1592 15.12.2014 by Ziarul Vaii Jiului

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

KEOPS

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ,

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4645 lei 1$ = 3,5898 lei 1₤ = 5,6391 lei

luni, 15 decembrie 2014 Anul VII nr. 1592 12 pagini Preţ: 1 leu

A rezolvat cazul Pepelean, adus la cunoştinţa opiniei publice de ZVJ. Urmează CCM şi bugetul

Ştiam că în aceste zile la SNÎMVJ se „bate fierul cât e cald”, în sensul că se întocmeşte bugetul pe 2015, se negociază cu sindicatele noul CCM, iar la minister se trimit tot felul de rapoarte sau directorul general Anghel merge personal la Bucureşti pentru a discuta şi a arăta toate astea celor de-acolo.

Discuţii despre bugetul pe 2015 la minister

De aceea, după şedinţa Consiliului de Administraţie de vineri, l-am întrebat pe directorul general Aurel Anghel care mai e situaţia cu transparenţa de care ne vorbea acum mai multe luni, când ne spunea că întotdeauna va spune deschis presei tot ce mişcă-n societate, mai

ales când e vorba de liniştea angajaţilor. Ne-a spus că şi de data aceasta ne răspunde la tot ce îl întrebăm, „acolo unde am răspunsuri, fireşte”. „Da, am fost plecat la Bucureşti, la minister, dar nu m-am axat acolo decât pe bugetul de venituri şi cheltuieli. Legat de strategia de anul viitor, acum nu era cazul, deoarece este o perioadă mai confuză, fiind o ultimă lună a anului, plus sărbătorile, plus remanierile guvernamentale… Nu era cazul să discutăm acum probleme legate de strategia anului viitor şi a anilor 2016 şi 2017”, ne-a declarat Aurel Anghel.

bucătar casier cazinou

CV-urile se depun la Restaurant Keops. Relaţii la telefon 0730.072637. Angajăm vânzătoare

pentru florărie în Petroșani. Relaţii la telefon 0786.257828

avem de făcut. Dacă vom da, pe baza acestui CCM, nişte drepturi la oameni, acestea ne dorim să fie cuprinse în buget, deci să nu fie apoi o piatră de moară pentru societate”.

Bugetul pe 2015 ţine şi de SNÎMVJ nu vrea să fie la negocierile noului CCM mâna CEH nici în 2015 L-am întrebat pe directorul general al SNÎMVJ cum stă societatea cu bugetul, dacă tot ne-a spus că a fost la minister pentru asta. Iată ce ne-a declarat: „Partea de venituri şi cheltuieli e foarte importantă pentru societatea noastră şi pentru toţi angajaţii noştri. Dar ca să avem un buget clar, trebuie să avem şi un CCM negociat. I-am informat pe toţi cei de la minister că suntem în negocieri pentru Contractul Colectiv de Muncă şi vrem să-l finalizăm până la sfârşitul anului acesta. După cum ştiţi şi CCM-ul are implicaţii financiare şi de aceea e bine să finalizăm negocierile de anul acesta, ca să ştim în continuare ce

angajează în condiţii avantajoase

Aurel Anghel ne-a spus apoi şi care ar fi pericolul pentru SNÎMVJ dacă acest buget pe anul 2015 nu va fi repede conturat: „Stăm bine cu bugetul. Ne încadrăm pe tot ce ţine cheltuieli şi venituri. După ce am avut preliminariile anuale cu toate sucursalele, putem spune că toată lumea se încadrează în bugetul de venituri şi cheltuieli. Eu trebuie să mă grăbesc foarte tare cu bugetul pe 2015, pentru că dacă nu ne iese acest buget de venituri şi cheltuieli, am depinde atunci de complexul energetic, de încasările de la ei. Şi, sincer, nu ne dorim asta. Cu cât bugetul pe 2015 iese mai repede şi avem acces la ajutorul de stat, cu atât oamenii noştri au siguranţa zilei de mâine şi ne degrevăm şi de presiunea extraordinară care se pune”.

Termenul de închidere a Minei Petrila depinde doar de încadrarea în degresivitate

Cu siguranţă că în urmă cu zeci de ani minerii de la Petrila nu ştiau că urmaşii lor vor depinde cândva de… degresivitate. Un termen economic care acum se află pe buzele tuturor, cei din Comisia

Europeană impunându-l în cazurile de închideri de mine. „Încă nu ştim dacă la Mina Petrila va putea fi prelungit termenul de închidere cu un an sau doi. Eu am depus toată documentaţia şi, după cum am mai declarat, i-am pus şi pe conducătorii de la Petrila să facă nişte calcule. Încă nu ne încadrăm, în principiu, la formula de degresivitate, sub nicio formă. Nu o spun cu rea-voinţă, nu o spun ca să mă aflu în treabă, dar dacă conducătorii de la Mina Petrila nu vor găsi soluţii clare să ne încadrăm în acest lucru, n-avem cum să facem mare lucru. Chiar am stat de vorbă cu Costel, cu Jujan, mult în perioada asta, ne-am axat pe indicatori, pe ce putem face să fie bine şi n-am ajuns amândoi la nişte mari concluzii, care să ne dea speranţe. Degresivitatea asta se aplică la toate minele pe închidere din UE, nu numai la noi. Comisarii europeni au spus că e ok, că se poate prelungi, dar să ne încadrăm în degresivitate. Adică, anual să scadă şi ajutorul de stat şi veniturile şi cheltuielile, dar şi producţia. Ceea ce e un lucru extrem de greu să le corelezi pe toate pe scădere. (continuare în pagina 3) Corneliu BRAN

DIVERSE Nu rataţi, mâine seară, de la orele 18, la TVR 3:

Cină cu Truţă şi cu soarele sus Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova a omagiat „Anul Brâncoveanu“ printr-un spectacol-lectură, programat în seria „Autorii sunt în sală“, lansată în 2013. La mijlocul lunii octombrie, în sala „I.D. Sîrbu“ a avut loc, în prezenţa autorului, reprezentaţia „Cină cu soarele sus“ a lupeneanului Gheorghe Truţă. Spectacolul a fost înregistrat şi prezentat ieri la TVR Craiova. Celor care au pierdut acest regal artistic le dăm o veste bună: mâine, 16 decembrie, ora 18, „Cină cu soarele sus“ este programat pe TVR 3, post care este recepţionat şi în Valea Jiului.

Kapital TV

- luni, 15 Decembrie 2014 07:00 Info KTV (r) 08:00 Teleshopping / Infotext 12:00 Reportaj Cinethronix 13:00 Legende 14:00 Sport Kapital 15:00 Avocat TV 16:00 Vorbeşte lumea – realizator Mircea Goian 17:15 Info KTV 17:30 Reporter KTV 18:00 Box Music 19:00 Sport Kapital 20:00 Info KTV 21:00 Sergiu Poliopol Show 22:00 Arena de colecţie 23:00 Info KTV (r) 00:00 Avocat TV (r) 01:00 Info KTV (r) 02:00 Sergiu Poliopol Show (r) 04:00 Games 05:00 Avocat TV 06:00 Kapital Music

)

