CMYK
Ziar ul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
SC Keops Serv SRL Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,4451 lei 1$ = 3,9335 lei 1₤ = 5,9566 lei
vineri, 30 ianuarie 2015 Anul VIII nr. 1619 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Din trei miliarde de lei vechi primiţi anul trecut,
CS Vulcan nu poate justifica 700 de milioane Pe lângă stabilirea datei la care va fi convocată adunarea generală, membrii consiliului director al CS Vulcan au discutat, la întâlnirea de miercuri după amiază, şi despre ce trebuie întreprins, pentru ca sportul vulcănean să meargă mai departe. La şedinţă
au fost invitaţi să participe primarul Gheorghe Ile şi ec. Eliza Popa, contabil al CS Vulcan. Asta, deoarece, fireşte, un capitol interesant al discuţiilor a fost acela al situaţiei financiare a clubului sportiv vulcănean. De la bun început trebuie spus că, în 2014, CS Vulcan a primit întreaga sumă de bani pe care o are alocată de la bugetul local. Adică 300.000 de lei sau trei miliarde de lei vechi. Bani pe care, s-a specificat, Neluţu Pantilimon, preşedintele CS
Vulcan, i-a ridicat în întregime.
Din această sumă,
pentru 70.000 de lei nu există acoperire în acte. În plus, s-a mai aflat, tot cu surprindere, că, tot în cursul anului trecut, preşedintele clubului sportiv a vândut, cu de la sine putere, către SC Pregoterm SA Vulcan, boxe audio, cratiţe, obiecte de inventar aflate la Popicăria Vulcan, şi preluate, împreună cu popicăria, de la persoana care administrase, în incinta acesteia, un local ajuns la faliment. Pentru toate acestea fostul preşedinte a încasat 15.000 de lei, astfel că, per total, suma nejustificată cu acte este de 85.000 de lei.
„S-ar putea ca, în actele
ridicate de poliţie, să existe documente justificative, dar, până când cercetările nu vor confirma sau infirma asta, noi nu putem să facem alte comentarii”, a declarat un oficial al clubului sportiv. Pentru a se lămuri toate aspectele legate de bani şi de posibile datorii ale clubului, s-a hotărât să se ia legătura cu SC Apa Serv Valea Jiului SA şi cu ANAF. La propunerea domnilor Costel Dragu şi Ioan Dorel Şchiopu, persoana îndrituită să facă aceste demersuri este consilierul local Pompiliu Barbu, membru în comisia de culturăsport a consiliului local.
angajează
pizzar şi ajutor pizzar Experienţa în domeniu constituie un avantaj. CV-urile se depun la sediul Keops din Petroşani. Relaţii la telefon 0727.882938
MENIUL ZILEI
vineri, 30 ianuarie 2015
• Ciorbă de carne afumată şi tarhon • Pulpe de pui la tavă • Varză călită
Adunarea generală
a CS Vulcan va fi convocată până la jumătatea lunii februarie. Membrii ei vor fi anunţaţi în scris, în legătură cu data, locul, ora şi, fireşte, ordinea de zi a adunării. Este necesară desemnarea noii conduceri, fiindcă, apoi, trebuie pregătit proiectul cu care CS Vulcan se va prezenta, undeva în martie, la licitaţia prin care va fi desemnat clubul sportiv/ asociaţia sportivă care va beneficia de cele 3,6 miliarde de lei vechi destinate activităţilor sportive. Nu este nicio greşeală în prezentarea sumei de mai sus. În 2014, CS Vulcan a avut pe mână 300.000 de lei. Restul de 60.000 de lei a avut ca destinaţie Extreme Fight Club Vulcan, asociaţie sportivă care, şi ea, a fost prezentă la licitaţia de anul trecut.
Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VII Nr. 222 30 ianuarie 2015 4 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului
Este precedat şi urmat de abjecte scrisori de ameninţare semnate
Atentatul cu bombă de la casa protopopului ortodox de Valea Jiului Ioan Duma
Iluţa, fata protopului Duma:
„Umbra morţii”
„Pendula care era atârnată între cele două geamuri (la unul fusese pusă bomba) arăta ora unu fără cinci. Asta a fost una din primele fapte de eroism pe care le-au făcut comuniştii. Au urmat scrisori de ameninţare, semnate Umbra morţii. Se cerea plecarea lui Popa Duma din Valea Jiului. Alte scrisori de şantaj cereau bani. Mitropolitul Bălan i-a scris Taticului să plece la Sibiu, unde dânsul îl va face profesor la facultatea de teologie, dar Taticu a refuzat”.
Gheorghe OLTEANU
Angajăm vânzătoare magazin materiale de construcţii.
Relaţii la telefon 0751.199100
2 Kapital TV
LA ORDINEA ZILEI
- vineri, 30 ianuarie 2015 07:00 Info KTV (r) 08:00 Teleshopping / Infotext 12:00 Personaj de reportaj (r) 13:00 Sergiu Poliopol Show (r) 14:00 Reportaj Cinethronix 15:00 Avocat TV 16:00 Dragu’mi-i lumea şi viaţa – realizator Mircea Goian 17:15 Info KTV 17:30 Panorama 18:00 Box Music 19:00 Kapital Cultural 20:00 Info KTV 20:30 Salutări din Valea Jiului (r) 21:00 Sport Kapital 22:00 Dragu’mi-i lumea şi viaţa (r) 23:00 Info KTV (r) 00:00 Avocat TV (r) 01:00 Info KTV (r) 02:00 Panorama 03:00 Reportaj Cinethronix 04:00 Imparţial (r) 05:00 Avocat TV 06:00 Kapital Music
Dacă, până mai ieri, aspectul nu interesa mai pe nimeni, acum
Mai toţi dintre cei răspunzători de asta vor un climat corespunzător la Sala de Sport din Vulcan
SC Pregoterm SA Vulcan, prin vocea directorului său, ing. Marius Danci, a făcut cunoscut, la sfârşitul şedinţei consiliu local de ieri, că societatea condusă de el nu mai poate asigura „un climat propice desfăşurării activităţilor sportive în sala de sport”. Bănuiesc, dar
îmi vine să cred că aşa şi este, factori responsabili au citit cu luare aminte ce s-a scris în ZVJ şi, imediat după aceea, au dat fuga la Vulcan, ca să vadă dacă aşa stau lucrurile. Cum la fel de posibil este ca vreunul dintre părinţii copiilor care se antrenează acolo, citind şi el articolul, să fi sesizat pe cine trebuie. Partea bună e că, dacă până acum, nu am auzit pe careva dintre mărimile vulcănene sinchisindu-se de asta, iată că, după ce au început să fie controlaţi, toată lumea se dă de ceasul morţii, ca să găsească o rezolvare.
generală a acţionarilor. Aceasta a propus, la art.1 al hotărârii nr.3/16 ianuarie 2015, „discutarea de urgenţă în următoarea şedinţă a Consiliului Local al municipiului Vulcan a situaţiei administrării Sălii de sport pentru iarna 2014-2015, având în vedere că nu există posibilitatea asigurării unui climat propice pentru populaţie, elevi, studenţi etc.”.
Cartier rămas în glacial de când PT 23 nu mai primeşte agent termic primar şi este numai bun de beci.
Pentru 600 de metri de conductă,
nu se întrevede nicio soluţie, în vederea încălzirii sălii de sport, ing. Marius Danci ia în calcul şi o eventuală închidere a acesteia. Pentru că, e şi normal, domnia sa nu vrea să fie răspunzător atunci când, aşa cum au promis, organele de control vor reveni, pentru a se convinge dacă, în sală, există un microclimat corespunzător desfăşurării antrenamentelor şi a competiţiilor sportive. Celor care sunt mai puţin la curent le reamintesc că sala de sport se află în cartierul vulcănean Cocoşvar.
tur-retur, cât măsoară tronsonul de reţea de termoficare care trebuie înlocuit, primăria, societatea de termoficare şi Termocentrala Paroşeni se arată cu mâna, una pe alta. În jur de cinci miliarde de lei vechi ar costa rezolvarea daravelei, dar, până acum, nimeni nu e dispus să iasă la interval cu banii ăştia. Da, într-adevăr, cineva a propus ca sala să fie încălzită electric, numai că lucrul acesta ar face ca tariful de închiriere/ oră să crească de două sau chiar de trei ori. Până la şedinţa de consiliu local în care se va discuta serios acest aspect şi se va încerca găsirea unei soluţii de rezolvare, se va merge pe scoaterea din tarif a indicatorului care reprezintă costul agentului termic destinat încălzirii sălii.
tatea lunii februarie, iar locul de desfăşurare este sala Cinematografului „Luceafărul” din Vulcan. De fapt, pe lângă punerea la dispoziţie a acestui spaţiu, Primăria şi Consiliul Local Vulcan se obligă să asigure echipamentele necesare şi să participe la premierea câştigătorilor.
comisia i-a trecut în revistă pe candidaţii de la Vulcan, iar apoi s-a deplasat în Petrila, Petroşani şi Uricani. În jur de o sută de concurenţi din Valea Jiului se pregătesc să urce pe scenă în acest an, iar acestora li se vor alătura în jur de douăzeci de participanţi din judeţele Gorj şi Mehedinţi.
s-a încheiat faza de preselecţie şi de înscriere la concurs. Pentru început,
Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU
În condiţiile în care
Voind să fie acoperită în acte,
SC Pregoterm SA a convocat adunarea
Gheorghe Ile,
Alături de concurenţii care vor să fie stele în ţara lor
Asociaţia de Calificare Profesională şi Sprijin Social în Valea Jiului, un ONG uricănean, şi vulcăneanul Cătălin Ţugulea, iniţiatorul competiţiei, pot fi liniştiţi: Consiliul Local al municipiului Vulcan este de acord să fie partener la proiectul artistic „Fii star în ţara ta!”.
)
Ziarul Vaii Jiului
Ediţia a II-a
a acestui concurs va începe la jumăEditor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
La sfârşitul săptămânii trecute
Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
După doi ani de eforturi susţinute, Cornel Resmeriţă, primarul municipiului Lupeni, îşi ţine promisiunea. Printre multele realizări se detaşează prin anvergura şi impactul acesteia una: recepţionarea conductei de gaz din zona Parângului-Bucura, blocurile de pe străzile Tudor Vladimirescu, Prângului şi Gheorghe Şincai, cu numerele 200, D4, D5, D6, D7, D8, D9, E1, E2, 44, 46, E6, respectiv un număr de aproximativ 1.700 de apartamente se vor putea branşa la reţeaua de gaz.
