1609 vin 16.01.2015

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,5034 lei 1$ = 3,8510 lei 1₤ = 5,8573 lei

vineri, 16 ianuarie 2015 Anul VIII nr. 1609 12 +4 pagini Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

înfiinţată în 2011.

Includem şi această firmă, cu oarecare rezerve, în prezenta listă, posibil fiind ca participarea persoanei Oana Florin Ionuţ (prin care Balint îşi pregătea controlul media) să fie independentă de grupul de firme special creat de vicepreşedintele Balint pentru a-i servi interesele.

Media Zone Unu HD SRL Simeria – asociaţi Toma Alina Loredana (95,48%), Oana Florin Ionuţ (4,52%), administrator Toma Alina Loredana, firmă înfiinţată în 2010.

Media Zone Unu Broadcasting SRL Deva – asociaţi Toma Alina Loredana (95,48%), Oana Florin Ionuţ (4,52%), administrator Toma Alina Loredana, firmă înfiinţată în 2010. Şi Simplu Net SRL Deva – Pascu Gheorghe Florin (50,00%), Oana Florin Ionuţ (50,00%), administrator Pascu Gheorghe Florin, firmă înfiinţată în 2005, aflată în lichidare. Includem şi această firmă, cu oarecare rezerve, în prezenta listă, posibil fiind ca participarea persoanei Oana Florin Ionuţ (prin care Balint îşi pregătea controlul media) să fie independentă de grupul de firme special creat de vicepreşedintele Balint pentru a-i servi interesele.

Offshore-ul cu ajutorul căruia vicepreşedintele Balint şi-a creat sistemul de încasare a şpăgilor este deţinut chiar de cumnatul său! Prin interpuşi, fruntaşul liberal controlează mai multe societăţi comerciale, plănuind importante participări în media Dezvăluiri năcitoare despre preocupările corupţilor din fruntea judeţului! Iată cine sunt (aproape) toţi oamenii vicepreşedintelui!

Am demonstrat în ediţia de ieri a cotidianului nostru faptul că Cityparking Software Company LLC Delaware, SUA, societatea offshore asociată (80%) la firma timişoreană prin care Tiberiu Ioan Balint, vicepreşedintele liberal suspendat şi aflat în arest la domiciliu, îşi întorcea – potrivit procurorilor DNA – Serviciul Teritorial Alba Iulia – şpăgile de miliarde, este deţinută, în calitate de asociat unic, de către Cozma Liviu Ironim, un muncitor cu venituri modeste din Deva.

Ei bine, aflaţi încă o informaţie importantă, pe care am omis – pentru o păstra suspansul – să o dezvăluim în ediţia de ieri: Cozma Liviu Ironim este chiar cumnatul lui Tiberiu Ioan Balint, fiind căsătorit cu Cozma (fostă Balint) Laura – Tiberia, nimeni alta decât sora fruntaşului liberal. O soră care, de-a lungul timpului, a lucrat la Primăria municipiului Deva şi Consiliul Judeţean Hunedoara, iar din 2012 lucrează la Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Hunedoara.

În calitatea sa de angajat al unei entităţi de stat, d-na Cozma (fostă Balint) avea obligaţia, nicidecum opţiunea, de a declara anual, sau de câte ori intervenea o schimbare majoră, participarea soţului său, în calitate de asociat ori acţionar, în societăţi comerciale înregistrate în România sau în alte ţări.

Nedeclararea acestor informaţii poate însemna, în eventualitatea deschiderii unui dosar penal, infracţiunea de fals întrucât d-na Cozma avea obligaţia să declare că soţul său deţine direct Cityparking Software Company LLC Delaware, asociată – la rândul său – la City Park Solution SRL Timişoara.

Aceeaşi doamnă Cozma (fostă Balint) a uitat să declare şi faptul că, pe lângă societăţile de mai sus, soţul său – un muncitor cu venituri foarte modeste din Deva – deţine 47,62% din părţile sociale ale Glasswood Trust SRL Vaţa de Jos (înfiinţată în 2012, şi în care este asociat cu Oana Florin Ionuţ – 52,38%, firma fiind administrată de Nicolae Bulea) şi Victor Credit IFN SRL Deva (înfiinţată în 2010, în care Cozma Liviu Ironim este unic asociat, dar şi administrator). În lumina informaţiilor pe care le-am colectat începând cu anul 2013, putem afirma fără teama de a greşi prea mult

SC BARIL FORTE SRL angajează: lucrător comercial Cerinţe: liceu economic-promoţia 2014, bune cunoştinţe de operare PC, capacitate de organizare, planificare, corectitudine şi seriozitate.

Persoanele interesate pot trimite CV-ul însoţit de o fotografie până la data de 20.01.2015 la officebaril@yahoo.ro Doar persoanele selecţionate vor fi solicitate la interviu.

că, prin interpuşi, vicepreşedintele Balint a controlat / controlează parţial ori total, dacă nu toate, cu siguranţă o bună parte din societăţile următoare: Welt Megatrust SRL Deva – asociaţi Oana Florin Ionuţ (50%), Costa Cosmin Cristian (consilier judeţean, 50%, firmă nedeclarată de acesta în documentele publice), administrator Pinte Cristian Laurenţiu, firmă înfiinţată în 2014.

Media One Television Channel SRL Sebeş – asociaţi Toma Alina Loredana (95%), Oana Florin Ionuţ (5%), administrator Toma Alina Loredana, firmă înfiinţată în 2014.

Alto Piscicola SRL Timişoara – asociaţi Toma Alina Loredana (90%), Oana Florin Ionuţ (10%), administrator Toma Alina Loredana, firmă înfiinţată în 2014.

Media Univers Valea Jiului SRL Sebeş – asociaţi Toma Alina Loredana (95%), Oana Florin Ionuţ (5%), administrator Toma Alina Loredana, firmă înfiinţată în 2014.

Media One Producţie SRL Sebeş – asociaţi Toma Alina Loredana (95%), Oana Florin Ionuţ (5%), administrator Toma Alina Loredana, firmă înfiinţată în 2014.

Lexim Eco Energy SRL Deva – asociaţi Arghirescu Ofelia Cristiana (40%), Moldovan Lucian (40), Oana Florin Ionuţ (5%), Lexim Invest Company SRL (5%), Lexim Expert Management SRL (5%), Consulting Center SRL (5%), administratori Moldovan Lucian şi Arghirescu Ofelia Cristiana, firmă

SC BARIL FORTE SRL angajează: contabil evidenţă primară

Cerinţe: studii superioare de specialitate cu diplomă de licenţă, bune cunoştinţe de operare (Word, Excel), capacitate de organizare, planificare, corectitudine şi seriozitate.

Vechimea în domeniu constituie un avantaj.

Persoanele interesate pot trimite CV-ul însoţit de o fotografie până la data de 20.01.2015 la adresa de e-mail: barilforte@yahoo.ro

Doar persoanele selecţionate vor fi solicitate la interviu.

Parte din firmele menţionate urmau a fi folosite pentru intrarea ecranată a lui Tiberiu Ioan Balint pe piaţa media, unde deja deţine, potrivit informaţiilor în posesia cărora ne aflăm, controlul asupra mai multor organe media (în special site-uri de ştiri), aspect asupra căruia vom reveni cu informaţii proaspete în ediţiile noastre viitoare.

Cătălin DOCEA

2 Kapital TV

- vineri, 16 ianuarie 2015 07:00 Info KTV (r) 08:00 Teleshopping / Infotext 12:00 Personaj de reportaj (r) 13:00 Sergiu Poliopol Show (r) 14:00 Reportaj Cinethronix 15:00 Avocat TV 16:00 Dragu’mi-i lumea şi viaţa – realizator Mircea Goian 17:15 Info KTV 17:30 Panorama 18:00 Box Music 19:00 Kapital Cultural 20:00 Info KTV 20:30 Salutări din Valea Jiului (r) 21:00 Sport Kapital 22:00 Dragu’mi-i lumea şi viaţa (r) 23:00 Info KTV (r) 00:00 Avocat TV (r) 01:00 Info KTV (r) 02:00 Panorama 03:00 Reportaj Cinethronix 04:00 Imparţial (r) 05:00 Avocat TV 06:00 Kapital Music

LA ORDINEA ZILEI La Vulcan

Dacă e joi, e RAR-ul

Cu precizie de cronometru, la ora 11:00 a fiecărei zi de joi, la intersecţia DN 66A cu drumul care duce la mina Paroşeni, sunt prezenţi agenţi ai Biroului de Poliţie Rutieră Vulcan şi inspectori de la Registrul Auto Român Hunedoara.

Oamenii sunt pe poziţie

fie că afară-i arşiţă, fie că e ger de crapă pietrele. Menţionând asta, cred că se va înţelege de ce poliţiştii şi inspectorii mai intră la o cafea sau un suc

în localul din preajmă. Am făcut menţiunea asta, ca urmare a unui comentariu, zic eu, răutăcios, postat la site-ul ZVJ.

În rest,

şi acum, la început de an, nu au lipsit surprizele.

Pentru pompierii hunedoreni

Încă o zi plină

Miercuri, 14 ianuarie 2015, pompierii hunedoreni au fost nevoiţi să acţioneze la încă două incendii, tractarea unei ambulanţe blocate în gheaţă şi evacuarea apei din pivniţa unei locuinţe particulare.

)

Ziarul Vaii Jiului

Astfel, Detaşamentul de Pompieri Orăştie a acţionat cu o autospecială de stingere, pentru lichidarea unui incendiu izbucnit la un autoturism aflat pe strada Mureşului, în municipiul Orăştie. Echipajul a lichidat operativ incendiul, după care a constatat că a ars un furtun de cauciuc, tubulatura filtrului de aer, vasul pentru soluţia de spălat parbrizul şi instalaţia electrică. Incendiul a fost generat, cel mai probabil, de un scurtcircuit electric. În plus, Detaşamentul de Pompieri Orăştie a intervenit cu o autospecială, în localitatea Pricaz, pentru evacuarea apei din pivniţa unei case, inundaţie cauzată de deteriorarea instalaţiei de alimentare cu apă.

De asemenea, Detaşamentul de Pompieri Petroşani a acţionat Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

Agenţii de poliţie de la Rutieră au dat amenzi, atunci când defecţiunile găsite la autovehicule au fost mai mici, şi au reţinut certificate de înmatriculare în cazul unor nereguli care ar pune în pericol traficul rutier. Nu mai e niciun secret, în asemenea cazuri şoferii se avertizează din timp între ei de prezenţa celor care efectuează controlul, iar cei care trec fără să fie opriţi scot un suspin de uşurare. Fiindcă, e de ştiut, chiar dacă tu crezi că eşti în ordine şi, bazându-te pe asta, mai faci şi pe nebunul, un bai cât de mic tot ţi se poate găsi, la o adică, la maşină.

Gheorghe OLTEANU cu o autospecială dotată cu troliu pentru tractarea unei ambulanţe aparţinând SAJ Hunedoara, rămasă blocată din cauza gheţii, pe strada Părăieni, din municipiul Petroşani. În aceeaşi zi, Detaşamentul de Pompieri Hunedoara a acţionat cu o autospecială pentru stingerea unui incendiu izbucnit la priza şi instalaţia electrică a unei centrale de încălzire amplasate într-un lăcaş de cult, situat pe strada Popa Şapcă, din municipiul Hunedoara.

Incendiul a fost generat de un

scurtcircuit electric.

Echipajele de Pompieri – SMURD ale ISU Hunedoara care acţionează în vederea acordării primului ajutor medical de urgenţă şi descarcerare au asistat medical, în data de 14 ianuarie, 33 de persoane. Cinci dintre pacienţi au suferit contuzii, traumatisme sau fracturi la nivelul membrelor superioare şi inferioare precum şi în zona toracelui. Alţi patru hunedoreni au fost asistaţi de Pompierii – SMURD fiind diagnosticaţi cu insuficienţă respiratorie şi pneumonie acută în timp ce 24 pacienţi au fost diagnosticaţi cu hipertensiune arterială, traumatism cranio-cerebral, lipotimie, colică renală şi etilism acut.

Mihaela PETROŞAN COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Rateu administrativ.

Termoficare Vulcan SA - în insolvenţă după ce şi-a sporit datoriile cu peste 20 de miliarde de lei vechi. Inclusiv către stat.

Termoficare Vulcan SA, având ca acţionar unic municipiul Vulcan – prin Consiliul Local al municipiului Vulcan, a fost înregistrată în 29 ianuarie 2014 prin divizarea Pregoterm SA Vulcan.

A plecat la drum cu 0 (zero) datorii către stat, dar cu o datorie de 7.845.874 de lei către CEH SA. Şi cu sume de încasat de la beneficiari în valoare de 1.261.695 de lei.

Printr-un management excepţional, orientat pe buna gestionare a banului public, Termoficare Vulcan SA a intrat în insolvenţă la data de 28.10.2014. Ca să nu se spună că n-a făcut nimic pe lumea asta, în cele 9 luni fără o zi de exis-

În locul lui Moloţ

Ţîmpău rămâne lider interimar

Conducerea organizaţiei judeţene Hunedoara a PNL a decis, miercuri după-amiază, să prelungească interimatul deputatului Bogdan Ţîmpău în funcţia de preşedinte, deţinută până la sfârşitul anului trecut de Mircea Ioan Moloţ.