Ziarul Vaii Jiului

Reţinem dintr-un articol publicat în cotidianul „Gazeta de Sud” (GdS) o declaraţie de-a dramaturgului lupenean Gheorghe Truţă: „Este a doua mea colaborare cu Teatrul Naţional Craiova. Prima a avut loc în 2005, Alice nu ştie să moară, având în prim-plan o glorioasă olteancă, Alice Voinescu, prima femeie doctor în filosofie din cultura românească. Atunci, ca şi acum, maestrul Mircea Cornişteanu, directorul Naţionalului craiovean, a asigurat regia. Cină cu soarele sus, piesă ce se va juca astăzi (15 octombrie – n.r.), este a 12-a premieră a mea ca dramaturg, punând la socoteală că peste zece zile aceeaşi piesă va putea fi urmărită şi la Teatrul Naţional I.L. Caragiale din Bucureşti, în deschidere cu o conferinţă a academicianului Răzvan Teodorescu cu tema Constantin Brâncoveanu şi epoca sa, şi o distribuţie de excepţie ca şi aici, la Craiova, cu Marius Bodochi în rolul lui Brâncoveanu, în regia lui Răzvan Popa. Alte piese au văzut lumina rampei la Teatrul Naţional Timişoara, Bălţi – Republica Moldova (de două ori), Bacău, Petroşani, Deva etc. Colaborarea cu Teatrul Naţional Marin Sorescu are o semnificaţie aparte. Sunt oltean, născut la Călui, leagănul şi mormântul fraţilor Buzeşti. Am absolvit Colegiul Naţional Fraţii Buzeşti, Facultatea de Matematică din Craiova. Sunt membru al Uniunii Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Scriitorilor Români, filiala Craiova. Bănia este Mecca mea: chiar şi de departe o simt în inima mea ca pe un ghem luminos”. „Dacă la Teatrul Naţional I.L. Caragiale din Bucureşti rolul lui Brâncoveanu îi revine actorului Marius Bodochi, la Naţionalul craiovean acesta este interpretat de Ilie Gheorghe. Nataşa Raab va interpreta rolul Doamnei Marica, Cătălin Vieru este Matei, Marian Politic – Radu, Cătălin Băicuş – Constantin, Cosmin Rădescu – Ştefan, Ştefan Mirea – Ianache Văcărescu şi Tudorel Petrescu – Mustafa”, mai notează GdS. „Piesa Cină cu soarele sus nu e o apariţie întâmplătoare, chiar dacă ea vine într-un moment comemorativ. Mi-am propus să realizez în spaţiul dramatic românesc un plan al spiritului oltean cuprinzând până azi piese având în prim-plan pe Mihai Viteazul, Brâncoveanu, dar şi personalităţi de facturi diferite: Alice Voinescu, Constantin Argetoianu, I.D. Sîrbu sau Maria Tănase. Pentru fiecare dintre aceste personalităţi oltene, şi nu numai, am scris câte o piesă, pentru Brâncoveanu, chiar două, iar de curând am extins planul oltenesc la unul al spiritualităţii româneşti, prima piesă avându-l ca protagonist pe Valeriu Gafencu, martir al gulagului românesc. Rămâne ca şi teatrul românesc să-şi

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

întoarcă faţa spre spaţiul spiritualităţii autohtone. Până acum doar Teatrul Naţional Marin Sorescu şi Teatrul Naţional Bucureşti mi-au dat semne că sunt ceea ce trebuie să fie: teatre naţionale“, a mai spus Gheorghe Truţă. Întrucât Gheorghe Truţă este la ora actuală cel mai titrat dramaturg din judeţul Hunedoara, mâine seară, Valea va fi cu ochii pe Cină cu soarele sus, la TVR 3.

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Am trăit să o vedem şi p-asta:

Gligor - un individ nelegitimat niciodată direct de votul popular şi un perdant al bătăliilor politice - în fruntea consiliului judeţean Vineri, la Deva, a avut loc o şedinţă extraordinară a Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara, şedinţă condusă de vicepreşedintele Dorin Gligor, singurul din conducerea instituţiei care a rămas activ pe post.

Înainte de dezbaterea proiectelor de hotărâri cuprinse în ordinea de zi, Dorin Gligor a dat citire ordinelor de constatare a suspendării de drept emise de Instituţia Prefectului Judeţului Hunedoara pentru preşedintele Mircea Ioan Moloţ şi vicepreşedintele Tiberiu Balint, anchetaţi în stare de arest la domiciliu. Şedinţa extraordinară a CJ Hunedoara a fost convocată deoarece era nevoie urgentă să fie operate mai multe modificări în structurile bugetare de la nivelul mai multor instituţii subordonate CJ. Dintre proiectele de hotărâre aprobate de consilierii judeţeni amintim: aprobarea rectificării şi virărilor de

Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ,

credite în cadrul bugetului propriu al judeţului Hunedoara, pe anul 2014, aprobarea rectificării şi virărilor de credite în cadrul bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 ale spitalelor de interes judeţean, analiza şi aprobarea execuţiei bugetelor aflate în autoritatea CJ Hunedoara întocmite pe secţiunea de funcţionare şi dezvoltare pentru trimestrul IV al anului 2014, aprobarea modificării programului de investiţii, dotări şi sursele de finanţare cuprins în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 al SC Apa Serv Valea Jiului, modificarea Hotărârii CJ Hunedoara nr. 38/2014 privind stabilirea preţurilor medii ale produselor agricole pentru anul 2014, actualizarea devizului general pentru obiectivul de investiţii „Reabilitare şi consolidare pod peste râul Strei pe DJ 668 la km 0+890”, aprobarea Statului de funcţii al Sanatoriului de Pneumoftiziologie Brad, şi altele. Urmează ca până la sfârşitul acestei luni să aibă loc şi şedinţa ordinară a CJ Hunedoara, ultima din acest an.

A rezolvat cazul Pepelean, adus la cunoştinţa opiniei publice de ZVJ. Urmează CCM şi bugetul (urmare din pagina 1)

Prin decizia UE, ajutorul de stat vine mult mai puţin din 2015, pentru toate cele trei mine, iar rezerva de bani pe care noi o avem e destul de mică, în comparaţie cu prelungirea activităţii cu un an. Iar bugetul trebuie construit pe ceva real, pe ce ai sau îţi intră, nu pe poveşti. Dar încă urmează să mai analizăm, să mai avem speranţe, să mai discutăm, chiar să mai avem corespondenţe cu cei din UE. La final o să vedem, poate speranţele se pot îndeplini. Cine ştie, poate vom găsi până la urmă soluţia… Dar asta nu vreau să pară o promisiune, să nu se înţeleagă greşit! Dacă vom reuşi să ne încadrăm în condiţiile impuse, termenul se va prelungi, dacă nu, nu. Situaţia nu e încă încheiată,

www.zvj.ro luni, 15 decembrie 2014

este depusă documentaţia şi la Departamentul de Energie şi la Consiliul Concurenţei, cum v-am mai spus, vom vedea. După sărbători vom avea o nouă serie de discuţii pe tema asta şi în interior, cu conducerea minei şi sindicatele. Există doar o undă de speranţă, dar mai mult de-atât nu pot să mă pronunţ”.

Samuil Pepelean va fi reangajat pentru trei luni ca să-şi poată primi apoi pensia În fine, ultima discuţie purtată cu directorul general Anghel a fost legată de cazul Pepelean, ortacul care s-a trezit după disponibilizare că nu are la vechime trei luni, ca să poată primi pensia de subteran ca tot

omul, deşi nimeni din cei care îi făcuseră formele de disponibilizare nu i-a spus asta, ceea ce nu-i firesc. Ştiind că vineri în Consiliul de Administraţie s-a discutat şi acest caz, l-am întrebat pe directorul general al SNÎMVJ cum s-a soluţionat el. „Legat de cazul domnului Samuil Pepelean, sesizat de dumneavoastră în ZVJ, în Consiliul de Administraţie de vineri s-a aprobat cererea omului, care avea dreptate, astfel că va fi angajat temporar pe trei luni, cu menţiunea că nu mai beneficiază de plăţi compensatorii încă o dată”, ne-a spus Anghel. Totul e bine când se termină cu bine şi ne bucurăm că omul n-a trebuit să aştepte vreo cinci ani ca să-şi capete pensia, sau să-şi piardă timpul, banii şi nervii prin procese. Corneliu BRAN

ACTUALITATE

SPORT

Top Liga a IV-a Top Liga a IV-a

Adrian Pribac - fotbalistul anului Antrenorii din Divizia Judeţeană l-au văzut pe atacantul Devei, Adrian Pribac, ca fiind numărul 1 din judeţ.

