1586 5 dec 2014

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

KEOPS

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4269 lei 1$ = 3,5946 lei 1₤ = 5,6394 lei

vineri, 5 decembrie 2014 Anul VII nr. 1586 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

angajează în condiţii avantajoase

bucătar casier cazinou

CV-urile se depun la Restaurant Keops.

Relaţii la telefon 0730.072637.

Asociaţia „Rosa Multiflora” (preşedinte Costel Avram) şi Cenaclul „Boema” vă invită mâine, sâmbătă, 6 decembrie, la lansarea volumului colectiv

„Caietele Colocviului Naţional Ion D. Sîrbu”

Lansarea va avea loc la Centrul „POMPAdou”, din incinta minei Petrila, de la orele 10,30 Prezintă: Florin Iaru şi Ioan Lascu

În dosarul Pleşcan

Arest preventiv pentru trei persoane Ieri, Tribunalul Hunedoara a decis luarea măsurii de arest preventiv pentru 30 de zile pentru Ovidiu Daniel Pleşcan, Silviu Mihăiţă Praţa şi Mihaela Constantina Ciociu. Cei trei au contestat decizia instanţei hunedorene. Contestaţiile vor fi judecate de Curtea de Apel Alba Iulia.

Reamintim că în dosar este vorba de o reţea de prostituţie şi proxenetism, cu activitate în Valea Jiului, care se pare că era condusă de Ovidiu Daniel Pleşcan, fiul consilierului judeţean Dorina Pleşcan (UNPR).

Solutia pe scurt: „În baza art. 226 C.P.P. admite propunerea formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Biroul Teritorial Hunedoara, şi în consecinţă: În baza art. 202 C.p.p., art. 223 al. 2 C.p.p. dispune arestarea preventivă a inculpaţilor - P.O.D.; P.S.M. şi C.M.C.- în C.R.A.P. din cadrul Poliţiei mun. Deva, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 04 decembrie 2014 şi până la data de 02 ianuarie 2015, pentru

infracţiunile de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 al. 1 C.p., trafic de minori (2 infracţiuni) prev.de art.211 al.1 C.p. şi proxenetism în formă continuată, prev. de art. 213 al. 1 C.p., cu aplic. art. 35 al. 1 C.p. Respinge cererile formulate de inculpaţi, prin apărători, de luare a măsurii preventive a controlului judiciar sau arestului la domiciliu. În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat, în cuantum de 300 lei, rămân în sarcina acestuia. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare. Pronunţată în camera de consiliu, azi 4 decembrie 2014, ora 15.50”.

Mihaela PETROŞAN

2

ACTUALITATE

Societate comercială oferim spre închiriere

Fostul director executiv al AJOFM Hunedoara,

Spaţiu comercial (chioşc) situat în Vulcan, zona giratoriu – Primărie (lângă Succes),

din termopan, suprafaţă totală 12 mp, branșat la utilităţi, posibilitate extindere la 20 mp, în următoarele condiţii: chirie 200 EUR (TVA inclus) / lună + taxe în valoare de 762 lei (TVA inclus)/an. Perioadă minimă de închiriere: 12 luni. Spaţiul este ocupabil imediat (se poate prelua, opţional, și mobilierul comercial al fostului chiriaș - domeniul panificaţie). Se percepe în avans chiria pentru trei luni.

Solicităm și oferim seriozitate. Spaţiul comercial se află într-o zonă cu vad comercial foarte bun și a funcţionat mult timp în domeniul panificaţiei.

Relații la telefon 0721722227 sau office@zvj.ro.

Angajăm vânzătoare

pentru florărie în Petroșani.

Relaţii la telefon 0786.257828

Kapital TV

- vineri, 5 decembrie 2014 07:00 Info KTV (r) 08:00 Teleshopping / Infotext 12:00 Reportaj Cinethronix 13:00 Sergiu Poliopol Show (r) 14:00 Reportaj Cinethronix 15:00 Avocat TV 16:00 Dragu’mi-i lumea şi viaţa – realizator Mircea Goian 17:15 Info KTV 17:30 Panorama 18:00 Box Music 19:00 Kapital Cultural 20:00 Info KTV 21:00 Sport Kapital 22:00 Dragu’mi-i lumea şi viaţa 23:00 Info KTV (r) 00:00 Avocat TV(r) 01:00 Info KTV (r) 02:00 Panorama 03:00 Reportaj Cinethronix 04:00 Imparţial (r) 05:00 Avocat TV 06:00 Kapital Music

)

Ziarul Vaii Jiului

Vasile Velichi Iorgovan, suspectat de mai multe infracţiuni În urma unei evaluări, fostul şef al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Hunedoara, Vasile Constantin Velichi Iorgovan, a fost sesizat de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) ca fiind prezumtiv autor al mai multor infracţiuni de natură penală (conflict de interese, abuz în serviciu, infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţii Europene). În fapt, ANI argumentează acuzaţiile aduse lui Vasile Velichi Iorgovan, punctual, prin câteva fapte: „În vederea implementării Proiectului POSDRU/103/5.1/G/75757 Facilitarea accesului pe piaţa muncii a persoanelor în căutarea unui loc de muncă şi a şomerilor, în luna octombrie 2010, Asociaţia Thumende, Valea Jiului (în calitate de beneficiar) a încheiat un acord de parteneriat cu A.J.O.F.M. Hunedoara (reprezentantă de către Iorgovan Velichi Vasile Constantin director), acord care se constituie ca Anexa 3 la contractul de finanţare. Prin semnarea acordului de parteneriat şi angajarea A.J.O.F.M. Hunedoara ca partener în contract, Iorgovan Velichi Vasile Constantin a intrat în posesia unor informaţii din interiorul instituţiei publice pe care le-a utilizat ulterior pentru obţinerea unor avantaje patrimoniale sub formă de remuneraţie, de către soţia şi fiica sa, conturându-se, astfel, premise în sensul inexistenţei unei selecţii pe criterii obiective a persoanelor în căutarea unui loc de muncă. Soţia şi fiica persoanei

Ziua de 6 decembrie deschide în mod tradiţional sărbătorile de iarnă.

Cu bucurie şi dragoste, modest şi iubitor de copii Moş Nicolae precede marea sărbătoare a Naşterii Domnului parcă pregătind inimile noastre pentru darul ce va să vină. Dulciuri, jucării dar şi o jordiţă colorată sunt darurile din cizmuliţe dar mai presus de ele este mărinimia acestui mare sfânt care a rămas proverbială tocmai pentru anonimatul de care a fost acoperită.

De aceea celor ce-i poartă numele prin puterea sfântului au parte de un ajutor nepreţuit şi le doresc şi eu astăzi ca mereu să le fie bine, să fie sănătoşi şi să se bucure de tot ce este mai bun.

La mulţi ani!

Haralambie VOCHIŢOIU Senatorul Văii Jiului Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

evaluate au obţinut fiecare, pentru o perioadă de 5 luni, cât au fost angajate în cadrul proiectului mai sus menţionat, venituri de natură salarială, în cuantum de 35.135 lei”.

Astfel, „având în vedere cele de mai sus, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat organele judiciare în vederea verificării indiciilor privind săvârşirea de către Iorgovan Velichi Vasile Constantin a următoarelor infracţiuni de natură penală: încălcarea legislaţiei penale în materia infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităţii Europene, prevăzută de art. 18^2, alin.

(1) din Legea nr. 78/2000, potrivit căruia Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani; încălcarea legislaţiei în materia abuzului în serviciu, prevăzută de art. 297 din Codul Penal al României, potrivit căruia Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică, cu trimitere la prevederile art. 13^2 din Legea nr.

78/2000, potrivit cărora Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor

publice, infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani, coroborat cu prevederile art. 12, lit. b) din Legea nr.

78/2000, potrivit cărora Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite: […] folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii; încălcarea legislaţiei penale în materia conflictului de interese, prevăzută de art. 301 din Codul Penal al României, potrivit căruia Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică, precizează ANI. Vasile Constantin Velichi Iorgovan a deţinut funcţia publică de conducere a AJOFM Hunedoara în perioada 01 iunie 2005 - 10 iunie 2014.

Potrivit ANI, Vasile Constantin Velichi Iorgovan a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare.

Mihaela PETROŞAN

ANUNŢ

Primăria Oraşului Petrila organizează licitaţie publică în data de 16.12.2014 ora 10:00 pentru

Vânzare prin licitaţie publică a spaţiului comercial, în suprafaţă de 293 mp, identificat în CF nr. 62729-C1-U11 Petrila, nr. topo 62729-C1-U11, domeniul privat al oraşului Petrila, situat în str. Republicii, parterul bl. 321.

• Preţul de pornire al licitaţiei este de 40.615 lei conform HCL 205/2014.

• Taxa de participare la licitaţie este de: 100 lei.

• Garanţia de participare la licitaţie este de: 4061,5 lei.

• Costul caietului de sarcini este 10 lei, iar acesta este disponibil la sediul Instituţiei, camera nr. 7.

• Ofertele se depun până în data de 16.12.2014, ora 09:00, la sediul Primăriei oraşului Petrila.

Informaţii suplimentare se pot solicita la sediul Primăriei Oraşului Petrila, str.

Republicii, nr. 196, jud. Hunedoara, la telefon/fax 0254.550760 sau 0254.550977, interior 218 sau pe adresa de mail: primaria.petrila2008@yahoo.com Petrila la 04.12.2014 PRIMAR, PĂDUCEL ILIE

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Comunicat DNA 4 decembrie 2014 Nr. 1714/VIII/3

În continuarea comunicatului nr.

1584/VIII/3 din 07 noiembrie 2014, Biroul de Informare şi Relaţii Publice este abilitat să transmită următoarele:

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Alba Iulia au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 03.12.2014, a inculpaţilor: MOLOŢ MIRCEA IOAN, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, cu privire la săvârşirea infracţiunilor concurente de: - trafic de influenţă, în formă continuată (2 acte materiale), - luare de mită, în formă continuată (21 acte materiale), - luare de mită, - luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), - folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, - spălare de bani, în forma instigării (2 infracţiuni), - conflict de interese, - deţinerea fără drept a unui document ce conţine informaţii secrete de stat.

BALINT TIBERIU IOAN, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, cu privire la săvârşirea infracţiunilor concurente de: - luare de mită, în formă continuată, - fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (4 acte materiale), - spălare de bani, în forma instigării.

VENTER ROBERTTO-PATRICK, administrator al SC Vivanty Industries SRL Șoimuş, cu privire la săvârşirea infracţiunilor concurente de: - complicitate la luare de mită, în formă continuată (21 acte materiale), - complicitate la luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), - spălare de bani (2 infracţiuni), - fals în înscrisuri sub semnătură privată.

PUP EMANOIL MILICĂ, administrator al SC Trans Construct Import Export SRL, cu privire la săvârşirea infracţiunilor concurente de: - dare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), - dare de mită, în formă continuată, - fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (3 acte materiale), - spălare de bani, în forma complicităţii (2 infracţiuni); AXINTE VASILE, administrator al SC Viva Construct SRL şi SC Euro Cons Expert SRL, cu privire la săvârşirea infracţiunilor concurente de: - cumpărare de influenţă în formă continuată (2 acte materiale), - dare de mită în formă continuată (21

vineri, 5 decembrie 2014

www.zvj.ro

acte materiale), - dare de mită, - fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (21 acte materiale), - complicitate la spălare de bani.

Din ordonanţele de reţinere întocmite de procurori a reieşit că, în cauză, există date şi probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt: În perioada 2011 - 2013, inculpatul Moloţ Mircea Ioan, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara, şi-a traficat influenţa reală pe care o avea asupra unei persoane din cadrul SC Apa Prod SA Deva (societate al cărui acţionar majoritar este Consiliul Judeţean Hunedoara (76,72%) alături de consiliile locale din acelaşi judeţ), în scopul avantajării societăţilor comerciale Viva Construct SRL Deva şi Euro Cons Expert SRL, în cadrul procedurii de atribuire a unor contracte de lucrări. În schimbul sprijinului oferit, inculpatul Axinte Vasile a cedat execuţia unei părţi din lucrările respective, către SC Vivanty Industries SRL Șoimuş, societate controlată direct în calitate de asociat şi administrator de către inculpatul Venter Robertto Patrick - ginerele preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara. Aceasta s-a realizat fără a exista un contract de subantrepriză, în condiţiile pe care legislaţia achiziţiilor publice prevede acest lucru.

De asemenea, SC Viva Construct SRL, firmă controlată de inculpatul Axinte Vasile, a asfaltat o stradă, unde inculpatul Moloţ Ioan Mircea deţinea un imobil, în condiţiile în care lipseau proiectul tehnic şi autorizaţiile de construire, contravaloarea lucrărilor rămânând în sarcina executantului. În perioada 2010-2014, inculpatul Moloţ Mircea Ioan a creat şi pus în funcţiune un circuit financiar prin care fondurile publice, legal aprobate pe proiecte, au ajuns în conturile unor societăţi care nu

îndeplineau criteriile de calificare, privind capacitatea tehnică şi/sau profesională, economico-financiară, precum şi experienţa similară.

Aceste firme erau controlate de către persoane din cercul său relaţional, respectiv inculpatul Robertto Venter Patrick şi alte persoane interpuse devenite formal reprezentanţi ai acestor societăţi.

Astfel, SC Viva Construct SRL a încheiat în perioada respectivă un număr de 17 contracte cu SC Cristalyn Dinamic SRL şi un număr de 4 contracte cu SC Vivanty Industries SRL, sub titulatura „contract de prestări servicii”. Acestea erau de fapt contracte de subantrepriză execuţie lucrări, în schimbul garantării asigurării finanţării prioritare a tuturor

contractelor pe care această societate le derula cu partenerul Consiliul Judeţean Hunedoara.

La data de 19 octombrie 2014, inculpatul Mircea Ioan Moloţ, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara, s-a folosit de autoritatea dată de funcţia publică pe care o deţine, în virtutea faptului că îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, pentru direcţionarea unor fonduri guvernamentale către bugetul unei comune din acelaşi judeţ, în tranşe, contrar dispoziţiilor legale, suma finală fiind condiţionată de modul în care alegătorii din comuna respectivă îşi vor exprima opţiunea de vot. În perioada iunie-iulie 2014 în schimbul asigurării prioritizării plăţilor efectuate de Consiliul Judeţean Hunedoara inculpatul a solicitat, prin interpuşi, efectuarea de către SC Viva Construct SRL a lucrărilor de asfaltare în localitatea Aurel Vlaicu, fără autorizaţie şi fără contract, plăţile fiind efectuate în afara cadrului legal, în baza unei „comenzi”. În schimbul garantării asigurării finanţării prioritare a tuturor contractelor pe care societatea comercială, administrată de inculpatul Pup Emanoil Milică, le derula cu partenerul Consiliul Judeţean Hunedoara, inculpatul Moloţ Mircea Ioan a obţinut foloase necuvenite pentru firmele: SC Cristalyn Dinamic SRL şi SC Vivanty Industries SRL, controlate de către persoane din cercul relaţional al preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara - ginerele sau alte persoane interpuse devenite formal reprezentanţi ai acestor societăţi. În acelaşi context, la data de 01 octombrie 2014 SC Cristalyn Dinamic SRL a emis către SC Trans Construct Import Export SRL o factura fiscală, având menţiunea la rubrica produse/servicii „avans lucrări pasul Vulcan” în valoare de 219.950,00 lei - plata acesteia fiind efectuată, deşi lucrarea respectivă fusese recepţionată încă din data de 22 septembrie 2014.

