1624 vin 6.02.2015 by Ziarul Vaii Jiului

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4088 lei 1$ = 3,8542 lei 1₤ = 5,8757 lei

vineri, 6 februarie 2015 Anul VIII nr. 1624 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Vila Melinda angajează în condiţii foarte avantajoase bucătar cu experienţă. Relaţii la telefon (+4)0254.545842, (+4)0762.657455

Poliţiştii din Uricani au dormit 5 ani cu capul pe un dosar penal. Paguba a depăşit 20.000 de euro. S-a aşteptat împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale! În 19 decembrie 2008, locuinţa unui om de afaceri din Uricani, situată în buricul târgului, a fost spartă. Hoţul s-a făcut nevăzut cu tot cu un seif în care se aflau 70.000 de lei şi 2.900 de euro. Da, aţi citit bine! Hoţul, ori hoţii, a/au plecat cu seiful în spate, un seif în care se afla contravaloarea de la momentul respectiv a peste 20.600 de euro. În cauză s-a dispus, la data de 20.10.2009, începerea urmăririi penale IN REM (pentru faptă). Dl. inspector de poliţie Sorin Suciu, grăbit nevoie mare să se scape de un dosar care zăcea prăfuit de ani de zile prin birou, scrie în Referatul cu propunerea de clasare a cauzei că începerea urmărirea penale s-ar fi dispus în 20.10.2096, adică peste vreo 81 de ani de-acum încolo. O banală eroare de redactare care însă dovedeşte preocuparea d-lui Suciu pentru munca-i decent remunerată. Dl. Suciu îşi argumentează propunerea de clasare a cauzei penale privind furtul din luna decembrie 2008 pe faptul că „de la data comiterii faptei au trecut 6 ani”, şi „au fost epuizate toate cercetările în vederea identificării autorilor”, iar “în cauză s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale de 5 ani”. Într-adevăr, pentru fapta din acest caz, termenul de prescripţie este de 5 ani, dar – potrivit legislaţiei în vigoare - cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză, un nou termen de prescripţie curgând după fiecare întrerupere.

Pe limba omului obişnuit, fraza anterioară înseamnă că – în ultimii 5 (cinci) ani de zile – nu s-a îndeplinit absolut niciun act de procedură în cauză. Nu s-a făcut nicio audiere, nu s-a emis nicio citaţie. Mai precis, nu s-a întâmplat absolut nimic! Cum oare „au fost epuizate toate cercetările în vederea identificării autorilor”, dacă timp de 5 ani nu s-a mişcat un deget, fapta a avut loc acum 6 ani, iar începerea urmăririi penale a fost dispusă abia în luna octombrie 2009? Situaţia e cu atât mai gravă cu cât păgubitul a informat poliştii din localitate, în baza unor indicii, posibilul autor al faptei. Care a şi picat, de două ori,

testul poligraf (detectorul de minciuni). În ciuda stării de fapt însă, poliţiştii din Uricani n-au mişcat nici măcar o hârtie, timp de 1.826 de zile, în acest dosar. Dl. Suciu a fost însă foarte atent să urmărească împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale şi să întocmească la timp referatul cu propunerea de clasare a cauzei penale. Nimeni n-a avut timp, atâta amar de vreme, să se preocupe de prinderea hoţului care s-a făcut nevăzut cu un seif conţinând echivalentul a peste 20.600 de euro. Nici măcar în 2012, an bisect, deci un an în care poliţiştii din Uricani au avut o zi de muncă, remunerată, în plus, nu s-a gândit să îndeplineasă un act de procedură în cauză. Să audieze măcar un hoţ din locuinţe, autor identificat al unor fapte similare pe raza oraşului Uricani, pentru a vedea dacă nu cumva, prin zonă fiind, ştie ceva despre seif ori cei peste 20.600 de euro. Dacă s-ar fi întâmplat asta în 2012 măcar, ar fi intervenit un nou termen de prescripţie, iar cercetările ar fi putut continua până în 2017. Cum însă durerea în cot şi-a găsit culcuş în sediul Poliţiei oraşului Uricani, s-a ajuns în situaţia ca – şi dacă s-ar autodenunţat, pentru că oricum nu l-a căutat nimeni în ultimii cinci ani – autorul n-ar mai putea fi pedepsit. Un motiv de avansare in corpore, la excepţional, a poliţiştilor din Uricani. Alte comentarii sunt, credem, de prisos. Cătălin DOCEA

Angajăm vânzătoare magazin materiale de construcţii.

Relaţii la telefon 0751.199100

LA ORDINEA ZILEI 10 străzi din Petrila

Aşteaptă bani de la Ponta

Kapital TV

10 proiecte aflate pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare desfăşurate miercuri, 4 februarie, au vizat o serie de drumuri din localitate. Să vedem despre ce drumuri este vorba şi, mai ales, despre ce proiecte vorbim, devenite în urma votului consilierilor, în unanimitate, hotărâri de consiliu.

- vineri, 6 februarie 2015 07:00 Info KTV (r) 08:00 Teleshopping / Infotext 12:00 Personaj de reportaj (r) 13:00 Sergiu Poliopol Show (r) 14:00 Reportaj Cinethronix 15:00 Avocat TV 16:00 Dragu’mi-i lumea şi viaţa – realizator Mircea Goian 17:15 Info KTV 17:30 Panorama 18:00 Box Music 19:00 Kapital Cultural 20:00 Info KTV 20:30 Salutări din Valea Jiului (r) 21:00 Sport Kapital 22:00 Dragu’mi-i lumea şi viaţa (r) 23:00 Info KTV (r) 00:00 Avocat TV(r) 01:00 Info KTV (r) 02:00 Panorama 03:00 Reportaj Cinethronix 04:00 Imparţial (r) 05:00 Avocat TV 06:00 Kapital Music

6 străzi

SC Keops Serv SRL angajează

pizzar, ajutor pizzar, bucătar şi şofer livrări Experienţa în domeniu constituie un avantaj. CV-urile se depun la sediul Keops din Petroşani. Relaţii la telefon 0727.882938

MENIUL ZILEI

vineri, 6 februarie 2015

• Ciorbă de fasole verde • Cârnăciori la grătar • Salată orientală

)

Ziarul Vaii Jiului

Vom începe cu cele şase proiecte suplimentare. Pentru că toate proiectele, de la nr. 15 la nr. 20 de pe ordinea de zi au acelaşi titlu, doar strada diferă, vom scrie o singură dată titlul proiectului, urmând ca pentru fiecare stradă în parte să oferim apoi detalii. Titlul proiectelor: „Aprobarea documentaţiei tehnico-economice pentru obiectivul Reparaţii şi modernizare străzi în oraşul Petrila – asfaltare strada…”. Primul proiect dintre cele şase a vizat strada Parângului. O stradă care are 990,34 metri. Cea de-a doua stradă vizată, în cel de-al doilea proiect de acest gen, a fost Birăoni, mai precis un al doilea tronson din aceasta reprezentând 610,11 metri. Amintim că primul tronson, de 1.115 metri, a fost executat în proporţie de 70%, anul trecut, cu bani de la bugetul local, reprezentând circa 641.000 lei. Partea de circa 30% rămasă nefinalizată o vom regăsi tot în cadrul unui proiect, de care vom discuta mai jos. Un al treilea proiect s-a referit la strada Lunca, în lungime de 659,46 metri. Al patrulea proiect de acest gen a vizat strada Dacilor, în lungime de 350,29 metri, iar un al cincilea proiect a vizat strada Castanilor, de 88,85 metri. În fine, al şaselea proiect din acest calup s-a referit la strada Cărbunelui, în lungime de 136,72 metri. „Toate aceste documentaţii aprobate de consilierii locali le vom trimite la Consiliul Judeţean Hunedoara, joi, 5 febru-

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

arie, pentru a intra în lucru pe baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr. 28 din 2013, privind Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Ţinând cont că anul acesta bugetul local este mai redus decât cel de anul trecut, nu ne mai permitem să modernizăm aceste străzi cu bani de la bugetul local. De aceea ne-am şi grăbit să cuprindem în această şedinţă toate proiectele legate de aceste străzi mai mici, dar importante pentru cetăţenii noştri, ca să ajungă joi la Deva şi apoi mai departe, la Guvern, astfel încât anul acesta să putem lucra şi la aceste străzi”, a explicat primarul Ilie Păducel înainte de votul consilierilor.

Alte patru străzi

Nici n-au apucat să termine bine votul la proiectele de mai sus, că a intervenit în discuţie Ciprian Preda, administratorul public. Acesta l-a anunţat pe primar că şi documentaţia întocmită pentru alte patru drumuri

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

trebuie să ajungă la Deva în aceeaşi zi, la aceeaşi oră. Primarul Păducel a cerut acceptul discutării şi votării şi acestor proiecte, „în alb”, urmând să fie scrise şi înregistrate imediat după şedinţă, astfel încât „joi dimineaţă să fie trimise şi ele la Deva”. Consilierii locali şi-au dat acceptul, astfel că alte patru proiecte au fost făcute miercuri pentru alte patru drumuri: Birăoni (bucata de drum nefinalizată, de care am vorbit mai sus), Valea Cimpii, Colonie Cimpa şi Burdeşti. Conform declaraţiei lui Ciprian Preda, aceste drumuri ar cumula aproximativ 3 kilometri.