Votul de încredere pentru liderul interimar al PNL Hunedoara, Bogdan Ţîmpău, a fost dat de o majoritate de 21 de membri ai Biroului Permanent Judeţean al organizaţiei liberale hune-

www.zvj.ro vineri, 16 ianuarie 2015

tenţă societatea poporului vulcănean şi-a sporit datoriile la 9.854.734,82 de lei. Defalcat, vorbim de 85.172 de lei datorii către stat, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Hunedoara, 9.768.462,82 de lei către CEH SA – SE Paroşeni şi 1.100 de lei către CMI Sălăteanu Carol din Lupeni. Concret, în perioada 29 ianuarie – 28 octombrie 2014, Termoficare Vulcan SA a reuşit să-şi sporească datoriile cu 2.008.860,82 lei, adică peste 20 de miliarde de lei vechi.

Un bun prilej ca dl. primar Ile, din a cărui iniţiativă – din câte ne amintim – a fost propus spre dezbaterea şi aprobarea CL Vulcan proiectul privind înfiinţarea societăţii amintite, să-i premieze, în cadru festiv, pe cei care au făcut posibilă situaţia anterior prezentată.

Cătălin DOCEA

dorene. În fapt, acest vot a fost sugerat şi de conducerea centrală a formaţiunii, cu ocazia vizitei făcute în Deva, la sfârşitul lunii decembrie 2014, de Alina Gorghiu, cea care a luat locul lui Klaus Iohannis ca lider al liberalilor. În şedinţa de miercuri a mai existat o tentativă de vot, privitoare la o solicitare care să i se facă lui Tiberiu Balint, aceea ca acesta să lase liber, prin demisie, locul de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara. Numai că majoritatea membrilor Biroului Permanent Judeţean al PNL Hunedoara nu au fost de acord cu această sugestie. Ideea propunerii era ca Balint să fie înlocuit în funcţie de Vetuţa Stănescu, propusă nu demult pentru a fi ridicată la vârful Consiliului Judeţean Hunedoara. Şi astfel devine tot mai vizibilă înţelegerea ocultă dintre Gligor-Balint despre care aţi putut citi în alte ediţii ale ziarului nostru.

O mare sumă de bani,

Restituită proprietarului

Ca exemplu şi în afara atribuţiilor de serviciu, un angajat al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Hunedoara a predat Poliţiei municipiului Orăştie suma de 300 de euro şi aproape 9.000 de lei.

Banii au fost găsiţi de soţia acestuia, legaţi cu un elastic, pe o stradă din municipiul Orăştie, în data de 11 ianuarie 2015.

Femeia s-a panicat şi şi-a anunţat soţul.

Bărbatul, angajat al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Hunedoara de la finalul anului 2014, a luat banii şi i-a predat poliţiştilor din localitate. În mai puţin de o oră din momentul în care au fost găsiţi, proprietarul banilor a fost identificat de poliţişti şi întreaga sumă i-a fost restituită.

Mihaela PETROŞAN

ACTUALITATE

3

4

SPORT

Din nou despre

Veteranii de aur

Cu toate că unii dintre ei sunt trecuţi de 40 de ani, nu au renunţat la sportul de mare performanţă. Ba mai mult, aduc medalii importante pentru Valea Jiului.

Un proverb spune că „cine nu are bătrâni să-şi cumpere, iar cine are, să-i păstreze”. Este şi cazul multor cluburi din Valea Jiului care încă mai mizează pe sportivi trecuţi de peste 40 de ani şi ale căror performanţe nu trec neobservate. Un exemplu este clubul de tir cu arcul SCM Deva – Minerul Aninoasa, unde Simona Băncilă, la 43 de ani, este multiplă campioană naţională şi cu mari şanse de a se

Ştiinţa Petroşani,

Fără 8 jucători

Ocupantă a locului al patru în Divizia Naţională la rugby, Ştiinţa Petroşani se va reuni la finele lunii ianuarie fără mai mulţi jucători de bază.

Dintre cei care vor absenta îi amintim pe: Ovidiu

facebook.com/ziarulvaiijiului

califica la Jocurile Olimpice. O urmează îndeaproape antrenorul ei, Viorel Hăbian care la 46 de ani pune mâna pe arc şi pe săgeată şi adună medalie după medalie. De bravi veterani se poate vorbi şi la fotbal. În poarta Minerului Uricani stă Traian Câmpean care are 46 de ani. Şi Jiul are jucători care se apropie de 40 de ani, Cornel Irina şi Sansiro Ciocoi, aflaţi încă în activitatea competiţională.

Unul dintre cei mai medaliaţi sportivi este şi bravul atlet trecut bine de 70 de ani, Petru Ambruş, la rândul lui multiplu campion naţional la atletism în probe de viteză şi de săritură în lungime. Rabat de la efort nu face nici Alexandru Lupu, antrenorul echipei de rugbi Ştiinţa Petroşani. La 36 de ani, fostul jucător al Stelei aleargă cot la cot cu elevii săi, având în unele meciuri intervenţii decisive. În faţa unor astfel de sportivi, a curajului lor şi a încrederii cu care intră pe arena sportivă nu putem decât să ne scoatem pălăria.

Melniciuc, Toma Vlad, Răzvan Barbu, Vlad Lăcătuşu, Florin Coge, George Horghidan, Daniel Dimofte şi Răzvan Bârlădeanu. Şi un alt component de bază al grupării petroşenene, Ciprian Chiriac, era pe picior de plecare, însă a revenit la echipă.

Jucătorii plecaţi vor fi înlocuiţi cu alţi jucători tineri şi de perspectivă, cel puţin aşa anunţă oficialii echipei.

Gladiatorul

Cu vise de campion

Singurul sportiv din judeţ care luptă în gale profesioniste de MMA, Alexandru Mezei, legitimat la Gladiators Gym Deva, are planuri mari în 2015.

Luptătorul antrenat de Claudiu Florescu şi-a propus câştigarea centurii de campion naţional la categoria 65 kilograme, obiectiv pentru care are nevoie de o serie de noi victorii în circuitul RXF (Romanian Xtreme Fighting).

Primul meci al deveanului în acest circuit în anul 2015 va avea loc la 9 februarie, într-o gală ce va avea loc la Braşov. „Şi Alexandru şi eu ne dorim performanţe mai mari în anul 2015 şi suntem dispuşi să muncim şi să facem sacrificii pentru ele. Astfel, sportivul a intrat într-un stagiu de pregătire centralizată încă din prima săptămână a anului, deoarece are meci la 9 februarie. Alexandru va lupta cu Răzvan Duţă, de la Respect Gym Găeşti, într-o gală ce va avea loc la Braşov, în cadrul circuitului RXF. Va fi al treilea meci al lui Alexandru din contractul de cinci pe care îl avem în circuitul RXF”, a declarat antrenorul Claudiu Florescu.

Hercules Lupeni

Se reuneşte astăzi

Reunirea vicecampioanei va avea loc, astăzi, de la ora 15:00, la terenul de fotbal care îi aparţine lui Nelu Haţegan. Tot acolo antrenorul Dan Voicu intenţionează să facă toată pregătirea de iarnă.

Lupenenii, care au încheiat turul la egalitate de puncte cu CNS Cetate Deva (34), au pierdut deja doi jucători importanţi, pe Adrian Soare şi Marian Filip.

Aceştia - la fel ca un alt fost component al echipei, Raul Ungurianu – au luat calea străinătăţii, pentru a munci în alte domenii. „Chiar dacă vom miza mai mult pe jucători tineri, vom încerca să ţinem aproape de liderul din Deva.

Ursachi şi Drăgoescu

Condiţiile de care beneficiem sunt mulţumitoare, astfel că vom porni la drum încrezători”, a spus Dan Voicu, antrenorul principal.

Echipa din Lupeni va efectua perioada de pregătire pe terenul ce aparţine omului de afaceri Nelu Haţegan, urmând ca meciurile oficiale să le joace pe stadionul Minerul Lupeni, acolo unde a disputat şi turul.

Minerul Uricani,

Înclină balanţa spre Lupeni

Cea mai ineficace echipă

Darius Ursachi şi Răzvan Drăgoescu, jucătorii care au anunţat că din această iarnă vor părăsi Jiul Petroşani, şi-au dat în mare acordul pentru a veni la Hercules Lupeni.

Astăzi cei doi ex-jiulişti vor participa la reunirea grupării lupenene. În ciuda faptului că a avut o ofertă foarte bună de la o echipă din

17 februarie

Ziua vizelor

Cele trei cluburi din judeţul Hunedoara care participă în competiţiile de fotbal organizate de FRF au fost programate la sediul forului de la Bucureşti în data de 17 februarie pentru aplicarea vizelor anuale ale jucătorilor seniori şi juniori.

Şi rivala lupenenilor, Cetate Deva, şi-a reluat pregătirile. Şi-a stabilit şi lista cu meciurile de verificare: la 24 ianuarie cu FC Hunedoara (acasă), la 31 ianuarie cu Mureşul Vinţu de Jos (acasă), la 7 februarie cu Metalurgistul Cugir (deplasare), la 14 februarie cu Mureşul Vinţu de Jos (deplasare), la 21 februarie cu Performanţa Ighiu (deplasare), la 28 februarie cu FC Hunedoara (acasă). Toate jocurile se vor disputa cu începere de la ora 11:00.

Până la finalul săptămânii, componenţii lotului vor efectua vizita medicală şi vor efectua clasicele antrenamente de reacomodare la efort. Urmează un cantonament montan şi o serie de jocuri amicale de verificare.

Cu toate că promit că îşi vor face o echipă de temut pentru returul de campionat, uricănenii se află, într-un clasament al celor mai slabe atacuri din Liga a IV-a, pe locul al doilea cu doar 9 goluri marcate în 14 meciuri, după Retezatul Haţeg.

Reşiţa care îi oferea un salariu de peste 1.100 de lei, Darius Ursachi a înclinat pentru Hercules Lupeni.

Se pare că jucătorul a optat pentru varianta Hercules pentru a fi cât mai aproape de casă, dar şi pentru că lupenenii se bat la primul loc, care asigură participarea la barajul pentru promovarea în Liga a III-a.

„Acest lucru este din cauza faptului că am pierdut oamenii de gol din atac, dar promitem să ne luăm revanşa în retur şi să mai urcăm câteva locuri în clasament”, a declarat preşedintele echipei, Vasile Scurtu. În schimb, Hercules Lupeni, ocupanta locului al doilea, are cea mai bună apărare din campionat. Elevii lui Dan Voicu au încasat doar 12 goluri, cu unul mai puţin decât lidera Cetate Deva.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

FC Hunedoara (seniori şi juniori republicani A şi B), CNS „Cetate” Deva şi CFR Simeria (ambele cu juniori republicani A şi B) trebuie să prezinte carnetele de joc şi contractele jucătorilor şi să achite cotizaţia anuală.

Cel mai mult – maximum 3.000 de lei - va avea de plătit FC Hunedoara care are echipă de seniori în Liga a III-a şi echipe de juniori republicani A şi B, iar cel mai ieftin va fi pentru cluburile CNS „Cetate” şi CFR Simeria, care au doar echipe de juniori republicani. „Suma totală pentru vizele şi cotizaţia anuală pentru FC Hunedoara va fi între 2.000 şi 3.000 de lei.

Cluburile care au numai echipe de juniori vor avea mai puţin de plătit. Au existat discuţii pentru reducerea sau chiar eliminarea acestor taxe la echipele de juniori, dar nu ştim încă dacă acestea vor deveni realitate încă din acest an”, a declarat Dan Stroia, organizator de competiţii la FC Hunedoara.

Având în vedere că pe vremuri Jiul era renumit pentru rezultatele la acest nivel, din această vară oficialii au declarat că este posibil să-şi formeze o echipă de republicani. În acest fel petroşenenii s-ar alinia celorlalte trei echipe din judeţ. „O astfel de grupă de republicani este mai mult decât costisitoare. Costă sute de milioane întreţinerea pe lună, pentru că deplasările sunt foarte lungi. Ar fi în folosul nostru să avem grupă de republicani, pentru că în acest fel jucătorii de la grupele de juniori vor avea continuitate”, spuneau oficialii Jiului.

www.zvj.ro vineri, 16 ianuarie 2015

SPORT

5

CMYK

6

INTERVIU

La început de an

De vorbă cu primarul Tiberiu Iacob-Ridzi (I)

Ca de fiecare dată la început de an, am vrut să aflăm care sunt proiectele şi acţiunile pe care primarul municipiului Petroşani, Tiberiu Iacob-Ridzi, intenţionează să le deruleze în anul acesta. De aceea l-am abordat ieri, 15 ianuarie, pe primarul municipiului Petroşani.

- Domnule primar, ca la orice început de an, am dori să prezentaţi cititorilor noştri o concluzie a anului 2014.

