1604 9.01.2015

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4882 lei 1$ = 3,8131 lei 1₤ = 5,7405 lei

vineri, 9 ianuarie 2015 Anul VIII nr. 1604 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Ipoteză şoc!

Tiberiu Balint s-ar putea reîntoarce din arest la domiciliu direct în fotoliul de preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara

Calculul politic al lui Tiberiu Ioan Balint, care a renunţat în 6 ianuarie a.c. la demisiile depuse în data 5 decembrie 2014 la registratura Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara, demisii care se refereau atât la calitatea de vicepreşedinte, cât şi la cea de consilier judeţean, pare absolut ingenios. Teoretic, în câteva luni, Tiberiu Balint îşi poate relua activitatea în biroul de la CJ Hunedoara, dimpreună cu prerogativele funcţiei de preşedinte.

Raţionamentul, unul foarte probabil, este simplu. Îl redăm în cele ce urmează.

judecată. Şi asta pentru că, la momentul la care trec la percheziţii, dispun reţinerea pentru 24 de ore şi formulează propuneri de arestare preventivă, procurorii (de la DNA, DIICOT ori diverse unităţi de Parchet) au deja o imagine clară, bine conturată, a activităţii infracţionale. Pe cale de consecinţă, în lipsa unor elemente care ar putea determina extinderea/ prelungirea cercetărilor, dosarul în care sunt cercetaţi Moloţ, Balint, întâiul ginere al judeţului şi doi oameni de afaceri abonaţi la contracte cu statul ar putea fi trimis de către procurorii DNA – Serviciul Teritorial Alba Iulia instanţei competente până prin martie 2015. În raport cu statutul inculpaţilor (Moloţ şi Balint, în special), care sunt persoane cu pregătire superioară, intelectuali, fără antecedente penale, dar şi sub Practica arată că, în ultimii ani, în dosarele penale de condiţia ca aceştia să nu încalce condiţiile arestului la corupţie, după epuizarea unor momente cheie precum domiciliu, este foarte posibil ca – la momentul în care reţinerea pentru 24 de ore şi arest la domiciliu dosarul ajunge în instanţă – judecătorii să înlocuiască urmează, în două-trei luni, trimiterea dosarului în măsura arestului la domiciliu cu o alta, cum ar fi interdicţia de a părăsi localitatea sau ţara. Practic, de la acel moment d-nii Agenţia de turism Moloţ şi Balint şi-ar putea relua, oficial, ANGELINA VOIAJ SRL posturile de preşedinte şi vicepreşedincu sediul în Lupeni te la CJ Hunedoara. recrutează în vederea Având însă în vedere şi posibilitatea ca, angajării în baza altui dosar aflat pe masa judecătorilor, Mircea Ioan Moloţ să îşi piardă calitatea de preşedinte al CJ AGENT TURISM / Hunedoara, este lesne de dedus că AGENT VÂNZĂRI principalul avantajat ar fi Tiberiu Balint. Care, reîntors pe fotoliul de Persoanele interesate trebuie să îndeplinească cumulativ vicepreşedinte, ar putea prelua următoarele condiţii: prerogativele de preşedinte (tre deţine brevet în turism sau/şi are experienţă relevantă în buie să nu uităm că, la nivelul CJ domeniul turismului sau/şi are experienţă relevantă în Hunedoara, acesta se bucură de o vânzări largă susţinere, spre deosebire de are cunoştinţe temeinice în utilizarea computerului: vicepreşedintele Gligor, nelegitiprograme office, aplicaţii e-mail; utilizator al internetului şi mat vreodată de votul popular). al canalelor de socializare Cum dosarul de corupţie deschis este o persoană dăruită să ofere clienţilor întregul sprijin numiţilor Moloţ, Balint, Venter, Pup pe care aceştia îl solicită şi Axinte ar putea putrezi prin in doreşte să îşi dezvolte o carieră în domeniul turismului stanţe între trei şi chiar zece ani Domiciliul stabil în Lupeni şi deţinerea unui permis de de zile, e clar că – teoretic – conducere pot constitui un avantaj.

Tiberiu Balint poate inclusiv să candideze, în 2016, pentru funcţia de Ce oferim: preşedinte al CJ Hunedoara. PNL contract de muncă cu fracţiune de normă sau normă Hunedoara, cu sau fără foştii PDLîntreagă işti în anexă, nu are la momentul remuneraţie fixă şi bonusuri din vânzări la care vorbim un politician mai posibilitatea de a se dezvolta profesional prin participarea puternic, cu o mai mare notoriela cursuri şi excursii de informare. tate ori cu şanse mai bune de a accede în funcţia de preşedinte la CV-urile pot fi transmise on-line pe adresa: office@angelinavoiaj.ro CJ. În plus, în funcţie de atitudinea sau pot fi depuse de luni până vineri între orele 10-16 la sediul sa pe parcursul cercetărilor şi de la Agenţiei din Lupeni, str. Tudor Vladimirescu bl. E4 parter, până momentul la care dosarul ajunge în instanţă, Tiberiu Ioan Balint (cercela data de 09.01.2015. Interviurile de angajare se vor desfăşura tat pentru luare de mită, fals în înîn data de 10.01.2015 în baza unei programări prealabile.

scrisuri sub semnătură privată şi spălare de bani) ar putea obţine – dacă ar recunoaşte faptele, ori dacă ar fi condamnat pentru una sau mai multe infracţiuni din rândul celor enumerate – o oarecare clemenţă din partea judecătorilor.

Revenirea lui Balint a stricat mai multe ape decât şi-ar fi putut închipui cineva. Pe de o parte, în scenariul anterior enunţat, actualul vicepreşedinte Dorin Gligor pierde puterea (pentru că, în orice variantă, consilierii judeţeni vor opta în marea lor majoritate ca Balint să preia prerogativele de preşedinte). O situaţia absolut firească pentru că, aşa cum am argumentat în diverse rânduri, nici dl. Gligor şi nici formaţiunea (în fapt uniunea) politică din partea căreia a candidat nu au fost legitimaţi de votul popular pentru a conduce judeţul.

Dispare astfel din schemă şi Vetuţa Stănescu, consilier judeţean ales în interiorul PNL Hunedoara pentru a ocupa postul de vicepreşedinte lăsat temporar liber de Balint prin demisiile depuse şi, mai recent, retrase. În varianta foarte probabilă că Mircea Ioan Moloţ îşi pierde mandatul, urmează alegeri pentru şefia CJ Hunedoara. După ce a pierdut prezidenţialele şi a fost decimat de dosare de corupţie, PSD nu se mai bucură de aceeaşi trecere la nivelul electoratului judeţean.

Drept urmare, în eventualitatea unor alegeri, Tiberiu Balint rămâne, după un reconfortant arest la domiciliu, favorit în cursa pentru fotoliul de preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara.

Cătălin DOCEA

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VII Nr. 219 9 ianuarie 2015 4 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului

La finele anului 2014 a apărut

Palatul Cultural (Teatrul Minier) Lupeni

Volumul-document nr. 23 semnat Marian Boboc, adevăratul cronicar al Văii Jiului În cele 532 pagini, format A5, sunt cuprinse peste 500 de evenimente petrecute la palat şi în proximităţile sale: filme, serate, ceaiuri, şezători, cercuri, spectacole, petreceri, serbări, conferinţe, adunări, hore, chermeze

2 Kapital TV

LA ORDINEA ZILEI

- vineri, 9 ianuarie 2015 07:00 Info KTV (r) 08:00 Teleshopping / Infotext 12:00 Reportaj Cinethronix 13:00 Sergiu Poliopol Show (r) 14:00 Reportaj Cinethronix 15:00 Avocat TV 16:00 Dragu’mi-i lumea şi viaţa – realizator Mircea Goian 17:15 Info KTV 17:30 Panorama 18:00 Box Music 19:00 Kapital Cultural 20:00 Info KTV 20:30 Salutari din Valea Jiului (r) 21:00 Sport Kapital 22:00 Dragu’mi-i lumea şi viaţa (r) 23:00 Info KTV (r) 00:00 Avocat TV (r) 01:00 Info KTV (r) 02:00 Panorama 03:00 Reportaj Cinethronix 04:00 Imparţial (r) 05:00 Avocat TV 06:00 Kapital Music

Banii primăriilor hunedorene,

Dirijaţi de la Bucureşti

Dorin Gligor, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara, a explicat ieri care este stadiul în care se află bugetul instituţiei şi care sunt noutăţile impuse de lege privind alocarea banilor către primării, alocare ce nu se va mai face prin reechilibrare bugetară decisă de judeţ, ci direct de la Bucureşti.

Gligor spune că, deocamdată, nu există toate datele necesare întocmirii bugetului judeţului Hunedoara pe 2015: „Nu am primit până acum datele necesare întocmirii bugetului judeţului Hunedoara, dar ne pregătim necesarul de finanţare a ceea ce înseamnă funcţionarea Consiliului Judeţean Hunedoara şi a instituţiilor subordonate”.

Vicepreşedintele CJ mai spune că, în

Adrian David preia

2015, sunt modificări semnificative în modul în care se vor fundamenta bugetele localităţilor din judeţul Hunedoara. „Atât de analizata şi discutata echilibrare financiară la nivelul celor 69 de localităţi din judeţul Hunedoara, făcută prin hotărâri ale Consiliului Judeţean, pe spiritul noii legislaţii nu va mai avea loc. Aş vrea să jalonez nişte repere ce stau la baza împărţirii bugetului la nivel de judeţ şi de localităţi: din bugetul alocat judeţului, prin hotărâre de guvern, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a Legii bugetului de stat (2 ianuarie 2015 n.r.), 27 la sută se alocă bugetului propriu al judeţului Hunedoara. (...)

Bugetul va veni integral prin direcţia de finanţe (Direcţia Regională a Finanţelor Publice Timişoara - n.r.). Un criteriu deosebit de important va fi garantarea bugetului minim: 1,5 milioane lei noi la nivelul comunelor, indiferent de dimensiunea comunei, 6 milioane la oraşe, la municipii 20 de milioane şi la municipiul reşedinţă de judeţ - 50 de milioane de lei. Bugetul e

acelaşi, dar modul de împărţire va fi diferit. Sumele rămase după alocare se repartizează prin decizia directorului general al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice”, a explicat Dorin Gligor.

Una peste alta, conform noii legislaţii impuse de guvernul Ponta, primăriile vor fi gestionate financiar, pe sumele alocate, direct de la Bucureşti, consiliile judeţene fiind excluse din acest sistem de alocare.

Vicepreşedintele CJ Hunedoara a mai spus că, cel mai probabil, bugetul judeţului Hunedoara va fi discutat în şedinţa ordinară din luna februarie.

Mihaela PETROŞAN

politic, cât şi administrativ. David va consemna cererile şi doleanţele cetăţenilor din Vale şi le va prezenta consiliului Biroul local pentru audienţe deschis judeţean în vederea publicului larg de către Consiliul Judeţean soluţionării lor, în măsura Hunedoara la Petroşani a devenit, în fiecare posibilităţii sau a compejoi, punctul de lucru ori al preşedintelui tenţei.

CJH, Mircea Ioan Moloţ, ori al Adrian David a colaborat vicepreşedintelul Tiberiu Balint. cu succes pentru rezolvarea câtorva probleme Având în vedere că cei doi sunt anchetaţi şi, de ordin local cu vimomentan, consemnaţi la domiciliu, responsacepreşedintele Tiberiu bilitatea comunicării cu oamenii din teritoriu a fost repartiBalint, unele dintre acestea semnalate chiar la acest birou zată activului consilier judeţean PNL domiciliat în Valea local. Adrian David a fost propus la un moment dat şi ca sucJiului, Adrian David. Care va face acelaşi lucru pe care îl cesor al lui Tiberiu Balint pe postul de vicepreşedinte CJH, făceau şi colegii dumnealui de partid, mai mari în rang, atât dar partidul a mizat pe Vetuţa Stănescu. În momentul de faţă, după retragerea Drumul se încrucişează în două puncte Cât mai repede, demisiei, nu se mai discută înlocuirea cu pârtiile de schi, iar construirea lui lui Tiberiu Balint. (P.A.) însemna o intruziune în infrastructura pârtiilor. Prin urmare, s-a găsit o soluţie tehnică viabilă: construirea unor pasaje tubulare, tip tunel, pentru traversarea Managerul public al Consiliului rutieră.

Judeţean Hunedoara şi reprezentanţii Aceasta este una dintre provocările Primăriei Petroşani au avut o tehnice la care viitorii constructori vor întrevedere privind planul de trebui să răspundă. Cu cât licitaţia se realizare a drumului spre staţiunea realizează mai repede, cu atât mai deParâng. vreme vor fi finalizate şi lucrările, iar constructorii ar avea timp să realizeze Drumul este o prioritate şi pentru o bună parte a proiectului chiar în administraţia locală, dar şi pentru acest an. Şi dacă ar lucra cel puţin consiliul judeţean, de realizarea lui de- două sezoane din acest an, firmei de pinzând dezvoltarea staţiunii Parâng. construcţii tot iar trebui cel puţin doi Intenţia celor două administraţii este ani ca să finalizeze drumul. Aşadar, o să de a scoate la licitaţie, până în primămai dureze până vom urca în Parâng vară, lucrările de realizare a drumului. doar cu telescaunul… (P.A.) Proiectul nu este unul uşor, din contră.

Audienţele CJH

Licitaţia la drumul spre Parâng

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Consilierul Adrian David - implicat în

Rezolvarea cazului „Sibişan”

La 22 decembrie 2014 vă prezentam în ZVJ un caz social foarte grav, acela al pensionarului de 85 de ani Ioan Sibişan din Petrila care locuieşte împreună cu soţia sa, Ioana, tot pensionară.