Şi uite aşa,

administraţia petrileană va reuşi probabil să mai asfalteze alţi circa 5 kilometri de drum, pe banii guvernului, ceea ce nu-i deloc rău. Ţinându-se cont la ce se tot asfaltează de vreo trei-patru ani încoace, cel puţin în materie de drumuri, mari sau mici, Petrila este total schimbată, puţine rămânând drumurile care n-au văzut asfaltul. Dacă se vor finaliza anul acesta şi aceste drumuri, pe program guvernamental, plus lucrarea din Colonia Brătianu, la anul se va spune că Petrila are cele mai multe drumuri asfaltate şi modernizate din judeţ! Astfel asfaltate, pe ele va putea zburda şi tovarăşul Gheorghe Bobar. Să sperăm că poliţia nu-l va prinde iar mangă la volan... Corneliu BRAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Dănuţ Buhăescu:

Uneori, când vrei să le faci bine altora, îţi faci rău ţie însuţi! Primarul Uricaniului este categoric în privinţa situaţiei deloc plăcute în care se află confratele său din Lupeni. El crede că, vrând să le facă un bine lupenenilor şi iubitorilor muntelui, Cornel Resmeriţă şi-a făcut rău lui însuşi. „Este posibil să fi fost

Speranţa primarului Dănuţ Buhăescu:

prea prins de ideile doamnei Elena Udrea, este de părere Dănuţ Buhăescu, şi asta doar în ambiţia lui de a face din Staţiunea Straja una de rang naţional, atractivă pentru iubitorii muntelui din toată ţara. Şi, aşa, lupenenii s-au ales cu o staţiune bine pusă la punct,

iar primarul Cornel Resmeriţă cu ceea ce ştim cu toţii!”.

Numai cine nu munceşte

nu greşeşte, crede acelaşi Dănuţ Buhăescu. Primarul Uricaniului crede că o foarte mare vină o are specialistul din Primăria Lupeni care s-a ocupat cu achiziţiile: „Acesta trebuia să fie primul care să-l avertizeze pe primar în privinţa utilizării doar a procedeelor legale legate de lucrare. Eu nu-i doresc răul nimănui, dar, pe de altă parte, când vorbim de sume de bani aşa de mari, Justiţia este singura în măsură să-i găsească pe vinovaţi!”. Gheorghe OLTEANU

Înalta Curte de Casaţie

De verdictul pe care-l va da acest înalt for sunt legate toate speranţele primarului uricănean, în privinţa continuării, până la finalizare, a drumului care leagă Valea Jiului de Băile Herculane. Anul trecut,

pentru lucrările la drum au fost alocate, din fonduri europene, 58 de milioane de euro. Din care nu s-a cheltuit, însă, nicio centimă, fiindcă lucrul la tronsonul rămas de terminat a fost amânat până la aflarea verdictului pe care urma să-l dea Justiţia în procesul pe care Agent Green îl intentase Guvernului României.

Curtea de Apel Bucureşti

i-a dat dreptate, ulterior, Guvernului, numai că hotărârea definitivă va fi luată de către Înalta Curte de Casaţie. „Tocmai de aceea, precizează primarul Dănuţ Buhăescu, în 2014 nu s-a alocat niciun ban de la Guvern, în vederea continuării lucrărilor şi terminării acestui drum. Acum se aşteaptă verdictul Curţii, iar eu personal sper că aceasta ne va favoriza pe noi, uricănenii, şi pe toţi cei interesaţi ca Valea Jiului să aibă deschidere rutieră spre Herculane”. Amintim că, din acest tronson al DN 66A, au mai rămas de modernizat 19,7 kilometri. Gheorghe OLTEANU

Iscroni

La furat cărbune

Un individ pus pe furat cărbune din trenuri a fost prins de poliţişti în flagrant.

Miercuri, poliţiştii Postului de Poliţie Transporturi Feroviare Petroşani au depistat în Staţia Trans Iscroni, din municipiul Petroşani, un tânăr în vârstă de 19 ani, din oraşul Aninoasa, care a pătruns fără drept între liniile de cale ferată din staţie, s-a urcat pe un vagon de marfă şi a descărcat, cu intenţia de a sustrage, cantitatea de 100 de kilograme de cărbune brut.

www.zvj.ro vineri, 6 februarie 2015

Cărbunele a fost recuperat şi încărcat în vagonul de marfă din care a fost descărcat, iar tânărul este cercetat în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de furt. Mihaela PETROŞAN

ACTUALITATE

SPORT

Din cauză că nu este apă la stadion

Jiul riscă neprogramarea

Ocupantă a locului 7 în Liga a IV-a după turul campionatului, trupa fanion a Văii Jiului se va baza în sezonul de primăvară pe juniorii din cadrul clubului.

Pentru că alb-negrii au mari probleme financiare, jucătorii de bază din cadrul echipei de seniori s-au îndreptat spre alte echipe. Aşa cum sunt cheltuiţi mulţi bani pentru relaţiile Astfel, Răzvan Drăgoescu, Sandu Remus, Horaţiu cu… Varpalota (nu ştim cu ce folos…), primăria Popa şi Anton Ilie au ajuns la FC Hunedoara, iar putea să suporte şi cheltuielile ocazionate de Daniel Savu, Adrian Farcaş şi Darius Ursachi vor evolua la Hercules Lupeni. În plus, veteranii Sansiro turneul de la Turda. Ciocoi şi Cornel Irina au anunţat că nu mai vin la echipă. În aceste condiţii, gruparea din La Real Sociedad - Celta Vigo, Petroşani va promova mai mulţi juniori din echipa care domină autoritar campionatul judeţean de juniori A1. „Având în vedere situaţia în care ne aflăm, cel mai important lucru pentru noi este că Jiul există şi că îşi Cristian Lixandru, arbitrul din Valea Jiului, va fi rezervă la poate continua activitatea. Noi sperăm să se meciul de sâmbătă, 7 februarie, din Campionatul Spaniei, rezolve şi problema apei, pentru că altfel dintre Real Sociedad şi Celta Asociaţia Judeţeană de Fotbal Hunedoara se va sesiza şi nu ne va mai programa în campiVigo. onat. Ce a depins de noi am făcut. Am antrenat gratis, am continuat selecţia la nivel de Partida va începe la ora 22:00, ora Spaniei, copii şi juniori şi vom face acest lucru în con- respectiv ora 23:00 - ora României. tinuare, totul ca Jiul să nu moară”, a deRomânul a mai fost rezervă chiar la înclarat antrenorul Marin Tudorache. ceputul lunii ianuarie la partida dintre Peste 30.000 de lei este datoria la apă, dato- Atletico Madrid - Real Madrid (2-0), dispurie pe care Primăria Petroşani susţine că nu a tată în prima manşă a „optimilor" Cupei preluat-o odată cu baza, ea aparţinând vechii Spaniei. societăţi pe care figura echipa de fotbal. Arbitrul român Cristian Lixandru este staEchipa de juniori A1 a clubului Jiul Petroşani, bilit în Spania din 2003 şi şi-a început cariaflată pe primul loc în Campionatul Ligii a era în arbitraj trei ani mai târziu. IV-a Juniori Hunedoara, s-a întors dintr-un În acest sezon, Lixandru a oficiat ca arbitru asistent lateral două partide. stagiu de pregătire de şapte zile la Turda. Cristian Lixandru a urmat cursurile şcolii de arbitri din Petroşani la doar 14 Formaţia este antrenată de Cosmin Kanduth, ani, unul dintre profesori fiindu-i chiar tatăl său, arbitru divizionar B la vreiar cei care au suportat transportul, masa şi mea aceea. În paralel, a jucat fotbal la juniorii Jiului Petroşani. cazarea au fost părinţii copiilor. Mulţi dintre „În prezent arbitrez în Segunda B (liga a III-a spaniolă). Este formată din 120 componenţii acestei echipe de juniori vor fi de arbitri, care sunt delegaţi pe lângă meciurile din categoria respectivă ca promovaţi la seniori, întrucât prima echipă a arbitri de rezervă în prima şi a doua ligă. Liga I este formată din 20 de arbialb-negrilor a pierdut în această iarnă nu mai tri, iar a II-a din 22 de arbitri profesionişti care, în general, se dedică exclupuţin de şapte seniori. siv arbitrajului”, a declarat Cristian Lixandru.

Rezervă de lux

facebook.com/ziarulvaiijiului

S-a dat

Liber la vize

Echipele participante în campionatele de fotbal organizate de către AJF Hunedoara trebuie să-şi vizeze carnetele de legitimare a jucătorilor şi să plătească vizele pentru cea de-a doua parte a sezonului.

Deja echipele din Vale au trecut pe la casieria Asociaţiei Judeţene de Fotbal pentru a plăti vizele atât la juniori, cât şi la seniori. Cea mai punctuală pare să fie echipa Minerul Uricani, care a fost programată pentru data de 16 februarie, uricănenii preferând însă să achite mai repede. Având în vedere că returul din Divizia Judeţeană va începe pe data de 7 martie, Jiul va lăsa plata acestora mai spre finele lunii februarie.