- Din punct de vedere administrativ, 2014 a fost un an relativ bun. Sigur, noi ne-am fi dorit mai mult, dar din motive obiective şi care nu ţin de noi, vorbesc aici de anumite programe cu finanţare europeană sau guvernamentală, n-am putut să facem chiar tot ce ne-am propus. Este bine, totuşi, că în anul 2014, care se anunţa la început de an ca fiind unul greu pentru administraţiile locale, am reuşit să finalizăm câteva

UNIUNEA EUROPEANĂ

obiective clare: telescaunul din Parâng – TS3, piscina şcolară, introducerea canalizării în Petroşani,

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

GUVERNUL ROMÂNIEI

Instrumente Structurale 2007-2013

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTEC‫܉‬IEI SOCIALE ‫܇‬I PERSOANELOR VÂRSTNICE OIRPOSDRU REGIUNEA VEST

Proiect cofinanɃat din Fondul Social European prin Programul OperaɃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 – InvesteĂte în oameni!

COMUNICAT DE PRESċ 16.01.2015 SC EURO JOBS SRL, PetroĂani, în parteneriat cu partener naɄional 1: AsociaɄia de ConsultanɄČ SocialČ Ăi Formare ProfesionalČ Vest Ăi partener naɄional 2: AsociaɄia Iamada deruleazČ proiectul: ”Nu vreau sČ rČmân Ăomer!”, ID 126412. Proiectul este cofinanɄat din Fondul Social European prin programul OperaɄional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Axa prioritarČ 5 ”Promovarea mČsurilor active de ocupare în Regiunea Vest” Ăi se adreseazČ persoanelor aflate în cČutarea unui loc de muncČ, persoane inactive, Ăomeri, Ăomeri de lungČ duratČ, Ăomeri peste 45 de ani Ăi Ăomeri tineri.

Proiectul, desfČĂurat în cadrul Programului OperaɄional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, pe Axa prioritarČ 5: ”Promovarea mČsurilor active de ocupare”, oferČ o ĂansČ de integrare pe piaɄa muncii pentru 450 de persoane dezavantajate din Regiunea de Vest a României. În luna ianuarie continuČ cursul de calificare: Brutar patiser preparator produse fČinoase – 28 de beneficiari. În data de 15.01.2014 s-a finalizat cursul CompetenɄe comune informatice în TimiĂoara, în urma cČruia au absolvit 18 beneficiari.

Conform graficului operaɄional al proiectului, beneficiarilor le sunt furnizate de asemenea servicii de consultanɄČ Ăi asistenɄČ antreprenorialČ - oferirea de suport pentru începerea unei activitČɄi independente; servicii de mediere Ăi mediere electronicČ - punerea în legČturČ a angajatorilor cu persoanele din grupul ɄintČ în vederea gČsirii unui loc de muncČ; implementarea mČsurilor active de ocupare integrate, servicii de informare, orientare Ăi consiliere prin care s-a oferit sprijin specializat în vederea alegerii traseului educaɄional Ăi profesional.

Echipa de management invitČ toate persoanele interesate, care se încadreazČ în condiɄiile programului, sČ se înscrie la servicii de informare Ăi consiliere în carierČ, sprijin în gČsirea unui loc de muncČ dar Ăi cursuri în: JudeɄul Hunedoara: Brutar patiser preparator produse fČinoase; Apicultor; LucrČtor în comerɄ; LucrČtor instalator pentru construcɄii; Îngrijitoare bČtrâni la domiciliu; Zugrav vopsitor ipsosar tapetar; LČcČtuĂ mecanic de întreɄinere Ăi reparaɄii; JudeɄul TimiĂ: Asistent manager; Agent securitate Ăi pazČ; Comunicare în limba englezČ; CompetenɄe informatice.

Toate serviciile din cadrul proiectului sunt oferite gratuit beneficiarilor!

Locurile sunt limitate!

Pentru înscrieri vČ puteɃi adresa specialiĂtilor noĂtri: judeɃul Hunedoara – SC EURO JOBS SRL, PetroĂani, telefon 0354/108.516, 0731.301.162; – ASOCIAɃIA IAMADA, Comuna āoimuĂ, Sat Boholt, 0254 224 322, 0725.920.471; judeɃul TimiĂ - ASOCIAɃIA DE CONSULTANɃċ SOCIALċ āI FORMARE PROFESIONALċ VEST – TimiĂoara, telefon: 0356/455.870, 0745.121.502.

Persoane de contact: Elena Jianu – manager proiect.

Mocanu Adriana - expert comunicare Ăi promovare SC EURO JOBS SRL, PetroĂani, tel 0354/108516; 0731301162

facebook.com/ziarulvaiijiului

reparaţiile şi reabilitările a mai multor drumuri, printre care unul esenţial pentru turism – drumul de pe Maleia etc. Toate aceste lucrări şi altele nu fac altceva decât să îmbunătăţească viaţa de zi cu zi a cetăţeanului din localitatea noastră, dar şi să aducă Petroşaniul la standarde mai ridicate din punct de vedere al confortului, modernizării şi înfrumuseţării. Ca să finalizez, concluzia este una singură: administraţia publică locală petroşeneană a reuşit în 2014 să treacă peste toate obstacolele şi a continuat să implementeze proiecte şi programe cam în ritmul ultimilor ani.

- Cu toate problemele care au fost la administraţiile locale, Primăria municipiului Petroşani se află printre primăriile care au terminat anul 2014 cu un excedent bugetar. Cum explicaţi?

- Cred că în primul rând este meritul echipei din primărie pe care o coordonez. Banii au fost administraţi foarte bine, în sensul că am dorit să nu avem datorii nici la furnizori sau la terţi, dar nici la stat, precum şi să ne putem achita de toate obligaţiile pe care le avem la angajaţii noştri sau faţă de toţi cei care prestează servicii pentru primărie.

- Din câte ştim, e vorba de 11 miliarde de lei vechi. La ce vor fi folosiţi aceşti bani în 2015?

- O parte dintre ei îi vom folosi pentru achitarea părţii de cofinanţare la introducerea canalizării în municipiul Petroşani, partea de bani care ne revine nouă. O altă parte din această sumă o vom folosi la diferitele lucrări pe care le avem în derulare sau la alte lucrări noi, care încep anul acesta.

- E început de an şi ştim că lucraţi la buget. Chiar dacă deocamdată abia îl creionaţi, cum îl vedeţi să fie, raportat şi la bugetul de anul trecut?

- Da, e adevărat, lucrăm la bugetul local. Într-adevăr, încă nu avem toate datele pentru a face o analiză mai clară, acest lucru l-am putea face doar după ce vom primi şi bugetul de la consiliul judeţean. Noi sperăm că va fi un buget bun, mai mic probabil decât cel din 2014, pentru că încasările de la taxe şi impozite, din ce am văzut şi din câte ştiu, sunt mai mici cu ceva decât anul trecut. Dar, una peste alta, bugetul se apropie de cel din 2014, ceea ce înseamnă că nu va produce mari probleme administraţiei locale.

- Care vor fi priorităţile anului 2015?

- Priorităţile pentru anul acesta vor fi: continuarea lucrărilor la domeniul schiabil din Parâng, un mare proiect al nostru pe care ne dorim să-l continuăm; axarea pe proiectele pe care le vom depune la Uniunea Europeană. Fie că vorbim de anveloparea blocurilor, fie că vorbim de alte obiective de investiţii în infrastructură sau urbanism (parcuri, străzi, zone pietonale), derulate cu finanţare europeană, aceste proiecte vor avea prioritate. Dorim să prindem trenul european şi de aceea vom încerca să nu scăpăm aceste proiecte, pentru că ar fi chiar păcat să nu reuşim să obţinem cât mai multe astfel de proiecte, de care municipiul nostru are nevoie. O preocupare foarte importantă pe care ne vom axa anul acesta este şi punerea la dispoziţie a terenurilor pentru potenţiali investitori, ceea ce înseamnă crearea de noi locuri de muncă. Este un aspect care va avea un impuls mai mare în acest an decât în anii anteriori. Încet, încet Petroşaniul trebuie să treacă la o etapă superioară din acest punct de vedere, ţinându-se cont că de la an la an se fac paşi importanţi în ceea ce priveşte infrastructura localităţii şi a domeniului schiabil.

- Vorbeaţi de priorităţile proiectelor cu finanţare europeană. Câte astfel de proiecte încercaţi să implementaţi în acest an?

- În jur de 10 proiecte, dar despre ele vom vorbi pe concret în momentul în care vor apare ghidurile de finanţare.

- Aţi vorbit de dezvoltarea domeniului schiabil prin proiecte de infrastructură. Aceasta ne-a sărit în urechi, deoarece zilele trecute un investitor cu ştate vechi din Parâng ne spunea vădit mâhnit că la câţi turişti sunt în Parâng, proprietarii de spaţii de cazare şi masă nici nu se mai pot numi plătitori de TVA. Iar de faptul că sunt turişti puţini se plâng şi alţii.

Cum comentaţi?

- Merge foarte slab, zic unii, în timp ce alţii îmi spuneau că a fost cel mai bun an dintre toţi anii… (va urma)

Interviu realizat de Corneliu BRAN

vineri, 16 ianuarie 2015

CMYK

La iniţiativa Primăriei municipiului Petroşani,

Elevii petroşeneni au marcat cum se cuvine 165 de ani de la naşterea poetului naţional Mihai Eminescu

La Petroşani, cei 165 de ani de la naşterea poetului naţional Mihai Eminescu au fost marcaţi în Sala de Marmură a primăriei municipiului.

asemenea, din tot ce s-a spus în sala festivă din primărie că elevii şi tinerii au în continuare nevoie de cărţi, este nevoie să citească cât mai multe cărţi tipărite şi nu doar mesaje electronice sau fragmente de text de pe telefonul mobil şi internet, este nevoie să iubească literatura şi tot ce ţine de arta scrisului.

O şcoală şi trei colegii

Iniţiativa i-a aparţinut Primăriei Petroşani. Aceia care au evocat viaţa lui Mihai Eminescu şi i-au prezentat o parte din capodopere au fost elevii de la trei licee şi o şcoală din Petroşani:

Colegiul Naţional de Informatică „Carmen Sylva”, Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” şi Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” şi Şcoala Gimnazială „I.G. Duca”.

Mesajul primarului

Deschiderea manifestării a fost făcută de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. Edilul le-a vorbit elevilor din sală, veniţi în număr mare să vadă programul artistic susţinut de colegii lor, despre ce înseamnă Mihai Eminescu pentru români şi România. Discursul n-a fost lung, dar a fost plin de îndemnuri cu subînţeles.

Adică, tinerii au nevoie de astfel de modele şi nu de modele de prost gust sau anonime care riscă să tragă întreaga societate în jos şi care trec şi se uită într-un timp scurt. Am mai înţeles, de

www.zvj.ro vineri, 16 ianuarie 2015

Programul artistic

Apoi a început programul artistic. Rareş David, Adelina Joavina şi Bianca Hurjui (prof. coordonator - Elena Contoman), elevi ai celei mai titrate şcoli din Petroşani, Şcoala Gimnazială „I.G. Duca”, au făcut o evocare interesantă a jurnalistului Eminescu.

Au urmat, cu un colaj muzical pe versuri eminesciene, elevii de la „Carmen Sylva”: Adelina Lupan, Maria Ana Rotaru, Denisa Cîmpean, Cristina Andreea Albeanu şi Adrian Murar (prof. coordonator - Mariana Rodica Popescu).

După muzică, a urmat un moment poetic, în care versurile scrise de Eminescu au atins multe corzi sensibile din sală. De altfel, cea mai mare atracţie la poezia eminesciană este faptul că şi dacă o reciţi ea sună pe alocuri ca un cântec lin, plăcut, liniştitor. Maria Ana Vasile, Cristina

Sava, Adrian Murar, Ioana Buta şi Ana Buta - elevi ai Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida”, coordonaţi de prof.

Ruxandra Coman au recitat câteva din cele mai frumoase şi cunoscute poezii.

Ultimii, dar nu cei de pe urmă care au intrat pe „scenă”, au fost elevii de la colegiul care poartă numele poetului naţional. Andrei Şchiopu a cântat o compoziţie proprie pe versurile lui Eminescu, după care Graţiela Nebunu a terminat cu… poezie. Trebuie subliniat şi aici că cei doi elevi au fost pregătiţi de profesorul Cristina Carmen Antal.

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI

Recompensa

La final, reprezentanţii primăriei au oferit pungi cu dulciuri elevilor artişti, ca semn de preţuire pentru munca lor în prezentarea acestui program artistic la un nivel înalt, observându-se clar că momentele artistice au fost susţinute după ore şi ore de repetiţii.

Corneliu BRAN

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTEC‫܉‬IEI SOCIALE ‫܇‬I PERSOANELOR VÂRSTNICE OIRPOSDRU REGIUNEA VEST

Proiect cofinanɃat din Fondul Social European prin Programul OperaɃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 – InvesteĂte în oameni!

COMUNICAT DE PRESċ

16.01.2015

SC EURO JOBS SRL, PetroĂani, în parteneriat cu AsociaɄia de ConsultanɄČ SocialČ Ăi Formare ProfesionalČ Vest implementeazČ proiectul: ”Vreau sČ-mi schimb destinul!”, ID 126407. Proiectul este cofinanɄat din Fondul Social European prin Programului OperaɄional Sectorial Dezvoltarea resurselor umane, Axa PrioritarČ 5: ”Promovarea mČsurilor active de ocupare”, domeniul major de intervenɄie 5.2 ”Promovarea sustenabilitČɄii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveĂte dezvoltarea resurselor umane” Ăi oferČ o ĂansČ de integrare pentru persoanele dezavantajate pe piaɄa muncii din mediul rural din judeɄele Hunedoara, TimiĂ Ăi Arad.