Vă spuneam atunci că în afară de faptul că dl. Sibişan suferă de epilepsie încă din tinereţe (crizele fiind acum din ce în ce mai dese şi mai prelungi), din 2005, în urma unui accident casnic, omul nu mai are nici piciorul stâng, sprijinindu-se doar de cârje, dar şi atunci ajutat doar de soţia sa, singurul suflet apropiat pe care bătrânul îl mai are. Pe de altă parte, vederea omului îi scade de la an la an, iar auzul de asemenea, în timp ce stările de ameţeală şi de slăbiciune sunt prezente zilnic, chiar şi la simplul efort de a se deplasa prin casă pe o distanţă de numai câţiva metri. Cu toate acestea, vă spuneam că, din motive necunoscute, acum câţiva ani domnul Sibişan a fost „tăiat” de la indemnizaţia de gradul I şi repus la gradul de handicap II, ceea ce nu-i normal. Cum tot aiurea e şi faptul că doamna Ioana Sibişan, cea care vă spuneam că are grijă zilnic de acest om, nu primeşte indemnizaţie de însoţitor, această problemă nefiind nici măcar luată în calcul vreodată! Probabil că citind toate acestea mulţi v-aţi întrebat, firesc, în ce ţară trăim?

Reacţiile în urma materialului din ZVJ n-au încetat să apară. În ziua apariţiei materialului, familia Sibişan a fost vizitată de angajate ale SPLAS Petrila, care i-au indicat doamnei Sibişan ce trebuie să facă pentru ca domnul Sibişan să poată „intra la comisie pentru reevaluare”. Din câte am înţeles de la doamna Ioana, exact în momentul când doamnele de la asistenţă socială se aflau în casă, domnul Sibişan a făcut două crize de epilepsie, una după alta, în decurs de doar câteva zeci de

www.zvj.ro vineri, 9 ianuarie 2015

minute! Probabil că acest lucru a fost cauzat şi de emoţiile domnului Sibişan, care, în ciuda bolilor, înţelege tot ce se întâmplă şi este afectat de emoţii în momentul când se află lângă el persoane străine sau când se discută de situaţia dumnealui.

Tot în aceeaşi zi, dar mai înainte de

asta, pe noi ne-a sunat consilierul judeţean Adrian David, care ne-a cerut câteva date ale domnului Sibişan, „pentru că chiar acum merg să discut despre acest caz cu doamna director Monica Georgescu”. După aproximativ o jumătate de oră, domnul David ne-a sunat din nou şi ne-a rugat să-i transmitem doamnei Sibişan următoarele: „Doamna director a spus că, într-adevăr, este un caz delicat şi că probabil în trecut s-a făcut o greşeală. De aceea, o roagă pe doamna Sibişan ca în cel mai scurt timp să refacă toate investigaţiile medicale, urmând ca la final să trimită o comisie acasă pentru a verifica dosarul şi a face lumină şi dreptate în acest caz. Când domnul Sibişan va avea gata aceste investigaţii şi controale medicale, vă rog să anunţaţi, ca să trecem la pasul următor, în sensul că îi voi spune doamnei director şi va stabili când să meargă comisia la familia Sibişan”. Fireşte că noi i-am transmis mesajul, imediat, doamnei Sibişan (cam acelaşi lucru l-au recomandat şi doamnele de la asistenţă

socială Petrila, dar care susţineau că apoi doamna Ioana trebuie să-l deplaseze pe soţ la comisie), iar dumneaei, după Sfântul Vasile a acţionat.

Prima dată s-a dus la medicul de familie, iar de-acolo a urmat toţi paşii pe care acesta i-a recomandat să-i facă.

Astfel că, în ziua de Sfântul Ioan, domnul Ioan se afla internat la SUP, fiindu-i făcute toate investigaţiile necesare dosarului care va fi analizat de comisia de expertiză. Pe data de 8 ianuarie, domnul Sibişan a fost readus la domiciliu. Prilej ca noi să putem sta de vorbă cu doamna. Care ne-a spus că domnul Sibişan a fost consultat de toţi medicii care i-a recomandat medicul de familie. Totodată, femeia ne-a mulţumit şi ne-a promis că se roagă la Dumnezeu pentru noi şi pentru toţi cei care au sărit în ajutor să sprijine acest caz: „Nici nu ştiu cum să vă mulţumesc! N-am crezut când am apelat la ziar că aşa de repede vor merge lucrurile. Mare-i Dumnezeu şi o să mă rog pentru voi toţi cei de la ziar şi dumneavoastră, dar şi pentru cei care ne-au ajutat ori s-au implicat în acest caz, reparând nedreptatea care ni s-a făcut de ani de zile”. În cele din urmă am luat din nou legătura cu consilierul judeţean Adrian David, spunându-i că, din punct de vedere al dosarului, familia Sibişan e pregătită să primească comisia. Consilierul judeţean ne-a spus că până luni, 12 ianuarie, doamna director al DGASPC Hunedoara, Monica Georgescu, îi va da un răspuns, astfel încât să-i putem comunica doamnei Sibişan o dată exactă, practic ziua şi intervalul orar când comisia stabilită de la Deva se va deplasa la Petrila.

Multe mulţumiri, încă de-acum, din partea noastră dar şi din partea familiei Sibişan, domnului consilier Adrian David, cel care a dovedit că omenia şi iubirea faţă de aproape n-au dispărut cu totul în lumea asta tot mai individualistă, crudă şi rece, precum şi doamnei director Monica Georgescu, care a dat dovadă de profesionalism, umanitate şi multă înţelepciune.

Corneliu BRAN

O soluţie pentru

Înghesuiala de la CJAS

Din cauza faptului că sunt foarte mulţi solicitanţi care se înghesuie la uşă încă de la prima oră, punctul de lucru din Petroşani al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Hunedoara a devenit un loc al disputelor.

Cu toate încercările funcţionarilor de a stabili o ordine în care să se facă preluarea şi rezolvarea solicitărilor, sistemul nu funcţionează cum ar trebui. Cea mai bună soluţie ar fi funcţionarea permanentă a acestui birou. Însă lipsa unui număr corespunzător de angajaţi face această propunere irealizabilă. Aşadar, haosul va continua până când Guvernul Ponta va avea banii necesari pentru a-şi permite constituirea unui birou permanent de acest fel la Petroşani.

Ideală ar fi nu doar funcţionarea permanentă a acestui serviciu în Valea Jiului, ci funcţionarea unui punct de lucru al fiecărei instituţii judeţene care impune deplasarea la Deva şi are o rată mare de căutare, gen RAR. Astfel, cetăţenii Văii nu ar trebui să facă sacrificii pentru a obţine o aprobare, o autorizaţie etc. De-a lungul timpului s-a dovedit că descentralizarea acestor servicii este importantă pentru societate, iar serviciul funcţionează mai bine aşa. Şi acum nu mai sunt Boc şi Băsescu la conducerea ţării ca să putem da vina pe ei… (P.A.)

SOCIAL

3

4

SPORT

Taekwon-do

Pregătiri pentru naţionale

Organizarea, în premieră, a Campionatului Naţional de Taekwon-do la Petroşani în perioada 27 februarie 1 martie în sala de sport a Colegiului Economic „Hermes” Petroşani a avut un ecou pozitiv în rândul federaţiei de specialitate, dar şi a cluburilor puternice din ţară.

20 de cluburi şi-au anunţat deja participarea la evenimentul ce va fi susţinut de către Primăria Petroşani.

Ionuţ Lascău - antrenorul de la „Pantera Neagră”

Şah

Norul dezvăluirilor

Savu Secrieru ameninţă că vine cu dezvăluiri uimitoare despre felul în care se desfăşoară activitatea şahistică în Valea Jiului, în speţă în Vulcan.

După cum se cunoaşte, fiul lui Savu Secreieru, Andrei Cristian, legitimat la CS Vulcan, s-a confruntat cu unele probleme financiare, nemaifiind susţinut de club în ultimii doi. Astfel, părinţii şahistului au fost nevoiţi să-l antreneze pe Andrei Cristian prin intermediul calculatorului, online, cu maestrul Vlad Jianu.

Despre ceea ce se întâmplă în spatele cortinei la CS Vulcan vom reveni pe larg cu dezvăluiri făcute de Savu Secrieru.

A sosit vremea aceea!

facebook.com/ziarulvaiijiului

Petroşani şi coordonatorul evenimentului - a declarat că pentru desfăşurarea acestor naţionale este nevoie de suma de 18.000 de lei, din care Primăria Petroşani s-a angajat să cotizeze cu 14.000 de lei, restul de bani sperând să se adune de la oamenii de afaceri din zonă. „Pentru că nu ştim nici noi exact cum stăm şi ce ne putem permite, nu am emis încă oficial invitaţiile către cluburi. Cert este că Primăria Petroşani ne-a promis sprijin, dar cu suma de bani promisă nu vom putea acoperi cheltuielile legate de cazarea şi masa arbitrilor, suprafeţele de luptă şi multe alte lucruri. Noi sperăm şi pe buna-credinţă a oamenilor de afaceri din Valea Jiului. Federaţia ne va ajuta cu elementele de logistică. Este un eveniment important pentru noi şi ne vom da toată silinţa să iasă bine, şi toţi participanţii să fie mulţumiţi”, a declarat Ionuţ Lascău. Care, la finele anului trecut, a fost premiat de Primăria Petroşani, împreună cu elevii săi, pentru rezultatele foarte bune obţinute în anul 2014.

Echipa de „coşmar”

Tir cu arcul

Are doi antrenori

Deşi este recunoscută ca fiind una „devoratoare” de tehnicieni, Cosmin Hendrea şi Ioan Ani Senocico s-au încumetat să preia conducerea tehnică a echipei de handbal feminin Cetate Deva.

Cosmin Hendrea este un tânăr antrenor din Deva, care a mai activat pentru scurt timp la Cetate şi care s-a ocupat de pregătirea echipei încă de la finalul anului 2014, când formaţia a rămas fără tehnician.

Ioan Ani Senocico a ajuns la Deva odată cu transferul soţiei sale, Mihaela Ani Senocico, şi a mai antrenat până acum echipa Universitatea Cluj.

Cei doi au primit echipa pe mâini „cel puţin până la finalul turului” şi, oficial, vor avea „puteri” egale în deciziile

Cantonament anulat privind pregătirea echipei. „Pe Cosmin Hendrea vreau să-l fac antrenor, să ştie lumea de el. Se va ocupa în măsură egală de echipă cu Ioan Ani Senocico. Cei doi vor sta cel puţin până în vară. Am avut o şedinţă cu ei, le-am explicat greşelile făcute de ceilalţi în trecut. Schimb antrenorii până îi găsesc pe cei capabili şi responsabili şi care nu pun pe primul plan banii”, a declarat Marian Muntean pentru un site specializat pe handbal.

Handbalistele de la CNS „Cetate” (locul 10 în LN) vor juca în prima etapă din retur, duminică, 11 ianuarie, în deplasare la Constanţa, cu Universitatea Neptun, formaţie clasată pe locul 12, cu trei victorii şi zece eşecuri. În tur, la Deva, Cetate s-a impus cu 31-28.

Arcaşii din lotul olimpic al lui Viorel Hăbian nu vor mai efectua stagiul de pregătire din Turcia, care era prevăzut zilele acestea.

Astfel, tehnicianul va efectua un alt stagiu, dar la Iaşi. Din lotul convocat fac parte doi arcaşi de la CSM Deva Minerul Aninoasa: Răzvan Marcu şi Luminiţa Boroş. Din păcate, lipseşte cea mai bună sportivă, Simona Băncilă. Aceasta nu poate participa din motive medicale.

Având în vedere faptul că la finele lunii, tot la Iaşi, va avea loc Campionatul Naţional, unde ai noştri se află printre favoriţi, putem spune că arcaşii au intrat pe ultima sută de metri a pregătirii.

Suporterii Jiului

Iau atitudine Pe site-urile de socializare, fanii Jiului iau atitudine, exprimându-şi temerea că Jiul nu va mai apuca să sărbătorească un secol de existenţă. „După 95 de ani

de fotbal la Petroşani parcă se adună norii pe zi ce trece. În fiecare an echipa merge din rău în mai rău. După un an 2014 în care au fost promisiuni cu carul şi speranţe irosite, a venit un an 2015 probabil şi mai greu. Deja bine cunoscutele strădanii ale jucătorilor şi antrenorilor de a face muncă voluntară pentru acest club par a se epuiza, deja răbdarea celor din anturajul clubului pare a se evapora, până şi suflarea jiulistă pare să creadă că echipa se scufundă într-un inevitabil faliment. Nu am criticat niciodată pe nimeni pentru că şi dacă ar fi să scoatem ochii nu am avea cui. Unii spun Simota, alţii autorităţile locale, alţii mai curajoşi, jucătorii care au mai trecut pe aici”, se scrie pe site-ul oficial al fanilor jiulişti.

Şah

Înscrieri

Federaţia Română de şah, în colaborare cu CSM Jiul Petroşani şi CS „Tinerii Maeştri” Petroşani organizează înscrieri la şah pentru copii şi juniori până în 12 ani din toată Valea Jiului.

În replică,

comentariile nu au întârziat să apară. „Nu dăm vina pe jucători, ce vină au ei? Primăria a promis că se implică, apoi s-o facă... Dacă nu, iar ieşim în stradă… La Petrila şi Vulcan se poate, la Uricani la fel”, scrie Costel Grigore, unul dintre cei mai fideli susţinători ai Jiului.

Datorii la apă

Aşa cum se ştie, din luna octombrie a anului trecut la stadionul Jiul lipseşte cu desăvârşire apa curentă. Jucătorii sunt nevoiţi să-şi spele echipamentul de după meciuri acasă, iar din acest motiv echipa a fost la un pas de a nu fi programată. Se pare că datoriile la apă sar peste 30.000 de lei, fiind şanse mici ca să le suporte cineva. Speranţa celor de la Jiul se îndreaptă tot spre Primăria Petroşani. Cu riscul de a-şi plictisi cititorii, ZVJ a scris de zeci de ori despre acest subiect.