Cornel Resmeriţă, un primar care se ţine de cuvânt
A fost recepţionată conducta de gaz care alimentează 1.700 de apartamente
Prima realizare importantă şi cu puternic impact comunitar a anului
Referitor la această realizare, primarul Cornel Resmeriţă ne-a declarat cu amabilitatea sa recunoscută: „Miercuri, 28 ianuarie 2015, a avut loc recepţia finală a conductei de gaz din zona BucuraParângului. În acest moment, există gaz
pe conductă. Prin urmare, cetăţenii din această zonă trebuie doar să se organizeze în vederea branşării la conducta de gaz. Din discuţiile purtate cu dânşii, primul bloc care va fi branşat este blocul 200, sc. I, deoarece cetăţenii de aici şi-au făcut deja proiectul Când şi unde poate Moloţ să scoată capul din coteţ: şi pot începe demersurile pentru branşarea individuală”. Am mai reţinut o ştire importantă pentru lupeneni. După branşarea D3 de pe strada Tudor Vladimirescu. Iulia împotriva încheierii penale nr. 11/ 22 ianuarie acestor blocuri, După ce contestaţia DNA a fost admisă primarul Cornel După ce va fi efectuată şi branşarea 2015 pronunţată de Judecătorul de drepturi şi de Curtea de Apel Alba Iulia, programul Resmeriţă va înacestor blocuri se poate spune că libertăţi în dosarul penal nr. 94/107/2015 al după care Mircea Ioan Moloţ poate cepe derularea aproape toţi cetăţenii care locuiesc la Tribunalului Alba. Desfiinţează încheierea penală părăsi domiciliul - în care se află în demersurilor pen- bloc în municipiul Lupeni beneficiază de atacată numai în ce priveşte cererea formulată de tru branşarea la arest preventiv - s-a mai subţiat. gaz metan, excepţie făcând cele două inculpatul MIM de acordare a permisiunii de reţeaua de gaz a blocuri de locuinţe din zona Exploatării părăsire a imobilului blocurilor D1, D2, Miniere Lupeni. După cum se ştie deja, pe durata măsurii Tribunalul Alba dăduse o preventive a arestudecizie prin care se stalui la domiciliu în bilea un program de ievederea procurării şire din arestul la mijloacelor de exisdomiciliu de patru ori pe tenţă şi rejudecând: angajează lună şi faptul că fostul În baza art. 221 alin. personal restaurant (fete) preşedinte al PNL putea 6 C. pr. penală, să-şi întâlnească fiica în acordă permisiunea şi bucătar fiecare sâmbătă, între inculpatului MIM, de Relaţii la sediul din zona Livezeni orele 11 şi 20. a se deplasa în localisau la numărul de DNA a contestat decizia tatea Merişoru de telefon 0723.347852. Tribunalului Alba, iar Munte, nr. 14, jud. Curtea de Apel Alba Iulia Hunedoara, în prima a decis să admită conteszi de miercuri din taţia şi să modifice prolună între orele 8-17, respectiv în localitatea gramul dispus de instanţa inferioară. Astfel, Mircea Săcărâmb nr. 140, jud. Hunedoara, în a treia zi Ioan Moloţ va putea să părăsească domiciliul de de miercuri din lună între orele 8-17, în vederea doar două ori pe lună, „pentru a-şi asigura mijasigurării mijloacelor de existenţă pe perioada loacele de existenţă”, iar vizitele fiicei sale rămân arestului la domiciliu. Menţine celelalte dispoziţii în termenii stabiliţi de Tribunalul Alba. ale încheierii penale atacate. În baza art. 275 al. 3 Tehnic, soluţia pe scurt a instanţei este: „Admite C. pr. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunţată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia în şedinţa camerei de consiliu din 28.01.2015”. Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Alba Mihaela PETROŞAN
În prima zi de miercuri (la Merişoru de Munte) şi în a treia zi de miercuri din lună (la Săcărâmb)
Căsuţa Albastră Petroşani
Birou parlamentar senator Haralambie Vochiţoiu angajează
CONSILIER
pentru cabinetul din municipiul Petroșani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 90.
Condiții minime: -
medie în diverse domenii; - spirit organizatoric și cu aptitudini de coordonare; - capacitate de sinteză și analiză.
Candidaţii interesaţi pot trimite un Curriculum Vitae la adresa de e-mail hvochitoiu@yahoo.com până la data de 1 februarie a.c. Persoanele selectate vor fi contactate telefonic pentru a li se transmite tematica în vederea participării la interviul de angajare, la o dată ce va fi anunţată ulterior.
studii superioare de lungă durată; cunoștinţe limbă engleză; cunoștinţe de operare pe calculator; permis de conducere categoria B; disponibilitate la program Comisia de selecție și interviu va fi formată din: flexibil; 1. Haralambie Vochiţoiu – senator; Cerințe specifice: 2. Ramona Roșulescu – director cotidianul Gazeta de Dimineaţă; 3. Cătălin Docea – director cotidianul Ziarul Văii Jiului; - comportament etic, rafinat, distins, cu tact, atent şi politicos; 4. Tiberiu Vinţan – director Exclusiv Media Group; 5. Gabriel Lungu – consilier juridic. - polivalent, cunoştinţe peste
www.zvj.ro vineri, 30 ianuarie 2015
ACTUALITATE
3
4
SPORT
„Aşteptăm copiii la bazinul de înot”
De puţin timp, CSM Jiul Petroşani are o nouă secţie şi anume de înot. Aceasta după ce bazinul de la Şcoala Gimnazială „Carmen Sylva” din Petroşani a fost luat în custodia CSM Jiul Petroşani. Bazinul de înot funcţionează nu doar din venituri proprii realizate din vânzarea biletelor, abonamentelor, chirii, ci va finanţat şi din bugetul local.
Administratorul bazinului de la CSM Jiul Petroşani este Petre Popa, fost electrician la Mina Livezeni, pensionar de ceva timp, fost director sportiv la defuncta echipă de fotbal Minerul Lupeni şi, de asemenea, fost arbitru şi fost… administrator la Piaţa „Dacia”. Popa vede ca fiind binevenită secţia de înot din mai multe motive: „Înotul este o activitate care aduce multe beneficii, începând de la cele fizice până la cele mentale şi sociale. Acest sport oferă un excelent antrenament cardiovascular şi, de asemenea, tonifică musculatura, ajută la menţinerea unei greutăţi ideale. Dacă oamenii vor înţelege cu adevărat beneficiile înotului atunci vor înţelege schimbarea totală în bine a organismului”. Administratorul este de părere că bazinul de înot este una dintre cele mai importante realizări ale Primăriei Petroşani: „Avem doi instructori voluntari care sunt profesori de educaţie fizică şi sport. Ei se ocupă de
facebook.com/ziarulvaiijiului
doritorii care vor să vină la bazin. În primă fază, sunt aşteptaţi să vină la noi toţi cei care sunt pasionaţi de acest sport. Pentru elevi şi studenţi taxa la bazin este de 5 lei, iar pentru adulţi - 10 lei. Abonamentele pentru elevi şi studenţi sunt de 50 de lei, respectiv 100 de lei. Aceste abonamente constau în 12 şedinţe pe durata a 30 de zile cu programările pe care şi le fac singuri. Menţionez că şedinţa la bazin este de două ore”. Pe viitor se încearcă aducerea acestui sport la nivel de performanţă. „Dorim ca toţi cei care ne calcă pragul să fie mulţumiţi. Pe viitor să facem chiar performanţă în acest sport să avem campioni în domeniu. Este un sport mai puţin popular în Vale, dar cu timpul sunt convins că părinţii îşi vor aduce copiii la noi. Cei care vor să vină la bazinul de înot trebuie să prezinte o adeverinţă de la medicul de familie cum că sunt apţi pentru bazin, în sensul să nu aibă boli transmisibile. Programul la bazin este între orele 9:00 şi 21:00, de luni până duminică. Calitatea apei este asigurată prin recircularea permanentă şi a unui sistem automat care controlează permanent cantitatea de clor, a pH-ului şi temperaturii apei. Temperatura apei din bazin este de 28,5 grade Celsius, iar temperatura aerului este de 29-30 grade Celsius, adâncimea bazinului este de la 1,20 la 1,80 metri”, a încheiat prezentarea administratorul bazinului.
La „Parângul Night Challenge”
Alergare şi schi
Sportivi profesionişti şi amatori din toată ţara sunt aşteptaţi să savureze porţii sănătoase de schi, alergare şi adrenalină la ediţia a II-a „Parângul Night Challenge”.
Întrecerea este una dintre puţinele din România care se desfăşoară „pe verticală” şi în nocturnă şi va avea loc în data de 21 februarie a.c., începând cu ora 18:30, în Masivul Parâng, fiind organizată de Asociaţia Sportivă „Bike&Run” Petroşani. Traseul propus de organizatori are o lungime de 4,5 km, cu startul de la baza Pârtiei B şi cu sosirea pe Vârful Parângul Mic, iar sportivii sunt invitaţii să realizeze ascensiune spre vârf fie în alergare, fie pe schiuri.
Amicale
Doar cu echipe din Liga a V-a
Tot mai multe echipe de fotbal din Valea Jiului aleg să joace în această perioadă de pregătiri meciuri de verificare cu echipe din Liga a V-a, echipe care activează în zona Haţegului.
Motivul pentru care antrenorii aleg această variantă îl reprezintă starea deplorabilă a terenurilor din Vale, care nu le permite să joace aici. „O să alegem să jucăm pe la Pui sau pe la Haţeg cu echipe din Liga a V-a pentru că terenurile noastre sunt aproape impracticabile”, a spus un oficial al echipei Universitatea Petroşani, formaţie care
Şi Cetate Deva
s-a reunit săptămâna trecută. La antrenament a participat şi Ionuţ Stelescu, care este şi antrenor secund la echipa din prima ligă Pandurii Târgu Jiu. Toţi jucătorii Universităţii care au activat şi în prima parte a sezonului şi-au anunţat intenţia de a rămâne la echipă, astfel că la primul antrenament au participat 22 de fotbalişti. Cu siguranţă, unul dintre motivele care „atrage” la echipa studenţească este faptul că Ionuţ Stelescu se ocupă de la distanţă şi de coordonarea activităţii fotbalistice de la Universitatea. Astfel, tinerii componenţi ai echipei studenţeşti speră că, în cazul unor evoluţii bune, tehnicianul le-ar putea da o recomandare pentru o echipă mai bine cotată. Echipa Universităţii a demarat pregătirea cu o perioadă de acomodare la efort, iar apoi se va stabili programul concret de pregătire. Singura noutate din lotul petroşenean ar fi revenirea lui Lucian Arcuş care, pentru o perioadă, a activat la o echipă din Liga a III-a.
A pierdut 3 jucători
Dacă Hercules Lupeni a pierdut doi jucători de bază în această iarnă, şi lidera Cetate Deva a pierdut trei jucători importanţi.
După un sezon şi jumătate petrecut la CNS Cetate Deva, mijlocaşul Gabriel Dărăban s-a despărţit în acest început de an de clubul din reşedinţa judeţului. Fostul căpitan al grupării pregătite de Marius Sîrbu a ales să joace la Şoimul Băiţa, formaţie sub culorile căreia a mai evoluat timp de doi ani. „În primul an la Deva am fost un grup unit, cu o medie de vârstă scăzută cu care am reuşit să facem o figură frumoasă şi ne-am clasat pe locul 3. Mai mult de atât nu vreau să comentez”, a spus noul jucător al La AJF Hunedoara formaţiei Şoimul Băiţa, grupare care se poate implica în lupta pentru locul ce duce la barajul de promovare în Liga a III-a. Gabriel Dărăban este al treilea jucător pe care îl pierde CNS Cetate Deva în această iarnă, după Ovidiu Blaga, După cum v-am informat, Asociaţia accidentat grav la genunchi, şi Liviu Judeţeană de Fotbal Hunedoara Herci, care a decis să se concentreze (AJF) intenţionează să organizeze asupra studiilor. campionatul judeţean al juniorilor B1 (născuţi în 1998 şi mai tineri).
Înscrieri până la 15 martie
Karateka
Din Petroşani la Călan
În vederea participării la Campionatul Naţional, din luna februarie, de la Petroşani, sportivii de la clubul de taekwon-do „Pantera Neagră” Petroşani au participat la un stagiu de pregătire ce avut loc la Călan. Alături de petroşeneni s-au mai pregătit 65 de sportivi de la cluburile CS „Cristal” Haţeg, CS „Takeda” Arad, CS „Hard Steel” Hunedoara-Călan. Stagiul s-a derulat sub atenta supraveghere a instructorilor Cristinel Popa, Cosmin Oprescu, Ionuţ Lascău, Adrian Merlan, Eugen Damache şi Adrian Fisher.
Turneul se va desfăşura în vacanţa de Paşti a elevilor astfel: în prima săptămână se vor desfăşura jocurile pe cele două serii - Valea Jiului, respectiv Valea Mureşului. În a doua săptămână, primele două clasate în fiecare serie vor juca semifinalele şi finala campionatului, prima echipă urmând să reprezinte judeţul nostru la faza zonală a Campionatului Judeţean. Echipele care doresc să participe la acest campionat se pot înscrie până la data de 15 martie 2015, la sediul AJF Hunedoara. Oficialii Jiului spun că nu se vor înscrie în acest campionat pentru că deja au început demersurile pentru reînfiinţarea grupelor de juniori republicani. „Am întocmit documentaţia necesară şi am făcut şi un buget care ar fi necesar. Vom discuta această problemă la Primăria Petroşani, dar noi sperăm ca la vară să participăm cu cele două grupe în campionat. Nu este uşor să înfiinţăm astfel de grupe, dar să nu uităm că Jiul are o tradiţie în competiţiile republicanilor”, a declarat antrenorul Jiului, Sorin Ghiţan.
