CMYK
Ziar ul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
2
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,4316 lei 1$ = 3,9081 lei 1₤ = 5,9830 lei
vineri, 13 februarie 2015 Anul VIII nr. 1629 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Vila Melinda angajează în condiţii foarte avantajoase bucătar cu experienţă. Relaţii la telefon (+4)0254.545842, (+4)0762.657455
Reţeaua prietenilor lui Moloţ - funcţii plus achiziţii directe, contracte de lucrări şi asistenţă juridică. Judeţul s-a îndatorat până în 2024 pentru ca Moloţ, Balint şi apropiaţii acestora să aibă din ce să primească şpăgi colosale! Mircea Ioan Moloţ, preşedintele de tristă şi penală amintire al CJ Hunedoara, nu şi-a ascuns niciodată relaţia de apropiere cu familia Laza. O relaţie care, de-a lungul anilor, s-a tradus prin fonduri distribuite, de la bugetul CJ ori al instituţiilor subordonate, spre Călin-Mircea Laza şi Adina Laza, prin firmele din grupul Tropicana (trei la număr) ori spre Cabinetul Individual de Avocatură Adina Laza. Distribuţia fondurilor s-a făcut legal, prin proceduri de achiziţie publică. Ce insinuăm? Nimic în plus faţă de faptul că o relaţie de prietenie cu Moloţ se transforma, total întâmplător, într-un tăvălug de încasări. Din bani publici, desigur. Spre finalul prezentului articol, veţi afla că Moloţ a îndatorat bugetul până în 2024 pentru a plăti lucrările atribuite către firmele oamenilor de afaceri Axinte şi Pup, cercetaţi în acelaşi dosar de corupţie cu Moloţ, Balint şi ginerele prezidenţial Venter.
În perioada...
...iulie 2012 - mai 2013, CJ Hunedoara a încheiat cu Cabinetul Individual de Avocatură Laza Adina mai multe contracte de asistenţă juridică, valoarea totală a acestora fiind de 67.453,12 lei (din care 9.765,12 lei TVA). Printre clienţii reprezentaţi de Adina Laza am mai remarcat Primăria Deva, Apa Prod SA Deva şi Apa Serv Valea Jiului SA Petroșani (ultimele două, aflate în subordinea CJ Hunedoara), dar și pe... Mircea Ioan Moloţ. Pe persoană fizică.
În 2009 şi 2010,...
...DGASPC Hunedoara - Deva, instituţie subordonată CJ Hunedoara, a atribuit firmei Tropicana Com Serv SRL, controlată de familia Laza, o serie de contracte, după cum urmează: - contract 11.957/ 18.05.2009 - Lucrări de reabilitare, modernizare și
reamenajare la „Centrul de orientare, supraveghere și sprijinire a reintegrării sociale a copilului - CUORE Petroșani” 149,234.9 RON + TVA - ofertant câștigător Tropicana Com Serv SRL - contract 28.294/ 20.11.2009 - Lucrări de alimentare cu apă la Centrul de Îngrijire și Asistenţă Brănișca - 219,999 RON + TVA - ofertant câștigător Tropicana Com Serv SRL - contract 15.958/ 23.06.2010 - Staţie de epurare, canalizare, reţele exterioare și alei la CIA Brănișca 553,779 RON + TVA - ofertant
câștigător Tropicana Com Serv SRL - contract 26.317/ 22.10.2010 Execuţie lucrări la obiectivul „Bloc alimentar și spălatorie CIA Brănișca’’ 576,445 RON + TVA - ofertant câștigător Tropicana Com Serv SRL.
Contracte,...
...inclusiv prin atribuire directă, au plecat spre firmele familiei Laza de la instituţiile subordonate CJ Hunedoara.
Judeţean de Urgenţă Deva de la Tropicana Serv Com SRL între 31.03.2009 și 09.09.2010. Important de menţionat este şi contractul 18.996/ 14.12.2009, privind „Lucrări de înlăturare a igrasiei prin metoda electro-osmotică”, în valoare de 21.999,02 RON + TVA, atribuit Tropicana Com Serv SRL de către Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva. Atât Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad cât și Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva au fost şi sunt subordonate CJ Hunedoara.
La data de...
Spre exemplu, vorbim de 46 de cumpărări directe (diverse produse alimentare) făcute de Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad de la Tropicana Com Serv SRL în perioada 17.03.2010 11.11.2010 şi alte 4 cumpărări directe (zahăr, orez) făcute de Spitalul
Angajăm vânzătoare magazin materiale de construcţii.
Relaţii la telefon 0751.199100
...20.08.2012, Laza Călin-Mircea s-a retras, potrivit hotărârii asociatului unic Laza Adina, din calitatea de administrator al SC Tropicana Com Serv SRL. Asta după ce, în prealabil, Laza CălinMircea a renunţat și la calitatea de asociat, cesionându-și părţile sociale. Toate acestea după ce, în luna iulie 2012, Călin-Mircea Laza era însărcinat, prin dispoziţia preşedintelui CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ, să preia funcţia de manager interimar al Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva, entitate subordonată administraţiei judeţene. (continuare în pagina 3) Cătălin DOCEA
2
LA ORDINEA ZILEI
SC Keops Serv SRL angajează
pizzar, ajutor pizzar, bucătar şi şofer livrări Experienţa în domeniu constituie un avantaj. CV-urile se depun la sediul Keops din Petroşani. Relaţii la telefon 0727.882938
MENIUL ZILEI
vineri, 13 februarie 2015
• Ciorbă de legume şi smântână • Ceafă de porc la grătar • Varză calită
Kapital TV
- vineri, 13 februarie 2015 07:00 Info KTV (r) 08:00 Teleshopping / Infotext 12:00 Personaj de reportaj (r) 13:00 Sergiu Poliopol Show (r) 14:00 Reportaj Cinethronix 15:00 Avocat TV 16:00 Dragu’mi-i lumea şi viaţa – realizator Mircea Goian 17:15 Info KTV 17:30 Panorama 18:00 Box Music 19:00 Kapital Cultural 20:00 Info KTV 20:30 Salutări din Valea Jiului (r) 21:00 Sport Kapital 22:00 Dragu’mi-i lumea şi viaţa (r) 23:00 Info KTV (r) 00:00 Avocat TV (r) 01:00 Info KTV (r) 02:00 Panorama 03:00 Reportaj Cinethronix 04:00 Imparţial (r) 05:00 Avocat TV 06:00 Kapital Music
)
Ziarul Vaii Jiului
Bugetul Petroşaniului
A fost votat în unanimitate În absenţa motivată a primarului Tiberiu Iacob-Ridzi, la şedinţa extraordinară a consiliului local desfăşurată ieri, 12 februarie, a fost votat bugetul Petroşaniului pentru anul în curs, în unanimitate de voturi. Pe lângă acest punct important de pe ordinea de zi, au fost votate, tot în unanimitate, alte cinci proiecte, asupra cărora vom reveni în următorul număr. Astăzi ne vom ocupa de discuţiile legate de buget… 50.000 de lei din împrumut pentru introducerea gazului metan în Colonie!