De altfel, lipsa apei şi a banilor sunt motivele principale pentru care echipa este la un pas de destrămare, reunirea

ANUNŢ

Consiliul Local Petrila - Serviciul Public Local de Asistenţă Socială Petrila scoate la concurs, în conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Sănătăţii Publice nr. 698/2001 modificat şi completat cu OMS 378/2002, OMS 1266/2012 şi art.19 din OUG nr. 103/2013, următoarele posturi vacante: 1 post medic, specialitatea medicină generală pentru cabinetul medical şcolar situat la Şcoala Generală „I.D. Sîrbu” Petrila; 1 post medic dentist, pentru cabinetul medical şcolar stomatologic situat la Grădiniţa cu Program Normal nr.2 Petrila; Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde următoarele acte: • cerere în care se menţionează postul pentru care doreşte să concureze; • copie xerox de pe diploma de medic; • acte doveditoare pentru calcularea punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 a ordinelor menţionate; • declaraţia scrisă că nu a fost condamnat penal pentru fapte ce-l fac incompatibil cu postul pentru care doreşte să concureze; • certificat profesional curent; • certificat privind starea de sănătate; • certificat de membru, malpraxis; • chitanţă de plată a taxei de concurs. Înscrierile la concurs se fac până la data de 16 ianuarie 2015.

Dosarele de înscriere se depun la Serviciul Public Local de Asistenţă Socială Petrila, din strada 8 Martie, bloc 33, parter.

Relaţii suplimentare la telefon 0254.550434, Compartimentul Contabilitate resurse umane. fiind sunt semnul întrebării.

Părinţii şi-au premiat copiii

În condiţiile în care jucătorii de la Jiul nu au avut salarii, iar primele au fost doar două în turul de campionat, părinţii au luat taurul de coarne şi au făcut un gest mai puţin întâlnit. Darius Ursachi, golgheterul Jiului, povesteşte cum părinţii i-au promis 100 de lei pentru fiecare gol marcat. Astfel, pentru cele 9 goluri marcate, Ursachi a primit de la părinţi 900 de lei, spre satisfacţia jucătorului de 21 de ani.

Acest gest a fost imitat şi de părinţii altor jucători.

Cele două prime încasate de jucătorii Jiului au venit din buzunarul antrenorilor care şi-au folosit pensia în acest scop.

Înscrierile se efectuează la Casa de Cultură a Studenţilor din Petroşani, zilnic, de luni până vineri, între orele 12:00 şi 16:00.

Antrenorul Gheorghe Şcurhan consideră că beneficiile acestui sport sunt multiple: „Şahul dezvoltă gândirea, logica, îmbunătăţeşte memoria, accentuează simţul responsabilităţii, este piatra de încercare a inteligenţei. Aşteptăm să vină cât mai mulţi copii spre acest sport”.

www.zvj.ro vineri, 9 ianuarie 2015

SPORT

5

CMYK

6

ACTUALITATE

Restricţii de sezon

Barieră la Straja

Pentru că s-a ajuns în situaţii dificile, din cauza aglomeraţiei de maşini în staţiunea Straja, existând pericolul de a fi împiedicat accesul maşinilor de intervenţii ale ambulanţei sau ISU, Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara şi Primăria Lupeni, prefectura, poliţia şi Salvamontul au decis o serie de măsuri restrictive, principala fiind activarea unei bariere la intrare.

Astfel, ieri, la Instituţia Prefectului, reprezentanţii CJ Hunedoara, în calitate de administratori ai drumului judeţean spre Straja, au avut o întâlnire cu reprezentanţi ai Primăriei Lupeni şi ai poliţiei. La eveniment au participat atât prefectul, cât şi subprefectul judeţului Hunedoara - Sorin Vasilescu, respectiv Gabriel Samoilescu.

„Obiectivul acestei întâlniri a fost (…) de a găsi nişte reglementări pentru evitarea blocajelor constatate de la începutul sezonului de iarnă şi până acum, în staţiunea Straja. Chiar dacă, cred eu, aceste lucruri ar fi trebuit clarificate demult. Aceste cauze de blocaj - ulterior am putea ajunge şi la impedimente de genul imposibilităţii intervenţiilor acolo unde se întâmplă un accident - sunt cauzate de lipsa locurilor de parcare şi o comunicare deficitară. Turiştii trebuie să fie extrem de bine informaţi ce facilităţi au acolo, inclusiv de parcare. În urma discuţiilor de astăzi (joi n.r) şi cum, în principiu, mai avem şase weekend-uri de sezon de iarnă, am demarat proceduri de autorizare şi avizare a amplasării şi a folosirii unei bariere, astfel încât accesul în staţiune să nu mai poată fi făcut decât de autovehicule ce vor asigura aprovizionarea, de autovehicule pentru intervenţie, iar cei de la Lupeni vor pune la dispoziţia turiştilor, care vin cu bagaje şi nu pot urca cu autoturismele proprii, mijloace de transport în comun pentru a ajunge în staţiune. Asta pentru a nu se mai naşte blocaje la nivelul staţiunii. Sigur,

vom trece şi la o presemnalizare încă de jos. Acum, cei de la Primăria Lupeni măresc, la baza telegondolei, capaci-

La început de an,

tatea de parcare. (...) Din vară vom intra într-un nou program, să evităm situaţiile de criză”, a declarat Dorin Gligor, vicepreşedintele CJ Hunedoara.

Conform declaraţiilor oficiale, ideea este că nu va mai putea fi depăşită capacitatea normală de parcare în staţiune, iar bariera va fi activată la 200 de metri de intrarea în staţiune, avizul poliţiei rutiere pentru utilizarea acesteia fiind obţinut astăzi sau, cel târziu, luni, 12 ianuarie 2015.

Mihaela PETROŞAN cazurile în care îi va fi imposibil să reprezinte interesele Consiliului Local al municipiului Vulcan în Adunarea Generală a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „APA VALEA JIULUI”.

Iar această persoană pe care Gheorghe Ile a împins-o în faţă este ing. Vasile Giurgiulescu, director executiv în Direcţia ADPP din Primăria municipiului Vulcan.

Gheorghe Ile a început să le lase şi altora din îndatoririle sale

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „APA VALEA JIULUI” Petroşani se spune că a fost înfiinţată, pentru realizarea în comun a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii aferente serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, prin asocierea localităţilor din Valea Jiului cu Consiliul Judeţean Hunedoara.

Municipiul Vulcan

a aderat la asociaţia aceasta acum şapte ani, când, prin HCL nr.

13/2008, consiliul local vulcănean l-a şi desemnat pe primarul Gheorghe Ile în calitate de membru în prima Adunare Generală a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „APA VALEA JIULUI”. Numai că, prins cu alte treburi probabil mai importante, primarul Vulcanului nu s-a putut duce la toate şedinţele Adunării Generale. La ultima, a recunoscut el însuşi în şedinţa extraordinară de ieri dimineaţă, nu a putut fi prezent, fiindcă a fost bolnav.

Ca atare, de bunăvoie

şi nesilit de nimeni, Ile a propus o altă persoană care să-l înlocuiască în

Personal, să fiu drept, nu

prea îmi dau bine seama care-i sfârâiala, să-i zic aşa, dacă eşti membru al acelei adunări generale. Da, într-adevăr, se înnoieşte peste tot reţeaua de apă potabilă, apar altele noi, canalizarea este deja prezentă în cartiere în care, până mai ieri, locuitorii se duceau în fundul curţii la nevoie, dar preţul apei potabile creşte şi tot creşte. Or, dacă-I întrebi pe vreunul dintre stimabilii membri ai Adunării Generale a ADI „APA VALEA JIULUI” de unde şi până unde apar scumpirile astea enorme la preţul metrului cub de apă, omul nu are mai nimic de spus.

Vina o poartă numai şi numai cei de la SC APA Serv SA. Măi, chiar aşa să fie?

Gheorghe OLTEANU

În Deva

La furat de cosmetice

Miercuri seara, poliţiştii deveni au intervenit şi au reuşit recuperarea produselor furate dintr-un magazin din municipiul reşedinţă de judeţ.

În fapt, miercuri, 7 ianuarie 2015, în jurul orei 21:00, Poliţia Deva a fost sesizată cu privire la faptul că un tânăr în vârstă de 22 ani, din comuna Şag, judeţul Timiş, a sustras mai multe produse cosmetice şi un rucsac de pe rafturile unui complex comercial din municipiul Deva.

Prejudiciul cauzat, în valoare de 912 lei, a fost recuperat şi restituit în totalitate, iar pe numele tânărului poliţiştii a fost întocmit un dosar de cercetare penală pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.

Mihaela PETROŞAN

facebook.com/ziarulvaiijiului

CMYK

Senatorul Vochiţoiu, de acord cu

văraţilor revoluţionari le datorăm aproape tot ce avem azi: libertatea noastră, dreptul de vot şi de a ne alege în mod pragmatic viitorul, libera circulaţie, dreptul de proprietate şi tot ce ţine de o societate liberă, care ţinteşte să ajungă prosperă în viitorul apropiat. Ne înclinăm cu respect în faţa acestor oameni deosebiţi,

Suprimarea drepturilor pseudo-revoluţionarilor În condiţiile în care ca beneficiari ai acestei legi s-au strecurat şi foarte mulţi escroci, Haralambie Vochiţoiu, senator UNPR, crede că această modificare a legii e binevenită.

era foarte uşor să-ţi procuri aşa ceva. Nu mi-am luat acel certificat, însă întotdeauna am pledat şi am spus că mai ales cei care au suferit, au avut răni sau, mai grav, au murit pentru o cauză mai bună a acestei ţări merită tot respectul nostru şi toată recunoştinţa noastră, atât morală, cât şi materială. Mă gândesc aici mai ales la urmaşii celor „Am mai spus-o şi o spun din nou: pe mine revoluţia care şi-au pierdut un copil, un tată sau o mamă, m-a prins în 1989 pe străzile Bucureştiului, printre un frate sau o soră. Sigur că oamenii au tot dreprevoluţionari. Niciodată nu am umblat să-mi fac certi- tul să ştie exact cine a tras în manifestanţi, cine ficat de revoluţionar, în condiţiile în care în anii ’90 sunt vinovaţii şi aşa mai departe. Într-adevăr, de-a lungul timpului s-au tor.

Pentru pompieri creat şi falşi revoDetaşamentul de Pompieri Petroşani a luţionari, oameni care intervenit cu două echipaje pentru au avut doar interese pestingerea unui incendiu izbucnit la o cuniare, mulţi anexă gospodărească. A ars acopericumpărându-şi aceste şul anexei pe o suprafaţă de 20 de certificate în vremuri metri pătraţi. După lichidarea operatulburi, când în România tivă a incendiului, pompierii au conMiercuri, pompierii hunedoreni au se putea face orice. Şi cluzionat că aprinderea a fost fost nevoiţi să intervină la două inaceastă lege modificată, ca şi însă cei care s-au strecurat printre aceştia în mod generată de depozitarea jarului cendii în judeţul Hunedoara şi au altele, are darul de a face lunecinstit trebuie eliminaţi de pe aceste liste, nestins în apropierea materialelor efectuat patru acţiuni de transport mină în aceste cazuri şi sunt deoarece ei nu fac decât să aducă azi o pată celor combustibile. al pacienţilor de la domiciliu la amsigur că cei din comisia parlacare în Decembrie 1989 s-au jertfit cu adevărat ori Echipajele de Pombulanţă. mentară care se vor ocupa de şi-au pus în pericol integritatea fizică sau a familiilor pieri – SMURD ale ISU această problemă vor înlătura lor pentru libertate şi răsturnarea dictaturii”, a Hunedoara care Detaşamentul definitiv orice suspiciuni declarat Haralambie Vochiţoiu, senator UNPR. acţionează în vederea legate de revoluţionari. Adede Pompieri Corneliu BRAN acordării primului ajuDeva a intertor medical de urvenit cu două genţă şi descarcerare autospeciale de au asistat medical, stingere, în lomiercuri, 25 de percalitatea Uroi, soane. Cinci dintre papentru lichicienţi au suferit darea unui incendiu izbucnit la o baracă în care se contuzii sau traumatisme la nivelul membrelor superioare şi inferioare aflau mai multe unelte agricole. La COMUNICAT DE PRESċ precum şi în zona toracelui şi a cranisosirea echipajelor de intervenţie ului. Alţi hunedoreni au fost asistaţi ardea acoperişul barăcii pe o Data: 09.01.2015 de Pompierii – SMURD fiind diagnostisuprafaţă de aproximativ 15 metri caţi cu stop cardio-respirator, sinSC EURO JOBS SRL în parteneriat cu FUNDAɃIA āCOALA COMERCIALċ āI DE SERVICII Ăi pătraţi. Pompierii au stins incendiul drom febril, lipotimie sau etilism în cel mai scurt timp stabilind că SC BRAHMS INTERNATIONAL SRL anunɄČ deschiderea cursului de calificare Inspector acut. arderea a fost generată de un mijloc resurse umane, care se va desfČĂura în perioada 12.01.2015-08.06.2015, organizat în Mihaela PETROŞAN de încălzire exploatat necorespunzăcadrul proiectului cu titlul: „Calificarea, o ĂansČ pentru viitorul tČu!” ID 138080.

Perioadă încărcată

Iscroni

Modernizarea grădiniţei

Cu o populaţie romă în creştere, deci copii minori pe care cu toţii i-am vrea integraţi în sistemul educaţional, Aninoasa are nevoie de grădiniţe care să răspundă nevoilor sociale.