Pentru Simona Băncilă

Momente dificile Una dintre cele mai bune sportive de tir cu arcul din România, Simona Băncilă, a ratat Campionatul Naţional de Tirc cu Arcul de la Iaşi din motive medicale.

anul acesta, fiind singura sportivă din România care a reuşit această performanţă la 42 de ani. Având în vedere că ai şanse mari să te califici şi la Jocurile Olimpice din anul 2016, Simona, suntem alături de tine şi te aşteptăm cu noi performanţe!

Băncilă a suferit o intervenţie chirurgicală. În prezent se află în perioada de recuperare. Colegii ei îi sunt alături şi îi ţin pumnii să revină cât mai repede în competiţii. Simona Băncilă s-a situat pe locul al zecelea în topul celor mai buni sportivi ai judeţului Hunedoara pe anul 2014, la probe olimpice. Este calificată la Jocurile Europei de

În judeţ,

Amicale puţine

Dat fiind faptul că starea terenurilor de joc este una precară, foarte puţine echipe din judeţ se încumetă să joace meciuri de verificare.

Singurul amical din judeţ care va avea loc în week-end va fi cel dintre echipa din Liga a III-a FC Hunedoara şi Retezatul Haţeg, formaţie din Liga a IV-a. Partida va avea loc de la ora 11:00, la Haţeg. În primele meciuri amicale, alb-albaştrii au fost învinşi, în deplasare, scor 0-1 de CNS „Cetate” Deva (locul I, Liga a IV-a Hunedoara) şi au remizat, tot în deplasare, cu Frontiera Curtici (Liga a IV-a Arad). La FC Hunedoara evoluează şi patru jucători din Valea Jiului: Ilie Anton, Răzvan Drăgoescu, Horaţiu Popa şi Sandu Remus.

O judoka

În cursă spre JO

Oana Nicolaescu (18 ani), legitimată la SCM Deva, va concura la Openul European de la Sofia, programat la finalul săptămânii (7-8 februarie), la care vor lua startul nouă judoka din România.

Concursul este primul dintre cele patru turnee ale lunii februarie la care judokanii români încearcă să acumuleze puncte pentru calificarea la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro din anul 2016. „Oana este mândria Centrului Naţional de Judo de la Deva, ea fiind prima sportivă formată aici care a ajuns la Lotul

Olimpic al României. Ne bucurăm că va concura la competiţii majore ale seniorilor, însă cred că ea trebuie să crească pas cu pas, fără să forţeze. Cred că va ajunge să lupte cu adevărat pentru un loc la Jocurile Olimpice abia la Olimpiada din 2020. Până atunci, ea va trebuie să acumuleze experienţă şi să îşi promoveze anul acesta examenul de Bacalaureat”, a spus Mugurel Ciuşcă, directorul SCM Deva şi al Centrului Naţional de Judo de la Deva. Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Automobilism

S-a modificat data premierii Cei mai buni automobilişti sportivi, dar şi piloţi de karting din judeţul Hunedoara vor fi premiaţi de către filiala judeţeană a Automobil Clubului Român (ACR) vineri, 13 februarie, şi nu joi, 12 februarie, cum se anunţase iniţial.

Premierea va avea loc la Hotelul „Sarmis” din Deva, într-un cadru festiv cu începere de la ora 16:00. Evident, de la premiere nu vor lipsi cei mai buni piloţi din judeţ, printre care şi cei din Valea Jiului. Cosmin Negrilă din Petroşani a fost desemnat ca fiind cel mai bun pilot din judeţ la clasa H2. Pe lista cu premianţi se mai află: Mihai Ciurea, Marius Nopcea şi Radu Pompei, toţi trei din Haţeg.

www.zvj.ro vineri, 6 februarie 2015

SPORT

CMYK

ACTUALITATE Lupenean fără casă

Vulcan

Spargeri record pe Traian

În această iarnă, la Vulcan numărul record de spargeri în materie de conducte de termoficare s-a petrecut la capătul dinspre bulevard al străzii Traian.

ducta face o liră. Şi, cum ca să ajungă la liră, ar fi trebuit spart drumul în acel loc, s-a ales o altă variantă. S-a anulat lira în cauză şi, în locul ei, s-a „tras” un tronson de conductă.

în discuţie cauza pentru care blocurile din cartierul Cocoşvar au fost şi sunt încă ţinute în frig. De îngheţat, aţi putut citi, se îngheaţă şi în sala de sport, pentru că tot de la PT 23 este (ar trebui să fie, mă rog!) alimentată şi aceasta. Şi, ca să le dau o rază de speranţă beneficiarilor acestui tratament termic, aş adăuga că, doar la anul, vor vedea şi ei funcţionând punctul termic acesta.

ca să fac o observaţie. În şedinţa de consiliu local primarul Gheorghe Ile a spus că şi porţiunea de conductă de aici ar fi una nouă. Înlocuită atunci, când cu modernizarea străzii Preparaţiei şi a bulevardului. Greşit. Atunci s-a schimbat doar tronsonul care, plecând de la ventilele de peste drum de liceu, trece prin faţa farmaciei care-i poartă numele, subtraversează Bulevardul „Mihai Viteazul” şi, cam pe unde-i „Succes”-ul, e stop! De aici în sus se pune problema schimbării întregului tronson, pentru ca să ajungă căldura şi-n Micro 3, şi ca să nu mai apară spargerii de genul celor consemnate la greu în iarna asta. Gheorghe OLTEANU

Nu mai aduc

Ieri dimineaţă,

echipa de intervenţii de la SE Paroşeni se apucase din nou de săpat tot pe Traian, cam peste drum de blocul D2. Şi, desigur, tot ca să peticească. De data asta, spărtura a apărut pe porţiunea în care con-

facebook.com/ziarulvaiijiului

Profit de ocazie,

Găsit la Geoagiu

Miercuri după-amiază, jandarmii din cadrul Postului Geoagiu Băi au descoperit, în urma unei sesizări, într-o clădire dezafectată din aproprierea ştrandului Băile Daco-Romane din staţiune, o persoană fără adăpost.

Jandarmii au identificat în clădirea respectivă un bărbat în vârstă de 53 de ani, din municipiul Lupeni. Bărbatul le-a spus jandarmilor că motivul pentru care a venit în staţiune este acela de a se interna la căminul de bătrâni din oraşul Geoagiu. „Starea de sănătate fiind vizibil precară s-a procedat la solicitarea unei ambulanţe prin Serviciul Unic de Urgenţă 112. În scurt timp la faţa locului a ajuns un echipaj SMURD care a procedat la acordarea de îngrijiri medicale bărbatului, solicitându-i acestuia să îi însoţească la Spitalul Municipal Orăştie în vederea acordării unui tratament de specialitate. Bărbatul a refuzat transportul la unitatea spitalicească”, a declarat sublocotenent Lucian Stoichiţoiu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Hunedoara. Având în vedere acest aspect, echipajul de jandarmi a procedat la anunţarea serviciului social din cadrul Primăriei Geoagiu şi l-au transportat pe bărbat la centrul de primire a persoanelor fără adăpost. Mihaela PETROŞAN

Petrila

cută prin Programul UNPD şi prin bugetul local al primăriei, după cum urmează: 61.786,33 lei cu TVA, pentru instalaţia de încălzire de la grădiniţă – o clădire care adăposteşte în momentul de faţă 23 de prichindei şi care nu are momentan o instalaţie de încălzire, acest lucru fiind făcut cu ajutorul sobelor pe lemn care nu mai fac faţă în prezent; 124.529,65 lei cu TVA pentru clădirea firmei de gospodărire a oraşului – spaţiu ce este încălzit momentan cu sobe de lemn şi calorifere electrice, cheltuiala în sezonul rece fiind pe măsură în timp ce căldura nu prea se simte; 71.080,99 lei cu TVA – clădirea ce adăposteşte formaţiunea de pompieri – inclusiv garajele pentru a nu mai îngheţa iarna motoarele maşinilor, în momentul de faţă încălzirea făcându-se cu sobe de lemn care nu fac faţă încăperilor mari, iar de garaje nici nu poate fi vorba. (Corneliu BRAN)

Reabilitarea sistemelor de încălzire

Trei clădiri care adăpostesc trei instituţii importante pe raza Petrilei vor avea de anul acesta instalaţii de încălzire moderne şi economice. Prin trei proiecte aprobate de consilierii locali petrileni, iniţiate de primarul Ilie Păducel, vor fi reabilitate anul acesta trei instalaţii de încălzire la trei instituţii din localitate: la grădiniţa din Cimpa, la clădirea ce găzduieşte Edil Urban Serv Petrila, societatea de gospodărire a oraşului, şi la clădirea ce adăposteşte pompierii din localitate. Finanţarea lucrărilor va fi fă-

La Festivalul Naţional „Melody Star”:

Petrileanca Ioana Edera Daniliuc

Printr-un proiect de hotărâre iniţiat de viceprimar şi consilierii Cornel Preda, Marius Heljiu şi Ionel Scărişoreanu, Ioana Edera Daniliuc, eleva de 7 ani, va primi de la bugetul local suma de 1.000 lei, în vederea participării la Festivalul Naţional „Melody Star”, care se va desfăşura la Bucureşti în această lună şi va cuprinde trei secţiuni.

