistând o sesizare în acest sens, nimeni nu s-a sinchisit să aducă în discuţie acest lucru.

Pe de altă parte,

Ion Pantilimon a declarat că a decis să-i lase locul lui altuia - tot de pe lista PSD Vulcan de candidaţi pentru funcţia de consilier local PSD - în forumul legislativ local. Unuia mai combativ, a precizat el. Încă nu cunosc cu cine va fi înlocuit demisionarul, dar, cunoscând cum se prezintă, din acest punct de vedere, situaţia în Consiliul Local Vulcan, îmi exprim de pe acum îndoiala în privinţa Pe banii Primăriei Petroşani, creşterii combativităţii în tabăra consilierilor PSD. Gheorghe OLTEANU

Comemorare accident Mina Livezeni

Fiecare filă din povestea Petroşaniului a fost scrisă prin truda zilnică a minerilor în măruntaiele pământului. O pagină neagră în istoria acestei comunităţi este cumplitul accident de la Mina Livezeni, din 29 noiembrie 1980. În acea fatidică zi s-au frânt destine şi s-au distrus vise de viitor, durerea cuprinzând, necruţătoare, inimile tuturor locuitorilor din Valea Jiului.

Astăzi, după 34 de ani, această durere încă se mai simte. Poate timpul le-a adus alinare familiilor celor dispăruţi, dar golul lăsat de dispariţia lor nu va putea fi umplut niciodată.

Dumnezeu să îi odihnească în pace!

Tiberiu IACOB-RIDZI Primarul municipiului Petroşani

www.zvj.ro vineri, 28 noiembrie 2014

Ultimele lucrări din 2014

Cum zăpada stă să vină peste noi, lucrările infrastructurale şi-au cam spus povestea pe 2014. Cea mai importantă investiţie din fonduri publice anul acesta este drumul de pe Maleia.

Cu toate că nu este ideal, pentru că nu are trotuare, infrastructura iniţială nepermiţând acest lucru, reparaţia acestui drum a făcut posibilă o circulaţie în condiţii decente pe drumul spre staţiunea Parâng, drum mărginit şi de un cartier important de case, care au acum, graţie eforturilor Apa Serv, şi canalizare. Pe lângă acest proiect important, din bani publici s-a mai asfaltat pe ici pe colo. Ultimele lucrări sunt pe ultima sută de metri chiar în acest final de săptămână. Va fi turnat asfaltul în parcarea dintre blocurile lungi de pe 9 Mai şi Aleea Trandafirilor, de la piaţă. Asfalt nou, de mult timp aşteptat, vor avea şi aleile din parcul de la piaţă, revenit în administrarea primăriei, după câţiva ani în administrarea serviciului pieţelor. Anul acesta nu se va mai realiza nici patinoarul din parc, un proiect bine primit de cetăţeni, dar prea scump pentru buzunarele lor, din cauza preţului de intrare destul de mare practicat de proprietarul patinoarului. Partea bună este că lipsa patinoarului înseamnă şi absenţa distrugerilor colaterale în urma instalării şi funcţionării acestuia. (A.P.)

ACTUALITATE

3

4

SPORT

Atletism

Petru Ambruş locul trei la „Crosul Unirii”

Ajunsă la a 46-a ediţie, competiţia a reunit la start 352 de concurenţi (66 fiind veterani), care au sărbătorit Ziua Naţională prin activităţi sportive. Evenimentul sportiv a fost cuprins în cadrul manifestărilor organizate pentru sărbătorirea Zilei Naţionale la Alba Iulia şi s-a desfăşurat în şanţurile „Cetăţii”. Cel mai tânăr concurent a fost o fetiţă în vârstă de 4 ani, iar veteranul competiţiei a fost un atlet de 90 de ani din Constanţa.

Nu mai puţin de opt atleţi, cu vârste între 14 şi 79 de ani, din judeţul Hunedoara au reuşit să se claseze pe podium, la tradiţionala competiţie „Crosul Unirii”, desfăşurată la Alba Iulia. Hunedorenii au cucerit trei medalii de aur, trei de argint şi două de bronz. La start s-au aliniat peste 300 de competitori, la 33 de categorii

AJF dezavuează

de vârstă.

Petru Ambruş, din Lupeni, a obţinut medalia de bronz la categoria 75-79 de ani. Crosul s-a desfăşurat pe o distanţă de 2.700 metri pentru cei cu vârsta de peste 14 ani şi pe distanţa de 2.000 de metri pentru copiii până la 13 ani şi pentru unele categorii de veterani.

Reprezentanţii noştri au fost în prim-plan la categoriile seniori şi veterani, unde au cucerit şase medalii. Cele trei medalii de aur au fost obţinute de David Geltner (Deva, categoria 45-49 ani, masculin), Marian Oprea (Deva - ctg. 50-54 ani, masculin) şi Marian Popa (Hunedoara, categoria 60-64 ani, masculin). Pe treapta a doua a podiumului au reuşit să se claseze Alexandru Huţanu (CSS Hunedoara, categoria 14-15 ani, masculin), Lucian Labă (San Montan Lupeni, categoria 35-39 de ani, masculin) şi Corneliu Varvescu (Deva, categoria 55-59 de ani, masculin). Cele două medalii de bronz au fost obţinute de junioara Emilia Băbei (CSŞ Hunedoara, categoria 16-17 ani, feminin) şi veteranul Petru Ambruş (Lupeni, categoria 75-79 ani, masculin).

Sportivii clasaţi pe locurile I, II şi III au primit diplome şi medalii, iar ceilalţi participanţi au primit câte un tricou şi un pix.

Protestul lupenenilor în scandalul „cauciucurilor” În semn de protest faţă de AJF Hunedoara, antrenorul Dan Voicu de la Hercules Lupeni a anunţat că jucătorii săi vor juca la ultimul meci din acest tur, cu Aurul Certej, cu banderole albe şi vor întârzia intrarea pe teren 15 minute.

Se joacă pe contre

Mai mult, formaţia din Valea Jiului ameninţă cu retragerea din campionat dacă forul din Deva o va suspenda patru etape pentru neplata a patru cauciucuri observatorului Florin Călugăriţa. „Dacă clubul va plăti patru cauciucuri în loc de două, eu îi voi spune patronului să retragă echipa din campionat. Să nu uităm că AJF este susţinut de către echipele din campionat. Noi cotizăm, plătim înscriere, arbitri, cartonaşe. Nu este permis ca cineva să ne ia la mişto şi să se ia astfel de decizii împotriva noastră”, a mai spus Voicu. În replică, cei din conducerea forului fotbalistic hunedorean spun că nu ştiu de nicio iniţiativă de protest a celor din Lupeni pe care, oricum, îl consideră nefondat. „Nu cunosc prea multe despre acest aspect. Hercules nu a depus niciun memoriu la noi şi mă miră faptul că ei vor să protesteze. Să nu încerce să pună presiune pentru că aceasta nu e bună la fotbal”, a declarat preşedintele Asociaţiei Judeţene de Fotbal

facebook.com/ziarulvaiijiului

Hunedoara, Mircea Sîrbu.

Ultimatum la… ultimatum

Comisia de Disciplină din cadrul Asociaţiei Judeţene de Fotbal Hunedoara a analizat cauza privind diferendul financiar dintre observatorul

Florin Călugăriţa şi echipa Hercules Lupeni şi a decis că echipa Hercules Lupeni are termen de cinci zile să stingă litigiul financiar cu observatorul Călugăriţa Florin. În caz contrar, se aplică sancţiunile prevăzute la art. 9.6 + 80.c + 82.1.d raportate la art. 85.1.a + 85.1.b + 85.1.c + 85.5 din RD, care prevăd că orice club care nu plăteşte în termen unei alte persoane suma stabilită de o instanţă disciplinară va fi sancţionat cu penalitate sportivă şi i se interzice dreptul de a efectua transferări şi i se scad 5–10 puncte din clasament. Mai mult decât atât, comisia s-a sesizat „privind repetatele declaraţii defăimătoare, în presă ale antrenorului Dan Voicu şi îl citează pe acesta la comisia de disciplină din data de 3 decembrie”, se spune pe site-ul AJF-ului. Aceasta pentru că tehnicianul a avut curajul de a spune lucrurilor pe nume, într-un mod decent credem noi.

Rugby

Toma şi Melniciuc au plecat la Cluj

După cum v-am mai anunţat, mai mulţi jucători de la echipa de rugby Ştiinţa Petroşani au intenţia de a părăsi gruparea din motive mai mult sau mai puţin obiective.

Cert este că printre cei care vor să plece sunt şi trei jucători de lot naţional, Ovidiu Melniciuc, Răzvan Barbu şi Vlad Toma. Melnicuc şi Toma sunt aproape de o înţelegere cu echipa din Cluj, iar Barbu cu o formaţie din Bucureşti. Surse din cadrul clubului spun că cei trei jucători sunt supăraţi din cauza faptului că nu şi-au primit banii de pe luna septembrie când au fost plecaţi la lotul naţional de rugby în 7. Totuşi, şi în acele condiţii au făcut deplasarea pentru meciurile Ştiinţei Petroşani, într-unul din acele jocuri Barbu fiind destul de grav accidentat.

Coconea, campion la rezistenţă:

„Într-o astfel de cursă îţi depăşeşti limitele umane” Cuvintele din titlu au fost rostite de Toma Coconea în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc, ieri, la Primăria Petroşani.

Bravul parapantist Toma Coconea a reuşit să parcurgă într-o săptămână distanţa de 823 km, în cadrul competiţiei caritabile No Finish Line, care a avut loc la Monaco. Acesta a alergat echivalentul a 20 de maratoane, iar în două dintre zilele competiţiei a reuşit performanţa să nu se oprească timp de 24 de ore. Coconea s-a clasat pe poziţia a cincia în clasamentul general, din 11.256 de participanţi, fiind pe primul loc la categoria sa de vârstă, până în 40 de ani, unde a devansat 1.586 de sportivi. „Anul acesta au venit mai mulţi sportivi profesionişti, lor revenindu-le şi podiumul în clasamentul general. Efortul este unul constant şi se întinde pe La Cupa „Cetate” parcursul unei săptămâni. Rezistenţa nu-mi este străină, având în vedere participările mele la Red Bull X-Alps, unde parcurg peste 1.000 km pe jos, însă îmi plac mai mult alergările montane, decât cele pe şosea, aşa cum Fotbal. Liga a IV-a este aici, la No Finish Line. Într-o astfel de competiţie îţi depăşeşti limitele Peste 100 de sportivi din înumane. Apar şi problemele treaga ţară, marea majoritate medicale, dar nimic nu mă medaliaţi la campionatele poate face să renunţ. Cei naţionale din acest an, vor pentru care alergăm sunt copii din Africa, iar un kilo- participa la ediţia a III-a Cupei metru parcurs înseamnă un „Cetate” Deva la lupte libere, Memorialul „Prof. Valentin euro. Pot spune că a fost o Carasiniu”, care va avea loc cursă frumoasă şi stratela Deva, la finalul săptămânii. gică în care trebuie să stai Turul de campionat din Liga a foarte bine cu psihicul”, a IV-a, la fotbal, îşi desfăşoară Competiţia este organizată de Colegiul spus Toma Coconea. sâmbătă, 29 noiembrie, de la Naţional Sportiv „Cetate” Deva, iar printre in-

Ultima etapă decide campioana de toamnă

ora 11:30, ultima rundă, care va fi şi decisivă în ceea ce priveşte ocupanta primului loc în clasament şi cea care va culege laurii de campioană de toamnă.

Luptătorii de la CSŞ Petroşani

vitaţi se află şi liderii Federaţiei Române de Lupte Libere, preşedintele Răzvan Pârcălabu şi vicepreşedintele Lucian Luca. „Va fi o competiţie mai puternică decât un campionat naţional, întrucât la start se vor afla cei mai buni sportivi de la cele mai bune cluburi din ţară”, a declarat antrenorul Suraj Moravan. Întrecerea se va desfăşura la două categorii de vârstă (sportivi născuţi între 1998 şi 2001 şi sportivi născuţi între 2001 şi 2004), la feminin şi masculin. Concursul va fi găzduit de sala de lupte libere a CNS „Cetate” Deva. Antrenorii Cristian Popa şi Gheorghe Răducu de la CSŞ Petroşani vor deplasa un lot format din 18 sportivi.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Teoretic, cele mai multe şanse le are Cetate Deva, care se află pe primul loc, la egalitate de puncte cu Hercules Lupeni, dar cu un golaveraj mai bun.