Pagini realizate de Loredana JUGLEA
www.zvj.ro vineri, 30 ianuarie 2015
SPORT
5
CMYK
6
ACTUALITATE
Ieri, la şedinţa Consiliului Local Petrila,
Ţurcaş s-a dat în stambă. L-au mai urmat şi alţii…
Deşi s-a discutat bugetul pe anul 2015 al Petrilei, acesta fiind cel mai important punct de pe ordinea de zi, şedinţa de Consiliu Local Petrila de joi, 29 ianuarie, desfăşurată în sala de şedinţe a casei de cultură din localitate a fost deosebit de plictisitoare. Întrebări peste întrebări
Această stare a fost indusă de atitudinea preşedintelui de şedinţă, consilierul Florin Ţurcaş, care a ţinut să fie, la cele mai multe din zecile de întrebări puse primarului Ilie Păducel, un preşedinte de şedinţă „mai catolic decât Papa” „ca să se convingă”, după cum tot susţinea. Şi când spunem ce spunem ne referim la faptul că în comisii bugetul a fost discutat, apoi o mare parte din consilierii locali l-au discutat şi creionat împreună cu cei din Executiv, existând câteva întâlniri pentru asta. Iar ce a făcut Florin Ţurcaş, în calitate de preşedinte de şedinţă, n-am întâlnit niciodată, de 15 ani încoace, la nicio şedinţă de consiliu local unde s-a discutat proiectul de buget. Anume, să-l întrebi pe primar fiecare sumă din capitolele bugetare: „asta pentru ce, asta pentru ce…”. Este ilar când vezi astfel de lucruri şi te întrebi, pe bună dreptate, oare în ce lume trăim? Nu vrem să se creadă că avem ceva cu Florin Ţurcaş. Dimpotrivă, uneori omul ne este chiar simpatic cum pune problema, dar ieri prea s-a dat în stambă, din moment ce, repetăm, s-a discutat bugetul la comisii, de altfel anul ăsta un buget foarte amărăştean. Dacă, de exemplu, domnul consilier (sau altcineva din consiliu) venea cu argumente solide, clare, cu subiect şi predicat, pe o anumită sumă de bani, „care nu-i în regulă”, cum în alţi ani au venit consilierii Ioan Temneanu, sau Doiniţa Bălănesc, ori alţii, am fi spus da, consilierul are dreptate şi bine a făcut. Dar aşa, domnule consilier, dumneavoastră aţi întrebat, primarul v-a răspuns, la finalul răspunsului de la fiecare întrebare, dar absolut de la fiecare întrebare, aţi spus tot ca el. Şi atunci, întrebare (că tot vă place să întrebaţi): care a fost rolul acestui „interviu” dacă tot ca edilul şi Executivul aţi vorbit după „lămuriri”? Să nu mai vorbim că intervenţiile dumneavoastră n-au schimbat cu nimic, dar absolut cu nimic, proiectul, la votul final votându-se în unanimitate forma de buget propusă. Tare ne e că aţi procedat aşa nu din naivitate, ci aţi venit la şedinţă cu un şiretlic ieftin, pe care l-aţi pus în practică. Adică, aţi venit la şedinţă cam nepregătit, habar n-aveaţi de buget pentru că nu l-aţi parcurs de-acasă şi atunci aţi căutat să aflaţi la faţa locului cum stă treaba cu sumele din buget. Iar primarul v-a răspuns că n-avea ce să facă, în mod normal legea vă permite să puneţi câte întrebări vreţi, mai ales când mai sunteţi şi preşedinte de şedinţă.
Buget mai subţire
Ca să susţinem ce spuneam mai sus, vă arătăm aici de faţă cam cum a decurs discuţia. Înainte de toate iată precizările făcute de primar la începutul discuţiei despre buget. Nu am fi insistat pe acest discurs, dar din el
facebook.com/ziarulvaiijiului
rezultă şi de ce bugetul local al Petrilei este anul acesta mult mai slab decât cel de anul trecut. „Vreau să informez consiliul local că anul trecut am primit sume pentru consolidarea bugetului local de 15,230 miliarde lei vechi. Anul acesta, conform noii legi a bugetului, nu am primit niciun leu, pentru că s-a fixat în această lege un plafon de 60 de miliarde lei pentru oraşe, pentru comune mai puţin, pentru municipii mai mult. La sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetului local, anul trecut am primit 9,740 miliarde lei vechi, anul acesta am primit doar 2,275 miliarde lei vechi. Am fundamentat bugetul, l-am discutat cu o parte dintre domnii consilieri. Vă rog, suntem aici, eu, în calitate de primar, avem aici şi viceprimarul, secretarul, administratorul public şi toţi ceilalţi directori din primărie şi şefi de birouri. Toţi putem să dăm răspunsuri la întrebările dumneavoastră”.
10 camere de supraveghere noi Prima întrebare pusă a fost, pe bună dreptate, cu subiect şi predicat. Consiliera PNL Doiniţa Bălănesc a întrebat câţi bani se alocă pentru camerele de supraveghere în 2015 şi unde vor fi amplasate acestea. Dacă la prima parte a răspunsului i s-a arătat doamnei consilier la ce capitol din buget să se uite, spunându-i-se totodată şi suma, 25.000 lei noi, la a doua parte a întrebării răspunsul trebuia dat de comandantul poliţiei locale, Bogeanu. Care, însă, şi-a complicat existenţa, susţinând că încă nu ştie unde vor fi montate cele 10 camere de supraveghere care vor fi achiziţionate cu aceşti bani, dar va şti acest lucru doar după ce va face o analiză la rata infracţionalităţii din oraş, în ce zonă e mai mare şi trebuie montate aceste camere de supraveghere. Acest răspuns a nemulţumit-o, pe bună dreptate, pe doamna consilier, care a ridicat tonul: „Cum, alocăm 25.000 lei şi nu ştim unde montăm camerele de supraveghere şi nici când?”. Primarul, nemulţumit nici el de răspunsul dat de şeful poliţiei locale, l-a convocat imediat la o discuţie pentru vineri dimineaţa pe această temă, şi apoi a menţionat că aceste camere vor fi montate, în primul rând, în zona şcolilor de pe raza oraşului, precum şi în anumite cartiere. Primarul a promis că la şedinţa extraordinară de miercurea viitoare primăria va veni cu un material scris cu locaţiile unde se vor monta camerele.
Discutarea bugetului la Petrila: consilierul Ţurcaş întreabă, primarul răspunde… Consilerul Ţurcaş spune: „da, am înţeles”… Odată lămurit aspectul de mai sus şi cum niciun consilieri local nu a mai dorit lămuriri, a intrat în rol consilierul-preşedinte de şedinţă Florin Ţurcaş. Prima întrebare: „Domnule primar, de unde adunăm aceşti bani? Din impozite, din taxe şi aici văd undeva. Staţi să mă uit. Da, văd undeva impozit pe venit şi profit… Asta ar trebui să fie impozit pe venit, profit şi câştig de la persoane fizice… A cam scăzut… Da, domnule Doru (Boantă – n.r.), răspundeţi dumneavoastră”… După ce consilierulpreşedinte a primit un răspuns lung de la economistul Boantă şi apoi de la primar, constând din ce e alcătuit bugetul, cum se strâng taxele ş.a., exact ca la un curs de
contabilitate, a urmat a doua întrebare, nu înainte ca şi consilierul Preda să i-o „plaseze” primarului şi viceprimarului: „Domnule primar şi domnule viceprimar, ştiţi cine este la conducerea guvernului în ţara asta? PSD. Ei au luat aceste drepturi cetăţenilor, şi din Petrila şi din Lonea şi din Cimpa. Deci, să mulţumim acestui partid de conducere”. „La autorităţi publice, la cei 700.000 lei noi, la bunuri şi servicii… Aici să ne lămuriţi”. „La bunuri şi servicii, cheltuielile programate pe anul în curs sunt pentru: materiale de curăţenie, curent electric, apă, piese de schimb, telefoane, delegaţii, prestări de servicii ş.a. Le avem defalcate, uitaţi aici unde vă arăt, domnule consilier… Da, acolo…”, i-a răspuns primarul consilierului Ţurcaş. „Deci, se încadrează în…”. „Da, da”. „La telefoane, acolo, în şedinţa următoare o să vă rugăm să ne daţi…”. „Da, la telefoane, miercuri, domnule Drăghici, să prezentăm o informare scrisă cu câte telefoane avem, cât costă abonamentele, pe ce reţea sunt ele. Ne-au propus domnii consilieri că ar fi posibilităţi de reducere a cheltuielilor dacă schimbăm abonamentul, sau dacă trecem pe o altă reţea. Deci, dumneavoastră, specialiştii, să daţi miercuri răspunsul, la şedinţa extraordinară”, a menţionat primarul. „Da, pentru că văd 65.000 lei pentru telefoane şi vreau să aflu cum se împarte suma”, a mai spus Ţurcaş. Care a continuat imediat: „Bun, rămâne pe miercuri. Mai jos, avem la activele financiare 80.000 lei noi. Da? Ce înseamnă? 800 de milioane? Da… Sunt 800 de milioane…”. După ce i s-a răspuns de un funcţionar ce înseamnă această sumă, consilierul s-a uitat prin sală şi a zis: „Deci, sunteţi mulţumiţi, colegii?”. Cum unii se uitau cu mirare la el, consilierul a continuat: „La învăţământ avem aproape… Ia să vedem…”. Răspunsul a venit de la primar fără să mai apuce să termine, edilul fiind oarecum iritat de situaţie: „Dacă aţi pronunţat cuvântul învăţământ, vreau să informez consiliul local că banii de la învăţământ sunt cu TVA de la nivel central şi sunt cu destinaţie, nu putem nici să luăm şi nici nu avem cum să dăm din veniturile proprii la învăţământ. Bineînţeles, cu excepţia burselor. Dar şi la burse am pus, din lipsă de fonduri, doar pentru bursele de pe semestrul I. Va trebui să ne gospodărim ca în fiecare an, în aşa fel încât să acoperim şi bursele de pe semestrul II”. „Aşa. La sănătate, avem…”, a continuat consilierul, iritând din ce în ce mai mult şi pe mulţi din consilierii din sală, nu numai pe cei din Executiv. Întrerupt de primar, Ţurcaş n-a mai apucat să termine ce avea de întrebat la capitolul sănătate, astfel că s-a mulţumit cu ce i-a spus primarul, dând la final din cap. Atunci la ce folos întrebarea, dacă n-a avut nimic de spus? Lucrurile au continuat tot aşa, hârtia nu mai cuprinde tot ce a întrebat consilierul, uneori monosilabic, alteori foarte lungit, sau ce a răspuns primarul. Cert este că timp de o oră consilierul a tot întrebat, cu glas nevinovat, iar primarul a răspuns, de fiecare dată, la finalul unui răspuns consilierul Ţurcaş fiind de acord cu ce a spus edilul întru-totul. Asta mai da şedinţă!
Două proiecte retrase
După o oră de întrebări şi răspunsuri, preşedintele a trecut la următoarele puncte de pe ordinea de zi. Care au însemnat doar
14 proiecte de hotărâre, două fiind retrase de primar în timpul şedinţei, celelalte 12 aprobate în unanimitate, cu buget cu tot. Despre cele 4-5 proiecte de interes mai general vom discuta în numărul următor. Aici vom mai puncta doar proiectele retrase şi motivul care l-a făcut pe primar să retragă unul dintre proiecte. Primul proiect retras s-a intitulat „proiect de hotărâre privind alocarea sumei de 1.000 lei Editurii Self Publishing SRL Bucureşti în vederea tipăririi cărţii Un momârlan din Jieţ - Valea Jiului pe meridianele globului, având ca autor pe domnul Ranţa Ioan”. El a fost iniţiat de consilierii Preda, Scărişoreanu, Heljiu şi vicele Jurca. Fără să dea detalii, primarul a retras proiectul încă de la începutul şedinţei. Cel de-al doilea proiect retras a vizat achiziţionarea serviciilor de publicitate media. La discutarea proiectului, consilierul Matei a propus înjumătăţirea sumei de 80.000 lei pe an, pe motiv de austeritate a bugetului. Cum şi consilierul Ţurcaş a propus o sumă mai mică de 40.000 lei, respectiv 10.000 lei „că eu zic că-i suficient şi apoi mai vedem”, iar consilierul Temneanu a motivat că îşi fac publicitate pe banii ăştia doar primarul şi viceprimarul, iar consilierii locali nu, primarul a anunţat că retrage proiectul de pe ordinea de zi.
