1614 vin 23.01.2015

CMYK

MENIUL ZILEI

Vineri, 23 ianuarie 2015

• Ciorbă de pui a la grec • Sote de mazăre cu ciolan afumat

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,5005 lei 1$ = 3,8721 lei 1₤ = 5,8811 lei

vineri, 23 ianuarie 2015 Anul VIII nr. 1614 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Cine suportă corecţiile financiare (a se citi „prejudiciile”) determinate de gaşca lui Moloţ prin atribuirea discreţionară a unor contracte de lucrări?

Direcţia Control şi Verificare Utilizare Fonduri Comunitare din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (actualmente Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice) a derulat o serie de analize asupra felului în care Consiliul Judeţean Hunedoara a dispus atribuirea unor contracte de lucrări co-finanţate din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Acţiuni în urma cărora s-au constatat nereguli şi s-au stabilit corecţii financiare, corecţii achitate - cum altfel? - din banii poporului.

Concret, conform celor specificate în Nota de constatare nr. CA-22201 din 22.03.2012, document în posesia căruia ne aflăm, s-a constatat că ofertantul declarat câştigător în urma procedurii de atribuire a contractului de lucrări pentru obiectivul modernizare DJ 668 (între DN66 – Bucium Orlea – Gânţata), cu care s-a încheiat contractul de lucrări nr. 277 din 19.06.2009, „nu a îndeplinit criteriile de calificare şi selecţie impuse prin documentaţia de atribuire”. Astfel, atribuirea contractului s-a făcut de către CJ Hunedoara, condus de Mircea Ioan Moloţ, cu încăl-

carea flagrantă a dispoziţiilor legale în vigoare, în speţă OUG 34 din 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Mai mult, executantul ales de Moloţ & Co. – Drumuri şi Poduri SA – nici măcar nu a reuşit să execute efectiv lucrările contractate, sens în care – la data de 17.01.2011, prin adresa nr. 319 – a fost

notificat asupra încetării de drept a contractului de lucrări. În traducere, după ce că a atribuit contractul pe lângă lege, Moloţ a ales şi un executant care n-a fost în stare să se încadreze în termenul asumat prin contract.

Mai mult, a fost nevoie ca lucrările

Ziua de 24 Ianuarie, ziua în care, an de an, sărbătorim Unirea Principatelor Române, este o zi de sărbătoare naţională plină de încărcătură istorică.

Este ziua în care gândurile noastre trebuie să se îndrepte spre acei români care au făcut posibilă reîntregirea neamului.

Astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să fim conştienţi că putem trăi într-o societate mai bună, mai solidară, mai prosperă.

Să lăsam deoparte greutăţile prin care trecem uneori şi să păstrăm în suflet mândria de a fi român.

La mulţi ani tuturor românilor!

Primar, Ilie PĂDUCEL

rămase de executat să facă obiectul unui nou contract, nr. 73 din 17.03.2011, atribuit (prin cerere de oferte) asocierii dintre Constrade SRL şi Drupo SRL. Valoarea acestor lucrări, cele rămase de executat, s-a ridicat la peste 15,2 miliarde de lei vechi, fiind achitată integral.

Pe cale de consecinţă, prin Nota de constatare nr. CA-22201 din 22.03.2012, Direcţia Control şi Verificare Utilizare Fonduri Comunitare din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (actualmente Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice) a stabilit o corecţie financiară în sumă de 5% din valoarea contractului de lucrări nr. 277 din 19.06.2009, încheiat între CJ Hunedoara şi Drumuri şi Poduri SA, în sumă de 287.096,58 de lei. Raportat însă la deconturile făcute, valoarea creanţei bugetare rezultate din neregulă ca urmare a stabilirii de corecţie financiară a fost de 229.130,93 de lei, suma fiind achitată de către MDRAP la data de 23.12.2013. Întrucât există şi un litigiu între MDRAP şi CJ Hunedoara pe această temă, vom reveni.

Cătălin DOCEA

SC BARIL FORTE SRL angajează: contabil evidenţă primară Cerinţe: studii superioare de specialitate cu diplomă de licenţă, bune cunoştinţe de operare (Word, Excel), capacitate de organizare, planificare, corectitudine şi seriozitate. Vechimea în domeniu constituie un avantaj.

Persoanele interesate pot trimite CV-ul însoţit de o fotografie până la data de 25.01.2015 la adresa de e-mail: barilforte@yahoo.ro

Doar persoanele selecţionate vor fi solicitate la interviu.

2 Kapital TV

- vineri, 23 ianuarie 2015 07:00 Info KTV (r) 08:00 Teleshopping / Infotext 12:00 Personaj de reportaj (r) 13:00 Sergiu Poliopol Show (r) 14:00 Reportaj Cinethronix 15:00 Avocat TV 16:00 Dragu-mi-i lumea şi viaţa – realizator Mircea Goian 17:15 Info KTV 17:30 Panorama 18:00 Box Music 19:00 Kapital Cultural 20:00 Info KTV 20:30 Salutări din Valea Jiului (r) 21:00 Sport Kapital 22:00 Dragu-mi-i lumea şi viaţa (r) 23:00 Info KTV (r) 00:00 Avocat TV(r) 01:00 Info KTV (r) 02:00 Panorama 03:00 Reportaj Cinethronix 04:00 Imparţial (r) 05:00 Avocat TV 06:00 Kapital Music

)

Ziarul Vaii Jiului

SĂNĂTATE De luni,

Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin În perioada 25-31 ianuarie 2015 se derulează activităţi speciale dedicate Săptămânii Europene de Prevenire a Cancerului de Col Uterin. Astfel de activităţi vor avea loc şi în judeţul Hunedoara.

România e ca ţările africane

Cancerul de col uterin este una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică atât în Europa, cât şi în România. Pe continentul european, 60.000 femei suferă de această boală şi 30.000 femei mor anual ca urmare a cancerului de col uterin. România are cea mai înaltă rată de incidenţă standardizată pe vârstă din Europa - 28,93 cazuri noi la 100.000 femei în 2010, situaţie similară cu cea existentă în ţări subdezvoltate din Africa, Asia şi America de Sud. Depistarea precoce, educarea şi modalităţile de prevenire sunt esenţiale în creşterea ratelor de supravietuire. Ţara noastră se situează pe primul loc în Europa, în ceea ce priveşte mortalitatea prin cancer de col uterin. Acesta reprezintă a doua cauză de mortalitate prin cancer la femeile din România, după cancerul mamar şi prima cauză de mortalitate la femeile tinere între 25 şi 44 de ani.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, rata mortalităţii prin cancerul de col uterin în România este de 2-2,7 ori mai mare decât în majoritatea ţărilor Europei Centrale şi de Est, şi de 6,3 ori mai mare decât media ţărilor UE. Aceasta se explică în primul rând prin faptul că în România diagnosticul este pus în stadii tardive ale bolii, când neoplazia este in-

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

vazivă. O posibilă explicaţie a situaţiei ar fi că multe femei nu au informaţii referitoare la modalităţile de prevenire a cancerului de col uterin. Ca atare, acestea nu beneficiază de programele preventive disponibile şi nu militează pentru implementarea acestor programe.

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

Lipsa de informaţii este periculoasă

În scopul conştientizării acestei probleme de sănătate publică şi de îmbunătăţire a nivelului de cunoaştere de către populaţie a mijloacelor prin care poate fi prevenit cancerul de col uterin, a fost lansată începând cu anul 2007 Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin, campanie care în ianuarie 2013 a inclus peste 5.000 de evenimente în Europa. În ţara noastră, screening-ul pentru cancerul de col uterin se derulează în cadrul Programului Naţional de Screening pentru Cancerul de Col Uterin, a cărui Unitate Naţională de Management se află în cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică. În judeţul Hunedoara, conform statisticilor oficiale, avem următoarea situaţie: 4.082 de femei testate, 316 cu rezultat pozitiv şi 79 de cazuri de cancer de col, în anul 2014. În cadrul acţiunilor dedicate, Compartimentul Evaluarea, Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate din Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Hunedoara organizează campania cu prezentări şi distribuire de materiale în data de 28 ianuarie 2015, de la ora 13,00 în sala de festivităţi a Direcţiei de Sănătate Publică din Deva.

Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Nefiind în Vulcan,

Primarul Gheorghe Ile nu a fost prezent la prima seară de priveghere a lui Ion Pantilimon

antrenori. Jucătorii l-au consolat cum au ştiut ei să facă mai bine pe Răducu, coechipierul lor, şi i-au prezentat condoleanţe lui Ghiţă Pantilimon, fratele celui decedat şi preşedinte al secţiei de fotbal. Rând pe rând, au trecut, prin faţa sicriului, de lângă care nu au plecat pentru niciun moment mama, soţia şi fiica celui dispărut, prieteni, colegi de partid, conducători de societăţi comerciale, oameni de afaceri, vecini şi cunoscuţi. Mulţi dintre ei au ieşit din casă cu ochii înlăcrimaţi.

Zeci de coroane şi buchete de flori au început, de miercuri seara, să se adune în curtea locuinţei din CoroeştiVulcan în care a fost depus corpul neînsufleţit al lui Neluţu Pantilimon.

Au venit băieţii

din echipa de fotbal, însoţiţi de

Deva

Înşelăciune cu plumb suflat în aur

Două persoane din Călăraşi şi Giurgiu se ocupă, în judeţul Hunedoara, cu ţepe date caselor de amanet.

Birou parlamentar senator Haralambie Vochiţoiu angajează

CONSILIER

pentru cabinetul din municipiul Petroșani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 90.

Condiții minime: -

SC Keops Serv SRL angajează

pizzar şi ajutor pizzar Experienţa în domeniu constituie un avantaj.

CV-urile se depun la sediul Keops din Petroşani.

Relaţii la telefon 0727.882938

Au venit să-şi

Ia rămas bun de la el consilierii locali, împreună cu care Ion Pantilimon a conlucrat o bună bucată de vreme, şi funcţionari din Primăria municipiului Vulcan. Printre ei nu s-a aflat însă, în prima seară de priveghi, primarul Gheorghe Ile. Apropiaţii lui i-au motivat absenţa prin aceea că a trebuit să facă o deplasare programată cu mai multă vreme în urmă, dar că este posibil să vină la înmormântarea care are loc astăzi, în jurul orei 14:0a0.

Gheorghe OLTEANU

Miercuri, 21 ianuarie 2015, în jurul orei 11:48, Poliţia Deva a fost sesizată de un bărbat în vârstă de 32 ani, din municipiul reşedinţă de judeţ, în calitate de administrator la o societate comercială cu privire la faptul că în aceeaşi zi, în jurul orei 11:30, un bărbat în vârstă de 31 ani, din localitatea Valea Roşie, judeţul Călăraşi, însoţit de o persoană necunoscută, de sex feminin, i-au vândut, prin casa de amanet administrată, un lanţ de culoare galbenă, cu greutatea de 83,81 g, care în interior era umplut cu plumb, cauzându-i un prejudiciu de 5.866,70 lei.

După comiterea faptei, cele două persoane s-au deplasat la o altă casă de amanet tot din municipiul Deva. Aici au încercat să vândă un alt lanţ de culoare galbenă, cu greutatea de 82,48 g, umplut cu plumb, dar cei doi au fost reţinuţi de agenţii de pază de la societatea respectivă, până la sosirea poliţiştilor. În cauză, poliţiştii au întocmit un dosar de cercetare penală pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, iar faţă de cele două persoane a fost luată măsura reţinerii pentru o perioadă de 24 ore, fiind prezentaţi Parchetului de pe lângă Judecătoria Deva, cu propunere de arestare preventivă. În cazul celor doi suspecţi de înşelăciune

Căsuţa Albastră Petroşani angajează

personal restaurant (fete) şi bucătar Relaţii la sediul din zona Livezeni sau la numărul de telefon 0723.347852.

(bărbatul de 31 de ani, din judeţul Călăraşi, şi femeia de 41 de ani, din Giurgiu), Judecătoria Deva a dispus cercetarea acestora sub măsura controlului judiciar.

Mihaela PETROŞAN

medie în diverse domenii; - spirit organizatoric și cu aptitudini de coordonare; - capacitate de sinteză și analiză.

Candidaţii interesaţi pot trimite un Curriculum Vitae la adresa de e-mail hvochitoiu@yahoo.com până la data de 1 februarie a.c. Persoanele selectate vor fi contactate telefonic pentru a li se transmite tematica în vederea participării la interviul de angajare, la o dată ce va fi anunţată ulterior.

studii superioare de lungă durată; cunoștinţe limbă engleză; cunoștinţe de operare pe calculator; permis de conducere categoria B; disponibilitate la program Comisia de selecție și interviu va fi formată din: flexibil; 1. Haralambie Vochiţoiu – senator; Cerințe specifice: 2. Ramona Roșulescu – director cotidianul Gazeta de Dimineaţă; 3. Cătălin Docea – director cotidianul Ziarul Văii Jiului; - comportament etic, rafinat, distins, cu tact, atent şi politicos; 4. Tiberiu Vinţan – director Exclusiv Media Group; 5. Gabriel Lungu – consilier juridic.