Adrian Pribac Sergiu Răzvan Maier, de la CS Vulcan, s-a clasat pe locul al treilea.

Cum în această

perioadă e ora bilanţurilor, anchetelor şi a clasamentelor, presa din judeţ a făcut un sondaj printre antrenorii celor 15 echipe din principalul eşalon fotbalistic al judeţului, pentru a desemna cel mai bun jucător al sezonului de toamnă în Liga a IV-a. Câştigătorul primei ediţii a acestei anchete este Adrian Pribac, jucătorul liderului CNS Cetate Deva, care s-a impus cu o diferenţă categorică faţă de următorii clasaţi. Pe locul al doilea s-a clasat Constantin Vişan, de la Şoimul Băiţa, iar pe ultima treaptă a podiumului s-au situat, la egalitate de puncte, Sergiu Răzvan Maier, de la CS Vulcan, şi Nicolae Cărăvan, de la CNS Cetate Deva.

Din cei 15 antrenori, 12 l-au votat pe învingătorul acestei anchete, 6 dintre aceştia văzându-l pe primul loc. Singurii care nu l-au inclus pe Pribac în primii trei jucători ai judeţului au fost Lucian Chira, Alin Gomoi şi Sorin Ghiţan. 18 jucători au primit cel puţin un vot din partea tehnicienilor, clasamentul fiind dominat de mijlocaşi, 10 la număr. Urmează atacanţii, care sunt prezenţi cu cinci nume, iar fundaşii au trei reprezentanţi. De notat că niciun portar nu a fost votat. Din cei 18 fotbalişti aflaţi în top, câte 3 sunt de la CNS Cetate Deva şi Şoimul Băiţa, câte 2 de la Inter Petrila şi Dacia Orăştie, alţi 8 făcând parte din altă grupare. „Mă bucură foarte mult că antrenorii m-au desemnat cel mai bun. Fiind în preajma sărbătorilor de iarnă, pot spune că e un cadou frumos de Moş Crăciun. E rezultatul muncii mele şi bineînţeles al echipei, iar această distincţie mă onorează. E clar că eficienţa şi pragmatismul pe care le-am avut în acest tur au contat în stabilirea clasamentului. Mereu îmi doresc să fiu cel mai bun, nu îmi place locul al doilea”, a declarat cel mai bun jucător al judeţului, Adrian Pribac.

Cum au votat antrenorii

Marius Sîrbu (CNS Cetate Deva): 1. Adrian Pribac (CNS Cetate Deva); 2 Janos Vajda (CNS Cetate Deva); 3 Alexandru Sabou (Gloria Geoagiu).

Dan Voicu (Hercules Lupeni): 1. Adrian Pribac (CNS Cetate Deva); 2. Alin Dumitrescu (Hercules Lupeni); 3. Sergiu Maier (CS Vulcan). Ciprian Pepenar (Şoimul Băiţa): 1. Constantin Vişan (Şoimul Băiţa); 2. Ioan Pisoiu (Şoimul Băiţa); 3 Adrian Pribac (CNS Cetate Deva). Marius Szoradi (CS Vulcan): 1. Sergiu Maier (CS Vulcan); 2. Ioan Filip (Hercules Lupeni); Adrian Pribac (CNS Cetate Deva). Lucian Chira (Gloria Geoagiu):

3. Adrian Dolha (Inter Petrila). Sorin Ghiţan (Jiul Petroşani): 1. Remus Sandu (Jiul Petroşani); 2. Constantin Vişan (Şoimul Băiţa); 3.Sergiu Maier (CS Vulcan). Elek Szemely (Aurul Certej): 1. Adrian Pribac (CNS Cetate Deva); 2. Ciprian Pepenar (Şoimul Băiţa); 3. Alex Constantin (Aurul Certej). Alin Gomoi (Aurul Brad): 1. Janos Vajda (CNS Cetate Deva); 2. Ciprian Pepenar (Şoimul Băiţa); 3. Nicolae Cărăvan (CNS Cetate Deva). Marius Ştefan (Dacia Orăştie): Sergiu Răzvan Maier 1. Sorin Nicolescu (Dacia Orăştie); 2. Laurenţiu Popa 1. Nicolae Cărăvan (CNS Cetate Deva); (Dacia Orăştie); 3 Adrian Pribac (CNS 2. Alexandru Sabou (Gloria Geoagiu); Cetate Deva). 3. Constantin Vişan (Şoimul Băiţa). Ovidiu Ciolea („U” Petroşani): Aurel Moldovan (Inter Petrila): 1. Constantin Vişan (Şoimul Băiţa); 1. Adrian Câmpeanu (Inter Petrila); 2. Adrian Pribac (CNS Cetate Deva); 2. Adrian Pribac (CNS Cetate Deva); 3. Ioan Filip (Hercules Lupeni). Cristian Coroiescu (Victoria Călan): 1. Nicolae Cărăvan (CNS Cetate Deva); 2. Adrian Pribac (CNS Cetate Deva); 3. Ionuţ Gavriluţi („U” Petroşani). Emilian Petrişor (Metalul Crişcior): 1. Adrian Pribac (CNS Cetate Deva); 2. Sergiu Maier (CS Vulcan); 3. Mihai Leaha (Aurul Brad). Vasile Scurtu (Minerul Uricani): 1. Adrian Pribac (CNS Cetate Deva); 2. Gabriel Trestian (Minerul Uricani); 3. Ciprian Pepenar (Şoimul Băiţa). Ioan Gavriluţi (Retezatul Haţeg): 1. Adrian Pribac (CNS Cetate Deva); 2. Ioan Filip (Hercules Lupeni); 3. Ionuţ Gavriluţi („U” Petroşani).

Clasament final

1. Adrian Pribac (27 puncte) 2. Constantin Vişan (9 puncte) 3-4. Sergiu Maier; Nicolae Cărăvan (7 puncte) 5-7. Janos Vajda; Ioan Filip; Ciprian Pepenar (5 puncte) 8-11. Alexandru Sabou; Remus Sandu; Adrian Câmpean; Sorin Nicolescu (3 puncte) 12-15. Ioan Pisoiu; Gabriel Trestian; Laurenţiu Popa; Ionuţ Gavriluţi (2 puncte) 16-18. Adrian Dolha; Alexandru Constantin; Mihai Leaha (1 punct)

facebook.com/ziarulvaiijiului

Ionuţ Stelescu:

„Vom renunţa la jucătorii cu figuri în cap” Pentru că a avut un parcurs dezamăgitor în turul de campionat, Ionuţ Stelescu anunţă că se vor lua măsuri la echipa de fotbal Universitatea Petroşani.

Din pretendentă la primul loc în Liga a IV-a, Universitatea Petroşani a terminat prima parte a campionatului pe un dezamăgitor loc 11, cu doar 13 puncte în clasament şi cu bătăi usturătoare

Inter Petrila,

la activ. Cel care coordonează activitatea fotbalistică de la club, Ionuţ Stelescu, a declarat că lucrurile nu vor rămâne aşa şi că cineva va trebui să răspundă pentru aceste eşecuri: „Un parcurs dezamăgitor, cu o atitudine din partea jucătorilor necorespunzătoare pentru performanţă. Cu siguranţă Consiliul de Karate Administraţie va lua

O echipă de… meseriaşi Fotbaliştii de la Inter Petrila au avut o primă jumătate de campionat foarte bună, reuşind o serie de şase partide fără înfrângere.