Aceeaşi firmă, în perioada 25.02.2014 09.05.2014, a derulat tranzacţii comerciale cu SC Vivanty Industries SRL în valoare de 265.000 lei, iar în perioada 25.07.2012 - 02.10.2014 cu SC Cristalyn Dinamic SRL, în valoare de 886.750 lei, deşi SC Trans Construct Import Export SRL fusese desemnată câştigătoare şi în urma îndeplinirii criteriilor de calificare privind capacitatea tehnică şi/ sau profesională, economico-financiară, precum şi experienţa similară.

Prin contractele menţionate mai sus, inculpatul Moloţ Mircea Ioan a urmărit disimularea adevăratei naturi a circulaţiei sumelor de bani provenite din infracţiunile de corupţie, prin crearea aparenţei de legalitate a transferurilor financiare ca urmare a „executării contractelor”.

De la aceeaşi societate comercială, pentru acelaşi motiv respectiv prioritizarea şi/ sau garantarea plăţilor ce urmau a fi efectuate de Consiliul Judeţean Hunedoara, inculpatul Balint Tiberiu Ioan a primit în tranşe, prin

intermediul unei firme de consultanţă, pe care o controla în fapt, suma de 510.000 lei.

Inculpatul a urmărit astfel disimularea adevăratei naturi a circulaţiei sumelor de bani provenite din infracţiunile de corupţie, prin crearea aparenţei de legalitate a transferurilor financiare ca urmare a „executării unui contract de consultanţă”. În perioada 2010-2014 preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara în exercitarea atribuţiilor de serviciu a participat la luarea deciziilor privind aprobarea capitolului bugetar al CJ Hunedoara, referitor la reclamă şi publicitate.

Ulterior, inculpatul a efectuat acte de dispoziţie cu privire la efectuarea de plăţi privind aceste servicii, a semnat contracte de servicii de publicitate, în acest sens fiind obţinute, printr-un intermediar, foloase patrimoniale în favoarea societăţilor administrate de fiica sa, în sumă de 990.109,96 lei.

La data de 07 noiembrie 2014, cu ocazia percheziţiei domiciliare legal încuviinţate de către Tribunalul Alba, în biroul inculpatului Moloţ Ioan Mircea, din cadrul CJ Hunedoara, a fost identificat un document clasificat secret de stat, document interzis la deţinere de către persoane neautorizate.

Inculpaţilor li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală, fiind prezentaţi, la data de 04 decembrie, Tribunalului Alba, cu propunere de arestare pe 30 de zile. În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii.

Facem precizarea că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Până la ora închiderii ediţiei,

Tribunalul Alba nu se pronunţase

Pe parcursul după-amiezii şi serii de ieri, Mircea Ioan Moloţ, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, şi celelalte patru persoane reţinute miercuri au aşteptat o decizie a Tribunalului Alba referitoare la cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de instituire a măsurii arestului preventiv pentru 30 de zile. În această anchetă complexă sunt vizate cinci persoane: Mircea Ioan Moloţ – preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Tiberiu Balint – vicepreşedintel CJ Hunedoara, şi oamenii de afaceri Emanoil Milică Pup administrator al SC Trans Construct Import Export SRL, Robertto Patrick Venter - administrator al SC Vivanty Industries SRL Şoimuş, şi Vasile Axinte administrator al SC Viva Construct SRL şi SC Euro Cons Expert SRL.

DEZVĂLUIRI

Mihaela PETROŞAN

3

4

SPORT

La Jiul

Situaţie tristă

În ciuda erorilor de arbitraj de care elevii lui Sorin Ghiţan au avut parte, Jiul Petroşani a terminat turul de campionat cu un parcurs foarte bun: locul şapte în clasament cu 24 de puncte, la 10 puncte de ocupanta primul loc, Cetate Deva.

Chermeza fotbaliştilor din pensiile antrenorilor

Fără bani, fără apă şi multe alte neajunsuri, jucătorii au dus la bun sfârşit un tur de campionat, în care au încasat două prime de joc, şi acelea din banii antrenorilor. Se pare că şi acum, la final de an, nimeni nu îşi îndreaptă paşii spre a rezolva multele probleme cu care echipa se confruntă. Antrenorul Sorin Ghiţan a declarat că împreună cu ceilalţi antrenori vor pune bani din pensiile lor şi le vor asigura jucătorilor o masă festivă: „Nu s-a găsit nimeni să le dea măcar o masă, pentru că au terminat campionatul. Vom pune mână de la mână şi săptămâna aceasta le vom asigura o masă festivă, pentru că băieţii merită din plin acest lucru. Şi pe această cale vreau să le

Tenis de masă

Bronz pentru studenţi

Campionatul Naţional Universitar de tenis de masă desfăşurat pe şase zone (Craiova, Constanţa, Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Iaşi) a reunit sportivi de valoare.

Doi tenismeni legitimaţi la Universitatea Petroşani au făcut cinste secţiei de profil.

facebook.com/ziarulvaiijiului

mulţumesc pentru dăruirea pe care au arătat-o pe teren”.

O parte dintre suporterii Jiului care au plecat la muncă în străinătate şi-au anunţat intenţia de a trimite bani clubului pentru a ajuta echipa să se menţină cel puţin la nivelul ligii a IV-a.

Pe picior de plecare

Sorin Giţan spune că din această iarnă exodul jucătorilor de la Jiul pare de neoprit. Evident, motivul principal îl constituie lipsa unui salariu decent, care măcar să-i stimuleze la jocurile din campionat: „Mai bine de jumătate de echipă şi-a anunţat intenţia să plece şi chiar nu am cum să-i mai opresc. Mulţi au venit din bun-simţ la antrenamente şi la jocuri, am stat pe capul lor cu telefoane, dar acum chiar nu mai am cum să-i mai conving. Au venit fără masă, fără apă, am spălat echipamentele de joc acasă, or aşa chiar nu se mai poate. Am promovat şi foarte mulţi juniori care nu ne-au dezamăgit”.

Claudiu Dănilă, student la Universitatea din Petroşani, a obţinut medalia de bronz, iar Silviu Stanciu s-a situat pe locul al patrulea, spre mulţumirea coordonatorului secţiei, Ionuţ Stelescu. „Mulţumim conducerii Universităţii, care a aprobat şi sprijinit deplasarea acestor sportivi atât la faza zonală, cât şi la cea naţională, având încredere în potenţialul lor, iar aceştia nu ne-au dezamăgit”, a declarat Ionuţ Stelescu.

Tir cu arcul

COSR va finanţa „olimpicii”

Antrenorul echipei de tir cu arcul SCM Deva - Minerul Aninoasa şi al naţionalei, Viorel Hăbian, a anunţat că cei de la Comitetul Olimpic Sportiv Român (COSR) vor sprijini activitatea lotului olimpic al României, din care fac parte şi trei arcaşi de la Minerul Aninoasa.

Finalul de an aduce veşti încurajatoare sportivilor secţiei cu tir cu arcul a SCM Deva, care sunt componenţi ai lotului olimpic al României. Astfel, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român şi-a anunţat sprijinul pentru lotul naţional al României.

Hăbian consideră că implicarea COS este un mare plus şi un semnal pozitiv pentru sportivii săi: „Până acum eram susţinuţi doar de către Ministerul Tineretului şi Sportului. Vestea că se va implica şi Comitetul Olimpic Sportiv Român, atât din punct de vedere material, cât şi financiar, nu poate decât să ne bucure. Este un semnal că munca noastră este apreciată şi că nu le suntem indiferenţi celor de la COSR. Proiectul nostru de calificare la Jocurile Olimpice va avea astfel o şi mare susţinere”.

Luminiţa Boroş, Simona Băncilă şi Răzvan Marcu sunt cei trei arcaşi de la SCM Deva - Minerul Aninoasa care fac parte din lotul olimpic al României. Cu sprijinul COSR şi al MTS, arcaşii vor beneficia de două stagii de pregătire, unul în luna decembrie şi un altul în luna ianuarie, cel mai probabil în Turcia. De asemenea, clubul aninosean continuă selecţia printre elevii şcolilor gimnaziale, unde au şi descoperit câteva talente ce pot fi campionii de mâine ai României.

În atenţia selecţionatelor,

Juniorii din Vale

Mihail Bănceanu are 14 ani şi de anul acesta face parte din selecţionata regională Timişoara, unde au fost selecţionaţi cei mai buni fotbalişti din zonă, şapte la număr, patru juniori de la Universitatea Petroşani şi trei juniori de la Jiul Petroşani.

Mihail Bănceanu joacă fotbal din 2008 la Universitatea Petroşani şi este văzut ca una dintre speranţele Văii, alături de un alt jucător de la Jiul, Cătălin Cora. Într-o perioadă în care Valea este săracă pe plan fotbalistic, copiii de vârsta lui Mihail se remarcă prin resurse proprii. Recent, Mihail a ajuns în selecţionata regională, după ce a trecut de selecţii, la care au luat parte peste 200 de copii. Jucătorul Universităţii a trecut cu bine peste probe şi a ajuns să facă parte din lotul lărgit al selecţionatei zonale Timişoara, cu care a participat într-un

mini cantonament de meciuri de verificare la Braşov. Mijlocaş stânga de meserie, Mihail joacă fotbal împreună cu fratele său Petre Bănceanu, tot jucător la Universitatea. „Este un pas important pentru mine că am ajuns în această selecţionată, unde au şansa să ajungă cei mai talentaţi copii născuţi în anul 2000. A fost prima mea selecţie într-o asemenea selecţionată şi cred că m-am integrat destul de bine”, spune jucătorul, care este şi component de bază al echipei de juniori a Universităţii Petroşani.

Despre Mihail, antrenorul său, Gabriel Niţu, spune că este un copil talentat cu potenţial şi pe care îl vede la o echipă mare pe viitor: „Cu grupa de copii din care face parte şi Mihail am câştigat două titluri de campioni judeţeni, ceea ce nu este deloc uşor.

Cred că am una dintre cele mai talentate grupe pe care le-a avut Universitatea. Din păcate, în Valea Jiului nu există grupe de juniori republicani, pentru ca aceşti copii să aibă continuitate. Voi face tot ceea ce depinde de mine ca Mihail să nu se piardă şi să parcurgă treptat toate etapele junioratului către fotbalul de mare performanţă. Va rămâne în atenţia selecţionatei regionale, unde sperăm să se remarce cu jocuri cât mai bune şi alături de el să facă pasul şi alţi jucători”.

Prin mâna antrenorului au mai trecut jucători talentaţi precum Sebastian Bobină, Rareş Popa, Gabriel Stoi, jucători care la un moment dat au făcut parte din selecţionata judeţului Hunedoara. „Nu aş fi reuşit fără aportului domnului profesor Ionuţ Stelescu, care şi-a pus amprenta pe activitatea noastră. Rezultatele juniorilor de la Universitatea se datorează pasiunii depuse atât de jucători, cât şi de antrenori, fără a aştepta ceva în schimb”, a mai spus Niţu.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Noutăţi din…

Peştera Bolii Sfânta Varvara

Ieri, la Peştera Bolii, Asociaţia Ecologică „Petro-Aqua” Petroşani, în frunte cu inimoşii Imre Szuhanek şi Ovidiu Rizopol, a organizat, ca în fiecare an,

sărbătorirea zilei Sfintei Varvara, ocrotitoarea minerilor. Participanţii au ascultat Imnul Minerilor, au depus coroane şi jerbe de flori la icoana din peşteră, au închinat un pahar cu vin fiert. Au participat oameni cu respect faţă de istoria nobilei meserii de miner.

Noroc bun!

Mâine - concert „Arhaic”

Mâine, sâmbătă, 6 decembrie, cunoscutul grup „Arhaic” din Alexandria va concerta în Peştera Bolii. De la orele 12 se va da slobod la cântări, astfel că peştera va răsuna de soundul haiducesc al artiştilor veniţi din Pădurea Nebună a lui Zaharia Stancu. Cum amatorii de artă sunt cam pauperi, le comunicăm că nu au a-şi face griji de parale: intrarea este liberă!

De la Ovidiu Rizopol, vicepreşedintele „Petro-Aqua”, cel care s-a ocupat de „tocmirea” lăutarilor, am mai aflat că scena pe care se vor produce artiştii nu va fi… arhaică. Din contră, va fi una nou-nouţă… Să fie cu noroc! (C.BRAN)

www.zvj.ro vineri, 5 decembrie 2014

La Universitatea Petroşani

Restructurări

Sezon dezastruos pentru Universitatea Petroşani, care a terminat prima parte a campionatului pe un modest loc 11, cu doar 13 puncte adunate.

Din fostă campioană judeţeană, Universitatea a ajuns de nerecunoscut, mai ales că în ultima etapă de campionat a pierdut lamentabil, cu 8-1, partida de la Băiţa. „Nici nu sunt cuvinte. Doar 12 jucători am deplasat la acel meci, pentru că unii au avut ceva mai important de făcut. Vom analiza situaţia. Cu siguranţă, vom lua măsuri şi consiliul de administraţie va decide la ce jucători vom renunţa în această iarnă”, a declarat coordonatorul clubului studenţesc, Ionuţ Stelescu.

Lupte libere

Opt medalii pentru Inter Petrila După cum v-am informat, sportivii cluburilor CNS „Cetate” Deva, CSŞ Hunedoara şi CSŞ Petroşani au dominat ediţia a III-a Cupei „Cetate” la lupte libere, Memorialul „Prof. Valentin Carasiniu”, clasându-se pe primele trei locuri în ierarhia generală pe medalii.

Revenim cu alte amănunte.

La această competiţie Inter Petrila a cucerit 8 medalii. Cristian Ciotir (categoria 53 de kg), Iosif Szabo (69 de kg) şi Mădălina Puşok (37 de kg) s-au situat pe primul loc. Cristian Pârgariu (33 de kg) şi Adriana Ozarchievici (32 de kg) s-au clasat pe locul al doilea. Denis Pârgariu (46 de kg), Alexandru Bârlea (+54 de kg) şi Darius Varga (33 de kg) au urcat pe treapta a treia. „Suntem mulţumiţi de rezultatele obţinute. Mulţumim Primăriei Petrila şi preşedintelui clubului - Ciprian Preda pentru sprijin şi, nu în ultimul rând, primarului Ilie Păducel, a declarat antrenorul Marian Lukacs.

DIVERSE

5

CMYK

6

EDILITARE

În partea de sus a Vulcanului

Duduie lucrările

În cartierul Cocoşvar al Vulcanului lumea are cu adevărat motiv să se mire. Lucrările la infrastructură se mişcă nesperat de repede şi, fără exagerare, nimeni nu s-ar fi aşteptat ca, după o săptămână, asfaltul să fie aşternut până la intrarea în Micro 3B.

Pe drumul de

care se ramifică din strada Pinului şi, de la Izvor, pleacă în sus spre „Dallas” s-a terminat turnarea primului strat de asfalt.

Autovehiculele au liber şi pot circula în ambele sensuri. În zonă a mai rămas, din câte am văzut, doar un muncitor a cărui sarcină este să remedieze îmbinarea dintre straturile de asfalt de pe partea stânga şi cea dreaptă. „E mult, mult mai bine, circulăm foarte bine acum”, am aflat de la Bela, şofer de taxi, care face foarte des traseul acesta.

Autocamioanele, tip balenă, pline vârf cu asfalt vin unul după altul, iar acesta trebuie grabnic turnat şi întins. „Am început azi dimineaţă şi până se întunecă vrem să fie gata până la ieşirea de la Octogon spre Pinului”, m-a lămurit şeful acestui punct de lucru. Se munceşte, cu adevărat în Cocoşvar, şi, pe bune, nu cred că s-ar putea găsi careva care să bage o vină.