Câteva precizări
Acum dacă ar fi s-o luăm drept şi logic, unii ar vrea să-şi promoveze şedinţele, proiectele oraşului, activitatea curentă pe doi bani dacă se poate, crezând că fraieresc pe cineva. Nu, fraieresc cetăţenii, care au toate şansele să fie vitregiţi în a şti de ce se întâmplă în oraşul lor, în comunitatea lor şi în Valea Jiului. Iar în ceea ce priveşte reclama, fiecare intră în ziar sau pe sticlă după cum ştie să prezinte ceea ce face. Uitaţi, până şi în acest număr primarul iese mai mult în evidenţă. De ce? Deoarece a vorbit toată şedinţa, fiind întrebat a dat răspunsuri. Dacă domnul Temneanu vine cu un proiect pentru oraş la o şedinţă, apoi cu alte două, trei, zece la alte şedinţe, se va scrie mai mult şi de dumnealui, şi colegii de la televiziune se vor arăta şi ei interesaţi săl invite mai des. Dar aşa, dacă trăiţi în anonimat, dacă politizaţi orice şi când trebuie şi când nu-i cazul, dacă jucaţi teatru ieftin şi din astea, cum să se scrie şi de dumneavoastră, domnilor? Arătaţi celor ce v-au ales preocupare, faceţi acţiuni nu doar înainte de alegeri, ajutaţi cazuri disperate, iniţiaţi proiecte de hotărâri viabile, care să ajute cetăţenii şi atunci presa va fi la picioarele voastre. Şi încă ceva… Din punctul ZVJ de vedere – n-avem treabă cu alţii – credem că de fiecare dată când aţi avut ceva de spus, la o şedinţă, sau în alte ocazii v-am publicat punctul de vedere. Când aţi avut dreptate, domnilor consilieri, am şi spus şi chiar v-am susţinut pe unii, supărându-se atunci cei din Executiv. Credem că noi, ZVJ, am prezentat întotdeauna cu obiectivitate ce se întâmplă la Petrila şi nu putem fi acuzaţi de partizanat. Mai sunt unii prin Jieţ care, tot aşa, acum se dau loviţi, dar când au avut nevoie să prezinte „adevărul” lor, ZVJ a fost „cel mai bun ziar”… Acum nu mai e… Vom reveni…
Corneliu BRAN
Florin Nicolae, viceprimarul Petroşaniului
Primele declaraţii
Imediat după votul favorabil, scor 18-1, fostul comandant de poliţie Florin Nicolae, până miercuri consilier local din partea organizaţiei PSD Petroşani, a fost „convocat” de presa locală la o „şedinţă de întrebări” pe holul primăriei. Surprize, surprize…
„Da, este adevărat, Petroşaniul are după ceva vreme un viceprimar. Şi pentru mine a fost o surpriză că alianţa PSD-UNPR-PP-DD m-a nominalizat pentru această funcţie. A fost, într-adevăr, o surpriză plăcută şi totodată îmi asum şi responsabilitatea acestei funcţii. Este o onoare pentru mine şi voi face totul să-mi duc bine misiunea ce mi-a fost încredinţată (…)”.
Poliţist la poliţist trage
„Dacă m-aţi întrebat de poliţia locală, se pare că în numirea mea în această funcţie a cântărit şi experienţa mea profesională, cred că toată lumea cunoaşte faptul că am fost o perioadă lungă de timp
comandant de poliţie. În decizia care s-a luat de către partid, de a mă nominaliza, probabil că acest fapt a fost important. Fireşte că voi încerca să ajut poliţia locală prin experienţa dobândită (…)”.
Trecerea peste barierele politice
„Da, este un vot politic, trebuie să recunoaştem, iar faptul că am fost ales prin vot secret într-un număr atât de mare de către consilieri mă onorează, dar în acelaşi timp mă şi obligă. Numărul mare de voturi în favoarea mea m-a bucurat tare mult. El îmi dă şi o anumită autoritate pe viitor, pentru că, dacă ne gândim, şi cei din opoziţie au votat aproape în majoritate, mai puţin cu un singur vot. Sunt bucuros că s-a trecut peste anumite bariere ideologice din politică, ceea ce face ca toate interesele politice să conveargă înspre comunitate, înspre rezolvarea problemelor cetăţenilor şi spre mulţumirea lor (…)”.
Şcoli mai păzite
„Domnul primar a câştigat alegerile pe baza unui program, evident că voi fi alături de dumnealui şi voi contribui cu tot ceea ce fişa postului îmi conferă (…). Dacă o iau numai pe linia aceasta de ordine, siguranţă şi linişte publică, s-au întâmplat atâtea lucruri în ceea ce priveşte siguranţa în şcoli. Este un lucru la care ştiu că se lucrează acum, astfel încât elevii şi cadrele didactice să fie în deplină siguranţă în timpul orelor. Din experienţa mea de-o viaţă sper să pot ajuta la acest lucru, în sensul ca toate şcolile de pe raza municipiului să aibă un sistem bine pus la punct de pază. Alte lucruri la care sper să pot ajuta pe această linie, din experienţa mea, vor fi siguranţa circulaţiei, paza bunurilor şi ordinea şi liniştea publică. Acum v-am spus
numai pe acest domeniu ce voi încerca să fac, dar când voi vedea aria mea de responsabilităţi, concret, atunci voi putea să vă spun mai mult din ceea ce mă voi preocupa să rezolv şi să ajut Executivul (…)”.
Care muncă e mai grea?
„Acum MAI face parte tot din administraţia publică, iar dacă o luaţi pe ministere greu este peste tot. În poliţie este o muncă specifică, în administraţia locală e o altă muncă specifică, dar ele converg într-o oarecare măsură. Pentru că abia am fost numit în funcţie nu ştiu să vă răspund încă unde e mai greu: în poliţie sau în funcţia de viceprimar.” Corneliu BRAN
Ieri,
Percheziţii pe moşia APIA-fermieri?
Procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie au percheziţionat în cursul zilei de ieri, 29 ianuarie, mai multe locaţii din judeţene Hunedoara şi Mehedinţi. Din unele surse, se pare că între ţintele percheziţionate s-ar afla şi APIA Hunedoara.
Conform datelor oficiale, procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie şi infracţiuni de fraudare a fondurilor europene. Astfel, ieri, ca urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, au fost efectuate percheziţii domiciliare în 17 locaţii situate în judeţele Mehedinţi şi Hunedoara, vizate fiind şi două instituţii publice. Surse diverse susţin că este vorba de anchetarea de structuri APIA locale – Mehedinţi şi Hunedoara, şi a unor fermieri, medici veterinari, oameni de afaceri în legătură cu posibile infracţiuni legate, cel mai probabil, de distribuirea şi utilizarea unor fonduri europene dedicate. În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii şi din partea Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei. Mihaela PETROŞAN
www.zvj.ro vineri, 30 ianuarie 2015
ACTUALITATE
7
8
ACTUALITATE
Apa Serv Valea Jiului
Achiziţionează servicii juridice Consilierii judeţeni au aprobat ieri achiziţia de servicii juridice specializate de asistenţă şi reprezentare a intereselor SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani în justiţie, în acest an.
Este vorba, în fapt, de trei situaţii procesuale în care Apa Serv Valea Jiului are nevoie de servicii juridice specializate. Astfel, societatea are nevoie de asistenţă şi reprezentare în calea de atac a recursului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (dosar 757/ 57/ 2013) împotriva Încheierii nr. 20/ 2014 pronunţată de către Curtea de Apel Alba Iulia prin care s-a respins cererea de chemare în garanţie a SC VA TECH WABAG Deutschland şi respectiv COWI
Consulting Engineers Sand (Constructor şi Inginer) în dosarul având ca obiect anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor, emis de Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare, prin care SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani a fost obligată la plata sumei de 212.515,72 euro, reprezentând cheltuieli neeligibile la finalizarea măsurii ISPA 2000/RO/16/P/PE/009– 1, la Curtea de Apel Alba-Iulia, Secţia de contencios-administrativ. Un al doilea caz în care este nevoie de asistenţă juridică este în eventualitatea exercitării recursului împotriva soluţiei care se va pronunţa pe fondul cauzei de către Curtea de Apel Alba Iulia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul amintit anterior. De asemenea, Apa Serv Valea Jiului ar avea nevoie de asistenţă în vederea exercitării apelului în Dosarul nr. 11444/ 299/ 2013 împotriva Sentinţei
civile nr. 7535/ 2014 pronunţată de către Judecătoria Sector 1 Bucureşti urmare soluţionării Contestaţiei în vederea anulării Procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor din data de 08.02.2013, emis de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea Achiziţiilor Publice prin care s-a stabilit în sarcina SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani amenda de 200.000 lei pentru abateri de la legislaţia achiziţiilor publice şi reprezentare în instanţă la Tribunalul Bucureşti. Conform deciziei consilierilor judeţeni, Dan Stoian, reprezentantul Consiliului Judeţean Hunedoara în Adunarea Generală a SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani, a fost mandatat în vederea exercitării votului pentru aprobarea achiziţiei de servicii juridice specializate de asistenţă şi reprezentare a intereselor societăţii comerciale în justiţie. De menţionat că încheierea contractului de asistenţă juridică va avea loc după aprobarea bugetului Apa Serv Valea Jiului Petroşani pe anul 2015. Sumele necesare plăţii serviciilor jurudice se vor suporta din bugetul Apa Serv.
Haţeg
Hoţul la poli magnetici Un tânăr haţegan a fost reţinut ca suspect într-un furt prin efracţie de la o firmă din localitate, furt ce a avut loc în vara anului trecut.
În fapt, în data de 28 ianuarie 2015, poliţiştii Formaţiunii de Investigaţii Criminale Haţeg au identificat un tânăr în vârstă de 20 de ani, din oraş, care, împreună cu alţi doi bărbaţi, în data de 31 august 2014, au pătruns prin efracţie într-o hală a unei societăţi comerciale din oraşul Haţeg, de unde au sustras mai mulţi poli magnetici din cupru, de pe un generator, cauzând un prejudiciu de aproximativ 59.000 de lei. Tânărul a fost reţinut pentru o perioadă de 24 ore, urmând a fi prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Haţeg cu propunere de arestare preventivă. Poliţiştii continuă cercetările în vederea documentării întregii activităţi infracţionale şi recuperării prejudiciului.
Hunedoara
Accident mortal Miercuri seara, o tânără din Hunedoara a fost accidentată mortal pe un bulevard din centrul municipiului.
Mai exact, în data de 28 ianuarie 2015, în jurul orei 19.00, un tânăr în vârstă de 18 ani, din Hunedoara, în timp ce conducea un autoturism pe bulevardul 1848 din localitate, a surprins şi accidentat mortal o minoră în vârstă de 17 ani, care se angajase în traversarea drumului public. În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracţiunii de ucidere din culpă, în urma cercetărilor poliţiştii urmând a stabili toate circumstanţele producerii evenimentului rutier.
Deva
Simpozion interesant
Ieri, la Deva, a avut loc a treia ediţie a unui simpozion interdisciplinar organizat de Inspectoratul Judeţean de Poliţie Hunedoara, în colaborare cu Episcopia Devei şi Hunedoarei.