Conform graficului operaɄional al proiectului, în luna ianuarie se deruleazČ urmČtoarele programe FPC pentru beneficiari din judeɄul Hunedoara: - Inspector resurse umane, 14 persoane (18.08.2014-27.02.2015); - LucrČtor în comerɄ, 14 beneficiari (31.10.2014-02.02.2015). În data de 08.01.2015 s-au încheiat cursurile de bucČtari pentru 14 beneficiari, iar în data de 12.01.2015 s-a susɄinut examenul de absolvire.

Beneficiarilor proiectului le-au fost furnizate de asemenea servicii de consultanɄČ Ăi asistenɄČ antreprenorialČ - oferirea de suport pentru începerea unei activitČɄi independente; servicii de mediere Ăi mediere electronicČ - punerea în legČturČ a angajatorilor cu persoanele din grupul ɄintČ în vederea gČsirii unui loc de muncČ; implementarea mČsurilor active de ocupare integrate, servicii de informare, orientare Ăi consiliere prin care s-a oferit sprijin specializat în vederea alegerii traseului vocaɄional Ăi profesional.

Echipa de management invitČ toate persoanele interesate, care se încadreazČ în condiɄiile programului, sČ se înscrie la servicii de informare Ăi consiliere în carierČ, sprijin în gČsirea unui loc de muncČ dar Ăi participare la cursuri în: JudeɄul Hunedoara: Expert resurse umane, Distilator rachiuri naturale, CompetenɄe antreprenoriale, CompetenɄe TIC, CameristČ, Îngrijitoare bČtrâni la domiciliu, MČcelar; JudeɄul TimiĂ: CompetenɄe antreprenoriale, CompetenɄe informatice.

Toate serviciile din cadrul proiectului sunt oferite gratuit beneficiarilor!

Locurile sunt limitate!

Pentru înscrieri vČ puteɃi adresa specialiĂtilor noĂtri: judeɃul Hunedoara – SC EURO JOBS SRL, PetroĂani, telefon 0354/108.516, 0731.301.162 judeɃul TimiĂ - ASOCIAɃIA DE CONSULTANɃċ SOCIALċ āI FORMARE PROFESIONALċ VEST – TimiĂoara, telefon: 0356/455.870, 0745.121.502.

PersoanČ de contact Elena Jianu – manager proiect.

Cristina Mihaela NiɃescu - expert comunicare Ăi promovare SC EURO JOBS SRL, PetroĂani, tel 0354/108516; 0731301162

EVENIMENT

7

8

DIN JUDEŢ Sărăcia rămâne o prioritate a UE

Iar oamenii UDMR rămân la butoane în jud. Hunedoara

Europarlamentarul hunedorean Iuliu Winkler, vicepreşedinte al Comisiei de Comerţ Internaţional (INTA) a Parlamentului European, a declarat recent că „doar printr-o abordare integrată care să armonizeze politica externă, iniţiativele de cooperare în dezvoltare cu reglementările comerciale se vor putea face paşi semnificativi pentru eradicarea sărăciei în ţările aflate în curs ANUNŢ de dezvoltare, unul dintre cele mai imporPrimăria Oraşului Petrila, prin Compartimentul Corp Control Comercial şi Autoritante obiective ale zare Transport Public Local, va procedura la atribuirea şi eliberare unui număr UE”. de 20 Autorizaţii Taxi, autorizaţii stabilite prin Regulamentul de organizare şi desfăşurare a activităţii de transport public în regim de taxi pe raza teritorială a oraşului Petrila.

Autorizaţiile taxi vor avea următoarele numere de atribuire: 2, 11, 13/6, 13/8, 13/9, 13/10, 16, 26, 27, 28, 41, 46, 54, 57, 58, 61, 69, 71, 79, 80. În acest scop persoanele fizice autorizate sau operatorii de transport interesaţi vor depune o cerere şi documentele necesare la Registratura Primăriei oraşului Petrila, până la data de 02.03.2015, orele 15:00. Documentele necesare pentru participarea la procedura de atribuire sunt următoarele: - Dovada îndeplinirii condiţiei de capacitate profesională, respectiv: copie de pe certificatul de competenţă profesională a persoanei desemnate, pentru transportatorul persoană juridică sau întreprindere familială; - Dovada îndeplinirii condiţiei de onorabilitate, respectiv: cazierul judiciar al persoanei desemnate, din care să rezulte că acesta: nu a fost condamnată pentru infracţiuni de natură comercială; nu a fost condamnată pentru infracţiuni privind condiţiile de plată şi de angajare, perioadele de conducere şi de odihnă ale conducătorilor auto, siguranţă rutieră, siguranţa vehiculului rutier sau a persoanelor transportate, protecţia mediului; - Avizul medico–psihologic care atestă că persoana desemnată este aptă pentru a ocupa o funcţie care concură la siguranţa circulaţiei; - Cazierul fiscal al transportatorului, dacă acesta este operator economic; - Declaraţie pe propria răspundere privind perioadele în care transportatorul a executat servicii de transport în regim de taxi, cu menţionarea intervalelor când a avut interdicţii şi motivul acestora; - Dovada îndeplinirii capacităţii financiare, respectiv: declaraţie pe propria răspundere a transportatorului că poate asigura spaţiile necesare pentru parcarea tuturor autovehiculelor cu care va desfăşura activitatea de taxi, spaţii deţinute în proprietate sau prin contracte de închiriere; declaraţie pe propria răspundere a transportatorului că deţine sau are capacitatea financiară de a deţine un număr de autovehicule, pe tipuri, în proprietate sau în temeiul contractelor de leasing; - cererea transportatorului pentru eliberarea tipului de autorizaţie de transport, stabilit prin prezenta lege; - copie de pe Certificatul de înregistrare la registrul comerţului ca transportator, respectiv persoană fizică autorizată, asociaţie familială autorizată sau persoană juridică, după caz; - copie de pe certificatul de agreare pentru utilizarea autovehiculului în regim de taxi eliberat de R.A.R.; - copie de pe certificatul de înmatriculare, carnet de identitate ale autovehiculului din care să rezulte că acesta este deţinut de către transportatorul autorizat respectiv în proprietate sau în temeiul unui contract de leasing şi talonul anexă la certificatul de înmatriculare, cu inspecţia tehnică periodică valabilă; - copie de pe poliţa de asigurare a pasagerilor şi a bagajelor pentru riscurile acestora; - autorizaţia de transport.

Documentele cu privire la criteriile de departajare şi punctajul acordat, data la care va fi demarată procedura de eliberare a autorizaţiilor taxi, data anunţării rezultatului atribuirii cât şi lista solicitanţilor înscrişi în lista de aşteptare vor fi afişate la afişierul instituţiei noastre.

Alte informaţii referitoare la documentele necesare participării la obţinerea autorizaţiilor taxi se obţin la sediul Primăriei Oraşului Petrila, respectiv la Compartimentul Corp Control Comercial şi Autorizare Transport Public.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Winkler a salutat, miercuri seara, prin intermediul unei declaraţii scrise, lansarea Anului European pentru Dezvoltare în 2015: „Instabilitatea şi conflictele armate sunt, din păcate, ceva obişnuit pentru multe dintre zonele subdezvoltate din

UDMR conduce în Hunedoara

Văzută din judeţul Hunedoara, atât de declarata şi mult clamata opoziţie a UDMR este o vrăjeală, o abureală, de nu o fată morganică în pustă. Faptul că membrii UDMR au rămas neclintiţi în judeţul Hunedoara în fruntea bucatelor unor instituţii ne arată, pe zi ce trece, ce slab partid e PSD. Slab şi fricos partid, nu, d-lor Laurenţiu Nistor şi Sorin Vasilescu!? (ZVJ)

Africa, America de Sud şi Asia, şi în multe dintre cazuri conflictele violente şi activităţile ilegale ale miliţiilor locale sunt finanţate din extracţia şi comerţul cu minerale. Ruperea legăturii dintre extracţia şi comerţul cu minerale şi finanţarea conflictelor armate reprezintă o provocare extrem de complexă”.

Potrivit vicepreşedintelui INTA, Parlamentul European se află în fruntea acţiunii UE de promovare a unui comportament responsabil al companiilor care operează în zonele de conflict. „Ca şi raportor al Parlamentului European în dosarul cu privire la crearea în UE a unui sistem de auto-certificare a importatorilor de staniu, tantal, tungsten (wolfram) şi aur din zonele de conflict şi de mare risc sunt determinat să contribui la elaborarea şi adoptarea unei reglementări eficiente şi echilibrate care să fie un element esenţial în abordarea integrată a UE cu privire la eradicarea sărăciei în statele aflate în curs de dezvoltare”, a mai arătat Iuliu Winkler în declaraţia sa.

Miercuri seara, în plenul Parlamentului European a avut loc dezbaterea pe tema lansării Anului European pentru Dezvoltare în 2015.

Acest an va fi dedicat acţiunilor externe ale Uniunii şi rolului pe care îl joacă Europa în lume, iar organizaţiile europene pentru dezvoltare au şansa unică de a demonstra angajamentul Europei faţă de eradicarea sărăciei la nivel global şi de a încuraja cetăţenii europeni să se implice în acţiuni de dezvoltare. UE este cel mai mare donator de asistenţă oficială pentru dezvoltare din lume.

Mihaela PETROŞAN

Nicolae Bunduri – umor la început de an Nicolae Bunduri este braşovean, inginer şi - mai presus de toate - epigramist redutabil. Membru fondator al Uniunii Epigramiştilor din România, este nelipsit din antologiile de epigramă şi autor a două volume: „Non multa...” şi „Secretele unui gură spartă”.

Edilitară Privind oraşul, călătorii constată - prinşi de ameţeli Că-i plin de sensuri giratorii… şi multe, alte… „învârteli”.

Gemenii S-a mai născut pe lângă mine Un geamăn, dat de Dumnezeu, Şi-atâta semănăm de bine…

De zău că nu ştiu care-s eu!

Iarna Cu flori de gheaţă puse-n geam, E-un anotimp supus stihiei Pe care, sincer, îl iubeam În vremile copilăriei.

Metodă anticriză Metoda sigură la greu, V-o spun în câteva cuvinte: Să ne rugăm la Dumnezeu… Şi Dumnezeu la Preşedinte!

Elevul La meditaţii silitor, E un copil isteţ, cuminte, Ce-a ajutat un profesor Să fie astăzi Preşedinte.

„Eu îmi apăr sărăcia şi…” Într-un stat ca România Azi, când peste mese sar, Eu îmi apăr sărăcia…

Că nevoi îmi fac mai rar!

La lumânare Români săraci şi fără stare La noi, de facto şi de jure, Au învăţat la lumânare…

E drept… au învăţat să fure.

Culmea linguşelii La birou - în plin fief Cu respect şi calde şoapte, „Ics” l-a întrebat pe şef: Pot să vă visez la noapte?

Culmea servilismului Un subaltern, din câţi erau la post, a întrebat stingher: Permiteţi Şefu’ să vă iau o scamă... de pe caracter?

Culmea supuşeniei Eu coarne port de ani de zile Că mi le-a pus pe cap soţia Dar la birou sunt chiar utile...

Să-şi pună şeful pălăria.

Gimnastică… la nivel înalt Guvernanţii - prin minuni, Bat recorduri colosale Că-s „gimnaştii” cei mai buni …la parale ilegale. „Coadă… la peşte” Capitalismul ne scuteşte De stat la rând şi aşteptări; Mai este coadă doar la peşte …şi la “Biroul Emigrări”!

Cerşetori… în România La cerşetori vedem cu groază, Un stil de-a dreptu’ păcătos:

www.zvj.ro vineri, 16 ianuarie 2015

Javra Potaia slabă, arţăgoasă Ce-adesea latră triumfal; Jigodia cea credincioasă…

Sau subalternul ideal.

Înclinare în faţa şefului Prezint, ca fiecare, Desigur, cu un rost, La şef, o înclinare… Înclin să cred că-i prost!

De nu le dai... te „operează” (La medici e taman pe dos).

Am fost slugă la doi stăpâni Socrii mei bogaţi, cu stare, M-au cam stăpânit mereu Şi-au murit în ziua-n care…

Nu mă stăpânisem eu!

Eu… şi „jumătatea” mea Voi duce-o viaţă ca la carte Cu „jumătatea” ce-am sedus-o Că ce-i al meu e pus de-o parte…

Dar uit mereu pe unde-am pus-o.

Undeva… pe lângă Bucureşti La un gagiu şucar din fire, (Pe undeva, pe la Periş) „Mobilul” are-acoperire…

Dar casa n-are-acoperiş.

Aventurile mele Văzând cum coarda o întind, Soţia mea, cu chip distins, Mi-a spus direct: „Să nu te prind!” … şi nu m-a prins!

Vârsta doamnei din parc Când mi-a răspuns ce vârstă are, (În parc, plimbând un patruped) N-a fost surprinsă de-ntrebare …

Ci doar mirată că o cred.