- polivalent, cunoştinţe peste

www.zvj.ro vineri, 23 ianuarie 2015

ACTUALITATE

3

4

SPORT

La „Hermes” şi Jiul,

În dribling spre Bacalaureat

Daniel Stoica şi Cătălin Ionică sunt doi dintre jucătorii de bază ai echipei de juniori A1 Jiul Petroşani. Aflaţi pe primul loc în Campionatul Judeţean la finele turului de campionat şi premiaţi de către Primăria Petroşani, cei doi juniori învaţă la Colegiu Economic „Hermes” Petroşani şi se pregătesc de Bacalaureat.

Daniel Stoica

are 18 ani şi este elev în clasa a XII-a la Colegiul Economic „Hermes” Petroşani. Cu trei goluri la activ în turul de campionat jucătorul îşi doreşte titlul de campion judeţean cu Jiul. „Cu toate că trebuie să mă împart între şcoală şi fotbal, cred că mă descurc destul de bine pe ambele planuri. Deşi prioritar este pentru mine să iau anul acesta Bacalaureatul, îmi doresc să am în palmares şi titlul de campion judeţean cu Jiul şi pentru acest lucru ne pregătim intens”, spune jucătorul lui Cosmin Kanduth.

Daniel joacă pe postul de fundaş central şi îl are ca idol pe internaţionalul român Florin Gardoş, de înălţimea căruia se apropie. Pentru că este fundaş, jucătorul petroşenean are uneori un joc agresiv, care i-a adus 5 cartonaşe galbene şi o etapă pe tuşă. „Fotbalul la acest nivel este destul de agresiv, fiind şi

Cătălin Ionică,

unele echipe care joacă dur. Avem un coleg, Mihai Sabin, care într-un meci de campionat a fost lovit destul de rău la cap, cel care l-a lovit luând cinci etape de suspendare”, mai spune jucătorul care nu se teme să bage piciorul la minge.

colegul său, joacă pe postul de mijlocaş central şi are la activ un gol din lovitură de pedeapsă. Ca şi Daniel, Cătălin este elev la Colegiului Economic „Hermes”.

Acesta spune că nu este deloc greu să meargă la şcoală şi să facă şi fotbal: „Joc fotbal de la vârsta de 10 ani şi am deja în palmares două titluri de campion judeţean, de pe vremea când antrenor era Cristian Tâlvescu. Fotbalul este un sport care mă ambiţionează şi îmi doresc să evoluez pe viitor la o echipă mare”.

Cu toate că sunt încă la o vârstă fragedă cei doi jucători nu au fost scutiţi de accidentări grave. Cătălin a avut mâna dreaptă ruptă şi a stat mai bine de o lună în afara gazonului. „Îmi doresc foarte mult să câştig titlul de campion judeţean cu Jiul anul acesta şi aş vrea să joc, dacă se poate, şi pentru echipa de seniori. Sunt bine cunoscute probleme cu care ne confruntăm. De aceea ne-am dori să vină cât mai multă lume la stadion şi să ne susţină. Cred că sun-

Toma Coconea

tem o generaţie talentată şi de viitor. Antrenorul nostru Cosmin Kanduth are mare încredere în noi şi sperăm să nu-l dezamăgim”, spune jucătorul de 17 ani.

Simulări nefluierate de arbitru

Ocupaţi în această perioadă cu simulările pentru Bacalaureat, jucătorii se străduiesc să nu lipsească de la orele de antrenament care au loc după amiază.

Peste puţin timp, juniorii se pregătesc să plece într-un stagiu de pregătire la Turda. „Fără falsă modestie, nu cred că mai putem pierde lupta pentru primul loc.

Avem 10 puncte distanţă de ocupanta locul secund, Inter Petrila, şi nu cred că ne mai poate sta ceva în cale”, spune Daniel Stoica.

Are planuri mari De mai bine de 25 de ani, Toma Coconea „zboară”, fiind singurul sportiv român care a luat startul la toate ediţiile întrecerii Red Bull X-Alps.

Anul acesta, sportivul din Vale se va afla din nou la startul întrecerii programate să debuteze în luna iulie. Parapantistul Toma Coconea are de gând să îşi promoveze ţara printr-un proiect inedit. Astfel, singurul român care participă la Red Bull X-Alps, cea mai difi-

facebook.com/ziarulvaiijiului

cilă competiţie de acest gen din lume, vrea să organizeze o competiţie similară şi în Carpaţi. „Ar fi un proiect asemănător cu cele care se derulează în Alpi sau în Pirinei, care implică traversarea Carpaţilor dintr-un anumit punct de plecare, într-un timp cât mai scurt, cu parapanta sau pe jos. Startul s-ar da de undeva din zona Băilor Herculane, urmând ca uşor-uşor să se traverseze Carpaţii, fără să evităm prea multe puncte.

Traseul îl am fixat relativ şi vreau ca anul acesta să îl şi parcurg în forţă cum s-ar spune, asta şi pentru că mi-ar folosi ca antrenament pentru Red Bull X-Alps”, spunea Coconea.

Fotbal-tenis

Studenta de aur

Anamaria Gherghel (CS Comexim Lupeni, fotbaltenis) a fost desemnată de DJST Hunedoara lideră a topului celor mai buni sportivi hunedoreni ai anului 2014, la probe neolimpice. Nu se ştie însă exact când va avea loc „Gala Sportului Hunedorean”, data evenimentului urmând a fi stabilită în funcţie de programul gimnastelor de la Lotul Olimpic al României.

Deşi am prezentat-o de nenumărate ori în ZVJ, updatăm ultima prezentare.

Anamaria Gherghel are 21 de ani şi este maestru emerit al sportului. Sportiva practică fotbal-tenisul de la vârsta de 11 ani, fiind multiplă campioană naţională pe echipe la toate probele, dublă campioană mondială la Istanbul în 2010, triplă campioană europeană la Nicosia în 2011.

Talentata jucătoare de la Comexim „R” Lupeni este studentă la Facultatea de Sport a ANEFS Bucureşti, în ultimul an şi a absolvit de curând şi şcoala de arbitri. Deşi a jucat cu un hematom dureros la piciorul stâng, Anamaria Gherghel a fost „regina” Campionatului Mondial de fotbaltenis, din Ungaria, cucerind cinci medalii de aur. „Anamaria are un talent special şi are un grad de tehnicitate comparabil cu al băieţilor de top. Are vitalitate, inspiraţie, intuiţie şi multă ambiţie.

Cred că şi dacă participa la competiţia masculină ar fi fost pe podium. Mă aşteptam ca şi anul acesta să fie clasamentul plin de sportivi de la Comexim.

Ana a câştigat tot ce se putea câştiga la acest nivel şi merită să fie cea mai bună sportivă”, spunea Dima Druncea, antrenor la Comexim R Lupeni. În 2014 Anamaria Gherghel a cucerit 5 titluri de campioană mondială de seniori la simplu, dublu, triplu, dublu mixt, triplu mixt şi două titluri de campioană mondială de tineret la dublu mixt şi

La „Ghiocelul şahist”,

triplu mixt la Campionatul Mondial de Fotbal-Tenis, Nicosia. Topurilor celor mai buni sportivi ai anului 2014 au adus în prim-plan dominarea gimnasticii la discipline olimpice şi a fotbal-tenisului la discipline neolimpice asupra sportului hunedorean, într-un an destul de modest ca performanţe. Ca dovadă, nu mai puţin de 12 dintre cei 23 de sportivi prezenţi în aceste ierarhii ale performanţelor sunt practicanţi ai celor două discipline, cinci fiind de la gimnastică şi şapte de la fotbal-tenis. Triumful celor două discipline s-a construit pe performanţele reuşite la două competiţii majore ale anului trecut.

Gimnastele au devenit campioane ale Europei cu echipa României, iar cei de la fotbal-tenis au câştigat numeroase titluri la Campionatele Mondiale. În afara acestor performanţe, reprezentanţii celorlalte sporturi au avut rezultate mai slabe decât în alţi ani.

Festivitatea de premiere a laureaţilor anului 2014 urmează să aibă loc, dar nu se ştie Ioan Danciu, încă exact când. Data de desfăşurare a „Galei Sportului Hunedorean” va fi stabilită de comun acord cu gimnastele din Lotul Olimpic de la Izvorani, înO ştire deloc bună a trucât ar fi neplăcut ca ele să abfăcut înconjurul senteze de la o festivitate la care site-urilor de ar trebui să fie în prim-plan. „Data socializare: fostul festivităţii de premiere nu este mare arbitru Ioan cunoscută încă, având în vedere că Danciu a ajuns în stare gravă la va fi stabilită după discuţii cu Spitalul de Urgenţă Petroşani. gimnastele din Lotul Olimpic”, a afirmat Lorincz Szell, directorul Este ştiu faptul că Ioan Danciu se DJST Hunedoara. Să sperăm că disconfruntă cu probleme medicale de cuţiile nu vor avea loc la viitoarea mai multă vreme, la un moment dat intrare la guvernare a UDMR. Pe fiind propus pentru o intervenţie plan naţional, ne referim, căci la chirurgicală pe cord. noi în judeţ după retragerea UDMR „Ieri (20 ianuarie - n.r.) tatăl meu, de la guvernare nu s-a schimbat Ioan Danciu, s-a internat de urgenţă nimic, oamenii UDMR ocupând aceleaşi posturi. Vorba regretatului în Serviciul de Cardiologie Petroşani, având probleme deosebit de grave Toma Caragiu: „C-aşa-i în tenis…”.

Peste 100 de participanţi

Cupa „Ghiocelul Şahist" de la Petroşani, programată în luna februarie, se numără printre ultimele teste înainte de Finala Campionatului Naţional de Şah pentru Copii şi Juniori de la Călimăneşti.

Aşa după cum v-am mai informat, în organizarea CSM Jiul Petroşani în colaborare cu ACS „Tinerii Maeştri'' Petroşani, cu sprijinul Hotel „Petroşani” şi Colegiului Naţional „Mihai Eminescu" Petroşani, în perioada 27 februarie – 1 martie la Şcoala Gimnazială "Avram Stanca" din Petroşani va avea loc competiţia naţională de şah dotată cu premii Cupa "Ghiocelul şahist", rezervată copiilor şi juniorilor până în 14 ani, precum şi bobocilor.

Competiţia se va desfăşura pe cinci grupe de vârstă, începând de la copiii mici de 7 ani, 9 ani, 11 ani şi până la juniorii mai mari de 14 ani. N-au fost uitaţi nici copiii boboci nelegitimaţi până în 8 ani, cei care se află practic pentru prima dată într-o astfel de competiţie oficială.

Concursul va fi omologat la Federaţia Romană de Şah pentru Calculul CIV, precum şi pentru categorii sportive. Şedinţa tehnică şi tragerea la sorţi vor avea loc vineri, 27 februarie 2015, de la ora 16:30, urmând ca duminică, chiar de 1 martie, de la ora 13:30, să aibă loc festivitatea de premiere. Organizatorii preconizează o participare de peste 100 de participanţi la Petroşani. „Această competiţie se va număra printre ultimele teste ale copiilor şi juniorilor din ţară înainte de Finala Campionatului Naţional de Şah pentru Copii şi Juniori,care va avea loc la Călimăneşti - Căciulata, în perioada 30 martie - 9 aprilie 2015", a declarat Gheorghe Şcurhan, coordonator CSM Jiul Petroşani.

www.zvj.ro vineri, 23 ianuarie 2015

La spital

din punct de vedere cardiovascular şi le mulţumeşte tuturor prietenilor de pe Facebook care l-au căutat. Ne rugăm la Dumnezeu să se facă bine, ca să poată lua din nou legătura cu dumneavoastră. Vă mulţumim”, spune, într-un mesaj postat, fata cunoscutului arbitru. Evident, mesajele de încurajare din partea prietenilor nu au întârziat să apară.

Prieteni, oameni simpli sau oameni din lumea sportului l-au încurajat pe Ioan Danciu să treacă cu bine peste momentul dificil, lucru pe care i-l dorim şi noi.

Pentru ei, Valea nu a găsit niciun titlu onorific Nu este de mirare că foarte mulţi sportivi talentaţi iau drumul altor oraşe unde sportul de performanţă este la rang de cinste.

Astfel, în ultimii ani exodul sportivilor de performanţă din Valea Jiului a crescut îngrijorător, neputând fi oprit. Lipsa banilor a fost adesea motivul cel mai plauzibil pentru care sportivii au ales o altă destinaţie a performanţei, dar credem noi că şi implicarea timidă a factorilor locali a contribuit la alegerea lor. Astfel, handbalista Patricia Vizitiu evoluează cu succes la CSM Bucureşti, la fel ca şi rugbistul Cosmin Raţiu care joacă la o echipă din prima ligă din Bucureşti, CSM Bucureşti. Gigi Militaru joacă cu mult succes la formaţia de rugby RCM Timişoara sub culorile căreia a adunat deja trei trofee, printre care şi titlul de campion naţional.