După ce Ion Toma, preşedintele de şedinţă a dat drumul la discuţii legate de buget, patru consilieri au pus întrebări şi au făcut observaţii despre anumite sume din anexele proiectului. Dacă întrebarea consilierului Pascu a fost mai degrabă una asiguratorie, în sensul că a întrebat dacă există bani, din împrumutul luat de la bancă, prevăzuţi în buget pentru introducerea gazului metan în Colonie, directoarea Daniela Popa răspunzându-i afirmativ, „domnul primar a hotărât ca să modifice destinaţia împrumutului, în sensul ca 50.000 lei să fie folosiţi pentru introducerea gazului metan în Colonie”, celelalte trei întrebări sau observaţii au venit de la consilierii din tabăra democrat-liberală, este vorba de consilierii Florin Mârza, Valeriu Butulescu şi Claudiu Cornea. Pe plan naţional, membrii PDL sunt convocaţi, unul câte unul, la lotul DNA.
Mârza nemulţumit
Primul care a pus câteva întrebări destul de incomode, dar la obiect, a fost consilierul Florin Mârza: „Eu am nişte observaţii. La anexa 2.2, la Sănătate, punctul 10, la aplicaţii programe soft, există o valoare mare, este vorba de două bucăţi licenţă. Vreau să ştiu şi eu despre ce licenţă e vorba de 1,5 miliarde lei… Că văd suma de 300.000 lei noi pentru cele două”. „Îmi pare rău că nu pot să vă răspund, că nu ştiu, e vorba de bugetul spitalului. Dar e posibil să fie ceva legat de Ambulatoriu, dacă vă aduceţi aminte noi anul trecut am terminat acolo un proiect pe fonduri europene. Acolo s-au Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
cumpărat tomograf, RMN şi tot felul de aparatură performantă. Este posibil să aibă legătură cu aceste două licenţe”, i-a răspuns Daniela Popa. „Rugămintea mea este ca toate acestea să fie trecută într-o anexă, care să fie prezentată în următoarea şedinţă, probabil în şedinţa ordinară din această lună. Tot ce înseamnă licenţă soft, pentru că am văzut că sunt sume mari”, a precizat Mârza. (Domnule Florin Mârza, vă rugăm să nu confundaţi Primăria Petroşani cu oneroşii politicieni PDL implicaţi în mega-afacerea „Microsoft” n.r.). Tot Florin Mârza a făcut referire şi la sume din anexa 1.2., la Capitolul „Studii”. „Acolo la Serviciul de
Dezvoltare Publică aveţi aşa: 1,5 miliarde lei, 2,7 miliarde lei… creşterea eficienţei energetice în instituţiile publice… Spuneţi-mi şi mie, vă rog, cum a rezultat suma? Vă precizez că este vorba de un proiect de joasă tensiune, pe care-l poate executa aproape orice electrician autorizat. Cred că sunt peste 1.000 în Valea Jiului! Creşterea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe… alt punct de discuţie. Văd 270.000 lei. Iluminat public – 170.000. Creşterea eficienţei energetice în instituţiile publice – 271.000 lei. Cum comentaţi?”. Doamna Curelea din primărie i-a oferit consilierului imediat un răspuns: „Aici este vorba despre documentaţii tehnice pentru ghidurile de finanţare europene, care vor apărea pentru perioada 2014-2020. Ele sunt făcute la momentul acesta după legislaţia în vigoare, dar există posibilitatea ca în momentul în care apar ghidurile de finanţare definitive să apară şi nişte cerinţe suplimentare. Şi aici au fost introduse sumele pentru întocmirea acestor documentaţii…”. În fine, răspunsul doamnei Curelea a fost mult mai lung, cu destule argumente tehnice, prin care a încercat să arate
Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134
de unde aceste sume. La finalul pledoariei, consilierul Mârza a întrebat din nou acelaşi lucru, părând să nu înţeleagă cum stă treaba, când funcţionarii primăriei credeau că a înţeles: „Bun, mi-aţi luat o piatră de pe inimă, e vorba de fonduri europene. Dar spuneţi-mi cum aţi ajuns la aceste sume astronomice?”. Răspunsul a venit din nou, de data asta funcţionarul Curelea aducând şi argumentul: „3% din valoarea proiectului”, un procent care ar trebui să ajungă pentru documentaţia la un proiect. Funcţionara din primărie a lăsat să se înţeleagă că la proiecte mari şi partea de proiectare costă foarte mult, acel 3% devenind astfel o sumă destul de însemnată pentru un buget local. Spre finalul discuţiei, Florin Mârza a întrebat funcţionara cum are de gând primăria să facă licitaţia de proiectare. I s-a răspuns că prin SEAP. „Electricianul de la Lupeni tot prin SEAP a făcut… E un electrician, are autorizaţie… E ceva de grădiniţă pentru electricieni proiectarea la 0,4 kilovolţi. Întrebarea e cum mă faceţi pe mine să aprob o aşa sumă, în aşa fel ca la licitaţie să nu se spună că aşa a aprobat proiectul consiliul local?”, a încercat să încheie Florin Mârza, dar tot printr-o întrebare. După ce i s-a dat din nou un răspuns lung, tehnic, spunându-i-se că lucrurile sunt diferite, acolo fiind vorba şi de alte sume, Florin Mârza a concluzionat: „Eu v-am înţeles, sunt convins că şi dumneavoastră m-aţi înţeles. Ceea ce eu aş dori este să nu ne faceţi pe noi să fim părtaşi la lucruri care s-au mai întâmplat, pe la Lupeni şi cred că şi prin alte locuri. După părerea mea, acest gen de lucrări se pretează a fi lucrări la cheie, nu vă pot spune acum dacă există o practică în ceea ce priveşte fondurile europene. Dacă există, atunci aşa trebuie să facem, pentru că nu orice electrician autorizat la 0,4 kilovolţi poate să facă proiecte tehnice, pentru să zicem modernizare iluminat. Eu o să vă rog să găsim forma prin care acest proiect se va face la cheie. Eu aş vrea să ne informaţi asupra acestor etape, asupra paşilor proiectului, a sumelor. Vrem să ştim ce se întâmplă”. Corneliu BRAN
Pub restaurant Valahia Lupeni angajează
barmani - ospătari.