Ediţia de anul acesta a simpozionului a abordat tema „Justiţie, Etică şi Religie”. Manifestarea a avut loc în sala de conferinţe a noului Centru Administrativ al Episcopiei Devei şi Hunedoarei din municipiul Deva, a beneficiat de sprijinul Asociaţiei Internaţionale a Poliţiştilor (IPA) şi s-a bucurat de participarea unor conferenţiari de prestigiu, din domeniul Teologiei şi al Ştiinţelor juridice, dezbaterile fiind
facebook.com/ziarulvaiijiului
moderate de prof.univ.dr. Tiberiu Constantin Medeanu. În deschiderea simpozionului, prof. univ. dr. Costică Voicu - Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti - a prezentat lucrarea ştiinţifică cu titlul „Corelaţia între drept, religie şi morală”, după care lect. univ. dr. Emanuel Tăvală - Facultatea de Drept din Sibiu - a prezentat tema „Himera neutralităţii. Cultură şi stat de drept în Europa contemporană”. În încheierea manifestării, pr. conf. univ. dr. Vasile Vlad, de la Facultatea de Teologie din Arad, a expus tema „Caracterele eticii (moralei) creştine ortodoxe”. La finalul fiecărei teme prezentate, asistenţa - formată în mare parte din poliţişti ori magistraţi - a fost invitată la dezbatere.
Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN
Imparţialitate Împreună cu vecinul Jos în beci împarte vinul Şi-mpreună cu vecina Sus în casă-mparte vina!
Eugen Pop - „Boeme beţive” De curând, am avut bucuria să primesc volumul de poeme… boeme, al domnului profesor Eugen Pop, de la Cluj. Şi cum bucuriile se împart cu prietenii, mă grăbesc să vă prezint câteva texte umoristice din volumul „Boeme beţive”. O, tempora… Trece timpu-aici în cramă Fără nicio îndurare Şi-i târziu, de bună seamă, Că-i trecut de opt… pahare!
La bar Am renăscut imediat Când comeseanul anonim M-a îndemnat mai mort de beat: „No, hai, bătrâne, să trăim!” Ascită Ca de obicei, beat turtă, Mi se confesă sărmanul Că el are apă-n burtă Ce i-a pus-o-n vin barmanul! Iarnă Înfrigurat şi rebegit Prin gerul din natură Şi nasul mi s-a înroşit De-atâta… băutură…
Cerere şi ofertă Cum trăia de azi pe mâine, Mi-a cerut cinci lei de-o pâine Şi i-am zis mărinimos: Bea-i, bătrâne, sănătos!
Declaraţie Dragă, te ascult, Dar îţi spun atât: N-o să beau prea mult, Doar… orice şi-oricât! Sfaturi Ne-ndeamnă bunii cârciumari, Umplând mereu pocale, Că dacă vinurile-s tari Să o lăsăm mai moale…
www.zvj.ro vineri, 30 ianuarie 2015
Bilanţ Cu lungi petreceri, dragi idile, Beţii, orgii, femei avute, A mai trecut un an de zile Dar mai ales de nopţi. Pierdute!
Rutieră Pe cel păţit în traficul urban Ascultă-l şi urmează-nvăţătura: Să nu bei niciodată la volan Că rişti să ţi se verse băutura…
Deosebiri Tot ce-n lume a avut A mâncat şi a băut, Însă tot ce-a câştigat A băut şi a mâncat!
Alternativă Şi dacă mi-s zilele grele Întârzii la cramă puţin, Că nu prea-s în apele mele Şi-atuncea, normal… trec pe vin! Motivaţie Mă faci beţiv, dar, iată, pot Să-ţi demonstrez că iar greşeşti, Eu, draga mea… sunt patriot … beau numai vinuri româneşti! Săracul Bea tării de orice fel Că de foame crapă Fiindcă n-are, zice el, După ce bea apă!
Consecinţă Nu mai este un mister Că de când bea tescovină Sănătatea lui de fier Prinde-ncet, încet, rugină!
Sărăcie naţională De guvernul ia măsura Să scumpească băutura, Va fi vai şi-amar şi chin C-om mânca şi mai puţin. Autoepitaf bahic
Mi-e ruşine şi necaz … Că acuma… iară-s treaz!
Leac Un medic mi-a recomandat Să-mi pun o sticlă caldă-n pat, Da-i o problemă; cum să fie Cu rom, cu votcă ori răchie? Bârfe După nişte-aprecieri, Bea puţin întotdeauna, Nu mai mult de patru beri… (De-alea la doi litri una!)
Dacă o să-mi dea în rai Domnul repartiţie n-o să merg de-acolo mai este prohibiţie Ci-o să stau mai liniştit (n-o fi nicio dramă) în cavoul construit pe o fostă cramă. Când voi fi iar însetat o să îmi ajungă un pahar de vin curat vin… de viaţă lungă.
Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU
Disculpare Nu-i golan ca toţi golanii Cum greşit gândeşte ea, El nu vrea să-i pape banii Ci preferă… să îi bea!
Leac Pot de-o vreme să susţin Că-s bolnav de nu beau vin, Beau de-aceea permanent Vinul ca medicament. Jenă Fără vlagă, fără-un şfanţ, Am zăcut o seară-n şanţ.
UMOR ÎN HA... MAJOR
9
10
REMEMBER
Primim la redacţie:
Un ilustru necunoscut în Valea Jiului - Pius Brânzeu Din păcate, dacă întrebi 100 de locuitori ai municipiului Vulcan cine a fost Pius Brânzeu, peste 90 dintre ei spun că nici măcar nu au auzit de el! Este o nedreptate pe care, în calitate de vulcănean şi de om preocupat de şah, am încercat să o îndrept în dupăamiaza zilei de duminică, 25 ianuarie 2015. Astfel, în prezenţa primarului Gheorghe Ile, a viceprimarului Cristian Merişanu şi a circa 50 de părinţi şi copii, la Centrul „Şansa” din Vulcan, am prezentat un material despre cel care a fost unul dintre cei mai mari chirurgi ai României: Pius Brânzeu.
Familia
Tatăl lui Pius Brânzeu, Nicolae, a fost preot greco-catolic, iar mama lui, Emilia, a fost învăţătoare. A avut doi fraţi (Felician şi Iulian) şi o soră, Domnica.
Studiile
În 1928 este absolvent al Liceului „Coriolan Brediceanu“ din Lugoj. După liceu, pleacă în Franţa unde urmează cursurile Facultăţii de Medicină, specializarea Chirurgie (1931, Strasbourg). În 1939, chiar de ziua lui (25 ianuarie) devine Doctor în medicină. Teza lui de doctorat „Contributions à l’étude anatomo-clinique des artérites oblitérantes croniques“ este admisă de juriu cu menţiunea „Très Honorable avec Félicitations du Jury“. Mai mult, primeşte premiul „Louis Sencert”, care se acorda o dată la 3 ani pentru cea mai bună lucrare de doctorat în medicină!
Medicul
În Franţa a fost medic extern (19311934) şi intern (1934-1939) la spitale civile din Strasbourg. Între 1938-1939 ajunge Şef de clinică adjunct în clinica renumitului Rene Leriche, cel descris de P. Brânzeu ca fiind „primul şi cel mai decisiv dintre meşterii mei”. Pentru activitatea medical desfăşurată în Franţa, i s-a acordat medalia „Le Souvenir Franςais“ şi medalia de aur de merit „La Renaissance Franςaise“. În al II-lea Război Mondial, mobilizat ca sublocotenent în Regimentul 13 Călăraşi, a fost medic chirurg în spatele liniei I şi de zonă interioară. Decorat cu „Virtutea Militară”. După întoarcerea în România s-a stabilit la Timişoara ocupând posturi importante în sistemul medical din capitala Banatului: medic chirurg secundar la Spitalul de Adulţi (19401946), medic primar chirurg la Spitalul de Copii (1958-1959), medic primar chirurg la Spitalul CFR (1959-1964), Şeful Clinicii 1 Chirurgie Spitalul Judeţean (1974).
Profesorul
Pius Brânzeu face parte din primul corp
facebook.com/ziarulvaiijiului
profesoral al Institutului Medico - Farmaceutic, viitoarea Universitate de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara. În perioada 1945-1958 este conferenţiar, iar din 1965 profesor de clinică chirurgicală. Timp de 12 ani, între 1964 şi 1976, Pius Brânzeu este rectorul acestei prestigioasei instituţii de învăţământ superior! Din cauză că tatăl lui era deţinut politic, până în 1964 (când l-a operat pe Emil Bodnăraş) a fost deseori înlăturat sau încadrat cu ½ normă, atât medic, cât şi cadru didactic. Se pare că liderul comunist plecase la Viena pentru o intervenţie chirurgicală, dar medicii de acolo i-au transmis că, pentru afecţiunea lui, cel mai bun specialist din Europa se află în România! Intervenţia chirurgicală, pe care Brânzeu a considerat-o de dificultate redusă, s-a efectuat sub supravegherea Securităţii. Urmarea: marele chirurg a fost reabilitat, şi în perioada următoare a fost construită circa jumătate din ceea ce este acum clădirea Spitalului CFR Timişoara!
Părintele flebologiei româneşti
Flebologia este ramură a medicinii care se ocupă cu studiul sistemului venos [„phlebos” (gr.) – ansamblul vaselor sanguine]. În 1959, la Spitalul CFR Timişoara, Pius Brânzeu înfiinţează Laboratorul de Angiologie şi Limfologie, iar în 1961, revista „Timişoara Medicală” publică prima consacrare a unei metode terapeutice originale româneşti a varicelor membrelor inferioare. Ulterior, în prestigioasa revistă „Phlebologie” nr. 19/ 1966, „Metoda incluziei endo-varicoase a firului de catgut” este recunoscută şi consacrată internaţional. Primeşte eponimul „Pius Brânzeu”. Pentru continuarea cercetărilor, fondează Cercul de Angiologie şi Limfologie (1974) iar în 1992 Societatea Română de Flebologie. Al VII-lea Congres Naţional Român de Flebologie (16-18 oct. 2002) este dedicat memoriei academician Pius Brânzeu.
Academicianul
În 1974 Pius Brânzeu este ales membru corespondent, iar din 1990 este membru titular al Academiei Române.
Iubitorul de şah
Pius Brânzeu a învăţat şahul în primii ani de liceu (Lugoj), după cartea lui J. Dufresne alături de C. Raina şi A. Pichler, care vor deveni renumiţi şahişti. Raina şi Pichler vor face parte din echipa României la Olimpiada din 1936 (Munchen). Ca elev de liceu, a
participat la simultanul dat de Ştefan Erdely, viitorul campion naţional. Din cauza studiilor medicale nu s-a putut dedica şahului competiţional, dar i-a făcut o excelentă popularizare, în special în rândul tineretului. Între 19521989 a fost preşedintele Comisiei Judeţene (Timiş) de Şah. În 1964 a înfiinţat Clubul de Şah Medicina Timişoara, a cărei echipă a devenit campioană naţională în mai multe rânduri. În 1970 a contribuit la amenajarea celui mai mare spaţiu din ţară, dedicat exclusiv activităţii şahiste (opt săli, din care două, mai spaţioase, erau destinate competiţiilor). A fost preşedinte de onoare al Federaţiei Române de Şah. Sub auspiciile sale au fost invitaţi la Timişoara campionii mondiali Nona Gaprindaşvili (la un turneu internaţional) şi Anatoli Karpov (a susţinut un simultan). A contribuit substanţial la organizarea primului Campionat Mondial de Şah pentru copii şi juniori. La Timişoara, în 1988. La acest CM au participat viitorii mari şahişti C. Peptan, D. Nisipeanu, V. Kramnik, J. Polgar ş. a. A fost un renumit colecţionar de obiecte de artă, cărţi, jocuri de şah, documente istorice din domeniul şahului. A redactat publicaţia „Şah – Timişoara”, în care a publicat zeci de articole de excepţională calitate, trădând cunoştinţe incredibile ale fenomenului şahist, atât din punct de vedere istoric, cât şi din punct de vedere al tehnicii de joc. În 1989 a scris, în colaborare cu N. Illijin, „Lupta pentru supremaţie în şah”, un compendiu de analiză a celor mai importante dintre confruntările pentru titlul mondial la şah, dar şi o prezentare originală a evoluţiei acestui sport şi a câtorva jucători de elită. În cartea „Şahul, magie în alb şi negru” (1995), ilustrul chirurg face câteva comparaţii fascinante între şah şi artă, dar prezintă şahul, într-o manieră absolut originală, şi din perspectiva logicii, psihologiei şi istoriei! Pius Brânzeu este considerat mentorul şahului timişorean.