Chiar dacă vor juca în deplasare, devenii par să aibă o misiune uşoară în faţa Victoriei Călan. Nici Hercules nu se poate plânge că are în faţă un adversar redutabil, trupa lui Dan Voicu urmând să se deplaseze la Aurul Certej. La pânda primului loc şi la o distanţă de două puncte în spatele celor două clasate stă Şoimul Băiţa, formaţie care va juca, acasă, cu Universitatea Petroşani, un meci care pare uşor, dar imprevizibila echipă a studenţilor poate produce surpriza. De asemenea, Jiul Petroşani speră să încheie buna prestaţie din tur cu o victorie la Aurul Brad, lucru ce nu pare a fi imposibil. ACS Minerul Uricani-CS Inter Petrila; CSA Aurul Brad-CSM Jiul Petroşani; AS Aurul Certej-AS Hercules Lupeni; CS Gloria Geoagiu-Metalul Crişcior Brad; Retezatul Haţeg-CS Vulcan, Dacia Orăştie stă.

www.zvj.ro vineri, 28 noiembrie 2014

SPORT

5

CMYK

6

ACTUALITATE

La Liceul Teoretic „Mircea Eliade” din Lupeni

Concursul „Reîntregirea Neamului” Ca în fiecare an, Liceul Teoretic „Mircea Eliade” din Lupeni a fost gazda concursului de istorie „Reîntregirea Neamului”. Iniţiatorul manifestării a fost DanDaniel Tănase, profesor de istorie la liceul gazdă.

Ca de fiecare dată, concursul s-a dorit a fi o formă de omagiere a făuritorilor României Mari şi se adresează elevilor din liceele Văii Jiului.

Profesorii

Semnificaţia evenimentului a fost evidenţiată, în cadrul festivităţii de deschidere, de către: directorul liceului, prof. Daniel Ianoşi; preşedintele Consiliului Şcolar al Elevilor, Ana Maria Ungureanu şi profesorii de istorie Aurelia Hirghiduşi (Liceul Tehnologic „Retezat” Uricani), Daria Ulari (Colegiul Tehnic „Mihai Viteazu” Vulcan), Fănel Velcea (Liceul Tehnologic Lupeni) şi Dan-Daniel Tănase (Liceul Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni).

Câştigătorii

Concursul a constat în întrebări scrise dintr-o bibliografie care acoperă problematica participării ţării noastre la Primul Război Mondial şi a Unirii Basarabiei,

Bucovinei şi Transilvaniei cu România. În urma evaluării răspunsurilor, au fost stabiliţi câştigătorii: locul I a revenit echipajului Liceului Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni (Diana-Elena Ianc, Delia Şamşudean şi Robert-Ştefan Bîrla, coordonator - prof. Dan-Daniel Tănase); pe locul al II-lea s-au situat, la egalitate, echipajele Liceului Tehnologic Lupeni (Andreea-Alina Buraga, Georgeta-Gina Buraga şi Sara-Daniela Bolosin, coordonator - prof.

Fănel Velcea) şi Liceului Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni (Mirela-Roxana Cojman, RuxandraElena Feraru şi Alexandra-Oana Macovei, cordoonator - prof. Dan-Daniel Tănase); locul al III-lea – Liceul Tehnologic „Retezat” Uricani (Elena-Casandra Popescu, Iona-Alexandru Costea şi George Sîrbu; coordonator - prof. Aurelia Hirghiduşi).

Final cu majorete

La terminarea concursului, spectatorii au fost impresionaţi de evoluţia ansamblului de majorete a Liceului Teoretic „Mircea

Eliade” Lupeni (Ana Ungureanu, Ancuţa Isache, Elisabeta Vlad, Claudia Maria Ioniţă şi DanielaMădălina Ioniţă). Reuşita concursului a fost datorată, în mare măsură, echipei organizatoare de la Liceul Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni: Oana Maria Andrei, Andreea Buzduga, Paula Ştefania Carla Chiru, Timea Melinda Kelemen, George Andrei Lazăr, Nora Ştefania Marcu, Lorena Pîrăianu, Izabella Peter, Oroles Roşu, Andra Loredana Toma şi Ana Maria Ungureanu şi, bineînţeles, profesorul Dan-Daniel Tănase.

În 2014 28.11.2014

Comunicat de presČ ConferinɃČ de presČ în cadrul proiectului „PROGRES RURAL! Dezvoltarea sustenabilČ a zonelor rurale din Regiunile Vest Ăi Nord-Vest.”

AsociaɃia de ConsultanɃČ SocialČ Ăi Formare ProfesionalČ Vest, în parteneriat cu AsociaɃia Sprijin Social Ăi Profesional Nord-Vest, S.C. Eurojobs S.R.L., S.C. Global Prod Izoconstruct S.R.L. Ăi Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, anunɃČ organizarea conferinɃei de presČ în cadrul proiectului „PROGRES RURAL! Dezvoltarea sustenabilČ a zonelor rurale din Regiunile Vest Ăi Nord-Vest.”.

Proiectul este cofinanɃat din Fondul Social European prin Programul OperaɃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Axa prioritarČ 5 „Promovarea mČsurilor active de ocupare”, Domeniul major de intervenɃie 5.2. „Promovarea sustenabilitČɃii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveĂte dezvoltarea resurselor umane”. InvesteĂte în oameni!

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea sustenabilČ a zonelor rurale prin mČsuri integrate Ăi adaptate de dezvoltare a resursei umane Ăi creĂtere a oportunitČɃilor de ocupare din Regiunile Vest Ăi Nord-Vest. În perioada de implementare proiectul urmČreĂte sprijinirea a cel puɃin 750 de persoane dezavantajate pe piaɃa muncii din mediul rural, oferind servicii de informare, evaluare psiho-socialČ, consiliere psihologicČ Ăi consiliere profesionalČ, mediere pe piaɃa muncii, identificare oportunitČɃilor de angajare Ăi sprijinirea beneficiarilor în procesul de angajare. De asemenea în cadrul proiectului vor fi derulate cursuri de dezvoltare a competenɃelor (competenɃe informatice, limba englezČ, limba germanČ) Ăi cursuri de calificare/recalificare în domenii precum: agent de pazČ Ăi securitate, lucrČtor în comerɃ, îngrijitor bolnavi la domiciliu, lucrČtor în hoteluri, administrator pensiune turisticČ, presator mase plastice, distilator rachiuri naturale Ăi lichioruri, contabilitate, ospČtar. Toate serviciile din cadrul proiectului sunt oferite gratuit beneficiarilor!

CONFERINɂA DE LANSARE va avea loc, vineri, 28.11.2014, ora 15:00, la locaɃia partenerului din PetroĂani, strada 22 Decembrie nr.1.

Astfel, încurajČm reprezentanɃii instituɃiilor publice, ai organizaɃiilor non-guvernamentale, ai angajatorilor Ăi reprezentanɃii mass-media sČ participe la eveniment.

VČ aĂteptČm cu drag!

Proiect cofinanԕat din Fondul Social European prin Programul Operaԕional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007Ͳ2013 InvesteƔte în oameni!

POSDRU/135/5.2/S/128939 – PROGRES RURAL! Dezvoltarea sustenabilĉ a zonelor rurale din Regiunile Vest Ɣi NordͲVest

facebook.com/ziarulvaiijiului

Karatiştii din Vulcan au câştigat 40 de medalii

În 22 noiembrie, micii karatişti de la CS Vulcan au participat la ultima competiţie de karate din calendarul sportiv al acestui an. „Cupa României”, în organizarea Comisiei Naţionale Shotokan-Karate D International, s-a desfăşurat la Făgăraş.

La competiţie au

fost prezente 19 cluburi sportive, afiliate la Federaţia Română de Karate, reprezentate de către 330 de sportivi. CS Vulcan a intrat în luptă cu paisprezece karatişti, a căror participare s-a concretizat, la final, cu obţinerea a şapte medalii de aur, trei medalii de argint şi una de bronz.

Iată, în continuare,

rezultatele fiecărui sportiv, aşa cum le-a comunicat antrenorul Martin Ferenczi, 2 Dan. Eduard Mihai Berechet, locul I la kata masculin individual 6-7 ani; Ioan Flavius Cândea, locul I la kata masculin individual 8-9 ani; Daria Marina Bilboc, locul I la kata feminin individual 10-11 ani; Daria Maria

Corneliu BRAN

Băncilă, locul I la kata feminin individual 10-11 ani; Ioan Flavius Cândea, locul I la kata echipe masculin -10 ani; Andrei Tomele, locul I la kata echipe masculin -10 ani; Narcis Andrei Girescu, locul I la kata echipe masculin -10 ani; Carla Azamfirei, locul al II-lea la kata feminin individual 8-9 ani; Diana Denisa Dolcu, locul al II-lea la kata fenimin individual 8-9 ani; Diana Denisa Dolcu, locul al II-lea la kata feminin individual 10-11 ani; Ioan Bogdan Sălăgeanu, locul al II-lea la kata masculin cadeţi; Ana Teodora Mihai, locul al III-lea la kata feminin individual 10-11 ani.

Ceilalţi sportivi –

Alexandru Boroş, Oana Maria Ferenczi, Erika Soo şi Oana Oprea – au avut o prestaţie bună, dar nu au reuşit performanţa de a ajunge pe podiumul de premiere.

“Totuşi, a notat antrenorul Martin Ferencz la finalul mesajului trimis pe adresa redacţiei, sunt mulţumit de rezultatele sportivilor mei. Am participat şi la kumite, copiii au luptat bine, dar s-a văzut lipsa de experienţă, ceea ce ne-a împiedicat să câştigăm medalii şi la această categorie. Per ansamblu, consider că am avut un an sportiv bun în care am îmbogăţit panoplia Clubului Sportiv Vulcan cu 40 de medalii – 20 de aur, 8 de argint şi 12 de bronz. Le mulţumesc tuturor celor care ne-au sprijinit!”.

Gheorghe OLTEANU

vineri, 28 noiembrie 2014

CMYK

La Vulcan

Gheorghe Ile vrea viteză mărită la lucrările din Cocoşvar

Ieri dimineaţă, aproape de zece când, mergând pe strada Pinului şi trecând pe lângă Izvorul din capătul acesteia, am observat că accesul auto pe drumul spre cartierul Micro 3B Dallas Vulcan era închis. O banderolă întinsă de-a latul îi avertiza pe conducătorii auto că pe acolo nu e voie.

Am observat

tare, utilajul întrebuinţat la operaţiunea asta are productivitate foarte mare, maşinile cu asfalt vin una după alta aşa că lucrul merge aţă.

Nici la Octogon

muncitorii de la Zona D nu stau cu mâinile în sân. E adevărat, când am ajuns acolo stăteau şi mâncau, dar şi asta este o operaţiune prinsă în programul de lucru. La parc au fost scoase mai toate bordurile vechi şi s-au înlocuit cu

că drumul era frezat ca la carte şi măturat lună. Nu se vedea, însă, pic de asfalt turnat. Aşa că mare mi-a fost uimirea când, în jur de ora unu, după ce am ajuns din nou acolo, am constatat că se aşternuse deja un strat de asfalt pe aproape o jumătate de drum de la Izvor încolo. E adevărat, doar pe sensul de mers în sus, spre Dallas, dar treaba e că s-a turnat.