Experienţa în domeniu constituie un avantaj. Relaţii la telefon 0787.806670
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
Reţeaua prietenilor lui Moloţ - funcţii plus achiziţii directe, contracte de lucrări şi asistenţă juridică. Judeţul s-a îndatorat până în 2024 pentru ca Moloţ, Balint şi apropiaţii acestora să aibă din ce să primească şpăgi colosale! Nu trebuie uitat...
(urmare din pagina 1)
...nici episodul lucrărilor pe fonduri europene derulate de către Apa Prod SA Deva, de asemenea subordonată CJ Hunedoara. Lucrările au fost subcontractate unui număr de trei firme: Olivent Invest SRL (controlată de ginerele lui Moloţ), ICSH Hunedoara (condusă de fratele consilier judeţean al lui Mihai Leu) şi Tropicana Com Serv SRL, a familiei Laza. Chestionat de „Adevărul” pentru un articol apărut în 12 august 2010, Moloţ nu şi-a negat apropierea de CălinMircea Laza. “Se află în cercul meu de apropiaţi”, ar fi declarat, la acea vreme, Moloţ.
două obiective fiind 8.455.807,82 lei şi, respectiv, 100.000,00 lei (în acest caz fiind vorba doar de o valoare de pornire a finanţării din credit, ulterior ajustabilă, nicidecum de contravaloarea integrală a lucrărilor).
Să vedem însă...
...cine sunt beneficiarii reali ai sumelor provenite din împrumut. Primul obiectiv, modernizarea DJ 706, a fost atribuit, prin mai multe contracte (376 din 29.07.2009 şi 431 din 29.06.2010), către SC Trans
Nu avem pretenţia... ...că datele de mai sus sunt complete, existând posibilitatea ca familia Laza să fi beneficiat şi de alte contracte, de a căror existenţă să nu fi aflat în verificările pe care le-am derulat zilele trecute.
Mircea Ioan Moloţ,...
...Tiberiu Ioan Balint, ginerele prezidenţial Venter şi oamenii de afaceri Axinte şi Pup se află în arest la domiciliu în urma unui dosar referitor la fapte de corupţie instrumentat de către procurorii DNA Serviciul Teritorial Alba Iulia. În 2014, printr-un contract încheiat la data de 1 aprilie cu CEC Bank SA, CJ Hunedoara s-a împrumutat cu suma de 40 de miliarde de lei vechi pentru reabilitarea a 5 tronsoane ale unor drumuri judeţene. Rambursarea creditului se va face în perioada 30.06.2015 - 31.03.2024. Prin HCJ 89 din 25 aprilie 2014, pe aceeaşi listă (a drumurilor finanţate din creditul contractat de la CEC Bank) a fost introdus un nou tronson din DJ 666 (Merişor Dealu Babii), dar şi DJ 709F (Cabana Rusu - Masivul Parâng), sumele rezervate din credit pentru aceste
vineri, 13 februarie 2015
www.zvj.ro
Construct Import Export SRL, controlată de Pup Emanoil Milică (cercetat în acelaşi dosar cu Moloţ, Balint şi alţii), pentru o valoare de 16.665.027,77 lei, valoarea de finanţat din credit fiind de 6.179.039,59 lei. Al doilea obiectiv, modernizarea DJ 687J, a fost atribuit, prin contractul 504 din 06.08.2010, către SC Trans Construct Import Export SRL pentru o valoare de 7.451.915,26 lei, valoarea de finanţat din credit fiind de 5.172.235,26 lei. La aceeaşi firmă a mai ajuns contractul 318/ 08.07.2013, privind „Reabilitare DJ 664A: Lupeni - Zona de agrement Straja, km 1+000-km 9+300”, la o valoare de 7.295.821,50 lei + TVA, valoare finanţată integral din credit. Contractul nr. 731, „Modernizare DJ 666: DN 66 (Merişor) - Dealu Babii - Vulcan, km 1+010-km 5+010”, a fost atribuit SC Viva Construct SRL pentru suma de 3.048.702,02 lei + TVA, valoarea de finanţat din credit fiind de 3.080.437,14 lei. Viva Construct SRL este controlată de numitul Vasile Axinte, cercetat în acelaşi dosar cu Moloţ, Balint şi alţii. Aşa cum am arătat deja în cotidianul nostru, prin contractul 108 din 8 ianuarie 2015, procedura privind modernizarea DJ 666
Merişor - Dealu Babii Vulcan, km 5+010-10+000 a fost atribuită SC Industrial Construct Gedi SRL Păuliş (comuna Şoimuş), care s-a prezentat la procedură în asociere cu Super Construct SRL Timişoara şi Procons Invest SRL Deva, plus subcontractantul Construcţii 5 Vest SRL Şoimuş pentru suma de 2.870.000,17 lei plus TVA. Industrial Construct Gedi SRL Păuliş este apropiată, aşa cum am arătat în articolul din 19 ianuarie a.c., PNL (mai exact fostului PDL). Modernizarea şi reabilitarea DJ 668A, Streisângiorgiu (DJ668) - Chitid - Boşorod - Luncani - Alun - Târsa Costeşti (DJ 705A), km 24+750-36+935, etapa II tronson km 24+750-36+000, a fost atribuită, prin contractul 574 din 11.10.2011, către Drupo SRL la valoarea de 7.253.435,92 lei plus TVA, valoarea de finanţat din credit fiind de 7.965.661,53 lei. Deşi publicată la data de 12 decembrie 2014 în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, procedura legată de Modernizarea DJ 709 F (DN 7A - Cabana Rusu - Masivul Parâng, km 6+600-10+325) a fost anulată, motivul real fiind lipsa posibilităţii de bugetare. Valoarea lucrărilor este estimată la peste 25 de milioane de lei noi plus TVA, CJ Hunedoara putând aloca în 2015 undeva la 4 milioane