Aurel Moldovan, tehnicianul Interului, consideră că, dacă s-ar fi prelungit campionatul în Liga a IV-a, gruparea sa ar mai fi urcat în clasament: „Mi-aş fi dorit să se mai joace două-trei etape, pentru că eu cred că, în mod cert, am mai fi urcat în clasament. Dacă sunt mulţumit de seniori, îmi pare rău că am neglijat echipa de juniori, în sensul că am fost nevoiţi să apelăm la serviciile lor şi astfel juniorii au rămas descoperiţi, nu mai puţin de şase juniori au trecut pe la echipa de seniori”, a declarat Aurel Moldovan. Inter Petrila a terminat turul pe locul al şaselea, la opt puncte de lidera Cetate Deva. Inter are în componenţa sa numai jucători cu diverse meserii: un paramedic, un pompier, un poliţist şi… lista poate continua.

măsuri şi va renunţa la jucătorii care au numai figuri în cap. Unii jucători s-au dat accidentaţi, alţii au avut o atitudine de infatuare, iar noi nu tolerăm aşa ceva”. 8-1 este scorul cu care Universitatea Petroşani a pierdut ultimul meci din tur în faţa revelaţiei, Şoimul Băiţa. Orice ironie vă rămâne vouă…, vorba poetului…

Colinde sportive „Familia Heian Deva”, formată din sportivii, instructorii şi antrenorii celor şase „divizii” ale Clubului Sportiv Heian Deva, a pus punct activităţii competiţionale a anului 2014 prin „colindele sportive”. Un eveniment similar a avut loc şi la Petroşani cu participarea karatiştilor de la CSM Jiul Petroşani şi CS Masibo Petroşani. Karatiştii l-au „colindat” pe Moş Crăciun cu exerciţii demonstrative şi un program de colinde tradiţionale în prezenţa familiilor sportivilor, prietenilor apropiaţi şi rudelor.

Şah

Prinţii sportului minţii sunt de la „I.G. Duca”

Şahiştii performeri ai CSM Jiul Petroşani, Daria Costică Stamatie, Robert Andrei Vătăşelu şi Elena Bianca Asoltanei, au fost propuşi în cadrul Galei de Premiere a Consiliului Local a celor mai buni sportivi din municipiul Petroşani. În urma rezultatelor deosebite obţinute anul acesta la şah clasic, sportivii de performanţă ai secţiei de şah CSM Jiul Petroşani, Daria Costică Stamatie (6 ani), Robert Andrei Vătăşelu (6 ani) şi Elena Bianca Asoltanei (8 ani), toţi trei elevi ai Şcolii Gimnaziale „I.G. Duca” Petroşani, au fost propuşi în cadrul Galei de Premiere a Sportivilor a Consiliului Local şi Primăriei municipiului Petroşani. „Pentru selectarea celor mai buni trei sportivi din cadrul secţiei noastre de şah au fost luate în considerare doar rezultatele de la şah clasic, fiind excluse din acest clasament competiţiile din turneele separate de debutanţi, începători sau tinere speranţe şi, de asemenea, au fost omise clasamentele efectuate cu alunecări în jos pe grupe de vârstă. Astfel, pentru a nu exista discuţii, au fost selectaţi, în principal, doar campionii de grupe din turneele oficiale omologate de FR Şah. Sunt rezultate deosebite obţinute anul acesta de sportivii noştri şi cu care ne mândrim. Sperăm într-un an 2015 mult mai bun din toate punctele de vedere şi cu mai multe competiţii oficiale ale reprezentanţilor noştri”, a declarat Gheorghe Şcurhan, coordonator CSM Jiul Petroşani.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro luni, 15 decembrie 2014

SPORT

CMYK

ACTUALITATE

La Vulcan

Un orăşel minunat în mijlocul municipiului La acest mijloc de decembrie, Parcul „Avram Iancu” din Vulcan nu a mai fost împodobit, ca până acum, cu brad înalt şi lumini multicolore. Şi nici glasuri de copii cântând colinde nu s-au mai auzit de pe scena amplasată acolo.

când nu trebuie.

Vineri după amiază,

Explicaţia pentru care,

în acest an, Orăşelul Copiilor a fost amenajat pe bulevard, în părculeţul din faţa blocului 1M, a putut fi aflată, din timp, de pe site-ul Primăriei municipiului Vulcan sau de pe Facebook, din postările viceprimarului Cristian Merişanu. Nu a trebuit să i se spună prea

UNIUNEA EUROPEANĂ

multe, pentru ca primarul Gheorghe Ile să fie de acord cu ideea noului amplasament. Asta, ca să nu zic locaţie, termen cu un alt înţeles, deloc adecvat într-un asemenea caz, dar, bag de seamă, temeinic „implementat” în vocabularul unora, din moment ce-l folosesc taman

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

GUVERNUL ROMÂNIEI

Instrumente Structurale 2007-2013

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTEC‫܉‬IEI SOCIALE ‫܇‬I PERSOANELOR VÂRSTNICE OIRPOSDRU REGIUNEA VEST

Proiect cofinanɃat din Fondul Social European prin Programul OperaɃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 – InvesteĂte în oameni! COMUNICAT DE PRESĂ 15.12.2014 SC EURO JOBS SRL, Petroúani, în parteneriat cu AsociaĠia de ConsultanĠă Socială úi Formare Profesională Vest implementează proiectul: ”Vreau să-mi schimb destinul!”, ID 126407. Proiectul este cofinanĠat din Fondul Social European prin Programului OperaĠional Sectorial Dezvoltarea resurselor umane, Axa Prioritară 5: ”Promovarea măsurilor active de ocupare”, domeniul major de intervenĠie 5.2 ”Promovarea sustenabilităĠii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveúte dezvoltarea resurselor umane” úi oferă o úansă de integrare pentru persoanele dezavantajate pe piaĠa muncii din mediul rural din judeĠele Hunedoara, Timiú úi Arad. Conform graficului operaĠional al proiectului, în luna decembrie se derulează următoarele programe FPC pentru beneficiari din judeĠul Hunedoara: - Inspector resurse umane, 14 persoane (18.08.2014-27.02.2015); - Bucătar, 14 beneficiari (31.07.2014 -08.01.2015); - Lucrător în comerĠ, 14 beneficiari (31.10.2014-02.02.2014). De asemenea Partener 1 a început cursul de CompetenĠe Comune Antreprenoriale în judeĠul Arad la Centrul Rural de Dezvoltare CăpruĠa, în cadrul căruia sunt înscrise 13 persoane. Curs se desfăúoară în perioada 28.11.2014-22.12.2014. În judeĠul Timiú, Partenerul 1 derulează cursul de CompetenĠe Comune Informatice în perioada 08 – 19 decembrie 2014 pentru 14 beneficiari. Beneficiarilor proiectului le-au fost furnizate de asemenea servicii de consultanĠă úi asistenĠă antreprenorială - oferirea de suport pentru începerea unei activităĠi independente; servicii de mediere úi mediere electronică - punerea în legătură a angajatorilor cu persoanele din grupul Ġintă în vederea găsirii unui loc de muncă; implementarea măsurilor active de ocupare integrate, servicii de informare, orientare úi consiliere prin care s-a oferit sprijin specializat în vederea alegerii traseului vocaĠional úi profesional. Echipa de management invită toate persoanele interesate, care se încadrează în condiĠiile programului, să se înscrie la servicii de informare úi consiliere în carieră, sprijin în găsirea unui loc de muncă dar úi participare la cursuri în: JudeĠul Hunedoara: Expert resurse umane; Distilator rachiuri naturale; CompetenĠe antreprenoriale, CompetenĠe TIC, Cameristă, Îngrijitoare bătrâni la domiciliu, Măcelar; JudeĠul Timiú: CompetenĠe antreprenoriale, CompetenĠe TIC. Toate serviciile din cadrul proiectului sunt oferite gratuit beneficiarilor! Locurile sunt limitate! Pentru înscrieri vă puteĠi adresa specialiútilor noútri: judeĠul Hunedoara - SC EURO JOBS SRL, Petroúani, telefon 0354/108.516, 0731.301.162 judeĠul Timiú - ASOCIAğIA DE CONSULTANğĂ SOCIALĂ ùI FORMARE PROFESIONALĂ VEST Timiúoara, telefon: 0356/455.870, 0745.121.502. Persoană de contact Elena Jianu - manager proiect. Cristina Mihaela NiĠescu - expert comunicare úi promovare SC EURO JOBS SRL, Petroúani, tel 0354/108516 ; 0731301162

facebook.com/ziarulvaiijiului

la inaugurarea Orăşelului Copiilor, am putut să-mi dau seama că vulcănenilor le-a plăcut schimbarea de decor. Pe scena din lemn, montată în apropierea clădirii primăriei, s-au perindat grupuri de colindători, iar peste drum, în părculeţul plin de lumini colorate, trona bradul împodobit. Erau, bineînţeles, şi chioşcurile cu dulciuri şi ceai fierbinte, cel în care era înfăţişată scena Naşterii Domnului, dar, ca noutate, şi chioşcul lui Moş Crăciun. Un moş cu barbă albă şi lungă, dar, surprinzător, tânăr în mişcări. În jurul căruia au gravitat, tot timpul, şi au zgribulit, în afara Crăciuniţelor, câteva domnişoare, adică prinţese, îmbrăcate în straie de epocă.