Chiar dacă două dintre aceste grădiniţe se află pe lista ministerului care le doreşte modernizate, doar una se află şi pe o hotărâre de guvern. Deci, cu şanse de finanţare, dar şi lucrările vor fi scoase la licitaţie funcţie de banii de la buget.

Conform informării primite de la deputatul Monica Iacob-Ridzi la întrebarea adresată ministrului Remus Pricopie în privinţa realizării unei grădiniţei noi la Aninoasa, fostul ministrul i-a răspuns că anul acesta una dintre cele două grădiniţe va fi scoasă la licitaţie pentru modernizare. În altă ordine de idei, Ministerul Educaţiei Naţionale, prin Proiectul privind Reforma Educaţiei Timpurii (PRET), intenţionează să reabiliteze şi să construiască 750 de grădiniţe în toată ţara. Dintre acestea, 25 vor fi modernizate în judeţul Hunedoara. La Aninoasa clădirile în care se află grădiniţele sunt insuficiente şi insuficient de bine pregătite, mai ales pentru a integra în sistem numărul mare de copii. Din PRET fac parte la Aninoasa Grădiniţa cu program normal 1 şi 2, cu 5 săli de clasă, şi Grădiniţa cu program normal Iscroni, cu două săli de clasă. Dacă prima nu este încă cuprinsă într-o hotărâre guvernamentală pentru execuţie, a doua se află cuprinsă în Hotărârea de Guvern 963/2011, şi poate fi scoasă la licitaţie în 2015, în funcţie de alocările bugetare pe anul acesta. (P.A.)

www.zvj.ro vineri, 9 ianuarie 2015

Cei 28 de beneficiari vor urma orele de curs la sediile de pregČtire teoreticČ Ăi practicČ asigurate de EURO JOBS sub îndrumarea lectorilor de specialitate.

La finalul cursului absolvenɄii vor primi diplome recunoscute pe plan European, dar Ăi o subvenɄie constând într-o sumČ de bani.

Proiectul este cofinanɄat din Fondul Social European prin Programul OperaɄional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 – InvesteĂte în oameni!, Axa prioritarČ 2 „Corelarea învČɄČrii pe tot parcursul vieɄii cu piaɄa muncii”, DMI 2.3. „Acces Ăi participare la formare profesionalČ continuČ”.

Proiectul se adreseazČ persoanelor angajate, în domeniul serviciilor, pentru ca prin dobândirea de noi competenɄe profesionale sČ le permitČ beneficiarilor o mobilitatea crescutČ pe piaɄa muncii Ăi adaptarea rapidČ la cerinɄele acesteia. În cadrul acestui proiect mai sunt locuri disponibile la urmČtoarele cursuri: ¾ CameristČ - 22 locuri ¾ Barman - 56 locuri ¾ OspČtar – 56 locuri ¾ LucrČtor în agroturism - 13 locuri ¾ Administrator pensiune turisticČ – 10 locuri Înscrieri Ăi informaɄii suplimentare puteɄi obɄine la sediul EURO JOBS din PetroĂani, str. 22 Decembrie nr.1, sau la numerele de telefon: 0731.301162 sau 0354.108516.

Elena Jianu Manager de proiect

ACTUALITATE

7

8

CULTURĂ

Yoyo’s Irish Pub angajează barman-ospătar.

Relaţii la telefon: 0766.277109.

Angajăm vânzătoare

pentru florărie în Petroșani.

Relaţii la telefon 0786.257828.

angajează în condiţii avantajoase

KEOPS

bucătar, casier cazinou

CV-urile se depun la Restaurant Keops.

Relaţii la telefon 0730.072637.

Alţii despre noi

Mineriada pe hârtie

La prestigioasa Editură „Universităţii de Vest”, din Timişoara, a apărut anul trecut consistentul volum (244 de pagini, format B5) cu un titlu inspirat „Lecturi parţiale. Librăria de nişă” de Viorel Marineasa. Deşi specialistă în… „amazoane”, Adriana Babeţi prefaţează cu generozitate volumul unui bărbat, Viorel Marineasa fiind unul dintre prozatorii exponenţiali ai generaţiei ’80.

Reţinem din prefaţă câteva rânduri care explică puterea volumului: „Dar intuiţia de jurnalist a autorului, dublată de talentul său scriitoricesc, tot nu ar explica în întregime originalitatea acestei cărţi. Nota sa distinctivă decurge şi din felul în care dinamismul ei expresiv e susţinut de un fundament solid: formaţia de cărturar autentic a lui Viorel Marineasa”. În viziunea autorului, „volumul dă seama despre lecturile unui prozator într-o anumită etapă a existenţei sale”. Pentru a vă invita la lectură, reproducem textul „Mineriada pe hârtie” în care apare, cu câteva fapte şi câţiva oameni, şi draga noastră Vale a Jiului… (ZVJ)

1. M-am trezit invitat, în martie 1996, la un colocviu de literatură organizat de... Liga Minerilor din Valea Jiului şi de cenaclul „Boema” din Petroşani. Mai mult decât suspicios după mineriadele în serie şi după ameninţările lui Miron Cozma că va veni şi asupra Timişoarei, am dat telefoanele de rigoare, ca să văd dedesubturile acestei „acţiuni” neaşteptate.

Am aflat că e o tentativă de spălare a imaginii ortacilor, dar şi un efort de a obţine o normalizare a relaţiilor cu ţara oripilată de resursele de violenţă ale Văii. Minţi deştepte, şi dintr-o parte, şi din alta, au pus la cale întâlnirea respectivă, aşa că aveam să dau acolo peste greii generaţiei optzeciste, veniţi din toate unghiurile.

Cum arhiva personală nu se simte prea bine, iar memoria îmi scârţâie promiţător, pentru a nu gafa, îi voi pomeni doar pe Liviu Antonesei, Bedros Horasangian, Alexandru Vlad, Mircea Bârsilă. Dintre organizatori, mi-amintesc de Petru Braiţ, vicepreşedinte al Ligii, de Marian Boboc şi de Volodea Macovei, scriitori în toată puterea cu-

facebook.com/ziarulvaiijiului

vântului, dar şi gazetari dansând cu profesionalism pe terenuri minate. Am scris atunci un text, Mineriada de hârtie, cu nădejdea proastă că, de-acum, dracii stârniţi de ultimele zvârcoliri ale comunismului îşi vor tempera virulenţa.

2. Ni se spune că munca din adâncuri nu e una de domnişoare. Pe de altă parte, Miron Cozma şi ai lui nu s-au omorât prin abataje. S-au jucat de-a Jimmy Hoffa. I-au înnebunit „banii şi puterea”. Ce mi-a creat un sentiment de vinovăţie în cele două zile cât am stat în Vale a fost faptul că noi ne îmbuibam şi vorbeam discuţii, în timp ce înjur colcăiau mizeria şi sărăcia. Eram parte dintr-un târg oneros. De fapt, toate se amestecau în aşa fel încât să nu te simţi nici limpede, nici curat. Alt loc comun: că tagma minerească s-ar fi degradat după greva din 1977, când Securitatea ar fi umplut exploatările cu oamenii ei. Sună bine şi, parţial, o fi adevărat. Volumul Lupeni '77. Sfânta Varvara versus Tanti Varvara (Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, Cluj, 2005), datorat lui Mihai Barbu şi lui Marian Boboc, pune un pic de ordine în aceste legende. Dar şi dă seama de dimensiunile dezastrului. Tragedii îngropate în uitare; o justiţie cu spinarea frântă, laşă, practicând un limbaj „esopic şi aluziv”; „învelişul trecător şi mincinos al documentelor” oficiale. În climatul de bănuială generalizată, autorităţile nu excludeau împrejurarea ca scriitorul I.D. Sîrbu, originar din Petrila, dar căruia, după închisoare, i s-a hotărât domiciliul la Craiova, să aibă legături cu greviştii: „Mă, dă-i în mă-sa de cretini! Ce ştiu ăştia despre Valea Jiului? Ce influenţă puteam să am eu acolo? Şi dacă mă duceam acolo ce se întâmpla? Ce influenţă puteam să am eu acolo, între cei care fierbeau?”.

„Dintre organizatori, mi-amintesc de Petru Braiţ, vicepreşedinte al Ligii, de Marian Boboc şi de Volodea Macovei, scriitori în toată puterea cuvântului, dar şi gazetari dansând cu profesionalism pe terenuri minate”.

3. Păcat că I.D. Sîrbu nu a mai prins momentul prăbuşirii şandramalei. Au lipsit trei luni. Ar fi fost interesantă reacţia lui la mineriade. Fiu de miner, el însuşi vagonetar în vremuri de restrişte, printr-o parte din scrisul său „a încercat să configureze o mitologie minerească” (Ovidiu Ghidirmic). Cu nea Gary în presa oarecum liberă, democraţia s-ar fi instaurat mai lesne. O revistă care apare la Craiova, Autograf MJM, îi dedică un număr concludent, desenându-i profilul de geniu parţial realizat, în pofida (sau datorită) condiţiilor istorice. Secţiunea antumă a operei sale, deşi onestă, nu entuziasmează, căci „teama de cenzură, de securitate îi îmbolnăvise [...] scriitura” (Horia Dulvac), ca, în schimb, secvenţele postume (în special corespondenţa şi jurnalul), debarasate de presiunea autocontrolului, să producă un şoc de profunzime.

Punând umărul la editarea volumului Traversarea cortinei (alături de Vasile Popovici şi de Eugen Dorcescu), am fost frapat de maniera (iertată să-mi fie înclinaţia spre clasamente!) în care I.D. Sîrbu îşi surclasează partenerii epistolari, prin vervă şi prin agerimea spiritului liber.

Viorel MARINEASA

umor, Făcând bilanţul vieţii mele, Că toate au un timp al lor…

Exact când nu ai timp de ele.

Cine-i născut în ianuarie…

Preotului Sunt mult îndatorat la tine, Că după rituri creştineşti, Mi-ngropi pe veci şi foarte bine Greşelile doftoriceşti.

Bine v-am regăsit, dragi cititori, în noul an pe care ni-l dorim cât mai vesel! Vă urez „La mulţi ani!”, atât dumneavoastră, cât şi colegilor mei umorişti, născuţi în luna ianuarie!

Marian Grăjdeanu (Iaşi)

Daniel Bratu (Iaşi)

De ce au ochi bărbatul şi femeia?

Bărbatul are ochi să vadă; Femeia – permanent redută, Dar aruncându-i lui o nadă – Să vadă… dacă e văzută!

Cântec de fentat anul nou Sonet de paşoptist

Simţim toţi anii strânşi ca pe-o beteală, în cercuri colorate, sclipitoare, dar vai de steaua noastră, ce dispare din vârf înalt în nopţile de smoală,

cu glob cu tot, pe cât ar fi de mare, pe-atât mai mult rămaşi în umbra goală.

Când anul nou dă prima lui târcoală, mă cearcă vreri revoluţionare… Şi-n rând mă bag, cu toţi aceia ce-s cu credinţa că le-a fost luat cu japcă stindardul tinereţii, ca Bălcescu ori ca Magheru, la Izlaz, în cap că voi fi fentat, cumva, Dumnezeiescu’ blestem, dacă vă cânt ca Popa Şapcă…

Vasile Larco (Iaşi)

După operaţia chirurgicală Sunt optimist, cum e firesc, Mă mişc uşor, destul de bine, Şi în oglindă mă privesc, Să văd ce-a mai rămas din mine.

Instantaneu stradal Mergeau de mână-n jos şi-n sus Doi bătrânei, bătu-i-ar Sfântul, Şi nu că se iubeau nespus, Ci se ţineau să nu-i ia vântul.

Cuplul se mai ceartă Aşa li-e soarta, cam precară, Înaintând spre bătrâneţe, Pe când începe să dispară Ce-i împăca la tinereţe.

Cătălina Orşivschi (Vama, Suceava) Cauză şi efect După câte-un „tun” mai mare Încărcat doar cu foloase, Unii-ajung pe la răcoare, Alţii-n locuri călduroase.

Unui chefliu descurcăreţ Prietenia ta e închegată Cu doi amici cu slujbe ce-ţi convin: Un salvamar, să nu te-neci în vin Şi-un pompier, de-ai foc în beregată!

Bărbatul erou Deoarece n-a cutezat Pe faţă soacra să-şi atace, El fi-va nominalizat La Premiul Nobel pentru pace.

www.zvj.ro vineri, 9 ianuarie 2015

Mihai Sălcuţan (Buzău)

Greaua moştenire Azi toate merg în ţară prost Şi tot românu-i amărât, Că multe sunt precum au fost Şi chiar mai rău decât atât.

Pe vechile drumuri La volan mai cânt şi eu Când maşina dă de greu: „Bucşa şi şoseaua lată, Ce pivoţi aveam odată!”

Ascultând medicul nutriţionist Mulţi mănâncă după carte, Au reţete din strămoşi Şi cu hrana lor aparte Toţi mor zdraveni, sănătoşi.

Ananie Gagniuc (Constanţa)

Voltaire despre un biet condeier Acest Gagniuc e genial, Talentu-i înnăscut; Exprim regretul meu total Că nu l-am cunoscut!

Soţ model Seara, când ajunge-acasă, Dacă foamea îl cuprinde, Soaţa îi întinde masă, El ia masa… şi-o întinde!

Rătăcit din dragoste Mai sus de-alcătuiri cereşti Mi te-am închipuit; Te-aş fi văzut aşa cum eşti, De nu te-aş fi iubit.

Derută Perechea asta pare chibzuită Şi poate bătrâneţi adânci s-apuce, Căci duce-o existenţă liniştită, Deşi nu ştie încotro o duce.

Virgil Petcu (Coţofeneşti, Prahova) Testament Nevesti-mii, (când n-oi mai fi), Las tot ce am, plus cei doi fii.