de lei (ceea ce ar putea acoperi partea de documentaţii, amenajare a terenului şi organizare de şantier, dar prea puţin din valoarea estimată a lucrărilor efective). Banii ar putea proveni din economia făcută la atribuirea lucrărilor pentru Merişor - Dealu Babii (atribuite la 2.870.000,17 lei plus TVA, adică 3,55 milioane de lei, pentru un tronson de 4,99 km de drum). Suma iniţial estimată pentru 5,99 km din acest drum a fost de 8.455.807,82 lei, având ca sursă de finanţare creditul de 40.000.000 de lei. La propunerea lui Moloţ, aleşii judeţeni au stabilit prin HCJ 89/2014 ca suma de 40.000.000 de lei, mai exact creditul acordat de CEC Bank SA, să fie utilizată pentru un număr de 7 obiective. Aşa cum am arătat în prezentul articol, patru dintre obiective sunt acoperite cu o finanţare totală de peste 23,4 milioane de lei noi (adică peste 234 de miliarde de lei vechi), bani care au ajuns la Trans Construct Import Export SRL şi Viva Construct SRL, controlate de oamenii de afaceri cercetaţi alături de Moloţ. După cum au arătat procurorii DNA - Serviciul Teritorial Alba Iulia, oamenii de afaceri Pup şi Axinte, care controlează firmele amintite, întorceau parte din banii încasaţi, sume colosale, sub diverse forme către Balint Tiberiu Ioan şi Moloţ Mircea Ioan, foştii şefi de la CJ Hunedoara, dar şi către Venter Robertto Patrick, ginerele ex-preşedintelui Moloţ. Cu alte cuvinte, Moloţ şi ai lui au îndatorat judeţul până în 2024 pentru a avea de unde primi şpăgile colosale dibuite de către anchetatori. Moloţ & gaşca cu şpăgile, judeţul cu ratele. Vom reveni.
DEZVĂLUIRI
3
4
SPORT
După ce au racolat patru jucători de la Jiul,
Vă reamintim
Hunedorenii au mai obţinut semnătura unui jucător valoros
La CS Vulcan se caută un preşedinte
Unica formaţie de Liga a III-a din judeţ a anunţat realizarea unui nou transfer, care este al şaselea şi, totodată, ultimul din inter sezon. Astfel, la echipa hunedoreană a ajuns, chiar înainte de partida amicală susţinută în compania celor de la Retezatul Haţeg, juniorul Bogdan Gheară (19 ani, ex-Ceahlăul 2 Piatra Neamţ). Format la centrul de copii şi juniori al hunedorenilor, mijlocaşul a revenit la Hunedoara liber de contract. „Bogdan a acceptat să ni se alăture în tentativa noastră de a readuce strălucire fotbalului din Hunedoara. Transferul său respectă întru totul strategia
proiectului pe care l-am implementat la începutul sezonului, anume acela de a crea o echipă competitivă, formată din tineri jucători hunedoreni de valoare”, a declarat Alin Barna, preşedintele lui FC Hunedoara. În acest context, Gheară s-a alăturat unui lot din care mai fac parte alţi şase juniori promovaţi la echipa mare: Bogdan Butnariu (născut în anul 1998), Andrei Opîrlescu (1996), Gabriel Mercurean (1997), Alexandru Marina (1996), Bogdan Ionicescu (1997) şi Erwin Bloj (1997). În afară de juniorii promovaţi la prima echipă, FC Hunedoara s-a mai întărit în iarnă cu Andrei Raţ (ex-ACS Berceni), Horaţiu Popa, Remus Sandu şi Răzvan Drăgoescu (sosiţi de la CSM Jiul
În sfârşit,
Primul amical al lui Hercules
După multe bătăi de cap, echipa de fotbal Hercules Lupeni a susţinut primul meci de verificare din acest an în compania unei alte grupări din Valea Jiului, Universitatea Petroşani.
Partida s-a încheiat la egalitate, scor 1-1, golul lupenenilor
facebook.com/ziarulvaiijiului
CS Vulcan şi-a reluat pregătirile de câteva zile şi trage din greu sub îndrumarea antrenorilor Radu Ion şi Marius Szoradi pentru a avea o prestaţie bună în returul de campionat.
Petroşani). FC Hunedoara va evolua, sâmbătă, într-un nou meci amical, împotriva ocupantei locului trei în Campionatul Judeţean, Şoimul Băiţa.
fiind marcat de Remus Moldovan. Antrenorul Dan Voicu s-a arătat mulţumit de jocul echipei sale, dar a ţinut să puncteze printre altele că jucătorii săi încă ratează destul de mult: „Având în vedere starea precară a terenului, am jucat pe un teren denivelat, pot spune că sunt mulţumit de joc, dar încă ratăm foarte mult. Acest lucru mă îngrijorează în perspectiva returului de campionat care va începe nu peste multă vreme”. Tehnicianul lupenean a folosit următoarea formulă de joc: Farkaş - Ciorâia, Dumitrescu, Curtean, Crişan, Andrei Harangozo, Cojocaru, Alex Harangozo, Ursachi, Savu, Moldovan. Au mai evoluat: Pop, Chira, Marcelo. Lupenenii vor mai juca amicale cu Victoria Călan, Retezatul Haţeg şi Metalurgistul Cugir.
Duminică, 15 februarie, la club va avea loc şi o şedinţă în care se va alege noul preşedinte al clubului şi se vor pune la punct noi lucruri care privesc returul de campionat. „După ce săracul Neluţu s-a sinucis, nu ştiu cine se va încumeta să mai vină la club, mai ales că sunt şi unele probleme. Având în vedere faptul că banii vin de la Primăria Vulcan, nu prea mai vrea să se încumete nimeni”, a spus un oficial din cadrul clubului vulcănean.