Moş Crăciun şi fetele au

împărţit, în stânga şi-n dreapta, bomboanele şi dulciurile cu care avusese grijă să Ie facă plinul primarul Gheorghe Ile. După care, ostenit moşneagul cel tânăr s-a dus să se hodine un pic în chioşculeţul rezervat lui. Dar nici aici nu a scăpat de copiii care voiau neapărat să facă poze cu el, ca să aibă cu ce să se laude pe net. Mi s-a părut sau nu, dar şi unele mămici s-ar fi pus cu drag în poala moşului, numai că, deh, nu era momentul şi, apoi, le-ar fi ieşit vorbe.

În timp ce copiii

îl căutau în barbă pe moş, cei mari treceau în revistă tarabele înşirate pe bulevard. Pentru că, parcă nu v-am spus, dar, tot la sfârşitul săptămânii trecute, a fost deschis şi târgul produselor tradiţionale specifice Crăciunului. Nu le înşir pe roate, dar la mare căutare au fost mezelurile de casă, prăjiturile, cozonacii, colacii, dar şi soiurile de vin şi de ţuică. Cam atât, fiindcă nu ştiu ce altceva ar mai fi de spus. Pe net sunt deja zeci de fotografii din noul Orăşel al Copiilor din Vulcan. Care, să ne înţelegem, nu are primăruţ. O dată, fiindcă nici nu am auzit să se fi pus în

discuţie alegerea unuia, apoi, doi la mână, cine ar fi cutezat, cum e vorba, să-i ia lui Gheorghe Ile pâinea şi cuţitul? Gheorghe OLTEANU

luni, 15 decembrie 2014

CMYK

Doi mici piromani de ocazie

Au pus pe jar pompierii

Nişte golănaşi minori, că alt termen mai puţin dur n-am găsit, au aprins sâmbătă, 13 decembrie, o pubelă de plastic de pe strada Avram Iancu, din imediata vecinătate a Parcului Central „Carol Schreter”.

Focul pus de cei doi n-a fost întâmplător, a fost pus premeditat, cu atât mai mult se confirmă gestul lor cu cât pe pubelă scria „Hârtie”. Deci, ştiau exact ce fac, unde să dea foc ca să ardă mai bine şi mai repede… O doamnă care lucrează la unul din punctele comerciale de peste drum i-a zărit, dar prea târziu, doar în momentul când cei doi au luat-o la goană. Astfel, în nici câteva minute focul era măricel, iar fumul de la plasticul pubelei destul de gros. Femeia a încercat să stingă focul cu un recipient de plastic de 5 litri, plin cu apă. A încercat, o dată, de două ori, dar nimic, focul persista. Nu a reuşit, aşa că a chemat pompierii. Care au venit cam după vreo 15 minute şi au rezolvat situaţia. Bineînţeles că pubela respectivă nu mai poate fi folosită şi va face o gaură de vreo 7-8 milioane lei în buzunarul SPADPP, adică al nostru, al tuturor. Fireşte că cei doi piromani de ocazie au scăpat nepedepsiţi, deoarece nimeni nu i-a identificat, deşi totul s-a întâmplat ziua în amiaza mare, între orele 13:3013:40. Pompierii au încheiat un proces-verbal, fapta au trecut-o la „autori necunoscuţi”. Noi, aflându-ne acolo din întâmplare, a trebuit să dăm cu subsemnatul, ca martori la încheierea procesuluiverbal şi cu asta… basta. Corneliu BRAN

www.zvj.ro luni, 15 decembrie 2014

ACTUALITATE

REMEMBER

S-au scurs 74 de ani de la

Explozia de la Lupeni din 13 Decembrie 1940, întâmplată în Vineri, 13 Decembrie, orele 12,40 Sectorul I (Ileana) Str. 5 centru timpul guvernării legionare Orizontul 621 51 de morţi 37 de văduve 37 de orfani Inginerul Adrian Braha - subdirectorul tehnic al Societăţii Petroşani:

„Pe drum, spre puţ, am văzut pe galerie urme de explozie, ca bucăţi de scânduri, rezultate din uşile de aeraj sfărâmate, vagonete deraiate şi altele” Subsemnatul, Ing. Adrian Braha, subdirector tehnic la Soc. „Petroşani”, referitor la explozia întâmplată în ziua da 13 Dec. 1940 la Mina Lupeni, Sect. Ileana, declar următoarele: Am sosit de la Birou la locuinţă cca. la orele 12.30 şi, la scurt timp după aceasta, am fost înştiinţat telefonic de la cabina de comandă a minei că în sect. III s-a întâmplat un accident mortal. Am plecat imediat la birou pentru a mă îmbrăca şi intra în mină, dar atunci am fost înştiinţat că s-a întâmplat o explozie în mină, probabil, la Ileana. Am luat au mine pe Dl. prim maistrul minier Laszlo Irimie şi am plecat prin Gal. Nr. 1, spre Ileana. În mină, ne-am întâlnit, pe rând, cu d-nii ing. O. Loew şi Gh. Cosmovici. Împreună cu aceştia şi câţiva muncitori întâlniţi în drum am mers până la staţia de compresoare Ileana, unde a trebuit să ne oprim deoarece nu mai puteam înainta din cauza gazelor şi fumului. La compresoare am constatat unele stricăciuni care arată că a fost a explozie şi am găsit 2 morţi. Prin telefon, am aflat că la puţul Ileana capacele de aeraj au fost aruncate în sus şi că, deci, aerajul este întrerupt. Am dispus că la puţul Ileana să fie acoperit provizoriu cu scânduri pentru restabilirea aerajului şi am plecat cu Dl. ing. Loew prin galeria nr. 2, spre partea de Nord a Puţului Ileana. Dl. lng. Cosmovici şi ceilalţi urmând să aştepte la compresoare evacuarea gazelor şi să vie pe drumul direct, de asemenea la puţul Ileana. Sosind cu Dl. Ing. Loew la puţul Ileana, am văzut că aerajul se restabilise şi că gazele şi fumul începuse a fi evacuate prin puţ. Pe drum, spre puţ, am văzut pe galeria urme de explozie, ca bucăţi de scânduri, rezultate din uşile de aeraj sfărâmate, vagonete deraiate şi altele. La puţ se observau, de asemenea, stricăciuni. La scurt timp după noi, a sosit şi Dl. Ing. Cosmovici cu