Primarul Gheorghe Ile,

care m-a luat cu el în deplasarea asta scurtă, nu s-a mirat deloc. Şi el fusese aici înainte de zece ca să vadă cu ochii lui cum e pregătit drumul pentru asfaltare. „Altfel nu le dădeam autorizaţia”, s-a lăudat el, în timp ce se îndepărta luând la picior asfaltul proaspăt aşternut. Asfaltarea merge repede, am aflat de la şeful acestui punct de lucru. Băieţii trag

cele noi. Merge bine şi montarea de dale pe alei. Consilierul local Vasile Holban care locuieşte în acest cartier s-a mai liniştit după ce primarul Gheorghe Ile i-a zis că nicio alee din parc sau din jurul acestuia nu va rămâne nepusă la punct. Nici măcar aleea din partea de sus, care dă în parc dinspre strada Parâng. „Numai că, deocamdată, mi-a

zis Ion Mateescu, coordonatorul lucrărilor de aici, am amenajat în locul acela un depozit de materiale de construcţii. Când vom termina ce-i deja început, vom pune borduri noi şi acolo!”.

Ultimul popas

făcut de primar a fost cel de pe strada Carpaţi, a I-a cum i se zicea odinioară. E, de fapt, o străduţă - ultima din partea vestică a Cocoşvarului - mai scurtă decât strada Nicolae Dăscălescu (Strada a V-a) din care ajungi la ea. Pe mai bine de jumătate din lungimea ei bordurile noi erau deja la locul lor, iar în partea de sus era deja creat frontul de lucru necesar montării celor care urmau să fie puse în continuare. Gheorghe Ile

mustăcea vizibil, ceea ce arăta că era mulţumit. „Totuşi, şi-a frecat el palmele, cred că ar trebui lucrat mai repede, cât e vreme asta bună. De fapt, o să-I convoc pe constructor la o şedinţă şi o să-i cer asta. Banii sunt şi, dacă treaba merge bine, mi s-a comunicat de sus (cu „s” mic – n.r.) de la guvern că suma poate fi suplimentată, pentru ca să începem şi alte lucrări. Asta, pentru că sunt unii care nu i-au cheltuit pe cei care li s-au alocat!”.

Gheorghe OLTEANU

Capacitate nouă de producţie la Exploatarea Minieră Vulcan

În cadrul Societăţii Complexului Energetic Hunedoara SA – Sucursala Divizia Minieră - Punct de lucru Exploatarea Minieră Vulcan este în funcţie abatajul nr. 4, abataj cu banc de cărbune subminat, în stratul 3, blocul VI, cota 340 m, cu o lungime a fâşiei de 20 m (pe finalizare). Abatajul are o producţie de 120150 tone/zi.

Acest abataj va fi înlocuit în luna ianuarie 2015 de abatajul nr. 2-3, stratul 3, blocul VI, cota 330 m, abataj cu banc de cărbune subminat, lungimea fâşiei fiind de 55 m (la pornire).

Abatajul va avea o producţie de 300 tone/zi.

Metoda de exploatare folosită este metoda cu banc de cărbune subminat, pentru strate groase şi înclinare medie (22º- 45º).

Producţia preliminată a minei Vulcan pentru anul 2014 este de 310.000 tone, iar pentru anul 2015 producţia preliminată va fi de 260.000 tone.

Din punct de vedere al calităţii cărbunelui, în anul 2015 se menţin aceiaşi parametri ai conţinutului de cenuşă de 44,0% şi puterea calorifică de 3570 kcal/kg.

Numărul mediu de angajaţi pentru anul 2014 este de 920 persoane iar numărul mediu de angajaţi pentru anul 2015 va fi de 850 persoane. În prezent la Punct de lucru Exploatarea Minieră Vulcan sunt în funcţie 4 abataje frontale cu banc de cărbune subminat asigurând 21% din producţia Sucursalei Divizia Minieră.

www.zvj.ro vineri, 28 noiembrie 2014

ACTUALITATE

7

8

ACTUALITATE

Adunate de la şedinţa de ieri a consiliului local…

Fundaţia „Sfânta Maria” Valea Jiului va încasa 10.000 euro de la Primăria Petroşani! Şedinţa ordinară de Consiliu Local Petroşani, desfăşurată ieri, a avut pe ordinea de zi 25 de proiecte, plus punctul „diverse”. Toate proiectele au fost aprobate de consilierii locali. Aceste proiecte au devenit hotărâri de consiliu. Vă prezentăm mai jos câteva dintre ele.

1.500 lei pentru „Crăciunul Vârstnicilor”

La centrul social „Core Jesu” din Petroşani, la 20 decembrie Asociaţia Umanitară „Kandila” va organiza a X-a ediţie a „Crăciunului Vârstnicilor”. Cheltuielile acestei acţiuni se ridică la peste 90 de milioane lei.

Dintre care, 1.500 lei vor fi asiguraţi de la bugetul local, consiliul local participând anul acesta ca şi coorganizator al acţiunii. Banii asiguraţi de la bugetul local vor fi necesari pentru afişe, invitaţii, flyere, produse de patiserie, fructe, transport etc.. Iată că după „Revelionul Pensionarilor”, la Petroşani administraţia doreşte ca şi de Naşterea Domnului să-i bucure pe cei din generaţia a III-a care au nevoie de sprijinul nostru, al tuturor.

Regulamentul bazinului de înot didactic

În cadrul şedinţei a fost aprobat printr-un proiect şi „Regulamentul de funcţionare, întreţinere şi exploatare a bazinului de înot didactic din Aeroport”, recent preluat de la CNI şi inaugurat. La articolul 3 al regulamentului se spune că „administratorul (SPADPP, lucru stabilit printr-un alt proiect de hotărâre aprobat la şedinţa de joi – n.r.) va răspunde de funcţionarea, întreţinerea şi exploatarea imobilului, de programul cu iniţierile, de programul cu publicul, de buna desfăşurare a activităţilor”. Tot administratorul va răspunde „pentru persoanele care accesează bazinul, de eventualele daune produse de acestea”. La articolul 7 se precizează că accesul în incinta bazinului de înot se va face în intervalul săptămânal luniduminică, între orele 9,00-21,00. Tot la acest capitol aflăm că „elevii care învaţă în unităţile şcolare preuniversitare din municipiul Petroşani beneficiază de folosirea cu prioritate a bazinului de înot, pe bază de programare şi în intervalul orar 9,00-15,00 în fiecare zi de luni până vineri”. Tot aici se specifică faptul că toate cursurile de înot se vor organiza în timpul anului şcolar, zilnic, de luni până vineri, tot în intervalul orar 9,00-15,00. Alţi beneficiari ai bazinului de înot pot fi asociaţiile sportive care încheie contracte de închiriere pentru culoarele din apă, precum şi persoane fizice sau juridice care cumpără bilet sau abonament de intrare.

Din regulament mai aflăm că abonamentele se eliberează pentru minimum 12 şedinţe, efectuate obligatoriu într-o perioadă de 30 de zile de la data eliberării acestora, în intervalul orar 15,00-21,00, de luni până vineri în perioada anului şcolar şi 9,00-21,00 în week-end şi în vacanţele elevilor.

Alte reguli: beneficiarii sunt obligaţi să folosească duşul înainte de intrarea în bazin şi sunt obligaţi să păstreze curăţenia; este interzis accesul minorilor cu vârsta de până la 14 ani neînsoţiţi şi nesupravegheaţi în bazin; înaintea intrării în bazin beneficiarii sunt obligaţi să prezinte adeverinţă de la medicul de familie din care să rezulte că sunt apţi pentru practicarea înotului, precum şi că nu suferă de boli de piele, plăgi deschise sau orice alte boli transmisibile; accesul în incinta bazinului cu animale de companie este interzis; fumatul şi alcoolul, în incintă, este strict interzis – inclusiv persoanele aflate în stare de ebrietate; nu sunt permise alergările, împingerile în apă şi jocurile imprudente pe marginea bazinului;

facebook.com/ziarulvaiijiului

Articolul 28 ne lămureşte asupra finanţării cheltuielilor de capital ale bazinului de înot, care este asigurată din donaţii şi sponsorizări, din alte surse prevăzute de legislaţia în vigoare şi de la bugetul local.

Teleschiul fundaţiei „Sfânta Maria”

Printr-o adresă, Fundaţia „Sfânta Maria” Valea Jiului a înaintat primăriei o propunere de închiriere a teleschiului aflat în proprietatea acesteia, obiectiv situat în Masivul Parâng (punctul de plecare al acestei instalaţii pe cablu este în zona Cabanei Popovici, ajungând până în vecinătatea antenei ENEL din zona A). Cum în zona respectivă nu mai există teleschi, iar în urma analizei făcute de SPADPP „rezultă faptul că încasările realizate din exploatarea teleschiului acoperă costurile generate de plata chiriei şi utilităţilor, eventual chiar realizarea unui profit, propun consiliului local aprobarea închirierii”, a specificat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi în nota de fundamentare a proiectului.

La articolul 1 al proiectului se specifică faptul că perioada de închiriere va fi în intervalul 1 decembrie 2014-31 martie 2015, iar la articolul 2 este stabilit preţul chiriei, 2.500 euro/ lună, la cursul BNR. La articolul 5 este stabilit şi preţul unui bilet pe fiecare cursă: 3 lei.

După câteva întrebări lămuritoare, puse de câţiva consilieri primarului, proiectul a fost aprobat în unanimitate.

Garsonierele din fostul cămin al Liceului de Informatică nu mai pot fi vândute!

Asta nu au stabilit-o consilierii locali sau primăria, ci Ministerul Educaţiei Naţionale, care, prin Direcţia Generală Juridică, a anunţat Primăria Petroşani că legea „reglementează numai emiterea de aviz conform pentru schimbarea destinaţiei şi, deci, înstrăinarea nu este posibilă”. Acestea fiind spuse, consiliul local, la propunerea primarului, a revocat HCL 197/ 2014. Prin această hotărâre, acum anulată, garsonierele urmau să fie vândute prin licitaţie publică. Dar, unde-i lege nu-i tocmeală…

„Grijă, atitudine şi respect pentru oraşul meu!”

Subtitlul de mai sus este numele proiectului iniţiat de consilierul Viorel Pascu, sprijinit de toţi colegii consilieri din PSD. În mare, proiectul prevede „realizarea unei campanii de informare privind grija, atitudinea şi respectul pentru oraşul Petroşani, prin mass-media, întâlniri cu cetăţenii, acţiuni în şcoli şi licee, acţiuni voluntare de sprijin a persoanelor vârstnice, acţiuni de ecologizare cu participarea tuturor categoriilor de vârstă, implicarea în acţiuni comune a organizaţiilor nonprofit, tipărirea de broşuri şi pliante despre activităţile cetăţeneşti, premierea modelelor de atitudine civică etc.”. În acest sens, consiliul local va constitui o comisie formată din trei membri, care joi au şi fost desemnaţi: Viorel Pascu (PSD), Claudiu Cornea (PNLPD) şi Marius Rad (UNPR). Această comisie ar urma ca, împreună cu cei din administraţia locală, să organizeze şi să urmărească toate acţiunile care au legătură cu acest proiect.

Bineînţeles că în sală au fost discuţii, amicale şi vesele, pentru că „teoretic totul pare bine şi frumos, rămâne de văzut cum vom pune în practică acest

proiect”, după cum au concluzionat unii consilieri.

Părerile au fost împărţite… Consilierul Florin Mârza, de exemplu, a spus mai în glumă, mai în serios: „Acest proiect a fost făcut mai demult… aşa cred”. „Nu”, a spus consilierul Pascu. „Ba da, cred că prin acest proiect aţi vrut să-l monitorizaţi pe primar, dar acum cred că nu mai e cazul, deoarece este politic în tabăra dumneavoastră”. Râsete în sală… Claudiu Cornea, fostul viceprimar, a dat un altfel de răspuns: „Metaforic vorbind, mie îmi place proiectul, deşi nu cred în efectele lui. Mă îndoiesc, sincer, de succesul lui, ştiind de alte succese din trecut, asemănătoare cu acest proiect”. Ca să-l „biciuiască” pentru răspuns, preşedintele de şedinţă Ioan Rus l-a propus mai apoi pe Claudiu Cornea în comisie. „Eu nu vreau…”. Dar până la urmă a vrut, votul consilierilor fiind covârşitor pentru ca acest consilier să facă parte din comisie. Faza a încheiat-o consilierul Butulescu, care a spus, după vot, sec: „Anul următor aşteptăm, domnule Cornea, un raport…”. Răspunsul a fost pe măsură: „Da, dacă se poate vă voi trimite personal un raport lunar…

Ca să nu mai staţi un an…”. Au urmat râsetele de vigoare.