Iar fiilor la despărţire, Le las pe mă-sa moştenire!

Filozofia leneşului Tolănit pe patul moale, Cu alura-i de-nţelept, Zise-n gândurile sale: - Prost aş fi să mă deştept!

Efectele tranziţiei Costumul meu luat în rate, S-a cam rărit în tur şi-n coate Şi simt de-o vreme pe la spate, Cum bate vânt de libertate.

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

La dermatolog Întâlnindu-l într-o sală Îl opri şi-l puse-n temă: „N-am venit cu mâna goală, Am în palmă… o eczemă!”

Gheorghe Şchiop (Porumbacu de Jos)

Nostalgie Mai pleacă-un an din calendare, Ducând în caru-mpovărat, Pe tristul drum înspre uitare, Atâta dragoste de dat.

În contratimp Constat, cu-al vârstei trist

UMOR ÎN HA... MAJOR

9

10

Senatorul UNPR Vochiţoiu

POLITICĂ

Planuri şi preocupări

La început de an, Haralambie Vochiţoiu, senator UNPR, a dezvăluit, în exclusivitate pentru ZVJ, care sunt planurile sale care au legătură cu judeţul Hunedoara. De asemenea, senatorul a transmis prin intermediul nostru faptul că orice problemă sau idee a cetăţenilor va fi luată în calcul, cu condiţia să nu fie anonimă, dumneavoastră putând să vă adresaţi fie direct la cabinetul senatorial din Petroşani, fie să lăsaţi un mesaj la acest material în ediţia electronică a ziarului nostru.

Susţinerea mineritului „Primul lucru pe care o să-l continui şi anul acesta va fi să mă lupt pentru supravieţuirea mineritului. Aşa cum o fac de la începutul mandatului, inclusiv cu interpelări şi intervenţii în parlament sau la membrii guvernului şi premier, şi în 2015 voi continua pe această cale.

Mineritul din Valea Jiului nu trebuie să dispară, iar huila trebuie pusă acolo unde-i este locul: în planul industriei energetice româneşti”.

Două probleme importante „Anul acesta mai am în continuare în vizor două lucruri foarte importante pentru cei din Valea Jiului: unul ar fi absorbţia de fonduri europene pe zonele periurbane, de care am tot discutat şi pentru care nu s-a făcut încă mare lucru, inclusiv legislativ (şi aici mă voi ocupa îndeaproape), iar al doilea al ar fi preţul apei potabile”.

Referitor la partea de absorbţie de fonduri europene pentru afaceri în zonele periurbane, senatorul Vochiţoiu consideră că pentru aceste zone, dezvoltate slab în momentul de faţă în Valea Jiului, s-ar putea atrage foarte multe fonduri europene pentru agricultură, zootehnie şi microîntreprinderi ce ţin de aceste ramuri şi de industria alimentară şi turism, fapt ce ar duce în timp la dezvoltarea zonelor şi la crearea de sute şi sute de locuri de muncă. „Dacă doar pentru această politică agricolă comună, faptic, sunt alocate României 21 de miliarde de euro, circa

40% din banii pe care România ar putea să-i atragă de la UE, Valea Jiului ar putea atrage foarte mult şi ea, cu condiţia ca aceste zone să nu mai fie în cadrul zonei urbane. Dau un exemplu: 10 milioane de euro să vină pentru aceste zone – asta ar însemna zece afaceri, care la rândul lor înseamnă un minim de 200 de locuri de muncă, care înseamnă dezvoltare! Dar oare doar 10 milioane de euro ar fi capabili să atragă cei din Valea Jiului? Eu zic că mult mai mult! Păi, atunci, haideţi să ne zbatem, haideţi să luptăm cu toţii ca aceşti bani să ajungă şi la noi în aceste zone săteşti, dar care azi sunt incluse în oraşele şi municipiile noastre. Tot vorbeşte toată lumea de creare de locuri de muncă, de afaceri care să dezvolte Valea, păi dacă-i aşa, atunci toate administraţiile locale, împreună cu mine şi cu ceilalţi parlamentari, trebuie să luptăm pentru această cauză”.

Gratuităţile şi Sala Sporturilor

Alte două probleme aflate pe masa de lucru a senatorului UNPR vizează rezolvarea problemei gratuităţilor pensionarilor minieri şi începerea lucrărilor la Sala Polivalentă din Petroşani. „Acum în ianuarie trebuie să vină documentul oficial de la Bruxelles. Până acum am pus umărul şi eu la întocmirea documentaţiei şi trimiterea ei, o să

vedem ce răspuns primim. Şi această problemă o voi urmări pas cu pas, până la rezolvarea ei, astfel încât oamenii săşi primească în continuare drepturile ce li se cuvin după o viaţă întreagă depusă în slujba mineritului. În ceea ce priveşte Sala Polivalentă, aştept începerea lucrărilor, pentru că studiul deja s-a făcut iar CNI va finanţa acest proiect. Domnul director de la CSŞ Petroşani ştie ce demersuri am făcut şi cât am sprijinit acest proiect. Am făcut asta deoarece am considerat că Petroşaniul şi Valea Jiului are nevoie de o sală de jocuri sportive modernă”.

Corneliu BRAN

ANUNŢ

Primăria Oraşului Petrila organizează licitaţie publică de concesiune în data de 29.01.2015, ora 10:00

facebook.com/ziarulvaiijiului

1.Informaţii generale privind concedentul: Consiliul Local al Oraşului Petrila - Serviciul Achiziţii, Investiţii, Proiecte cu Finanţare Internaţională, Managementul Calităţii - cu sediul în oraşul Petrila, str.

Republicii nr.196, judeţul Hunedoara, tel./fax. 0254/550760, e-mail primaria.petrila2008@yahoo.com, cod fiscal 4375097, persoană de contact Ing.Jr. Lang Mihaela.

2.Informaţii generale privind obiectul concesiunii: Teren în suprafaţă de 473 mp, situat în oraşul Petrila, str. Jieţ, evidenţiat în CF nr. 61846 Petrila, nr. topo 61846, parcela A1-P2, în vederea construirii unei locuinţe.

3.Informaţii privind documentaţia de atribuire: Documentaţia de atribuire se va obţine contra-cost, de la Serviciul Achiziţii, Investiţii, Proiecte cu Finanţare Internaţională, Managementul Calităţii, camera 7. Valoarea documentaţiei, 10 lei, se va achita la casieria unităţii.

4. Data limită pentru solicitarea clarificărilor: 23.01.2015.

5. Data limită pentru depunerea ofertelor: 29.01.2015, ora 09:00.

6. Adresa la care trebuie depuse ofertele: Primăria Petrila cu sediul în oraşul Petrila, str. Republicii nr.196, judeţul Hunedoara, Serviciul Achiziţii, Investiţii, Proiecte cu Finanţare Internaţională, Managementul Calităţii, camera 7.

7. Numărul de exemplare în care trebuie depusă fiecare ofertă: 1 exemplar.

8. Data şi locul la care se va desfăşura şedinţa publică de deschidere a ofertelor: 29.01.2015, ora 10:00, Primăria Petrila, str. Republicii nr.196, jud.

Hunedoara, Serviciul Achiziţii, Investiţii, Proiecte cu Finanţare Internaţională, Managementul Calităţii, camera 7.

9. Denumirea, adresa nr. de telefon ale instanţei competente în soluţionarea litigiilor apărute şi termenele pentru sesizarea instanţei: Tribunalul Deva , B-dul 1 Decembrie nr.35, judeţul Hunedoara, cod poştal 330005, telefon 0254/234755 sau 0254/211574, fax 0254/216333, e-mail: iniciu@just.ro. Termenele pentru sesizarea instanţei sunt menţionate în documentaţia de atribuire.

10. Data transmiterii anunţului de licitaţie către instituţiile abilitate: 08.01.2015.

vineri, 9 ianuarie 2015

ANGAJĂRI

mica publicitate

S.C. AGROALIMENT S.R.L. angajează CONDUCĂTOR AUTO categoriile CE cu atestat profesional şi experienţă.

Relaţii la telefon 0724.044.824, luni-vineri, orele 8:00-16:00 Inter Grand Exim SRL, firmă de distribuţie din Deva, angajează agent vânzări în zona Valea Jiului.

Condiţii obligatorii: permis cat. B, domiciliul în Valea Jiului, vechime minim un an în vânzări.

Beneficii: autoturism de serviciu, telefon, salariu + bonificaţii.

CV-urile se vor trimite pe adresa de email: intergrand@yahoo.com Asociaţia Caritas angajează asistent social/pedagog social, cu studii în domeniul social, full time, în Petroşani.

Relaţii la telefon 0747.220029 sau 0747.220027, zilnic între orele 9:00-13:00 S.C. TROTA România S.R.L., din Cluj, selecţionează tineri şoferi profesionişti cu categoriile C + E, preferabil cu cel puţin 2 ani de experienţă pe TIR. Se lucrează numai în echipaj, pentru efectuarea de transporturi frigorifice în Comunitatea Europeană.

După fiecare 2 luni pe comunitate, se dă o săptămână de concediu, firma asigurând transportul cu avionul, dus şi întors. Se asigură un minim între salariul de bază şi diurne, care depinde de categoria profesională şi de vechimea în firmă. Informaţii despre locul şi ora interviului, la tel. 0740.295418, numai după trimiterea, la soferitir@trota.ro, unui CV şi copii de pe următoarele documente: • Buletin; • Paşaport; • Permis de conducere; • Cartelă tahograf; • Atestat de marfă; • Cazier judiciar şi cazier auto; • Caracterizare de la ultimul loc de muncă.

A se abţine toţi cei ce nu întrunesc condiţiile mai sus arătate.

ÎNCHIRIERI

LICITAŢII

mica publicitate

INSOLVENT CONSULT SPRL lichidator judiciar al SC AMARILDO ELECTRONICS & COMPUTERS SRL vinde la licitaţie publică, organizată la sediul său din Deva, str. M. Eminescu, nr. 11, ap. 2, în data de 19.01.2015, ora 11:00: - „Spaţiu comercial” situat în Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1A, în s.d.=265,81 mp, la preţul de pornire de 203.760 lei; - „Teren intravilan” 6580 mp, situat în Petroşani, str. Şoimilor, la preţul de pornire de 177.647 lei + TVA. Garanţia de participare la licitaţie este de 10% .

Caietul de sarcini şi orice informaţii sunt la dispoziţia eventualilor cumpărători la tel. 0254.226006 sau 0785.285456.

SERVICII

mica publicitate

Efectuez transport de persoane şi transport marfă în județ și în țară cu Dacia Papuc, 1,5 tone.

Relații la telefon 0727.386358, Vulcan

BULDOEXCAVATOR - prestez servicii sau închiriez.

Telefon 0767.427135

www.zvj.ro vineri, 9 ianuarie 2015

Te simţi binecuvântat azi de prezenţa unei persoane pe care o admiri enorm, pe care încerci să o imiţi din anumite puncte de vedere şi să-i calci pe urme.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Azi poţi fi cavalerul în armură strălucitoare pentru o persoană care trece prin momente dificile.

Apari la momentul cel mai potrivit pentru a o scoate din întuneric, din suferinţă, din singurătate.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Pierzi mult timp pe drumuri azi, transportul public devine motiv de enervare, iar traficul poate fi stresant. Nu te enerva totuşi, astfel de momente sunt un motiv bun să-ţi faci ordine în gânduri.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Modul în care te retragi azi în umbră are o conotaţie specială, de parcă îţi asumi acest anonimat pentru a face puţină ordine în jurul tău.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Atâtea planuri măreţe te motivează, dar te şi epuizează la un moment dat, ca atare revino un pic cu picioarele pe pământ ca să te odihneşti.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Lasă toate fobiile deoparte, nu au ce căuta la o persoană care a trecut prin atâtea în ultimii ani, acum eşti mult mai matur, mai puternic, ai învăţat că nimic nu te poate afecta dacă nu permiţi tu.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Pentru că te apasă o povară pe suflet, plângi surd în sinea ta pentru o pierdere sau un eşec, dar dacă transpui această durere într-o formă de creaţie, vei fi uimit să vezi ce iese!

Telefon 0722.318892

Închiriez spaţiu comercial (comerţ, producţie, depozitare) zona Livezeni.

Relaţii la telefon 0751.199100

Taur (21 Apr - 21 Mai)

În mediul tău obişnuit, în care toate păreau aşezate pe un teren banal şi liniştit, apare astăzi o situaţie neprevăzută care-ţi dă peste cap tot calmul.

Închiriez spaţiu pentru depozit, producţie, 2000 mp construiţi, toate utilităţile, curte, rampă de încărcare, zona depozitelor Colonie.

Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66.

Relaţii la telefon 0744.825125

Te simţi ciudat azi în pielea ta, parcă toată lumea te ocoleşte, parcă nimeni nu te înţelege sau nici măcar nu observă că exişti, ceea ce naşte o stare emoţională negativă în inima ta.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

mica publicitate

Închiriez hală producție plus birouri (total 400 mp - str. Jieț, zona Petrila Sud), spațiu birouri zona Pieței Centrale Petroșani (parter) și apartament 2 camere în aceeași zonă.

Relaţii la telefon 0761.195971

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

IMOBILIARE

mica publicitate

Vând spaţiu mare în Colonia Petroşani, S.T. 4.500 mp, din care 2.000 mp P+1 construiţi, acces TIR, rampă de încărcare, impecabil.

Telefon 0722.318892 Vând spaţiu ultracentral, lângă CEH Petroşani, S.T. 346 mp din care 206 mp construiţi pentru diverse activităţi. Preţ la vedere negociabil.

Telefon 0722.318892 Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 8.500 euro.