De altfel, nu de puţine ori Cosmin Raţiu declara că pentru el acordarea unui titlu de cetăţean de onoare al municipiului Petroşani ar fi echivalentul unei medalii, un fel de recunoştinţă pentru sportivii plecaţi care să simtă că Valea nu i-a uitat. Gimnasta Ştefania Stănilă este printre puţinele care s-au bucurat de acest titlu onorific, ea fiind declarată cetăţean de onoare al oraşului Aninoasa. Toţi aceşti sportivi şi-au anunţat intenţia de a reveni peste ani în sportul din Vale, dar din postura de antrenori.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

SPORT

5

CMYK

6

EDILITARE

Cum va rezolva primarul Tiberiu Iacob-Ridzi

Problema izolării termice a clădirilor care găzduiesc unităţi de învăţământ în municipiul Petroşani Nu de puţine ori am scris de preocuparea administraţiei locale petroşenene pentru reabilitarea şi modernizarea clădirilor care găzduiesc unităţile de învăţământ, dar şi pentru cele care privesc siguranţa elevilor şi cadrelor didactice. În altă ordine de idei, mai sunt lucruri destule de făcut la infrastructura unor şcoli, dar şi în ceea ce priveşte siguranţa elevilor şi profesorilor în momentul când sunt în plin proces de învăţământ. Materialul acesta vizează tocmai acest aspect.

Partea plină a paharului În ultimii cinci-şase ani au existat destule şcoli sau licee care au beneficiat, fie la exterior, fie la interior sau în întregime, de reparaţii capitale, sau de dotări cu mobilier ori construire de anexe, inclusiv ridicarea de la zero ale unor săli de sport. În acest sens există câteva exemple de care ne-am ocupat în paginile ZVJ: Şcoala Gimnazială I.G. Duca – corpul vechi (care a devenit printr-un program european cu fonduri nerambursabile una dintre cele mai moderne şcoli din judeţ în materie de infrastructură şi dotare); terenurile de sport (de la Colegiul Tehnic „D. Leonida”, Şcoala Gimnazială nr.

7 din Aeroport sau de la Şcoala Generală Avram Stanca); bazinul şcolar de la Şcoala Gimnazială nr. 5 din Aeroport, grădiniţa nouă de pe strada Constructorului etc.

Apoi, există lucrurile care nu se văd, dar se simt: toate şcolile şi liceele din Petroşani beneficiază de apă caldă şi încălzire centrală, de grupuri sanitare modernizate, de canalizare şi apă curentă, de energie electrică, şi mai nou, de internet. În privinţa siguranţei elevilor şi cadrelor didactice, toate şcolile de pe raza municipiului sunt dotate cu camere şi cu sisteme de monitorizare video, un prim pas făcut în urmă cu mai bine de cinci ani, în vederea scăderii numărului de incidente şi probleme în şcoli.

E şi loc de mai bine…

Cu toate acestea, există şi partea goală a paharului, mai există clădiri la care s-au făcut anual igienizări şi zugrăveli, dar la care nu s-a mai lucrat nimic pe partea de izolare termică, acoperiş sau dotări cu mobilier nou. Cam toate clădirile suferă la partea de izolare termică, astfel că şi consumul de energie electrică e pe măsură. Există clădiri care trebuie reparate capital, ne gândim aici la grădiniţele din Aeroport, Colonie sau Dimitrov, la şcoala din Colonie, sau chiar la şcoala din buricul târgului, Avram Stanca… iar alte câteva exemple pot continua.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Anveloparea unităţilor şcolare prin programul european – cea mai necostisitoare şi pragmatică soluţie Acest lucru îl ştie şi Executivul din Primăria municipiului Petroşani şi în mod special Tiberiu IacobRidzi, un primar care de când conduce destinele administraţiei publice locale petroşenene s-a preocupat să rezolve cum s-a putut (în funcţie de buget) această chestiune. Şi nu sunt vorbe ca să fie, ci e purul adevăr, pentru că până să devină primar, amintiţi-vă cu toţii cum arătau şcolile din

nu s-a hotărât încă, primarul se gândeşte şi la montarea de panouri solare, dar acest lucru se va face doar dacă prin programul european va fi permis şi acest lucru, pentru că altfel nu prea sunt bani pentru aşa ceva. „Vrem să producem pe un program european anveloparea tuturor şcolilor, liceelor şi grădiniţelor, pentru eficientizarea energetică a clădirilor, dar şi pentru aspectul lor, pentru că odată cu asta se rezolvă şi această problemă. Dacă vom reuşi, vor fi lucrări ample, dar la sfârşitul cărora clădirile unităţilor de învăţământ vor fi aşa cum trebuie să fie. Nu ne gândim neapărat şi la varianta montării de panouri solare, odată cu această reabilitare, dar nici nu o excludem, vom vedea la timpul potrivit ce putem accesa şi ce nu prin acest program, după ce apar ghidurile de finanţare”, ne-a declarat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

Legat de siguranţa în unităţile de învăţământ, mai ales de când numărul poliţiştilor locali s-a tot redus şi s-a renunţat pe moment la serviciile de pază ale acestora, primarul Petroşaniului ne-a declarat: „Pe această temă am avut discuţii de curând cu echipa mea din primărie. Siguranţa în şcoli este o preocupare a mea de când conduc administraţia locală.

Acest lucru presupune, pe lângă sistemul de monitorizare video pe care-l avem încă de acum şase ani în fiecare şcoală, şi pază. Trebuie cât de repede să vedem cum putem face astfel încât să avem asigurată pază în fiecare şcoală pe durata cursurilor, astfel încât să prevenim posibilele situaţii de violenţă în şcoală sau alte incidente nedorite, cum ar fi pătrunderea neautorizată a persoanelor”.

Soluţii de siguranţă şi pentru Clubul Copiilor şi Elevilor

Petroşani, ce săli de sport aveau şi aşa mai departe.

Totuşi, până să aducă şcolile, grădiniţele şi liceele din Petroşani la standarde europene, va mai curge multă apă pe Jiu, iar primarul ştie asta şi chiar recunoaşte, lucru mai rar la un edil.

Dintr-o discuţie purtată cu Tiberiu Iacob-Ridzi am aflat faptul că în acest exerciţiu financiar al Uniunii Europene, 2014-2020, mai multe şcoli, licee şi grădiniţe, dacă nu chiar toate (cu excepţia clădirilor care au fost deja reabilitate), vor intra pe programul european de reabilitare termică. Aceasta va însemna nu doar căptuşirea pereţilor, ci şi schimbarea de uşi şi geamuri, înlocuirea acoperişurilor şi burlanelor şi toate celelalte lucrări care există legate de această reabilitare. Mai mult, chiar dacă

Legat de paza de la Clubul Copiilor şi Elevilor, o instituţie ce intră în atribuţiile autorităţilor judeţene, dar unde participă la diverse cercuri educaţionale elevii de la şcolile din Petroşani, o problemă mai veche ridicată de ZVJ, primarul ne-a declarat: „Clubul Copiilor şi Elevilor nu ţine de noi, dar este adevărat faptul că sunt câteva sute de elevi din oraş care au activităţi acolo. Iarna este, într-adevăr, o problemă acolo legată de siguranţa elevilor şi cadrelor didactice, deoarece se întunecă repede, iar unii copii au activităţi uneori până spre orele 18,00-19,00. Ştiu că strada Timişoarei e iluminată bine, dar cred că s-ar impune şi acolo câteva ore de pază după ce se întunecă, cu atât mai mult cu cât locul e destul de izolat. Cred că putem discuta cu cei de la poliţia locală să vedem clar care sunt zilele când există cercuri mai spre seară şi apoi să asigurăm zona, dacă nu printr-un post fix, măcar prin patrulare mai intensă în acel interval orar”.

Corneliu BRAN

Decizia Primăriei Petroşani a fost luată:

Parcul Central „Carol Schreter” va intra în reabilitare printr-un proiect finanţat cu fonduri europene Mai ales după începerea lucrărilor de reabilitare la Parcul „Avram Iancu” (noi îi vom spune tot timpul aşa că sună mai bine decât „parcul de la piaţă” şi chiar dacă oficial nu are această denumire, strada care găzduieşte parcul şi piaţa are!), foarte multă lume ne-a tot solicitat, din decembrie încoace, să-l întrebăm pe primarul Tiberiu Iacob-Ridzi ce gânduri are Executivul cu parcul mare al municipiului, dar şi cu celelalte parcuri sau părculeţe. Zis şi făcut.

„Avem în plan un parc în zona Parângul, un parc pe care vrem să-l amenajăm, dar pe fonduri proprii.

Dar vestea cea mai bună constă în faptul că vrem să modernizăm Parcul Central Carol Schreter pe fonduri europene. Aceasta înseamnă alei, locuri de joacă pentru copii cât mai variate, iluminat public nou, refacerea gazonului şi zone mai multe cu flori,

www.zvj.ro vineri, 23 ianuarie 2015

plantări de arbori ornamentali, demolări de construcţii şi reamenajări etc. Cupola uriaşă de beton vrem s-o integrăm cumva în ansamblul parcului, de aceea ne-am gândit să n-o demolăm, dar celelalte două construcţii de beton (fundaţii) din zona suportului unde arborăm drapelul vor dispărea. De asemenea vom avea în parc o nouă fântână arteziană şi multe alte dotări cu mobilier ce ţin de un parc frumos, aerisit, cu mult gust şi ţinută. Vrem să redăm strălucirea acestui parc pentru că este cel mai mare din municipiu şi Petroşaniul are nevoie de un parc central adevărat, dar şi pentru că este un loc de promenadă şi relaxare, nu doar pentru copii, ci şi pentru ceilalţi cetăţeni.

Legat de celelalte parcuri, după cum ştiţi, au început lucrări de reabilitare, pe fonduri locale, la parcul de la piaţă, unde se va lucra imediat ce vremea va permite, în continuare la alei, iar din primăvară şi la gazon. În rest, avem în vedere şi anul acesta, ca în fiecare an, toate parcurile mai mari sau mai mici, fie că e vorba de parcul de lângă poştă sau de lângă tribunal, ori din Aeroport sau Colonie.

La primăvară, cei de la SPADPP

se vor preocupa de curăţirea ramurilor sau crengilor uscate ale copacilor, de toaletarea coroanei lor, precum şi de curăţenia de pe alei. Unde va fi cazul ne vom ocupa şi de gazon, sau de plantări de flori, lucru pe care-l facem de fiecare dată prin tot oraşul”, ne-a declarat Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul muncipiului Petroşani.

EDILITARE

Corneliu BRAN

7

8

DIN JUDEŢ

Bilanţul pe 2014 al poliţiei hunedorene

Au fost identificaţi toţi autorii de infracţiuni Poliţiştii hunedoreni au acţionat comise cu violenţă pentru asigurarea în cele 537 de Poliţiştii hunedoreni au efectuat, în anul 2014, 93 razii şi peste 33.000 de acţiuni şi controale, în cadrul cărora au fost constatate 1.932 de infracţiuni - dintre care 1.517 în flagrant. Datele pe care le prezentăm sunt din bilanţul efectuat de structurile IPJ Hunedoara pe anul 2014.

Probleme cu posesorii de arme

La începutul anului 2014, poliţiştii Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase aveau în lucru 76 dosare penale, iar pe parcursul perioadei s-au înregistrat 122 dosare penale.

Până la sfârşitul anului trecut au fost soluţionate 143 dosare, în prezent rămânând în lucru 55 dosare penale.

Cu ocazia activităţilor preventive, au fost ridicate în vederea confiscării 73 de arme letale, 116 arme neletale, 3.770 cartuşe de calibre diferite, 263 capse diverse, 0,400 kg pulbere de vânătoare, 20,3 kg articole pirotehnice, 7,96 kg produse de protecţie a plantelor, 45 kg deşeuri periculoase, 8 kg carne de vânat şi 12 trofee de vânat.

11.000 de dosare penale

În anul 2014 s-a început urmărirea penală cu privire la fapte penale în 10.892 dosare privind infracţiuni judiciare.

Ca măsuri preventive dispuse/ propuse de poliţiştii structurilor de investigaţii criminale, au fost cercetate în stare de arest preventiv 67 persoane (din totalul de 80), 9 - arest la domiciliu (din totalul de 12), 28 - control judiciar (din totalul de 30) şi 15 - reţinuţi (din totalul de 31).

De remarcat este faptul că, prin activităţile investigative complexe, poliţiştii hunedoreni au reuşit identificarea tuturor autorilor în cazul unor infracţiuni contra persoanei comise cu violenţă (omor, lovituri cauzatoare de moarte, tentativă de omor etc).

Astfel, poliţiştii de la structurile de investigaţii criminale din judeţ, sub coordonarea procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, au reuşit identificarea autorilor în toate cauzele cu violenţă cu urmări grave, respectiv 5 omoruri, 6 tentative de omor, 3 pruncucideri, 19 vătămări corporale, precum şi identificarea şi probarea vinovăţiei prezumtivului autor al unui omor comis la 11 februarie 1998 asupra unui bărbat în vârstă de 28 de ani, din municipiul Hunedoara.

Hoţii la patrimoniu

În domeniul protejării Patrimoniului Cultural Naţional, poliţiştii hunedoreni au constatat 30 de infracţiuni de furt, detecţii şi săpături neautorizate, nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri şi 14 infracţiuni declinate Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, Parchetului de

facebook.com/ziarulvaiijiului

pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi Parchetului de pe lângă Judecătoria Orăştie, fiind cercetate 16 persoane, din care 2 reţinute, pentru care s-a dispus măsura controlului judiciar.