La şedinţa ordinară de luna trecută, fostul consilier local Daniliuc, tatăl elevei, a precizat faptul că eleva va fi îmbrăcată într-un frumos port tradiţional momârlănesc „şi va reprezenta cu cinste oraşul Petrila şi pe locuitorii ei”. Acest lucru, combinat şi cu faptul că tânăra de doar 7 ani a participat în decembrie 2014 la Festivalul Naţional de Muzică „Stelele Tinereţii”, unde a obţinut o binemeritată menţi-

une, demonstrând astfel talentul ei, i-a făcut pe consilierii locali să propună un proiect la şedinţa extraordinară de miercuri, ca s-o sprijine „pe cea care ne va reprezenta Petrila la Bucureşti îmbrăcată în minunatul port momârlănesc, o micuţă transformată într-un bun ambasador al zonei noastre şi, mai ales, al oraşului nostru, căreia îi dorim succes”, după cum s-a exprimat în şedinţa ordinară Cornel Preda, şeful comisiei de cultură. Cum şi primarul a avut la şedinţa respectivă doar cuvinte de laudă pentru fetiţă, la fel şi consilierii Temneanu, Bălănesc şi Heljiu, susţinerea elevei a fost totală şi s-a transferat în acest proiect aprobat în unanimitate de toţi consilierii locali. Baftă la festival, Ioana, şi să ajungi acasă, dacă se poate, cu premiu… Poate chiar cu cel mare! Corneliu BRAN

La mijlocul acestei luni,

Opt karatişti vulcăneni vor fi prezenţi la o competiţie internaţională

Un e-mail sosit la redacţie ne-a făcut cunoscută bucuria pe care au trăit-o karatiştii vulcăneni antrenaţi de Martin Ferenczi, când, în mijlocul lor, l-au avut pe directorul tehnic al Shotokan Karate-Do România.

Cu ocazia aceasta,

fetele şi băieţii din Secţia de Karate a CS Vulcan au putut vedea cum arată în carne şi oase şi cum se luptă un sensei care are centura neagră 5 Dan. Antrenamentul cu sensei Gheorghe Ţeţu s-a transformat, practic, într-unul de pregătire intensă la un ridicat nivel tehnic. Foarte binevenit, deoarece se aproape deschiderea sezonului competiţiilor naţionale şi internaţionale la care vor participa şi karatiştii de la Vulcan.

Prima competiţie la care

Martin Ferenczi îi va duce pe opt dintre elevii săi este una internaţională, programată să aibă loc la Ruse (Slovenia) în zilele de 14 şi 15 februarie. Deşi este un concurs dificil, la care vor participa sportivi din Italia, Slovenia, Germania, Ungaria şi România, antrenorul vulcănean speră să revină cu rezultate bune. Gheorghe OLTEANU

Teatrul Dramatic “Ion D. Sîrbu” vă invită

Sâmbătă, 7 februarie 2015, de la ora 18:00, la spectacolul „Dama cu camelii”, regia Radu Nichifor Duminică, 8 februarie 2015, de la ora 12:00, la spectacolul „Mary Poppins”, regia Adrian Găzdaru

www.zvj.ro vineri, 6 februarie 2015

DIVERSE

8 Prin APIA

DIN JUDEŢ

Ajutor pentru motorină

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a comunicat faptul că până în 27 februarie 2015, inclusiv, se depun cererile de plată privind acordarea ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură în trimestrul IV al anului 2014.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre acciza standard şi acciza redusă (stabilită la 21,00 euro/ 1.000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură, a cărei valoare unitară, determinată potrivit prevederilor legii, este de 1,7975 lei/ litru. „Beneficiarii ajutorului de stat achiziţionează cantităţile necesare de motorină şi solicită documentele fiscale de vânzare emise de furnizori pe numele acestora, în vederea efectuării lucrărilor mecanizate în agricultură în trimestrul IV al anului 2014, în sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare. De asemenea, menţionăm că beneficia-

rii nu trebuie să fie în în dificultate financiară şi să nu fi fost emisă o decizie de recuperare a unui ajutor de stat, dacă această decizie de recuperare nu a fost deja executată, conform prevederilor legale în vigoare, precum şi ale art. 13 - 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 14/ 2010 privind măsurile financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 74/ 2010, cu completările ulterioare. Cererile de plată se depun însoţite de o situaţie centralizatoare privind cantităţile de motorină utilizate la lucrările mecanizate din agricultură aferente trimestrului IV al anului 2014 şi de documentele fiscale de vânzare emise de furnizori pe numele beneficiarilor pentru cantităţile de motorină achiziţionate”, informează APIA. Plata ajutorului de stat sub formă de rambursare se efectuează până la data de 30 iunie 2015, în limita bugetului anual aprobat. Suma totală alocată schemei de ajutor de stat este de 162.673,75 mii lei. Cantitatea totală de motorină pentru care se acordă ajutor de stat sub formă de rambursare este de 90.500,00 mii litri. Cantităţile maxime de motorină utilizată în agricultură în trimestrul IV

al anului 2014, defalcate pe structura de culturi şi/ sau pe efectivele de animale/ păsări/ albine/ viermi de mătase şi/ sau pe lucrările de îmbunătăţiri funciare, pentru care se acordă ajutor de stat sub formă de rambursare, sunt prevăzute în anexa la HG nr. 1108 din 12

Pentru persoanele cu handicap:

Bilete auto şi CFR gratuite

Conform datelor furnizate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Hunedoara, persoanele cu handicap pot solicita eliberarea de bilete gratuite pentru transport auto şi cu trenurile. După cum se ştie, potrivit Legii nr. 448/ 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, persoanele încadrate în gradul de handicap accentuat sau grav beneficiază gratuit de biletele auto şi CFR. DGASPC Hunedoara anunţă persoanele încadrate în grad de handicap cu vala-

Hunedoara

Accident minor

Miercuri, în jurul orei 21:00, poliţiştii hunedoreni au fost sesizaţi de medicul de serviciu de la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Municipal Hunedoara, cu privire la faptul că la această secţie s-a prezentat o femeie, care a declarat că a fost victima unui accident rutier. Poliţiştii au stabilit că în cursul serii, în jurul orei 19:30, un bărbat în vârstă de 41 de ani, din Hunedoara, care conducea un autoturism pe Bulevardul

facebook.com/ziarulvaiijiului

decembrie 2014. În cazul în care cantităţile de motorină pentru care se solicită plăţi în cadrul schemei de ajutor de stat depăşesc cantităţile prevăzute, cuantumul plăţilor se reduce proporţional. bilitate permanentă că aceste tichete sunt distribuite pe întreg parcursul anului 2015. Prin urmare, persoanele care nu au nevoie urgentă de aceste bilete sunt rugate de reprezentanţii DGASPC Hunedoara să îşi planifice ridicarea lor în altă perioadă a anului, pentru a evita aglomeraţia de la biroul de eliberare a acestor facilităţi. Biletele se pot ridica de la Biroul Evidenţă Prestaţii Sociale din Deva, Al. Romanilor nr. 7. Programul de lucru cu publicul se desfăşoară de luni până joi între orele 08:00 - 15:30. De asemenea, persoanele care locuiesc în Valea Jiului îşi pot ridica biletele de la sediul Policlinicii din Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 137 A, unde se deplasează reprezentanţii DGASPC Hunedoara, în fiecare zi de marţi. Dacia, din municipiu, a surprins şi accidentat uşor o femeie în vârstă de 43 de ani, din acelaşi oraş, care traversase strada prin loc marcat şi semnalizat corespunzător. Conducătorul auto a declarat că nu a sesizat poliţia cu privire la accident, întrucât victima refuzase iniţial să fie transportată la spital. În cauză s-a întocmit un dosar de cercetare penală pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă şi părăsirea locului accidentului fără înştiinţarea poliţiştilor. Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

6 februarie - Ziua Mondială fără Telefon Mobil

Ne-am obişnuit să aflăm că există, pe lângă zilele mondiale cunoscute, şi unele tematice, mai puţin ştiute, chiar ciudate. Philip Marso, scriitor francez, specialist în telefonie mobilă, a ales, în 2001, ziua de 6 februarie drept Ziua Mondială fără Telefon Mobil, dorind să evidenţieze efectele pe care le are telefonia asupra relaţiilor umane, sănătăţii şi mediului. În acest scop, a scris chiar un roman şi o lucrare umoristică, în care tratează, mai în glumă, mai în serios, problema dependenţei de telefon. Umoriştii români tratează doar în glumă această serioasă problemă, aşa cum puteţi vedea în grupajul de mai jos.

Undeva... pe lângă Bucureşti

Scurt roman poliţist

Mobil… în imobil

Sonetul telefonului mobil

La un gagiu şucar din fire, (Pe undeva, pe la Periş) Mobilul are-acoperire... Dar casa n-are-acoperiş.