Ana Maria Gherghel
Vrea la Jocurile Olimpice
Declarată pentru a patra oară cel mai bun sportiv al judeţului Hunedoara la discipline neolimpice, Ana Maria Gherghel, jucătoare de fotbal-tenis, îşi doreşte să evolueze pentru România la Jocurile Olimpice.
Sportiva de la Comexim R Lupeni, pregătită de antrenorul Dima Druncea, a câştigat tot ce se putea în competiţiile interne, continentale şi mondiale de fotbal-tenis. Multiplă campioană naţională, europeană şi mondială, cea mai mare dorinţă a Anei Maria Gherghel legată de fotbal-tenis este ca disciplina pe care o practică cu mare succes să fie admisă în marea familie a sporturilor olimpice. „Este cel mai mare vis al meu ca fotbal-tenisul să devină sport olimpic şi eu să pot juca la o ediţie a
Jocurilor Olimpice. Doar atunci mă voi simţi împlinită ca sportiv. Şi sunt mari şanse ca acest lucru să se întâmple în viitorul apropiat”, a declarat Ana Maria Gherghel în emisiunea Sport Plus de la Hunedoara TV. Pentru ca fotbal-tenisul să fie admis la sporturile olimpice oficialii Federaţiei Internaţionale de Fotbal– Tenis fac demersurile necesare pe lângă Comitetul Internaţional Olimpic de ani buni.
Elian Proteasa
În mai puţin de trei ani,
La spital
Câţi rugbişti a pierdut Ştiinţa?
Din cauza unei pneumonii, unul dintre jucătorii de bază ai Minerului Uricani, Elian Proteasa, a ajuns la spital. Pentru ca starea lui să nu se agraveze, jucătorul lui Vasile Scurtu a fost trecut imediat la perfuzii şi pe tratament cu antibiotice. După câteva zile de stat la pat, jucătorul spune că se simte mult mai bine. „Acum mă simt mult mai bine şi poate că spre finalul săptămânii voi părăsi spitalul”, a spus fotbalistul care de câteva luni este miner cu acte în regulă, fiind angajat la Mina Lupeni.
La naţionalele de la Petroşani
La reunirea lotului, Ştiinţa Petroşani, ocupantă a locului patru în Divizia Naţională de Rugby, s-a confruntat cu mari probleme de efectiv. Pentru că au primit oferte mai avantajoase sau pentru că nu au fost plătiţi la Petroşani, mai mulţi jucători au ales să plece la alte echipe.
De altfel, în decursul a trei ani Ştiinţa a pierdut foarte mulţi jucători, de pe urma cărora s-a ales cu nimic în conturi: Marian Sabău, Lucian Mureşan şi Gigi Militaru joacă în Superligă la RCM Timişoara.
Anul acesta Ştiinţa a mai pierdut câţiva jucători importanţi cu selecţii la loturile naţionale, Cătălin Toma va juca, tot în Superligă, la Steaua, iar Răzvan Barbu va juca în superligă la CSM Bucureşti, acolo unde este un alt jucător de marcă al Văii Jiului, Cosmin Raţiu. Acestor plecări li se adaugă şi cele ale lui Ovidiu Melniciuc şi Toma Vlad la Cluj, Vlad Lăcătuşu, Florin Coge, George Horghidan, Daniel Dimofte şi Răzvan Bârlădeanu. Oficialii Ştiinţei spun că jucătorii plecaţi vor fi înlocuiţi cu alţi jucători tineri şi de perspectivă. Cu siguranţă, plecările vor cântări mult în noua ediţie de campionat, unde gruparea petroşeneană se bate la primele locuri. Ştiinţa Petroşani a pierdut 13 jucători valoroşi, majoritatea selecţionaţi la loturile naţionale, aspect deloc de neglijat pentru viitorul acestei echipe.
Încă o supervedetă
Încet, dar sigur, la Campionatul Naţional de Taekwon-do, din perioada 27 februarie – 1 martie, de la Petroşani îşi anunţă prezenţa o pleiadă de vedete.
Conform lui Ionuţ Lascău, organizatorul de la Clubul „Pantera Neagră” Petroşani, la concurs va participa şi Marcel Miron, triplu vicecampion mondial, 8 medalii la Campionatele Mondiale, de 7 ori campion european, 30 de medalii obţinute la Europene, de 11 ori pe primul loc în topul celor mai buni sportivi ai judeţului Vaslui.
Pagini realizate de Loredana JUGLEA
www.zvj.ro vineri, 13 februarie 2015
SPORT
5
CMYK
6
ACTUALITATE
La Vulcan
Record de alcoolemie
unui autoturism, a făcut deranj mare în traficul rutier vulcănean. Mai întâi, la intersecţia străzilor Teodora Lucaciu şi Nicolae Titulescu, pe când, venind din Crividia, voia să ia curba la stâng, n-a încăput de un autotren. Nu i-a păsat că s-a frecat de el şi şi-a continuat drumul.
În zona Colegiului Tehnic
Un şofer vulcănean a reuşit să devină deţinătorul unui record recunoscut ca atare şi de către poliţiştii de la Rutieră.
În 9 februarie,
la Biroul de Poliţie Rutieră din Vulcan a ajuns un buletin de analiză toxicologică a sângelui prelevat, cu câteva luni în urmă, de la un conducător auto. În 29 noiembrie 2014, în miez de zi, S. Ioan, aflat la volanul
„Mihai Viteazul”, omul a acroşat un biciclist. Noroc că a fost demolat numai vehiculul, iar proprietarul s-a ales doar cu o sperietură vecină cu moartea, e foarte adevărat. Nici acesta nu a fost un motiv care să-l facă pe temerarul conducător auto să oprească. A făcut-o ceva mai încolo, lângă blocul D12, dar din motive bine întemeiate. Simţea că nu mai poate. De fapt, poliţistul de la Circulaţie l-a găsit cu nasul în volan şi sforăind la greu. După ce a fost deranjat şi trezit cu delicateţe, a fost invitat să depună aer expirat în eprubeta specială pe care i-a înmânat-o agentul. Alcooltestul a indicat 1,82 mg alcool. Fireşte că, după aceea, a fost dus şi la spital, pentru a i se lua sânge.