Scriitorul
Este autorul a numeroase cărţi cu specific chirurgical: „Simţul clinic şi arta diagnosticului”, „Angiografia în practica medicală”, „Chirurgie”, „Dincolo de bisturiu în chirurgie”, „Regăsirile lui Asclepios”, „Marile performanţe în chirurgie”, „Educaţia estetică în chirurgie” ş.a. A scris nenumărate articole în publicaţiile de specialitate a prezentat sute de prezentări ştiinţifice la tribunele celor mai înalte foruri şi asociaţii medicale. În cartea „Marile performanţe în chirurgie” - Editura de Vest, 1997 ilustrul chirurg descrie un fapt unic, atât în istoria şahului, cât şi a
chirurgiei: o partidă de şah orb în timpul unei operaţii de apendicită cu anestezie locală! Chirurgul era Pius Brânzeu, Şeful Clinicii 1 Chirurgie şi preşedinte de onoare al F.R Şah, iar pacientul era Margareta Mureşan, sportiva clubului Medicina Timişoara şi campioană naţională la şah! S-a jucat apărarea siciliană. Remiză la mutarea a 15-a, la propunerea campioanei! Decembrie, 1978, Spitalul Jud. Timişoara! Deşi este greu de înţeles cum sunt posibil de realizat într-o viaţă de om atât performanţele sale medicale şi didactice de excepţie, cât şi implicarea sa deosebită în promovarea şahului, totuşi, Pius Brânzeu a găsit timp şi pentru a scrie… poveşti! Pare incredibil, dar a scris şi literatură pentru copii: „Comoara din peşteră” (1982) şi „Cei doi fraţi gemeni şi balaurul” (1985).
Pasiuni
În copilărie, a practicat fotbalul ca junior al echipei de „Vulturii” Lugoj. În timpul studenţiei a ocupat Locul al III-lea la Campionatele Universitare de Atletism. Tot în acea perioadă, pasiunea lui pentru pictură s-a materializat într-o expoziţie de 16 tablouri reprezentând portrete ale unor profesori din facultate.
In memoriam
În memoria marelui om, Centrul de Chirurgie Laparoscopică şi Microchirurgie al UMF Timişoara şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara au primit denumirea „Pius Brânzeu”. O stradă din Timişoara îi poartă numele. Anual, în organizarea clubului de şah înfiinţat de marele promotor al şahului, are loc un concursul internaţional de şah Memorialul „Pius Brânzeu” (prima ediţie în 2003). Este Cetăţean de Onoare al municipiilor Timişoara şi Vulcan.
Iată, cât de frumos şi-a trăit viaţa acest om! Iată, cât de bine s-a priceput să-şi
valorifice acest dar pe care Dumnezeu i l-a dat! Poate de aceea a fost binecuvântat să trăiască 91 de ani. Fiindcă nu a trăit degeaba! Vedem foarte mulţi oameni în vârstă în jurul nostru: rude, vecini, prieteni, colegi. Bătrâneţea nu este o nenorocire, ci o binecuvântare (nu toţi ajungem acolo)! Unii îmbătrânesc mai frumos. Alţii, mai puţin frumos. Unul dintre cele mai importante lucruri în viaţă este să nu îmbătrâneşti degeaba. Să laşi urme pe unde treci. Iată, spre exemplu, ce urme a lăsat Pius Brânzeu! Se spune că omul sfinţeşte locul. Se pare că Pius Brânzeu a sfinţit cam tot ce a atins! Într-o lume în care sistemul de valori este tot mai bulversat avem nevoie de modele, de repere. Ca să nu rătăcim. Iar Pius Brânzeu, prin tot ce a făcut, îşi merită pe deplin statutul de reper, de model pentru noi toţi. Dorel ŞCHIOPU, Preşedinte Secţia de Şah a CS Vulcan
ANGAJĂRI
mica publicitate
INTER GRAND EXIM SRL, firmă de distribuţie din Deva, angajează agent vânzări pentru zona Valea Jiului. Condiţii obligatorii: permis cat. B, domiciliul în Valea Jiului, vechime minim un an în vânzări. Beneficii: autoturism de serviciu, telefon, salariu + bonificaţii. CV-urile se vor trimite pe adresa de email: intergrand@yahoo.com SC Drupo SRL angajează începând cu data de 01.03.2015: - ingineri constructori cu diplomă CCIA; - ingineri constructori cu diplomă CFDP; - muncitori calificaţi: dulgheri, zidari, fierari-betonişti, asfaltatori, pavatori; - conducători auto categoria B, C, E. Depunerea CV-urilor se face la punctul de lucru din Petroşani-Livezeni, str. Fabricilor, nr.11 (fostul CONPET) începând cu data de 19.01.2015.
S.C. TROTA România S.R.L., din Cluj, organizează interviuri în fiecare zi lucrătoare de pe 21 până pe 30 ianuarie, la biroul Trota din Cluj, str. Baladei 2A, pentru a selecţiona tineri şoferi profesionişti cu categoriile C + E, preferabil, cu cel puţin 2 ani de experienţă pe TIR. Se lucrează numai în echipaj, pentru efectuarea de transporturi frigorifice în Comunitatea Europeană. După fiecare 2 luni pe comunitate, se dă o săptămână de concediu, firma asigurând transportul cu avionul, dus şi întors. Se asigură un minim între salariul de bază şi diurne, care depinde de categoria profesională şi de vechimea în firmă. Informaţii la tel. 0740.295418, numai după trimiterea, la soferitir@trota.ro, a unui CV şi copii de pe următoarele documente: • Buletin; • Paşaport; • Permis de conducere; • Cartelă tahograf; • Atestat de marfă; • Cazier judiciar şi cazier auto; • Caracterizare de la ultimul loc de muncă şi o fotografie 3/4.
CURSURI
mica publicitate
Ofer cursuri particulare în regim de meditații, la orice nivel sau vârsta, cu multă răbdare, atenție şi eficacitate. Mediul de lucru va fi unul stimulant, într-o atmosferă lipsită de tensiune, cu un înalt nivel de profesionalism în predare. Cursuri pentru limbaj standard, conversațional şi limbaj specializat (hotel, restaurant, catering). De asemenea ofer îndrumare în crearea CV-urilor, pregătire pentru interviuri emigrare şi alcătuirea dosarelor de emigrare.
Pentru mai multe detalii mă puteți contacta la telefon: 0254.514190, 0767.971067
MATRIMONIALE
mica publicitate
DIVERSE
mica publicitate
Asociaţia Composesorală Izvoarele Baru prin preşedinte Rahotă S. Ion, conform articol 13 statut, la iniţiativa Consiliului Director convoacă Adunarea Generală Ordinară pentru data de 22.02.2015, ora 11:00, la Căminul Cultural Pui cu următoarea ordine de zi: 1. Prezentare bilanţ 2014 2. Aprobare buget cheltuieli 2015 3. Acordare compensaţii băneşti din venituri vânzare masă lemnoasă 2014, conform cote părţi 4. Modificări acte constitutive 5. Măsuri organizatorice 6. Suplimentare ordin de zi conform consiliului director nr. 2C/ 18.01.2015 7. Diverse. Preşedinte Asociaţie Composesorale Izvoarele Baru Rahotă S. Ion
ÎNCHIRIERI
mica publicitate
Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66. Relaţii la telefon 0744.825125 Închiriez hală producție plus birouri (total 400 mp - str. Jieț, zona Petrila Sud), spațiu birouri zona Pieței Centrale Petroșani (parter) și apartament 2 camere în aceeași zonă. Relaţii la telefon 0761.195971
VÂNZĂRI
mica publicitate
Vând telefon Vodafone SMART MINI alb, arată ca nou, decodat, are garanţie, la cutie, cu toate accesoriile. Are folie pe ecran şi husă. Preţ 275 lei. Telefon 0765.253071 Vând (en gros) haine second hand import, marfă selecţionată, iarnă-vară, cu preţuri începând de la 1 euro + TVA/ kg. Relaţii la telefon 0731.026431
IMOBILIARE
mica publicitate
Cumpăr apartament 2 camere, Petroşani, exclus Şerpărie. Ofer 40.000 lei, plată pe loc. Telefon 0755.103422 Vând spaţiu 2.000 mp şi curte 3.500 mp zona depozitelor Colonie pentru depozit, producţie, acces TIR, rampă de încărcare, birouri, toate utilităţile. Merită văzut. Telefon 0722.318892
SERVICII
mica publicitate
Efectuez transport de persoane şi transport marfă în județ și în țară cu Dacia Papuc, 1,5 tone. Relații la telefon 0727.386358, Vulcan
Cetăţean american de origine română, 58 de ani, 1,78 m, ofiţer de poliţie, doreşte căsătorie cu o doamnă din România, vârsta 50-54 ani, fără obligaţii, alură sportivă. Telefon 0744.545971
www.zvj.ro vineri, 30 ianuarie 2015
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Nimereşti într-un mediu nu tocmai plăcut, în care planează emoţii negative, tristeţe, probleme, dar la care tu, personal, nu ai nicio soluţie. Cel mai bine ar fi să te retragi înainte de a te influenţa şi pe tine.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Ai multe detalii la dispoziţie şi nu ştii cum să le aranjezi ca să aibă toate laolaltă un inteles. Nu te grăbi să elimini niciunul. Ai răbdare, se va clarifica situaţia!
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Chiar dacă planurile la care îţi aduceai cu mult sârg contribuţia par să se fi încetinit, îţi convine acest ritm, pentru că îţi permite să te concentrezi mult mai bine la ce ai de făcut.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Ai ajuns la capătul unui proiect şi poţi culege roadele, dar nu te grăbi să tragi tot succesul doar pe turta ta, pentru că aţi lucrat mai mulţi umăr la umăr pentru această reuşită.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Te macină tot felul de dubii cu privire la sensul în care evoluezi, dar preferi să nu le faci, deocamdată, cunoscute. Mai bine ai spune clar că nu crezi în direcţia spre care te îndrepţi, deoarece intuiţia te trage de mânecă.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Pentru a putea trece la etapele următoare ale unei acţiuni, ar fi bine să deţii tu complet controlul acesteia. Nu ai da randament dacă ai fi la cheremul altuia.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Afacerile tale pot cunoaşte acum o înflorire, ceea ce te motivează să mergi mai departe. Culegi roade promiţătoare, ai încredere că te îndrepţi într-o direcţie şi mai grozavă.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Eşti nevoit să îţi iei rămas bun de la un loc sau o stare de lucruri de care te-ai ataşat şi ţi-e foarte greu să spui adio. E un sacrificiu obligatoriu pentru a te înălţa spre un alt nivel, mult mai bun.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Parcă revii brusc cu picioarele pe pământ printr-o veste bombă. Uneori e mai bine să repari o situaţie aşa, brusc, fără anestezie, decât s-o tot duci după tine.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Eşti pregătit pentru o provocare în plan profesional. De data aceasta spui da chiar şi unei situaţii cu un oarecare grad de risc, pentru că te-ai săturat de rutină.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Relaţia sentimentală cunoaşte o schimbare de registru, de parcă aţi trece amândoi la un alt nivel. Nu te teme de schimbare!
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Nu te simţi bine în medii foarte aglomerate, foarte pestriţe, pentru că nu stai prea bine la capitolul comunicare.
PUBLICITATE
11
HOROSCOP
CMYK
12
ACTUALITATE
Adrian David a devenit
Duelul rozelor din CJ
Vicepreşedinte interimar al CJ Hunedoara
În şedinţa de ieri, 29 ianuarie 2015, a Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara, consilierul judeţean Adrian David, reprezentant al PNL, a fost ales, prin vot secret, în funcţia de vicepreşedinte interimar al instituţiei.