Da, mai sunt

destule străzi în Vulcan - una foarte paradită, strada Vasile Alecsandri, este la câţiva metri de Izvor - care trebuie să fie complet reparate. Apoi sunt şi alte alei, chiar în buricul Vulcanului, care aşteaptă însetate asfaltul. Locatarii din zonele astea şi-or fi pierdut răbdarea, le dau dreptate, dar negreşit că le va veni şi lor rândul.

De exemplu, străzii Crividia, de la intersecţia cu Nicolae Titulescu şi până dincolo de bariera CFR, primarul Gheorghe Ile i-a dat deja un termen când, recent, consilierul local Aurelian Enache i-a cerut un răspuns. Nu mai repede

S-au schimbat

toate bordurile şi doar undeva, la mijloc, mai erau de montat vreo două rânduri de pavele.

Trupa care asfaltează nu are timp de poveşti.

La Vulcan

Moş Crăciun va ateriza pe Bulevardul Mihai Viteazul În acest an, lui Moş Crăciun i se pregăteşte ceva. Ideea de a-l primi în alt loc, decât acela în care el se întâlnea, în fiecare decembrie, cu copiii din Vulcan, i-a venit primarului Gheorghe Ile.

La mijlocul acestei

luni, cei mici nu vor mai da buzna în parcul Avram Iancu, pentru nelipsita întâlnire cu Moş Crăciun. Administraţia publică locală vulcăneană a pus ochii pe un alt loc în care puştimea să colinde şi să-i spună poezii

facebook.com/ziarulvaiijiului

Doar pentru un an…

Cât de curând, interiorul unui punct termic din Vulcan, rămas neutilizat, va fi transformat într-o secţie sportivă care-i va reuni pe cei dornici să se caţere pe pereţi.

Solicitarea adresată primăriei,

Chiar şi locatarilor

din cartier nu le vine să creadă că, de ieri dimineaţă, buldozerele au început să îndrepte legătura dintre străzile a IV-a şi a V-a, iar pe aleile din parcul „Octogon” se aşterne deja asfalt. Sorin, un cunoscut mai vechi de-al meu, stă de câteva ore şi-i priveşte pe muncitori. Dar, să nu uit, cu vreo jumătate de oră înainte de asta, nea Marin Lazăr, prietenul meu de pe strada Fântânelor, s-a arătat plin de admiraţie şi respect vizavi de lucrările aflate în curs de efectuare foarte aproape de casa lui.

Vulcan

pentru a-i fi închiriat punctul termic nr.10, a venit de la Fundaţia „Noi Orizonturi”. Spaţiul, conform legii, poate fi închiriat sau concesionat prin hotărâre a consiliului local, mai ales că prevederea apare şi în Legea Educaţiei Fizice şi a Sportului nr.69/ 2000. Având în vedere că, în anii trecuţi, au avut de aprobat proiecte asemănătoare, de data aceasta consilierii locali vulcăneni i-au cerut mai multe amănunte primarului Gheorghe Ile.

Prima chestiune a fost cea

de doi ani, i-a răspuns şeful administraţiei publice locale, pentru că, mai întâi, trebuie rezolvate reţelele de apă potabilă şi de canalizare.

a persoanelor care solicită spaţiul. Asta, deoarece, în afară de denumirea „Noi Orizonturi”, în raportul la proiectul de hotărâre nu se spune nimic în acest sens. Cealaltă problemă cu care consilierii au cerut să se pună de acord a fost aceea a perioadei de închiriere şi a condiţiilor prin care se acordă aceasta.

Nu întâmplător s-a

Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU

bătrânului plin de daruri pentru cei mici. Locul acesta este peste drum de primărie, în părculeţul din faţa blocului 1M, iar pregătirile pentru amenajarea lui sunt în toi.

Echipa de electricieni

aproape c-a terminat montarea iluminatului de sărbători pe bulevard, iar de ieri băieţii s-au

cerut asta. Cu ani în urmă, Cabana „Brazi” a fost, tot aşa, închiriată cu promisiunea că SARS-ul o va moderniza cu fonduri europene.

Timpul s-a scurs, iar lucrul acesta nu s-a întâmplat. Apoi, stadionul şi terenul din lunca Jiului, cele foste ale EM Paroşeni, au ajuns, tot printr-o hotărâre de consiliu, la clubul sportiv Universitatea Petroşani.

Care, tot aşa, şi-a uitat complet angajamentul luat la închiriere. Acela de a nu le lăsa să se ducă pe râpă.

„Fundaţia asta chiar

apucat să pună în picioare scheletul de metal al pomului ornamental amplasat în mijlocul giratoriului de la CAP. Am mai putut afla, pe surse, că Gheorghe Ile a avut o convorbire privată, pe Facebook, cu Moş Crăciun, căruia i-a recomandat să-şi seteze GPS-ul, ca să ştie unde să-şi pună renii să aterizeze. În rest, despre primirea ce-i va fi rezervată vă voi vorbi negreşit la începutul săptămânii viitoare.

că se ocupă de tineri”, a girat, pentru „Noi Orizonturi”, Malvine Socaci, consilier local.

Totuşi, având în vedere că s-au mai ars cu aşa ceva, colegii dumneaei au mers pe varianta amendamentului propus de Daniel Duna.

Acela ca termenul de închiriere prin licitaţie publică să fie doar pentru un an. După care, vorba aceea, vom trăi şi vom vedea.

CMYK

La 20 de ani de la punerea pietrei de temelie, s-au sfinţit şi noile clopote!

La Biserica „Sfânta Mare Muceniţă Varvara” au fost prezenţi doi arhierei ai Bisericii Ortdoxe Române: Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, şi Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului

Parcă e mai frumos de la an la an ce se întâmplă la Biserica “Sfânta Mare Muceniţă Varvara” din Aeroport de fiecare dată când se prăznuieşte hramul micuţului, dar cochetului locaş de cult ortodox.

Odată cu extinderea

ansamblului bisericesc şi etnografic de-acolo şi cu toate lucrările ce au avut loc în ultimii ani, subliniate şi în cuvântul Episcopului Gurie, prezent la Petroşani cu această ocazie, toată zona a căpătat noi dimensiuni, iar ceea ce era odată maidan şi locuri virane acum e un loc sfânt. Meritul acestei frumoase şi radicale schimbări e în primul rând al ctitorilor acestei biserici, mai mulţi la număr, printre care şi preotul Octavian Pătraşcu, fost paroh şi decanul de vârstă al preoţilor din Petroşani. Alături de acesta, meritul aparţine şi slujitorilor neosteniţi ai bisericii, preotul Nicolae Călin Tănase, actualul paroh, şi preotul Iulian Selaje, fost preot aici, doi tineri preoţi care au ştiut să ducă mai departe proiectele părintelui Pătraşcu. La acest merit trebuie să adăugăm şi sprijinul necontenit şi necondiţionat al credincioşilor, în primul rând al momârlanilor şi orăşenilor din zonă, al primăriei municipiului care a sprijinit în câteva importante etape parohia, al celor din Protopopiatul Petroşani şi al fostei episcopii din Arad şi, nu în ultimul rând, al Episcopiei Devei şi Hunedoarei, în frunte cu Preasfinţitul Episcop Gurie.

Ieri, 4 decembrie,

momentul prăznuirii hramului şi cinstirea Sfintei Mari Muceniţe Varvara au început încă de la primele ore ale dimineţii, când s-a oficiat Sfânta Liturghie. Doi arhierei ai Bisericii Ortdoxe Române s-au aflat în mijlocul soborului de 9 preoţi din Valea Jiului, în frunte cu protopopul lor, părintele Petrache Creţu. Este vorba de Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, şi de Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. Acesta din urmă a venit şi cu un mesaj de felicitare către minerii şi cetăţenii Petroşaniului şi Văii Jiului din partea Înalt Preasfinţitului Mitropolit Laurenţiu.

La sfârşitul Sfintei Liturghii, care a durat împreună cu toate celelalte acţiuni din biserică vreo trei ceasuri, Preasfinţitul Gurie le-a mulţumit preoţilor Octavian, Nicolae şi Iulian, pentru ce au realizat la această parohie, dar şi primarului Tiberiu Iacob-Ridzi şi soţiei sale, deputatul Monica Iacob-Ridzi, pentru sprijinul acordat Bisericii Ortodoxe. Preasfinţitul a mulţumit totodată şi tuturor celor care au ajutat Sfânta Biserică din Aeroport de-a lungul timpului, adică ctitorilor şi familiilor lor.

Preotul iconom stavrofor Nicolae Tănase

Demn de menţionat, părintele paroh Nicolae Tănase a primit din partea Episcopului Gurie rangul bisericesc de iconom stavrofor, Preasfinţitul acordând apoi şi o gramată de mulţumire primarului Tiberiu Iacob-Ridzi, prezent pe tot parcursul slujbei alături de directorul executiv din primărie, Daniel Vişan.

Un moment plăcut a fost şi prezenţa unui grup de elevi de la Şcoala Gimnazială nr. 7 din Aeroport, coordonat de doamna învăţătoare Lucreţia Gabroveanu, un cadru didactic acum aflat la pensie, dar care pe parcursul anilor a fost mereu aproape de această

www.zvj.ro vineri, 5 decembrie 2014

parohie, cu elevii săi, fiind prezentă la multe din acţiunile bisericeşti, sociale şi culturale organizate aici.

După Sfânta Liturghie, a urmat, afară, slujba de sfinţire a noilor clopote (superbe, trainice, care costă 400 de milioane lei, bani donaţi exclusiv de enoriaşi şi creştini), urmate de un parastas pentru minerii care au murit în mină şi pentru ctitorii bisericii care nu mai sunt printre noi.

Manifestările religioase de la Biserica “Sfânta Varvara” s-au încheiat cu o masă de pomenire oferită celor prezenţi, câteva sute de enoriaşi din cartier şi oaspeţi.

Peste 500 de porţii de fasole, varză şi păsat, mâncarea tradiţională de post, au fost servite în decurs de alte câteva ceasuri, alături de un pahar de vin, ca o dezlegare din partea bisericii, fiind vorba de hramul ei.

Declaraţii

„Cu ajutorul bunului Dumnezeu, astăzi la sărbătoarea Sfintei Mari Muceniţe Varvara, Ocrotitoarea minerilor şi a municipiului Petroşani, cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, la invitaţia Preasfinţitului Gurie, ne-am bucurat şi ne-am veselit în cadrul dumnezeieştii Liturghii, iar la sfârşitul acesteia am sfinţit şi binecuvântat cele două clopote, care vor îndemna pe toţi minerii şi cetăţenii din cartier la rugăciune, să-şi aducă aminte de ocrotitoarea lor. Prin intermediul dumneavoastră nu le pot transmite cetăţenilor Petroşaniului şi Văii Jiului decât binecuvântare şi preţuire, iar noi, cei din cetatea Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, îi pomenim acolo la racla cu sfintele moaşte şi ne rugăm pentru toţi cei care scot aurul negru din adâncul pământului, o parte dintre mineri jertfindu-se pentru acest lucru şi pentru neamul strămoşesc. Îl rugăm pe Dumnezeu să aşeze sufletele minerilor plecaţi dintre noi acolo unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit. Iar cei de pe Pământ să-i mângâie cu bucurii duhovniceşti şi cu lungime de zile în Hristos Domnul. Cu multă dragoste ajungem la Petroşani şi ori de câte ori avem ocazia poposim în acest locaş sfânt închinat Sfintei Varvara, ne rugăm împreună cu unul din ctitorii ei, părintele Octavian Nicolae, cu părintele Nicolae, actualul paroh, şi cu toţi credincioşii buni ai acestei parohii, care frecventează biserica duminică de duminică şi sărbătoare de sărbătoare, ascultând dumnezeiasca şi Sfânta Liturghie. La Mulţi Ani, dragi creştini ai Petroşaniului şi dragi mineri din toată Valea Jiului! Sănătate şi bucurie la toată lumea, Doamne ajută!”, ne-a declarat şi ne-a urat, dându-ne şi preţioasa binecuvântare Preasfinţitul Episcop Vicar Andrei Făgărăşanul. „Pot să vă spun că inima mea este plină de bucurie duhovnicească pentru că m-a învrednicit Dumnezeu să vin şi anul acesta aici la Biserica Sfânta Varvara şi în municipiul Petroşani, ca s-o pomenim pe cea care este ocrotitoarea minerilor. Şi, totodată, să ne rugăm pentru toţi aceia care se ostenesc şi lucrează în mine, pentru toţi aceia care nu mai sunt, ei adormind, jertfindu-se în viaţa grea din mină, unde minerul coboară în adâncul pământului ca să scoată de-acolo tezaurul acestei zone, aurul negru, atât de necesar

economiei noastre şi sectorului energetic. Pentru mine a fost, de asemenea, o bucurie în a mă implica şi în aducerea în Valea Jiului a unor sfinte moaşte, pe parcursul a mai multor dăţi din acest an. Am făcut-o pentru binecuvântarea acestor locuri şi în mod special pentru aceşti oameni minunaţi din Valea Jiului, a oamenilor care au evlavie pentru sfintele moaşte. Gestul acesta este un mic cadou făcut din partea noastră pentru nişte adevăraţi creştini. Sunt prezent în Valea Jiului tot mai des, deoarece îmi place zona, îmi plac oamenii, iar distanţele faţă de trecut s-au scurtat. Întotdeauna voi veni cu bucurie aici. Îi îmbrăţişez pe toţi cu mult drag şi, prin intermediul ziarului dumneavoastră, le urez spor în toate. Şi pentru că se apropie marele praznic al Naşterii Domnului Iisus Hristos, aş dori ca să-i găsească pe toţi în bucurie şi pace. Mi-aş dori mult ca fiecare om, fiecare credincios să-l primească cu fericire, cu drag şi cinste, în chip smerit pe Hristos, Cel născut să ne mântuiască, trimis de Dumnezeu Tatăl.

Dumnezeu să ne ajute pe toţi!”, ne-a declarat Preasfinţitul Episcop Gurie. „Sunt 20 de ani de la punerea pietrei de temelie la biserica noastră şi altădată, aşa cum spuneam şi în cuvântul meu, aici era un amplasament destul de neplăcut ochilor. Iată că, după 20 de ani, locul arată altfel, e plin de viaţă, e plin de lucruri sfinte. În spatele acestor blocuri putem vedea o biserică frumoasă, un complex bisericesc şi etnografic minunat şi creştini care poposesc aici să se încarce spiritual şi duhovnicesc. Cele două case vechi, de peste 150, respectiv 230 de ani, altarul de vară şi clopotniţa, unde acum avem două clopote noi, întregesc toată această privelişte. Mare bucurie a fost pentru noi tot ce s-a întâmplat azi aici, le mulţumim înalţilor oaspeţi şi enoriaşilor prezenţi şi îi aşteptăm cu drag şi bucurie şi altă dată!”, ne-a declarat părintele paroh Nicolae Tănase. „Cu adâncă bucurie, emoţie şi cu sentimente duhovniceşti pe care nu le pot descrie am asistat azi la prăznuirea hramului acestei biserici şi la cinstirea Sfintei Mari Muceniţe Varvara, ocrotitoarea minerilor şi a Petroşaniului. Sosirea celor doi Preasfinţiţi Episcopi în rândurile noastre nu poate decât să ne bucure şi nu ne face decât să le mulţumim pentru prezenţă.

De asemenea, mulţumim tuturor celor care au fost azi la Sfânta Liturghie şi la slujba de binecuvântare a noilor clopote ale bisericii. Felicitări celor din parohie pentru cum s-au pregătit azi la această sărbătoare.