Cu numerele expirate
Rezultatul analizei
sângelui, aşa cum apare pe buletin, este incredibil: 3,85 grame alcool în sânge! Este cea mai mare alcoolemie pe care au constatat-o vreodată poliţiştii de la Vulcan şi, se pare, acesta ar putea fi un şi un record judeţean. Rezultatul său va fi, desigur, omologat în dosarul penal pe care rutieriştii vulcăneni i l-au deschis încă din noiembrie anul trecut. Gheorghe OLTEANU
Nu e de ieşit pe şosea
Un şofer din Pui a fost prins circulând în Petroşani cu autoturismul cu numere expirate.
Astfel, miercuri, 11 februarie 2015, în jurul orei 07:30, poliţiştii au depistat în trafic un conducător auto în vârstă de 36 de ani, din comuna Pui, care conducea un autoturism pe şoseaua de tranzit din municipiul Petroşani, deşi avea montate pe autoturism plăcuţe de înmatriculare cu numere provizorii expirate. În cauză s-a întocmit un dosar de cercetare penală pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat. Mihaela PETROŞAN
Fata dispărută
A fost găsită la Deva O fată de 15 ani, din municipiul Vulcan, a fost dată dispărută de mama ei. facebook.com/ziarulvaiijiului
Potrivit IPJ Hunedoara, mama minorei Lorena-Daniela Turlea, în vârstă de 15 ani, din municipiul Vulcan, a depus miercuri o sesizare la poliţie cu privire la faptul că fata a plecat de acasă în noaptea de 10 spre 11 februarie 2015 şi nu a mai revenit. Joi seara, dispăruta a fost găsită în gara Deva. Motivul fugii de acasă: cearta cu părinţii. Mihaela PETROŞAN
Familia „de Médici” din Dobreştii Petrilei Pentru marea majoritate a cititorilor este cunoscut numele de „Familia de Médici” din Florenţa veacurilor XV-XVI. Este vorba de Casa de Médici, familie de bancheri, politicieni, apoi chiar casă regală. Aceasta a dat şi patru popi. Nu se cunoaşte exact originea numelui, poate vreun strămoş uitat de veacuri să fi avut tangenţă cu medicina, căci restul au avut cu totul alte îndeletniciri şi vocaţii. La noi este vorba chiar de o familie de medici, chiar de medici foarte buni, descendenţi (nepoţi) ai lui Ilie Preda-Buligă (1887-1923), primul primar al comunei Petrila după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 (foto 1). Ilie Preda a purtat alăturat numelui şi porecla de „Buligă” păstrată în familie până astăzi. Aceasta ar veni de la muntele cu acelaşi nume din apropierea mănăstirii Lainici, unde ar fi murit unul din înaintaşii primarului. Un străbun al primarului, înaintat în vârstă, s-a îmbolnăvit grav, în jurul anilor 1830-1840. Cum asistenţa medicală era precară în acele vremuri în Valea Jiului, bolnavii în stare gravă, după posibilităţi, erau duşi în oraşele mai apropiate, cu căruţele la care erau înjugaţi boi. Amintindu-ne că abia în anul 1870 a fost dată în folosinţă staţia CFR Petroşani şi linia ferată Petroşani – Simeria, vom înţelege pe deplin greutăţile transportului persoanelor din Valea Jiului spre alte zone ale ţării. Vindecarea bolnavilor din Valea Jiului mai era căutată şi la bolniţele unor mănăstiri. Cu bolnavul amintit, familia Preda a încercat să ajungă la cea mai apropiată mănăstire, situată pe Defileul Jiului, mănăstirea Lainici. Au forţat trecerea prin Pasul Vâlcan, pe potecile de munte cu ajutorul cailor, căci drumul prin Defileul Jiului, care face legătura între Petroşani şi Tg.Jiu, a fost dat în folosinţă abia în 4 septembrie 1894. În muntele Buliga, situat în apropierea mănăstirii Lainici, starea bolnavului s-a agravat, acesta închizând ochii pe vecie, dar a lăsat urmaşilor o moştenire în plus – ataşarea la nume a poreclei de „ai lui Bilugă”, poreclă pe care a purtat-o şi primarul. Medicii din familia primarului au provenit de la fiica acestuia, Ileana, şi de la fiul Ioan, deci nepoţi ai primarului. Fiica Ileana (1912-1990) a fost absolventă a Şcolii de Administraţie Locală. S-a căsătorit cu Zamfirescu Petru, originar din Piţic – Gorj. Această familie a dat primii medici originari din Dobreşti, doar că familia s-a stabilit la Deva. Ileana a fost dirigintă de poştă la Brad şi la Deva. Din cei trei copii ai acestei familii, doi au devenit medici: Ileana (medic balneolog la Olăneşti) şi Petru (medic balneolog la Vaţa şi apoi la Deva). Acesta a decedat în anul 1987, lăsând un moştenitor, tot un medic, Petru, care lucrează la Serviciul de Ambulanţă din Cluj-Napoca. Petru este şi un mare iubitor al alpinismului. Toţi aceşti medici, în număr de trei, au fost absolvenţi ai Institutului MedicoFarmaceutic din Cluj. Ioan Preda (1917-2008), unul dintre fiii primarului, a rămas în casa părintească
www.zvj.ro vineri, 13 februarie 2015
Foto 1
din satul Dobreşti, continuând şirul medicilor proveniţi din familia primarului. Soţia lui Ioan Preda, Ileana (19232014), a fost originară din satul Popi, sat vecin cu satul Dobreşti. Satul Popi se pare că îşi poartă numele de la amănuntul că, în vremuri puţin mai îndepărtate nouă, trei fraţi dintr-o familie de ţărani au fost popi (preoţi), lucru mare pentru acele timpuri. Dobreştiul, după cum veţi vedea în continuare, prin analogie ar putea purta numele de „Satul de Médici” în adevăratul sens al cuvântului. Ionel, nepotul primarului, a absolvit Facultatea de Medicină Generală din cadrul Institutului Medico-Farmaceutic din Cluj. Dr. Ioan Preda (Ionel pentru apropiaţi) s-a născut la 4 martie 1949. După absolvirea facultăţii s-a întors pe meleagurile natale (foto 2), unde a obţinut toate gradele profesionale, începând cu cel de stagiar. A devenit medic specialist în interne şi cardiologie, a absolvit un curs de ecografie etc., a promovat examenul de medic primar în cardiologie. A fost directorul Spitalului Orăşenesc Petrila în perioada 07.04.1987-09.08.2008. A lucrat în cadrul acestui spital până la 1 aprilie 2011, când acesta a fost desfiinţat împreună cu alte spitale în perioada guvernării Boc, luând drumul Petroşaniului prin redistribuire. În prezent lucrează în cadrul Spitalului de Urgenţă Petroşani la secţia de Cardiologie ca medic primar. Anii au trecut şi, aşa cum îi place să spună, „a devenit unul dintre veteranii spitalului”, dar nu fără a pune noi pietre de temelie la înmulţirea numărului de medici proveniţi din satul Dobreşti.