Una peste alta, un proiect interesant şi necesar, dar care, cel puţin, la modul serios al problemei, va fi greu de implementat. Şi ştiţi de ce? Pentru că lumea, cetăţenii, tinerii nu mai cred în astfel de „lucruri romantice”. E mai uşor să fii nepăsător, sau să faci mizerie într-un oraş, să rupi, să devalizezi, să arunci coji de seminţe peste tot… iar când vin „ăia cu predica, despre curăţenie, dăm din cap, zicem da şi… facem tot ca noi”. Atâta vreme cât lipsesc cei şapte ani de-acasă la unii şi câtă vreme contravenţiile sunt mici şi lipsesc pe motiv că poliţiştii locali, garda de mediu sau jandarmii montani „sunt băieţi buni”, nimeni nu va face nimic. Din păcate, românul ştie numai de frică… de ce când ies peste hotare acei „unii” nu mai aruncă nimic pe jos, nici măcar o singură coajă de sămânţă, sau un muc de ţigară? Vă spunem noi: de frică! Şi cu asta credem că am spus tot…

Corneliu BRAN

Micuţa Irina are nevoie de ajutorul nostru!

Irina Ioana s-a născut în 4 ianuarie 2013 cu o malformaţie la ambele picioare picior strâmb congenital bilateral - şi nu poate să meargă, a purtat atele gipsate timp de 10 luni însă acestea n-au dat niciun randament . Îmi doresc ca şi Irina să aibă o copilărie fericită ca orice alt copil de vârsta ei şi vă rog să mă ajutaţi. Am fost trimişi de medicul ortoped din Petroşani în Bucureşti, însă datorită situaţiei financiare precare a familiei nu ne putem permite să mergem nici pentru consult. Soţul surorii mele lucrează cu ziua pe unde găseşte, iar sora mea este însoţitorul fetiţei şi locuiesc în chirie.

Vă rugăm, în numele micuţei Irina, să ne ajutaţi să o ducem la un medic specialist pentru a merge apoi la operaţia de care are nevoie.

Irina Ioana merită să fie un copil normal!! Dacă doriţi să faceţi ceva pentru acest sufleţel, vă rugăm să ne contactaţi la numărul de telefon 0724.881695, sau să depuneţi o sumă cât de mică la numărul de cont: RO36 RNCB 0564 1407 7276 0001 deschis la BCR - Sucursala Petrila, titular Ozsvath Corina Mihaela. Vă mulţumim.

Femeia – eterna poveste Până săptămâna viitoare, când voi prezenta o cronică a Festivalului Internaţional de Epigramă „Traian Demetrescu”, desfăşurat la Craiova, vă ofer un grupaj de epigrame premiate, scrise la tema „Femeia – eterna poveste”.

Preferinţa Evei, după facerea lumii O lume - Domnul a creat Iar Eva cucerind Pământul, Dintre lumină şi bărbat, Desigur, a ales… cuvântul.

Şi-i contrabas - de la cincizeci în sus ... În drama-n care soţul este basul.

Prin firea lucrurilor...

Femeia e asemeni cu pământul În care viaţa prinde rădăcini, E un ogor mănos... pe care vântul Mai duce şi sămânţă din vecini.

(Re)interpretare logică Privind Geneza, cred că alta-i cheia De-a descifra a Domnului lucrare: A modelat întâi, din lut, femeia Şi-apoi, din coasta ei, şi „Sexul tare”.

(Petru-Ioan Gârda – Cluj-Napoca)

Se termină cu-„a fost odată...”

(Vali Slavu – Aninoasa)

Bărbaţii şi femeia De veacuri – fiinţei aceste – Cătând să-i tot intre în graţii, Femeia-i eterna poveste, Povestea ce-adoarme bărbaţii!...

Drumurile noastre…

Cu nevestica mea - cocheta Puteam urca pe culmi divine Sau chiar înconjura planeta…

La cât m-a dus prin magazine.

Femeia, eterna poveste Se spune că femeia este Irepetabila poveste Pe care-adori să o citeşti.

Eu, ce să comentez? Poveşti...

Metamorfoze Femeia e a vieţii cheie, Dezleagă nodul gordian, Dar când logodna se încheie Devine straşnic… gardian.

Întâmplare Mi se strânge cordul cu un spasm, Că-ncercând să mă cocoţ pe creste, Cu o preafrumoasă ca de basm, M-am făcut aseară de poveste.

(Florin Rotaru – Buzău)

La vârful unui partid… În lumea-naltă, rafinată, Au remarcat şi cei miopi Că orice blondă platinată, Frumoasă e... de dă în gropi.

(Nicolae Bunduri – Braşov)

Rezolvare Soţia-ncearcă să-mi găsească Ceva să-mi crească performanţa, Da-ncerc o chestie „băbească”, Mă bagă-n draci… şi-o cheamă Tanţa!

Ultimul cuvânt De-aplici formula „ciocu’ mic”, Când ea vorbeşte, eşti erou; Dar nu poţi să mai zici nimic, Decât dacă te faci… ecou!

(Grigore-Marian Dobreanu – Târgu-Jiu) Femeia... muzicală Ca tânără,-i vioară – ton supus, Apoi, violoncel – mai grav i-i glasul

www.zvj.ro vineri, 28 noiembrie 2014

Flăcăul tomnatic şi viitoarea soacră Tot vrăjind-o, să-i dea fata Cea frumoasă şi isteaţă,

În trei zile-a dat-o gata, Soacra devenindu-i… soaţă!

Bărbatul vizavi de femeie Privind-o mereu ca pe-o floare, Femeia-i, în mod foarte clar, Eterna poveste în care Bărbatu-i erou… secundar!

(Ioan Toderaşcu – Costeşti, Vaslui) Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

Femeia Istoria depune mărturie: Femeia e izvor de apă vie Din care sorb înfriguraţi eroii Şi, uneori, se mai adapă boii.

Părerea specialiştilor Studii, observaţii, teste, Toate-acestea-au confirmat Că femeia-i o poveste ... Cu final neaşteptat!

Femeia – eterna poveste Femeia, oare, o enigmă este?

E cunoscut, din vremuri strămoşeşti, Că ea, femeia, este o poveste, Dar cine să mai creadă în poveşti?...

Femeile Poveşti nemuritoare sunt Şi vârsta ele nu-şi arată, Dar uită-un singur amănunt:

UMOR ÎN HA... MAJOR

9

10

ACTUALITATE

Nu prin bătaie de tobă, ci prin ZVJ,

Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul Petroşaniului, anunţă petroşenenii să ia aminte şi să participe la niscai fapte întru totul deosebite

- Referitor la manifestările organizate de Consiliul Local şi Primăria Petroşani, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi ne.a detaliat programul acestora.

- Începutul va fi în ultima zi de noiembrie, de Ziua Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României. La orele 12,30 vom inaugura TS3. Practic, este momentul când sus în munte vom tăia panglica tricoloră. După acest moment, orice locuitor al Petroşaniului va putea urca şi coborî cu telescaunul, atât pe 30 noiembrie, cât şi a doua zi, pe 1 Decembrie, când cu toţii sărbătorim Ziua Naţională a României. Prin hotărâre de consiliu local am stabilit acest lucru, tocmai ca oamenii să se poată bucura de cele două zile importante şi să se obişnuiască cu noua investiţie. Un mic cadou făcut cetăţenilor de către primărie şi de consiliul local.

Deşi nu e legat strict de administraţie, aş puncta data de 30 noiembrie şi prin faptul că la Petroşani, la Paraclisul Acoperământul Maicii Domnului, Episcopia Devei şi Hunedoarei, cu binecuvântarea Episcopului Gurie, căruia îi mulţumim cu toţii, vor fi aduse moaştele Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, mitropolitul ortodox care prin faptele sale s-a dovedit a fi un erou al neamului românesc.

Iată, un prilej ca să ne reculegem cu toţii la Petroşani, în această zi de mare sărbătoare, Sfântul Apostol Andrei fiind ocrotitorul ţării noastre şi apostolul care a creştinat acest popor cu istorie şi credinţă milenară.

De Ziua Naţională a României, pe data de 1 Decembrie, la orele 11,00, în Parcul Central Carol Schreter avem festivităţile dedicate acestei minunate zile: ridicarea şi onorul dat drapelului, plus un mic spectacol omagial legat de Ziua României susţinut de copiii din Petroşani.

La 2 sau 3 decembrie vom amenaja acele căsuţe pentru Târgul de Crăciun, care va fi organizat lângă Teatrul Dramatic I.D. Sîrbu.

La 3 decembrie, când se sărbătoreşte Ziua Persoanelor

facebook.com/ziarulvaiijiului

cu Dizabilităţi, vom organiza la primărie un mic trei zile legate de Naşterea Domnului, urmează zilele spectacol, la care vor participa cei de la Centrul Down în care vom organiza, succesiv, Revelionul şi copiii şi cadrele de la Pollicino.

Pensionarilor, devenit la Petroşani o obişnuinţă şi mă La 4 decembrie, de ziua Sfintei Mari Muceniţe Varvara, bucur că împreună cu cei din primărie şi consiliul local Ocrotitoarea minerilor, şi, din acest an, şi a putem să-i facem fericiţi, fie şi pentru o zi, pe părinţii Petroşaniului, la Biserica Sf. Varvara din Aeroport va şi bunicii noştri. avea loc dimineaţa o slujbă specială foarte frumoasă, În fine, în seara zilei 31 decembrie, vom organiza, în unde suntem aşteptaţi cu toţii. După care, dupăfaţa primăriei, împreună cu consiliul local, amiază, la orele 17,00, la Biserica Romano-Catolică „Revelionul în stradă”, aşa cum o facem an de an de Sfânta Varvara va avea loc, de asemenea, o slujbă când conduc administraţia locală la Petroşani. Vor (inclusiv şi dimineaţă la orele 9,00). Tot de Sfânta susţine mini-concerte artişti locali, iar la orele 00,00 Varvara, la Peştera Bolii, cei de la Asociaţia Ecologică petroşenenii vor ciocni câte un pahar de şampanie şi Petro Aqua Petroşani vor organiza un concert de înaltă vor sărbători trecerea în noul an alături de cei dragi şi ţinută, la care sunt de asemenea aşteptaţi toţi cei de ceilalţi concetăţeni aflaţi în stradă cu un foc de care iubesc tradiţiile, muzica şi mediul natural de artificii, aşa cum obişnuim să facem în fiecare an. Aţi excepţie al peşterii. văzut că în fiecare an lumea din Petroşani obişnuieşte În Ajunul Sfântului Nicolae, în seara de să vină cu 15-20 de minute înainte de miezul nopţii în 5 decembrie, vom aprinde iluminatul faţa primăriei şi casei de cultură. După care, după ce de sărbători şi bradul de Crăciun, se termină focul de artificii, fiecare pleacă înapoi la urmând ca în ziua de Moş Nicolae, la 6 restaurant sau acasă, să-şi continue petrecerea. De decembrie, să dăm liber publicului aceea ţin şi eu la această acţiune şi de fiecare dată larg la bazinul de înot recent vin alături de ei să ne bucurăm împreună. inaugurat. Tot de Moş Nicolae va Ca să închei, mai amintesc că tot în luna decembrie începe şi acţiunea umanitară „Fabrica vor mai avea loc şi două premieri: cuplurile care au lui Moş Crăciun”, unde petroşenenii împlinit 50 de ani de căsătorie şi elevii care au pot dona diverse obiecte, haine şi dulciuri copiilor obţinut rezultate bune la competiţiile sportive. care au nevoie de acestea.