Cu adâncă recunoştinţă le urăm tuturor minerilor Văii Jiului şi familiilor lor multă sănătate şi putere de muncă, rugându-l pe bunul Dumnezeu să-i ajute în depăşirea tuturor necazurilor. Rugăm pe Sfânta Varvara să-L roage pe Dumnezeu Tatăl ca să-i apere pe mineri de accidente, boli şi suferinţe”, ne-a declarat protopopul Petrache Creţu. „Sunt marcat de Sfânta Liturghie şi de tot momentul în sine. Este sărbătoarea noastră, a minerilor şi de anul acesta şi a oamenilor din Petroşani. De aceea ne rugăm cu adâncă evlavie la Sfânta Varvara ca să-L roage pe Dumnezeu să ne apere de toate grijile şi nevoile, să ne ajute pe toţi în tot ceea ce ne-am propus. Dumnezeu să ne ajute pe toţi şi Noroc Bun bravilor mineri!”, ne-a declarat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

Corneliu BRAN

EVENIMENT

7

8

SPIRITUALITATE

Şapte motive pentru

A trece astăzi şi mâine pragul Bisericii „Sf. Ierarh Nicolae” din Petroşani Sfântul Ierarh Nicolae, simbol al blândeţii şi bunătăţii, făcător de minuni la cei ce se roagă cu credinţă este sărbătorit în calendarul creştin ortodox în fiecare an la 6 decembrie, în noaptea de 5 spre 6 copiii obişnuind să-şi pună ghetele curăţate în faţa uşii, cu speranţa că vor primi dulciuri şi jucării. La Petroşani, lângă Piaţa Victoriei, există cea mai veche biserică ortodoxă din localitate, cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae, o biserică încărcată de istorie, care a reuşit să dăinuie şi în perioada comunismului, graţie unor preoţi şi ierarhi bisericeşti care s-au preocupat ca spiritul credinţei strămoşeşti să nu dispară, de multe ori ei fiind ameninţaţi de conducătorii comunişti ai acelor zile chiar cu dispariţia. Astăzi, prin vocea părintelui Mihai Muntean, care conduce parohia şi se preocupă zilnic de destinele acestui sfânt locaş ortodox şi de slujbele rânduite de peste săptămână, ori de celelalte activităţi ce ţin de o parohie, vom mai afla câte ceva în plus din vieţile acestor minunaţi preoţi care au slujit la această biserică. Acest material nu a apărut întâmplător, el a apărut pentru faptul că sâmbătă, 6 decembrie, după slujba specială care va avea loc, legată de marea sărbătoare a creştinilor, va avea loc şi o slujbă de pomenire, unde parohia condusă de părintele Mihai Muntean le va aduce aminte enoriaşilor şi celor prezenţi de preoţii predecesori, de istoria încărcată de evenimente a acestei biserici şi de alte patru mari aniversări care au avut loc în acest an. Dar să-l ascultăm pe părinte.

Invitaţie la biserică

„Pentru Biserica Ortodoxă ziua de sâmbătă este zi de cinstire a Sfântului Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, Făcătorul de Minuni. Pentru credincioşii petroşeneni este o zi deosebită întrucât cea mai veche biserică ortodoxă a oraşului poartă hramul Sfântului Ierarh Nicolae. În legătură cu acest moment de prăznuire, în comunitatea noastră, în afară de serviciile religioase destinate acestui moment (vecernia din Ajun, de la orele 17:00, Utrenia şi Sfânta Liturghie de sâmbătă dimineaţa şi maslul cu 7 preoţi de sâmbătă dupăamiaza, de la orele 16:00), conform tradiţiei se săvârşeşte slujba de pomenire pentru ctitorii şi binefăcătorii sfintei biserici. În acest an, într-un moment, am spune fericit, la această slujbă de pomenire vom face şi o amintire de mai mulţi dintre cei care au ostenit în sfânta biserică şi care au avut legătură cu parohia aceasta”.

Mitropolitul Nicolae Mladin s-a format la Biserica „Sf. Nicolae”

„În primul rând, se împlinesc 100 de ani de la naşterea Mitropolitului Ardealului, Nicolae Mladin, a cărui viaţă, la începuturile sale, este legată Valea Jiului şi de parohia noastră. Mitropolitul Nicolae Mladin s-a născut în Abrud, în 1914, iar patru ani mai târziu, familia sa – cu tatăl lui care era lucrător minier la minele de aur de la Roşia Montană – a venit în Petroşani. Intrat în legătură cu biserica aceasta şi cu enoriaşii din parohie, copilul Nicolae, împreună cu surorile lui mai mari, cu mama lui, Letiţia, au fost în purtarea de grijă a părintelui Ioan Duma, întâiul Protopop al Petroşaniului. Aici, în tinda bisericii, maica Letiţia fiind prescurăriţă, copiii au crescut şi s-au dezvoltat intelectual şi spiritual, formându-se pentru încercările vieţii de mai apoi.

De altfel, se cuvine să ţinem cont de faptul că achiziţiile fundamentale ale omului în legătură cu ce va deveni el mai târziu se fac în anii primei copilării, în care dacă omul a fost crescut precum viitorul mitropolit, cu credinţă şi cu dragoste faţă de Dumnezeu, va ajunge un om al bisericii, sau un om pentru care Dumnezeu înseamnă totul. După ce a urmat cursurile şcolii din Petroşani şi ale Liceului de băieţi, fiind un elev eminent, Nicolae Mladin a urmat cursurile de teologie de la Oradea şi Sibiu, după care a urmat alte cursuri de şcoală superioară în străinătate. În 1943, Nicolae Mladin a ajuns profesor la Facultatea de Teologie, până în 1967, când a fost ales Mitropolit al Ardealului. Ceea ce vreau să remarc, legat de personalitatea mitropolitului Mladin, este faptul că niciodată nu şi-a uitat originile şi n-a uitat legătura lui cu Petroşaniul. A fost prezent în viaţa comunităţii petroşenene în repetate rânduri. Mai întâi ca student, după cum mărturisea părintele Traian Moşic în memoriile sale, cea dintâi predică (practica pedagogică sau practica pastorală să-i

facebook.com/ziarulvaiijiului

spunem aşa) a susţinut-o la biserica din Dâlja Mare, care era filia Parohiei Petroşani. Apoi, ca profesor, preot şi apoi mitropolit a fost prezent în mai multe momente în viaţa parohiei noastre. În anul 1943, când s-a făcut pomenirea a 100 de ani de la naşterea preotului Avram Stanca, acest eveniment având loc în a doua zi de Crăciun la biserica noastră, pe-atunci diaconul-profesor Mladin a rostit un cuvânt înflăcărat despre personalitatea părintelui Avram Stanca. În 1957, după ce părintele Duma a trecut prin nenumărate încercări ale regimului comunist, ieromonahulprofesor Nicolae Mladin a rostit cuvântul la înmormântarea părintelui Duma, evocând personalitatea acestuia într-un învolburat şi înflăcărat discurs. Mai apoi, Nicolae Mladin a fost prezent la lucrările de binecuvântare a bisericii noastre, încheiate în 1971, Mitropolitul Ardealului venind la Petroşani împreună cu Episcopul Aradului de-atunci, Teoctist Arăpaşu, viitorul Patriarh al României. Ca o plăcută amintire pentru mine rămâne faptul că eu am ţinut atunci cârja arhierească a Episcopului Teoctist, iar părintele Rad, de la Paroşeni, a ţinut toiagul arhieresc al mitropolitului Nicolae Mladin. Din păcate, în anul 1981 mitropolitul Nicolae Mladin a fost silit să se retragă de pe scaunul mitropolitan din cauza celor care dirijau în conducerea comunistă a acelor vremuri şi care i-au înscenat tot felul de lucruri sau care i-au pus în spate tot felul de vine: faptul că fusese monah împreună cu părintele Arsenie Boca; că a avut verticalitatea să nu semneze telegrame de felicitare către conducerea de partid şi de stat; înscenări mizerabile de tot felul despre care fostul şofer al mitropolitului Mladin, preotul Ioan Teană din Gura Râului, aminteşte în anii mai aproape de zilele noastre într-un interviu luat de revista Formula As”.

130 de ani de la naşterea primului protopop ortodox al Petroşaniului

„În al doilea rând, se împlinesc 130 de ani de la naşterea părintelui Ioan Duma, cel care a fost primul protopop al Petroşaniului, o personalitate cunoscută şi recunoscută la nivel naţional. De altfel, după făurirea României Mari, de la 1 Decembrie 1918, în primul Parlament al României Mari domnia sa a candidat independent, devenind singurul independent din parlamentul de-atunci. Ioan Duma şi-a câştigat locul prin votul celor care l-au votat din Valea Jiului.

Un om de cultură, un om deosebit, un om iubit de oamenii din Valea Jiului, un om a cărei personalitate trece peste timp şi un om care a pătimit după anul 1945, urmare a atitudinii sale, total anticomunistă. A refuzat să semneze manifestul aşa-ziselor partide democratice în 1946, fapt pentru care a fost pusă o bombă la casa parohială… A pătimit mult părintele Duma, Dumnezeu să-l ierte şi să-l binecuvânteze! A trecut spre cele veşnice urmare a unor suferinţe grele, cauzate de perioada de detenţie grea. Nu a fost condamnat niciodată, dar mai bine de un an de zile a fost în cercetare, ceea ce a făcut ca şase luni de zile să fie ţinut aici la Petroşani, în beciurile securităţii. În legătură cu acest lucru am scris un material, cu citate din martori şi relatări, publicat în revista Episcopiei noastre, Dacia Creştină.

Părintele a reuşit să scape de închisoare atunci pentru faptul că cumnatul lui, doctorul Constantin Stanca, a ajutat pe soţia ministrului de Interne din acei ani, Teohari Georgescu, să nască, după o perioadă de mari încercări. Drept răsplată părintelui Duma i s-a oferit graţierea”.

30 de ani de la trecerea spre cele veşnice a părintelui „enciclopedia Moşic” „În al treilea rând, sâmbătă îl pomenim şi pe părintele Traian Moşic, un fost slujitor al bisericii noastre, de la a cărui trecere spre cele veşnice se împlinesc anul acesta 30 de ani.

Un slujitor al sfântului altar, un trăitor pentru Hristos, un om de o cultură deosebită, pe care noi, tinerii preoţi din anii ’80, îl botezaserăm enciclopedia Moşic, pentru vasta sa cultură. Un preot care a slujit la biserica noastră din 1939 şi până în 1959, când a fost arestat, condamnat şi dus de fosta securitate la celebrele lagăre de muncă şi pe la tot felul de alte temniţe. A fost eliberat tocmai în 1964. A mai fost preot la Iscroni un an de zile după întoarcerea acasă, după care a revenit la Petrila. În acea perioadă l-am cunoscut şi eu, când eu slujeam la o parohie, iar preotul Traian la o alta. Împreună cu maica sa, preoteasa Cornelia şi cu părintele

Traian discutam seara, acasă la ei, ore în şir, de aceea ştiu foarte bine multe din pătimirile lui de pe vremea comuniştilor, dar şi cum arăta personalitatea sa de-atunci. Un preot mare, uriaş…”.

Acum 30 de ani ne-a părăsit un alt părinte anticomunist: preotul Gheorghe Iacob

„Un al patrulea rând ţine de părintele Gheorghe Iacob, de la a cărei trecere spre cele veşnice se împlinesc anul acesta tot 30 de ani. A slujit la biserica noastră între anii 1950-1983.

După anul 1983, preotul Gheorghe s-a pensionat şi, la ceva scurt timp, a trecut spre cele veşnice. Ca o ironie a sorţii, părintele Avram Stanca a suferit din cauza regimului austroungar, părintele Ioan Duma şi ginerele său au suferit din cauza regimului comunist, părintele Traian Moşic a trecut prin temniţele grele comuniste, iar părintele Gheorghe Iacob a ispăşit o perioadă de aproape un an de zile în celebrul lagăr de la Piteşti. Noi, cei care le suntem urmaşi, ne facem o datorie de onoare de a le cinsti memoria acestor preoţi şi ierarhi minunaţi. Aşa cum spune Sfântul Apostol Pavel în Epistola către evrei, la capitolul 13, versetul 7: Luaţi aminte la înaintaşii voştri care au grăit vouă Cuvântul lui Dumnezeu, priviţi la felul în care şi-au trăit viaţa şi urmaţi credinţa. Încercăm să le păstrăm amintirea vie în inimile noastre, încercăm să le ducem amintirea mai departe, arătându-le enoriaşilor viaţa lor. Să adăugăm un gând de rugăciune către părintele ceresc ca să le odihnească în pace sufletele acestor oameni care şi-au dăruit viaţa pentru neam, Sfânta Biserică şi Dumnezeu. Un gând pentru enoriaşi şi toţi credincioşii… Este, de fapt, o invitaţie la a fi sâmbătă prezenţi la biserica noastră, ca să ne rugăm împreună la slujba de Liturghie din ziua hramului, la slujba de pomenire de la prânz. Îndemnul este şi acela de a adresa sâmbătă rugăciuni la Sfântul Nicolae, în biserica noastră, ca să trecem cu toţii bine de aceste vremuri grele”.

Moaştele Sfinţilor Nicolae, Gheorghe şi Ioan Gură de Aur

În final, mai amintim, dacă nu ştiaţi, că în Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” se află, permanent, într-o raclă sfântă fragmente din moaştele Sfântului Nicolae! Tot în aceeaşi raclă există şi bucăţele din sfintele moaşte ale Sfântului Mare Mucenic Gheorghe şi ale Sfântului Ioan Gură de Aur! Cele şapte motive din titlul acestui material sunt: Dumnezeu şi Casa Lui, marea sărbătoare – Sfântul Nicolae, pomenirea tuturor celor care au slujit la această biserică şi cele patru evenimente de care vorbeşte preotul Muntean.

A consemnat Corneliu BRAN

N.R. „Prăvălia cu istorii”, care apare sub direcţia lui Marian Boboc, a marcat în mai multe rânduri multe dintre momentele şi personalităţile amintite de părintele Muntean, urmare a unor distinse colaborări sau ale documentărilor lui Marian Boboc: „Un document depoziţional de excepţie – amintirile carcerale ale preotului ortodox Traian Moşic, un om greu şi pe nedrept încercat de istorie” (o ediţie specială în 12 pagini; 9 august 2013); „1927-1929/ Lucările interioare la Biserica Ortodoxă Română Sf. Nicolae din Petroşani” (3 pagini; 6 septembrie 2013); „Instalarea părintelui Traian Moşic în parohia Petroşani II” (o pagină; 6 septembrie 2013); „S-a întâmplat la 1900. O vizită cu adevărat istorică/ Întâia vizitaţie canonică în Valea Jiului a unui arhiereu român ortodox, Ioan Meţianu, Arhiepiscopul şi Mitropolitul românilor din Transilvania şi Ungaria” (două pagini; 23 decembrie 2013); „Mâine, 24 decembrie, se împlinesc/ 170 de ani de la naşterea lui Avram Stanca, părintele ortodoxiei din Valea Jiului” (două pagini; 23 decembrie 2013); „Duminică, 30 martie, jubileul naşterii unei figuri de primă mână a culturii Văii Jiului/ Omagiul nostru la împlinirea a 130 de ani de la naşterea gazetarului şi preotului Ioan Duma, protopop ortodox al Văii Jiului aproape un sfert de secol şi figură marcantă a Petroşaniului” (8 pagini; 28 martie 2014); „18 iulie 1926/ Cuvântarea rostită de P.C. Sa Păr. I. Duma cu prilejul instalării de protopop al tractului Jiu” (două pagini; 16 mai 2014); „S-a întâmplat la Lonea prin anii 1935-1936/ Cum şi-a căutat nevastă Traian Moşic” (o pagină; 6 iunie 2014); „Cum a oprit preotul Traian Moşic/ Năruirea Bisericii Mici din Colonia Pr. A. Stanca” (4 iulie 2014); Mai amintim „Un document fermecător/ Amintirile Iluţei (Ileana Oltea Pop, n. Duma)”, publicat la 9 mai 2014 în „Şcoală şi cultură” (supliment ZVJ; apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc).