Cei doi fii ai săi sunt tot medici, amândoi au absolvit cursurile Universităţii de Medicină din Timişoara. Emil, născut în anul 1978, lucrează în Uniunea Europeană, fiind specializat în anestezie şi terapie intensivă. Soţia sa este medic pediatru. Ionuţ, al doilea fiu, născut în anul 1981, este medic oftalmolog în Timişoara, iar soţia sa este medic cardiolog. Dacă o adăugăm şi pe Olga, soţia medicului Ionel Preda, care a lucrat ca asistent farmacist (acum pensionar), întregim tabloul cu aptitudini practice medicale ale acestei vechi şi onorabile familii de băştinaşi din satul Dobreşti – Petrila, familia Preda-Buligă, jienimomârlani din moşi-strămoşi.
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
Foto 2
În această categorie a medicilor născuţi în satul Dobreşti mai adăugam încă unul, ca rudă mai îndepărtată a familiei Preda-Buligă, pe dr. Preda Ioan (al lui Mitucă), medic primar stomatolog. În încheiere, cred că îmi veţi da dreptate pentru afirmaţia că satul Dobreşti s-ar putea numi „Satul de Médici”. Dr. Dumitru GĂLĂŢAN, Medic specialist stomatolog, dar din satul Jieţ
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTEC܉IEI SOCIALE ܇I PERSOANELOR VÂRSTNICE OIRPOSDRU REGIUNEA VEST
Proiect cofinanĠat din Fondul Social European prin Programul OperaĠional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 – Investeúte în oameni ! COMUNICAT DE PRESĂ
13.02.2015 SC EURO JOBS SRL, Petroúani, în parteneriat cu partener naĠional 1: AsociaĠia de ConsultanĠă Socială úi Formare Profesională Vest úi partener naĠional 2: AsociaĠia Iamada derulează, proiectul: ”Nu vreau să rămân úomer!”, ID 126412. Proiectul este cofinanĠat din Fondul Social European prin Programul OperaĠional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Axa prioritară 5 ”Promovarea măsurilor active de ocupare în Regiunea Vest” úi se adresează persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, persoane inactive, úomeri, úomeri de lungă durată, úomeri peste 45 de ani úi úomeri tineri. Proiectul, desfăúurat în cadrul Programului OperaĠional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, pe Axa prioritară 5: ”Promovarea măsurilor active de ocupare”, oferă o úansă de integrare pe piaĠa muncii pentru 450 de persoane dezavantajate din Regiunea de Vest a României. În luna februarie continuă cursul de calificare pentru Brutar-patiser preparator produse făinoase seria 1, derulat în perioada 29.10.2014- 02.05.2015, pentru un număr de 28 de persoane. S-au deschis următoarele cursuri de calificare: - Brutar-patiser preparator produse făinoase - seria 2 (în judeĠul Hunedoara, 28 beneficiari); - CompetenĠe Informatice (în judeĠul Arad, 14 beneficiari); - CompetenĠe Informatice (în judeĠul Hunedoara, 14 beneficiari). Conform graficului operaĠional, al proiectului, beneficiarilor le-au fost furnizate de asemenea servicii de consultanĠă úi asistenĠă antreprenorială - oferirea de suport pentru începerea unei activităĠi independente; servicii de mediere úi mediere electronică - punerea în legătură a angajatorilor cu persoanele din grupul Ġintă în vederea găsirii unui loc de muncă; implementarea măsurilor active de ocupare integrate, servicii de informare, orientare úi consiliere prin care s-a oferit sprijin specializat în vederea alegerii traseului educaĠional úi profesional. Echipa de management invită toate persoanele interesate, care se încadrează în condiĠiile programului, să se înscrie la servicii de informare úi consiliere în carieră, sprijin în găsirea unui loc de muncă dar úi cursuri în: JudeĠul Hunedoara: Apicultor; Lucrător în comerĠ; Lucrător instalator pentru construcĠii; Îngrijitoare bătrâni la domiciliu; Zugrav vopsitor ipsosar tapetar; Lăcătuú mecanic de întreĠinere úi reparaĠii; JudeĠul Timiú: Asistent manager; Agent securitate úi pază; Comunicare în limba engleză; CompetenĠe informatice. Toate serviciile din cadrul proiectului sunt oferite gratuit beneficiarilor! Locurile sunt limitate! Pentru înscrieri vă puteĠi adresa specialiútilor noútri: judeĠul Hunedoara - SC EURO JOBS SRL, Petroúani, telefon 0354/108.516, 0731.301.162; - ASOCIATIA IAMADA, Comuna ùoimuú, Sat Boholt, 0254 224 322, 0725.920.471; judeĠul Timiú - ASOCIAğIA DE CONSULTANğĂ SOCIALĂ ùI FORMARE PROFESIONALĂ VEST Timiúoara, telefon: 0356/455.870, 0745.121.502. Persoane de contact: Elena Jianu - manager proiect. Mocanu Adriana - expert comunicare úi promovare SC EURO JOBS SRL, Petroúani, tel. 0354/108516; 0731.301162.