A consemnat Corneliu BRAN După toate aceste acţiuni condensate pe parcursul unei săptămâni, vom intra în La încheierea contractului de închiriere linie dreaptă cu pregătirile legate de Naşterea Domnului, Crăciunul mult aşteptat de toată lumea, precum şi cu pregătirile legate de Anul Nou. Până în Crăciun multe şcoli şi grădiniţe vor avea tot felul de acţiuni legate de această mare sărbătoare creştină, vom organiza şi Festivalul de Colinde, pe care îl pregătim de câţiva ani încoace în fiecare an.

Apoi, de Crăciun vor fi acţiuni cu În cadrul Spitalului de Urgenţă Petroşani îşi are sediul de lucru colindători şi piţărăi, aşa cum ne-am un laborator de analize privat, care funcţionează aici de câţiva obişnuit la Petroşani tradiţiile continuă şi ani, în concurenţă practic cu laboratorul de analize al spitalumă bucur că se întâmplă aşa. După cele lui. Acest lucru i se pare nefiresc primarului Tiberiu IacobRidzi.

Laboratorul privat din Spitalul de Urgenţă Petroşani va fi nevoit să-şi caute alt spaţiu de lucru

Tiberiu Iacob-Ridzi este de părere că spitalul trebuie să-şi vadă interesul şi să profite de faptul că spitalul poate face analize de laborator, nu să piardă pacienţi în favoarea serviciilor private.

Anul acesta se va încheia contractul de închiriere dintre firma privată şi spital pentru închirierea spaţiului de laborator, iar contractul nu va mai fi prelungit nici măcar dacă firma privată plusează la preţul de închiriere. În mod firesc, firma respectivă va trebui să caute un loc de deschidere pentru oferta serviciilor medicale, pe piaţa liberă, aşa cum se întâmplă cu toate laboratoarele private. În loc să ofere o piaţă sigură unei firme private, conducerea spitalului, după discuţiile cu administrativul local, a decis deschiderea unui punct de recoltare a analizelor la parterul spitalului şi oferirea serviciilor de laborator către pacienţii neinternaţi.

Firmele private de servicii medicale au colaborat şi colaborează şi acum foarte bine cu spitalul, atât în asigurarea investigaţiilor imagistice, cât şi în asigurarea tratamentului de dializă. În timp însă, spitalul a reuşit să investească în aparatură modernă şi să facă economii, externalizând cât mai puţin din serviciile medicale. De exemplu, acum investigaţiile CT sunt asigurate în spital, acest serviciu fiind o bună perioadă externalizat, în trecut, din cauza lipsei aparaturii necesare. Dacă vrea să supravieţuiască, spitalul este nevoit să reducă costurile pentru tratarea pacienţilor prin investiţii şi chiar să facă bani din serviciile medicale, acolo unde legea permite. (A.P.)

ANGAJĂRI

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

mica publicitate

Apa are pentru tine, azi, o semnificaţie aparte, de acolo îţi extragi tu energia, liniştea, bucuria, sau de acolo vine sănătatea, ca atare acordă mai multă atenţie elementului apă în tot ce te înconjoară.

SC Argo Security SRL angajează agenţi de pază, bărbaţi şi femei, cu sau fără atestat, pentru diferite obiective din zonă.

Informaţii suplimentare la numărul de telefon: 0761.124119, persoana de contact: Iulian Deatcu.

Solicităm maximă seriozitate.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Adu-ţi aminte cât de bine ai rezolvat, cândva, o problemă şi repetă reteţa de succes de atunci.

Pe ce pui tu mâna se transformă în aur, deci hai, la treabă!

Bar Ariana Petroşani angajează barman (fete, băieţi).

Relaţii la telefon 0766.301556

ÎNCHIRIERI

Închiriez spaţiu comercial (comerţ, producţie, depozitare) zona Livezeni.

Relaţii la telefon 0751.199100 Închiriez hală producție plus birouri (total 400 mp - str. Jieț, zona Petrila Sud), spațiu birouri zona Pieței Centrale Petroșani (parter) și apartament 2 camere în aceeași zonă.

Relații la telefon 0761.195971 Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66.

Relaţii la telefon 0744.825125

PIERDERI

mica publicitate

SC ARICI POGONICI SERVICII SRL, cu sediul în oraşul Petrila, strada Republicii, nr. 126, judeţul Hunedoara, înregistrat la ORC Hunedoara Deva sub nr. J20/361/2006, CUI 18462614, declară pierdut certificatul constatator nr. 8121 din 07.03.2006, de la sediul social şi de la beneficiar.

Se declară nule.

SC Stelian Farcom SRL, cu sediulîn oraşul Uricani, strada Republicii, bl. 20, parter, jud. Hunedoara, înregistrat la ORC Hunedoara Deva sub nr. J20/1318/1993, CUI RO4373754, declară pierdut certificatul constatator pentru sediul social din Uricani, str. Republicii, bl.20, parter, jud.

Hunedoara. Se declară nul.

LICITAŢII

mica publicitate

INSOLVENT CONSULT SPRL lichidator judiciar al SC SIMAR SRL organizează licitaţie publică în data de 11.12.2014, ora 11:00, la sediul lichidatorului din Deva, str. M. Eminescu, nr.

11, ap. 2, pentru vânzarea imobilului APARTAMENT CU 2 CAM. – Petroşani, situat în Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, bl. 103, parter, cu o suprafaţă de cca. 50 mp.

Preţul de pornire a licitaţiei este de 98.560 lei.

Garanţia de participare la licitaţie este de 10% din preţul de pornire. Caietul de sarcini şi orice informaţii sunt la dispoziţia eventualilor cumpărători la tel. 0254.226006 sau 0785.285456.

Vrei anunţul tău aici?

Vino la sediul firmei din Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II.

Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 mail: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro vineri, 28 noiembrie 2014

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

mica publicitate

SERVICII

Tu eşti azi un fel de punte între două dimensiuni diferite, între cer şi pământ, între divin şi uman, pentru că reuşeşti să te concentrezi cel mai uşor în orice situaţie cu diferenţe şi extreme majore. mica publicitate

Efectuez transport marfă în județ și în țară cu Dacia Papuc, 1,5 tone.

Relații la telefon 0727.386358, Vulcan

IMOBILIARE

mica publicitate

Vând spaţiu ultracentral, lângă CEH Petroşani, S.T. 346 mp din care 206 mp construiţi pentru diverse activităţi. Preţ la vedere negociabil.

Telefon 0722.318892 Vând 2 apartamente cu 3 camere, în Petroşani, str. Independenţei, bl.22 (etaj 3 şi etaj 4), cu vedere spre soare.

Telefon 0722.318892 Vând spaţiu mare în Colonia Petroşani, S.T. 4.500 mp, din care 2.000 mp P+1 construiţi, acces TIR, rampă de încărcare.

Telefon 0722.318892

Vând apartament zona Mignon, cu vedere spre magazinul Billa, et. 6, preţ la vedere.

Telefon 0722.318892 Vând gospodărie ireproşabilă, Bratovoieşti - Dolj.

Telefon 0762.603437 Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 8.500 euro.

Telefon 0725.065800

Vând garsonieră amenajată, confort I, plus boxă, zona Universităţii. Preţ negociabil.

Relaţii la telefon 0724.501755 De vânzare/ închiriere în condiţii avantajoase spaţiu comercial situat în Vulcan, b-dul M. Viteazul, nr. 26 (fostul Orient).

Relaţii la telefon 0762.257696 Vând garaj cu canal de vizitare şi pivniţă situate în Petroşani vizavi de Liceul Economic, având suprafaţa de 25 mp. Înălţimea clădirii şi a uşii permite gararea şi a utilitarelor şi microbuzelor. Este branşat la curent de 380V. Preţ: 4500 euro.

Telefon 0721.225359 sau 0768.406967

Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic, negociabil.

Telefon 0726.291090

PUBLICITATE

11

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Dacă e loc de petrecere azi în preajma ta, vei participa cu maximă bucurie, trup şi suflet, pentru că cel care se află în centrul atenţiei merită toate felicitările.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Nu te lăsa păcălit de un moment mai dificil cu care dai azi piept, pentru că, după ce va trece, îţi vei da seama că a avut mai degrabă o conotaţie pozitivă.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Azi eşti - la modul cel mai pozitiv posibil - cel mai devotat slujitor înspre binele altuia. Îţi asumi un rol important în destinul altuia şi îţi sacrifici complet timpul personal doar pentru a-i veni în ajutor.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Decizia pe care o iei azi se va dovedi a fi exact gura de aer proaspăt de care aveai mare nevoie într-o perioada de extenuare fizică şi psihică.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Te afli azi într-o companie veselă, un pic gălăgioasă, dar îţi place atmosfera, chiar dacă tu azi nu simţi nevoia să ieşi prea mult în evidenţă, preferând să priveşti de pe margine veselia altora.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Varietatea oamenilor, personalităţile atât de diverse cu care intri azi în contact te fac ceva mai tolerant cu lumea, descoperind că nu-i poţi tu schimba pe ei, orice ai face.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Când vezi ce bine evoluează un proiect, e şi normal să vrei şi mai multe şi să ajungi şi mai repede la scopurile propuse.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Exact acel lucru de la care nu mai aşteptai nimic şi pe care îl trecuseşi pe linie moartă poate reveni spectaculos în prim-plan, cu o energie nouă!

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Nu trebuie să priveşti lucrurile în perspectiva unui banal hop în care eşti azi prins, pentru că astfel de momente sunt absolut fireşti în evoluţia oricui către marile sale planuri.

HOROSCOP

CMYK

12

ACTUALITATE

După multă vreme, la Petrila,

O şedinţă ordinară a consiliului local

În afară de primul proiect de hotărâre, care fost respins, celelalte 9 proiecte aflate pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a Consiliului Local Petrila, desfăşurată miercuri, 26 noiembrie, au fost aprobate.

Refacerea drumurilor forestiere

Proiectul de la punctul 8 al ordinii de zi a vizat aprobarea încheierii unui acord cu Regia Naţională a Pădurilor Romsilva Bucureşti „pentru efectuarea lucrărilor de reparaţii la drumurile forestiere”, în urma inundaţiilor din vara aceasta. Proiectul a fost aprobat fără probleme. Reamintim faptul că, printr-o hotărâre de guvern, Petrila are alocate 6,5 miliarde lei vechi pentru refacerea acestor drumuri afectate de ploi din lunile iulie şi august. După încheierea acordului, ţinând cont că la următorul proiect de pe ordinea de zi cei din consiliul local au aprobat şi documentaţia tehnico-economică pentru reparaţiile acestor drumuri forestiere, înseamnă că lucrările vor putea începe cât de repede.

Bani pentru faţadele sediilor partidelor

Un alt proiect discutat a vizat aprobarea documentaţiei tehnico-economice pentru obiectivul „Reabilitare termică spaţii comerciale bl. 40, strada Minei, oraş Petrila”. Motivaţia iniţiatorului proiectului, primarul Ilie Păducel, în nota de fundamentare, a venit în urma unui referat de necesitate întocmit de Ioan

Olar, coordonatorul Programului de reabilitare termică a blocurilor de pe raza Petrilei. Acesta a adus la cunoştinţa Primăriei Petrila că „în urma lucrărilor de reabilitare care se desfăşoară la blocul 40 de pe strada Minei, faţadele spaţiilor aparţinând primăriei rămân netratate de către constructor, deoarece nu au fost cuprinse în docu-

necesară execuţia lucrărilor mai sus menţionate”, motivează primarul Ilie Păducel în nota de fundamentare.

Suma necesară acestor lucrări, 16.887,88 lei cu TVA, urmează să fie asigurată din capitolul bugetar „Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică”.

Proiectul a fost votat, astfel că a devenit hotărâre de consiliu local.

Alte proiecte aprobate

mentaţia tehnică de executare (reabilitare). „Deoarece la parterul blocului 40 se află sediile unor partide politice – spaţiile aparţinând primăriei care le-a închiriat – nerealizarea unitară a faţadei clădirii face ca aspectul blocului să fie inestetic. Considerăm

Alte proiecte aprobate de consilieri au vizat aprobarea documentaţiei tehnici-economice pentru obiectivul „Reparaţii coloană scurgere” (care va costa bugetul local 1.181,34 lei cu TVA), aprobarea documentaţiei tehnico-economice pentru obiectivul „Reparaţii gard panouri metalice la Şcoala Gimnazială nr. 6 (lucrare care va costa 1.055, 08 lei cu TVA), schimbarea destinaţiei din spaţiu comercial în spaţiu de producţie a imobilului situat în incinta Minei Petrila şi aprobarea achiziţionării serviciilor de proiectare pentru construirea unui garaj pentru Poliţia Locală Petrila.