Poate, dacă vom fi în continuare smeriţi şi evlavioşi, prea bunul Dumnezeu ne va da puterea de a duce la bun sfârşit volumul nostru „Biserica în Valea Jiului”…

Festivalul Internaţional de Epigramă “Traian Demetrescu” Craiova

Ediţia a III-a, 21-23 noiembrie 2014

La Festivalul Internaţional de Epigramă „Traian Demetrescu” am răspuns „prezent” de fiecare dată. Cea de-a treia ediţie s-a desfăşurat de curând şi a fost una foarte reuşită.

Excelenţa-sa domnul Petre Gigea-Gorun a reuşit să adune la Craiova mulţi epigramişti şi… epigramiste. A devenit cunoscut faptul că la acest festival sunt invitate multe femei, ca o confirmare a faptului că epigrama este de genul feminin. Şi în acest an am fost primiţi cu… Dragoste. De dl. lect.univ.dr. Cosmin Dragoste, managerul Casei de Cultură. Şi la gară am fost întâmpinaţi tot cu drag. De soţii Drăgoianu, care au avut grijă ca toţi invitaţii să ajungă cu bine la hotel.

Surprizele ne-au aşteptat la tot pasul. Toate plăcute şi bine gândite de organizatori. Mapele festivalului au fost, şi în acest an, bogate. Dintre cărţile primite, aş aminti volumul comemorativ „Zbor spre infinit”, dedicat artistului Lucian Bulătan, şi cartea despre „Senatorul plantelor” – Ştefan Manea, cunoscut în lume pentru produsele „Hofigal” şi în lumea epigramiştilor pentru simpatia şi ajutorul acordat activităţilor epigramatice. Tânăra artistă Roberta Ionescu ne-a realizat câte un portret, iar artistul Radu Marini, la masa de seară, a pictat feţele doritorilor.

Doamna primar Lia Olguţa Vasilescu nu numai că a sprijinit organizarea festivalului, dar a şi participat la deschiderea lucrărilor. În prealabil, a avut o întâlnire protocolară cu membrii juriului (d-nii George Corbu, Ştefan Cazimir, Petre Gigea-Gorun, Tudor Nedelcea, Cosmin Dragoste). Dl. profesor Marius Robu şi două studente la teatru au recitat epigrame scrise de înaintaşi, precum Cincinat Pavelescu, Păstorel Teodoreanu, Mircea Trifu ş.a.

A doua zi, la recitalul premianţilor, s-a continuat iniţiativa de anul trecut, de a se traduce câte o epigramă într-una din limbile franceză, engleză, italiană, spaniolă şi germană. La festivitatea de premiere, au fost înmânate premii şi diplome tuturor participanţilor. Pe cele mai înalte trepte ale podiumului s-au aflat dr. Elis Râpeanu (Bucureşti), Petru-Ioan Gârda (ClujNapoca) şi Ioan Toderaşcu (Costeşti, Vaslui). D-nii Nicolae Dragoş, Dan Norea şi Ion Diviza au primit menţiuni iar ceilalţi participanţi – diplome de excelenţă, purtând numele unor personalităţi din Oltenia. Eu am primit premiul „Theodor Aman”, fapt pentru care Laurenţiu Ghiţă mi-a dedicat o şarjă la minut: Premiu nu luaşi în van, Însă rele guri susţin Că, decât să iei „Aman”, Ţi-ar fi dat, mai bine, -„Amin”!

O parte dintre epigramele premiate le-am publicat în numărul trecut. Astăzi, vă ofer câteva epigrame ale înaintaşilor, citite la festival: Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

www.zvj.ro vineri, 5 decembrie 2014

Cinegetică Se laudă cu coarne mari De cerbi alpini şi lopătari, Dar cel mai mândru din trofee E de la propria… femeie!

(Ion Cănăvoiu)

Reţetă contra frigului Când simţi că-ţi e spinarea sloi, Nu te grăbi să faci urât; Fă-ţi frecţie cu spirt şi-apoi Dă restul spirtului pe gât!

(Alexandru Clenciu) Soţiei mele De-mi faci capul calendar, Las la voia dumitale Să reduci din el măcar Sărbătorile legale.

(D.F. Ionescu-Ghindeni) Prietenul casei Îl inviţi la un pahar, Însă nu ştii ce te paşte; Un prieten, aşadar, La nevastă se cunoaşte.

(Dimitrie Jega)

Luminiţa Luminiţa-i fată bună, Talentată şi distinsă.

Tare-aş sta cu ea-mpreună, Dar cu luminiţa stinsă!

(Giuseppe Navarra)

Excepţie Fie neamţ, chinez, hindus, Omul din maimuţă vine, Numai Iorga, ştim prea bine, Că se trage din Larousse.

(Al. O. Teodoreanu – Păstorel)

Instantaneu în Muzeul Luvru Venus – toată numai graţii – Mâini nu are şi-i păcat.

Ascultând ce spun bărbaţii, Ce mai palme le-ar fi dat!

(Mircea Trifu)

UMOR ÎN HA... MAJOR

9

10

ACTUALITATE

Azi, la 11 fix, în faţa Primăriei municipiului Petroşani

„Fabrica lui Moş Crăciun”, manageriată de primărie, începe să producă!

A IV-a ediţie a acţiunii umanitare destinate copiilor proveniţi din familii cu posibilităţi materiale reduse se va derula, începând de azi, timp de o săptămână. Sunteţi aşteptaţi să donaţi alimente, dulciuri, îmbrăcăminte, jucării, rechizite, cărţi sau obiecte de igienă personală. Obiectele donate sau banii se vor transforma apoi în pachete de Crăciun, care vor aduce o mică bucurie acestor fiinţe nevinovate. Dumnezeu să vă ajute!

Începută în urmă cu patru ani printr-un proiect european obţinut de Primăria municipiului Petroşani, „Fabrica lui Moş Crăciun” s-a dorit a fi un mic ajutor oferit copiilor de pe raza localităţii care provin din familii cu mijloace materiale reduse, fiinţe care au nevoie de ajutorul comunităţii locale pentru a putea zâmbi de sărbătorile de iarnă măcar o clipă, dacă nu mai mult. Deci, astăzi, 5 decembrie, începând cu ora 11:00, fabrica va fi funcţională. „Şeful de producţie” Eduard Wersanski face un apel către petroşeneni: „Toate donaţiile vor fi primite la corturile special amenajate în acest sens în faţa primăriei. Aşteptăm populaţia să vină să doneze ce şi cum poate fiecare.

Tot ce se va strânge, inclusiv donaţiile din partea unor instituţii sau a primăriei, vor fi apoi date copiilor săraci, pentru a putea şi ei să simtă spiritul sărbătorii Naşterii Domnului şi a sărbătorilor de iarnă. Se pot dona alimente de orice fel, dar să fie neperisabile, îmbrăcăminte şi încălţăminte, dacă se poate de iarnă, dar care să fie în stare bună, rechizite şcolare, articole de şcoală şi cărţi de copii sau de cultură generală, jucării, obiecte de igienă personală, obiecte casnice şi electrocasnice, mic mobilier. Toate acestea vor fi făcute pachete şi apoi vor fi distribuite, pe bază de tabele, în săptămâna de dinainte de Crăciun, la copiii săraci, la instituţii care se ocupă cu astfel de probleme sociale şi la biserici unde există cazuri de enoriaşi cu probleme materiale şi care au mai mulţi copii. Suma strânsă din even-

tualele donaţii în bani se va transforma tot în pachete de alimente şi dulciuri de Crăciun, care vor ajunge drept cadou tot la aceşti copii care au atâta nevoie de sprijinul nostru”.

Anul trecut au fost donate obiecte şi alimente care au constituit formarea a 350 de pachete. Tot atâţia copii din Petroşani s-au putut astfel bucura de sărbători, au putut să zâmbească măcar pentru câteva minute. Anul acesta municipalitatea speră să se poată împărţi mai multe pachete deoarece au apărut şi sponsori generoşi. „Anul acesta sperăm mai mult având în vedere că avem şi sponsori care s-au anunţat deja că ne vor ajuta, este vorba de INSEMEX, de firma Edy Ursu şi alte câteva societăţi comerciale. Să sperăm că toată lumea din oraş se va implica, fiecare cu ce poate, astfel încât să putem să bucurăm mai mulţi copii decât anul trecut”, ne-a mai declarat Eduard Wersanski. Şi primarul Tiberiu Iacob-Ridzi este încrezător că „Fabrica lui Moş Crăciun” va fi şi anul acesta o reuşită şi apelează şi el la cei care pot să participe cu donaţii la acţiune: „Trebuie să reuşim pentru că e vorba de copiii care provin din familii cu posibilităţi materiale reduse, copii care au nevoie de sprijinul nostru, de sprijinul întregii comunităţi. Numai uniţi în astfel de cazuri putem să facem mai fericiţi cât mai mulţi copii. Numai cu generozitate şi bunătate putem să dovedim că suntem adevăraţi creştini.

Fac un apel către toată populaţia, către toţi oamenii de bine, către toţi oamenii cu potenţial financiar să sprijine, fiecare cu cât poate, această acţiune.

Fie ca spiritul Crăciunului Consiliul Local al municipiului Petroşani - Serviciul Public de Administrare a să ne cuprindă pe toţi şi să Domeniului Public şi Privat, cu sediul în Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, putem să ajutăm cât mai nr.93, telefon 0254.541220, 0254.541221, fax 0254/545903, cod fiscal mult pe aceşti copii ai RO16982459, adresa de e-mail spadpp_petrosani@yahoo.com, organizează: noştri”.

- licitaţie publică cu strigare în vederea vânzării terenului în suprafaţă de 136,0

ANUNŢ DE LICITAŢIE

Corneliu BRAN

mp, situat în municipiul Petroşani, str. Micu Klein, nr.52/1; - licitaţie publică cu strigare în vederea vânzării imobilului "Spaţiu depozitare", în suprafaţă de 47,0 mp, notat în C.F. nr.62172-C1-U3, situat în municipiul Petroşani, str. Constantin Mille (P.T. nr.15); - licitaţie publică cu strigare în vederea vânzării terenului în suprafaţă de 401,0 mp, situat în municipiul Petroşani, str. General Vasile Milea, nr.36/1.

Ofertele se depun într-un exemplar până la data de 06.01.2015, ora 10:00 şi se vor deschide în şedinţa publică din data de 06.01.2015, orele 11:00, 13:00 respectiv 15:00, în sala de şedinţe, la sediul instituţiei. Relaţii, detalii, clarificări cât şi documentaţia de atribuire se pot obţine până la data de 31.12.2014, de la Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat din cadrul Primăriei municipiului Petroşani, camera 45, telefon 0254.541220(1), int.132.

Ofertele se depun la sediul instituţiei, biroul de registratură, camera 5 sau 7.

ANUNŢ INFORMATIV

facebook.com/ziarulvaiijiului

Consiliul Local al municipiului Petroşani - Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat, cu sediul în municipiul Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr.93, telefon 0254.541220, 0254.541221, fax 0254.545903, înştiinţează locuitorii şi agenţii economici de pe raza municipiului Petroşani, că punctul de colectare a deşeurilor din echipamente electrice şi electronice se află pe str.

Mihai Eminescu, nr.15-17.

ORAR: luni - joi: 9:00 - 15:00 vineri: 9:00 - 12:00

ANGAJĂRI

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

mica publicitate

Eşti într-un moment în care, fără să-ţi dai seama de ce, aluneci mai mult într-o zonă sumbră a gândurilor tale, deşi nu ai niciun motiv. Capul sus, nu ai de ce să te comporţi aşa.

S.C. TROTA România S.R.L., din Cluj, angajează, atât tineri şoferi cu categoriile C + E cu cel puţin 2 ani de experienţă pe TIR, cât şi începători. Se lucrează în echipaj, pe Comunitate. Condiţii excelente.

Se asigură un câştig minim între salariul de bază şi diurne. Informaţii la tel. 0740.295418, numai după trimiterea unui CV şi copii de pe documentele de mai jos, la soferitir@trota.ro: • Buletin • Paşaport • Permis de conducere • Cartelă tahograf • Atestat de marfă • Cazier judiciar • Cazier auto SC Argo Security SRL angajează agenţi de pază, bărbaţi şi femei, cu sau fără atestat, pentru diferite obiective din zonă.

Informaţii suplimentare la numărul de telefon: 0761.124119, persoana de contact: Iulian Deatcu.

Solicităm maximă seriozitate.

Cabana Edelweiss (Straja) angajează bucătar/ bucătăreasă cu experienţă, pentru sezonul de iarnă.

Relaţii suplimentare la telefon 0748.850116 sau 0729.521195 Societate comercială angajează personal spălătorie.

Relaţii la telefon 0766.337077 Cabana Groapa Seacă angajează cameristă.

Relaţii la telefon 0766.337077

ÎNCHIRIERI

mica publicitate

Închiriez spaţiu pentru depozit, producţie, 2000 mp construiţi, toate utilităţile, curte, rampă de încărcare, zona depozitelor Colonie.

Telefon 0722.318892

Închiriez hală producție plus birouri (total 400 mp - str. Jieț, zona Petrila Sud), spațiu birouri zona Pieței Centrale Petroșani (parter) și apartament 2 camere în aceeași zonă.

Relații la telefon 0761.195971 Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66.

Relaţii la telefon 0744.825125

Închiriez spaţiu comercial (comerţ, producţie, depozitare) zona Livezeni.

Relaţii la telefon 0751.199100

Vrei anunţul tău aici?

Vino la sediul firmei din Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II. Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 mail: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro vineri, 5 decembrie 2014

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Eşti invitat să te alături unei acţiuni, unui proiect din care ai şi tu multe de câştigat, dar totuşi, înainte de a culege roadele, trebuie să şi contribui cu ceea ce ştii să faci tu cel mai bine.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Deşi nu e genul tău să te comporţi aşa, azi eşti cam delăsător şi nu ai chef de nimic. Leneveşti prin casă, te ocupi de activităţi domestice simple şi sedentare.

IMOBILIARE

mica publicitate

Vând spaţiu mare în Colonia Petroşani, S.T. 4.500 mp, din care 2.000 mp P+1 construiţi, acces TIR, rampă de încărcare, impecabil.

Telefon 0722.318892 Vând spaţiu ultracentral, lângă CEH Petroşani, S.T. 346 mp din care 206 mp construiţi, pentru diverse activităţi. Preţ la vedere negociabil.

Telefon 0722.318892 Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 8.500 euro.

Telefon 0725.065800

Vând garsonieră amenajată, confort I, plus boxă, zona Universităţii. Preţ negociabil.

Relaţii la telefon 0724.501755 De vânzare/ închiriere în condiţii avantajoase spaţiu comercial situat în Vulcan, b-dul M. Viteazul, nr. 26 (fostul Orient).

Relaţii la telefon 0762.257696 Vând garaj cu canal de vizitare şi pivniţă situate în Petroşani vizavi de Liceul Economic, având suprafaţa de 25 mp. Înălţimea clădirii şi a uşii permite gararea şi a utilitarelor şi microbuzelor. Este branşat la curent de 380V. Preţ: 4500 euro.

Telefon 0721.225359 sau 0768.406967

DIVERSE

mica publicitate

Caut urgent doamnă pentru îngrijirea unei doamne în vârstă, în comuna Bretea Română, satul Vâlcelele Bune.