Telefon 0725.065800

PUBLICITATE

11

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Mama e cel mai important om din viaţa ta în acest moment, şi relaţia cu ea îţi cere cea mai mare atenţie.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Nu te mai comporta ca un copil care nu ştie ce face şi care crede că poate repara totul cu un zâmbet drăguţ şi inocent. Te-ai maturizat, eşti un om responsabil.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Nu te gândi cu dispreţ sau cu nemulţumire la lucrurile bune pe care le ai, pentru că, dacă te-ai raporta un pic la cei care nu au ceea ce deţii tu acum, ţi-ai da seama cât de norocos eşti.

HOROSCOP

CMYK

12

ACTUALITATE

Vulcan

Deficitul despre care-i

Despre cum să acoperi un deficit

Mi-am dat seama, chiar ieri, în şedinţa extraordinară a Consiliului Local al municipiului Vulcan, că nu e pericol să se facă gaură-n cer dacă, în 2014, secţiunea de dezvoltare a bugetului local a înregistrat un deficit.

Lupenean,

vorba este de 89.438,87 de lei, iar chestiunea acoperirii lui nu-i o chestie complicată sau, mă rog, suspectă, aşa cum aş fi crezut. Mai întâi, în problema asta, m-a luminat consilierul liberal Daniela Boţoroga, expert contabil în viaţa de zi cu zi, iar, apoi, aceleaşi explicaţii le-am auzit spuse şi de către ec.

Luminiţa Leonte, directorul executiv în compartimentul care se ocupă de finanţele publice vulcănene.

Rezolvarea e mai simplă

decât mi-aş fi închipuit. Asta, fiindcă, în anii anteriori, bugetul local vulcănean a înregistrat excedent. Ca atare, conform unui ordin ministerial, consiliile locale au obligaţia ca, atunci

Pericol pe şosea

Din dorinţa de a ajunge mai repede la destinaţie, un şofer din Lupeni a provocat un accident ce putea sfârşi tragic.

Evenimentul rutier s-a petrecut miercuri, la prânz. Un bărbat în vârstă de 31 ani, din municipiul Lupeni, care conducea un autoturism pe DN 66, pe direcţia de deplasare Călan spre Haţeg, în zona localităţii Bretea Strei, a intrat în depăşirea unui autoturism, care rula în faţa sa şi era condus de o femeie în vârstă de 62 de ani, din oraşul Călan. După depăşire a intrat în coliziune frontală cu un autoturism care circula din sens opus şi era condus de un bărbat în vârstă de 57 de ani, culmea tot din municipiul Lupeni. În urma impactului, autoturismul care a efectuat depăşirea a fost proiectat în autoturismul condus de femeia în vârstă de 62 de ani. În urma accidentului a rezultat rănirea uşoară a conducătoarei auto şi a unui pasager în vârstă de 57 de ani, din Călan, aflat în autoturismul condus de femeie. În cauză a fost întocmit dosar penal.

Mihaela PETROŞAN

când secţiunea de dezvoltare înregistrează deficit, să aprobe, prin hotărâre de consiliu local, acoperirea definitivă, din excedentul bugetului local, a deficitului în cauză. Treaba asta s-a făcut, de fapt, în extraordinara de ieri, convocată de primarul Gheorghe Ile pentru ora unsprezece.

Operaţiunea

a constat în calcule aritmetice pe care copiii le deprind de mici. Din excedentul de 117.876,16, din 2013, se scade deficitului de 89.438,87 de lei şi rezultă 28.437,29 de lei. Acestei sume i se adaugă excedentul din 2014 de la secţiunea de funcţionare în valoare de 23.086,08 lei, iar rezultatul este un ditamai excedent care se ridică la 51.503,37 de lei. Adică un pic mai mult de o jumătate de miliard de lei vechi.

Operaţiunea e simplă,

dar, pe de altă parte, mi-a dat de gândit. Aşadar, dacă-i aşa, de ce, frate, guvernul nu dă un ordin, ceva de genul ăsta, pentru ca să se înfiinţeze o secţiune cu care cei cu salarii şi pensii de rahat să-şi anuleze deficitele bugetare familiale pe care, în ciuda promisiunilor celor care se perindă la putere, oamenii de rând le suportă an de an? Fiindcă, mă gândesc, mai ales când e vorba de bani nu-i om care să nu ştie să facă o scădere şi o adunare!

Gheorghe OLTEANU

Luni, Moloţ&Co

Află cum stau cu arestul

Mircea Ioan Moloţ şi ceilalţi patru implicaţi într-un dosar de corupţie vor afla în cursul zilei de luni, 12 ianuarie 2015, dacă vor fi cercetaţi în continuare în stare de arest preventiv la domiciliu.

După cum se ştie deja, Tribunalul Alba a hotărât menţinerea stării de arest la domiciliu pentru cele cinci persoane cercetate pentru fapte de corupţie.

Numai că deciziile Tribunalului Alba au fost contestate de Mircea Ioan Moloţ, Tiberiu Balint, Robertto Patrick Venter, Emanoil Milică Pup şi Vasile Axinte. În consecinţă, decizia finală va fi luată de Curtea de Apel Alba Iulia, care se va întruni luni, 12 ianuarie, pentru a lua o hotărâre privind contestaţiile. În cazul în care instanţa admite contestaţiile, cele cinci persoane vor fi cercetate, în continuare, în stare de libertate. Aceasta înseamnă că Mircea Ioan Moloţ, Tiberiu Balint şi Emanoil Milică Pup îşi vor relua funcţiile din care au fost suspendaţi. În caz contrar, se prelungeşte arestul la domiciliu cu 30 de zile.

Mihaela PETROŞAN

facebook.com/ziarulvaiijiului

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VII Nr. 219 9 ianuarie 2015 4 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului

La finele anului 2014 a apărut

Palatul Cultural (Teatrul Minier) Lupeni

Volumul-document nr. 23 semnat Marian Boboc, adevăratul cronicar al Văii Jiului În cele 532 pagini, format A5, sunt cuprinse peste 500 de evenimente petrecute la palat şi în proximităţile sale: filme, serate, ceaiuri, şezători, cercuri, spectacole, petreceri, serbări, conferinţe, adunări, hore, chermeze

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII Din cuprins

Societatea „Sf. Pavel” Ajutorarea orfanilor de război Biserica unită restaurată Petrecere pentru edificarea bisericii ortodoxe Distribuirea ajutoarelor pentru copiii orfani Colectă pentru clopote Sinodul preoţimii unite MS Regele Ferdinand I consolează văduvele şi orfanii O radiografie a şcolilor Serbarea şcolară Grădină estivală de copii Vizita primului ministru I.I.C. Brătianu Construcţia bisericii ortodoxe - 1,5 milioane lei Petrecere pentru unelte Şcoala Primară Reformată - desfiinţată Vizita ASR Principele Carol Adunare poporală în cinstea primul rege al României Mari Altă explozie minieră Reuniunea de cântări Concertul tenorului Indrieşi Vizitaţia canonică a P.S.S. Alexandru, Episcopul Lugojului Şcoală da, învăţător ba Spectacol pentru… pian Balul mascat al funcţionarilor Petrecerea meseriaşilor pentru copiii săraci Petrecerea femeilor unite Vizita Episcopului romano-catolic al Transilvaniei Serbările şcolilor Scandal cu lista de suprasolviri Sfinţirea locului noii bisericii ortodoxe Înscrieri la şcoala primară Cercul cultural al dascălilor Banchet în onoarea directorului Ciora Un bal mascat care şi-a atins scopul Reprezentaţie pentru excursie Transformări în învăţământ Vibrantă cuvântare a inginerului Iosif Iancu la adunarea ASTRA - Despărţământului Jiu Şezători literare Apostolii lupeneni cu trăsura la Uricani Sărbătoarea sărbătorilor pentru ardeleni Revelionul „1925” 24 de petreceri în 1925 Corul bărbătesc ortodox Dacă-i bal, atunci bal să fie O licitaţie de milioane… Lecţia „bine răuşită” a învăţătoarei Oprişa Festivaluri la Cinema „Mărăşeşti” Mici festivaluri de 10 Mai D’ale voluntarilor Ziua Eroilor - de dimineaţă până seara, de seara până-n zori Serbări şcolare de sfârşit de an O iniţiativă lăudabilă, dar, totuşi, discutabilă Adunarea generală A.I.T.I.M. Pomul de Crăciun în biserica greco-catolică Petreceri din ianuarie până-n mai Petrecere şcolară Cercul cultural la Şcoala Primară No. 3 Societatea Principele Mircea la lucru Exemplarul corp didactic lupenean Adunarea ASTRA al despărţământului Jiu Banchet în cinstea canonicului N. Zugravu Proiectul de regulament relativ la funcţionarea Teatrului Minier din Lupeni Societatea „Lupeni” preocupată de timpul liber al muncitorilor Edilitare din Lupeni Pompierii - supăraţi… foc pe sergentul de serviciu Localurile Soc. Lupeni Şezători culturale sindicale Lupeni by 1927 Adunarea anuală a sindicatului metalurgist Foştii voluntari în ASTRA Corneliu Zelea Codreanu la Lupeni Comitetul „Palatul cultural muncitoresc Lupeni” Autorizaţia de funcţionare a sălii În preajma Paştelui - inaugurarea.

Spectacole Bani publici pentru biblioteca sindicatului Garda culturală a muncitorilor Concertul „Privighetorii Ardealului” Sală arhiplină la petrecerea Reuniunii femeilor unite „Sfânta Barbara” Încasări şi salarii Concertul tenorului Cârţia Baritonul Operei din Cluj a doinit la Petroşani şi Lupeni Un bal ca o pălărie nr. 56 pe capul unei păpuşi Bătaie între social-democraţi şi comunişti Corul Lira din Lugoj Palatul ca soluţie de rezervă Turneul Cercului cultural-învăţătoresc Însufleţirea Mitropolitul - întâmpinat de mineri cu lămpi şi torţe aprinse Reuniunea femeilor ortodoxe române Înghesuială la palat. La Palatul Cultural… Şi-avea un picior foarte uşor… Polemici româno-maghiare Balul sportivilor Garda de petrecere romano-catolică O petrecere românească Societatea „Principele Mircea” Doar 64 de spectatori Petrecere amânată (şi) din cauza postului Trubadurul muzicii româneşti 1 Mai cu mii de muncitori Sediul voluntarilor la cârciuma lui Lazăr Dr. King şi mediul său Milly Serbare lupeneană - în sprijinul sinistraţilor Sindicalişti petrileni la Lupeni Petrecerea corului Bisericii Ortodoxe Române Corul „Matteotti” Pierderi la cinematograful palatului Un interesant concurs: Cine-i actorul preferat? Cine-i actriţa preferată? Noutăţi tehnice Reclamaţii… etnice Societatea „Sf. Gheorghe” Ziua femeilor… social-democrate Filmul românesc Ciocoii! Împuşcături, cuţitări muncitoreşti la Balul de culesul viilor Concert coral şi „Pribegii” Conferinţele I.M.S.E.R. Balul doamnelor ortodoxe O sărbătorire reuşită Corul Bisericii GrecoCatolice Tănase în… carne şi oase Serbare naţională Petrecerea cu program a corpului didactic Ziua Restauraţiei Teatrul Naţional Bucureşti: Titanic Vals Serată pentru copiii săraci O nouă corporaţie 22 de organizaţii, asociaţii cluburi, cercuri lupenene Petrecere cu program Petrecere peste aşteptări Cercul cultural al învăţătorilor Adunarea generală a subsecţiei Asociaţiei Învăţătorilor din plasa Petroşani Jazz cu „Viaţa veselă” Comedia Minciuna… goală, goluţă „Gaiţele” Marele Voievod Mihai la Lupeni Împrumutul intern explicat de preoţi Cercul Cultural al Învăţătorilor Daruri pentru cei sărmani A.G.R.U. se reorganizează Balul sportivilor Serată dansantă Bal evreiesc cu de toate Mare bal al tinerilor liberali Biblioteca sindicatului 1 Mai ploios

vineri, 9 ianuarie 2015

Lupeni by 1927

Întrucât la 24 aprilie 1927 demarează un recensământ, putem contura portretul Lupeniului în cifre şi date oficiale, astfel încât să avem o imagine credibilă a comunei în anul în care Palatul Cultural (Teatrul Minier) a fost dat în folosinţă.

Suprafaţa şi populaţia

La o suprafaţă de 12.953 iugăre cadastrale, Lupeniul avea o populaţie de 15.760 de locuitori. Cei 6.604 români, 5.756 unguri, 1.262 germani (saşi/ şvabi), 601 ruteni, 335 evrei, 45 iugoslavi, 45 ruşi, 7 ucrainieni şi 1.105 alte naţionalităţi locuiau în 1.496 de case.

Fiind o localitate eminamente muncitorească, unde existau deseori conflicte sociale, ordinea era menţinută de o companie din Regimentul 18 Infanterie „Gorj”. În Lupeni exista un spital al Casei Cercuale dotat cu 70 de paturi şi două farmacii (una particulară şi cealaltă a Casei Cercuale).

Efectivul zootehnic

În cele 237 de grajduri rumegau 334 cai, 1.017 cornute mari, 1.695 oi, 2 măgari, 11 catâri, 11 capre. În cocini grohăiau 797 de porci, în coteţe cotcodăceau 3.971 de găini, 180 de gâşte şi 146 de raţe pluteau pe pâraiele comunei, 17 curcani reacţionau nervoşi la culoarea roşie, 507 câini păzeau curţile lupenenilor.

Numărul de animale sacrificate în 1926 confirmă renumele de „oraş carnivor” al Lupeniului. În afară de 1.405 vite mari, 362 de viţei, 1.049 porci, 466 oi şi capre şi 1.550 de miei şi iezi, care şi-au dat sfârşitul obştesc în cuţitele şi topoarele măcelarilor abatorului comunal, mai trebuie adăugat şi un număr considerabil de animale sacrificate în curţile lupenenilor.