Corneliu BRAN

La jandarmii hunedoreni

Înaintări în grad

Aproape o sută de cadre militare din cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi (IJJ) Hunedoara au fost avansate în gradul militar următor.

Astfel, în preajma Zilei Naţionale a României, 98 de cadre militare - un maistru militar şi 97 de subofiţeri - din cadrul IJJ Hunedoara au fost înaintate în gradul militar următor, înaintea expirării stagiului minim.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Potrivit reprezentanţilor IJJ Hunedoara, cadrele militare avansate în gradul militar următor s-au remarcat prin rezultate foarte bune în îndeplinirea atribuţiilor specifice.

Mihaela PETROŞAN

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VI Nr. 215 28 noiembrie 2014 4 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului

Cele 53 de victime ale exploziei din 29 noiembrie 1980 de la Mina Livezeni, cea mai mare explozie minierã din România de dupã al II-lea rãzboi mondial

Abrudean Ioan Andronache Nelu Banã ªtefan Balint Carol Belu Toma Bosoi Gheorghe Bîrlea Iosif Ciubotaru Pavel Carp Constantin Ciritel Ioan Darie ªtefan Dãscãlescu Georgel Drãgan Mihalache Donath Gavril Diaconu Titu Dascãlu Constantin Donose Valentin Donosie Nicolae Erly Iosif Farcaº Andrei Florea Nicolae Ghergheluca Adrian Ghiocel Marian Gliga Dumitru Grigoriu Petru Ionescu Virgil Ioviþoiu Dumitru

21 21 29 29 23 43 46 36 22 31 21 42 40 43 44 36 23 48 21 48 21 21 21 43 27 36 40

ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani

militar militar lãcãtuº miner militar miner maistru miner lãcãtuº militar miner militar miner miner miner miner electrician lãcãtuº miner militar miner militar militar militar maistru miner miner inginer miner vagonetar

Jianu Dumitru Kurila Ioan Kovacs Adalbert Lãpãdat Teodor Maftei Dumitru Mariþa Grigore Oprea Dumitru Popa Marin Popescu Ion Puca Marin Racz L. Alexandru Romanescu Paul Roºca F. Marin Rusu Neculai Secrieru ªtefan Sibiºan Ioan Somodi Nicolae Stancu Marcel Tãtãrãºan Spiridon Tarigrafie Nicu Tomesc Ioan Trifan Romitu Þigãeru Mihai Varga Gheorghe Vinã Alexandru Voroneanu Dumitru

Amintindu-mi de acea zi de 29 noiembrie 1980

Eram un copil. Mă plimbam prin oraş, în zona fostei Policlinici şi a restaurantului vechi „Minerul”. Pe lângă drumul ce ducea la Maleia.

Au început să urce salvările. Erau T.V.-urile alea zgomotoase şi încete. Mama era la şut schimbul II, la Puţul Est. Când a venit de la şut, se cutremura. Povestea, cu lacrimi în ochi, tragedia pe care a văzut-o.

Părinţii mei aveau o grămadă de cunoscuţi la mină. După câteva zile, tatăl meu, cu Vlaicu Pamfil (zis Tati) şi cu nea Hok au mers după nea Gliga, care murise la Bucureşti. După câţiva ani, m-am întâlnit la mare cu copiii lui nea Gliga şi cu soţia sa. Se mutaseră la TârguMureş. De atunci, nu mai ştiu nimic de ei... În oraş se spunea că Dumnezeu a vrut asta.

Autorităţile tăiaseră de pe marginea drumului

din oraş 53 de castani bătrâni. Au lărgit şoseaua, cum este şi astăzi. Între timp, părinţii mei au murit...

Eu am să-i povestesc, odată, totul, fiului meu Vlad şi, poate, nepoţilor mei. Am să le povestesc cum, în decembrie 2003, exploziile din subteran zguduiau Puţul-Centru şi flăcările aproape că ieşeau la suprafaţă.

Am crezut că totul s-a terminat. Dar nu a fost să fie aşa...

Va trebui să povestesc şi pentru că sunt a treia şi ultima generaţie care va mai lucra în minerit.

Poate e mai bine aşa...

Dumnezeu să-i odihnească-n pace!

Ing. Adrian JURCA – Sindicatul „Noroc Bun Departamentul E.M. Livezeni

21 21 35 39 45 21 46 40 41 21 30 40 29 43 39 29 32 21 31 21 34 29 43 39 31 34

ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani

militar militar miner miner miner militar miner miner mãsurãtor gaze militar vagonetar inginer miner lãcãtuº miner miner electrician miner militar miner militar miner miner mãsurãtor gaze miner miner miner

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 28 noiembrie 2014

Explozia. Vederi din Steagul Roşu 1980

„49” de morţi - un singur articol Explozia s-a întâmplat sâmbătă, 29 noiembrie 1980. Cotidianul Steagul Roşu, organ al Comitetului Municipal Petroşani al PCR şi al Consiliului Popular Municipal, apărea în toate zilele săptămânii, cu excepţia celei de luni, avea 4 pagini şi costa 30 de bani. În ziarul de duminică, 30 noiembrie 1980, nu se face nicio referire la catastrofa de la Mina Livezeni.

Luni, 1 decembrie, nefiind zi de apariţie, Steagul Roşu nu a apărut.

Primul şi singurul articol referitor la explozie a apărut nesemnat în Steagul Roşu (discret plasat în pagina a II-a, nr. 8.784, anul XXXVI) marţi, 2 decembrie 1980, sub titlul Grav accident de muncă la mina Livezeni: „În ziua de 29 noiembrie, la mina Livezeni, din bazinul carbonifer Valea Jiului, s-a produs un grav accident, ca urmare a unei explozii de gaze în subteran.

Organele locale de partid şi de stat s-au deplasat la faţa locului şi au acţionat operativ, luând primele măsuri impuse de situaţia creată.

Imediat după producerea accidentului, la indicaţia secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la mina Livezeni s-au deplasat membri ai conducerii de partid, ai guvernului, miniştri, reprezentanţi ai unor instituţii de resort, cadre medicale. S-au luat măsuri pentru salvarea şi îngrijirea accidentaţilor, evacuarea personalului aflat în subteran, precum şi sprijinirea tuturor familiilor celor care au avut de suferit datorită accidentului. Ca urmare a accidentului şi-au pierdut viaţa 49 de persoane, iar 26 au fost rănite.

Secretarul general al partidului, preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a transmis în numele Comitetului central al partidului, al Consiliului de Stat şi al guvernului, precum şi al său personal, cele mai profunde sentimente de compasiune, condoleanţe familiilor îndoliate.

Pentru anchetarea accidentului şi stabilirea tuturor cauzelor care l-au determinat, precum şi pentru adoptarea măsurilor tehnice şi organizatorice în vederea întăririi securităţii şi protecţiei muncii a fost instituită o comisie de partid şi de stat alcătuită din tovarăşii: Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Executiv, al CC al PCR, preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, ministrul muncii, Virgil Trofin, membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, viceprim-ministru al guvernului, ministrul minelor, petrolului şi geologiei, George Homştean, ministrul de interne, Eugen Proca, ministrul sănătăţii, Nicolae Popovici, procuror general al republicii, general-locotenent Constantin Zamfirescu, din Ministerul Apărării Naţionale, Ilie Cîşu, adjunct al ministrului muncii, şeful Inspecţiei de stat pentru protecţia muncii”.

Articolul pare mai mult un comunicat oficial, din care cea mai preţioasă informaţie este componenţa comisiei de partid şi de stat care s-a deplasat în Valea Jiului.

Un cititor din zilele noastre se poate întreba legitim de ce un asemenea eveniment, care ar ţine prima pagină a unui ziar zile în şir, nu a fost „relatat” decât sec, într-un singur articol-comunicat. E clar că acest non-combat dovedit de Steagul Roşu în relatarea celei mai mari explozii miniere postbelice din Valea Jiului a avut ca motiv nu neapărat nepriceperea ziariştilor vremii ori lipsa lor de apetenţă jurnalistică faţă de acest subiect, ci un ordin de natură ideologică.

Partidul Comunist Român nu voia deloc să se dea o importanţă mediatică exploziei şi din considerentul că opinia publică şi comunitatea se aflau sub imperiul unei puternice emoţii, întreaga Vale a Jiului fiind copleşită de durere. Or, se ştie că reacţiile emotive ale unei mase umane sunt greu de anticipat şi de... controlat.

O altă întrebare care se poate pune este legată

de numărul declarat al decedaţilor în urma exploziei.

Cifra avansată de Steagul Roşu, 49, este falsă. În explozie au murit 53 de ortaci, civili şi militari.

Legenda care circulă şi astăzi este că PCR a lansat cifra de 49 de morţi în explozie pentru a nu fi declarat doliu naţional. Căci, dacă s-ar fi declarat doliu naţional, ar fi aflat, normal, întreaga ţară şi, poate, această cutremurătoare veste ar fi demobilizat clasa muncitoare chiar în ultima lună a cincinalului, al cărui plan fusese, nu-i aşa?!, demult realizat... În sprijinul tezei nedeclarării doliului naţional mai circulă şi ipoteza că PCR s-ar fi folosit de faptul că în explozie au murit şi 15 militari, care efectuându-şi stagiul, ar fi murit „la datorie”. Şi, prin urmare, murind „pentru patrie”, numărul lor nu ar mai fi trebuit contabilizat. Însă această ipoteză nu stă în picioare, întrucât oficial s-a declarat numărul morţilor 49, în care se regăseau, fireşte, şi militari.

Există şi posibilitatea ca Steagul Roşu să nu fi minţit în privinţa numărului decedaţilor. În momentul închiderii ediţiei ziarului poate chiar nu se cunoştea o situaţie exactă a acestora.

(Doar) 8 necrologuri

Tot în ediţia de marţi, 2 decembrie, la pagina a IV-a, la rubrica Anunţuri de familie sunt publicate două necrologuri referitoare la un decedat în explozie, ing.

Paul Romanescu, şi unul - pentru Sebişan Ioan: Primul: „COLEGII DE SERVICIU, colaboratorii apropiaţi sunt alături şi exprimă sincere condoleanţe familiei greu încercate prin dispariţia tragică şi prematură a ing. PAUL ROMANESCU specialist minier de înaltă valoare, răpit din rândurile noastre în plină activitate creatoare.

Exemplul lui de dăruire şi abnegaţie profesională, chipul său luminos vor rămâne veşnic în memoria noastră”.

Al doilea: „UN PIOS OMAGIU de preţuire şi neştearsă amintire pentru minunatul nostru coleg de facultate PAUL ROMANESCU Sincere condoleanţe familiei greu încercate”.

Al treilea: „Soţia şi copiii anunţă încetarea din viaţă a celui care a fost un bun fiu, soţ şi tată SEBIŞAN IOAN Înhumarea va avea loc în ziua de 3 decembrie 1980, la ora 14, în oraşul Vulcan”. În pagina 3 a Steagului Roşu de miercuri, 3 decembrie, mai văd lumina tiparului 3 anunţuri funebre, unul - pentru Paul Romanescu şi două - pentru Ionescu Virgil, fostul şef al sectorului III: „COLEGII de facultate din Baia Mare aduc un pios omagiu de preţuire şi neştearsă amintire celui care a fost ing. PAUL ROMANESCU Sincere condoleanţe familiei greu încercate”. xxx „COLEGII din acelaşi an de studiu din timpul facultăţii aduc un pios omagiu minunatului nostru coleg, ing. IONESCU VIRGIL Condoleanţe familiei îndoliate”. xxx „COLECTIVUL de muncă de la I.M. Dâlja împărtăşeşte cu adâncă compasiune durerea grea a familiei pricinuită de pierderea aceluia care ne-a fost un bun tovarăş de muncă ing. IONESCU VIRGIL Sincere condoleanţe familiei îndoliate”.