Au fost desfăşurate activităţi procedurale prin delegare în 6 dosare penale ale Parchetului de pe lângă Curtea de apel Alba Iulia, în cadrul cărora au fost efectuate 22 percheziţii domiciliare, în urma cărora au fost recuperate 4.775 bunuri culturale mobile, dintre care 10 tablouri, 3.640 monede antice şi medievale din aur, argint şi bronz, 803 alte bunuri arheologice, dintre care trei plăcuţe votive din aur, precum şi alte 460 bunuri culturale mobile. În perioada de referinţă au fost confiscate 12 detectoare de metale.

Peste 1.600 de cazuri în zona economico-financiară

Din totalul faptelor cu care Poliţia hunedoreană a fost sesizată, 10 % sunt de natură economico-financiară.

Astfel, au fost înregistrate 1.657 sesizări penale de natură economico-financiară.

Pe acest palier, au fost efectuate cercetări într-un număr de 62 lucrări şi cauze penale complexe, din care 56 pentru fapte de evaziune fiscală. În anul 2014, s-a început urmărirea penală “in rem” (pentru fapte, n.r.) în 2.527 cazuri, faţă de 108 cazuri în anul 2013.

Combaterea evaziunii fiscale a fost în anul 2014 un obiectiv prioritar. În perioada menţionată, s-a acţionat în funcţie de evoluţia fenomenului specific, a politicilor şi priorităţilor guvernamentale şi au fost puse în aplicare planuri pentru prevenirea şi combaterea ilegalităţilor, ţinând cont de specificul judeţului.

Au fost obţinute o serie de rezultate privind combaterea evaziunii fiscale, în toate cele 9 domenii prioritare. Astfel, prejudiciul recuperat a crescut cu 7%, au fost indisponibilizate bunuri în valoare de 11.153.020 lei, numărul cauzelor penale care privesc grupuri infracţionale instrumentate a crescut cu 10%, iar numărul persoanelor cercetate faţă de care au fost dispuse măsuri preventive, a crescut cu 80%.

Pe linie de evaziune fiscală au fost efectuate cercetări într-un număr de 914 dosare, şi a fost începută urmărirea penală „in personam” în 174 cazuri, iar pe linie de fraude vamale au fost efectuate cercetări într-un număr de 92 dosare penale şi a fost începută urmărirea penală „in personam” în 75 de cazuri.

unităţi şcolare de pe raza judeţului a unui climat de siguranţă publică.

Pentru prevenirea şi combaterea delictelor silvice şi a braconajului piscicol s-au pus în aplicare Planurile comune de acţiune Scutul Pădurii 2014 şi Stop Braconajului 2014.

Pentru asigurarea recuperării prejudiciului identificat au fost instituite măsuri asiguratorii asupra unor bunuri în valoare de 13.802.732 lei. În urma acţiunilor întreprinse pentru combaterea evaziunii fiscale în domeniile prioritare de acţiune, s-au dispus măsuri preventive faţă de 22 persoane, 8 dintre acestea fiind reţinute, alte 13 fiind cercetate în stare de arest, iar o persoană şi un control judiciar. În urma acţiunilor întreprinse, au fost luate măsuri asigurătorii în cuantum de 3.261.175 lei.

Necazuri pe şosea

Având în vedere obiectivul stabilit la nivelul Uniunii Europene pentru perioada 2010-2020, respectiv scăderea consecinţelor grave, ca urmare a accidentelor rutiere, poliţiştii din cadrul Serviciului Rutier Hunedoara, în cursul anului 2014, au desfăşurat 2.163 acţiuni specifice, au fost aplicate 66.691 sancţiuni contravenţionale, din care: 65.474 pentru abateri de la normele rutiere şi 1.217 la Legea 38/ 2003, Legea 136/ 2003, HG 69/ 2012 şi OUG 37/ 2007, au fost descoperite 1.225 infracţiuni, din care 830 la regimul circulaţiei, iar în 2.790 cazuri au fost reţinute permise de conducere în vederea suspendării. De asemenea, s-a impus retragerea a 1.429 certificate de înmatriculare ale autovehiculelor. În anul 2014, pe raza judeţului Hunedoara, s-au comis 174 accidente grave de circulaţie, soldate cu 51 de persoane decedate şi 165 persoane rănite grav. Astfel, comparativ cu anul 2013, se constată că scade cu 19 numărul persoanelor rănite grav, numărul accidentelor grave rămâne acelaşi – 174 -, şi creşte cu 24 numărul persoanelor decedate.

Principalele cauze generatoare de accidente rutiere grave, în anul 2014, au fost: viteza neadaptată la condiţiile de drum, traversarea neregulamentară pietoni şi neacordarea de prioritate.

Mihaela PETROŞAN

Janet Nică – „Un demagog de şcoală nouă” Destăinuirea unui profesor „Să fii cuminte!”-mi zice soaţa, Când plec, la şcoală, dimineaţa; „Să-ţi laşi acasă ochelarii, Că, poate, iar te bat şcolarii!

Când am citit această epigramă, am zâmbit cu amărăciune, gândindumă la fenomenele ciudate care se întâmplă, de o vreme, în învăţământ. Cine putea s-o scrie mai bine decât un profesor? Janet Nică, autorul epigramei, este profesor de limba şi literatura română, dar şi apreciat umorist, redactor şef al Revistei Cenaclului Epigramiştilor Olteni „Cugetul”. În volumul „Un juvete printre peşti”, pe care mi l-a dăruit, de curând, are un grupaj de epigrame cu tematică şcolară, reunite sub titlul „Un demagog de şcoală nouă”.

Capitolul are şi un motto: „Vestea că în şcoală e o grenadă a căzut ca o bombă.” „Bombă” sunt şi epigramele din volum, care vor stârni, cu siguranţă, o explozie de zâmbete.

Trenul Urcând spre performanţă, anevoie, Învăţământu-i trenul plin de larmă; Profesorul e, fără dubiu, Goe Ce trage-n van semnalul de alarmă! Învăţământul E colţişorul social, Ce, fără ciocârlii şi mierle, Produce-n lume, anual, De dragul artei, munţi de... perle.

Dascălii Doici cu lapte şi orgolii, Pricepute-n toate cele, Foarte tari în portofolii, Însă, nu şi-n... portofele!

Elevele de azi Pe stradă, parcă-s iconiţe,

www.zvj.ro vineri, 23 ianuarie 2015

Le scoţi la tablă, dau din coate; La discotecă-s păuniţe, Iar la examen, curci plouate...

Aproape ideală Gândind, profund, la şcoala românească, Elevii au ajuns să hotărască: Ar fi o şcoală-aproape ideală, De n-ar veni profesorii la şcoală!

O, tempora! Şi şcoala progresează!

Elevii, mulţi, când ore-s, (O, tempora, o, mores!)

Prin cârciumi… studiază…

Se-aşterne frunza pe alee...

Plecară berzele pe luncă Şi-aterizară în... licee.

Veşnica recunoştinţă O, Doamne-nvăţământul fericească-l, Acolo-n ceruri, Sfântul Nicolae, Că am ieşit la pensie, ca dascăl, Şi n-am luat, de la elevi, bătaie!

Studenta de la Filologie Filoloaga, curioasă, Cu vibrări de corason, Dup-„O noapte furtunoasă”, S-a mutat, de tot, la „Ion”.

De poveste Ca să fie de poveste, De elevii toţi descrisă, Cea mai bună şcoală este Şcoala permanent închisă!

Nu vreau să fiu poet de manuale Doamne, milă să-mi arăţi!

Dac-ajung în manuale, Toţi elevii-mi fac mustăţi Şi, în loc de ochi, sarmale!

Apel Cer să se comunice!

Vreau, din sincere motive, Manuale unice Şi neveste-alternative!

Pericoloso sporgersi Cu-aşa eleve semi-dezbrăcate Ce-l bagă şi pe Sfântul în păcate, Un prof, e bine – respectându-şi cota – Să nu forţeze niciodată... nota!

Amintiri Ţi-aduci aminte-n vremuri calme, De dascălii din şcoala dragă: De cei ce îţi dădură palme Şi-aceia ce-ţi luară şpagă.

Pastel tomnatic Pe câmpuri, niciun zvon de muncă...

Pedagogică Făr-a inventa prea mult, Făr-a merge prea departe, Şcoala e demersul cult De-a-i prosti pe cei cu carte.

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

Îngrijorare E terorismu-n şcoala românească, Se vede clar, ajuns la-nalte cote Şi-oricine-ar trebui să recunoască: Aproape toţi elevii-mpuşcă note!!

Cultură Când vine ţâncu-n şcoala sfântă Să deie zmeii toţi la trântă, Un semn că a-nceput cultura E, fără dubiu, înjurătura!

Autentic didactică Un fost elev, urcat în scheme, Mi-a zis, oprindu-mă în drum: Deloc nu v-aţi schimbat, prin vreme!

Aveţi acelaşi... nou costum!

Sfânta Şcoală Efect al unor nevăzute frâie, Azi, şcoala-i o biserică deplină: Profesorii stau smirnă şi se-nchină, Căci mulţi elevi sunt, vai de ei, tămâie!

UMOR ÎN HA... MAJOR

9

10

DIVERSE

Pentru gropile de pe podul de la Şoimuş

S-au trezit drumarii După avalanşa de plângeri ale şoferilor, referitoare la podul aproape dărâmat de la Şoimuş, care este şi intrare pe autostradă, drumarii par să se dezmeticească.

Conform comunicatelor oficiale, în 23.01.2015, 24.01.2015 şi 25.01.2015, în intervalul orar 09:00 – 17:00, traficul rutier pe drumul naţional DN 76, între km 0+000 şi 0+900 m, în zona podului de la Şoimuş, va fi restricţionat şi se va circula pe un singur sens, ca urmare a lucrărilor de reparaţii ce se vor execută pe acest tronson. În această perioadă, traficul rutier în zona respectivă se va desfăşura alternativ şi va fi dirijat cu piloţi de trafic.

Drumarii şi poliţiştii recomandă tuturor conducătorilor auto care tranzitează zona să rămână în coloană şi să respecte cu stricteţe semnalele şi indicaţiile poliţiştilor sau piloţilor de trafic care acţionează la faţa locului.

Mihaela PETROŞAN

ANUNŢ

Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A., Sucursala Divizia Minieră, cu sediul în Petroşani, str. Timişoara nr. 2, anunţă organizarea concursului pentru ocuparea a 65 de posturi vacante de muncitor necalificat subteran pentru locurile de muncă direct productive de la Punctul de lucru E.M. Livezeni.

Angajarea personalului se va face pe o durată determinată de 6 luni, cu o perioadă de probă de 30 de zile.

Concursul se va desfăşura la sediul Punctului de lucru Staţia de Salvare Minieră- Petroşani, str. Lunca nr. 60, începând cu data de 10.02.2015, ora 8:00 şi va consta într-o probă scrisă şi una practică.

I. Condiţii de participare:

- absolvent a minim 10 clase; - vârsta minimă de 18 ani; - să fie apt din punct de vedere medical pentru muncă, în baza adeverinţei medicale eliberate de medicul de familie, din care să rezulte că este apt pentru muncă în condiţii de efort susţinut (activitatea de subteran); - fără antecedente penale.

II. Acte necesare pentru participarea la concurs:

- cerere tip care se completează la sediul S.C.E.H.-S.A. Sucursala Divizia Minieră pe imprimatul care va fi pus la dispoziţie; - dosar plic; - copie act de identitate; - copie diplomă sau certificat ce atestă studiile absolvite; - adeverinţă medicală eliberată de medicul de familie, din care să rezulte că este apt pentru muncă în condiţii de efort susţinut; - declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte că nu a fost condamnat penal; - curriculum vitae (opţional).

Dosarul cu documentele necesare se va depune la sediul S.C.E.H.- S.A. Sucursala Divizia Minieră din Petroşani, str. Timişoara nr. 2, la Serviciul Resurse Umane Ad-tiv., în zilele de 26, 27, 28, 29, 30 ianuarie şi 02 februarie 2015, între orele 9:00 -12:00.

III. Concursul:

Concursul se va desfăşura începând cu data de 10.02.2015, ora 8:00, la sediul Punctului de lucru Staţia de Salvare Minieră din Petroşani, str. Lunca nr. 60, urmând ca perioada de desfăşurare să fie stabilită în funcţie de numărul candidaţilor înscrişi.

Concursul pentru ocuparea posturilor vacante constă în susţinerea a două probe şi anume: 1. proba scrisă, care constă în completarea (timp stabilit - 5 minute) unor chestionare (nu necesită bibliografie) care vor fi notate cu note de la 1 la 10; 2. proba practică, care constă în încărcare materiale, prin lopătare, peste un obstacol cu înălţimea de 1,5 m în unitate de timp.

Participanţii se vor prezenta la ambele probe cu actul de identitate şi pentru proba scrisă cu instrument de scris.

IV. Validarea rezultatelor. Afişarea rezultatelor:

Nota finală a concursului reprezintă media aritmetică a notei de la proba scrisă şi a notei de la proba practică.