ceilalţi la Puţul Ileana şi mi-a comunicat că pe galerie, între compresoare şi puţ, se găsesc mai multe cadavre şi că urmele exploziei sunt cele mai puternice în dreptul str. V Centru. Între timp, au început să sosească minerii din echipa de salvare cu care Dl. ing. Loew a început imediat lucrările de reconstruire a uşilor de aeraj în vederea restabilirii circuitelor de aeraj în mină. În timp ce mă găseam la puţul Ileana, mi-a comunicat mecanicul maşinii acestui puţ că muncitorii din str. III Vest au sosit la puţ la oriz. 750 şi că el îi poate scoate la suprafaţă cu colivia vestică. I-am ordonat să scoată imediat oamenii afară din mină. După aceasta, am ieşit la suprafaţă, pentru a întâmpina şi conduce în mină pe dl. primprocuror al Tribunalului Haţeg, Dr. Maioreanu, şi pe dl. insp. min. Gh. Bogdan, Şeful Inspectoratului Minier Petroşani. Am fost cu D-lor în mină, dar nu ne-am putut coborî la oriz. 621 stratul V Centru, deoarece gazele şi fumul încă nu se evacuaseră. Am ieşit din mină şi sosind dl. prefect al judeţului, l-am condus la dorinţa sa şi pe d-lui în mină. Cu dl. prefect am putut scoborî şi la oriz. 621 deoarece între timp se evacuaseră gazele şi am putut constata efectele exploziei şi la acest orizont. Am putut constata că a fost explozie de gaz metan şi că ea s-a produs la oriz. 621, în fundul de galerie a acestui orizont. Până la orele 23-24, lucrările da salvare au fost conduse da Dl. ing. Loew, iar după aceasta de d-nii ing. Cazacu, Duma, Arghir, Doroftei şi alţii. Cauza exploziei, adică împrejurarea care a produs aprinderea gazului metan, nu am putut-o determina. În total, în cursul lucrărilor de salvare, au fost găsite şi scoase din mină 51 de victime. Lupeni, la 16 Decembrie 1940

Inginerul Şerban I. Duma – ajutor şef sector III:

„La ora 17,30, am terminat cu evacuarea cadavrelor”

Subsemnatul Ing. Şerban I. Duma (băiatul protopopului ortodox Ioan Duma – n.r.), ajutorul şefului de sector al Sectorului III al minei Lupeni, declar următoarele în legătură cu accidentul provocat de explozia din 13 XII 940 la Mina Lupeni, Sectorul I, declar următoarele: La orele 12:40 mă aflam în galeria de transport din culcuşul stratului 3, oriz. 565, sect. III, împreună cu Dl. Ing. şef de sector Valeriu Cazacu, la anchetarea unui accident la traversarea 12. Am simţit deodată un puternic curent de aer, care a durat câteva secunde, şi apoi s-a potolit. În urmă, galeria s-a umplut de praf mult. Am telefonat celorlalte traversări din sectorul III, oriz. 565, pentru a verifica dacă nu s-a întâmplat vreun accident în sectorul nostru. Răspunsul a fost acelaşi: „Nu s-a

facebook.com/ziarulvaiijiului

întâmplat nimic, am simţit numai un puternic curent de aer şi vine foarte mult praf. De la Puţul Orb Central, maestrul artificier Beşenyei Ioan îmi telefonează că valul de aer a venit prin puţ de la oriz. 650 la 565. După câteva minute acelaşi maestru mă anunţa că la Mina Ileana a fost explozia de metan şi că se cer urgent echipele de salvare. Am ordonat ca oamenii care lucrează în sectorul III şi sunt la echipa de salvare să iasă imediat la suprafaţă. Am raportat D-lui Ing. Şef Cazacu Valeriu că e necesar să ies la Staţia de Salvare şi am ieşit imediat afară. Am lucrat în ziua de 13 XII 940 tot timpul cu organizarea aprovizionării lucrătorilor de la salvare cu butelii de oxigen şi Kalipatroane, am adus rezervele necesare de la magazii şi am repartizat oamenii pe schimburi. Am verificat stocul de rezervă din mină şi starea aparatelor. În ziua de 14 XII a.c., la ora 14, am preluat conducerea lucrărilor de salvare din sectorul I de la Dl. Ing. şef Arghir Constantin. Am controlat suitorul Frenţiu 621-641, orizontul 635 aferent suitorului, precum şi oriz. 641: împreună cu abatajele vestic şi estic ale echipei Frenţiu. De asemenea, suitorul de aeraj 641-650 est. Aerul a fost bun, nu am găsit nici o urmă de metan. Însoţitori la primul control au fost: prim maistru minier şef Klein Rudolf şi prim maistru (…); am găsit câte o surpare de 3-4 m lungime. Sub suitorul de aeraj estic 641-650 am găsit, de asemenea, mare prăbuşire. Abatajele estic şi vestic Frenţiu erau în ordine, nu s-au prăbuşit. La galeria de transport oriz. 64, sub abatajul vestic, s-au găsit 2 armături aruncate jos, sub abatajul estic era aruncat jos jugul de la intrarea în abataj. Am găsit în suitorul Frenţiu oriz. 635 cadavrele 38-39, cu urme de violenţă. La orizontul 641, în galeria de transport de la abatajul vestic Frenţiu am găsit cadavrele nr. 40-41-42, fără urme de violenţă. Sub abatajul estic Frenţiu, în galeria de transport, am găsit cadavrele Nr. 43-44, cu urme de violenţă. Sub suitorul de aeraj estic 641-650, am găsit – cu urme de violenţă – cadavrul nr. 45. În capul suitorului Frenţiu, oriz. 641, am găsit cadavrul nr. 46, cu urme de violenţă. În abatajul vestic Frenţiu am găsit cadavrele nr. 4748-49-50-51 fără urme de violenţă, unele lângă altele, ca şi cum s-ar fi adunat intenţionat. La ora 17,30, am terminat cu evacuarea cadavrelor şi am predat serviciul Dlui Ing. Şef Valeriu Cazacu. Lupeni, 16 Decembrie 1940 (Din volumul „Ultimul şut. Cartea neagră a exploziilor din minele Văii Jiului de până la 1946” de Marian BOBOC)

Lansare de carte la Tbilisi

Valeriu Butulescu - unicul scriitor român publicat în Georgia după căderea comunismului… Georgia (Gruzia) este situată pe malul opus al Mării Negre. Mare care ne desparte, dar ne şi apropie. Ca o curiozitate, aşa cum declara ambasadorul nostru la Tbilisi, Dumitru Badea (prezent la această lansare), cel mai favorabil bilanţ comercial extern al României se înregistrează cu Georgia, piaţă pe care exporturile sunt de vreo cinci ori mai mari decât importurile. O treime din benzina folosită de georgieni este cumpărată din România.

Ţara are o istorie multimilenară, georgienii constituind unul dintre cele mai vechi popoare ale lumii. Aici e localizată legendara Colhida, unde argonauţii conduşi de Iason au ajuns în antichitate, căutând celebra Lână de Aur, aici s-a aflat provincia romană Ivir (Iberia), aici creştinismul devine religie de stat la începutul secolului IV, creştinarea fiind făcută, ca la români, tot de Sfântul Apostol Andrei. O altă asemănare dintre Georgia şi România: la ambele popoare, în topul mondial al celor mai cunoscute personaje conduc detaşat două figuri sinistre: la noi, Dracula, la ei, Stalin… Despre modul cum s-a născut cartea lui Butulescu în georgiană a vorbit, la lansarea acesteia, traducă-