Ediţia de joi, 4 decembrie 1980, publică ultimele două necrologuri, câte unul pentru ing. Paul Romanescu şi ing. Ionescu Virgil: „PĂRINŢII Maria şi Alexandru, soţia Aurelia, copiii Oana şi Rareş, fratele şi cumnaţii, mulţumesc pe această cale tuturor celor care prin prezenţa lor au fost alături de noi la dureroasa încercare pricinuită de dispariţia prematură a scumpului nostru ing. PAUL ROMANESCU Amintirea lui va dăinui veşnic în inimile noastre”.

vineri, 28 noiembrie 2014

xxx „COLECTIVUL sectorului III I.M. Livezeni este greu încercat de dispariţia tragică a celui care a fost ing. IONESCU VIRGIL şef sector III. Exemplu de dăruire, omenie, bunătate şi abnegaţie profesională, el va rămâne veşnic o duioasă amintire pentru toţi aceia ce l-au cunoscut. Îl vom păstra mereu în inimile noastre. Sincere condoleanţe familiei îndoliate”.

Din necrologuri nu se deduce că Sebişan, Romanescu şi Ionescu au murit în explozie. Dovada că cenzura acţiona cu „succes” şi la rubrica decese.

1981

Sancţiuni şi măsuri

Peste jumătate de an, la 15 mai 1981, „Steagul Roşu” revine asupra exploziei, publicând un „Comunicat în legătură cu accidentul colectiv de muncă de la mina Livezeni”, în care se arată măsurile şi sancţiunile întreprinse după explozie: „Comitetul Politic Executiv al CC al PCR a analizat raportul Comisiei de partid şi de stat instituită în scopul stabilirii cauzelor care au generat accidentul colectiv ce a avut loc la Întreprinderea Minieră Livezeni la data de 29 noiembrie 1980. Din analiza prezentată a rezultat că accidentul s-a produs pe fondul unor grave încălcări ale normelor tehnice şi tehnologice de exploatare în subteran a cărbunelui, precum şi a celor de protecţie şi disciplină a muncii.

Acumulările periculoase de metan au fost posibile datorită faptului că, la punerea în funcţiune a unui abataj frontal, s-a modificat soluţia din proiectul aprobat, fără a se elabora un nou proiect de aeraj şi fără a se executa lucrările care să asigure debitul de aer necesar pentru prevenirea şi diluarea acestor acumulări. De asemenea, sa montat în subteran, contrar normelor de tehnica securităţii un cablu electric fără decuplare automată în caz de defecţiune. Acest cablu s-a deteriorat şi a produs scântei electrice care au aprins metanul, declanşând explozia.

Analiza a evidenţiat că cei însărcinaţi să efectueze controlul concentraţiilor de metan şi să verifice toate instalaţiile sub aspectul proprietăţilor antiexplozive, conform regulilor de protecţia muncii, nu şi-au făcut datoria, ceea ce a condus la producerea accidentului.

A fost elaborat un program de măsuri tehnicoorganizatorice în vederea reluării lucrului în deplină securitate în zona avariată. Cele mai multe dintre aceste măsuri au fost realizate, iar activitatea de producţie în zonă a fost reluată.

Comitetul Politic Executiv a indicat ca guvernul să ia toate măsurile necesare pentru aplicarea strictă a legislaţiei în domeniul protecţiei şi securităţii muncii, să controleze cu consecvenţă modul în care se respectă normele de protecţia muncii în industria extractivă minieră, să asigure prevenirea accidentelor prin creşterea exigenţei în execuţia lucrărilor subterane, asigurarea circuitelor de aeraj şi a debitelor corespunzătoare de aer, controlul şi lichidarea acumulărilor de metan, sporirea răspunderii personalului tehnico-ingineresc în respectarea regulilor tehnice, tehnologice şi de securitate a muncii în activitatea din subteran.

Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei va verifica soluţiile tehnice prevăzute în proiectele aprobate pentru minele cu emanaţii de metan şi modul de realizare a

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

acestora, urmărind respectarea cu stricteţe a prevederilor. În legătură cu gravele abateri de la prevederile legale şi regulile de funcţionare a exploatărilor miniere au fost aprobate propunerile Comisiei de partid şi de stat cu privire la sancţionarea celor vinovaţi de producerea accidentului şi guvernul a fost însărcinat cu aplicarea acestor sancţiuni. Unele cadre cu atribuţii de conducere şi control ale Întreprinderii Miniere Livezeni, inclusiv ing.

Tomescu Radu, fost director al întreprinderii, au fost deferite organelor de urmărire penală şi de justiţie. De asemenea, au fost eliberaţi din funcţii: directorul tehnic al Combinatului Minier Valea Jiului, Costescu Iulian, şeful Inspectoratului Teritorial pentru Protecţia Muncii Hunedoara, Gomotîrceanu Petre, şi şeful grupului de inspectori pentru protecţia muncii Petroşani, Nicolau Claudiu. Directorul general al Combinatului Minier Valea Jiului, Surulescu Dan, alte cadre din cadrul Combinatului Minier Valea Jiului şi al Întreprinderii Miniere Livezeni au primit sancţiuni de partid şi de stat. Ţinând seama de gravitatea accidentului de la Întreprinderea Minieră Livezeni, precum şi de răspunderea ce revine Ministerului Minelor, Petrolului şi Geologiei şi Ministerului Muncii în producerea acestuia, Comitetul Politic Executiv a aprobat propunerile de sancţionare a unor cadre cu munci de răspundere din aceste ministere: eliberarea din funcţia de adjunct al ministrului minelor, petrolului şi geologiei, a tovarăşului Dumitru Condrache, sancţionarea cu vot de blam a tovarăşului Ilie Cîşu, adjunct al ministrului muncii; totodată a sancţionat pe conducătorii celor două ministere, care poartă răspunderea pentru cele întâmplate, şi le-a atras în mod sever atenţia asupra obligaţiilor ce le revin în luarea tuturor măsurilor care să asigure desfăşurarea activităţii de producţie în mine în deplină securitate.

Comitetul Politic Executiv a stabilit ca Raportul privind rezultatele cercetărilor pentru stabilirea cauzelor accidentului şi măsurile ce se impun pentru prevenirea unor accidente similare să fie dezbătut cu activul de partid şi cadrele de conducere din centrala şi unităţile subordonate ale Ministerului Minelor, Petrolului şi Geologiei, Ministerului Muncii, cu activul de partid din judeţul Hunedoara”.

Ministrul Minelor – la Petroşani

La 21 mai are loc prelucrarea celor de mai sus cu activul de partid al minei Livezeni, la lucrările plenarei participând conducătorii PCR din judeţ şi Valea Jiului şi oameni cu funcţii de răspundere în minerit, în frunte cu Virgil Trofin, membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, viceprim-ministru al guvernului, ministrul Minelor, Petrolului şi Geologiei: A doua zi, la 22 mai 1981, „Steagul Roşu” publică relatarea întâlnirii, sub titlul „Plenara activului de partid de la Întreprinderea minieră Livezeni”: „Activul de partid de la mina Livezeni a analizat, ieri (21 mai – n.a.), cu înaltă exigenţă şi profundă răspundere comunistă, în spiritul Hotărârii Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, al plenarei Comitetului Judeţean cu activul de partid din întreprinderile miniere, rezultatele cercetării pentru stabilirea cauzelor care au generat gravul accident colectiv din 29 noiembrie 1980 de la IM Livezeni, măsurile tehnico-organizatorice care să asigure realizarea ritmică a sarcinilor la producţia de cărbune în condiţii de deplină securitate a muncii.

La lucrările plenarei activului de partid a participat

tovarăşul Virgil Trofin, membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, viceprim-ministru al guvernului, ministrul Minelor, Petrolului şi Geologiei. Au fost prezenţi, de asemenea, tovarăşii Ion Ciucu, prim-secretar al Comitetului judeţean Hunedoara al PCR, Petru Barb, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Petroşani. Au fost prezente cadre cu funcţii de răspundere din Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei, Ministerului Muncii, Uniunii sindicale pe ramură, din Combinatul minier Valea Jiului, Inspectoratul local de protecţie a muncii, secretari ai comitetelor de partid din întreprinderile miniere, activişti de partid, sindicat şi UTC, activul de partid de la mina Livezeni.

La adunarea activului de partid au fost prezentate rezultatele cercetărilor pentru stabilirea cauzelor care au determinat producerea exploziei din ziua de 29 noiembrie 1980, şi măsurile ce se impun în scopul prevenirii unor accidente similare. De asemenea, a fost prezentată hotărârea consiliului conducerii MMPG pentru ducerea la îndeplinire a sarcinilor stabilite de Comitetul Politic Executiv al CC al PCR în urma dezbaterii raportului comisiei de partid şi de stat în legătură cu accidentul colectiv de muncă de la IM Livezeni.

Un punct deosebit al dezbaterilor care au avut loc l-a constituit preocuparea comitetelor de partid, sindicat, UTC şi C.O.M. de la IM Livezeni pentru întărirea ordinii şi disciplinei, respectarea N.D.P.M. şi mobilizarea oamenilor muncii la realizarea sarcinilor de plan în condiţii de deplină securitate, precum şi planul de măsuri propus spre aprobare activului de partid. În cadrul lucrărilor plenarei de activ au luat cuvântul tovarăşii: Ioan Ciungan, Eugen Stănescu, Petru Scrădeanu, Vasile Popescu, Temistocle Dumitru, Ionel Arad, Nicolae Buciuman, Iuliu Pavel, Romulus Rodeanu, Romulus Burdan, Ioan Covaci, Gheorghe Călugăru, Emil Muru, Ioan Ciucu.

Raportul prezentat, discuţiile purtate de participanţii la dezbaterile care au avut loc au evidenţiat modul în care au acţionat organele şi organizaţiile de partid, de sindicat, şi UTC, conducerea colectivă a minei pentru refacerea grabnică a lucrărilor miniere afectate de accidentul care a avut loc în 29 noiembrie 1980, pentru reluarea şi normalizarea întregii activităţi productive.

S-a subliniat cu deosebită recunoştinţă importantul sprijin material şi moral primit din partea conducerii superioare de partid, pentru cuvintele de îmbărbătare şi îndemnurile înflăcărate care le-au fost adresate personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în momentele grele prin care a trecut mina, întregul colectiv în urma gravului accident care a avut loc.

Puternic mobilizaşi de organizaţia de partid, minerii Livezeniului au demonstrat, prin fapte de necontestat, că au depăşit greutăţile, că şi-au reluat în mod normal activitatea, fapte materializate în creşterea permanentă de la o lună la alta a producţiei de cărbune extras. De la o realizare medie de 501 tone de cărbune în luna ianuarie, mina a ajuns la 1.470 tone, pe zi, în luna mai, producţie care se ridică la nivelul mediei realizate înainte de accident. De asemenea, planul lucrărilor de pregătire a fost realizat în proporţie de 150 la sută, iar planul lucrărilor de investiţii în proporţie de 130 la sută. Toate aceste realizări, la care adăugăm îndeplinirea prevederilor de plan la productivitatea muncii în proporţie de 113,5 la sută în cărbune, de 126,9 la sută în subteran, 118,5 la sută la nivelul întregii activităţi a minei, au fost obţinute în condiţiile când era necesară şi executarea recondiţionării unui mare volum de lucrări miniere şi au trebuit repuse în funcţiune capacităţile de producţie imobilizate în urma accidentului.

Spiritul critic şi autocritic de care au dat dovadă participanţii la dezbaterile care au avut loc în cadrul plenarei a evidenţiat, printr-o analiză exigentă, cauzele şi urmările gravului accident care a avut loc şi s-a subliniat cu deosebită tărie faptul că evenimentul cu urmări tragic s-a datorat în primul rând indisciplinei care a constat în nerespectarea măsurilor tehnice şi tehnologice a normelor departamentale de protecţie a muncii. Comitetul de partid şi conducerea întreprinderii, după cum s-a subliniat în raport şi a rezultat din discuţiile purtate, nu au cunoscut situaţia reală a acumulărilor de metan. Au existat serioase deficienţe în controlul, raportarea şi informarea asupra concentraţiilor Continuare în pagina IV

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 28 noiembrie 2014

Mărturia lui Ionel Ciontu – salvator minier:

„Rusu, fiind ars complet, mi s-au îngropat mâinile goale în carnea lui...”