Rugăciunea… la masă Copil fiind, plecat de-acasă, Păstrez canonul strămoşesc: Mă rog la fiecare masă…

Dar chelnerii mă fugăresc.

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

Decepţie după „ultimul act” La Poarta Raiului sosit, Când mi-am gătat pe lume, „piesa”, Îmi spuse Petru: „Bun venit…

Dar cred că ai greşit adresa!”.

Anticamera Un fel de sală de-aşteptare În drum spre şefu’ cel dibaci, Sau un canton restrâns în care Te antrenezi cu sârg… să taci.

Dialogul O discuţie în grabă Ce se-ntâmplă mai mereu, Când soţia mă întreabă... Şi răspunde-n locul meu.

Fandosita O fată fină, mofturoasă, Ce sentimentele-şi ascunde, Tăcută, firavă, retrasă Dar e cu gândul... ştim noi unde.

Himera O-nchipuire, spun pe şleau, Dar dac-o judecăm, în sine, E doar o fantezie, sau…

Ideea că trăim mai bine.

UMOR ÎN HA... MAJOR

9

10

ADMINISTRAŢIE

Hotărârea nr. 94 / 2014

privind acordarea normei de hrană personalului din cadrul Poliţiei Locale a Municipiului Lupeni

nr.26/1994 privind drepturile de hrană, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, modificată şi completată; În temeiul art.36 alin. (2) lit. „b” şi „d” coroborate cu alin. (4) lit. „a”, alin. (6), lit. „a”, pct.7, ale art. 61 alin. (2) şi art. 115, alin. (1) lit. „b” din Legea Administraţiei publice locale nr. 215/ 2001, cu modificările şi completările ulterioare,

HOTĂRĂŞTE

Art. 1 – (1) Se aprobă acordarea normei de hrană personalului din cadrul Poliţiei Locale a Municipiului Lupeni, în limita bugetului aprobat, începând cu data de 01.01.2015.

(2) Norma de hrană va fi acordată pe posturi efectiv lucrate conform pontajului întocmit, aprobat şi depus la Biroul Resurse Umane şi Tehnologia Informaţiei din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Lupeni.

Art. 2 – Primarul Municipiului Lupeni, prin Aparatul de specialitate va asigura cuprinderea sumelor necesare în proiectul de buget pentru anul 2015.

Art. 3 – Prezenta hotărâre va fi comunicată Instituţiei Prefectului Judeţului Hunedoara în vedere verificării legalităţii, Primarului Municipiului Lupeni, Direcţiei Economice şi Poliţiei Locale a Municipiului Lupeni iar la cunoştinţă publică prin grija Secretarului Municipiului Lupeni.

Hotărârea a fost aprobată prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi

Consiliul Local al Municipiului Lupeni, Având în vedere Nota de fundamentare a Primarului Municipiului Lupeni, rapoartele favorabile întocmite de compartimentele de specialitate din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Lupeni prin care se propune acordarea normei de hrană personalului din cadrul Poliţiei Locale a Municipiului Lupeni precum şi avizul favorabil al Comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Local al Municipiului Lupeni; În conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.65/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi Ordonanţei Guvernului

ANUNŢ DE PARTICIPARE LA LICITAŢIA PUBLICĂ CU STRIGARE

Consiliul Local al municipiului Petroşani – Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat cu sediul în Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 93, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal RO16982459, adresa de email spadpp_petrosani@yahoo.com organizează: - licitaţie publică cu strigare în vederea vânzării deşeurilor reciclabile rezultate din fluxul celor municipale, respectiv hârtie şi carton, în cantitate de 18 tone şi 2 tone plastic balotat colorat.

Ofertele se depun într-un exemplar la sediul instituţiei, biroul de registratură, camera 5 sau 7, până în data de 04.02.2015, ora 11.00 şi se vor deschide în şedinţa publică din data de 04.02.2015, ora 13.00, în sala de şedinţe, la sediul instituţiei.

Preţul de pornire la licitaţie este de 0,2 lei/kg pentru hârtie şi carton şi 0,4 lei/kg pentru plastic balotat colorat, fiecare pas reprezintă o creştere de 5% din preţul de pornire.

Documentaţia de atribuire la licitaţie va fi pusă în vânzare, contra cost, începând cu data de 16.01.2015 şi va putea fi procurată de la sediul Consiliului Local al municipiului Petroşani – Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat, camera 44, cu sediul în Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 93.

Pentru participarea la procedura de licitaţie este obligatorie achiziţionarea documentaţiei de atribuire.

Garanţia de participare la licitaţie este de 440 lei.

Preţul documentaţiei de atribuire este de 200 lei. În caz de neadjudecare, licitaţia se va relua la data de 11.02.2015, ora 13.00.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Lupeni, 18 decembrie 2014 PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ VIOREL VASIAN

CONTRASEMNEAZĂ – SECRETAR Jr. MARIUS CLAUDIU BĂLOI

ANGAJĂRI

mica publicitate

Firmă de construcţii angajează muncitori necalificaţi, instalatori, maiştri, excavatorişti, volişti.

Telefon 0760.675776

Societate comercială angajează tineri economişti preferabil cu experienţă în domeniul consultanţei.

Relaţii la tel. 0723.570.937 sau e-mail: alpinv@yahoo.com SC CONSMIN SA Petroşani angajează: - 2 ingineri - absolvenţi Facultate de Construcţii sau Facultate Tehnică cu experienţă în construcţii minim 3 ani; - 2 maiştri - cu experienţă minim 3 ani în construcţii Alte cerinţe: - disponibilitate de deplasare în ţară; - posesor permis conducere categoria B. - 5 dulgheri - 2 fierari Cerinţe: calificare în domeniu şi experienţă minim 2 ani.

Relaţii la telefon 0254.542.972, 0371.307.979 sau la sediul din str. Independenţei, nr. 11A. S.C. AGROALIMENT S.R.L. angajează CONDUCĂTOR AUTO categoriile CE cu atestat profesional şi experienţă.

Relaţii la telefon 0724.044.824, luni-vineri, orele 8:00-16:00 S.C. TROTA România S.R.L., din Cluj, selecţionează tineri şoferi profesionişti cu categoriile C + E, preferabil cu cel puţin 2 ani de experienţă pe TIR. Se lucrează numai în echipaj, pentru efectuarea de transporturi frigorifice în Comunitatea Europeană.

După fiecare 2 luni pe comunitate, se dă o săptămână de concediu, firma asigurând transportul cu avionul, dus şi întors. Se asigură un minim între salariul de bază şi diurne, care depinde de categoria profesională şi de vechimea în firmă. Informaţii despre locul şi ora interviului, la tel. 0740.295418, numai după trimiterea, la soferitir@trota.ro, unui CV şi copii de pe următoarele documente: • Buletin; • Paşaport; • Permis de conducere; • Cartelă tahograf; • Atestat de marfă; • Cazier judiciar şi cazier auto; • Caracterizare de la ultimul loc de muncă.

A se abţine toţi cei ce nu întrunesc condiţiile mai sus arătate.

ÎNCHIRIERI

mica publicitate

Închiriez hală producție plus birouri (total 400 mp - str. Jieț, zona Petrila Sud), spațiu birouri zona Pieței Centrale Petroșani (parter) și apartament 2 camere în aceeași zonă.

Relaţii la telefon 0761.195971

Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66.

Relaţii la telefon 0744.825125

VÂNZĂRI

mica publicitate

Vând (en gros) haine second hand import, marfă selecţionată, iarnă-vară, cu preţuri începând de la 1 euro + TVA/ kg.

Relaţii la telefon 0731.026431

www.zvj.ro vineri, 16 ianuarie 2015

DECESE

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Primarul municipiului Petroşani, Tiberiu Iacob-Ridzi, deplânge dispariţia fulgerătoare din viaţă a celui care a fost ALIN CRISTIAN ISAC un prestigios cadru didactic al Universităţii din Petroşani şi un respectabil cetăţean al comunităţii locale din Petroşani.

Sincere condoleanţe familiei îndoliate!

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Conducerea Universităţii din Petroşani este alături de familia îndoliată şi transmite sincere condoleanţe pentru trecerea în nefiinţă a celui care a fost Lector univ.dr. ISAC ALIN cadru didactic de înalt prestigiu ştiinţific şi moral, de la Facultatea de Ştiinţe.

Plini de recunoştinţă pentru efortul neîntrerupt al domniei sale, transmitem sincere condoleanţe familiei îndoliate.

Cu gând de mângâiere, compasiune şi sincere condoleanţe suntem alături de familia Isac în aceste clipe de grea durere şi încercare pricinuite de trecerea fulgerătoare la cele veşnice a celui care a fost ISAC ALIN Fie ca bunul Dumnezeu să-i aşeze sufletul în lumea celor drepţi şi să-i dea odihnă veşnică!

Familia Adrian David

Îmi exprim profundul regret şi sunt alături de familia greu încercată de durerea pricinuită de pierderea celui care a fost un reputat specialist şi cadru didactic universitar, ISAC ALIN, plecat prea devreme dintre noi şi ne rugăm bunului Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească cu drepţii!

Senator Haralambie Vochițoiu Cu profundă durere deplângem trecerea în nefiinţă a celui care a fost un minunat prieten ISAC ALIN şi ne rugăm pentru sufletul lui.

Sincere condoleanţe familiei îndoliate.

Dumnezeu să-l ierte şi să-i odihnească sufletul său bun!

Familia Stepan

PIERDERI

mica publicitate

Pierdut Certificat Constatator nr. 36544 din 07.08.2006 al firmei Ioniţă Forest SRL, având J20/1151/2006, CUI RO18920088, pentru sediul din Băniţa, sat Căprăreşti, nr. 95, judeţul Hunedoara. Se declară nul.

Pierdut Certificat Constatator nr. 6016 din 17.02.2006 al ELECTRONIC CENTER SRL, cu sediul în Petroşani, str. Sirenei, nr. 4, jud. Hunedoara, CUI RO17892788, nr. înreg. Reg. Com. J20/1346/2005, pentru sediul secundar din Petroşani, Piaţa Centrală, magazin hală, chioşc nr.

6-7, jud. Hunedoara. Se declară nul.

SERVICII

mica publicitate

Efectuez transport de persoane şi transport marfă în județ și în țară cu Dacia Papuc, 1,5 tone.

Relații la telefon 0727.386358, Vulcan

PUBLICITATE

11

Tu eşti un creator prin excelenţă şi tot ce iese azi din mintea sau din mâinile tale e demn de laudă, din partea altora, şi de mândrie, din partea ta.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Greu te vor înţelege ceilalţi, azi, pentru că te comporti atipic: parcă eşti un rebel pus pe fapte mari, care nu se supune nimănui, care îşi pune în valoare doar propria originalitate, un deschizător de drumuri care nu acceptă reguli sau ordine rigide de la alţii.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Te laşi condus complet de o persoană care îţi inspiră maximă încredere. E un om respectabil, deosebit, care iese în evidenţă prin personalitatea sa.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Munceşti cu sârg, dar nu te preocupă sarcinile care se află acum pe rol, care ţi se par banale şi simple, ci nişte proiecte de viitor de la care ai mari aşteptări.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Nu te baza pe ce îţi spun alţii că e mai bine să faci, pentru că tu vei obţine cele mai bune rezultate prin experimente proprii.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Conflictele care se încing peste tot sunt cele mai grele obstacole în planurile tale, dar dacă ai fi mai atent, ţi-ai da seama că lumea îţi răspunde cu aceeaşi monedă.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Ţine cont de sfatul foarte bun care vine azi din partea unei persoane mai mature sau cu mai multă experienţă, pentru că ştie ce spune şi merită ascultat.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Nu continua acel plan care vezi şi tu că nu mai înaintează deloc, ci caută să schimbi cumva macazul. Transformarea unui blocaj într-o reuşită stă numai în mâinile tale.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Chiar dacă acum, pe moment, eşti nevoit să ţii sub control bugetul şi să renunţi sau să limitezi anumite cheltuieli care nu sunt urgente, va veni o zi când vei aprecia prudenţa de care ai dat dovadă.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Eşti la finalul unei acţiuni, dar nu eşti complet mulţumit de rezultate, încât îţi pierzi interesul pentru ceea ce ai reuşit să construieşti până acum.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Eşti gata să te îndrăgosteşti de un vis, de o imagine, de o poveste care te face să zbori printre norişori. Visezi frumos, iubirea te face mai idealist, dar şi un pic mai credul.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Simţi că locul în care te afli e marcat numai de negaţii, limite, interdicţii, şi creativitatea ta nu se poate manifesta la justa valoare.

Nu poţi fi tu însuţi într-un loc în care ţi se pun mereu piedici, deci caută o cale de ieşire!

HOROSCOP

CMYK

12

ACTUALITATE

Uricani

Căruţele momârlanilor din gospodăriile ţărăneşti vor merge pe asfalt

Ambiţia primarului Dănuţ Buhăescu este ca, începând din acest an, să treacă la înfăptuirea unor lucrări care, când vor fi terminate, îi vor aduce până acolo pe momârlani din capătul vestic al Uricaniului, încât să-şi facă cruce şi să-şi zică aşa ceva nu se poate!

Sau, ca să-l citez

prietenul lui Buhăescu şi al meu, şi la drumul vicinal din Popeşti. Reparaţiile capitale la aceste drumuri se fac cu bani de la guvern, iar proiectele necesare au fost terminate în 2014 şi depuse personal la Bucureşti de către Dănuţ Buhăescu.