Traducătoarea Natali Slepakova şi editorul Devi Berdzenishvili

luni, 15 decembrie 2014

www.zvj.ro

Ambasadorul Dumitru Badea şi Valeriu Butulescu

toarea Natali Slepakova. Lansare care s-a făcut în sala de festivităţi a Uniunii Scriitorilor din Tbilisi, în prezenţa unui public select. Traducători literari din română în georgiană nu prea există. Medic de profesie, Natali este şi o excelentă traducătoare din limba rusă. Ea a realizat traducerea aforismelor lui Butulescu, plecând de la volumul în rusă „Piascen Oazy” apărut la Sankt Petersburg în anul 2003. Natali Slepakova spunea, foarte plastic: „Această carte s-a născut dintr-o întâmplare, ca toate lucrurile frumoase din viaţa mea…”. În prefaţa volumului, filologul Nino Ivanidze scrie: „Prin această carte cititorul georgian ia un prim şi consistent contact cu opera scriitorului român Valeriu Butulescu. Operă de o mare densitate ideatică, alcătuită din cele mai bune aforisme. Cunoscutul eseist american Cristopher Marley spunea despre asemenea cărţi că sunt sarea literaturii. Aceste mini-poeme debordează de fantezie; ele mizează pe complicitatea cititorului, în universul căruia autorul aduce adevăruri eternumane, în forme noi, prin procedee elegante şi rafinate”. Deosebit de sugestiv a fost discursul editorului Devi Berdzenishvili care, făcând o incursiune între relaţiile culturale dintre

Natali Slepakova şi Valeriu Butulescu

Georgia şi România, a reliefat: „...ca editor georgian l-aş aminti pe compatriotul nostru Antim Ivireanul, mitropolit al Valahiei, care, la începutul secolului al XVIII-lea, a adus prima tiparniţă la Tbilisi, pe vremea regelui Vakhtang al VI-lea. Este un prilej de a-mi exprima gratitudinea faţă de personalitatea acestui om, respectat în ambele ţări pentru activitatea sa duhovnicească şi culturală. După ştiinţa mea, Valeriu Butulescu este primul scriitor român căruia i se publică o carte în limba georgiană, după căderea comunismului. O carte de aforisme, care reprezintă un nou pas al Georgiei către România şi către Uniunea Europeană. Şi chiar dacă pare greu să mai spui lucruri noi despre viaţă, iată că se poate, şi încă într-o manieră originală. Deşi conţin puţine cuvinte, aceste aforisme sunt pline de o ironie caldă, dublate de un profund spirit de observaţie şi de o mare încărcătură poetică”. În finalul întâlnirii, Valeriu Butulescu a acordat un interviu Televiziunii Naţionale Georgiene în care, printre altele a declarat: „Geografic vorbind, între România şi Georgia se interpune Marea Neagră. Care e neagră doar la figurat. Iar marea noastră nu este atât de mare, încât să ne despartă. Mă bucur de apariţia acestei cărţi. Dacă tot am pornit să caut Lâna de Aur a literaturii aforistice, nu puteam să nu ajung şi în legendara Colhida”. (L.V.)

CULTURĂ

La Călan

Colinde la… fierăstrău

Sâmbătă, la Călan, Asociaţia Călan 1387 a organizat o manifestare culturală amplă, dedicată în special literaturii. În cadrul evenimentului au fost lansate două volume de versuri, „Habar n-am”, semnat de Ioan Gelu Crişan, şi „Bilet spre inima de-acasă”, a poetei Mariana Eftimie Kabbout, alături de

DIN JUDEŢ

Ioan Gelu Crişan a mai publicat până în prezent volumul de poezii „Acolo unde-s liberi inorogii”, (Editura Studis, Vatra-Dornei, 2012) şi culegerea de proză scurtă „Din roşu crud spre alb incert”, (Editura Studis, Vatra-Dornei, 2013), fiind de asemenea prezent cu versuri şi în antologia Seminţe Literare. (Ed. PIM. Iaşi, 2010). Mariana Eftimie Kabbout este poetă şi prozatoare consacrată, autoare a 9 volume, prezentă cu poeme şi proză în numeroase publicaţii din ţară şi străinătate, laureată a mai multor premii literare prestigioase. Este fondator, realizator şi prezentator al Radio V.I.S. Nikolaus Rudolf Pilly este unul dintre foarte puţinii interpreţi la fierăstrău din România şi autor al unor piese consacrate la acest instrument.

albumul de colinde interpretate la fierăstrău de Nikolaus Rudolf Pilly.

„Evenimentul s-a desfăşurat într-o atmosferă plină de încărcătură emoţională, boemă şi puţin zglobie, blândă ca sunetul fulgilor de

zăpadă ce se aştern în vise peste sufletul oamenilor ce au dorit să guste din ospăţul de versuri, imagine şi sunet pe care cei trei ni l-au oferit în această frumoasă sâmbătă hibernală. Emoţia s-a simţit în aer şi s-a văzut pe faţa celor prezenţi, în colţul ochilor unde lacrimile rezonau periodic cu trăirile oferite de invitaţii noştri. Cu toţii am avut atât de multe de primit. Un recital legat, de înaltă clasă şi o întâlnire cu un aer prietenesc, aproape familial. Un regal de sfârşit de an, pe care cei prezenţi l-au „gustat” din plin”, au transmis organizatorii. Mihaela PETROŞAN

Bretea Streiului

Accident mortal

Un şofer din Călan a provocat ieri dimineaţă un accident mortal, pentru că nu a adaptat viteza la condiţiile de drum. Duminică dimineaţă, în jurul orei 08.00, un bărbat în vârstă de 48 de ani, din oraşul

Călan, care conducea un autoturism pe DN 66, pe direcţia de deplasare Călan spre Haţeg, în apropierea localităţii Bretea Streiului, într-o curbă la stânga, a pătruns pe contrasens şi s-a izbit de un alt autoturism condus de un bărbat în vârstă de 46 de ani, din Oţelu Roşu. În urma impactului dintre cele două maşini, ambii conducători auto au decedat. Traficul rutier a fost blocat pe ambele sensuri de deplasare aproximativ o oră, pe durata cercetării la faţa locului. Mihaela PETROŞAN

Primăria municipiului Petroşani anunţă

TARIFELE

PROGRAMUL în incinta Bazinului de înot: luni-duminică: între orele 9.00-21.00

aplicate la Bazinul de înot:

1. Bilet de intrare: Preşcolari, elevi şi studenţi: 5 lei/şedinţă Adulţi: 10 lei/ şedinţă

2. Abonamente: Preşcolari, elevi şi studenţi: 50 lei/12 şedinţe Adulţi: 100 lei/ 12 şedinţe

Abonamentele se eliberează pentru minim 12 şedinţe, efectuate obligatoriu într-o perioadă de 30 de zile de la data eliberării acestora, în intervalul orar 15.00-21.00 de luni până vineri în timpul anului şcolar şi 9.00-21.00 în weekenduri şi în perioada vacanţelor şcolare. Prin „şedinţă” se înţelege o perioadă de timp limitată la maxim 2 ore începând de la ora plătirii biletului de intrare sau prezentării abonamentului la intrarea în bazin. Pentru o perioadă de timp petrecută în incinta bazinului peste 2 ore, achitate la intrare conform biletului, se va percepe o taxă suplimentară plătibilă la ieşirea din incintă calculată la 3 lei/fiecare jumătate de oră suplimentară sau fracţiuni. Elevii şi studenţii au obligaţia prezentării la intrare a unui document valabil care să ateste calitatea de elev sau student.

facebook.com/ziarulvaiijiului

ANGAJĂRI

mica publicitate

SC Argo Security SRL angajează agenţi de pază, bărbaţi şi femei, cu sau fără atestat, pentru diferite obiective din zonă. Informaţii suplimentare la numărul de telefon: 0761.124119, persoana de contact: Iulian Deatcu. Solicităm maximă seriozitate.