Preambul cu salvator

În noiembrie 1980, Ionel Ciontu, fostul vicelider al Sindicatului Liber E.M. Livezeni, avea 25 de ani. Fiind salvator de la vârsta de 22 de ani, mai avea ceva de făcut la 25 de ani: să-şi scoată ortacii arşi de explozie la zi.

Vii sau morţi. Dar cel mai bine îl lăsăm chiar pe salvatorul Ionel Ciontu – decedat, din păcate, în 2007 în condiţii nebuloase în detenţia politico-sindicală - să povestească cum au decurs operaţiunile de salvare la care a participat.

Nu ştiam dacă sunt supravieţuitori

„Pe 29 noiembrie 1980, jucam table cu naşul meu acasă la mine, în Aeroport.

Era, cred, ora 18. Mai spre seară, am auzit sirena minei. Imediat după aceea, am fost chemat, nu-mi mai aduc aminte de cine, la mină. Venise să mă cheme la acţiunea de salvare. Eu nu ştiam ce se întâmplase. Apoi, am aflat despre ce este vorba: se produsese o explozie la ora 17:24, explozie ce a avut epicentrul în blocul VI, în zona Puţului Est. La staţia de salvare a minei eram vreo 8 salvatori, printre care şi Ştefan Tecuş de la C.C.S.M., care era şeful echipei de salvare din care făceam şi eu parte.

La mină era panică, toată lumea vorbea doar de explozie. La staţia de salvare am fost verificaţi din punct de vedere al sănătăţii, al oboselii. Ne-am echipat să coborâm în mină. Nu ştiam dacă sunt sau nu supravieţuitori, ştiam doar că explozia a avut o amploare foarte mare”.

O situaţie deosebită cunoscută

„Eu, fiind brigadier, munceam doar schimbul I - atunci programul era de 6 ore , grupa mea lucra tocmai acolo unde avusese loc explozia. Aici se montase primul complex mecanizat tip SMA 2. La sectorul 3 lucra brigada lui Petre Scrădeanu. Eu şi Urmare din pagina III

ortacii mei lucram exact la închiderea camerei de montare, unde se simţise iniţial un posibil foc de mină; înainte de explozie a apărut şi monoxidul de carbon şi s-a forţat nota ca să închidem acea cameră de montare.

Fiind o situaţie atât de deosebită la sectorul III, deşi era în concediu, chiar şeful de sector, ing. Virgil Ionescu, a participat, la coordonarea şi supravegherea activităţii în zonă. Din nefericire, şi el a fost prins de explozie, murind”.

Doi meşteri arşi şi plini de sânge

„Am coborât în subteran pe Puţul Est. E foarte clar că nimeni nu se putea apropia de zona acestui puţ, care era înconjurat de securitate, miliţie, de autorităţile timpului.

Cine intra în această zonă trebuia să aibă un aviz special. Am ajuns la orizontul 400. Deşi mie nu mi-era urât de victime, trebuie să recunosc că şi în mine s-au instaurat teama şi panica. Eram siguri că vom vedea morţi.

Bănuiam şi o posibilă reactivare a exploziei. În rampa puţului, la orizontul 400, erau scoşi câţiva supravieţuitori. Mi-amintesc de maistrul Danco, maistrul Gliga, care fuseseră scoşi deja. Erau arşi, plini de sânge. Nu prea puteai să vorbeşti cu ei. Aceştia fuseseră preluaţi de securitate”.

Prima victimă găsită: ing. Romanescu

„Scopul acţiunii noastre a fost, ca, în eventualitatea că mai găseam supravieţuitori, să-i scoatem afară, apoi urma să înregistrăm pe hărţi topografice locul unde am găsit victimele.

Prima victimă am găsit-o la baza unui plan înclinat de la orizontul 400: era inginerul Romanescu, cel care atunci era şeful protecţiei muncii pe Combinat. Intrase pentru că se ştia că e pericol în zonă şi că

periculoase de metan, au existat construcţii de aeraj necorespunzătoare, iar căile de aeraj şi de acces la locurile de muncă, atât de necesare evacuării personalului din subteran în caz de pericol, nu au fost întreţinute la nivel corespunzător. La toate acestea s-a adăugat o instruire superficială a efectivului privind cunoaşterea şi respectarea normelor de protecţie a muncii care a culminat cu neevacuarea oamenilor de la locurile de muncă în condiţiile când concentraţia de metan a depăşit limita admisă.

Aceste grave abateri se datorează lipsei de exigenţă şi fermitate în rezolvarea problemelor curente şi de perspectivă cu care s-a confruntat colectivul minei, din partea conducerii tehnice a întreprinderii, a fostului director ing. Radu Tomescu şi a fostului inginer şef Virgil Costinaş, a personalului care a lucrat în zona afectată.

Plenara a subliniat că în stilul de muncă al comitetelor de partid, sindicat şi UTC au existat neajunsuri în ceea ce priveşte exercitarea controlului asupra întregii activităţi desfăşurate la mină, în organizarea îndeplinirii hotărârilor şi a măsurilor adoptate. Ilustrativ în această privinţă este faptul că în anul 1980 activitatea de protecţie a muncii, înainte de producerea accidentului, a fost analizată o singură dată, în 25 ianuarie, într-o şedinţă comună a comitetului de partid, C.O.M. şi comitetul sindicatului.

Plenara a relevat că măsurile tehnice, politice şi

trebuia acţionat rapid pentru închiderea camerei de montare. Am umblat în toată zona blocului VI şi am găsit morţi în diverse locuri”.

9 morţi la baza suitorului. 4-5 în panoul 3. 14 la SMA. 2 la Alpine

„Îmi aduc aminte că la baza suitorului de la abataj panou 3 am găsit 9 morţi, pe care-i ştiam, dar care erau aproape de nerecunoscut. Deşi am recunoscut o mare parte din ei, identificarea am făcut-o şi cu ajutorul numerelor de la lămpi. Trebuie să spun că nu a fost nici o eroare de identificare. Am intrat în panoul 3, unde am găsit 4 ori 5 morţi. Apoi, am coborât în complexul SMA; aici erau 14 morţi... Foştii mei colegi de la Dâlja... pentru că brigada mea de la panoul 5 venise la Livezeni de la Mina Dâlja. Timp de 9 ani, am lucrat cu ei, majoritatea fiind mineri experimentaţi. Erau şi militari printre ei, pe mulţi dintre aceştia îi cunoşteam. Am coborât la combina de înaintare Alpine, unde nu am găsit decât doi morţi, alţi doi ortaci fiind dispăruţi”.

Doi ortaci intraseră-n putrefacţie

„Cât timp s-au desfăşurat operaţiunile de salvare, am lucrat împreună toţi cei 8 salvatori din echipa noastră, deoarece ne-am pus problema că e posibil să găsim supravieţuitori, care ar trebui evacuaţi de urgenţă din mină. După îndelungi căutări, care au durat vreo două zile, i-am găsit pe cei 2 ortaci dispăruţi: minerul Secrieru şi pe Rusu. Erau îngropaţi în cărbune. Intraseră deja în putrefacţie. Chiar îmi amintesc de o întâmplare mai neplăcută… Îmi uitasem afară mănuşile de protecţie şi, când a trebuit să-l scoatem afară pe Rusu, am avut ideea să-l băgăm într-un tub flexibil şi, astfel, să-l ducem afară. Din cauză că acesta era complet ars, mi s-au îngropat mâinile

organizatorice luate în urma evenimentului produs demonstrează că s-au tras serioase învăţăminte. Organele şi organizaţiile de partid, sindicat şi UTC, consiliul oamenilor muncii, fiecare formaţie de lucru au trecut operativ la înlăturarea urmărilor avariei printr-o colaborare strânsă, prin acţiuni unitare ale tuturor sectoarelor de activitate pentru îndeplinirea programului de măsuri stabilit de comisia guvernamentală pentru îmbunătăţirea activităţii de protecţie a muncii şi întărirea disciplinei în procesul de producţie. În această perioadă comitetul de partid şi-a îndreptat preocupările spre întărirea vieţii interne de partid, creşterea rolului şi conţinutului adunărilor generale în stabilirea celor mai eficiente măsuri pentru eliminarea lipsurilor şi creşterea capacităţii de acţiune a comuniştilor, pentru rezolvarea sarcinilor ce le revin. În analizele efectuate în adunările generale de partid, în grupele sindicale, organizaţiile UTC şi ODUS un accent deosebit s-a pus pe respectarea cu stricteţe a normelor departamentale de protecţie muncii pentru desfăşurarea procesului de producţie în deplină siguranţă.

A fost evidenţiat rolul important pe care l-a avut învăţământul de partid şi din organizaţiile de masă pentru mobilizarea oamenilor muncii la realizarea sarcinilor politice, economice şi sociale, pentru îndeplinirea programului de repunere în funcţiune a locurilor de muncă imobilizate.

Plenara a subliniat totodată că, deşi s-au făcut paşi importanţi pe calea redresării producţiei, şi cu toate

goale în carnea lui...”.

De la 7 seara până dimineaţa

„Morţii erau preluaţi de securitate, de partid, de autorităţile timpului... Pe 29 noiembrie 1980, am intrat în mină, la ora 19, şi am ieşit dimineaţa, pe 30 noiembrie. Noi am mers prin toate locurile, pe traseul exploziei, unde bănuiam că am mai putea găsi supravieţuitori ori victime... Alte echipe transportau morţii afară. În prima echipă de salvare, salvatorii au fost doar de la C.C.S.M., aceştia fiind singurii autorizaţi să constate care e situaţia în urma exploziei.

Eu am fost solicitat de către Staţia de Salvare de la mina Livezeni”.

Dintr-o coloană de aeraj de 700 de metri nu a mai rămas nici o bucată mai mare de 20 de centimetri

„Când am ieşit, era dezastru afară...

Am trecut şi pe la spital. Pe stradă, lumea discuta doar despre explozie. Am participat şi eu la două înmormântări, care, pur şi simplu, m-au şocat... O lună am lucrat doar la operaţiuni de salvare, trebuind să remontăm coloanele de aeraj. Mi-amintesc că în zona Alpine era, înainte, de explozie, o coloană de vreo 700 de metri de tub de aeraj, din care nu am mai găsit nici o bucată mai mare de 20 de centimetri...”

Pagini realizate de Marian BOBOC

rezultatele bune obţinute, încă se mai manifestă neajunsuri în activitatea comitetelor d partid, sindicat şi UTC, a C.O.M., în activitatea unor cadre cu funcţii de răspundere, în domeniul protecţiei muncii indicându-se şi măsurile care trebuie luate pentru eliminarea acestor deficienţe.

A fost adoptat un amplu program de măsuri privind îmbunătăţirea muncii politico-organizatorice şi economice, de întărire a ordinii şi disciplinei, respectarea normelor de protecţie a muncii.

Participanţii la plenară şi-au exprimat deplina aprobare pentru măsurile stabilite de conducerea de partid şi de stat şi adânca lor recunoştinţă pentru grija manifestată de partidul nostru, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, personal, cu privire la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale minerilor Văii Jiului, ale minerilor de la Livezeni.

Activul de partid al minei Livezeni s-a angajat, în unanimitate, să nu precupeţească nici un efort pentru aplicarea în practică a programului de mecanizare a lucrărilor miniere adoptat şi întocmit în urma indicaţiilor secretarului general al partidului, program de mecanizare atât de necesar sporirii producţiei de cărbune pe seama creşterii productivităţii muncii, reducerii efortului fizic al oamenilor şi sporirii gradului de siguranţă pentru mineri. În încheierea lucrărilor a luat cuvântul tovarăşul Virgil Trofin”.