Relaţii la telefon 0723.608748

VÂNZĂRI

mica publicitate

Vând cazan de ţuică din inox, 115 litri, acţ. electrică. Preţ 9000 lei.

Telefon 0722.288594, Petroşani

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Aşezi pe umerii persoanei iubite prea multe aşteptări, de parcă ţi-ai lega acum toate visele numai de ea, dar acest lucru s-ar putea să nu îi prea convină...

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Joci un rol foarte important în mediul în care te afli şi simţi că nu mai ai deloc timp pentru tine.

Mereu cineva te solicită, încât vei fi într-o continuă alergătură de colo-colo.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Uneori, a fi mai bun decât ceilalţi nu e o garanţie a integrării în lumea din jur. Tu ai azi un atu doar al tău, de care eşti mândru şi care atrage atenţia asupra ta, dar parcă nu te simţi în largul tău.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Eşti în criză de timp şi asta te face să dai la o parte ceea ce nu ţi se pare urgent sau relevant. Cel mai bine e să nu amâni nimic din ceea ce nu ţi se pare, în acest moment, vital.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Prea stai să compari întruna ce ai tu cu ce are altul, ce faci tu cu ce face altul, dar rezultatul la care ajungi nu prea îţi convine.

Lasă acest proces inutil pentru alţii.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Oboseala îşi spune cuvântul, pentru că ai muncit mult până acum şi ai şi tu limitele tale, devine deja prea greu. Nu trage de tine mai mult decât poţi, om eşti şi tu.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Un lucru trebuie să eviţi azi: să discuţi despre politică, indiferent în ce plan s-ar aplica aceasta! Şi tu ai principii ferme, bine conturate, deci mai bine taci.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Aminteşte-ţi azi de un lucru din fizica de clasa a şaptea: dacă sufli în foc nu-l stingi, ci îl aprinzi şi mai tare! Aşa că asta trebuie să faci tu azi: să eviţi să torni gaz pe foc.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Ai tendinţa de a te juca un pic cu orele care trec, de parcă nu ţi-ar păsa dacă mai ai o oră sau zece până la un anumit eveniment de o importanţă specială.

PUBLICITATE

11

HOROSCOP

CMYK

12

FEL DE FEL

Preotul Selaje, Biserica Sfânta Varvara, Moş Nicolae şi…

Steaua Bucureşti

Un moment inedit s-a petrecut ieri, în curtea bisericii „Sfânta Varvara” din Aeroport, după Sfânta Liturghie.

Părintele Iulian Selaje, preot al acestei parohiei, a primit un pachet neaşteptat pentru unii, dar îndelung aşteptat de dumnealui… La început nu ne-am dat seama ce conţine pachetul. Văzând mai

de aproape culorile roş-albastre din pungile transparente aflate în pachet, l-am întrebat pe părinte dacă nu cumva acelea sunt tricouri ale fotbaliştilor de la Steaua? „Da, sunt tricouri primite de la club, din Bucureşti, aduse prin cineva, cu semnăturile tuturor fotbaliştilor pe ele.

Am vrut să le fac un cadou de Moş Nicolae celor doi fii ai mei, Petru şi Serafim, care ţin cu Steaua. Iată că Dumnezeu m-a ajutat şi le-am primit la timp, astfel că vineri seara, de Ajun, le fac o surpriză, tricourile se vor afla în ghetele lor, ca un cadou de Moş Nicolae”, ne-a răspuns părintele Selaje.

De remarcat gestul făcut de fotbaliştii stelişti, care şi-au pus autografele pe cele două tricouri, cu destinaţie Petroşani, Valea Jiului. Poate şi de asta Steaua are cei mai mulţi suporteri în România!

Loredana JUGLEA

Lui Niţu fotbalul i-a salvat viaţa

În anul 2008 Gabriel Niţu, actualul antrenor al juniorilor Universităţii Petroşani, era angajat ca inginer la mina Petrila.

Inginerul Gabriel Niţu, pe 15 noiembrie, în fatidica zi în care au avut loc exploziile soldate cu moartea a 13 ortaci, a fost chemat la mină pentru a rezolva o problemă la locul de muncă.

Prins cu un meci de juniori la Aninoasa, nu s-a mai prezentat. „Când s-a terminat meciul, am aflat de tragicul eveniment care pe mine m-a marcat pentru toată viaţa. După doi ani, am încheiat socotelile cu mina şi m-am dedicat în întregime antrenoratului şi sunt mândru de copiii pe care îi am”, şi-a reamintit, vizibil tulburat, Gabriel Niţu, antrenorul Universităţii.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VI Nr. 216 5 decembrie 2014 4 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului

Şi în Vale prostituate au fost şi mai sunt încă. Şi-or fi cât Jiul Unguresc şi Românesc…

Cum articolul publicat în ediţia de ieri a ZVJ referitor la anihilarea unei reţele de prostituate în Valea Jiului a suscitat un interes enorm printre cititorii noştri (16445 de vizualizari ieri la ora 19:00 şi 123 comentarii), cred că este oportun un remember, câteva file din istoria prostituţiei din Valea Jiului. Căci şi în Vale prostituate au fost şi mai sunt încă. Şi-or fi cât Jiul Unguresc şi Românesc…

(Marian BOBOC)

Curierul Văii Jiului/ Zsilvolgy Futar, din 13 august 1922, este anunţată chiar pe prima pagină continuarea subiectului din numărul precedent. Din acesta aflăm amănunte interesante sordide chiar - despre cum

La ziar, prostituatele apar mai rar şi mai cu perdea

După studierea presei interbelice din Valea Jiului, se poate desprinde concluzia că prostituţia nu reprezenta un subiect de interes major pentru jurnaliştii timpului. O posibilă explicaţie a lipsei de apetenţă, ca să nu-i spunem non-combat jurnalistic, faţă de acest subiect, de altfel prezentat pe larg de presa centrală a vremii, ar putea fi şi apartenenţa socială a jurnaliştilor locali: preoţi, învăţători, oameni de afaceri ori conducători de sindicate.

Oameni serioşi, nu-i vorbă, şi pudibonzi cât încape…

Totuşi - câteva articole apărute prin anul 1922 în Curierul Văii Jiului/ Zsilvolgy Futar - subintitulat şi foaie săptămânală socială, critică şi de riport, săptămânal bilingv, care apărea la Petroşani - ne dau de ştire de existenţa femeilor de moravuri uşoare în Petroşani. Ce-i drept, prostituatele nici nu aveau cum să lipsească tocmai într-o zonă muncitorească, în plină expansiune industrială, cum era atunci Valea Jiului. Astfel, primul articol publicat în ediţia din 6 august 1922 a Curierului Văii Jiului/ Zsilvolgy Futar - care ne atrage atenţia este semnat Kovary. Chiar dacă nu aflăm mai nimic concret (nume, stradă etc.), ziaristul ne dă de ştire că în Petroşani poliţia a descoperit un local clandestin de rendez-vous, că matroana a fost internată în spital, infectată de oareşce boli ruşinoase şi că practicantele amorului au fost surprinse de vigilenţii agenţi ai poliţiei chiar în timpul exercitării… meseriei. Dar să reproducem articolul în întregul său:

Descoperiri de localuri clandestine în Petroşani

„Eminenta conducere a poliţiei din Petroşeni prin activitatea multilaterală a ştiut să stârpească şi să elimineze întotdeauna pornirile rele şi imorale din sânul societăţii. În felul oraşelor mari unde localurile de întâlnire şi desfrâu se înmulţesc ca ciupercile. Şi cine ar fi cutezat a presupune măcar că în acest oraş liniştit la aparenţă, şi care reaminteşte tradiţia moravurilor bune, zic că în acest oraş poliţia să descopere localuri de întâlnire.

Cucoana X care arendă pe câteva oare odăile ei, nu tocmai curate şi prietenoase, ba din când în când mai gusta şi dânsa de plăcerile amorului, acum zace în spital infectată de boli.

De asemenea, şi mai multe fetiţe tinere, care, cu ocaziunea urmăririi poliţiei, au fost surprinse asupra faptului, au fost transportate la spital. În interesul mai departe al urmăririi nu scriem acum mai mult, în numărul viitor vom desface vălul de pe această istorioară picantă”.

Redacţia se ţine de cuvânt şi în următorul număr din

numai proprietăreasa localului şi o fată”.

După ce face corecţia de mai sus, redactorul foii nu ne spune din ce cauză renunţă la acest subiect picant, încheind brusc articolul, „cu această chestiune însă nu ne vom ocupa mai mult”.

Tot în ediţia din 13 august e publicat un articol, care îl care ca subiect pe un onorabil doctor lupenean.

Chiar dacă acţiunea nu se petrece în Valea Jiului, ci în Timişoara, reproducem articolul ca având, totuşi, o legătură tangentă cu subiectul nostru, dar şi pentru parfumul său de epocă:

Aventurile unui domn de la Lupeni

arăta, în 1922, la Petroşani interiorul unui case de rendezvous:

Localul de întâlnire

„În strada Dohan, se vede o casă gălbuie care se deosebeşte puţin de celelalte fiindcă e mai puţin îngrijită.

Dacă înaintăm pe neşte trepte de lemn ajungem în odaie. Ţi se strânge inima. Prin geanuviile murdare ale ferestrelor se răsfrâng razele soarelui, ca printr-o pânză de paiangen.

Ne aducem aminte descrierea lui Maxim Gorky din Refugiul. Ce îndeamnă aici la nebunii amoroase? Dintr-un pat vechi se vede salteaua murdară. O masă, două scaune, pe unul un lighean, şi o maşină de cusut completează aranjamentul.

Ceasul care atârna deasupra patului semnalează ultima oară de întâlnire. Într-adevăr, este interesant că există astfel de oameni, şi în special femei, care îşi petrec şi fac aventuri amoroase în astfel de ascunzişuri. Şi cucoana aceasta era în stare să încaseze pentru câte o oră arendă de 100 lei. Sperăm că, dacă se va reîntoarce, doamna nu va mai putea să-şi continue aceste afaceri, fiindcă o va avea în vedere. În numărul trecut s-a comunicat greşit că mai multe fete au fost transportate în spital. În spital a fost trimisă

„Nevasta d-lui s-ar spovedi bine d-le doctor dac-ar şti că d-voastră când călătoriţi la T…, îl învăţaţi să-şi calce fidelitatea de soţ. Noi nu pentru aceea o scriem aceasta, fiindcă D-voastră însuşi ne-aţi povestit-o, ci o scriem, mai ales, pentru aceia, care atunci când călătoresc în oareşcare afacere poartă inelul de logodnă în buzunar.

Aşadar, domnul doctor în cafeneaua unui oraş, răsturnat pe un divan, îşi sorbea cafeaua şi slobozea valuri de fum din ţigaretă când intră o damă extrem de frumoasă şi se aşeză la masa din faţă. Ochii văpsiţi cu negru şi-i roti prin cafenea ca, apoi, să-i fixeze asupra doctorului.

Peste câteva minute, domnul doctor era prins în mreje, printr-un chelner ceru voie doamnei să stea la masă cu dânsa.

Fără să fie timbrată, rugarea doctorului fu repede primită şi peste câtva timp se şi depărtau amândoi de la cafenea cu o trăsură.

După o noapte splendidă, doamna se dete drept soţia unui comerciant din Arad, şi-l însoţi pe doctor la hotel.

X Doctorul se trezi dimineaţa cu durere de cap. Şampania de seară îi stricase stomacul. Observă cu surprindere că dama dispăruse împreună cu portmoneul dânsului în care era 6 bucăţi de o mie de lei.

Dama a fost, totuşi, nobilă, a mai lăsat o mie pe dulăpiorul de noapte.

Doctorul, de asemenea, cavaler, nu voia să se ştie şi în Lupeni, n-a mai anunţat poliţia”. În încheiere şi autorul articolului se minunează de imprudenţa „doctorului” lupenean: „Nu ştiu cum a fost atât de negândit, mi-a povestit întâmplarea chiar mie în trenul Simeria-Petroşani. E lucru interesant în afacere, dama era de fapt soţia unui comerciant, dar doctorul numai când călătoreşte se intitulează de d-nul doctor”.

Peste o săptămână, în Curierul Văii Jiului/ Zsilvolgy Futar din 20 august 1922, citim o relatare cutremurătoare, o veritabilă dramoletă, despre calvarul domnişoarei Ghizela din Valea Jiului, victimă credulă a unor…

…Negustori de fete

„O poveste tristă şi scurtă, monotonă, asemănătoare cu tonurile unei harmonici, care suspină pe lângă urechea omului.

Povestea se ocupă cu o domnişoară din Valea Jiului cu numele Ghiza K., care a ieşit foarte naivă în viaţă şi a

(continuare în pagina II)

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

(urmare din pagina I)

terminat aşa de trist ca o floare, care a ieşit foarte naivă în viaţă şi a terminat aşa de trist ca o floare, care începe a se ofili, bolnavă şi amărâtă,. Încă din luna iulie călători la rudeniile sale în Oradea Marea. Venea singură acasă, în tren era cald, plictisită răsfoia un ziar uitat pe banca vagonului. Un ziar mare străin, Hamburger Fremdemblatt.

Era în el o mulţime de mici publicaţii. Una mai deosebită, cu litere mari, zicea: Ungarisch-Deutsch sprechende junge Dame wird gesucht nach New-York als Erzieherin zu kleinen Kindern, bei ganzer Verpflegung und 200 Dollar monatlich. Briefe bitte an Postamt 383 Hamburg.

New-York-ul bogat de departe atrăgea fetiţa. Se uită pe hainele ei învechite şi roase, îşi aduse aminte de sărăcia ei. Tatăl ei fusese funcţionar şi nu depusese jurământul (după unirea din 1 Decembrie 1918, funcţionarii de alte etnii, în principal, maghiară, trebuia să depună jurământ faţă de statul român; dacă refuzau, erau îndepărtaţi din funcţia pe care o ocupau - n.a.). În ziua următoare scrise şi se recomandă. Răspunsul: să vie imediat şi o mie de mărci.

La gară, în Hamburg, o aştepta un domn elegant mai în etate. O conduse în casa lui. Se prezentă ei ca rudenie a familiei de la New-York, unde mergea dânsa. Dânsul vorbea perfect ungureşte şi în fetiţă se născu încrederea, mai ales la vederea soţiei sale frumoase, cu păr cărunt. Îi comunicară că vasul pleacă numai peste şapte zile, şi în acest răstimp va rămânea la dânşii. Zilele treceau plăcut în regiunile străine. Teatru, trăsură, hrană bine pregătită, şi fetiţa era fericită, se dezbărase de sărăcie, avea de toate, ceea ce nici nu visase acasă. În seara a patra avură oaspeţi la cină trei domni mai bătrâni.

Petreceau vesel. Beau şampanie, se cam turtiră. A doua zi dimineaţa fetiţa se trezi într-o odaie roşie foarte decorată.

Simţea o durere lentă la cap şi o mână caldă o mângâia. Cuvinte drăgălaşe o dezmierdau şi atunci înţelese totul. Omul care o înşelase era un acaparator ordinar.

Biata fetiţă înşelată se ruga tânărului: Te implor, ajută-mi! M-au înşelat şi m-au închis aici şi acum zac în faţa dumitale! Întrepune-te, scapă-mă! Înţelese că vorbeşte unui om frumos, un neamţ blond. Acum vorbea mai curajos: Nicicând n-o să te uit! Fii bun - gândeşte-te la sora matale - că desigur aveţi soră nevinovată, ajută-mi, nu mă lăsa aici decăzută.

Tânărul, cu ajutorul poliţiei, scăpă fata. Primi ceva bani de la tânăr. Veni acasă bolnavă, în etate de 18 ani, cu corpul bolnăvicios şi cu fericirea pierdută.