În casa mea eu nu-s ostil Şi cu soţia ştiu reţeta: La cât vorbeşte la mobil... Va trebui să-mi iau tableta!

Pe telefonul meu mobil Factura - soacra mi-o încarcă De în curând voi da şi chix: Vorbeşte pe MOBIL de parcă, Ar fi sărită de pe FIX. (Nicolae Bunduri – Braşov)

Accident

Vorbind la iPad vrute şi nevrute, Pe zebră, i-au fost sorţile ostile: Maşina l-a călcat, avea minute, Dar nu a mai avut, sărmanul, zile.

Familia perfectă

Aş vrea mulţi bani, să fiu un nobil, Căci gândul mi-este la fetiţe, Nevasta vrea amant, imobil, Iar fiul – telefon de fiţe.

S-a găsit în urma anonimei Corpul imobil, desfigurat, Însă n-au găsit mobilul crimei, Care evident a fost furat... (Valentin David – Orăştie) Ce bine că s-a inventat mobilul! Ne-a scos pe toţi, complet, din izolare, Acum putem vorbi cu fiecare, Sunat adesea-i până şi umilul. Eu nu am credit, recunosc, prea mare, Dau bip, dar sunt sunat mereu: copilul Îmi cere bani nonstop, aşa-i e stilul – El ţine trei sau patru celulare… Nevasta, cam la două trei minute, Mă-ntreabă unde sunt – femeie bună – Îmi spune soacra vrute şi nevrute Şi mama, de trei mii de ori pe lună; Mai e şi fiscul, şeful, alţii – sute... Hai, pa, la revedere, că mă sună! (Petru-Ioan Gârda – Cluj Napoca)

Telefonie mobilă

O iscoadă de pe Marte Pământenii îi descrie: Merg cu capul într-o parte, Cu urechea-ntr-o cutie!

EURO JOBS organizează GRATUIT evaluarea şi certificarea de competenţe profesionale în ocupaţiile: CAMERISTĂ - 50 locuri OSPĂTAR – 50 locuri

www.zvj.ro vineri, 6 februarie 2015

Merg pe stradă, plini de sine, Două feluri de persoane: Unii duc de lanţ canine, Alţii latră-n telefoane!

Timpuri noi

Ne întâlnim, adeseori, Amici de-o viaţă, la un kil, Şi conversăm, din seară-n zori, Toţi cu urechea în mobil! (Eugen Ilişiu – Deva)

Autoepitaful unuia care vorbea nonstop la telefon Sub această imortelă Căutaţi, vă rog, un ort Şi-ncărcaţi-mi o cartelă, Fără un mobil sunt mort!

Telefonistul

Documente necesare pentru înscriere: Copie CI; Copie certificat de naştere; Copie - ultimul act de studii; 3 fotografii în câmpul muncii; Adeverinţă sau Raport din partea angajatorului sau a clienţilor care să ateste experienţă în meserie (Ospătar sau Cameristă); Serviciul este gratuit doar pentru persoanele care sunt angajate, au experienţă în domeniu dar nu au calificare; Evaluarea durează maxim 3 zile şi constă într-o probă teoretică şi una practică, iar la final se eliberează un CERTIFICAT DE COMPETENŢE PROFESIONALE. Înscrieri şi informaţii suplimentare puteţi obţine la numerele de telefon: 0731.301.162 sau 0354/108.516.

Generaţia ham-ham

Ascult atent şi lacom schimbu-ntreg, Discuţii, aventuri şi fantezii; Fiind frustrat, încep să înţeleg De ce-au salarii mari la SRI.

Telefonia mobilă

Vin nevestele de-acasă Să-şi ia soţii de sub masă, După ce, stereotip, Barmanul le dă un beep. (Dan Norea – Constanţa)

Boală grea!

Părintele e-ngândurat Şi suferă c-al lui copil E imobilizat la pat … La laptop, iPod şi mobil!

Elevii şi interesul pentru învăţătură De câţiva ani, în orice şcoală, Se poate observa, facil, Mobilizarea generală, Căci toţi elevii… au mobil!

Paradox, în sala de judecată

În sală este mare larmă, Căci inculpatu-a spus, umil: Mobilul crimei e o armă, Iar arma crimei – un mobil! (Vali Slavu – Aninoasa)

Soacra mea îşi dorea enorm un telefon mobil Plictisit de-aceeaşi placă Şi dorind de ea să scap, I l-am dat pe-al meu, să tacă, Drept în cap!

Remuşcări

Gândeam la vărul meu Ion: Ce multă vreme a trecut, De când i-am dat un telefon … Cu împrumut!

La începuturile telefoniei mobile Vorbeai în lumea toată, Făcând un scurt apel, Iar când era de plată Vorbeai şi singurel! (Ioan Toderaşcu – Costeşti, Vaslui)

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

UMOR... ÎN HA... MAJOR

ADMINISTRAŢIE

HOTĂRÂREA nr. 3/2015

H O T Ă R Ă Ş T E:

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 64/2007 privind aprobarea concesionării prin negociere directă a terenurilor ocupate de construcţii cu destinaţia de garaje

Hotărârea a fost aprobată prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul local al Municipiului Lupeni, Având în vedere încetarea mandatului de consilier local al domnului Remus Malacia precum şi necesitatea punerii în aplicare a prevederilor Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 64/2007 privind aprobarea concesionării prin negociere directă a terenurilor ocupate de construcţii cu destinaţia de garaje cu modificările şi completările ulterioare aduse prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 69/ 2012; Văzând Nota de fundamentare a Primarului Municipiului Lupeni, Raportul întocmit şi prezentat de Raportul întocmit şi prezentat de Biroul Achiziţii, Investiţii, Lucrări, Patrimoniu din cadrul Primăriei Municipiului Lupeni precum şi avizul Comisiei de specialitate din cadrul Consiliului Local Lupeni; În temeiul prevederilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. “c” şi “d”, alin.(5) lit. “a” şi “b”, alin (6) lit. „a” pct. 11 şi ale art. 45 din Legea Administraţiei Publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 1 Se aprobă modificarea şi completarea Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 64/2007 privind aprobarea concesionării prin negociere directă a terenurilor ocupate de construcţii cu destinaţia de garaje prin modificarea prevederilor art. 2 alin. (1), al cărui conţinut va fi următorul: “Art. 2 (1) În vederea negocierii, se stabileşte următoarea Comisie: - Ing. Mihai Basarab – consilier local – Preşedinte; - David Benedekfi – consilier local – Membru; - Iacob Viorel Mesaroş – consilier local – Membru; - Adrian - Ovidiu Misaroşi – consilier local – Membru; - Aurel Uilăcan – consilier local – Membru;

Art. 2 Celelalte prevederi ale Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 64/2007 privind aprobarea concesionării prin negociere directă a terenurilor ocupate de construcţii cu destinaţia de garaje cu modificările şi completările ulterioare rămân neschimbate. Art. 3 Prezenta hotărâre va fi comunicată Instituţiei Prefectului Judeţului Hunedoara fiind adusă la îndeplinire de către Primarul Municipiului Lupeni, Direcţia Tehnică şi Serviciul Achiziţii, Investiţii, Lucrări, Patrimoniu. Lupeni, 27 ianuarie 2015 PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ Ing. Mihai BASARAB

CONTRASEMNEAZĂ - SECRETAR Jr. Marius Claudiu BĂLOI

SITUAŢIA

Privind hotărârile adoptate de Consiliul Local şi dispoziţiile, autorizaţiile, certificatele, adeverinţele şi alte acte emise de primarul oraşului Petrila

Nr. crt. 1.

Hotărâri: total

Denumirea actelor

a. atacate la instanţa de contencios

- revocate înainte de primul termen - pe rolul instanţei de contencios

- soluţionate de instanţă prin hotărâri de anulare b. revocate ca urmare a procedurii prealabile 2.

c. refăcute ca urmare a observaţiilor făcute Dispoziţii: total

a. atacate la instanţa de contencios

- revocate înainte de primul termen - pe rolul instanţei de contencios

- soluţionate de instanţă prin hotărâri de anulare b. revocate ca urmare a procedurii prealabile 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Trim. IV 51 -

Cumulat 2014 224 -

330

1165

Autorizaţii de construcţie

Certificate de producător agricol

c. refăcute ca urmare a observaţiilor făcute Certificate de urbanism

157

Adeverinţe, dovezi

1521

5523

Număr acte înregistrate la registratura generală

9921

37482

Scrisori, reclamaţii înregistrate

facebook.com/ziarulvaiijiului

19 31

vineri, 6 februarie 2015

ANGAJĂRI

mica publicitate

INTER GRAND EXIM SRL, firmă de distribuţie din Deva, angajează agent vânzări pentru zona Valea Jiului. Condiţii obligatorii: permis cat. B, domiciliul în Valea Jiului, vechime minim un an în vânzări. Beneficii: autoturism de serviciu, telefon, salariu + bonificaţii. CV-urile se vor trimite pe adresa de email: intergrand@yahoo.com Night Club Alba Iulia angajează animatoare. Relaţii la telefon 0720.146816

ÎNCHIRIERI

mica publicitate

Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66. Relaţii la telefon 0744.825125 Închiriez hală producție plus birouri (total 400 mp - str. Jieț, zona Petrila Sud), spațiu birouri zona Pieței Centrale Petroșani (parter) și apartament 2 camere în aceeași zonă. Relaţii la telefon 0761.195971 Închiriez spaţiu comercial (comerţ, producţie, depozitare) zona Livezeni. Relaţii la telefon 0751.199100

SERVICII

mica publicitate

Efectuez transport de persoane şi transport marfă în județ și în țară cu Dacia Papuc, 1,5 tone. Relații la telefon 0727.386358, Vulcan

PIERDERI

mica publicitate

SOCOM UNIREA S.C. Petroşani anunţă pierderea certificatului constatator emis de ORC Deva pentru următorul punct de lucru: - Unitatea nr. 143 cu sediul în Petroşani, strada 1 Decembrie 1918, nr. 92, judeţ Hunedoara. Îl declară nul.