Astfel, în principiu, Adrian David va prelua atribuţiile pe care le avea, în calitate de vicepreşedinte al CJ Hunedoara, liberalul Tiberiu Balint. După cum se ştie, Tiberiu Balint se afla, până acum, în poziţia de vicepreşedinte suspendat al instituţiei judeţene, el fiind, prin decizia instanţei, în stare de arest preventiv la domiciliu, datorită implicării într-un dosar de corupţie. Adrian David a primit, la votul secret, 23 de voturi „pentru”, 5 voturi „împotrivă”, iar consilierul judeţean Ioan Rus (PSD) a refuzat să voteze. Rus a spus că menţinerea în interimat a întregii conduceri a CJ reprezintă „o soluţie total nefericită”. Gestul lui Rus ar putea fi interpretat şi ca un gest invidios, dat fiind faptul că Rus a fost vreme îndelungată vicepreşdinte al CJ, dar a fost
facebook.com/ziarulvaiijiului
debarcat, probabil şi din cauza inactivităţii sale proverbiale (gura târgului face referire şi la niscai afaceri de familie cu CJ) . Proaspătul ales David a mulţumit colegilor şi a declarat: „Vă asigur că voi reprezenta cetăţenii judeţului Hunedoara la cel mai înalt nivel de care pot eu să dau dovadă”. O altă decizie luată de consilierii judeţeni, legată de structura CJ, a fost aceea de validare pe poziţie vacantă a consilierului PSD Vasile Cărăbuţ. Poziţia preluată de acesta a fost eliberată anul trecut, prin demisia consilierului liberal Danil Lazăr. În finalul şedinţei de ieri, înlocuitorul secretarului CJ Hunedoara, Sorin Ştefoni, a dat citire ordinului Instituţiei Prefectului Judeţului Hunedoara privind constatarea încetării mandatului preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ, înainte de expirarea duratei normale a acestuia. Mihaela PETROŞAN
Alegerea unui liberal ca vicepreşedinte interimar, care să preia sarcinile lui Tiberiu Balint, a stârnit minusculul grup social-democrat, care a provocat un mini-dialog ce nu are nevoie de comentarii.
Ioan Rus, consilier judeţean (PSD): „Este o situaţie total nefericită. Ne trezim în situaţia în care întreaga conducere a Consiliului Judeţean Hunedoara să fie interimară. Diferenţa de abordare a problemelor între un interimat şi un titular este foarte mare şi de aceea noi nu suntem de acord cu această soluţie. Dacă acest proiect va fi votat şi va fi stabilit un interimat, eu o să propun colegilor mei consilieri să nu mai votăm niciun proiect de hotărâre până în momentul în care se stabilesc titularii şi se elimină cel puţin un interimat. Putea foarte bine fi schimbat vicepreşedintele (Tiberiu Balint, n.r.) şi numit domnul David titular. Era o situaţie corectă, legală şi cinstită. Aşa este un fel de frecţie la un picior de lemn. (...) O să ajungem în nişte situaţii grave. Şi aşa suntem blamaţi peste tot, în judeţ şi în ţară, de corupţia de aici...”. Dorin Gligor, vicepreşedinte CJ Hunedoara (încă PDL): „Una este suspiciunea de corupţie şi altceva interimatul. Sunt două noţiuni distincte şi, dacă doriţi o garanţie, eu v-o dau astăzi: ele se exclud reciproc. În situaţia suspendărilor, şi mă uit în sală, cred că nimeni de aici nu este vinovat”. Ioan Rus, consilier judeţean (PSD): „Mai este un aspect. Domnul David este venit în PNL prin acea ordonanţă a traseismului politic. După cum o auzeam zilele trecute pe doamna Alina Gorghiu (preşedintele PNL, n.r.), ameninţa că aceşti oameni îşi vor pierde mandatul. Ce facem peste o lună? Alegem altul?”. Dorin Gligor, vicepreşedinte CJ Hunedoara (încă PDL): „Viaţa e dinamică şi cred că mergem mult prea departe şi nici dumneavoastră atunci când aţi instituit un proiect politic, în urmă cu doi-trei ani de zile, nu v-aţi gândit că multe lucruri, şi astea, în primul rând pentru însănătoşire, se vor schimba”.
Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VII Nr. 222 30 ianuarie 2015 4 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului
Este precedat şi urmat de abjecte scrisori de ameninţare semnate
Atentatul cu bombă de la casa protopopului ortodox de Valea Jiului Ioan Duma
Iluţa, fata protopului Duma:
„Pendula care era atârnată între cele două geamuri (la unul fusese pusă bomba) arăta ora unu fără cinci. Asta a fost una din primele fapte de eroism pe care le-au făcut comuniştii. Au urmat scrisori de ameninţare, semnate Umbra morţii. Se cerea plecarea lui Popa Duma din Valea Jiului. Alte scrisori de şantaj cereau bani. Mitropolitul Bălan i-a scris Taticului să plece la Sibiu, unde dânsul îl va face profesor la facultatea de teologie, dar Taticu a refuzat”.
„Umbra morţii”
II
PRĂVĂLIA CU ISTORII
vineri, 30 ianuarie 2015
Atentatul cu bombă de la casa protopopului ortodox de Valea Jiului Ioan Duma
Este precedat şi urmat de abjecte scrisori de ameninţare semnate „Umbra morţii”
Pregătirea atentatului
Despre atentatul petrecut în luna octombrie a anului 1945, deci în urmă cu 70 de ani, la casa protopopului ortodox Ioan Duma am mai scris. Revenim cu alte documente nepublicate până acum: scrisorile de ameninţare semnate înfiorător „Umbra morţii”, fotografii din casă făcute imediat după explozia bombei şi răspunsul Parchetului Haţeg. Chiar dacă fotografiile arată, fără echivoc, „deranjul” produs de dotarea pirotehnică a atentatorilor, Parchetul Tribunalului Haţeg clasează dosarul „în lipsă de dovezi”… Câteva dintre scrisori au pregătit atentatul, iar alte scrisori de ameninţare sunt datate ulterior toamnei anului 1945. Aceasta arată teroarea în care a trăit ani buni părintele Duma şi familia sa în anii instalării comunismului, timp în care alţi fraţi întru Hristos se ocupau cu delaţiuni ordinare, în urma cărora au pătimit preoţi ortodocşi din Valea Jiului… Tonul şi conţinutul unor scrisori arată că în Valea Jiului tovarăşii atentatori ajunseseră pe cele mai înalte culmi ale abjecţiei.
Premoniţiile fiicei şi nepoatei
Doamna Sorana Georgescu-Gorjan, nepoata protopopului Duma, căreia îi mulţumim pentru constanta şi amabila sa colaborare şi fără de care nu am fi putut realiza această ediţie a „Prăvăliei cu istorii”, îşi aminteşte că în momentul atentatului a avut o premoniţie: „În noaptea atentatului de la Petroşani, eu mă aflam la Bucureşti. M-am trezit în mijlocul nopţii, am început să mă gândesc intens la bunica, am căzut în genunchi şi m-am rugat pentru ea. Cam tot atunci a avut loc explozia bombei şi o schijă s-a înfipt deasupra capului bunicii în tăblia patului. Bomba a fost pusă la geamul din dreptul veiozei care se afla în celălalt colţ al camerei. Bunicii au scăpat ca prin minune…”. Interesant este că şi Iluţa, fata preotului Duma şi mătuşa Soranei, care locuia în Aninoasa unde era învăţătoare, a avut o premoniţie: „În 1945, eram invitaţi la nişte prieteni. Era sâmbătă. Pe la prânz mie a început să-mi fie frică. Nu ştiam de ce. De ceva care-mi făcea o spaimă greu de suportat, care creştea din ce în ce. Voiam să fug undeva, să scap de ceva ce se va întâmpla. Am luat calmante, dar degeaba. Seara i-am spus lui Titi (soţul meu), că nu merg nicăieri, că am o stare de spaimă. Titi m-a certat, că-s ca o babă superstiţioasă şi sunt obligată să merg. Toată seara n-am vorbit (lucru rar) şi toţi au observat că am ceva. Pe la 12 noaptea mi se făcuse şi frig şi m-am lipit de soba de teracotă. Simţeam că în mine tremură tot – inimă, ficat, maţe. Am avut impresia că se dărâmă ceva şi am întrebat cât e ceasul. Era unu fără cinci. Am plecat acasă pe la trei, am luat iar calmante şi la ora 6 a sunat telefonul. Am sărit din pat ştiind că e pentru mine şi am început să mă îmbrac. Şerban (fratele Iluţei, inginer la Mina Lupeni – n.r.) telefona de la Lupeni, să vin în gară la primul tren să mergem la Petroşeni că azi noapte i s-a pus o bombă Taticului. Aşa am făcut. Pendula care era atârnată între cele două geamuri (la unul fusese pusă bomba) arăta ora unu fără cinci. Asta a fost una din primele fapte de eroism pe care le-au făcut comuniştii. Au urmat scrisori de ameninţare, semnate Umbra morţii. Se cerea plecarea lui Popa Duma din Valea Jiului. Alte scrisori de şantaj cereau bani. Mitropolitul Bălan i-a scris Taticului să plece la Sibiu, unde dânsul îl va face profesor la facultatea de teologie, dar Taticu a refuzat”.
Onor. Păr. Protopop Duma Petroşani
Vă facem cunoscut următoarele, că pe data de 6 l.c. să depuneţi suma de cinci milioane de lei adică 5.000.000 lei la orele 10 seara la podul care duce la Petrila. Drumul pe care-l aveţi de urmat este: de la biserica Dvs. până la pod pe şoseaua principală. Să veniţi şi să vă înapoiaţi singur şi pe acelaşi drum, iar pe drum să nu staţi de vorbă cu nimeni şi nici să nu vă abateţi din drum, căci glonţul e mai iute ca Dvs. Dacă nu vă iasă nimeni pe drum să vă ceară banii, atunci să-i depuneţi lângă o tufă aproape de pod şi să plecaţi imediat, iar dacă vă cere cineva pe drum ca să puneţi pachetul jos, atunci executaţi porunca şi să vă întoarceţi acasă pe acelaşi drum, fără să vă uitaţi înapoi, căci veţi fi supravegheat încă 24 de ore după depunere. Aveţi grijă să nu vă observe nimeni, că-i jale. Iar în ceea ce priveşte banii, să fie numai monete de câte 5.000 lei, număraţi exact. Vă atragem atenţia că să nu căutaţi să ne urmăriţi nici prin garda „cetăţenească”, nici prin poliţie sau agenţi şi nici prin telefon, căci sunteţi supravegheat de aproape chiar şi în casa Dvs., atât ziua, cât şi noaptea, din clipa când această scrisoare ajunge la Dvs., şi vă asigurăm că la cea mai mică mişcare scapă muncitorii din Valea Jiului de un jefuitor. Cred vorbim curat aşa că aveţi de ales între bani şi viaţă, fără nici o târguială. Acum încheiem scrisoarea şi vă dorim spor la numărat. Atenţie la macaz! Vă salută „umbra morţii”.
N.R. Scrisoarea este transcrisă de preotul Ioan Duma, care o adnotează „criminalistic” astfel: „Scrisoarea aceasta o am aflat (originalul) într-un plic vânăt, în fereastra camerei de zi, în dimineaţa zilei de 5 iulie 1945, ora 7,45. Adresa pe plic ca mai sus plus: Petroşani, jud. Hunedoara. Pe dosul plicului 18 pete rotunde de cerneală făcute parcă cu un dop mic, cca. 7 mm diametru (…) Dumnezeu să întoarcă pe toţi rătăciţii la drumul cel bun. Hârtia scrisorii: ½ coală liniată, albastru”.