Pentru a fi declaraţi admişi, candidaţii trebuie să obţină cel puţin nota 5 (cinci), la fiecare probă de concurs.

Ocuparea celor 65 de posturi se va face în ordinea descrescătoare a notei finale obţinute, nota minimă fiind 5 (cinci), calculată cu două zecimale.

Validarea şi afişarea rezultatelor se va face în termen de 5 zile de la încheierea probei practice.

Contestaţiile asupra rezultatelor validate, cu privire la notarea candidaţilor, se pot depune la sediul S.C.E.H.-S.A. - Sucursala Divizia Minieră în termen de 2 zile de la data afişării.

Analiza tuturor contestaţiilor şi afişarea rezultatului final al concursului se face în maxim 10 zile de la expirarea termenului de contestaţie.

Regulamentul de desfăşurare al concursului va fi făcut public, prin afişare la sediile S.C.E.H.-S.A. - Sucursala Divizia Minieră şi a punctelor de lucru Staţia de Salvare Minieră, E.M.Livezeni.

Relaţii suplimentare la S.C.E.H.-S.A. - Sucursala Divizia Minieră, Serviciul Resurse Umane Administrativ, telefon 0254.506264 sau 0254.506265.

facebook.com/ziarulvaiijiului

ANGAJĂRI

mica publicitate

SC Drupo SRL angajează începând cu data de 01.03.2015: - ingineri constructori cu diplomă CCIA; - ingineri constructori cu diplomă CFDP; - muncitori calificaţi: dulgheri, zidari, fierari-betonişti, asfaltatori, pavatori; - conducători auto categoria B, C, E. Depunerea CV-urilor se face la punctul de lucru din Petroşani-Livezeni, str. Fabricilor, nr.11 (fostul CONPET) începând cu data de 19.01.2015.

Firmă de construcţii angajează muncitori necalificaţi, instalatori, maiştri, excavatorişti, volişti.

Telefon 0760.675776 SC CONSMIN SA Petroşani angajează: - 2 ingineri - absolvenţi Facultate de Construcţii sau Facultate Tehnică cu experienţă în construcţii minim 3 ani; - 2 maiştri - cu experienţă minim 3 ani în construcţii Alte cerinţe: - disponibilitate de deplasare în ţară; - posesor permis conducere categoria B. - 5 dulgheri - 2 fierari Cerinţe: calificare în domeniu şi experienţă minim 2 ani.

Relaţii la telefon 0254.542.972, 0371.307.979 sau la sediul din str. Independenţei, nr. 11A. S.C. TROTA România S.R.L., din Cluj, organizează interviuri în fiecare zi lucrătoare de pe 21 până pe 30 ianuarie, la biroul Trota din Cluj, str. Baladei 2A, pentru a selecţiona tineri şoferi profesionişti cu categoriile C + E, preferabil, cu cel puţin 2 ani de experienţă pe TIR. Se lucrează numai în echipaj, pentru efectuarea de transporturi frigorifice în Comunitatea Europeană.

După fiecare 2 luni pe comunitate, se dă o săptămână de concediu, firma asigurând transportul cu avionul, dus şi întors. Se asigură un minim între salariul de bază şi diurne, care depinde de categoria profesională şi de vechimea în firmă. Informaţii la tel. 0740.295418, numai după trimiterea, la soferitir@trota.ro, a unui CV şi copii de pe următoarele documente: • Buletin; • Paşaport; • Permis de conducere; • Cartelă tahograf; • Atestat de marfă; • Cazier judiciar şi cazier auto; • Caracterizare de la ultimul loc de muncă şi o fotografie 3/4.

ÎNCHIRIERI

mica publicitate

Închiriez hală producție plus birouri (total 400 mp - str. Jieț, zona Petrila Sud), spațiu birouri zona Pieței Centrale Petroșani (parter) și apartament 2 camere în aceeași zonă.

Relaţii la telefon 0761.195971

Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66.

Relaţii la telefon 0744.825125

VÂNZĂRI

LICITAŢII

mica publicitate

INSOLVENT CONSULT SPRL lichidator judiciar al SC BAS INVEST SRL organizează licitaţie publică în data de 06.02.2015, ora 10:00, la sediul lichidatorului din Deva, str.

M. Eminescu, nr. 11, ap. 2, pentru vânzarea imobilului: HALĂ PRODUCŢIE, situată în Petroşani – Livezeni, str.

Lunca, nr. 153, în suprafaţă de 234 mp, compusă din spaţiu de producţie, vestiar, birou, hol, grup sanitar.

Preţul de pornire este de 32.767 lei.

Terenul aferent construcţiei nu face obiectul vânzării, fiind proprietatea Municipiului Petroşani.

Garanţia de participare la licitaţie este de 10% din preţul de pornire. Caietul de sarcini şi orice informaţii sunt la dispoziţia eventualilor cumpărători la tel. 0254.226006 sau 0785.285456.

INSOLVENT CONSULT SPRL lichidator judiciar al SC BAS INVEST SRL vinde, prin negociere directă, următoarele: - Maşină de cusut, tip Metalotehnica = 136,80 lei - Mercedes Vito, tipul VOL 3+1 uşi, Vito 110CDI, a.f. 2002, data înm. 2004, nr. locuri 9, motorină, 2148 cmp = 24.821,10 lei - diverse materii prime pentru producţie canapele şi mobilier (piele sintetică, plus, MDF, stofă, profile, accesorii mobilier, vitrină etc.), la preţuri reduse cu 10% din cele iniţial evaluate, totalizând 15.109,62 lei.

Orice informaţii sunt la dispoziţia eventualilor cumpărători la tel. 0254.226006 sau 0785.285456.

Ofertele pot fi formulate şi depuse la sediul lichidatorului din Deva, str. M. Eminescu, nr. 11, ap. 2 sau pot fi transmise pe fax la nr. 0254.226006, până la data de 06.02.2015, ora 11:00.

CURSURI

mica publicitate

Ofer cursuri particulare în regim de meditații, la orice nivel sau vârsta, cu multă răbdare, atenție şi eficacitate. Mediul de lucru va fi unul stimulant, într-o atmosferă lipsită de tensiune, cu un înalt nivel de profesionalism în predare.

Cursuri pentru limbaj standard, conversațional şi limbaj specializat (hotel, restaurant, catering).

De asemenea ofer îndrumare în crearea CV-urilor, pregătire pentru interviuri emigrare şi alcătuirea dosarelor de emigrare.

Pentru mai multe detalii mă puteți contacta la telefon: 0254.514190, 0767.971067

IMOBILIARE

mica publicitate

Vând apartament ultracentral, două camere, decomandate, vizavi de Universitate (corpul nou), bine întreţinut, centrală pe gaz, uşi interioare lemn masiv, boxă la demisol. Preţ 33.500 euro.

Telefon 0755.103422

SERVICII

mica publicitate

Efectuez transport de persoane şi transport marfă în județ și în țară cu Dacia Papuc, 1,5 tone.

Relații la telefon 0727.386358, Vulcan

mica publicitate

www.zvj.ro vineri, 23 ianuarie 2015

Dacă depăşeşti influenţa nu tocmai plăcută a celor care îţi ţin companie, ai ajunge uşor la succes. Nu nimereşti în cel mai constructiv mediu, ci printre oameni pesimişti, trişti iar tu eşti mai optimist, mai tonic.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Eşti inspirat azi de o voce interioară care îţi şopteşte permanent ce să spui, cum să acţionezi, ce e de făcut în diverse situaţii. Este intuiţia ta care te sfătuieşte de bine.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Oricine are nevoie de un mentor care să-i deschidă o cale sau să-l însoţească pe drumul către succes.

Ai putea întâlni azi o persoană care are asupra ta o influenţă puternică.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Ai tendinţa de a intra în panică şi a te comporta ciudat la fiecare încercare a celor din jur de a te motiva sau influenţa să porneşti într-o direcţie. Ţi-e frică de orice pas.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Visezi să deţii puterea absolută, dar nu te îmbăta cu apă rece! Nu tot ce ţi se pare ţie că e de succes chiar este, ca atare fii mai realist când îţi propui un scop măreţ.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Se ştie că eşti un perfecţionist prin definiţie, dar azi această manie a ta pentru a face totul perfect te va ajuta să atingi succesul.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Tu eşti reprezentantul de seamă al luptei pentru justiţie şi vei îmbrăca haina de judecător, gata să scoţi la iveală adevărul gol-goluţ. Deşi ai mulţi adversari combativi, intuiţia ta îţi spune că lupta lor nu e corectă.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Gândeşte-te bine ce instrumente trebuie să foloseşti pentru a-ţi atinge scopul pe care îl ai acum în minte. Nu ajunge doar energia pe care o pui în joc, ci e nevoie de o strategie foarte elaborată.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Ceva nu a ieşit aşa cum ai fi dorit, dar n-are rost să te cramponezi de acel punct, ci să treci mai departe, căutând altă cale.

Detaşează-te de eşecurile trecutului.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Tu deţii şi conducerea, şi controlul unei acţiuni foarte îndrăzneţe, şi îţi place grozav această postură! Ai libertate totală de decizie şi de mişcare, şi te foloseşti din plin de acest avantaj.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Eşti tras în prea multe direcţii şi e normal să te ajungă şi pe tine la un moment dat oboseala, dar nu-ţi poţi permite încă o pauză.

Totuşi gândeşte-te la limitele tale.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Vând (en gros) haine second hand import, marfă selecţionată, iarnă-vară, cu preţuri începând de la 1 euro + TVA/ kg.

Relaţii la telefon 0731.026431

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Nu-ţi convin condiţiile în care lucrezi astăzi, dar nu ai încotro: trebuie să le accepţi ca atare. E un compromis pe care trebuie să-l faci fără regrete, pentru că merită efortul.

PUBLICITATE

11

HOROSCOP

CMYK

12

ACTUALITATE

La Vulcan

Pensionarii sunt chinuiţi cu… prea multă căldură Dacă în blocurile din Cocoşvar şi în sala de sport te congelezi de frig, sunt blocuri şi spaţii publice în care de-abia poţi sta de cald ce e.

Am auzit

c-o duc boiereşte locatarii blocurilor sociale „G”, asigurate cu căldură de punctul termic aflat la subsolul lui G10. Şi, mi-a mărturisit un vechi prieten care locuieşte aici, nici nu plăteşte mult. Un milion şi un pic i-a venit factura pentru o lună. E adevărat, împreună cu locatarii din blocul 29, a avut şi el ceva emoţii în urmă cu câteva zile, când cu spărtura de peste drum de „Succes”.

Noroc că echipa de intervenţii a SE Paroşeni a percutat corespunzător, iar defecţiunea a fost remediată în aceeaşi zi.

a avut deloc probleme până acum, se găseşte Clubul Pensionarilor din Vulcan.

E atât de cald aici, încât Şoni Trestian, administratorul, a oprit nouă dintre cele unsprezece calorifere existente în sala de club. Şi, chiar şi aşa, simţi că te sufoci, dacă eşti nou pe acolo.

Vulcan

Poate că tot ceea

De aici,

De căldură nu

se pot plânge locatarii apartamentelor, încă branşate la sistemul centralizat de termoficare, aflate pe Bulevardul Mihai Viteazul. Lângă PT 7, care duduie şi nu

ce am zis până acum li se va părea de domeniul fantasticului vulcănenilor din Cocoşvar care locuiesc în proximitatea PT 23 - punct termic intrat deja în era glaciară -, dar, foarte serios, aşa ceva s-ar putea şi în cartierul lor. Numai că, sunt de părere, pentru asta ar trebui ca şi dumnealor să lase deoparte resemnarea şi să se mişte un pic. Nu neapărat pe jos, mers recomandat de medic să fie făcut zilnic, timp de treizeci de minute, ci să mai dea şi pe la primărie. Ca să nu se uite cumva pe acolo că şi ei sunt tot locuitori ai municipiului Vulcan, că plătesc impozite şi taxe locale şi că, mai presus de toate, au încheiat contracte perfect valabile cu societatea de termoficare.

Gheorghe OLTEANU

Marş cu făclii Sâmbătă seara, în ziua sărbătoririi Micii Uniri, vulcănenii doritori să se joace cu focul sunt aşteptaţi, să se adune, jurul orei optsprezece, în parcarea din faţa supermagazinului „Profi”. ca în fiecare an, coloana va porni spre primărie, fiecare participant urmând să ţină în mână câte o torţă, din cele pregătite să fie oferite gratuit de

către primărie. La sărbătoarea de 24 Ianuarie din acest an sunt aşteptaţi să vină primarul, vicele, consilieri locali, elevi, tineri şi vârstnici, ofiţeri în rezervă, dar, din motive bine întemeiate, nu va apărea în peisaj vizirul de până acum al Consiliului Judeţean Hunedoara.

Pe site-ul

Primăriei municipiului Vulcan se precizează că defilarea se va încheia, cu o mare Horă a Unirii, la sensul giratoriu de la CAP. Le-aş sugera celor din administraţia publică locală vulcăneană ca, acum, în ultimul moment, să se gândească la o posibilă prelungire a traseului. Astfel încât defilarea cu torţe să aibă ca punct final cartierul Dallas, în care iluminatul public e zero barat. Mare bucurie le-ar produce locuitorilor de acolo dacă aceştia ar vedea că s-a gândit cineva ca, pe înserate, să le aducă şi lor un pic de lumină.