S.C. TROTA România S.R.L., din Cluj, angajează, atât tineri şoferi cu categoriile C + E cu cel puţin 2 ani de experienţă pe TIR, cât şi începători. Se lucrează în echipaj, pe Comunitate. Condiţii excelente. Se asigură un câştig minim între salariul de bază şi diurne. Informaţii la tel. 0740.295418, numai după trimiterea unui CV şi copii de pe documentele de mai jos, la soferitir@trota.ro: • Buletin • Paşaport • Permis de conducere • Cartelă tahograf • Atestat de marfă • Cazier judiciar • Cazier auto

ÎNCHIRIERI

SERVICII

mica publicitate

Cabinet stomatologic CMI Szabo Ferdinand Petroşani, strada Independenţei (lângă Şcoala nr.6) lucrează în perioada sărbătorilor urgenţe, după următorul program: Miercuri, 24.12.2014, Joi, 25.12.2014 Miercuri, 31.12.2014 Vineri, 02.01.2015 între orele 11:00 - 14:00. Telefon 0722.644225

Nimic nu durează veşnic, deci nici relaţiile în care eşti implicat nu pot continua la fel toată viaţa, ca atare fii oricând deschis spre schimbări şi din acest punct de vedere.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Crezi în pisica neagră? Ok, milioane de alţi oameni cred în acelaşi lucru, şi tu eşti ca ei! Trăieşti într-o lume a simbolurilor şi trebuie să le acorzi mai multă atenţie, pentru că şi ele pot juca un rol benefic în tot ce faci.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

mica publicitate

Încetul cu încetul se face oţetul, aşa spune o vorbă, ca atare marile tale vise se ridică la fel! Eşti pe calea cea bună spre prosperitate şi belşug, fii sigur de asta, dar ai răbdare!

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Chiar dacă nu eşti pe deplin mulţumit de felul cum evoluează anumite planuri, printr-o simplă schimbare a polarităţii gândurilor tale, lucrurile ar putea reveni foarte uşor la normal.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Închiriez spaţiu comercial (comerţ, producţie, depozitare) zona Livezeni. Relaţii la telefon 0751.199100

Fii cinstit cu tine însuţi şi spune-ţi, în sinea ta, că e timpul să te schimbi, să modifici ceva la tine. Nu are rost să-ţi fie frică de această renaştere.

IMOBILIARE

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) mica publicitate

Vând spaţiu ultracentral, lângă CEH Petroşani, S.T. 346 mp din care 206 mp construiţi pentru diverse activităţi. Preţ la vedere negociabil. Telefon 0722.318892

Valabil pentru vineri - 12 decembrie 2014

Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 8.500 euro. Telefon 0725.065800

De vânzare/ închiriere în condiţii avantajoase spaţiu comercial situat în Vulcan, b-dul M. Viteazul, nr. 26 (fostul Orient). Relaţii la telefon 0762.257696 Vând garaj cu canal de vizitare şi pivniţă situate în Petroşani vizavi de Liceul Economic, având suprafaţa de 25 mp. Înălţimea clădirii şi a uşii permite gararea şi a utilitarelor şi microbuzelor. Este branşat la curent de 380V. Preţ: 4500 euro. Telefon 0721.225359 sau 0768.406967

luni, 15 decembrie 2014

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66. Relaţii la telefon 0744.825125

www.zvj.ro

N-ai cum să te simţi bine într-o atmosferă atât de sumbră ca cea în care nimereşti azi fără voia ta, ca atare, dacă vrei să salvezi ziua, trebuie să ieşi de urgenţă din acel spaţiu.

Poate te-ai intrebat de multe ori care e misiunea ta principală în această lume iar azi poţi primi un indiciu interesant! Deschide bine ochii, inima şi sufletul, pentru că răspunsul poate să vină.

Închiriez hală producție plus birouri (total 400 mp - str. Jieț, zona Petrila Sud), spațiu birouri zona Pieței Centrale Petroșani (parter) și apartament 2 camere în aceeași zonă. Relații la telefon 0761.195971

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

PUBLICITATE

Lumea şi aşa te priveşte uneori ca şi cum ai fi de pe altă planetă, pentru că eşti mai diferit, mai special din multe puncte de vedere. Dar nu trebuie să renunţi la visele tale înalte doar pentru a le fi lor pe plac.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Dacă te simţi un pic derutat în situaţia în care te afli şi nu deţii informaţii foarte clare, învaţă să ceri îndrumare de la cei care pot face lumină în problema ta.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Pune-ţi mai mult creativitatea la treabă, trecând la nivelul urmator al marilor tale planuri care evoluează foarte bine.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Renunţă pentru o zi la orice grijă şi la orice frică, şi comportă-te ca un copil liber, care nu ştie nici ce probleme există pe lume, nici ce-i aduce viitorul.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Nimeni nu e perfect, iar oamenii cu care intri în contact au şi ei defectele lor. Nu trebuie nici să-i judeci, nici să-i dai la o parte pentru că nu se ridică la nivelul standardelor.

HOROSCOP

CMYK

EDILITARE

La „blocul pompierilor” din Uricani

Nu se lucrează deloc pompieristic Imobilul cu nr.6 de pe strada Revoluţiei din Uricani e gata pe dinafară. De fapt, constructorii prevăzuseră ca, până se lasă frigul, „blocul pompierilor” să aibă acoperiş nou, pereţii să-i fie izolaţi termic, iar geamurile şi uşile termopan să fie la locul lor. Podul de la

acoperiş a fost, şi el, izolat cu vată minerală şi poditură de dulapi, aflu de la ing. Ionică Mocanu, coordonator de lucrări. Văzându-i aproape unul lângă altul, ai crede că oamenii s-ar putea, în orice moment, călca în picioare. Greşit.

La fiecare etaj echipele de muncitori ştiu de au de făcut, aşa că absolut nimeni nu freacă menta. S-au turnat şapele de ciment la parter şi etajele I şi

al II-lea, se montează buiandrugi la fiecare intrare, iar la casa scărilor a apărut balustrada.

Când careva are vreo

problemă, vine la domnu’ inginer, îi spune care-i treaba şi primeşte pe loc îndrumările necesare. Electricieni montează tubulatura electrică aferentă fiecărei încăperi şi sunt foarte atenţi la ceea ce fac. Lucrările la „blocul pompierilor” continuă până pe 23 decembrie, după care oamenii vor intra în vacanţa de sărbători. Treaba va fi reluată în ianuarie şi, mai mult ca sigur, undeva în primăvară s-ar putea ca lucrările de modernizare a imobilului să fie încheiate.

Gheorghe OLTEANU

facebook.com/ziarulvaiijiului

La 100 km de Petroşani,

Un colegiu de top

În cadrul unei gale naţionale unde vor fi premiaţi elevi şi şcoli cu performanţe deosebite în competiţii internaţionale, Colegiul Naţional „Decebal” din Deva va reprezenta învăţământul hunedorean.

Astfel, miercuri, 17 decembrie, la Palatul Parlamentului, în Bucureşti, Ministerul Educaţiei Naţionale îi va răsplăti pe elevii, pe profesorii lor şi şcolile care fac performanţă în învăţământ, la nivel mondial. În cadrul acestei festivităţi, Petru Cosmin Vraciu va fi premiat pentru performanţele obţinute la două olimpiade internaţionale. Decebalistul a obţinut două menţiuni, la Olimpiada Internaţională de Filozofie şi la Olimpiada Internaţională de Lectură. De asemenea, profesoarele Elena Lupşa şi Marcela Geta Pârvănescu vor fi prezente la festivitate şi vor fi premiate, iar pentru Colegiul Naţional „Decebal” se va acorda un premiu. „Petru Cosmin Vraciu a confirmat încă o dată că numele şcolii noastre, Colegiul Naţional Decebal din Deva rezonează cu inteligenţă, entuziasm, cutezanţă, perseverenţă, devotament, onoare şi, mai presus de toate, puterea de a urma cu statornicie şi de a împlini un ideal. Cu respectul acordat dascălilor care l-au îndrumat spre performanţă, într-o epocă în care primează aparenţa, acest copil minunat a ales să caute esenţa în magia cuvântului învăluitor, proiectând noi sensuri ale libertăţii spirituale, de exprimare, de gândire. Doresc elevilor şi profesorilor decebalişti să se bucure de recunoaşterea valorii şi a muncii lor şi să găsească formula succesului absolut”, a spus profesor dr. Florin Ilieş, directorul Colegiului Naţional „Decebal”. Mihaela PETROŞAN