Apicultura

Chiar dacă apicultura nu reprezenta o ocupaţie serioasă în Lupeni existau 16 apicultori care recoltau anual 135 kg de miere din 14 stupi sistematici şi 88 de stupi primitivi.

Fabrici şi uzine

Lupeni SAR pentru exploatarea minelor de cărbuni era cel mai important jucător economic al comunei. Societatea era proprietara Fabricii de cocs şi produse chimice (175 de angajaţi; producţii anuale de cocs - 2.750 tone, de amoniac sulfat - 1.530 tone de benzol - 400 tone), a minelor (4.319 lucrători; o producţie anuală de 560.000 tone cărbune), morii (denumită în epocă şi „moara lui Bujoiu”, după numele directorului general al Soc. Lupeni, în timpul mandatului căruia s-a construit; 6 muncitori; o producţie anuală de 7.800 tone făină). În afara morii lui Bujoiu, în Lupeni mai măcinau 8 mori cu ciutură, alimentate de puterea pâraielor.

Defalcat, structura de personal a minelor societăţii arăta astfel: 15 şefi de exploatare, 7 ingineri, 25 funcţionari, 171 personal administrativ exterior, 106 maiştri mineri, 3 maiştri lemnari, 9 lucrători de pădure, 1.730 lucrători mineri, 16 maiştri de atelier (3 electricieni, 12 mecanici, un fierar), 375 mecanici şi ferari, 99 de lemnari, 119 lucrători specialişti, 20 paznici, 1.524 salahori - ziuaşi.

Învăţământ

În Lupeni existau 6 şcoli şi o grădiniţă, toate însumând 33 clase, 1.800 elevi.

Vehicule

Doar patru automobile şi un autocamion ridicau colbul pe străzile prăfuite ale Lupeniului.

Dintre acestea, 3 automobile erau proprietatea Lupeni S.A.R.: unul tip turism marca „Buick” (6 cilindri; consum - 25 litri benzină/ 100 km şi 6 l ulei/ 1000 km; rezervor de benzină - 75 l; rulaj - 30.240 km); tip turism marca „Nash” (6 cilindri; consum - 22 litri benzină/ 100 km şi 4 l ulei/ 1.000 km; rezervor de benzină - 45 l; rulaj - 14.239 km); turism tip „Graf&Stift”, (4 cilindri; consum - 25 litri benzină/ 100 km şi 8 l ulei/ 1.000 km; rezervor de benzină - 60 l; rulaj - 30.000 km). În afară de acestea, pe drumurile Lupeniului mai circulau 48 de căruţe cu ladă. Amintim dintre momârlanii proprietari de vite de jug (boi), cai şi căruţe: Ioan Alic, Ioan Duşca, Ioan Drăgoi, Ioan Iancu, Vasilie Muntean, Ilie Orban, Ion Gorlopanu Stanciu, Ioancsi Ulari, Ioancsi Toma Ulari, Nicolae Floricari Vlaic, Iancsi Vlaic, Tănăsie a lui Lazăr Vlaic, Izidor Vlaic, văduva Maria Vlaic, Ivaşcu Andrei, Nicolae Paliţă, Lazăr Muntean, Ioan Bolosin Strâmb, Ştefan Bolosin Strâmb, Gheorghe Bolosin, Petru Rad, Nicolae Lung, Ioan Lung lui Ioan, Luca Geza l. Ignat, Ilie Bodea, văduva Aurelia Casian, Lascu Mogoş, Solomie Mănesc Galben, Gheorghe Bistrian, Ionăş Mănesc, Ioana Ianc Andrei, Vasilie Timişan, Ioan Florănesc l. Dan, Gheorghe Florănesc l. Ioan, Ioan Mănesc l. Constantin, Petru Dăniasă, Nicolae Bolosin Bore, Ioan Timişan Alecse, Ioan Bore l. Ioan, văduva Floare Lupulesc, Ioan Bore Ionică, Petru Moţoc, Gheorghe Timişan, Ianăş Timişan Stanc, Radu Ianel, Purecic Ianeş, Purecic Andraş, Moţoc Andrei, Stroia Ianeş, Galea Iosif, Purecic Iosif, Iosif Rad, Drăgoi Iovan etc.

Servicii

În primăvara anului 1927, cinci brutării, toate situate pe strada principală, coceau pâinea cea de toate zilele a lupenenilor. Cea mai productivă brutărie era a lui Bela Fabri (un cuptor; 3 coaceri în 24 de ore; 40 de pâini la o coacere; producţia totală pe zi - 120 kg; gramajul pâinii

vineri, 9 ianuarie 2015

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

- 2 kg), urmată de Erezii Boncina (un cuptor; 2 coaceri în 24 de ore; 40 de pâini la o coacere; producţia totală pe zi - 80 kg; gramajul pâinii - 2 kg), văduva Carol Iancso (un cuptor; 2 coaceri în 24 de ore; 30 de pâini la o coacere; producţia totală pe zi - 60 kg; gramajul pâinii - 2 kg), Lazăr Sălăgean (un cuptor; 2 coaceri în 24 de ore; 30 de pâini la o coacere; producţia totală pe zi - 60 kg; gramajul pâinii - 2 kg), soţia lui Keresztes Kalman (un cuptor; 3 coaceri în 24 de ore; 25 de pâini la o coacere; producţia totală pe zi - 75 kg; gramajul pâinii - 2 kg; cocea ocazional).

De ras, frezat şi… aranjat se ocupau 10 frizeri şi bărbieri: Iosif Dumitrescu, Iosif Muth, Geza Koszta, Ştefan Hering, Victor Schumacher, Mihail Desenyai, Ioan Ronkow, Nicolae Stoica, Mihail Foldeş şi Havencsuk Ioan. Într-o tablou întocmit de primăria comunei aflăm că în Lupeni prestau 210 meseriaşi, industriaşi, comercianţi, cârciumari: Draghici Andrei (cârciumă, restaurant şi comerţ mixt), Carolina Miholci (comerţ mixt; piaţă, bazar), văduva lui Carol Kuncsa (cârciumă; comerţ mixt, vinderea alimentelor), Ioan Ştefan (vinderea zaharicalelor), Emil Pischl (cârciumar), Iosif Grausman (măcelar şi cârnăţar), Maria Dicu (cârciumă şi băcănie), Iosif Gutman (croitor), Ioan Ianc (pantofar), Maria Roza (coferiţă la piaţă), Fullop Roza (coferiţă la piaţă), Magda Sofia (coferiţă la piaţă), Nicolae Hogman (cofer la piaţă), Popovici Nicolae (bodegă), Olteanu Ioana (croitoreasă), Szenik Ioan (hornar), Eiszler Leopold (comerţ mixt), Sara Petru (restaurant), Lang Preja (modistă, pălării dame), Francisc Daczo (fierar), Eisler Maria (frizerie de dame), Ştefan Csakani (măcelar şi cârnăţar), Mihail Zechmann (comerţ mixt; cârciumă), Mauritius Zechmann (ceasornicar), Ioan Kiraly (rotar), Miko Ioan (rotar), Alexandru Szabo (pantofar), Anton Schonberg (ceasornicar), Mihai Fabiani (antreprenor constructor), Ilie Bodea (cârciumar şi restaurant), Leopold Vagman (cârciumă, restaurant, croitorie), Lazăr Sălăgean (comerţ mixt şi brutărie), Olga Spitzer (prăvălie de manufactură), Izrael Veiszag (prăvălie de manufactură), Leopold Hager (ceasornicar şi bijutier), Mor Labin (cârciumă şi restaurant), Hilet Leibovics (cârciumă, comerţ mixt), Iosif Kirschner (tâmplar), Nicolae Lazăr (pantofar), Pavel Szgoit (pantofar), Ana Muntean (coferiţă la piaţă), Vasile Galdrin (cârciumar), Cooperativa de consum şi valorizare (prăvălie mixtă; cârciumă), Haschel Pollak (comerţ pentru material de construcţie), Emeric Berckovics (sticlărie şi articole de menaj), Hener şi Szigyarto (zugravi), Cooperativa „Munca” (măcelărie şi cârnăţerie), Ludovic Hersch (negustor pe piaţă), Iosif Lazăr (cârciumă; restaurant; cafenea), Vasile Marcu (prăvălie mixtă), Solomon Herschkovics (comerţ mixt; cârciumă), Ioan Havencsuk (bărbier şi frizer), Geza Koszta (bărbier şi frizer), Nicolae Dordea (comerţ mixt la piaţă), Valer Căliman (pantofar), Ioan Miriuţă (croitor), Masno Gutman (ceasornicar), Irma Oravetz şi Ecaterina Pascha (fabrica de sifon), soţia lui Iulius Oravetz (cusutul plapumelor), Adolf Hersch (restaurant), Ianca Hersch (cârciumă nelimitată), Solomia Şerb (coferiţă la piaţă), Bernard Kaftz (prăvălie de manufactură), Lucreţia Nicoară (cârciumă), Leontina Obveger (bodegă), Leontina Muntean (cârciumă), Aron Schäcter (prăvălie de modă manufacturată), Samoilă Grünfeld (pantofar), Dănilă Stanciu (cârciumă; cafenea; restaurant), Parschiva Ilea (cârciumă; prăvălie mixtă), Iacob Cimenti (zidar), Sofia Ciorega (vinderea alimentelor), Iszak Eisler (comerţ mixt), Francisc Ratz (zidar), Samoilă Reiner (comerţ mixt; vinderea timbrelor), Vasile Arsenie (curelar), Alexandru Deac (zugrav), Dănilă Zoffo (zidar), Rozalia Trifan (bodegă; cofetărie; prăvălie mixtă), Leopold Kumelheim (comerţ mixt), Roza Berkovics (bodegă), Ludovic Deutsch (negustor pe piaţă), Ludovic Malek (cârciumă comerţ mixt), Maria Lugojan (comerţ mixt), Izidor Iakobovics (prăvălie de manufactură), Iuliu Schön (compactorie şi tipografie), Solomon Kohn (comerţ mixt; cârciumă), Laura Horvat (coferiţă de pui şi ouă); György Iosif (tinichigiu), Iacob Berger (croitor), Iosif Lengyel (pantofar), Ioan Corpadia (măcelar şi cârnăţar), Lazăr Cucu (cârciumar; măcelar şi cârnăţar; cafenea; bucătărie publică), Eisig Strulovici (comerţ mixt), Eremie Coroi (cârciumă; bodegă), Irimie Medgyesi (pantofar), soţia lui Anton Fischl (prăvălie de modă), Ştefan Szabo (întreprindere de înmormântare; prăvălie de jucării pentru copii şi arte de librărie), Aurelia Fidler şi Gizela Hajer (prăvălie de modă), Alexandru Naftali (croitor), Zaharie Trifan (măcelar şi cârnăţar), Samoilă Pusi (ferar), Carol Munganaszt (curăţitor), Berta Fülöp (coferiţă la piaţă), Iosif Szonbat (tâmplar şi rotar), Nicolae Chirilă (pantofar), Carol Schiler (fotograf), Carol Beivinkler (croitor), Ana Florea (coferiţă, băcănie), Dezideriu Fulop (vinderea zaharicalelor), Gizela Furnica (cafenea, restaurant; restaurant), Ştefan Czaban (tâmplar), Leon Silberstein (antreprenor), Gal Ştefan (comerţ mixt), Vilhelm Szasz (croitor), Ludovic Asztaloş (pantofar), Petru Gilig (vopsitor), Francis Albert (pantofar), Nicolae Negrea (pantofar), Geza Vider (pantofar), Gizela Kiraly (atelier de fotografie), Mihail Kaffari (cojocar), Vilhelm Roth (restaurant, cârciumă); Francisc Grünfeld (pantofar), Ana Ardelean (coferiţă la piaţă), Iuliana Moldovan (coferiţă la piaţă), Atel Focht (cafenea; restaurant); Elisabeta Schäffer (cofetărie), Bela Iszlai (ceasornicar), Tibar Vastman (comerţ mixt), Visalon Napău (pantofar), Markus Knebel (băcănie), Samoilă Schäffer (fabrică de sodă), Ludovic Lazăr (cărăuş), Avram Moţoc (cărăuş), Nicolae Dregolics (comerţ de pielărie), Toader Rusu (coloniale), Nicolae Zamfir (cârciumă), Ioan Vlad (cârciumă), Susana Scutar (comerţ cu păsări de curte şi ouă), Marta Rusz (cumpărarea şi vinderea vechiturilor), Petru Hajdu (tâmplar), Eugen Veinert (dentist), Ioan Jambor (dulgher), Boldiner Batista (zidar), Ileana Keresktas (brutărie), Susana Szõke (cumpărarea şi vinderea vechiturilor), Nicolae Rubin (comerţ mixt), Vasile Oţoi (comerţ mixt), Rozalia Matics (comerţ mixt), Bela Kümelheim (comerţ mixt), Marta Feleki (comerţ haine vechi), Ioan Korfanta (pantofar), Gabor Kalman Pagini realizate de (pantofar), Ştefam Kõmünves (pantofar), Matilda Marian BOBOC Kalster (atelier de ciorapi), Vilhelm Roth (depozit de bere), Filip Omota (cârciumă).