Gheorghe OLTEANU

facebook.com/ziarulvaiijiului

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VII Nr. 221 23 ianuarie 2015 4 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului

O apariţie editorială fermecătoare:

„Viaţa unui neamţ în România/ Das Leben Eines Deutschtämmigen in Rumänien” de Alfred Humel Glück Auf, Her Humel!

Anul trecut, la o cafea, Robert Humel îmi spune într-o doară, cu un aer neutru: „Bătrânul s-a apucat să-şi scrie amintirile”. Pasionat de „literatură subiectivă” (de fapt, virusat rău de tot…), m-am bucurat sincer de această „ştire”, mai ales că, am mai spus-o şi cu alte prilejuri, acest gen literar se află în grea suferinţă în Valea Jiului.

După un timp, Robert îmi plasează o carte, format A4, 108 pagini, pe a cărei primă copertă scrie: „Adolf Humel/ Viaţa unui neamţ în România”/ „Das Leben Eines Deutschtämmigen in Rumänien”. De pe coperta a IV-a aflăm câteva repere biografice despre autor: „Născut în 11 iunie

bilingv. Desigur, noi am citit doar varianta în limba română, lăsându-i bucuria limbii germane preşedintelui Klaus Ioahannis, care ar trebui să citească, chiar şi aşa rar cum vorbeşte, acest volum…

Cu toate că fiul Robert şi-a exprimat mefienţa faţă de acurateţea stilului literar a tatălui său Alfred Humel, după lectura amintirilor pot să spun că, chiar dacă autorul nu face exhibiţii stilistice, acestea au cursivitate şi savoare. Şi, un lucru esenţial cred eu pentru orice operă confesivă, amintirile d-lui Alfred Humel captează interesul cititorului şi, prin urmare, şi captivează.

Mărturisesc că am lecturat volumul cu frenezie într-un autocar „Normandia” în drum spre ClujNapoca (de la Alba-Iulia la Turda, am fost înconjurat de reprezentanţii altei minorităţi…).

Nici nu am simţit când am parcurs atâtea pagini în atâţia kilometri. Practic, pot să spun că am circulat cu „viteza” de 108 pagini/ 233 km. Nu ştiu dacă am încălcat vreo lege a vitezei lecturii, dar, şi dacă am încălcat, am scăpat cu bine, neamendat, şi pentru că, se ştie, lectura reprezintă un viciu nepedepsit.

Prolog

1933, în Lupeni, s-a mutat la Petroşani în octombrie 1951, a absolvit Institutul de Mine Petroşani în 1961. A lucrat în România la minele Lupeni, Aninoasa, Dâlja şi Inspectoratul Geologic Minier. A plecat în Germania, în 1992”.

Volumul a apărut în bune condiţii grafice la Editura „Focus” din Petroşani. Chiar dacă nu scrie nicăieri, prin „mijloace specifice” am aflat că reuşitele ilustraţii îi aparţin fiului autorului, Robert Humel, artist plastic cu notorietate, cel puţin pe malurile Maleii, dacă nu şi ale Sălătrucului…

Spre diferenţă de cărţile altor nemţi… români pe care le-am citit, volumul d-lui Alfred Humel este

Stimaţi cititori, de la început vă previn că nu am pretenţii de scriitor. Unui scriitor i se pretinde să aibă pe lângă talent şi o mare doză de inventivitate, lucruri pe care eu nu le am.

Ceea ce am scris nu este o autobiografie romanţată, ci o înşiruire de întâmplări, prin care încerc să redau cât mai veridic acele momente, ca prin desfăşurarea acestora să rezulte viaţa unui neamţ în România comunistă şi a unui român în Germania capitalistă. Trebuie să spun că, dacă în România nu mă scoteau din „neamţule,” în Germania mi se spunea numai „românule,” iar celor doi colegi nemţi din Polonia cu care am lucrat în cadrul biroului de măsurători topografice, li se spunea numai „polonezule” (chiar şi mie mi se întâmpla să le spun aşa). Desigur acest lucru nu se întâmpla în condiţii de oficialitate. Şi să vă mai spun ceva: n-am vrut să scriu nimic despre mine. Am ajuns în această situaţie, dintr-o discuţie pe care am avut-o cu dl. Ing. Davidescu, cunoscut autor. Dânsul era interesat de perioada interbelică în Valea Jiului, de situaţia socială a minerilor mai ales din Lupeni.

Povestindu-i despre întâmplă-rile din viaţa mea, i-am sugerat să le includă în cartea lui. A refuzat politicos, zicând că este vorba despre viaţa mea şi că eu sunt acela care trebuie să scriu despre ea, fapt pentru care îi sunt recunoscător.

Alfred HUMEL

Cum în timpul lecturii cărţii „Viaţa unui neamţ în România”, lucram la volumul „Palatul (Teatrul) Cultural Lupeni”, fiind racordat la spaţiul „lupenar”, amintirile vii ale d-lui Alfred Humel miau completat şi confirmat veridicitatea uneori posacă a unor documente. Trebuie să amintesc că familia Humel are adânci rădăcini în Valea Jiului, tatăl d-lui Alfred Humel a fost nu doar un topograf de primă mână, ci şi un fruntaş al comunităţii germane din Lupeni, mai precis al Grupului Etnic German. Evocările d-lui Alfred Humel scot la lumină, cu mult farmec, cârciumi, iubiri, prietenii, biserici, nebunii la vreme de război, „cupler mama” la Hotel Negulescu, într-un cuvânt experienţe peste care s-a depus funinginea uitării.

Acestea sunt ca o sticlă de lampă afumată, pe care d-l Alfred Humel o lustruieşte, „nemţeşte”, cu ziarul, până îi redă strălucirea de altădată.

Dat fiind tirajul confidenţial al volumului, dar şi valoarea confesivă a acestor amintiri, am hotărât să-i dedicăm o ediţie din „Prăvălia cu istorii”. Doar aşa pot să afle câţi mai mulţi cititori cum fu „Viaţa unui neamţ în România”. Glück Auf! Marian BOBOC

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

Primul lucru de care îmi amintesc este plimbarea cu barca pe lacul Buhui de lângă Anina, în vara anului 1938. Maică-mea își băgase mâna în apă, iar eu ţipam cât mă ţinea gura, de teama că vreun pește ar putea-o mușca. Fratele meu, care era cu cinci ani mai mare decât mine, făcea o bășcălie cruntă de mine. Deh!.., își permitea... eu aveam numai cinci ani.

Mult mai târziu, în anul 1971, am venit a doua oară în Anina. Când am intrat în localitate venind dinspre Reșiţa, m-a impresionat priveliștea cenușie a coloniei cu casele lungi acoperite cu plăci de șist sau eternit. Atunci mi-am amintit descrierea localităţii miniere din romanul ,,Germinal” de Emil Zola. Încercam să-mi imaginez cum și-a petrecut tata copilăria și tinereţea în această localitate în care mineritul avea tradiţie. Tata nu mi-a povestit cum și-a petrecut primii ani din viaţă, a relatat doar un episod, din anul 1910, când el avea doar unsprezece ani și prin localitate a trecut prima mașină, care era extrem de zgomotoasă și scotea mult fum, iar în urma ei fugeau o droaie de copii.

La vârsta de cincisprezece ani, bunicul meu, care era ,,Obersteiger” – echivalentul de azi al unui prim-maistru, l-a trimis pe tata la Leoben în Austria, unde era o școală minieră de conductori tehnici. Fiindcă în anul 1914 a izbucnit Primul Război Mondial, tata a trebuit să se mute la școala din Pecs din Ungaria, unde era o școală echivalentă. Din cele povestite am reţinut că a avut mari probleme cu învăţarea limbii maghiare întrucât în Anina nu se vorbea limba maghiară, deși aparţinea de Austro-Ungaria. În anul 1918, tata s-a întors la Anina. Războiul se terminase, iar Anina a intrat sub ocupaţia ţărilor învingătoare, care și-au trimis aici armata. La început franceză, în componenţa căreia erau și africani. Acest lucru i-a șocat pe localnici, mai ales că soldaţii nu s-au comportat prea civilizat, ajungându-se chiar și la violuri.

Tatăl meu a lucrat un an la Mina Anina ca topograf punând bazele viitoarei meserii. În anul 1920, după ce s-a ratificat prin Tratatul de la Trianon apartenenţa Ardealului la România Mare, tata a fost luat în armata română, la artilerie dat fiind că era topograf și se descurca în probleme de balistică. Apar însă alte neajunsuri, dintre care una era cunoașterea limbii române. Un episod hazliu a fost atunci când a trebuit să raporteze că i s-au furat mănușile. A încercat o traducere cuvânt cu cuvânt din limba germană în care „Handschuhe” înseamnă ,,pantofi de mână”. Bineînţeles că aceasta, pe lângă bășcălia inevitabilă, i-a rămas poreclă.

Terminând armata și întorcându-se la Anina, a auzit zvonindu-se că în Valea Jiului salariul în meseria lui era aproape dublu faţă de cel de aici. După discuţii cu familia, în care tatăl lui a fost de acord, dar mama se împotrivea, au hotărât să vină în Valea Jiului și să afle dacă zvonurile erau reale. Rezultatul a fost că nu s-a mai întors la Anina. Una dintre cauze a fost că la primăria din Livezeni, care se afla aproape de actualul sens giratoriu din cartierul Aeroport, era o tânără domnișoară cu care se putea înţelege mai bine, întrucât vorbea fluent germana, maghiara și româna.

Aceasta îl ajuta la întocmirea actelor în limba română. Cum tata lucra la Mina Lupeni, iar domnișoara la Livezeni, făcea des deplasări la Livezeni. Rezultatul a fost că în anul 1925 cei doi s-au căsătorit și s-au mutat la Lupeni în cartierul „Lopstein” întro casă cu trei camere și mansardă. Lucrurile au mers bine până în anul 1928 când sa născut fratele meu care de la început s-a îmbolnăvit de bolile copilăriei, iar la vârsta de doi ani a făcut o scarlatină, rămânând cu sechele, printre altele auzul slăbit. Desigur toate acestea au fost cauzate și de lipsa de experienţă a mamei, precum și de ineficienţa sistemului sanitar al acelor timpuri, spitalul din localitate a fost dat în folosinţă abia în anul 1940.

Următorul eveniment în familie a fost în anul 1933, când m-am născut eu. Întro duminică la ora douăsprezece, pe când băteau clopotele am apărut și eu. Văzândumă mama, a întrebat-o pe moașă de ce m-a dat cu iod. Culoarea mea galbenă era efectul hepatitei infantile – cred că acesta a fost diagnosticul. Faptul că am trecut cu ușurinţă de bolile copilăriei cred că se datorează bunicii mele din partea mamei.

Ea era o femeie dârză, trecută prin greutăţile vieţii. S-a născut în anul 1868 la Russberg, actuala Rusca Montană, tatăl ei fiind maistru minier(steinger). S-a căsătorit în anul 1891 cu Jerabek Juliu și pentru că zăcământul din Rusca Montană dădea semne de slăbiciune s-au mutat la Teliuc. Ulterior au fost atrași de salariile mari de la Mina Ștefan din Lupeni, unde în anul 1900 s-a născut mama pe strada morii din Lupeni. Și

vineri, 23 ianuarie 2015

acum mai există casa cu etaj în care s-a născut, însă nu știu cum se cheamă astăzi strada, pentru că s-a tot schimbat numele acesteia. Moara, clădirea cea mai înaltă din Lupeni la acea vreme nu mai funcţionează și e pe cale să se dărâme.

Din păcate, norocul bunicii nu i-a surâs la Lupeni, întrucât bărbatul ei a murit în 1907 în urma încercării de a stinge cu apă un foc izbucnit la mină. Aburul fierbinte rezultat, poate că a fost și o explozie de aburi, i-a atacat plămânii și în scurt timp s-a stins. Bunica a rămas văduvă cu doi copii și a început lupta pentru supravieţuire.

Din banii primiţi ca despăgubire și din aceia obţinuţi din croitorie a reușit să ridice o casă în Livezeni, pe strada care astăzi poartă denumirea de Vișinilor din apropierea stadionului Jiul Petroșani. Casa a fost terminată în anul 1910, iar bunica și-a deschis un atelier de croitorie cu două, uneori și trei fete care o ajutau, ajungând să aibă o clientelă aleasă.

Soarta n-a fost îngăduitoare, prevestirile nenorocirii erau evidente, cometa Haley a apărut pe cer și toţi erau convinși ca urma să producă un dezastru. Și așa a și fost... În august 1914 a izbucnit marele război. Tinerii au fost luaţi în armată, dar majoritatea momârlanilor s-au ascuns în munţi. De altfel, nici în timp de pace tinerii nu prea puteau fi recrutaţi în armata austro-ungară, fiind încă din adolescenţă plecaţi în munţi.