Gheorghe OLTEANU

exact pe dumnealui, „este vorba despre ceva ce se va înfăptui pentru prima dată în isLupeni toria Uricaniului”. Referirea este la drumurile vicinale din gospodăriile ţărăneşti, în număr de opt, pentru care s-au făcut proiecte, în vederea reparării şi modernizării lor. Modernizare însemnând, desigur, şi strat asfaltic, ceea ce nu au văzut, de când sunt dobitoacele, caii şi boii care trag căruţele şi carele Cu foarte, foarte momârlanilor.

În ce-l priveşte, dumnealui este de părere că nu materialul asfaltic slab din punct de vedere calitativ, aşa cum mi-am dat eu cu părerea, ar fi de vină, cât, mai ales, aşa cum e pe şoseaua de centură din beton a Lupeniului, apa care se infiltrează şi ridică stratul de asfalt.

Gropile de pe DN 66A se rezolvă

În 2015

lucrările vor începe la jumătate din drumurile vicinale luate în calcul. La cel de pe Valea Paroşenilor, la cel din Bilugu, pe drumul Stânconilor din Valea de Brazi, stradă pe care locuieşte şi fostul primar Ghiţă Suciu,

puţine excepţii, DN66A este, de la Livezeni şi până la Uricani, plin de gropi. Ceea ce nu trebuie să ne mai mire, din moment ce fenomenul se petrece în fiecare iarnă.

Primarul Cornel Resmeriţă

cunoaşte problema şi înţelege foarte bine dificultăţile pe care le întâmpină automobiliştii care tranzitează Lupeniul.

Opinia sa mai veche,

dar a cărei materializare cere timp, deoarece se bazează pe un proiect care ţinteşte accesarea de bani europeni, este ca porţiunea DN 66A care trece prin Lupeni să fie asfaltată în întregime. Începând de la Sohodol, unde municipiul său se învecinează cu Vulcanul, şi până la ieşirea spre Uricani. Totuşi, fiind vorba de un proiect cu bătaie mai lungă, Cornel Resmeriţă crede că, în primăvară, tot cei de la Administrarea Drumurilor Naţionale vor fi cei care vor rezolva problema în mod tradiţional. Cârpind şoseaua.

Gheorghe OLTEANU

Lupeni

Jubileu plastic

Mâine, 17 ianuarie 2015, ora 16:00, la Galeria de Artă „Iosif Tellmman” din Lupeni va avea loc vernisajul expoziţiei colective a artiştilor plastici amatori din Valea Jiului.

Se sărbătoresc 60 de ani de la înfiinţarea cercului de artă plastică „Paleta” Lupeni. (E.M.)

facebook.com/ziarulvaiijiului

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VII Nr. 220 16 ianuarie 2015 4 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului

Reînfiinţând corpul inspectorilor sociali,

Drăgoi şi Nica au întors timpul în epoca stalinismului!

La 9 decembrie 1949 Ce iaşte inspectorul social? O „tovă” de atunci şi un tov. de acum: Sârbu şi Drăgoi Producţie fără sânge La alegeri, înainte! Primii inspectori sociali „Vederi” din „Steagul Roşu” Inspectorii sociali la lucru Lâncezeala inspectorilor sociali

O „meserie” scoasă de la naftalină de Drăgoi…

Nu cred că ing. Nicolae Drăgoi şi prietenii săi de la Sindicatul „Muntele” au ştiinţă că funcţiile de inspectori sociali, adică de frecat ţiparul la zi pe bani grei, au fost înfiinţate în timpul stalinismului.

Nu mai constituie un secret pentru nimeni faptul că această gaşcă administrativ-sindicală, în frunte cu Nicolae Drăgoi şi Petre (Bebe) Nica, a avut rezultate „notabile” în mineritul Văii Jiului, punându-l pe butuci. În această ediţie vă prezentăm un documentar în premieră: istoricul rarei, efemerei şi gras retribuitei „meserii” de inspector social, dispărută multă vreme din mineritul Văii şi reactivată de Drăgoi şi Nica, doi oameni care vor trebui să răspundă de dezastrul în care se află mineritul. Întrucât e vorba de „meseria” lor, sperăm ca şi Bebe Nica et. ortacii de la „Muntele” să aprecieze efortul nostru documentaristic. Şi de acum încolo dacă se mai leagă cineva cum că băieţii de la „Muntele” sunt inspectori sociali, aceştia le pot arăta şi „Prăvălia cu istorii”, argumentând eventualilor reclamanţi că „meseria” de „inspector social” are vechime, nu şi faimă bună. Îi avertizăm pe inspectorii sociali de la „Muntele” că urmează chestiuni neplăcute, întrucât pionierii acestei „meserii” lucrau benevol pe linia sindicală şi peste obligaţiunile serviciului lor. Adică, mai pe înţelesul lui Ciubotaru-„Megafon”: inspectorii sociali de control nu erau scoşi din producţie şi nici nu umflau bani în plus. Ei coborau zilnic în mină, unde făceau şut conform meseriei fiecăruia, controlul fiind făcut în plus. Înţelegi, Ionică, tată?! Ce bine că te-ai născut mai târziu…

La 9 decembrie 1949

la Direcţiunea Minelor Soc. „Sovromcărbune” Petroşani are loc o şedinţă având ca temă îmbunătăţirea măsurilor de siguranţă şi a protecţiei muncii. În sală, înghesuială mare, tovarăşi care mai de care: de la partid (reprezentantul judeţenei PMR Petroşani), de la sindicate (reprezentanţii tuturor organizaţiilor sindicale din Valea Jiului), din minerit (directorii, inginerii principali, inginerii responsabili cu măsuri de siguranţă, şefii preparaţiilor, inginerii electromecanici şi ai serviciilor tehnice de la Direcţiunea Minelor şi minele Văii Jiului). Şedinţa este deschisă de ing. A. Culicov, director principal al Direcţiunii Minelor „Sovromcărbune” Petroşani. După care, la propunerea ing. Kolfete este ales un prezidiu care să conducă dezbaterea temei anunţate. Aşa erau vremurile atunci, nici o şedinţă fără prezidiu. Prin urmare, la prezidiu iau loc: I.T. Constantinov (ing. principal la Direcţiunea Generală Bucureşti a Soc. Sovromcărbune), A.T. Culicov (director principal la Direcţia Minelor Petroşani), Eugen Colev (şeful Serviciului electro-mecanic al Direcţiei Minelor), I. Panaitescu (ing. principal Direcţia Minelor Petroşani), Cornel Florea (directorul minei Petrila), Dumitru Hrisanide (ing. principal al minei Lupeni), Emeric Farcaş (directorul Atelierelor Centrale Petroşani), Oscar Borşoi şi Iosif Cotoţ (reprezentanţii Uniunii Miniere) şi ultima, dar nu cea din urmă, tovarăşa Maria Sârbu (secretar adjunct al judeţenei P.M.R. Petroşani). În fine, tovarăşii se apucă de lucru. Adică, de vorbit. Primul care ia cuvântul este şi cel mai important în ierarhia minieră a celor prezenţi la consfătuire:

I.T. Constantinov – inginer principal

Inginerul principal la Direcţiunea Generală Bucureşti a Soc. Sovromcărbune panoramează într-un discurs politico-tehnic condiţiile de muncă din minele Văii Jiului. Reţinem din stenograma şedinţei: „Industria carboniferă, fiind una dintre cele mai periculoase dintre toate ramurile industriale şi necesitând un efectiv mare de muncitori, reclamă ca munca acestor oameni să fie cât mai bine asigurată. În trecut, când era un surplus al braţelor de muncă şi muncitorul nu avea posibilitatea să aleagă locul de muncă, nu s-a acordat atenţia cuvenită măsurilor pentru protecţia muncii. Astăzi, însă, când avem un grandios plan al construcţiilor industriale, trebuie să creăm alte condiţiuni pentru protecţia muncii, în primul rând pentru a nu îndepărta pe muncitori din sânul exploatărilor miniere, din cauza nesiguranţei pe care acestea le oferă şi în al doilea rând, pentru că omul este cel mai mare bun al societăţii socialiste”.

Inginerul Constantinov constată cu îngrijorare că, în ultimul timp, numărul accidentelor a crescut cu 30-35%, identificând mai multe cauze: „Se recrutează elemente tinere, nepregătite, cu care se completează grupele minerilor experimentaţi, sau chiar se formează grupe noi. Muncitorii tineri, în parte, fie din neexperienţă, fie din neglijenţă, nu respectă prescripţiunile privind siguranţa tehnică, iar cei bătrâni, lucrând zilnic în pericol şi familiarizându-se cu pericolul, nu mai acordă atenţie cuvenită măsurilor de siguranţă şi caută chiar pe ascuns să procedeze contrar prescripţiunilor. Întrucât serviciul existent de aeraj şi măsuri de siguranţă se ocupă în special cu aplicarea regulamentului de siguranţă tehnică, fapt care face ca aceste măsuri să se prezinte ca o greutate pentru majoritatea lucrătorilor, îndemnându-i

chiar să le încalce, se simte nevoia de a introduce un contact mai strâns între acest serviciu şi muncitori şi de a trezi la muncitori gustul şi dragostea pentru măsurile protecţiei muncii”. În acest context, ing. Constantinov propune înfiinţarea la minele Văii Jiului a unui corp de inspectori sociali de control.

Desigur, sindicaliştii de la „Muntele”

dacă ar fi activat în 1949 ar fi fost tare nemulţumiţi de cadrul legal de funcţionare fixat de administraţie: inspectorii sociali de control „vor îndeplini această funcţiune onorific, pe lângă serviciul lor, fără să fie scoşi din producţie”. Şi, urmând logica protestelor de mucava din zilele noastre, sindicaliştii de la „Muntele” ar fi descins în curtea CEH Petroşani (pardon, SOVROM). Ciubotaru ar fi urlat la megafon către Drăgoi et. comp: „Afară, afară! Javră ordinară!”.

Directorul Diviziei Miniere ar fi fost scuipat de către un minerache mai… flegmatic. Un schimb s-ar fi autoblocat în subteranele minei Lonea. Apoi, s-ar fi declarat greva foamei de câteva ore, pentru a se rupe uşa bucătăriei la „Onix”. Ş.a.m.d. Însă, chiar dacă erau tovarăşi, reprezentanţii sindicatelor miniere în 1949, Borşoi şi Cotoţ, aveau

„maneră”, agreând propunerea lui Constantinov. E drept că rusnacul era hotărât, nu ca românul Drăgoi, spăimos la undele „creţe” ale huilei. Sincer, nu-l văd pe Drăgoi în stare să traseze Sindicatului „Muntele” directive ca acestea dispuse de Constantinov pentru

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

implementarea noii măsuri: „Sindicatul, la rândul lui, în cadrul unor şedinţe, mai mari sau mai mici, trebuie să dirijeze activitatea inspectorilor sociali şi să controleze felul cum se comportă personalul ingineresc şi technic faţă de activitatea lor. Ca o consecinţă imediată a acestei şedinţe, sindicatele împreună cu conducerea exploatărilor, chiar în cursul lunii Decembrie a.c. (1949 – n.r.), vor organiza şedinţe similare în vederea alegerii muncitorilor corespunzători funcţiei de inspectori sociali. Şedinţele se vor organiza şi vor decurge asemănător şedinţei de faţă, rezultatul consemnându-se într-un proces verbal care va fi înaintat în cel mai scurt timp Direcţiunii Minelor. După alegerea corpului inspectorilor sociali de control, se vor organiza şedinţe speciale cu concursul organizaţiilor sindicale şi organelor tehnice ale exploatărilor în vederea pregătirii acestui corp şi având în vedere importanţa misiunii inspectorilor sociali, toţi trebuie să acorde un concurs nemărginit activităţii lor”.

Ce iaşte inspectorul social?

În afară de faptul că inspectorii sociali nu erau scoşi din producţie şi nu erau retribuiţi suplimentar pentru munca prestată, Constantinov lămureşte pe deplin rostul şi funcţionarea noului corp creat: „Inspectorii sociali de control trebuie să fie recrutaţi dintre muncitorii ştiutori de carte care au mai activat în munci sociale şi sindicale. Munca lor trebuie să diferă de cea a inginerilor şi tehnicienilor însărcinaţi cu măsurile de siguranţă. Ei nu vor lua măsuri şi nu vor aplica sancţiuni,

vineri, 16 ianuarie 2015

local şi Ministerului Minelor şi Petrolului, care aveau sarcina instruirii şi îndrumării acestuia. Aceasta nu însemna că organele de conducere şi tehnice ale exploatărilor miniere nu contribuiau la „ridicarea nivelului tehnic al inspectorilor sociali, întrucât aceştia vor forma viitoarele cadre de maeştri minieri”.