Ca mâine, un altul o împresoară de cuvinte dulci, promisiuni, castele şi pompă. Din nou, ca de un altul, care o duce la fărădelegi, la amor, cu bucurie diavolească o fac; aceasta nu-i doare pe dânşii, nici de cinstea, durerea şi tragedia altora?

Iubire? Nu! Eu!!!”

„Curierul Văii Jiului/ Zsilvolgy Futar” revine asupra subiectului. Dacă titlul articolului, „Codoşlâcul din Petroşani”, pare incitant şi sugestiv pentru tema tratată, prostituţia, subtitlul este înfiorător: „Satyrul lacom”.

Chiar dacă articolul este scris mai mult într-o cheie esopică, aluzivă, fără nume reale (doar cele ale matroanei Kiss şi al lui Deatcu, şeful poliţiei Petroşani, vajnic luptător în contra prostituţiei, sunt devoalate) şi locuri concrete, aflăm preţioase amănunte despre organizarea şi funcţionarea unui bordel clandestin în anii 1922 în Petroşani, dar şi despre cum intervenţia poliţiei locale „a decapitat” casa cu felinar roşu.

Codoşlâcul din Petroşani. Satyrul lacom

„Odată am amintit de cazul acela, că oraşul nostru în privinţa moralităţii, numai aşa poate ţinea piept cu celelalte oraşe, dacă poliţia va lupta cu mână de fier contra acelora cari periclitează aceasta.

Mulţumită muncii neobosite depuse de poliţia

noastră a reuşit a se sparge acel gunoi şi iată: efectul e înfiorător!

Fete, femei, pe care le salutai cu respect pe stradă, îşi trudeau corpul în aceste localuri păcătoase, se aruncau pe sine pentru o mică sumă de bani. În urma cercetării severe făcute de poliţie, se deschide o nouă perspectivă.

M-mei Kiss, o corhoană bătrână, îi apasă sufletul multe păcate, în special multele lacrămi vărsate la poliţie într-o după-amiază.

Femeia care căuta fetele e un tip categoric.

Trăsăturile feţei îi sunt ordinare, mă priveşte de parcă m-ar întreba: Doar şi aceasta e ceva?

Avea o cancelarie bine condusă şi magazin bogat.

Era de ajuns să plăteşti taxa de la 50 la 100 lei, să spui pe când îţi trebuie o fată sau o damă, şi apoi îţi alegeai dintrun tablou material corespunzător. Omul, după gustul lui propriu, era servit prompt şi bine. Şi alerga această femeie cu un cuvânt unde se afla marfa atunci momentan. Şi la timpul fixat totul era aranjat la perfecţie. Dacă cuiva, eventual, nu-i plăcea marfa, dânsa câştiga alta. Cu dulci cuvinte înşelătoare, sau dacă nu succeda cu onorar mai mare, îşi târa victimele.

Clientul cel mai bun în această întreprindere era un domn cunoscut în localitate. Acesta e D-nul Satyr. E cunoscut numai de poliţie fiindcă îşi comandase 18 femei, între care şi o fetiţă de 12 ani. Nu gândeşti, oare, D-le Satyr că pentru aceasta intri la apă?

Femei care ar merita o soartă mai bună, dar care purtarea lor uşuratică le-a degradat la păcat, stau şi aşteaptă raportul. Prefectul poliţiei, d-l Iulian Deatcu, conduce această ascultare, dânsul care cunoaşte sufletele, a cărei inimă caldă dă totdeauna sfaturi, dânsul ascultă fetele care suspină acum şi nu judecătorul care împarte pedepse. Şi pune întrebarea foarte nimerită.

Numai acum îţi dai seama de ceea ce ai făcut? Până acum nu ai plâns? Şi tabloul se încarcă mereu cu noi şi noi date senzaţionale. Pe o hârtie albă, în lungime, sunt scrie 22 de nume. Pare a fi un preţ curent: ………………..100 lei ………………..100 lei …un p. ciorapi 40 lei …………….. .. 60 lei ş.a.m.d. Într-o odaie vecină, o fată cu glas cinic dictează procesul verbal. Şi în celelalte odăi continuă ascultarea.

Cu inimă tremurândă aşteaptă după-amiaza.

Va fi vizită medicală, cele bolnave merg să văreze în Deva”.

Prostituţia. Vedere din alt săptămânal…

Chiar dacă redactorul îngrijitor al săptămânalului „Gazeta Jiului” era preotul ortodox Ioan Duma, iar între membrii comitetului de redacţie se aflau şi alte feţe bisericeşti, nu doar ortodoxe, ci şi greco-catolice, descinderea poliţiei Petroşani în localurile clandestine unde se practica prostituţia este nu doar salutată, ci şi comentată, în ediţia din 3 septembrie 1922, în articolul „Comerţ zădărnicit”: „Nu putem tăcea despre cea mai nouă descoperire a Poliţiei noastre harnice, din Petroşeni.

O nouă dovadă că ordinea publică are destoinici paznici, care ştiu apăra, dar şi lovi unde trebuie. Cine ştie de când uşuratice fete şi femei căzute în mocirla unei păcătoase şatrape îşi vând trupul, unele poate chiar nevinovăţia, în schimbul câtorva poli, sau seduse de dragul unor obiecte fără preţ. E un fenomen trist al moravurilor de după război. Trist din punctul de vedere al opiniei publice generale. La oraşe mari, şi în timpuri normale bântuia desfătarea păcătoasă, depravată. Însă provincia cu localităţile ei părea un model al vieţii mai curate, al severităţii în cele morale. Dacă s-a atentat la această bună reputaţie, trebuie să ne bucure dezvăluirea voalului de porniri imorale, clandestine. Nu suntem sceptici, nici asceţi, cunoaştem legile naturii, care îşi are pretenţiile ce trebuie satisfăcute. Dar civilizaţia, ordinea socială, îşi are normele, îşi are şi ea legile, sfinte şi prin încălcarea lor se

vineri, 5 decembrie 2014

atacă sănătatea publică. Statul dă posibilitatea de existenţă fiecărui cetăţean. Însă spre a putea exercita o meserie, trebuie să fii înregistrat la autorităţile competente. Ori ce e mai uşor decât să te prezinţi pe cale dreaptă, declarând că doreşti a exercita cutare, sau cutare ocupaţie. Şi primind licienţa, brevetul sau patenta, nu vei fi conturbat de nimeni, urmându-ţi drumul paşnic.

Ori comerţul de carne vie ce se făcea în mod clandestin, era o simplă contrabandă de amor de stradă. Acest comerţ este şi ele reglementat, graţie înaltelor prevederi ale legiuitorului. Căci dacă a fost necesar să impui prin lege vizita către veterinar a animalelor duse la abator, dacă se prescrie comerciantului de zarzavaturi şi fructe, că anume ce poame se pot vinde, toate acestea din consideraţiuni igienice spre a împiedica boalele contagioase. Drept că victimele descoperirii clei mai recente se plâng că faţă de comercianţii de alimente nu se aplică strict legile. Asta însă priveşte publicul consumator, atace el Comisia de alimentaţie şi maximări. Cu atât mai mult se impune însă supravegherea cochetelor şi damelor de moravuri uşoare, căci policlinicile, sau un Dr. Moldovan, ori un Dr. Stanca zadarnic se vor strădui, să stârpească morburile venerice, dacă Administraţia şi secţiile moralei publice ar permite fără control sever astfel de relaţiuni amoroase. Duduilor şi damelor, care şi-au ales această meserie imorală, să li se libereze brevete în toată ordinea, fiind însă obligate a se supune şi vizitelor medicale prescrise de lege. Astfel, chestiunea ar fi aplanată din punctul de vedere al ordinei şi salubrităţii publice. Dar mai este o latură. Să ne fie permis a glumi puţin! Decăderea celor descoperite poate servi de bun învăţământ. E ruşinos lucru ca astăzi să fii onorată gentil prin salutul: Săru mâinile, iar mâine arătată cu degetul”. Chiar dacă „Gazeta Jiului” s-a aflat într-o relaţie adversativă cu „Curierul Văii Jiului/ Zsilvolgy Futar”, culminând cu cererea „gazetarilor” de a fi interzisă apariţia „Curierului…”, redacţia „Gauetei Jiului” ia apărarea confraţilor… concurenţi: „Curierul Jiului nu trebuie hulit pentru că ilustrează şi pun la punct deschis aceste dame depravate. Credem că prin arătarea faptelor, adevărului, încă nu s-a jignit bunul simţ, sau propriul amor al nimănuia. Exagerările însă adesea acţionează în efect contrar, nu educativ. E amuzantă foaie, dar se învârte prea-prea în jurul unui şi aceluiaşi obiect. Tendinţele de purificare le acceptăm şi noi şi chiar rugăm pe cei în drept, ca încălcătorii legilor să fie aspru şi fără cruţare pedepsiţi. Însă un lucru nu trebuie uitat, că modul descrierii întâmplărilor picante pot înrâuri spre rău sufletele inocente. Şi pe cât am observat tocmai din atracţia obiectelor imorale şi picante, foaia se citeşte cu deosebită atenţie de fetiţele 8-16 ani. (…)”. Bine că anonimul redactor care a scris aceste consideraţii nu a mai apucat să trăiască epoca de desfrâu pornografic a internetului…

215 prostituate, care pe str. Frumoasă, care „casiere” la Restaurantul Zamfir

La 30 martie 1921, în comuna Lupeni prestau 215 prostituate, toate de „supuşenie” română. După vârstă: între 18-21 de ani - 42 de prostituate; între 21-30 de ani 143 de prostituate; peste 30 de ani - 30 de prostituate.

Potrivit unui „tablou” cu privire la „prostituatele aflătoare în comuna Lupeni de la data de 1.I.1926”, întocmit la 28 martie 1926 de poliţia din localitate, la începutul anului 1926 în Lupeni numărul slujitoarelor alcovului scăzuse dramatic faţă de 1921, în oraşul de pe Jiul de Est aflându-se în evidenţă 38 de prostituate. Ce e foarte interesant este menţionarea „profesiunii” în dreptul fiecărei dame. Astfel, 11 erau încadrate „casieriţe” la Restaurantul „Zamfir”, iar 27 apăreau ca prostituate la „stabiliment”. Clădirea stabilimentului mai supravieţuieşte şi astăzi, fiind situată pe str. Frumoasă.

Nici că se putea un nume mai potrivit pentru un bordel...

Dar să vedem cine erau frumoasele primele doamne ale plăcerilor lupenene: Ungur Maria (casieriţă; unde a servit - Restaurantul Zamfir; vârsta - 27 de ani), Kovacs Iulia (prostituată, stabiliment, 32 de ani), Csula Maria (prostituată, stabiliment, 21 de ani), Kovacs Ela (prostituată, stabiliment, 25 de ani), Bauer Rozalia

vineri, 5 decembrie 2014

(prostituată, stabiliment, 27 de ani), Zoltan Ana (prostituată, stabiliment, 24 de ani), Lafuhas Ana (casieriţă, Restaurant „Zamfir”, 31 de ani), Horvath Eszter (prostituată, stabiliment, 31 de ani), Gal Susana (prostituată, stabiliment, 28 de ani), Sier Elena (prostituată, stabiliment, 20 de ani), Rosenczveig Sarolta (casieriţă, Restaurant „Zamfir”, 28 de ani), Puia Maria (prostituată, stabiliment, 24 de ani), Straja Emilia (prostituată, stabiliment, 21 de ani), Kurucz Elisabeta (prostituată, stabiliment, 29 de ani), Nagy Ana (prostituată, stabiliment, 29 de ani), Szocs Ana (casieriţă, Restaurant „Zamfir”, 29 de ani), Osvath Elelea (casieriţă, Restaurant „Zamfir”, 23 de ani), Pop Sofia (casieriţă, Restaurant „Zamfir”, 19 de ani), Emjedi Suzana (casieriţă, Restaurant „Zamfir”, 22 de ani), Walo Elisabeta (prostituată, stabiliment, 25 de ani), Keresi Elisabeta (prostituată, stabiliment, 35 de ani), Iorgovan Maria (prostituată, stabiliment, 27 de ani), Lufus Maria (prostituată, stabiliment, 32 de ani), Bohek Elisabeta (casieriţă, Restaurant „Zamfir”, 29 de ani), Acs Maria (prostituată, stabiliment, 23 de ani), Marcus Rozalia (prostituată, stabiliment, 24 de ani), Leszi Elisabeta (casieriţă, Restaurant „Zamfir”, 30 de ani), Sipoş Rozalia (prostituată, stabiliment, 23 de ani), Kovacs Iuliana (prostituată, stabiliment, 29 de ani), Moldovean Ana (prostituată, stabiliment, 25 de ani), Radu Rosalia (prostituată, stabiliment, 18 de ani), Moldovean Maria (prostituată, stabiliment, 32 de ani), Hitsch Luiza (prostituată, stabiliment, 31 de ani), Imre Margrit (prostituată, stabiliment, 28 de ani), Daradici Rozalia (casieriţă, Restaurantul „Zamfir”, 22 de ani), Kassai Ema (prostituată, stabiliment, 24 de ani), Bolog Ileana (casieriţă, Restaurantul „Zamfir”, 28 de ani) şi Ivanciuc Dumitra (prostituată, stabiliment, 31 de ani).

Nu avem ştire ce s-a întâmplat, dar peste 2 ani, în 28 februarie 1928, numărul prostituatelor înregistrate ca atare de Primăria comunei Lupeni, care prestau la stabiliment scăzuse „dramatic” la 4. Dintre acestea, 3 erau supuse statului român, iar cealaltă prostituată era supusă statului maghiar, fiind născută în Ungaria şi sosită în România în 1918. Mai notăm, în treacăt, că 3 dintre acestea aveau vârsta „de la 30 de ani în sus”, iar cealaltă „de la 21 la 30 de ani”. La finele anului 1928, la 31 decembrie, aflăm că în Lupeni funcţiona o casă de toleranţă, unde prestau 5 prostituate, toate românce.

1941. Când minerii sunt la şut…

La 30 noiembrie 1941, comisarul Costea Liviu, şeful Comisariatului de poliţie Lupeni raportează că în Lupeni nu mai există nici o casă de prostituţie, nici prostituate şi nici proxeneţi.

Comisarul Costea atrage atenţia însă asupra pericolului de prostituţie clandestină, reprezentat de unele lucrătoare de la fabrica Vâscoza: „(…) Pe lângă această lipsă de case similare, unde prostituţia ar putea să fie sever supravegheată, în această localitate prostituţia clandestină are un mediu foarte favorabil. Fabrica de mătase Vâscoza SAR adăposteşte peste 1.000 de muncitoare, fete tinere şi soţii de-ale muncitorilor. Acestea, ieşind de la lucru la orele 10 seara, multe din ele fiind din alte localităţi, sunt aşteptate de cete întregi de tineri, dând un aspect depravant aceste scene. Întârziind cu voia trenurile, aceste fete fiind ademenite de tineretul dornic de aventură, aceste fete nu mai pleacă acasă, ci rămân în localitate, găsindu-şi la prima colegă de lucru adăpost pentru ea şi cavalerul ei. Aceasta ar fi numai latura cea mai nevinovată şi obişnuită a laturii acestei, dar (…) însăşi nevestele muncitorilor, a căror bărbaţi stau câte 8 ore în lucru, fără primejdia ca vreunul să se întoarcă mai curând acasă, aceste femei se dedau la adevărate orgii, mai ales acele care au în casă câte un chiriaş, care aproape întotdeauna nu este în muncă în acelaşi timp cu soţul.