Un timp nu s-au simţit ororile războiului în Petroșani, dar în august 1916 armata română a intrat în oraș venind prin Defileul Jiului. Mama povestea că s-au dat lupte mari în zona localităţii Baru Mare. Acolo se află și acum un cimitir al soldaţilor germani căzuţi. Pe neașteptate, mai multe femei, deoarece bărbaţi nu prea erau, au fost adunate și conduse de către soldaţii români spre defileu, fiind acuzate că noaptea ar fi făcut semnale luminoase dușmanului. Se pare că armata austro-ungaro-germană era undeva pe dealurile din împrejurime. La un moment dat, escorta formată din soldaţi români a dispărut, iar femeile au rămas nedumerite, iar o momârlancă mai în vârstă îi spuse bunicii mele: – Doamnă, ia-ţi fetele și hai după mine, că știu eu locurile și n-o să ne găsească nimeni!

Abia au dispărut în văgăunile cunoscute numai de ea, că a și început canonada.

Povestea mama că peste tot cădeau obuzele și șrapnelele și că abia spre dimineaţă a încetat focul și au ieșit din văgăuna lor. Mergând spre casă, era să fie împușcate de cercetașii armatei germane. Dintr-o dată s-a auzit o voce strigând:

– Halt oder ich schiesse ! (Stai că trag!)

Bunica a răspuns: – Beruhige dich junger Mann, wir sind nur ein paar Frauen! (Fii calm, tinere, suntem numai câteva femei!)

Când au ajuns acasă au găsit casa ocupată de un ofiţer tânăr și de câţiva soldaţi.

Deși soldaţii vorbeau limba germană, ca și bunica, s-au ivit câteva neînţelegeri. Astfel, la un moment dat, bucătarul a cerut mamei o roșie, care era pe masă. Mama ia răspuns că nu are așa ceva, dialogul decurgând astfel: – Mädchen gib mir diese Tomate! (Fato, dă-mi roșia!)

Mama a spus: – Wir haben keine Tomaten. (Nu avem roșii.)

Bucătarul: – Was ist den das auf dem Tisch? (Dar pe masă ce este?)

– Das ist keine Tomate, das ist ein Paradeis. (Aceea nu e o roșie, e o părădică.)

După câteva zile unitatea de cercetași a fost atacată și chiar bucătarul a murit.

Când i s-a raportat ofiţerului ce s-a întâmplat, el a replicat cu o expresie aspră pe faţă: ,,Schärt ihn ein!” (Băgaţi-l în groapă!)

A trecut o vreme și mai spre toamnă armata germană a pornit prin Defileul Jiului spre Tîrgu Jiu. La plecare, ofiţerul i-a dat bunicii un pistol mic cu butoi și șase gloanţe. Și acest pistol are povestea lui. Câţiva ani mai târziu, când se instalase o criză de desfacere-cumpărare a cărbunelui din Valea Jiului, a crescut șomajul și odată cu el și sărăcia. Bunica, la fel ca mulţi alţii, și-a cumpărat primăvara un purcel pentru a-l îngrășa și tăia în Ajunul Crăciunului. Într-o noapte de toamnă târzie fără lună, se trezește datorită unui guiţat de porc. Fuge în bucătărie de unde se putea vedea coteţul porcului. Ușa coteţului era deschisă, iar porcul nicăieri. Atunci bunica a ieși în curte cu pistolul în mână. În curte nu mai era niciun porc, dar grohăitul lui se auzea din stradă. S-a luat după sunet și a văzut doi indivizi care încercau să ducă porcul cu ei. Curajoasă, bunica a tras două focuri în aer, iar cei doi hoţi au luat-o la fugă.

vineri, 23 ianuarie 2015

O altă poveste care ar fi putut avea un sfârșit tragic a fost când mama, adolescentă fiind, se juca cu pistolul pe care îl găsise în sertarul noptierei bunicii. Sub influenţa romanelor de dragoste citite, în care apărea și un caz de sinucidere, mama duce pistolul la tâmplă și apasă pe trăgaci, apoi îl îndreaptă spre geam și din nou apasă pe trăgaci, crezând că pistolul nu era încărcat.

Brusc s-a auzit pocnitura glonţului care a spart geamul.

Povestea pistolului nu se încheie aici. La mijlocul anilor ’90 din secolul trecut, în casa bunicii au locuit niște ţigani, care se instalaseră abuziv aici (casa fusese expropriată de către comuniști în anul 1985).

Cum iarna nu aveau lemne de foc, au început să ardă mai întâi podeaua din camere, apoi ușile interioare și în cele din urmă au trecut la pardoseala din pod. Tot desfăcând ei scândurile, au dat de pistolul pe care bunica îl ascunsese aici în vremea dictaturii regale, când portul de arme fusese interzis. Crezând că intră în posesia casei făcându-ne rău, ţiganii au chemat poliţia.

Toate acestea se întâmplau în perioada când făceam demersuri la judecătorie pentru retrocedarea casei.

Dar să revin la amintirile mele din copilărie. Cred că era în toamna anului 1938, când am fost dus de tatăl meu la un meci de fotbal între Minerul Lupeni – aflat în divizia B și Jiul Petroșani care se afla în divizia A. Nu îmi amintesc exact dacă era un meci de cupă sau unul amical, dar susţinătorii echipelor rivale erau înflăcăraţi.

La un moment dat, arbitrul a acordat lovitură de la unsprezece metri pentru echipa Jiul. Se pare că suporterii echipei Minerul Lupeni au considerat decizia arbitrului e incorectă, așa că au invadat terenul fugărindu-l pe acesta. Eram foarte emoţionat, auzeam clar cum îmi bate inima. Credeam că vor să-l bată pe arbitru – Crișan parcă se numea – care nici nu putea fugi de gras ce era.

Perseverenţi, spectatorii l-au imobilizat și l-au dus la ștrandul clubului, de care ne despărţea doar un gard.

Am fost convins că îl vor îneca, însă simpatizanţii s-au mulţumit să-l arunce în apă. Am fost foarte speriat, noaptea aveam coșmaruri, iar rezultatul a fost că nu am mai mers la meciurile de fotbal aproape zece ani, până după război.

După o absenţă de o lună și jumătate, la începutul toamnei anului 1938 tata s-a întors din Baia Mare, unde efectuase o expertiză de concesiune minieră în favoarea ,,Societăţii Petroșani”. Problema nu era deloc simplă întrucât concesiunea respectivă era acordată pe vremea împărătesei Austriei, Maria Tereza, când sistemul de referinţă era altul decât cel din România anului 1938. Tatăl meu a rezolvat problema, găsind două biserici care existau din vremea acordării concesiunii ale căror coordonate erau în sistemul de referinţă vechi, folosind metode de măsurare și calcul deosebit de complicate.

Prin câștigarea procesului privind concesiunea câmpului minier aurifer din zona Baia Mare, ,,Societatea Petroșani” nu numai că a reintrat în posesia concesiunii, dar a primit și despăgubiri retroactive pentru folosirea concesiunii de către o altă unitate minieră. În orice caz, valoarea despăgubirii trebuie să fi fost foarte mare întrucât tatăl meu a primit ca recompensă bani care echivalau cu suma necesară achiziţionării unei case.

Modul în care i s-a înmânat recompensa merită redat.

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

În sala mare a cazinoului oficianţilor superiori ai Minei Lupeni au fost adunaţi inginerii din Mina Lupeni – nu erau decât patru – împreună cu soţiile lor, tata, mama, eu și fratele meu. La scurt timp a intrat acţionarul principal al ,,Societăţii Petroșani”, domnul inginer Bujor. Acesta a ţinut un discurs scurt în care a descris modul de recuperare a concesiunii de lângă Baia Mare, a lăudat-o pe mama, fiindcă l-a susţinut pe tata în munca lui, iar în cele din urmă pe noi copiii, pentru că am fost cuminţi.

Apoi s-a ridicat și a închinat un pahar pentru tata, înmânându-i un plic care conţinea cecul de valoare.

Ajunși acasă au început discuţiile cu privire la modul de gestionare a banilor primiţi. Tata a propus să cumpere o mașină Opel Kapitän sau să facă o excursie mai lungă prin Europa. Mama l-a criticat zicând că e un ,,ușuratic” și căi stă gândul numai la prostii. Ea avea alte propuneri: să cumpere sau să construiască o casă ori ,,să cumpere ani de pensie”, ceea ce consta în depunerea banilor la o societate de asigurări care oferea garanţia unei pensii mai mari.

După discuţii interminabile au decis ,,să cumpere ani de pensie” și au depus toţi banii la o societate de asigurări. Culmea ironiei, în anul 1948, societatea a fost naţionalizată, iar tata a primit în anul 1952 o pensie de numai șapte sute cincizeci de lei, care abia asigura supravieţuirea.

Tot în acea perioadă, nu mai știu precis când, să fi fost 1938 sau 1939, la Lupeni circula un zvon legat de directorul general adjunct al ,,Societăţii Petroșani”, inginerul Frey. Se spunea că acesta ar fi avut un copil nelegitim cu femeia de serviciu de la baia inginerilor, căreia îi trimitea lunar patru sute de lei prin curierul minei. Copilul a împlinit optsprezece ani, iar presupusul tată i-a trimis ultima rată prin același curier al minei. În timp ce i-a dat banii curierului, care era cam tăntălău, inginerul Frey i-a spus: – Uite aici, du banii aceștia femeii de serviciu și spune-i că e ultima tranșă! Și uită-te la ea ce mutră face!

Curierul i-a dat banii femeii reproducându-i exact vorbele directorului Frey.

Femeia l-a ascultat cu atenţie, apoi i-a zis: – Spune-i domnului director că fiul meu nu este și al lui, apoi vino și spune-mi mie ce mutră a făcut el la aflarea acestei știri.

Vara anului 1940 era plină de evenimente ,,păcătoase”. Într-o zi, în vreme ce jucam fotbal pe terenul din faţa casei, pe strada principală trecea salvarea în urma căreia alergau douăzeci-treizeci de copii. Trebuie să precizez că salvarea era o căruţă gen rulotă, vopsită maro, pe ai cărei pereţi laterali erau două cercuri mari albe. În mijlocul cercurilor albe era desenată o cruce roșie. Vizitiul ședea în faţă la semiînălţime în afara rulotei, iar intrarea în salvare se făcea prin spate. Copiii care alergau în spatele salvării făceau o gălăgie infernală, încât abia am putut afla ce s-a întâmplat. În salvarea, care venea tocmai din colonia Lobstein, se aflau un bărbat și o femeie care rămăseseră cuplaţi în timpul unei partide de sex. Ei erau duși la spitalul cel nou, aflat lângă Școala nr. 1. Noi, curioșii, care urmăream salvarea, vroiam să surprindem momentul în care erau scoși din salvare. N-am putut vedea nimic pentru că vizitiul a dus salvarea în spatele spitalului unde nu am avut acces. Mai târziu am aflat că ,,păcătoasa” era soţia unui maistru minier, iar ,,păcătosul” era un militar în termen venit în concediu.

Tot în acea perioadă, la sfârșitul lunii septembrie

1939, au apărut primele ,,Jurnale săptămânale”(Die Wochenschau), care ţineau circa zece - cincisprezece minute și se prezentau înaintea filmelor artistice.

Fratele meu, care atunci avea unsprezece ani, m-a dus la filmul ,,Stan și Bran”. Înaintea filmului a fost prezentat ,,Jurnalul săptămânal” cu scene din războiul din Polonia. Una din secvenţele prezentate surprindea un avion bombardier în picaj – un Stukas – care venea către public cu un zgomot infernal și lansa bomba producând o explozie asurzitoare. Nu știu cum a fost realizat trucajul, dar eu m-am trezit sub bancă, mai ales că eram chiar în primul rând, deoarece copiii nu primeau bilete decât în faţă. Asta a fost cum a fost, dar bășcălia care a urmat a ţinut săptămâni întregi în tot cartierul de 80 de case, încât era destul de greu de suportat.

A venit toamna și în ajunul zilei de 1 noiembrie, seara, când s-a întunecat s-au format grupuri de copii care umblau cu un dovleac golit de conţinut, în coaja căruia se tăiaseră niște ochi, gură și nas. În golul format în interiorul dovleacului se punea o lumânare aprinsă, astfel că rezulta o figură destul de hidoasă. Cu dovleacul mergeam la geamurile caselor și scoteam niște răcnete care imitau lupii sau leii, nici noi nu știam ce, însă doream cu tot dinadinsul să băgăm groaza în oameni. Acum acest obicei poartă numele de ,,Halloween” și este preluat de la americani. Pe vremea aceea obiceiul nu purta niciun nume și nici nu venise din America, îl știam de la bunica. În anii 1939 – 1940 o mare parte a Europei era implicată în război și anume, ţări ca: Polonia, Norvegia, Danemarca, Grecia și Finlanda. România era încă neutră, iar la noi nu se simţea nimic, în afară de faptul că la sfârșitul lunii septembrie 1939 au apărut mulţi polonezi, majoritatea din regiunea minieră Silezia.

Aceștia au fost cazaţi în cartierul Lobstein, dar și dincolo de calea ferată în niște barăci improvizate pentru ei.