Din cuprins

Fastul deosebit al Zilei Restauraţiei ASR Marele Voievod Mihai şi Şcoala palatină la Lupeni O farsă de succes: Birlic „Hunedoara jubilează” La Cinema Muncitoresc Petroşani şi Lupeni Serbare în folosul Şcolii Primare No. 2 De 1 Decembrie chetă pentru basarabenii înfometaţi De toate pentru toţi la Cercul Cultural 24 Ianuarie Cercul Cultural al Învăţătorilor la Şcoala Primară de Stat No. 3 Apel către premilitari Înfiinţarea unei cooperative şcolare Conferinţă F.O.R. Cercul Cultural la Grădina de copii No. 1 Serbarea A.G.R.U. „Dimineaţa” şi „Adevărul” arse Ziua de 1 Decembrie - sărbătorită conform ordinului O situaţie a cinematografului „Război în viitor” Balul C.S. Minerul Lupeni Turneul aniversar Pepe Georgescu Noii antreprenori ai cinematografului: Socol Iuliu şi Horvath Geza Festivalul elevilor petroşeneni Adunarea muncitorilor Ceai dansant Conferinţă pentru muncitori Corul muncitorilor Şedinţa învăţătoarelor copiilor mici Festival de 1 Decembrie 20,1% asociaţii în Valea Jiului Ziua Restauraţiei Congresul General A.G.R.U. Congresul Reuniunilor de Femei Teatrul „Muncă şi voe bună” Corul „Cântarea Olteniei” Şcoala Primară No. 1 sărbătoreşte 1 Decembrie Distincţii pentru preoţii greco-catolici Ziua Naţională a României Moartea părintelui canonic Nicolae Zugravu Conferinţa catehetică anual Filme la Cinema „Teatrul Minier” Catastrofă minieră Ioniţă Pop - noul protopop unit Conferinţa părintelui Miclea Cinematografele Soc. Petroşani după guvernarea legionară Filme la Cinema „Teatrul Minier” 10 Mai la Lupeni Filme la palat Vizita canonică a Î.P.S. Dr. Ioan Bălan, Episcopul Lugojului Conferinţele C7A Înfiinţarea Şcolii Speciale de Mineri Lupeni „Muncă şi lumină”: filme propagandistice Andrei Eftimie - noul preot ortodox Serbarea Pomului de Crăciun Petrecere populară la localul lui Baciu, str. Minerilor No. 1 În faţa cârciumii din Colonia Ianculeşti: „Nedeia Lupenilor” Hora ţărănească în localul lui Ioan Radu Serata dansantă „Ping-Pong” la Cercul funcţionarilor Corul ortodox în grădina Restaurantului „Cucu Lazăr” Antrenamente şi meciuri CS Minerul Ziua Unirii sărbătorită prin muncă Noul concesionar al cinematografului Serbarea subcentrelor de educaţie extraşcolară Serbări pascale La Casa de Cultură greco-catolică 10 Mai sărbătorit de Şcoala Nr. 3 Ziua Eroilor Spectacolul corului ortodox Nu a rulat filmul cu Mareşalul Antonescu Asociaţia Creştină a Tinerilor „Valea Jiului” în acţiune Concertul Operei Române din Cluj Napoca, „domiciliată” în Timişoara Corul Armatei Maria, soţia Mareşalului Antonescu, la palat. La Palatul Cultural Conferinţa anuală de toamnă a preoţimii ortodoxe Serata dansantă a Comitetului de patronaj Sinodul de toamnă al preoţimii române unite Spectacolul elevilor polonezi Conferinţă ASTRA Asociaţia refugiaţilor şi expulzaţilor din nordul Ardeal Bilanţ provizoriu al Comitetului de patronaj Lupeni 1 Mai sărbătorit prin muncă Gale de box Prima solista Operei Române din Cluj-Timişoara Ucenicii - actori în Avram Iancu Echipa de propagandă Deva Conferinţa preşedintelui presei din provincie Tot poporul şi elita ortodoxă şi românească Ordine, adrese, circulare punitive Nenorocire minieră Şezătorile „Muncă şi Lumină” din Braia Gală de box Spectacolul „Muncă şi lumina” Festival. Şcoala Primară de Stat Nr. 1 Şi în parc fanfara cânta!... La 23 august - 29 de localuri lupenene După eliberarea Ardealului de Nord Agentul 109 despre adunarea B.N.D. Adunarea generală extraordinară Nunţi şi petreceri în Colonia Braia cu agent invitat din oficiu Petreceri pe str.

Cocs Petrecere de casă pe str. Minerilor În localul lui Lazăr În localul lui Vilmoş În restaurantul Focht Petrecerile cu dans ale PSD Hori şi dansuri în grădină Petrecere la Cazinoul Suboficianţilor Un chef bine ecranat… Petrecerea pe sec a comuniştilor Colinda lui Cromei Petreceri sindicale Revelionul vâscoziştilor Serbarea elevilor Reprezentaţie în folosul „Crucii Roşii” Omagiu Marii Revoluţii Socialiste Adunarea CS Minerul Şezătoarea Şcolii Tehnice Miniere Reprezentaţie U.T.C. Şcoala Primară No. 1 Festivaluri „Apărarea Patriotică” Revelionul tovărăşesc al minerilor Cinema „Palat” Cinema „Teatrul Minier” „Prost să fii, noroc să ai” În amintirea lui Lenin Festival A.P. Bal festiv sportiv Balul P.S.D. O reprezentaţie mai puţin obişnuită Serată dansantă Conferinţă A.R.L.U.S. Alegerea Consiliului F.N.D. Manifestaţie pentru reintegrarea Ardealului de Nord Femeile democrate faţă-n faţă cu mărirea… producţiei Conferinţa preoţilor ortodocşi Preotul Victor Şandru „Totul pentru front, totul pentru victorie” „Tineretul Progresist” Chermeză în folosul partidului Teatru cu… popicari Campania ajutorării copilului Un plug pe... scenă Cabaret UPM Adunare de înfierare Serata tineretului socialist Meseriaşii în localul lui Focht Hore ţărăneşti în localul văduvei Baciu Serate PSD La localul invalidului Doica Cu Viflaimul în patru limbii prin colonii Cinema „Teatrul Minier” 22 de ani de la moartea lui Stalin

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 9 ianuarie 2015

O fotografie de antologie: protipendada interbelică a Lupeniului imortalizată pe scările Palatului Cultural.

După cum se observă, doamnele din high-life-ul lupenean purtau cu mândrie straiele populare.

Alexandru Sencovici - secretarul general al CGM Comemorarea grevei de la Atelierele Griviţa Congresul Femeilor Democrate. Înainte şi după Desantul a 120 de studenţi Adunarea tovarăşilor din P.C.R. Serbarea textiliştilor Spectacolul popicarilor petrileni Spectacol pentru o excursie Serbarea Şcolii Primare No. 3 Comisia culturală în slujba poporului Şezătoarea ucenicilor petroşeneni fără alcool Comemorarea lui Petöfi Sandor Piesa muncitorului-scriitor Ardelean Doi ani de la reorganizarea sindicatelor Petrecerea de „Culesul viilor” Lupenenii din nou hipnotizaţi Ziua Tinerelor Progresiste Gheorghe Apostol la palat Concertul fanfarei „Armonia” Petrecere în cadrul „Presei Democrate” Serată studenţească Petrecere cu csardas Paşti… socialist Serată muzicală Agapă colegială Adunarea refugiaţilor Serata popicarilor Petrecere cu… folos Petrecerea CS Lupeni Adunarea U.P.M. Petrecere sportivă Serată şahistă Hipnotism… progresist Adunarea sindicatului miner Petrecere caritabilă cu deveni Adunare generală 15% din câştig la A.P. Petrecere ţărănească Şcoala de dans Petrecere de vară O asociaţie sub semnul întrebări Hore ţărăneşti cu fluier, dar fără ţuici Micii meseriaşi… patroni Serată cu nebuni şi dame Sugari în grădină Nuntă în localurile lui Medrea Petrecere populară Petrecere cu beutură Chef de adio Petreceri în sala Hersch Petrecere ţărănească Cină cu boxeuri şi fotbalişti Petrecere U.P.M. Mic jour Banchetul ceferiştilor Petrecere progresistă Cu Vichleemul Petrecerea socialiştilor de Crăciun Petrecere de Crăciun O ceată serioasă de colindători din Ştefan Cu Craii/ La localul lui Focht Revelion social-democrat Inaugurare Székely bal Revelion La Cinema Muncitoresc Serata pompierilor Petrecere până-n zori În faţa palatului Petrecerea A.P. Lupenenii se mobilizează pentru ajutorarea moldovenilor afectaţi de secetă (C.A.R.S., Şcoala Primară No. 2, Serbarea Gimnaziului Unic, Donaţii) Festivalul Reuniunii femeilor ortodoxe Când pisica nu-i acasă… P.C.R. - spectacol şi dans Operetă maghiară Spectacolul tinerilor pesedişti vulcăneni „Doctorul fără voie” Adunarea generală A.P. Serată dansantă sindicală Festival bilingv Absolvenţii haţegani din mină pe scenă Deputatul-miner Mujic Asociaţia de prietenie româno-maghiară Spectacolul-reconstituire „6 august 1929” Fastul cuvenit zilei 23 august Petrecere A.P. pentru orfani Demascări la palat Balul Recruţilor Deputatul Moghioroşi despre Doftana Mega-aniversarea Revoluţiei a Marii Revoluţii O şedinţă sindicală de 4 ore Petrecere UPM Petrecere ţărănească Petrecere la Cucu Şcoala de dans revine La localul lui Nicoară Petrecere fără scandal Petrecere familiară La localul Lucreţiei Petrecerile femeilor democrate Pentru cumpărarea de instrumente Complicata birocraţie a organizării petrecerilor Seratele dansante ale femeilor antifasciste Teatru şi dans pentru C.A.R.S. Fără alcool Ceai dansant evreiesc Spectacol UTS Petreceri UPM Serbare populară PSD Nuntă la localul lui Omota Nedeia din grădina lui Gârlopan În localul lui Radu Serata UTM Chef la cantina Vâscoza PSD estival Petrecerea evreicelor Brigada de reconstrucţie „Vasile Luca” Sindicatele la lucru Petrecere de vară Serata intimă a absolvenţilor Adio

asociaţii culturale! Жить A.R.L.U.S! Republicanii lupeneni Şi de Ziua Unirii, măsuri de siguranţă Adunare sindicală extenuantă Comemorarea ceferiştilor Centenarul revoluţiei din ’48 În cinstea victoriei în alegeri a FDP Miting, retragere cu torţe, film 4 ani de la reînfiinţarea sindicatelor Securitatea în alertă de Ziua Marii Revoluţii O aniversarea ratată Hora plugarilor Serată de ceai strict familiară 1 Mai cu 353% depăşire de normă! Miting pentru poporul grec Un secol de la Proclamaţia de la Izlaz Mitinguri P.M.R. Serată de vară reformată Colinde doar din îndrumătorul UTM Teatrul Poporului Petroşani 1 Mai în Piaţa Palatului Pe vremea când 9 Mai nu era Ziua Europei Dominoul întrecerilor socialiste Minerii discută despre… „Minerii” Difuzoare, difuzoare… Kermeză cu „Scântei” Ziua „Păcii” Minerii recepţionează chemarea la întrecere a ceferiştilor Angajamentele luate de mineri Solidaritate faţă de americani. Adică de comunişti… Pentru ajutorarea copiilor săraci O provocare a minerilor lupeneni: schimbul la locul de muncă Teatrul de Stat „Valea Jiului” Inaugurarea staţiei de radioficare Expoziţia itinerantă „Donbasul renăscut” Femeile apără pacea De 6 martie: adunare şi spectacol Mare concurs de coruri şi dansuri O oră şi cinci minute de luptă pentru pace Omagiu Armatei Roşii Adunare sindicală Tineretul democrat. Miting & show Contractul Colectiv de Muncă Gata pentru Muncă şi Apărare De Ziua Victoriei - înghesuială la palat Comemorarea minerilor ucişi în ’29 Delegaţi pentru Congresul Păcii Jos cu cei ce vor război/ Pentru pace luptăm noi P.S.S. dr. Andrei Magieru, Episcopul Aradului, la Lupeni Conferinţa literară „Un fiu al poporului” Luna prieteniei româno-sovietice Alegerile pentru Sfaturile Populare Teatrul de Estradă Bucureşti 27 de ani de la moartea lui V.I. Lenin Lansarea nuvelei „Acasă” Consfătuire şi concertul de estradă dat de orchestrele radioului De 6 martie - discurs sindical Adunare pentru Conferinţa Europeană a Muncitorilor Un sfert de veac de cor mineresc Retragere cu torţe la „Săptămâna Mondială a Tineretului Democrat” „Scânteia Tineretului” la Lupeni Festivalul Filmului Sovietic pentru tineret 1 Mai în Piaţa Palatului Cultural Lângă palat - berărie şi scenă în aer liber Cântec, joc şi voie bună cu „Partizanii Păcii” „Minerii Doneţkului” - în culori Metoda stahanovistului Ivan Golovin Discurs otrăvit la aniversarea nr. 72 a tov. Stalin Editura Tehnică se prezintă Ziua Femeii Ansamblul D.G.S.M. Înfloritoarea Ucraină (sovietică) Festivalul filmului Ziua Minerului. Ediţia nr. 2 Ziua Minerului Sovietic Dezbaterea Constituţiei R.P.R Arii pentru stahanovişti Luna Prieteniei Româno-Sovietice Lupenenii apără pacea Întâlnirea lui Suder cu alegătorii Festival pentru stahanovişti Repetiţii pentru 1 Mai Opera de Stat revine Ansamblul Serviciului Muncii Expoziţie foto „în oglindă” Ansamblul „Casei Pionierilor” Alegerile pentru sfaturile populare Marea Revoluţie din Octombrie „Floarea purpurie” reşiţeană Un an de la moartea lui I.V. Stalin Pregătiri de 1 Mai Ziua presei sovietice Premiera filmului „Brigada lui Ionuţ” Spectacol în limba maghiară Teatrul Naţional din Craiova Ansamblul C.C.S. - şut la Lupeni Ziua Minerului Manifestării prieteneşti…

Aniversarea Marii Revoluţii…

Din cuprins