I.T. Constantinov precizează şi metodologia de lucru a inspectorilor sociali şi numărul acestora necesar la fiecare mină: „Pe schimb, câte un inspector social la fiecare sector, cu o întindere sau o activitate mai puţin intensă; câte un inspector social la fiecare secţie, mecanică, electrică etc.; câte 2-3 inspectori la sectoarele cu o întindere şi activitate mai mare şi câte un inspector în toate locurile de muncă de la suprafaţă, în strâmtă legătură cu producţia”. Culicov îl completează pe Constantinov: „(…) la numirea muncitorilor pentru funcţia de inspectori sociali trebuie să se ţină cont ca aceştia să fie aleşi de la toate sectoarele exploatărilor şi să fie astfel repartizaţi în cuprinsul fiecărui sector, încât în decursul celor 24 ore să poată cuprinde sub control toate locurile de muncă; de exemplu, inspectorul social din schimbul I trebuie să aibă sub control abatajele 1, 2 şi 3; cel din schimbul II – abatajele 3, 4 şi 5, iar cel din schimbul III – restul abatajelor, în cazul când sectorul are 9 sau 10 locuri de muncă”.

O „tovă” de atunci şi un tov. de acum: Sârbu şi Drăgoi

În intervenţia sa în şedinţă, tovarăşa Maria Sârbu, reprezentanta PMR Petroşani (echivalentul acestuia ar fi în zilele noastre P.S.D., întrucât acesta are controlul politic asupra mineritului Văii), este şi amabilă, dar şi intransigentă: „Promite din partea P.M.R. tot sprijinul necesar pentru a uşura sarcina inspectorilor sociali de control şi accentuează că se vor lua măsuri severe şi contra acelora care vor acoperi sau nu vor sancţiona şi pe membrii de partid, care, eventual, nu vor respecta măsurile de siguranţă, întrucât, până în prezent abaterile acestora au fost de multe ori trecute cu vederea”. Aici tov. Maria Sârbu seamănă cu tov. Nicolae Drăgoi: ambii îşi iau mâna de pe membrii lor de partid… E drept că tovarăşa Sârbu nu a bătut palma şi cu opoziţia ca N.D., cum la fel de drept e că nici nu mai exista opoziţie în viaţa politică din 1949-1950…

Producţie fără sânge

A.T. Culicov, directorul principal la Direcţia Minelor, trage concluzia şedinţei: „(…) având impresia că problema înfiinţării acestui corp de inspectori sociali nu a fost bine înţeleasă, (…) inspectorii sociali de control trebuie să lupte pentru a înlătura cauzele care produc accidentele în câmpul muncii. Nouă nu ne trebuie cărbuni stropiţi cu sânge, deci peste tot ar trebui să fie difuzată lozinca producţie fără sânge şi toţi trebuie să se conducă după această lozincă. În consecinţă, trebuie să se treacă cât mai curând posibil la constituirea şi instruirea acestui corp al inspectorilor sociali de control (…) Numai într-un singur abataj de la Mina Lupeni, în cursul a 10 luni de zile, s-au întâmplat 97 de avarii ale instalaţiilor electro-mecanice, care, în mare parte ar fi putut fi preîntâmpinate dacă s-ar fi luat la timp măsurile de precauţiune”.

La alegeri, înainte!

ci vor activa profilactic, semnalând şefilor de sectoare şi organelor serviciului de aeraj şi măsuri de siguranţă, toate cazurile care prezintă pericol. Aceste cazuri se vor consemna într-o condică specială, unde şefii de sectoare, în dreptul fiecărui caz semnalat, vor specifica măsurile care trebuie luate şi numele persoanelor care sunt însărcinate cu executarea lor. În cazul când inspectorii sociali de control, cercetând condica, vor constata că aceste măsuri nu au fost executate, vor raporta cazul conducerii exploatării pentru măsurile administrative contra celor vinovaţi. Organele de control ale serviciului de aeraj şi măsuri de siguranţă vor controla, la rândul lor, executarea de către cei în cauză a măsurilor prescrise de către inspectorii sociali. Controlul trebuie să fie riguros, ca măsurile indicate de inspectori sociali să nu rămână fără urmare, desconsiderându-se astfel munca lor, fapt care i-ar descuraja, cu atât mai mult cu cât aceştia lucrează benevol pe linia sindicală şi peste obligaţiunile serviciului lor. (…)”. Constantinov subliniază că „necesitatea înfiinţării corpului de inspectori sociali de control nu este bazată numai pe convingerea sau experienţa personală, şi este un fapt concret experimentat în decursul anilor în U.R.S.S., unde activitatea acestui corp nu s-a dezminţit şi a dat rezultate pozitive nu 100%, ci 200%”.

Desigur, în zilele noastre, altul este înţelesul vorbelor scoase pe gură de Culicov: „Inginerii, tehnicienii şi muncitorii nu trebuie să considere activitatea acestor inspectori sociali ca o povară, deoarece aceşti inspectori trebuie să constituie o punte de legătură între tehnicieni”. Ţinând cont de raportul cât/ pentru ce încasează un inspector social în zilele noastre, inspectorul social constituie cu siguranţă o povară pentru bugetul C.E.H. Nu, Bebe Nica? Nu, Ionică Ciubotaru?

Nu, Gheorghe Cozma? Nu, Darius Cîmpeanu? Nu, Robert Pavăl? Nu, Iştoc?

Spre diferenţă de zilele noastre, când inspectorii sociali îi impun lui Drăgoi ce şi cum, subordonând administraţia minelor intereselor de gaşcă sindicală, în anii 1949-1950 corpul inspectorilor sociali de control era subordonat Inspectoratului

La şedinţa din 9 decembrie, sindicalistul Oscar Borşoi şi-a exprimat convingerea că „Uniunea Minieră înţelege importanţa ce o reprezintă alegerea corpului inspectorilor sociali de control şi va trata această chestiune cu atenţia cuvenită. În acest scop s-au dat dispoziţiunile necesare, şi sindicatele urmează să fixeze şedinţele respective într-un termen cât se poate de apropiat”. Zis şi făcut!

Cum regimul comunist lupta şi împotriva obscurantismului şi superstiţiilor, mai marii zilei nu s-au înspăimântat de semnificaţia ocultă a zilei de marţi, 13 (decembrie 1949), demarând alegerile la toate minele Văii Jiului. Alegerea inspectorilor sociali s-a desfăşurat pe sectoare şi schimburi.

Primii inspectori sociali

La Mina Lupeni, alegerile au început la 13 decembrie la sectorul I, înainte de a intra în şut la schimbul III, în prezenţa sindicatului şi conducerii. Numai la sectorul I au fost aleşi 12 mineri inspectori sociali, dintre care 3 supleanţi.

Alegerile au continuat şi miercuri, 14 decembrie, la schimburile I şi II la celelalte sectoare ale minei Lupeni, unde au mai fost aleşi încă 40 de inspectori sociali.

Dintre minerii aleşi ca inspectori sociali îi amintim: Hegy Dănilă, Andrei Silvestru, Ştefan Tomoioagă, Sigismund Lakatoş, Dionisie Ambruş, Francisc Krişanovschi, Victor Hulă, Ignat Hütter. În zilele de 13 şi 14 decembrie au avut loc alegerile şi la Mina Petrila, sectorul transporturi, preparaţie, depozitul de lemne, atelierul de grup, cele 4 sectoare de producţie ş.a. Au fost aleşi 60 de inspectori sociali, dintre care îi amintim pe minerii Vasile Şinca, Vilhelm Deak şi Iosif Vasiu, şi pe muncitorii Adalbert Gagy, Petru Muntean şi Gavrilă Vaghold.

La Mina Aninoasa 20 de mineri au fost aleşi inspectori sociali. Dintre aceştia îi amintim pe Teodor Băncilă, Ludovic Nagy, Vasile Mich, Ion Hotea, Petru Bălin şi Adrian Bar. În afară de aceştia au mai fost aleşi 5 inspectori sociali, după cum urmează: câte doi la suprafaţă şi la atelierul de grup şi unul la secţia de construcţii.

Timp de două zile, 13 şi 14 decembrie, au avut loc alegerile la Mina Lonea.

Dintre minerii aleşi inspectori sociali îi amintim pe Francisc Tamaş, Ion Sicoi, Petru

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

vineri, 16 ianuarie 2015

Daubner, Gheorghe Vancso şi Francisc Matyaş, iar la suprafaţă şi ateliere: Elena Szabo, Francisc Koloji şi Alex Totok.

principală a inspectorilor sociali”, în care este diseminat în poporul muncitor şi cititor rolul inspectorilor sociali.

Chiar în ziua în care se încheie alegerile inspectorilor sociali, 14 decembrie 1949, „Steagul Roşu” publică editorialul „Pentru întărirea protecţiei

Încetul cu încetul, aflăm amănunte concrete despre activitatea inspectorilor sociali. De pildă, în luna februarie 1950, inspectorii sociali de la Mina JieţLonea raportează că din cauza defectelor dese a liniilor ferate se întâmplă multe caramboale, arcurile locomotivelor se rup mereu, drept pentru care transportul cărbunelui până la puţ stagna deseori.

Conducerea minei a trimis de îndată o brigadă de paligheri care a rezolvat cazul. În urma intervenţiei lui Ştefan Imre, inspector social tot la Mina Jieţ, au fost dotate cu medicamente posturile de prim ajutor din mină. Alte probleme soluţionate, urmare tot a intervenţiei inspectorilor sociali jieţeni, au fost repararea podurilor de peste canalele de scurgere, montarea uşilor la suitoare şi, la suprafaţă, montarea unei apărători de protecţie la maşina de extracţie. În ediţia din 19 martie 1950 a „Steagului Roşu”, I. Zeiconi publică „Răsfoind cartea de raport a inspectorului social Ricza Alexandru”, articol din care aflăm notaţiile efective ale unui inspector social lupenean: „Ora 8 dimineaţa. Pe o măsuţă din biroul sectorului IV Lupeni câteva cărţi legate în scoarţe tari sunt aşezate în faţa şefului de sector. Sunt cărţile de raport a maistrului minier Maxim Mihai, artificierului Kiss Francisc şi aşa mai departe. Cărţile au fost puse una peste alta de oamenii care, după un şut în mină, se duseseră să se odihnească.

Dedesubt de tot, o carte cu foile galbene, pătată ici-acolo de praful cărbunelui. Se deosebeşte de celelalte. Paginile ei sunt pline cu un scris îngrijit.

Pe copertă, cineva a scris cu cerneală albastră: Cartea de raport a inspectorului social Ricza Alexandru – sectorul IV Lupeni.

Să răsfoim puţin cartea care oglindeşte activitatea rodnică a tovarăşului Ricza şi ca inspector social. În ziua de 13 a.c. (13 martie 1950 – n.r.) a scris: Este absolută nevoie de a se mai monta la locul de muncă a grupei tovarăşului Matolici Mihai încă un ventilator pentru aerisire deoarece oamenii din grupă suferă din cauza gazelor care se răspândesc după puşcare.

Prin aceasta tovarăşul Ricza a semnalat o lipsă şi a venit cu propuneri. El a şi urmărit felul cum se va rezolva problema ventilatorului şi ce se va face cu propunerea sa. De aceea, în ziua următoare scrie pe o altă filă: Lipsa semnalată în raportul anterior a fost înlăturată. La locul de muncă al grupei tovarăşului Matolici a fost instalat un ventilator. În altă zi, tovarăşul Ricza a semnalat o altă lipsă şi şi-a notat scurt: Grupele de mineri de la sectorul nostru duc lipsă de apă de băut.

Sesizată de lipsa semnalată de tovarăşul Ricza, conducerea sectorului a luat imediat măsurile necesare. La sectorul IV a fost introdus un butoi cu apă. Două zile mai târziu, tovarăşul Ricza scrie: S-a executat.

Răsfoind mai departe cartea de rapoarte a tovarăşului Ricza ne oprim la altă lipsă pe care o semnalează. Iată ce scrie: La stratul 18 se simte lipsa de material lemnos pentru armarea abatajelor. E necesar ca în cel mai scurt timp să se repartizeze lemn pentru ca minerii să nu-şi întrerupă lucrul din cauza aceasta. Şi tovarăşul Ricza a urmărit felul cum se va rezolva problema lemnului. În ziua de 3 martie scrie în cartea de raport: Grupele de mineri de la stratul 18 au primit material lemnos necesar pentru armarea abatajelor.

„Vederi” din „Steagul Roşu”

muncii”. Reproducem un fragment edificator despre rolul pe care trebuie să-l joace corpul inspectorilor sociali: „În aceste zile – prin Confederaţia Generală a Muncii – a fost tradusă în fapt o nouă iniţiativă a Partidului în direcţia întăririi protecţiei muncii. C.G.M. a hotărât astfel ca – în afară de comisiile de protecţia muncii care funcţionează pe lângă fiecare mină, având datoria să vegheze asupra respectării măsurilor de siguranţă – să se înfiinţeze colective de inspectori sociali. Aceşti inspectori sociali vor fi aleşi din rândurile celor mai buni muncitori pe lângă diferite unităţi de muncă, având ca sarcină principală întărirea măsurilor de securitate a muncii, exercitând un permanent şi temeinic control pe teren. Lor le revine sarcina plină de răspundere de a veghea asupra respectării riguroase a măsurilor de securitate, prevăzute de Regulamentul General de Exploatare şi Siguranţă în minele de cărbuni. Controlând zi de zi locurile de muncă în mină, verificând felul cum se face aerisirea, controlul gazelor circulaţia subterană, cum sunt instruiţi noii veniţi înainte de a intra în mină, inspectorii sociali trebuie să lupte pentru lichidarea tuturor cauzelor ce periclitează sănătatea sau viaţa oamenilor muncii în mină. O scară putrezită pe suitoare, un cablu căzut pe linia ferată, o uşă defectă la un puţ sau o lampă de mină defectă, iată doar câteva lucruri mici care pot avea urmări grave în mină.