De altfel, în cartierele care atunci se numeau ,,colonii” s-au grupat cu timpul oameni din aceleași colţuri ale ţării sau de aceleași etnii. Astfel, în Lobstein erau polonezi și evrei împărţiţi pe străzi. În colonia Ștefan situată pe un deal deasupra incintei minei, dar parţial și deasupra orașului, predominau maramureșenii. Existau și câţiva nemţi și cehi în colonia „80 de case” și „Central”, destul de amestecaţi printre alte naţionalităţi, făcând parte din categoria angajaţilor mai vechi ai minei. În colonia „Braia”, situată la ieșirea spre Bărbăteni, era o stradă, pe care locuiau mai mulţi unguri, numită ,,Kezit csokolom utca” (Strada sărut mâna!), asta pentru că nevestele minerilor mai de frunte, precum și acelea ale maiștrilor, stăteau pe banca de lângă poartă sau la geam și cine trecea pe acolo trebuia să salute în dreapta și în stânga ,,Sărut mâna!”.

Exista în acea vreme colonia „Praga” a cehilor și colonia „Brazilia”, aceasta din urmă primindu-și numele datorită unei escrocherii. La un moment dat, în perioada de criză 1929 – 1933, a apărut un tip care vorbea o limbă română stâlcită cu cuvinte spaniole sau por-

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII

tugheze. S-a dat mare întreprinzător care căuta mineri pentru minele lui din Brazilia. În cârciumă a dat câteva ţuici și ceva bere, a chemat la o întrunire câmpenească unde a servit bere și virșli, lăudându-se cu bogăţiile lui. După ce oamenii au înghiţit momeala, le-a promis că îi va duce la minele lui din Brazilia. I-a convins să vândă tot ce aveau de valoare în casă și să-i dea lui banii pentru a cumpăra biletele pentru tren și vapor. A încasat banii și dus a fost. Bieţii oameni, după ce că erau săraci, acum au rămas chiar fără nimic.

Aș vrea să mai amintesc aici și de un alt cartier, de fapt era o stradă lungă dea lungul Jiului, care ţinea de la ,,Palatul Cultural” din centru, până în apropiere de colonia Lobstein, în care erau instalaţi comercianţii. După ,,Palatul Cultural” urma un câmp pe care se instalau vara tiribombe și uneori câte un circ. Urma un magazin de metraj de stofe, al unui evreu pe nume Labin, o ceasornicărie a lui Herschel, tot evreu, farmacia Kelemen, a unui ungur, cârciuma lui Obweger, un neamţ, lângă el în aceeași clădire era un magazin de stofe Netbal, tot al unui neamţ. Peste drumul care ducea la un pod mai vechi peste Jiu exista magazinul de ,,coloniale” al lui Kovordany, un ungur, măcelăria lui Grausam, un neamţ, magazinul de produse alimentare Frendel, al unui ungur, magazinul cu tot felul de scule al lui Navrady, un neamţ, magazinul de produse electrice al lui Tusz, un ungur, apoi urmau mai multe magazine mici până la restaurantul Schäffer, școala maghiară, pantofăria lui Megyesi. După ce drumul trecea calea ferată urma măcelăria Sicoi, Școala Reformată și cârciuma Cucu cu care se termina strada. În acea perioadă, înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, în Lupeni domina o atmosferă de cinste și mare încredere între oameni. Când se întâmpla să nu fim acasă, momârlanca ne aducea laptele, intra în bucătărie, ușa fiind descuiată, și golea laptele din doniţa ei în oala noastră de lapte. Dacă la sfârșit de lună nu eram acasă, lăsam pe masă banii pentru lapte. O dată pe an, uneori la doi ani, comerciantul de produse textile Labin, ne trimitea acasă mai multe materiale de stofă, pentru ca mama să-și aleagă stofa care-i plăcea și, eventual, să o cumpere. ,,Societatea Petroșani” care avea în administrare și mina Lupeni, a înfiinţat așazisul ,,Economat” și la care în limbajul curent îi spuneam ,,magazinul”. Prin acest magazin se asigurau alimentele de bază, dar și încălţămintea, îndeosebi bocanci pentru iarnă, la preţuri foarte convenabile. O dată pe lună, în ordine alfabetică, se distribuiau alimente ca: făină, zahăr, ulei, slănină și altele. În ziua în care ne venea rândul, se prezenta la mama un bărbat mai în vârstă, puţin gârbov, cu o faţă slabă și nas mare, coroiat, pe care veșnic îi atârna o picătură în vârf. Acesta cerea ,,cartea de magazin” în care mama trecea alimentele solicitate. Nu se dădeau bani, ci valoarea produselor era ,,trasă” din salariu. Bătrânul gârbov, pe nume Zakarias, era o figură deosebită în Lupeni, avea un cărucior, mai degrabă o căruţă, dacă e s-o comparăm ca mărime, pe care o ,,trăgea”. În realitate trebuia s-o împingem noi, altfel n-o mișca din loc, iar în timp ce noi îl ajutam el bombănea întruna într-o limbă din care înţelegeam frânturi de înjurături când în limba română, când în limba maghiară, dar și într-o altă limbă pe care n-o pricepeam.

În Lupeni, ca în orice localitate minieră, erau mai multe cârciumi. Le voi aminti numai pe cele tipice: cârciuma lui ,,Cucu” era situată la intrarea în Lupeni dinspre Vulcan. Aici veneau mai ales tinerii în jur de douăzeci de ani, în special pentru o pistă cu popice, care era în partea cealaltă a drumului și pentru ca popicarii să nu fie nevoiţi să treacă drumul pentru a bea o bere, popicăria era dotată cu un bar. Uneori, nu prea des, distracţia se încheia cu o răfuială.

Mergând spre centru, cam în dreptul gării vechi, era restaurantul ,,Schäffer”, un local respectabil unde venea numai ,,crema”. Aici veneau mai ales doamnele la ceaiul de la ora cinci, oră la care elevii lui Csulay cântau la vioară. Șeful orchestrei era Kirr Ivan, alături de el la vioara întâi era Varga Ocsi. Eu ca începător, eram vioara a doua și, pentru că vioara mea suna îngrozitor de fals, Kirr Ivan mi-a înlocuit coardele la vioară cu o sfoară obișnuită care nu scotea niciun sunet, dar lui îi trebuia o orchestră mare și eu contam la număr. Toată reprezentaţia dura o oră, iar doamnele prezente erau extrem de încântate. Snobism curat! Seara începea adevărata activitate la restaurant. Cânta orchestra lui Csulay cu muzicanţii profesioniști, se dansa, și se respecta ţinuta de seară, domnii în haine de culoare închisă. Numai unul venea

vineri, 23 ianuarie 2015

seara îmbrăcat în haine de culoare deschisă sau chiar albă, ca urmare a fost poreclit ,,Nyári minister” – ministrul de vară. Mai târziu am aflat că tipul era strâmtorat din punct de vedere material, iar hainele erau moștenite de la o rudă, actor de teatru sau de revistă, la o grădină de vară. În plin centrul Lupeniului, vis-ŕ-vis cu biserica ortodoxă de lângă Școala nr. 1, era cârciuma lui ,,Popa Sandru”, unde se făcea politică ,,în forţă” și care se termina, de regulă, cu bătaie. De menţionat e faptul că proprietarul cârciumii era popa Sandru, care la sfârșitul slujbei de duminică le amintea enoriașilor să nu uite să treacă pe la cârciuma lui.

Mergând spre vest, la ieșirea din Lupeni spre Bărbăteni era o cârciumă ,,la Pischel”. Aici veneau mai ales bărbaţii maturi care, pe lângă bere și popice, discutau politică. Tema principală era politica lui Hitler. Se comenta anexarea Austriei și a regiunii Sudet, despărţirea Slovaciei de fosta Ceholslovacie. În sfârșit a venit toamna anului 1940 când trebuia să mă înscriu la școală în clasa întâi. Știam unde este școala și clasa unde trebuia să mă prezint, întrucât mi-a arătat-o mama când am trecut odată pe acolo. Acum însă trebuia să mă prezint singur la doamna învăţătoare. Am avut niște emoţii groaznice, cred că am stat o oră pe trotuarul de vis-à-vis, până când un prieten de-al meu a venit cu mama lui și m-am luat și eu după ei. Învăţătoarea era o femeie înaltă, nu prea tânără, cu părul alb și cu o privire severă, care mă făcea să mă simt și mai mic. După aceea mi-a solicitat datele personale, sunt sigur că le avea scrise într-un catalog, pentru că de această dată nu a notat nimic.

La 1 septembrie a început anul școlar și, spre nedumerirea mea, în clasa în care urma să învăţ erau copii, băieţi și fete, mai mari decât mine. Cu timpul însă m-am lămurit. Fiind elevi puţini în școala germană, toate clasele, de la clasa întâi la clasa a șaptea, erau în aceeași sală, care oricum rămânea pe jumătate goală, pentru că erau doi-trei elevi pe fiecare nivel.

Mai târziu, din discuţiile cu părinţii celorlalţi elevi am aflat că învăţătoarea, doamna Schötz era o fostă călugăriţă venită din Germania, de unde fusese oarecum exclusă pentru că ,,păcătuise” cu un bărbat cu care se și căsătorise. Păcatul cel mare a fost că a divorţat de acesta. În Bavaria, un land de catolici de-a dreptul habotnici, o asemenea femeie ,,depravată” nu avea ce căuta, așa că fosta călugăriţă s-a refugiat în colţul cel mai îndepărtat al Austro –Ungariei, la Lupeni. Apoi am aflat și motivul divorţului doamnei Schötz. Soţul ei de meserie miner, trebuia să fie la cinci dimineaţa la serviciu, iar dânsa trebuia să se scoale de la ora trei noaptea ca să-i pună cartofi la copt în cuptor, pentru suplimentul lui la ,,pachet”.

Fiind exilată la Lupeni, unde la acea vreme, înainte de Primul Război Mondial, nu erau școli cu limba de predare germană, trebuia să înveţe limba maghiară și să dea un test din această limbă pentru a putea fi încadrată învăţătoare. Când Ardealul a fost întregit în România Mare, a trebuit să înveţe și limba română. Povestea uneori despre faptul că i-a fost foarte greu să înveţe limbi străine și că trebuia, presată fiind de timp, să exerseze și noaptea, iar ca să rămână trează, se freca pe spate cu o perie aspră cu care de regulă curăţa podelele. Mie mi se părea că exagerează, întrucât la acea vârstă vorbeam curent toate cele trei limbi fără să depun vreun efort.

Mai târziu, când la școală a trebuit să învăţ franceza și rusa, mi-am schimbat părerea.

După numai un an, doamna Schötz a plecat înapoi în Germania, astfel că în clasa a doua am avut altă învăţătoare, una tânără care avea fusta revoluţionar de scurtă pentru vremea aceea, era puţin deasupra genunchiului, și, mic cum eram, am constatat că avea picioare frumoase. În anul următor, domnișoara Schumacher a plecat și ea, astfel, în clasa a treia, a venit un învăţător, un tinerel de nici douăzeci de ani.

Cu el nu făceam decât două materii, sport și matematică, mai precis geometrie. Pe lângă calculul suprafeţelor și al perimetrelor figurilor geometrice, la geometria în spaţiu calculam și volumul. Slăbiciunea învăţătorului era legată de teoremele geometriei, astfel că am înţeles, cu multă ușurinţă, teoremele lui Euclid și Pythagora, deschizându-mi gustul pentru această ramură a matematicii. În timpul orelor de sport, învăţătorul ne ducea la arena sportivă Minerul Lupeni, unde făceam atletism și, cum ștrandul era vecin cu arena, am învăţat să și înotăm. Uneori făceam și mici excursii, urcând chiar până la Cabana Straja. Practic era o școală care ne ocupa toată ziua.

Fiind război, după luptele grele de la Stalingrad si mai târziu la Kursk, pe dascălul nostru l-a luat în armată. Mult mai târziu am aflat că a scăpat cu viaţă și că s-a stabilit în Germania la Heidelberg, unde și-a susţinut doctoratul în matematică. Fabrizius îl chema pe acest simpatic învăţător, căruia îi datorez mult.

La sfârșitul clasei a treia, în anul 1943, a trebuit în cadrul orelor de religie să ne pregătim pentru prima spovedanie. În cartea de religie, care se numea Kathekism, erau enumerate eventualele păcate ce trebuiau spovedite. Curios era faptul că dintre acestea, cam trei sferturi erau legate de sex, fiind considerate păcate ,,grave”.

Erau de fapt trei categorii de păcate, în categoria ușoară intra faptul că ai gândit să faci un păcat. În categoria de mijloc intrau înjurăturile care nu aveau legătură cu religia, iar în categoria păcatelor grave se încadrau: minciuna, furtul sau sexul. La cei nouă ani ai mei, nu prea înţelegeam păcatele despre sex, dar nici nu îndrăzneam săl întreb pe popă.

Se apropia ziua spovedaniei și înainte trebuia să prestăm niște ,,servicii” pentru biserică, printre care se afla și pompatul aerului pentru orgă. Pentru aceasta erau repartizaţi patru copii. Unul dintre ei trebuia să pompeze aerul, lucru care consta în a urca pe un podest înalt de o jumătate de metru și pășirea pe o pedală cu care se umfla burduful orgăi. Treaba era destul de obositoare, fapt pentru care ne schimbam destul de des.

Alfred Humel