AUTO

mica publicitate

Vând Matiz argintiu, consum foarte mic. Preţ negociabil. Telefon 0723.253993

Vând Dacia Papuc, 4x4, roşu, a.f. 2003, stare perfectă de funcţionare, acte la zi. Telefon 0727.863426

VÂNZĂRI

mica publicitate

Vând 500 bucăţi inimioare pentru Ziua Îndrăgostiţilor. Umple-i camera de inimioare şi fă-i o surpriză persoanei dragi. Preţ 1 leu/bucată. Telefon 0723.400422 Vând mărţişoare din flori naturale lucrate manual, deosebite. Preţuri de la 30 bani/bucată. Decoraţiuni, arajamente, tablouri etc. Telefon 0723.400422 Vând telefon Vodafone SMART MINI alb, arată ca nou, decodat, are garanţie, la cutie, cu toate accesoriile. Are folie pe ecran şi husă. Preţ 275 lei. Telefon 0765.253071

IMOBILIARE

mica publicitate

Vând spaţiu 2.000 mp şi curte 3.500 mp zona depozitelor Colonie Petroşani pentru depozit, producţie, acces TIR, rampă de încărcare, birouri, toate utilităţile. Merită văzut. Telefon 0722.318892 Vând spaţiu ultracentral, lângă Piaţa Centrală Petroşani, 346 mp din care 206 mp construiţi + curte, bun pentru dispensar veterinar, sală fitness, atelier auto, diverse. Telefon 0722.318892

Valabil pentru vineri - 13 februarie 2015

Cumpăr apartament 2 camere, Petroşani, exclus Şerpărie. Ofer 40.000 lei, plată pe loc. Telefon 0755.103422 Vând apartament ultracentral, două camere, decomandate, vizavi de Universitate (corpul nou), bine întreţinut, centrală pe gaz, uşi interioare lemn masiv, boxă la demisol. Preţ 33.500 euro. Telefon 0755.103422 Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 8.500 euro. Telefon 0725.065800 De vânzare/ închiriere în condiţii avantajoase spaţiu comercial situat în Vulcan, b-dul M. Viteazul, nr. 26 (fostul Orient). Relaţii la telefon 0762.257696

www.zvj.ro vineri, 6 februarie 2015

PUBLICITATE

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Eşti măcinat de o problemă din trecut şi o tot readuci în atenţie după atâta timp. Ar fi trebuit s-o uiţi demult, pentru că nu mai are niciun rost pentru tine.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Eşti în faţa unor perspective noi şi promiţătoare, dar deocamdată nu le iei foarte în serios, şi bine faci. Atitudinea aceasta un pic jucăuşă se va dovedi a fi cea mai bună.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Vino cu picioarele pe pământ, pentru că trăieşti într-o iluzie! Lucrurile nu sunt aşa cum ţi le imaginezi tu. Fii realist când îţi propui un ţel.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Ai stat tu o vreme complet detaşat de o situaţie cu un oarecare factor de risc, dar acum nu mai poţi privi de pe margine. Te priveşte şi pe tine şi simţi nevoia să intervii rapid.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Ceva îţi spune să nu duci mai departe ce ai început, pentru că au apărut motive de suspiciune cu privire la şansele de succes ale acestei acţiuni. Mai bine o amâni, o laşi pe altădată.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Prietenia e la cote maxime acum şi ai curajul să spui cu mâna pe inimă că persoanele pe care ai norocul să le ai în preajmă îţi sunt cei mai buni şi de nădejde prieteni.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Nu eşti foarte convins dacă merită să te implici şi tu într-o activitate colectivă despre care cei din jur vorbesc întruna. Ceva îţi spune că nu ai nimic bun de câştigat de aici.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

ce spune.

Primeşte cu mintea şi cu inima deschise sfaturile sau informaţiile pe care ţi le oferă astăzi un coleg, pentru că ştie foarte bine

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Te simţi blocat într-o zonă cumva tangentă cu ce se petrece în jurul tău, de parcă lumea nu te înţelege şi te ţine la distanţă de miezul evenimentelor. Nu-i nimic, e pierderea lor.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Dacă ai norocul să vezi soarele pe cer, ieşi afară, pentru că aerul proaspăt şi cerul senin sunt medicamentele cele mai eficiente pentru starea în care te afli.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Joci un rol important în treburile unor persoane care şi-au cam pierdut direcţia. Salvarea vine de la tine, pentru că ai toate calităţile unui bun îndrumător, sfătuitor, profesor la nevoie.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Ai o stare mai pasivă, mai distantă, care dă de înţeles că eşti în faţa unui abandon. Nu mai ai puterea sau interesul de a continua un drum de la care nu mai ai nimic de câştigat.

HOROSCOP

CMYK

DIN JUDEŢ

O veste tăioasă pentru pedeliştii… liberali:

Dorin Gligor sub sabia incompatibilităţii Vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara, Dorin Gligor, ar putea să ajungă într-o situaţie extrem de dificilă, dacă Agenţia Naţională de Integritate (ANI), odată sesizată, va constata că s-a aflat în stare de incompatiblitate în 2012, când a fost şi consilier judeţean, şi preşedinte al Consiliului de Administraţie (CA) de la Electrocentrale Paroşeni. Sursele noastre - încă nu avem şi o confirmare oficială - ne-au sesizat faptul că Dorin Gligor ar rămas pe funcţia de preşedinte al CA de la Electrocentrale Paroşeni din luna aprilie până în luna decembrie 2012. Or, după alegerile din vara lui 2012, Dorin Gligor a ajuns consilier judeţean şi, aşa cum arată prevederile legale, postura paralelă de preşedinte al CA de la societatea Electrocentrale Paroşeni l-ar fi pus în situaţie de incompatibilitate, în perioada iulie-decembrie 2012. Chiar în declaraţia de interes a lui Gligor, înregistrată la CJ Hunedoara în 26 iulie 2012, liderul apare în funcţia de preşedinte CA la Paroşeni. Conform legii 161 din 2003, articolul 88, funcţia de consilier judeţean este incompatibilă cu acelea de „preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al con-

siliului de administraţie sau cenzor la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes local înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judeţean respectiv sau la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă”. De asemenea, aceeaşi lege, la articolul 91 spune că „alesul local poate renunţa la funcţia deţinută înainte de a fi numit sau ales în funcţia care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea

sau alegerea în această funcţie”. Aşadar, Dorin Gligor ar fi trebuit să îşi dea demisia din fruntea CA de la societatea Electrocentrale Paroşeni probabil chiar din luna iulie. Cu toate acestea, din motive de el ştiute, Gligor a stat în fruntea CA de la Electrocentrale Paroşeni, aşadar în postură de posibilă incompatibilitate, încă patru-cinci luni. Rămâne de văzut care va fi decizia ANI în această situaţie. Oricum, dacă va fi considerat în stare de incompatibilitate, pentru perioada despre care vorbim, Dorin Gligor va putea ajunge în situaţia de a sta pe tuşă, pe lângă funcţiile publice, vreme de trei ani după încheierea socotelilor cu ANI. Mihaela PETROŞAN

COMUNICAT

facebook.com/ziarulvaiijiului

Datorită numărului mare de candidaţi înscrişi la concursul organizat de Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA pentru cele 65 de posturi vacante de muncitor necalificat subteran, pentru locurile de muncă direct productive de la Punctul de lucru Exploatarea Minieră Livezeni, proba scrisă a concursului se va desfăşura la Universitatea din Petroşani, strada Universităţi, în data de 10.02.2015, ora 8:00, în corpul nou, amfiteatrele 101, 102, 103, 104, precum şi în trei săli de laborator din acelaşi corp. Repartizarea pe săli a candidaţilor va fi afişată vineri, 06 februarie 2015, la sediul Societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA din strada Timişoara nr. 2, la Punctul de lucru Exploatarea Minieră Livezeni şi Punctul de lucru Staţia de Salvare Minieră. Candidaţii se vor prezenta la examen cu actul de identitate. Biroul de presă al SCEH - SA

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VII Nr. 223 6 februarie 2015 4 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului

Din viaţa minerilor din Valea Jiului. La 400 de metri sub pământ

Noaptea, printre mineri

Un minunat reporter necunoscut:

Ion Tik

De câţiva ani, lucrez, printre altele, la un proiect pe care sunt sigur că... nu-l voi finaliza 100% niciodată: adun între copertele unei cărţi reportaje deloc cunoscute despre Valea Jiului. Până acum, reportajele identificate de mine în presa interbelică/ postbelică ar da naştere unui volum destul de “voinic” de câteva sute de pagini. Unul dintre acestea este şi reportajul publicat în serial, pe parcursul a şase ediţii, în celebra revistă “Ilustraţiunea Română”, la finele anului 1931. Întrucât primele patru episoade le-am publicat până acum, în ediţia de astăzi şi în cea viitoare vă invit la lectura ultimelor două episoade din reportajul titrat “La 400 de metri sub pământ în Valea Jiului - un senzaţional reportaj din viaţa minerilor”. Chiar dacă presa interbelică avea obiceiul titrării snzaţionaliste, în privinţa acestui reportaj nu s-a înşelat. Cred că, într-adevăr, “La 400 de metri sub pământ în Valea Jiului - un senzaţional reportaj din viaţa minerilor” este un reportaj senzaţional. Dacă pentru cititorii bucureşteni sau din alte colţuri ale României senzaţionalul provine din ineditul subiectului - viaţa minerilor -, pentru Valea Jiului senzaţionalul provine din noutăţile pe care le furnizează autorul. Nu trebuie să fii critic ca să constaţi că Ion Tik a fost cu adevărat reporter. Din păcate, în cărţile despre istoria presei consultate de mine nu am aflat amănunte despre acest curajos şi formidabil reporter interbelic al “Universului” (“Ilustraţiunea Română” era editată de “Universul”): Ion Tik. Noroc că acesta a avut inspiraţia şi s-a lăsat fotografiat la intrarea în mina Petrila, flancat de inginerii Dimitriu şi Härtner, şi astfel îi cunoaştem fizionomia. Şi apropo de fotografii, trebuie amintit neapărat că datorită fotografiilor publicate de Ion Tik în “Ilustraţiunea Română” putem vedea “bucăţi” necunoscute din fascinanta realitate interbelică a Văii Jiului. Chiar dacă fotografiile pe care le reproducem din “Ilustraţiunea Română”, pentru prima dată în presa Văii Jiului, nu sunt la parametrii tehnici corespunzători, ne-am asumat “riscul” de a le readuce la lumină, dimpreună cu comentariile care le-au gardat, tocmai pentru ca Dvs., fidelii cititori ai “Prăvăliei cu istorii”, să respiraţi cu bucurie aerul parfumat al interbelicului... Marian BOBOC

„Gura monstrului” este cu mult mai aerată decât restul minei. Ba ceva mai mult: un curent puternic şi rece îngheaţă broboanele de sudoare pe care cei care au vizitat mina le poartă, negreşit, pe frunte. La punctul în care ne găsim este o staţie de îmbarcare. Acolo se adună vagonetele pentru a fi scoase din mină; acolo se adună minerii, după ce au părăsit abatajele, în aşteptarea platformelorascensoare care îi vor ridica la suprafaţă; acolo am aşteptat şi eu, nerăbdător, aceeaşi mântuitoare platformă care să-mi redea libertatea, aerul şi lumina binecuvântată a solului! După câteva minute de aşteptare, iată-ne în ascensorul cu triplă încărcătură. Urcăm cu viteză neobişnuită. În câteva minute suntem la suprafaţă. Am respirat uşurat. Căldura atmosferică, aerul, lumina – m-au înviorat. - Vizităm baia? - Desigur. Am putea să ne spălăm şi noi. Doar avem praf de cărbune… Intrăm în baia minerilor. Curioasă garderobă. Hainele, cizmele, căciulile sunt spânzurate în plafon. Un lanţ ţine agăţată în plafon garderoba fiecăruia. Şi lanţul este prins de un lacăt, a cărui cheie o păstrează minerul care a coborât la baie. Pretutindeni curăţenie. Instalaţia este simplă şi practică: duşuri de apă rece şi caldă. Am nemerit tocmai pe când o echipă îţi făcea „curăţenia”. Un cârd de copii roia în jurul băii. Erau copilaşii minierilor care-şi aşteptau rândul.

Maşina care a mâncat două dealuri

De la baie am trecut la lucrările noi, printre care monumentala spălătorie – după câte ni s-a spus – ultimul cuvânt al tehnicei moderne. Instalaţii uriaşe, roţi, motoare, site, o impozantă uzină care curăţă şi triază cărbunele. Inginerul Dimitriu şi directorul tehnic al minelor, inginerul Tiberiu Timoc, mi-au explicat mecanismul spălătoriei, arătându-mi şi îmbunătăţirile aduse în ultimul timp. - Cărbunele nostru – spune inginerul şef – avea înainte vreme 25% cenuşă; astăzi are numai 10%; uşor se poate bănui ce reprezintă aceasta şi pentru consum, şi pentru transport… Vizităm apoi lucrările „noi” din ultimii ani – acele minunate realizări în care societatea a investit

sute de milioane. Ajungem la un imens platou: locul depozitelor centrale de materiale. O maşină pântecoasă dormita pe o margine de şanţ… - Vezi maşina asta? spune inginerul Dimitriu. A înghiţit singură două dealuri… Uite dealurile care au fost aci… Se mai cunoaşte încă locul până unde se întindeau poalele acestor dealuri! Extraordinară este şi tehnica oamenilor de astăzi. Altă dată pentru o asemenea operaţie uriaşă trebuiau mii de oameni care să lucreze ani întregi; astăzi asemenea maşină mănâncă dealurile cum mănâncă copiii… plăcintele… Inginerul făcu socoteala în metri cubi: o cantitate de pământ fantastică deplasată de la suprafaţa solului şi aruncată în găurile pământului văduvit de cărbune. Pretutindeni, cât vezi cu ochii, instalaţii, maşini, vagonete, sârme, depozite de materiale, toate purtând la suprafaţă emblema exploatării: praful de cărbune. Lucrătorii, minerii, inginerii şi toţi câţi robotesc la suprafaţă cu treburile exploatării se salută ca şi cei din întunericul minelor: - Noroc bun! - Noroc bun!

La „cazino”

Obosit peste măsură, părăsesc Petrila, pentru a lua masa la „casino”ul unde sunt găzduit. Cazinoul este o frumoasă construcţie cu 8-10 camere pentru găzduirea musafirilor, cu un restaurant pentru funcţionarii societăţii şi cu o sală pentru festivităţi şi jocuri. Dar această impozantă clădire poartă numai numele de cazinou. Nu se joacă nici un fel de joc şi nu există nici un fel de distracţie. Ceva mai mult: nimeni nu vorbeşte. Oamenii vorbesc în şoaptă, ca într-o biserică. Intră tăcuţi la masă, mănâncă repede, vorbesc încetişor, mai mult la ureche şi pleacă grăbiţi. Şi restaurantul, ca şi întreg „cazinoul”, are ceva din atmosfera rece şi nesfârşit de tristă a fundului de mină. În prima zi, crezusem că, sub puterea impresiei celor văzute în mină, oamenii mi se par deopotrivă de reci şi de metalici ca şi cei din mină. Dar nu mă înşelasem.

Intendentul cazinoului este un pensionar al minelor în serviciul cărora slujeşte de patruzeci de ani. Se numeşte Suhanec, un tip de minier la pensie. A lucrat şi el „la adânc” peste douăzeci de ani. Dar reumatismul şi durerile de oase după douăzeci de ani

PRĂVĂLIA CU ISTORII

de muncă l-au scos la suprafaţă, unde a făcut servicii exterioare. Suhanec este un bun povestitor. În ceasul de odihnă l-am ascultat spunându-mi cum era odată, demult, când viaţa minerilor era cu mult mai grea; când accidentele erau cu mult mai numeroase şi când cartierele muncitoreşti erau o mare de barăci de scânduri, negre şi dărăpănate. Stăpânirea era alta, iar minierii – un popor de robi negri. Suhanec îmi povesti apoi întâmplări extraordinare din propria-i viaţă de miner. Cu povestirile lui aş fi putut petrece o noapte întreagă, la gura sobei, fără ca atenţia să-mi ostenească o singură clipă. * Minerii din schimbul al doilea reveniseră la casele lor. Ceasul cel mare din cazinoul tăcerii şi al liniştei de mormânt sunase, cu vocea groasă de bas, ora 10… Inginerul Melenciuc care-mi făgăduise să mă însoţească în cartierul muncitoresc noaptea, sosise. Nu ştiam cum să mă scuz faţă de acest inginer atât de iubit de mineri, pentru deranjul ce i-l pricinuiesc, cu atât mai mult cu cât ştiam că în acest uriaş câmp al muncii clipele conducătorului sunt preţioase.