PRĂVĂLIA CU ISTORII III
vineri, 30 ianuarie 2015
Dacă nu depui suma de 150.000 lei 4 XI Duminică dim. la ora 9 la locul indicat mai jos, vei păţi mai rău ca Duma, căci vei zbura de tot. Cu banii cei 150.000, număraţi în monede de 5-10 mii lei şi împachetaţi în hârtie albastră ai să mergi în centrul oraşului şi acolo unde sunt barăcile de lemn cu haine şi diverse articole de toaletă, tu te duci la baraca a 3-a începând de la fântână (din colţ) şi aşezi pachetul sub baracă colţul drept (lateral) la ora 9 fix. Dacă anunţi garda sau agenţi vei zbura cu casă cu tot. Nu încerca contra nimic, altfel pierzi tot ce ai acum. Porc neruşinos şi cacatul lui dumnezeu, sfântule din grajd, gunoiul gunoaielor, boala care a intrat în tine să te roadă până la măduva oaselor cât de încet, să suferi atâţia ani câţi ani de suferinţă ai făcut oamenilor nevinovaţi. Să crepi înaintea sfântului altar Doamna Sorana GeorgescuGorjan a reuşit să elucideze misterul unei scrisori aproape ilizibilă: „Misiva nedescifrabilă în prezent era notată pe ambele feţe ale unei foi îngălbenite. Scrisul cu cerneală s-a întins şi a trecut şi pe verso. A fost păstrată de bunica şi copiată de mine peste ani, când se mai puteau desluşi literele. Nu este datată, pare a fi ulterioară atentatului. Nu a fost satisfăcută pretenţia şantajiştilor, bunicii nu aveau bani. Reproduc textul, semnat de Umbrele Morţii”: „Dragă Duma, Credem că îţi mai aduci aminte de Umbrele Morţii. Ne-ai scăpat de vreo 2 ori printre degete, dar acum nu ne mai scapi. Ai avut noroc şi n’ai zburat în aer, dar acum să ştii că vei zbura cu totul dacă nu ne vei asculta şi executa instrucţiunile. Ţi-am mai pus în vedere şi în rândurile trecute că dacă ai îndrăzneala să anunţi poliţia, jandarmii, agenţi, rude sau alţii, prin telefon sau prin alte mijloace de comunicaţie, vei muri, dar ai scăpat uşor, firai al dracu de bărbos, însă să ştii că acum suntem reorganizaţi şi îţi dăm noi tot poliţie şi neamuri, mai bine murim cu toţii, dar şi tu vei
„Ascultă Tovarăşe
muri cu noi în pizda măti de trădător şi jefuitor al muncitorilor. Vei zbura în aer cu toţi ai tăi şi dacă vei căuta şi de data asta să manevrezi sau să dispari, avem destule gloanţe şi granate pentru tine. Fii sigur că nu te mai cruţăm ţap spurcat cu 2 feţe şi nu o să ne mai duci de nas. Aşa că dacă duminecă seara la oarele 24 n-ai să depui suma de 60 (şaizeci) milioane la locul indicat mai jos, poţi să-ţi faci testamentul, căci scăpare şi îndurare pentru tine şi ai tăi nu mai există. Deci, după cum ţi-am spus, împachetezi bine suma de 60 milioane lei în hârtie de ziar şi o iei pe strada A. Vlaicu (str. dela Tipţer drept în jos) până în capătul străzii şi acolo unde vei vedea la dreapta drumului un adăpost antiaerian, o iei pe cărarea de lângă grădina de dincoace de adăpost şi în dosul grădinilor unde este un fel de groapă scobită în pietre (deal), acolo vei depune banii. Apoi cu cea mai mare viteză posibilă o iei pe la grădiniţa de copii mici şi cu toată viteza spre casă. Fă totul cu iuţeală şi nu te uita nici în dreapta, nici în stânga ci odată ajuns în dosul grădinilor depui banii şi carăte până nu capeţi un
de unde ai păcătuit, de unde ai împrăştiat din sufletul tău negru şi ateu atâta ură şi barbarie. Te dezgropăm cu câini şi corpul şi sufletul tău putred vom da lupilor. Am făgăduit asta în numele suferinzilor şi chinuiţilor. Nu scapi de pedeapsa asta! Până atuncia vei trezi din somn şi vei auzi şi vei simţi cum scârţâie ghearele şi măselele câinilor şi lupilor mâncându-te. La înmormântarea ta va fi un scandal nemaipomenit. Nu ai nici un prieten şi nici un simpatizant sincer. Ai fost un jefuitor şi ai batjocorit pe Domnul Hristos şi pe Dumnezeu şi pe oameni. Am cerut şi cerem blăstem asupra ta şi familia ta asemeni. Tâlhar şi terorist sub masca reverendei sfinte!! Nu-ţi ajută şi dacă te schimbi de azi înainte!!
Trei credincioşi buni
cartuş în cur sau un cuţit în beregată. Să nu stai de vorbă cu nimeni despre chestia asta. Dacă nu faci întocmai cum ţiam spus, nu numai că rişti ca să te ia dracu, dar mai înainte îţi vom face o vizită de cumetrie la domiciliu şi fiindcă suntem cam mulţi câţiva îţi vor controla curtea iar ceilalţi stăm de vorbă cu voi şi după ce ne ascuţim cuţitele pe pielea voastră, plecăm şi aruncăm casa în aier cu voi cu tot, ca să poţi ajunge mai iute în raiul popilor. Pe urmă poţi chema agenţii şi neamurile ca să te învieze. Iar dacă urmezi instrucţiunile noastre, nu ţi se va întâmpla nimic şi ai scăpat de noi pentru totdeauna. De asemenea nu lua cu tine arme căci ţi se poate întâmpla rău înainte de a ne putea vătăma şi nici baterie. Faţă de numărul nostru mare ţiam cerut încă prea puţin, dar fii mulţumit dacă ai scăpat aşa ieftin şi execută instrucţiunile, nu căuta răzbunarea noastră nici înainte şi nici după depunerea sumei. Nu uita că tăcerea e ca moartea”.
Ai tăi vechi prieteni, „Umbrele Morţii”
„Să ai grijă. Eşti urmărit cu afacerile ce faci cu luminile. Cum mânueşti bani lor ku lácomia. Stai acas la botez vei găsi uşi închise to-ate. Mai lasă şi pe alţii să trăiască. 2 ianuarie 1947”
Pagini realizate de Marian BOBOC
IV PRĂVĂLIA CU ISTORII
S-au scurs aproape 70 de ani de când s-a întâmplat atentatul. Casa părintelui Duma mai dăinuie, la Petroşani, şi în zilele noastre. Este situată în spatele Bisericii „Sf. Nicolae”, unde slujea părintele Duma. Strada Eroilor, căci aşa se numeşte astăzi strada unde a avut loc atentatul, este străjuită de str. 1 Decembrie 1918 şi de str. Constructorul. La câţiva paşi se află Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” şi blocul unde a locuit sora lui Ion D. Sîrbu, Irina. O placă montată pe bloc graţie implicării lui Adrian Jurca, preşedintele sindicatului minerilor de la E.M. Livezeni, şi a subsemnatului aminteşte de urmele trecerii celebrului scriitor prin această zonă. Întrucât am publicat în ZVJ povestea construirii şi inaugurării (în 1900) a Bisericii Ortodoxe „Sf. Nicolae”, dar şi a renovării acesteia (în prima decadă a epocii interbelice), nu mai adăstăm asupra acestor aspecte. De reţinut că la data când a fost ridicată spre Dumnezeu de preotul Avram Stanca (care avea să îi fie socru lui Ioan Duma şi care îşi doarme somnul de veci alături de soţia sa Ioana sub lespezile din dreapta bisericii), Biserica „Sf. Nicolae” era singurul locaş ortodox de cărămidă din Petroşani. Astăzi limbile celor 4 ceasuri ale bisericii sunt încremenite la ore diferite, parcă sugerând ora exactă dacă nu a 4 timpuri istorice, atunci a 4 puncte cardinale. Dacă s-ar aplica zicala valabilă pentru o anumită minoritate (ţiganul vrea să moară când toate ceasurile arată aceeaşi oră), aici viaţa ţiganilor ar fi veşnică. Dar, din păcate sau din fericire, şi pe această stradă funcţionează acelaşi ceas biologic pentru toţi trecătorii, indiferent de etnie. Din amintirile Iluţei, fata preotului Duma, aflăm câteva amănunte despre acest orologiu (de fapt, 4, căci este montat câte un cadran pe fiecare zid al turnului biserici): „Pentru ceasul bisericii a angajat un specialist neamţ, care lunar venea, ungea şi controla. Acest ceas era de o exactitate după care circulau şi trenurile. Se vedea din gară şi toată lumea îi zicea ceasul lui Duma”. Fiind vorba de un simbol al Petroşaniului, atenţionăm municipalitatea că ar trebui să se implice în repararea preţiosului ornic. Chiar dacă astăzi nu se mai vede de la gară, ci doar dinspre centru, şi chiar dacă trenurile nu mai circulă după „ceasul lui Duma”, nu neapărat că acesta este fărâmat, ci pentru că, pur şi simplu, arareori mai vezi lumini de… trenuri prin gara Petroşaniului…
vineri, 30 ianuarie 2015
O plimbare pe , unde a avut loc atentatul
Vizavi de casa unde a avut loc în 1945 atentatul, pe Str. Eroilor, se află cabinetele medicale individuale „Dr. Gheorghiu C-tin”, „Medic primar Rebrişoreanu Angela” şi „Medica ORL. Dr. Slezer Laurenţia, medic primar O.R.L.”. Chiar, câţi petroşeneni care tranzitează zona cunosc povestea atentatului şi că aici a locuit părintele Ioan Duma, vreme de zeci de ani protopop al Tractului Jiu? După construcţia cartierului „Petroşani Nord” vederea spre biserică a fost obliterată de blocuri, astfel
că doar o parte a bisericii mai poate fi văzută dinspre centru. Chiar dacă procurorii Parchetului Haţeg nu au reuşit să-i identifice pe atentatori (de fapt, nu au vrut…), memoria colectivă a Petroşaniului a reţinut numele unuia dintre atentatori. Însă, cu toate eforturile noastre documentaristice, nu l-am găsit scris în niciun document, aşa că nu-l putem publica „doar din auzite”… Dar cercetările noastre continuă. Pagină realizată de Marian BOBOC
S-a întâmplat în octombrie 1945
Este foarte interesant că deşi atentatul la casa protopopului Duma a emoţionat şi revoltat opinia publică a Văii Jiului, atât „Avântul”, cât şi „Zori Noi”, publicaţii care apăreau în Valea Jiului, nu l-au semnalat deloc. Să fi fost presa fudulă de urechi şi să nu fi auzit explozia? Credem că mai degrabă a fost de vină cenzură. Iată câteva titluri din presa locală a lunii octombrie 1945: „Pentru invalizii şi orfanii de război”, „Apelul Apărării Patriotice către ţară”, „Ştiri sindicale din toată lumea şi de la noi”, „Inaugurarea anului şcolar la Şcoala Tehnică Industrială a Soc. Petroşani”, „Comisiile de control, pentru aplicarea reformei agrare”, „Cursurile minimale de perfecţionare”, „Marele congres preoţesc”, „Sporurile de salarii au fost acordate funcţionarilor şi pensionarilor publici”, „Consiliul de colaborare”, „De vorbă cu prizonierii români întorşi din U.R.S.S.”, „De la Universitatea muncitorească”, „Rezoluţia Conferinţei Regionale Valea Jiului a Partidului Comunist din România”, „Manifestaţie de caldă prietenie făcută minerilor din Valea Jiului în Capitală”, „Muncitorii din Arad în ajutorul minerilor din Valea Jiului”, „Minerii la înălţimea misiunii lor”, „Bunătatea omului sovietic”, „Hienele armistiţiului”, „Guvernul a alocat 5 miliarde de lei pentru ajutorarea muncitorilor din Valea Jiului”, „Generalissimul Stalin a plecat în concediu”, „Speculanţi din Lupeni deferiţi justiţiei”, „Trei vagoane de porumb confiscate în comuna Bărbăteni, jud. Hunedoara”, „Sabotorul Pop Sandin să fie mai aspru pedepsit”…