Aceasta ar fi latura de desfrâu a acestei localităţi, care trebuie să fie controlată de către organele noastre poliţieneşti şi către care latură ne îndreptăm chiar toată atenţiunea, căutând să înfrânăm această adevărată prostituţie clandestină, cea mai periculoasă de reprimat. Din cauza acestei stări a lucrurilor, Biroul judiciar al comisariatului este în fiecare zi asaltat cu chestiuni civile şi cazuri de adulter, certuri familiare (…).

Multă lume din acest oraş trăieşte în concubinaj, fără a fi legal căsătoriţi. Am avut câteva cazuri de reclamaţii din partea unor bărbaţi contra unor fete, chiar femei, pentru transmiterea de boli venerice. Noi am luat cele mai severe măsuri pentru cercetarea şi descoperirea prostituţiei clandestine, prin raziile de zi şi de noapte îndreptate numai în acest sens. Dar în cele mai multe cazuri când avem de a face cu prostituţia chiar în familie, suntem puşi în dilema de acţionare. În cazuri pozitive avizăm întotdeauna medicul de circumscripţie, care intervine foarte energic, pentru descoperirea tuturor focarelor de prostituţie clandestină şi de boli venerice. Am înaintat până acum şase cazuri de femei cu boli contagioase-venerice la spitalul de Stat din Deva şi la Spitalul Casei Asigurărilor Sociale din Vulcan.

Pentru ameliorarea stării absolut imorale, care domina această regiune, unde prostituţia se practică pe o scară atât de întinsă, chiar în mediile sociale superioare, suntem de părere a se institui un sever control neprecupeţind nici un considerent de ordin social, iar în ceea ce priveşte Fabrica de mătase, credem că ar aduce un real folos instituirea unui control medical, chiar periodic. Cea mai importantă ameliorare ce s-ar aduce pentru înfrânarea prostituţiei şi, mai presus de toate, pentru prevenirea şi tratarea bolilor venerice care abundă, mai ales că există lege pentru înlesnirea cât mai posibilă a supravegherii medicale speciale, ar fi ca să se dispună din partea Ministerului Sănătăţii trimiterea în regiune a unui medic specialist în boli venerice, întrucât toată regiunea este lipsită de specialişti. Cazurile ivite trebuie să fie deplasate până la Deva, lucru ce împiedică foarte mult scopul ce ar trebui urmat”.

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

Două case de toleranţă în Petroşani. 9 prostituate

La ordinul Prefecturii judeţului Hunedoara la 10 aprilie 1926, şeful Poliţiei oraşului Petroşani întocmeşte un tablou „despre toate femeile înscrisă ca prostituate în casele de toleranţă şi în locuri publice”, înregistrate la organe „din anul 1919 până la 31 XII 1925”.

Dacă ne luăm după numărul acestora, Petroşaniul era, în acei ani, de după Marea Unire, nu doar centrul administrativ al Văii Jiului, ci şi al prostituţiei, 319 prostituate fiind luate în evidenţă de către poliţiştii locului. Din cele 319 prostituate, 218 erau românce, iar 101 aveau cetăţenie străină. Dintre cele 218 de prostituate românce, 61 aveau vârste cuprinse între 18 şi 21 de ani, 130 între 21 şi 30 de ani, iar restul de 27 - peste 30 de ani.

Situaţia pe vârste a celor 101 prostituate străine se prezenta astfel: 17 - între 18 şi 21 de ani; 71 - între 21 şi 30 de ani; 13 - peste 30 de ani. Peste nici o lună, la 2 mai 1926, şeful poliţiei Petroşani revine mai amănunţit, cu un „tablou” la zi „despre prostituatele din acest oraş care se aflau înscrisă cu data de 1 ianuarie 1926”. În acest an, cele 11 dame ale Petroşaniului care aveau „condicuţă” la poliţie erau: Tamaş Susana (31 de ani, chelneriţă); Muntean Margareta (20 de ani, prostituată); Sereş Terezia (28 de ani, prostituată); Hodor Firuţa (20 de ani, chelneriţă); Hiripi Terezia (20 de ani, prostituată); Gotschling Luiza (25 de ani, cameristă); Kovacs Iuliana (18 ani, prostituată); Korosi Elisabeta (34 de ani, prostituată); Taro Veronica (25 de ani, prostituată); Kurucz Elisabeta (28 de ani, prostituată); Bereczki Rozalia (35 de ani, cameristă).

Peste 2 ani, la 26 ianuarie 1928, aflăm dintr-un tablou că numărul prostituatelor şi a femeilor din localele publice a ajuns la 13. Nu ştim dacă această cifră le-a purtat sau nu ghinion practicantelor celei mai vechi meserii, dar ştim sigur că din 13 prostituate, 11 erau românce, iar două aveau cetăţenie străină. Dintre cele 11 prostituate românce, 4 aveau vârste cuprinse între 18 şi 21 de ani, 4 - între 21 şi 30 de ani şi 3 peste 30 de ani.

Dintre supusele străine, una avea vârsta cuprinsă între 18 şi 21 de ani, iar cealaltă - între 21 şi 30 de ani. La sfârşitul anului 1928, la 31 decembrie, în Petroşani mai prestau 14 prostituate. Care la casele de toleranţe, care la domiciliu. De notat că în 1928, în Petroşani se aflau două case de toleranţă. 9 prostituate declarate ca atare „profesau” la casele de toleranţă, iar 5 „lucrau” la domiciliu. Toate aveau naţionalitatea română.

Din cele 14 - care toate aveau vârste cuprinse între 22 şi 32 de ani - două erau servitoare, iar 12… casnice.

1941. 9 prostituate - pe cont propriu

La 1 decembrie 1941 în Petroşani nu mai funcţiona nici o casă de prostituţie, conform art. 305 din Legea sanitară, acestea fiind desfiinţate. Desfiinţarea bordelurilor nu a dus însă la dispariţia prostituatelor, în evidenţele Poliţiei din Petroşani aflându-se 9 prostituate pe cont propriu, care erau supuse controlului medical. Cinci dintre acestea prestau în camere mobilate, iar 4 ca „madame” sau „ajutoare de madame” la hotelurile petroşenene. Poliţia Petroşani raporta că „în oraş nu există nici o persoană care să trăiască din exploatarea prostituţiei”. Adică, proxeneţi…

Prostituate vulcănene

Conform unui tablou întocmit de Primăria Vulcan despre „femeile înscrise ca prostituate” în comuna Vulcan, „de la anul 1919 până în prezent”, la 12 mai 1926 în Vulcan activau 200 de prostituate, toate de naţionalitate română. Dintre acestea, 7 aveau vârsta cuprinsă între 18 şi 21 de ani, 118 între 21 şi 30 de ani şi 75 peste 30 de ani.

Ca şi la Lupeni, după 2 ani, numărul prostituatelor vulcănene a scăzut simţitor.

Astfel, la 27 februarie 1928, conform unui „tablou despre numărul prostituatelor din comuna Vulcan” în comună mai erau înregistrate doar 8. În dreptul rubricii „statul căruia aparţin” este scris„România”. Din cele 8 prostituate, situaţia era următoarea, pe categorii de vârstă: 3 prostituate aveau vârsta cuprinsă între 18-21 de ani, 3 - între 2130 de ani şi două - peste 30 de ani.

În această clădire a funcţionat unul dintre bordelurile Lupeniului

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 5 decembrie 2014

Un control de rutină, la 1930, la casa de prostituţie din Petroşani

Referiri la prostituţie mai apar sporadic şi prin unele rapoarte ale unor agenţi de poliţie, care au efectuat rondul de noapte. Iată ce notează agentul Udrea într-un raport, întocmit la 15 iunie 1930, adresat şefului Comisariatului de Poliţie Petroşani:„Am onoarea a vă raporta următoarele: Cu ocazia serviciului executat timp de 24 de ore pe raza oraşului a fost linişte nu am observat nici o mişcare suspectă în timpul serviciului executat la sosirea şi plecarea trenurilor din localitate nu s-a observat plecarea vreunei persoane suspecte precum nici sosirea vreunei persoane suspectă în localitate.

Casa de prostituţie a fost controlată de subsemnatul la ora 14 1/ 2 însoţit fiind de sergentul de oraş Farcaş am făcut controlul persoanelor care s-au aflat în acel local şi care s-au găsit cu acte în bună regulă”.

Ana Jo, fata din Colonia Basarabia, care face dragoste clandestină în casă

Dragoste cu „tracţiune” 3x3 în closetele din Basarabia Peste vreo două luni ale aceluiaşi an, 1930, în august, gardianul public Ion Fărcaş din Comisariatul poliţiei Petroşani raportează superiorilor săi despre un caz de prostituţie petrecut într-una din coloniile muncitoreşti petroşenene: „Domnule Şef!

Subsemnatul Gardian Public Ion Fărcaş din Comisariatul poliţiei Petroşani Cu onoare vă raportez că în noaptea de 8 spre 9 Aug. Vecina noastră Jo din Circumscripţia Basarabia Nr. 25 uşa 5 în noaptea sus indicată cu 2 prietene ale ei şi cu 3 indivizi au practicat raporturi sexuale în closetul din colonie provocând scandal intrând şi eşind pe fereastră de toată colonia nu s-a putut odihni de o astfel de gălăgie. Şi eu de mai multe ori am observato pe la Biserica Ortodocsă Română. Iar la dimineaţă când vecinii or zis la ce bun a făcut un astfel de scandal a zis sus numita să o sărute toţi vecini în partea intimă. Rog să bine voiţi a ordona punerea ei sub vizită medicală şi a lua măsurile necesare.

Părinţi ei să află la spital şi fata face dragoste clandestină în casă. Şi sunt aci mai multe familii cu copii şi asta nu să face nu pot da astfel creştere la copii lor.

Martorii şi Reclamanţi sunt: Iliriasko Domokos şi soţia.

George Mores şi soţia.

Cu profund respect, supus la ord. dvs.

Serg. Ion Fărcaş Petroşani 1930 Aug 9”.

La control - la dr. Orjehovski Superiorul sergentului Fărcaş nu stă prea mult pe gânduri şi dă cazul spre anchetare. Întâi, Jo este dusă la control, la doctorul de „venerice” Orjehovski. Spre fericirea clienţilor prostituatei clandestine la 13 august, acesta constată: „Fata Ana Jo n-are semne contagioase de vre’o boală venerică”.

Despre sifilis pe muzică de Rosini şi urmările sale devastatoare pentru individ şi… patrie

Fără îndoială, sifilisul reprezenta în interbelicul Văii Jiului un flagel datorat, probabil, lipsei de informaţii ori de educaţie sanitară elementară. Statisticile acestei boli par înfiorătoare şi astăzi, după atâţia ani. Pericolul bolilor venerice mobiliza însă comunitatea Văii Jiului. Periodic, aveau loc conferinţe de popularizare, în rândul muncitorilor, a mijloacelor de combatere a sifilisului. O astfel de conferinţă care s-a desfăşurat la Petroşani e relatată de săptămânalul Valea Jiului (nr. 3/ 1930) sub titlul sugestiv

Lupta contra sifilisului. Şezătoarea Astrei „Duminică, în 7 l.c. s-a ţinut a treia şezătoare aranjată de Astra în Sala Apollo de la primărie. Dl. doctor Matei Sofonea, medicul primar al oraşului, a ţinut o instructivă conferinţă asupra Sifilisului. D-sa, pe înţelesul tuturor, a descris felul boalei, lăţirea, dezvoltarea ei, şi mai cu seamă urmările ei funeste atât pentru

individ cât şi pentru societatea.

A arătat chipul cum se constată şi cum se vindecă boala, atrăgând luare aminte asupra împrejurării că în spitalele statului se dau îngrijiri gratuite oricărui om bolnav de această boală. Totodată a insistat pentru spulberarea credinţei greşite fundamental, că boala ar fi ruşinoasă şi nu s-ar putea vindeca, din contră se poate vindeca chiar foarte bine. Expunerea a fost însoţită de demonstraţiuni, cu tablouri apărute în natură.

Pentru a da o icoană de pericolul social ce prezintă această boală la noi, în special, după război, a prezentat unele date statistice, cu privire numai la oraşul Petroşani. În laboratorul condus de d-sa s-au făcut următoarele analize de sânge anul 1927 - 628 = 161 1928 - 1.417 = 302 1929 - 1.076 = 275 1930 - 1.514 = 321 Total 4.635 = 1.059 cu sifilis, adică 21 la sută.

Din Petrila s-a făcut analiza sângelui la 638 muncitori. S-a găsit pozitiv, adică cu sifilis, 21, 8 la sute.

La cercetarea prostituatelor din Petroşani, în anul 1929, din 41 s-au găsit 12 bolnave, 24 la sută, iar în 1930 din 61 s-au găsit 22 bolnave, adică 35 la sută. Înainte şi după conferinţă, orchestra minelor, de sub conducerea d-lui Schvach, a delectat publicul prin executarea unor bucăţi din Rosini şi alţi compozitori vestiţi”. Şi săptămânalul Avântul prezintă o altă conferinţă despre bolile lumeşti, care a avut loc de data aceasta în estul Văii Jiului, la Cimpa.

Conferinţa populară. Ce este Sifilisul?

„Duminică, 3 Noiembrie a.c., a avut loc o conferinţă populară, ţinută de către D-l Dr. Orjehovscki, medicul circumscripţiei Petroşani, în comuna Petrila-Cimpa, casele dlui D. Branga, tratând despre bolile venerice în general şi despre sifilis în special.

Conferenţiarul a arătat importanţa cunoaşterii sifilisului ca o boală care aduce mari nenorociri individului, familiei şi naţiunii. A accentuat că una din principalele cauze ale întinderii sifilisului este ignoranţa maselor asupra grozavelor consecinţe pentru individ şi stat a sifilisului nerecunoscut şi netratat.

Plecând de la această idee, D-l Dr. Orjehovscki a vorbit sătenilor despre microbul sifilisului, unde trăieşte, căile de propagare, de molipsire a sifilisului, explicând calea genitală, calea extragenitală şi modul cum poate un bolnav să bănuiască că s-a molipsit de sifilis, precum şi necesitatea absolută de a se adresa la medici în toate cazurile de boli suspecte. Vorbind despre tratamentul sifilisului, conferenţiarul a atras atenţiunea sătenilor că numai medicul e în stare să vindece pe cineva de sifilis. Luându-se după sfaturile prietenilor, babelor, bolnavul pierde degeaba timp, bani şi sănătate. Trecând în chestiunea sifilisului hereditar (moştenit), conferenţiarul a spus că acela care se căsătoreşte înainte de a se vindeca de sifilis, să întrebe întotdeauna pe medic dacă se poate căsători. Altfel, o să aibă o căsătorie foarte nenorocită. Persoanele atinse de bolile venerice şi care nu s-au tratat, riscă a nu avea deloc copii ori dacă au, ei mor de mici, iar dacă trăiesc, rămân mediocri, înapoiaţi şi bolnăvicioşi. Aceşti copii heredo-sifilitici sunt veşnica clientelă a spitalelor şi prezintă o poară pentru părinţii care nu s-au tratat de sifilis.

Ei sunt o poară şi pentru stat, întrucât nu sunt capabili de muncă. Persoanele care s-au tratat de sifilis pot avea copii sănătoşi. Accentuând că sifilisul este una din cauzele principale ale sterilităţii omului şi a mortalităţii infantile, această boală ne ameninţă cu descreşterea populaţiei, cantitativ şi calitativ, şi, deci, cu scăderea vigoarei noastre naţionale. Conferenţiarul a atras atenţiunea publicului că sifilisul nu e o boală ruşinoasă, deci cei bolnavi să se prezinte la medici şi să urmeze tratament, atât în interesul lor şi al familiilor lor, cât Pagini realizate de şi în interesul prosperităţii naţiunii şi Marian BOBOC patriei”.