Pornim pe strada principală. Strada este aproape pustie. Nici măcar buna dispoziţie a unui târguşor sărac! - Ţi se pare desigur, domnule inginer, stranie incursia mea, noaptea în locuinţele muncitorilor… - Este, în orice caz, o vizită cu totul neobişnuită. Totuşi, un gazetar neastâmpărat care vrea să se convingă de ceea ce i se spune, face şi aceasta. - Minerii nu pot lua în nume de rău o asemenea vizită, atâta timp cât acei care scriu despre viaţa şi nevoile lor înţeleg să se documenteze cât mai de aproape… Inginerul Melenciuc îmi descrise apoi viaţa minerilor şi câteva tipuri de un neînchipuit devotament: oameni care-şi îndeplinesc munca cu prisosinţă, sfidând adeseori moartea, pentru viaţa camarazilor în pericol. Sunt mulţi oameni de ispravă pe care, dacă i-ai cunoaşte bine şi le-ai pătrunde în suflet, ai vedea cât drept li se cuvine în fruntea tuturor muncitorilor. - Împrejurările – adaogă simpaticul inginer – sunt destul de vitrege pentru ca munca să fie îndeajuns de răsplătită; dar acestea n-au schimbat cu nimic sufletul muncitorimii din Valea Jiului, care rămâne o armată de muncitori,

vineri, 6 februarie 2015

disciplinată şi înţelegătoare.

În casa minierului Morariu

Intrăm în cartierul muncitoresc. Un târguşor de case uniforme, drepte, cenuşii, în care licăresc ici şi acolo lumini. Întunericul şi liniştea profundă măresc tristeţea decorului. La poarta unui miner ne întâmpină o femeie şi un câine-lup. - Noroc bun. - Noroc bun. Femeia minerului, întrucâtva surprinsă de această vizită târzie, ne introduce în casă cu un exces de politeţe. Femeia vorbeşte binişor româneşte; un cap blond de poloneză harnică, încearcă un uşor zâmbet. Este primul zâmbet pe care l-am văzut în mijlocul minerilor din Petroşani. Minerul, un om deopotrivă de politicos, ne primeşte cu destulă curtenie. Pe cât ne spune, se simte onorat de o asemenea vizită, chiar aşa, într-un târziu de noapte… Casa lui Morariu, ca şi oricare alta din acest cartier, este compusă din două camere şi o cămăruţă… Curăţenia, ordinea, bună starea variază de la miner la miner, îndeosebi după cum este de gospodină nevasta minierului. Casă de om sărac; dar curăţenie şi ordine impunătoare. De aceia i-am adresat un cuvânt de laudă polonezei lui Morariu – o femeiuşca de ispravă. În prima cameră – antreul – un fel de sufragerie, în al cărei colţ dormitează o albie acoperită cu pânză albă. - Cozonaci? - Nu. Pâinea cea de toate zilele… Am înţeles că, fără să vreau, aruncasem un cuvânt de crudă ironie… Morariu Silviu, aşa se numeşte harnicul miner care ne-a primit noaptea, târziu, în casă, este unul din cei mai destoinici specialişti ai minei de Est. Este un miner din tată în fiu – un miner, cum se spune, de pur sânge… Îşi iubeşte şi preţuieşte munca şi cărbunele; are, ceea ce se spune, pasiunea lucrului. Morariu este „de loc” din Abrud. Îl cheamă Silvius, după numele tatălui său, care a fost de asemeni miner la Boteş-Brad. În câteva cuvinte îi lămuresc scopul vizitei mele. - Am venit să văd cum trăiţi, voi, minerii, în

vineri, 6 februarie 2015

casele voastre; cum o duceţi cu traiul şi cu nevoile. - Cum vezi şi d-ta. Ne ţinem gospodăria cum putem. Dacă aş fi un singur om – ar fi mai uşor. Dar uite… Şi spunând aceasta îmi arată patul în care dormeau doi copilaşi, frumoşi şi blonzi ca doi îngeri… - Şi – continuă Morariu – lefurile sunt destul de mici, lucru puţin şi cine ştie ce ne va aduce ziua de mâine… - Lucrezi de mult la mină? - De două zeci de ani. Am cunoscut viaţa de mină pe când aveam treisprezece ani… Câştigam pe atunci 65 de bani pe zi. - Şi acum cât câştigi? - Lucrez în acord. Când lucrez din plin câştig 190-200 de lei pe zi. Separat mi se dă locuinţa pe care o vezi şi cărbuni de încălzit. Morariu Silviu, fără a fi un om prea învăţat, cunoaşte legile, în special pe cele muncitoreşti, pe care le are pe masă, şi afirmă că o mai dreaptă aplicare a lor ar fi un bine, atât pentru muncitori, cât şi pentru patroni. - Cât despre politică – spune Morariu – singura pe care am putea-o face ar fi aceea a cărbunelui, adică a meşteşugului nostru de mineri. - Dar în definitiv de ce-mi pomeneşti de politică? - Pentru că interesându-te de soarta noastră, trebuie să cunoşti şi acest adevăr: politica ne-a adus de multe ori mai mult rău decât bine.

Şomerii spus?

- Despre şomeri, ce-ai de - Aici, cum bănuiesc că

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

trebuie să se petreacă şi-n alte industrii, avem trei feluri de şomeri: şomeri de meserie care au existat totdeauna şi pretutindeni; şomeri veniţi din alte industrii şi alte locuri în căutare de lucru şi şomeri adevăraţi – şomerii noştri ai minelor. Aceştia din urmă ne interesează. Pe aceştia din urmă i-am ajutat cu toţii, cât am putut. Dar ajutorul nostru şi al funcţionarilor societăţii nu este îndeajuns. Trebuie ca şi statul să intervină, efectiv şi grabnic. Existenţa acestor oameni nu poate fi lăsată în voia sorţii. - Dar aceştia nu pot face alte treburi? - Ce să facă, domnule? Fiecare industrie cu şomerii ei. Apoi, cine le-ar putea da astăzi de lucru? Iar aici, sunt cărbuni şi numai cărbuni. Din aceşti cărbuni ne scoatem pâinea cea de toate zilele. Ştii d-ta ce-nseamnă să crapi de foame fără ca cineva să-ţi poată da un codru de pâine? Şi apoi să mai ai şi alte guri de astupat… Morariu îmi aruncă o privire aspră, o privire de dojană ca şi când aş fi spus că nu-nţeleg ce-i foamea. - Faci parte dintr-o organizaţie de muncitori? - Da. Din „Uniunea minerilor”. - Şi ce spune „Uniunea” despre şomeri? Îndeosebi ce propune? - „Uniunea”, ca şi celelalte organizaţiuni, reclamă Statului un concurs efectiv: o intervenţie pentru ca CFR să ne dea comenzi şi societatea să reia lucrul în minele închise. - Cam câţi şomeri să fie în Valea Jiului? - Greu să vă pot spune eu. Totuşi cred că sunt cel puţin 2500-3000, ceea ce, cu familiile lor, fac zece mii de suflete… Morariu îmi vorbeşte apoi de spiritul de solidaritate al muncitorilor care a făcut ca chiar unii minieri care nu se pot plânge de şomaj – cum sunt de pildă cei de la Petrila – să contribuie bucuroşi cu ceva din puţinul lor pentru ca tovarăşii lor de muncă să nu moară de foame… Ceva mai mult, într-o întrunire destul de impunătoare, examinând chestiunea, s-au declarat gata să primească orice sacrificiu, orice scădere, numai să

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII

nu se concedieze nici un muncitor. - Mai bine vom mânca pâine cu cărbuni decât să vedem cum şomajul ne mistuie până la unul… - Şi d-ta ai fost partizanul unor asemenea idei? - Am fost şi sunt. Care muncitor conştient ar consimţi să vadă mai bine moartea vecinului decât sacrificiul reducerii până la ultima coajă de pâine? - Cum ţi se par condiţiunile de muncă? - Cum ai putut observa şi d-ta, în toate minele, patronii n-au cruţat nici un sacrificiu pentru a ne asigura beneficiul celor mai moderne mijloace de igienă şi de exploatare. Cu acestea, bineînţeles, viaţa de mină n-a ajuns viaţă de paradis; totuşi, este mai omenească decât era, cu ani în urmă, când minerii mergeau la o moarte sigură… - Despre munca în acord ce crezi? - E bună, pentru că dă putinţa muncitorului sârguitor şi priceput să obţină un maximum de beneficii. Dar pe aceste vremuri, muncitorul întinde coarda şi dincolo de puterile sale. De aici vin urmările destul de rele… Morariu mi-a povestit apoi în cuvinte simple, dar emoţionante, cum şi-a petrecut copilăria, la adânc, prin băltoace de apă amestecată cu praf de cărbune; cum, de câteva ori, a scăpat din accidentele de care l-a ferit Dumnezeu… - Eu n-am avut copilărie, cu soare cum o au toţi copiii. Am intrat în întunerecul minei pe când tovarăşii mei de joacă se „zbenguiau” pe întinsurile luminoase ale Abrudului… am dus viaţa aspră pe care n-o pot înţelege cei cari nu trăiesc în tovărăşia cărbunelui; viaţa aspră de muncă şi de obidă, în pântecul pământului…

Pagini realizate de Ion TIK

vineri, 6 februarie 2015