Pătrunşi de grija stalinistă faţă de om, inspectorii sociali ridicaţi din rândurile oamenilor muncii, trebuie să descopere toate aceste deficienţe şi să ceară grabnica lor lichidare. Inspectorii sociali trebuie să educe oamenii muncii în sensul că lupta pentru cărbune nu trebuie dusă în detrimentul măsurilor de siguranţă. Să fie clar în mintea fiecăruia că producţia de cărbune poate fi întreită şi împătrită fără accidente, fără sacrificii omeneşti! Inspectorii sociali au datoria de a lichida cu accidentele în mină (…)”.

La 5 ianuarie 1950, „Steagul Roşu” publică articolul „Lichidarea accidentelor în mină – sarcina

Inspectorii sociali la lucru

Şi pe paginile cărţii de raport a tovarăşului Ricza Alexandru, inspector social la sectorul IV – Lupeni, se aştern în fiecare zi alte lipsuri pe care le găseşte în munca minerilor şi alte numeroase îmbunătăţiri ce s-au adus procesului de extracţie a cărbunelui. Ele înfăţişează munca depusă de tovarăşul Ricza, pentru a ajuta minerilor să lichideze cu lipsurile pe care le au, să dea mai mult cărbune pentru întărirea Patriei…”. Şi la sectorul II Piscu al minei Aninoasa inspectorii sociali lasă urme în cartea de raport, cam până la jumătatea lunii martie 1950. De exemplu, în ianuarie 1950, inspectorul social Bălin Petru consemnează: „La puţul orb Piscu se lasă vagonetele pe rampa puţului de către cuplători”; la 22 februarie, inspector social Petru Oson: „Lipsă butoi de apă la grajd, lămpi de aer comprimat”; la 14 martie, acelaşi Oson: „Caii nu au apă de băut şi beau apa care vine de pe stratul de cărbune”. Inspectorul social Nicolae Costinaş semnalează existenţa unor probleme şi la sectorul III: „În abatajele Nr. 7 şi 3 se armează foarte slab”. Problemele semnalate primesc răspunsurile cuvenite chiar în cartea de raport a inspectorilor sociali: „Se va trimite apă din care beau caii la

analiză” (ing. Morfu); „S-a dat dispoziţii în scris ca aceste 2 abataje să fie supravegheate de personalul tehnic şi să se completeze armătura (ing. Dumitru Popescu); „Acum se armează regulamentar”

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII

(completează ing. Kimlman, şeful aerajului).

După aceste rânduri, cititorule nu poţi să nu te întrebi: oare cum arată cărţile de raport ale delegaţilor/ inspectorilor sociali Petre Nica et. comp.? Nu de alta, dar băieţii ăştia deştepţi de la „Muntele” au cam uitat pe unde e intrarea în mină.

Başca, că jumătate dintre ei, inspectorii sociali ai lui Drăgoi, ar trebui pensionaţi.

La fel ca Drăgoi…

Lâncezeala inspectorilor sociali

Se spune că orice minune ţine 3 zile. Aşa şi chestiunea inspectorilor sociali. E drept că aceasta nu a ţinut doar 3 zile, ci 3-4 luni. Într-un articol publicat la 2 august 1950, Sergiu Vişan demască delăsarea în care a căzut abia înfiinţatul corp al inspectorilor sociali, considerând că „inspectorii sociali de la mina Lupeni trebuie activizaţi”: „(…) cea mai mare parte a inspectorilor sociali şi-au făcut cu cinste datoria de a sesiza conducerilor sectoarelor lipsurile pe care minerii le întâmpină în munca de zi cu zi. Lucrul acesta n-a durat însă mult. Nepreocupându-se nimeni de ei, inspectorii sociali de la exploatările carbonifere ale Văii Jiului s-au lăsat pe tânjală. Nu e vorba că ei n-ar mai munci.

Muncesc şi acum. Însă mult mai slab ca înainte. Iar în cărţile de raport nu se mai scrie nimic. Cu alte cuvinte, şefii sectoarelor miniere nu sunt încunoştinţaţi de felul cum decurge activitatea inspectorilor sociali. (…) La mina Lupeni, spre exemplu, inspectorii sociali nu şi-au mai întocmit rapoartele de activitate din luna Aprilie. Pe una din cărţile de raport a inspectorilor sociali de la sectorul IV se poate citi şi azi: Nu se oferă nici o ameliorare în funcţionarea inspectorilor sociali. Sectorul este rugat a convoca din nou colectivul inspectorilor sociali şi a ţine şedinţă cu ei. Astfel de şedinţe s-au mai ţinut de atâtea ori la mina Lupeni. Ele n-au dat însă nici un rezultat pozitiv. În asemenea şedinţe s-au discutat probleme (…), însă nu s-a luat nici o măsură, nici o hotărâre care să ducă la îmbunătăţirea muncii lor. Deşi minerii din Lupeni întâmpină greutăţi în muncă, greutăţi destul de serioase, totuşi acestea nu sunt sesizate conducerii minei, tocmai pentru faptul că la mina Lupeni nu se poate vorbi de o activitate a inspectorilor sociali. Minerii de la grupa tovarăşului Matolici Mihai lucrează într-un loc de muncă unde apa curge în continuu, iar praful de cărbune adunat în decursul procesului de extragere a acestuia se preface în noroi, constituind o greutate permanentă în munca minerilor din grupa lui Matolici. Cu toate acestea, inspectorii sociali n-au prezentat cazul acesta, iar minerii din această grupă lucrează în condiţiuni extrem de grele, fără haine cauciucate sau cizme de cauciuc, şi cazuri asemănătoare se găsesc destule în Lupeni”. Sergiu Vişan oferă şi soluţia aducerii pe linia de plutire a inspectorilor sociali, anume implicarea factorilor de responsabilitate şi conducere: „Pentru grabnica redresare a acestor neajunsuri în munca inspectorilor sociali, sindicatul minier din Lupeni, sub conducerea sectorului de Partid, trebuie să treacă în cel mai scurt timp la reorganizarea colectivelor inspectorilor sociali, despre activitatea cărora nu se poate vorbi deocamdată. Şi lucrul acesta e valabil pentru toate sectoarele de Partid şi sindicatele miniere din Valea Jiului. Problema inspectorilor sociali trebuie să constitui una dintre realizările de seamă ale acestora, aşa cum trebuie să fie o problemă de seamă şi pentru conducerile minelor de cărbuni din întreagă Valea Jiului”.

Situaţia de la Mina Lupeni nu este singulară, şi la Mina Aninoasa semnalându-se aceleaşi probleme: „(…) activitatea inspectorilor sociali de la mina Aninoasa – în ultimul timp (articolul e publicat la 6 iunie 1950) – a început să slăbească. Din mijlocul lunii martie, cartea inspectorilor sociali n-a mai fost întrebuinţată. (…) Sindicatul Aninoasa, îndrumat de sectorul de Partid, trebuie să activeze din nou corpul inspectorilor sociali, pentru a-şi îndeplini sarcinile de onoare pe care le au, de a veghea la siguranţa tovarăşilor lor mineri”.

Se pare că inspectorii sociali nu băgau în seamă perdafurile aplicate de presa locală, din moment ce la 2 februarie 1951, situaţia inspectorilor sociali era aceeaşi, fiind nevoie „să fie reactivizate colectivele de inspectori sociali de pe lângă minele din Valea Jiului”: „(…) La numai câteva luni de la înfiinţarea lor, colectivele de inspectori sociali şi-au încetat activitatea. La Petrila şi Lonea, peste tot, în cărţile de raport ale acestora n-a mai fost trecută nici o sesizare, nu s-au mai arătat nici una din greutăţile pe care minerii le întâmpină în munca lor de zi cu zi. La această situaţie a dus faptul că atât sindicatele, cât şi conducerile minelor au subapreciat rolul deosebit de important al inspectorilor sociali, în procesul de producţie, aportul pe care aceştia pot şi trebuie să-l aducă la sporirea producţiei de cărbune prin îmbunătăţirea necontenită a condiţiunilor de muncă. Este necesar ca în cel mai scurt timp sindicatele miniere să sprijine conducerile minelor în reactivizarea colectivelor de inspectori sociali (…)”.

După cum s-a mai spus în acest documentar, noul corp al inspectorilor sociali

vineri, 16 ianuarie 2015

a fost experimentat în URSS, „unde activitatea acestui corp nu s-a dezminţit şi a dat rezultate pozitive nu 100%, ci 200%”. Din păcate/ in fericire în Valea Jiului s-a uitat că „lumina vine de la Răsărit”… Cel puţin în domeniul inspectorilor sociali.

P.S.

Deschidem CCM 2014 Petre Nica la Secţiune a 5, referitoare la obligaţiile şi drepturile sindicatelor ca organizaţii profesionale ale salariaţilor. La Art.29 citim: „(1) Pe perioada în care salariatul este ales în organul de conducere al sindicatului, poate fi numit pe postul de inspector social/ delegat sindical prevăzut în statul de funcţii al unităţii/ sucursalei/ punct de lucru, dacă îndeplineşte condiţiile de ocupare a acestui post conform C.O.R. Numirea şi revocarea se va face de administraţie cu avizul preşedintelui organizaţiei sindicale reprezentative la nivelul unităţii.

(2) Norma de reprezentare va fi de 1 inspector social/ delegat sindical la 600 salariaţi, iar numărul de posturi va fi supus aprobării Consiliului de Administraţie”.

Deci, băieţii deştepţi de la Sindicatul „Muntele” vor putea fi numiţi inspectori social/ delegaţi sindicali. Astfel, vor scăpa de tot felul de artificii în pontaje, de foi de boală, de prigoana administraţiei (vorba vine, că doar Drăgoi le-a făcut şi le face pe plac când vrea muşchiul lor). Bineînţeles, există şi aici un risc, mai mic, dar există.

Acela să fii prins când te pontează altul cu cartela (amintiţi-vă notoriul caz al inspectorului social Petre Nica, când acesta a fost pontat de o secretară din CEH, dar care când a fost prins, a fost iertat de Drăgoi et.comp.). Dar dacă depăşesc acest risc minim, pentru liderii de la „Muntele” poate exista şi o bucurie a portofelului.

Tot în CCM, aflăm din anexa - funcţii şi meserii utilizate în societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A., capitolul A funcţii de conducere („funcţii de conducere specifice unor activităţi”, punctul „A.2.4. Activităţi sociale”) şi cât vor încasa inspectorii şi delegaţii sociali, adică liderii de la „Muntele”. În cazul în care se vor aplica prevederile articolului mai sus menţionat să vedem cine ar putea fi beneficiarii, adică delegaţii/ inspectorii sociali cu studii superioare?

Păi, cei care au făcut o facultate. Adică, Petre Nica (care se pare că va încasa şi mai mult, funcţia de inspector social la punctele în minerit fiind încadrată superior în grila de salarizare, la treapta 58_a, faţă de cea de inspector social în activitatea în minerit, aflată pe grila de salarizare la treapta 57_c), Tiberiu Cozma, Alin Sân, Dorin Vezure.

Deci, conform grilei de salarizare, salariile de bază ar fi de circa 8.100 lei (încadrarea – 57_c), la care, fireşte, se vor adăuga diverse sporuri (de mobilitate, de confidenţialitate etc.)

Delegaţi sindicali/ inspectori sociali cu studii medii ar putea fi: Cristian Iştoc, Pavăl Robert, Ioan Ciobotaru şi Darius Cîmpeanu. Aceştia vor încasa ceva mai puţin, circa 7.000 lei – salariul de bază, plus sporuri, dar mult mai mult decât ortacii care trudesc din greu în mină.

Din moment ce aceste funcţii de delegaţi/ inspectori sociali apar bugetate cu bani frumoşi în Anexa 8 a CCM 2014 Petre Nica, deducem că ele vor fi ocupate de liderii de la Sindicatul „Muntele”, că doar nu de noi. Aşa putem explica şi de ce liderii Sindicatului „Muntele” care au negociat CCM au fost de acord ca şefimea din CEH să încaseze peste 100 de milioane de lei vechi lunar. Pentru că şi şefimea din CEH a fost de acord ca liderii să poată încasa între 70-80 milioane de lei.

Din păcate, cele de mai sus publicate în ZVJ la sfârşitul lunii iulie 2014 de subsemnatul în articolul „Conform CCM 2014 Petre Nica/ Liderii de la Muntele ar putea deveni delegaţi/ inspectori sociali şi ar putea umfla lunar salarii de bază între 70 şi 80 milioane de lei vechi, plus alte sporuri” s-au dovedit adevărate. Pe lângă salariile bengoase, inspectorii sociali mai beneficiază de maşini, de telefonie mobilă etc. Cinste ţie Drăgoi Nicolae! Bravo Pagini realizate de inspectorilor/ delegaţilor sociali pentru Marian BOBOC modul cum nu ostenesc să dea prosteală la toată colonia de mineri…