DIVERSE
7
8
DIVERSE
Noutăţi de la Costel Avram
Costel Avram şi primarul Dănuţ Buhăescu, s-a stabilit că există posibilitatea clară ca localitatea aparţinătoare Uricaniului, satul Câmpu lui Neag, să poată fi prins în programul de introducere a reţelei de apă şi canalizare prevăzut în această etapă a proiectului. Chiar dacă nu tot satul,
marului să avem în vedere să tragem conducte de apă şi canalizare în Câmpu lui Neag. Sunt şanse foarte mari ca localitatea Câmpu lui Neag să aibă în viitorul apropiat apă şi canalizare, bineînţeles nu toată lumea, dar cât se încadrează în proiect. Fiindcă oraşul Uricani are prevăzută o anumită sumă pentru lucrările din etapa a II-a, aşteptăm ca firma de asistenţă să facă toate studiile, să ne spună exact cât ar costa această investiţie şi apoi să vedem cât ne încadrăm. Aceste lucrări vor avea loc
numeroase gospodării vor beneficia de acest lucru, ceea ce va însemna un mare pas făcut spre normalitate şi civilizaţie şi în această zonă vestică a Văii Jiului. „Nu ascund faptul că marţea care a trecut am fost la Uricani, cu toţi colegii mei, vorbesc de şefii de departamente. Ne-am înţeles cu primarul Buhăescu, cu viceprimarul Braia şi cu tot staff-ul pri-
în partea a doua a proiectului. Dar, cred eu, cea mai importantă veste pentru localnicii din Câmpu lui Neag este că noi şi primăria din Uricani dorim să tragem apă şi canalizare şi în acest sat aparţinător, astfel încât dumnealor să beneficieze de condiţii civilizate, conform anilor pe care-i trăim”, a precizat directorul de la ape. Corneliu BRAN
Pentru vestul şi restul Văii Jiului
Nu mai constituie o noutate pentru nimeni că etapa a doua a proiectului integrat care prevede reabilitarea şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare în toate localităţile Văii Jiului, cel mai mare proiect finanţat cu fonduri europene ce se derulează în Valea Jiului, va demara în acest an.
Ce nu se ştie însă,
sau se ştie mai puţin, este că lucrările efective vor începe de-abia din 2016, după ce totul va fi pus la punct, inclusiv licitaţiile de lucrări. După cum ne-a dat de înţeles directorul general Costel Avram, primele lucrări vor începe în cele două localităţi unde lucrările de la etapa I a proiectului au lipsit, la Lupeni şi la Uricani. „Suntem primii din România care am demarat studiul de fezabilitate în vederea întocmirii caietelor de sarcini pentru etapa a II-a a proiectului. Pe la sfârşitul lunii martie, începutul lunii aprilie se va preda studiul de fezabilitate, după care se vor scoate la licitaţie lucrările. Între timp, se va semna şi proiectul; spun acest lucru deoarece încă proiectul nu este semnat. Noi sperăm că de anul acesta vor începe licitaţiile, iar la anul viitor să înceapă lucrările. Este prematur să spun acum unde vor fi primele lucrări, dar cred că normal şi omeneşte este să înceapă în
facebook.com/ziarulvaiijiului
oraşele care n-au avut lucrări în prima etapă a proiectului: Uricani şi Lupeni”, ne-a declarat Costel Avram.
Se va lucra nemţeşte…
Ceea ce nu s-a spus până acum, dar foarte important pentru administraţiile locale, mai ales pentru cele care în ultimii ani au lucrat serios, prin diverse proiecte finanţate din bani europeni, sau de la bugetul de stat ori local, la reabilitarea şi modernizarea drumurilor şi trotuarelor. După discuţiile purtate de către conducerea Apa Serv cu primarii, s-a stabilit foarte clar că săpăturile ce vor avea loc în cadrul etapei a II-a vor fi făcute cu cap. Adică, acolo unde drumurile sau trotuarele sunt reabilitate, trecerile de conducte vor fi făcute prin forare, astfel încât asfaltul nou turnat să nu sufere deloc. „Discuţii pe această temă am avut deja cu toţi primarii din Valea Jiului, iar în zonele unde s-a lucrat şi s-a turnat covor asfaltic nou s-a stabilit că traversările de conducte se vor face numai prin forare. Aşa va fi trecut şi în caietul de sarcini”.
Apă potabilă la chiuvetă şi canalizare la Câmpu lui Neag
În fine, o a treia veste interesantă, am putea spune chiar foarte bună pentru cetăţenii din Câmpu lui Neag, este că în urma discuţiei dintre directorul general
A ucis mai mulţi români… Dar, ce, parcă numai el?!
Cine-i născut în februarie…
Se aleg „babele” De tradiţie nu-mi pasă Printre-ai mei contemporani, Pentru că a mea-i aleasă De vreo… patruzeci de ani!
La mulţi ani şi la multe realizări, „făurarilor” de zâmbete, care-şi sărbătoresc ziua de naştere când iarna îşi scutură ultimele cojoace!
Ion Micuţ (Râmnicu Vâlcea):
Alexandru Olteanu (Bistriţa):
Pentru pacienţi de lux Azi, DNA-ul e prudent Cu-a statului economie, Aşa că face-n Parlament O grandioasă puşcărie.
Destin Cei mari, prin hotărâri anume, Ne-au făurit un viitor. Noi aşteptam o altă lume Şi ne-am trezit în lumea lor… Recunoştinţă Azi de-ale gurii nu mai am, Căci toată pensia s-a dus… Şi-i mulţumesc lu’ Cel de Sus, Că-mi dete… mărul lui Adam! Ioan Jorz (Caransebeş):
Iubire pe Internet Că dragostea-i şi virtuală, Pe mess sunt fapte demonstrate, Altminteri, cum de sunt în şcoală Atâtea fete accesate?! Femeia Meliţând, neferecată, Cum să nu constaţi ilar: Nu din coastă-a fost creată, Ci din os de maxilar!
Gheorghe Bâlici (Chişinău):
Magie rusească în Republica Moldova Rusul, dacă se implică, E un vrăjitor sadea Şi din ţara cea mai mică Poate face câte vrea!... Raiul pe pământ Când viaţa-ntr-un partid nu-i grea, Din asta poate să rezulte Că unii membri tare-ar vrea Să facă parte din mai multe… Ion Diviza (Chişinău):
Şef exemplar El ne fereşte de năpaste Şi nu greşeşte nici un pic; Nu-i intră-n cap proiecte proaste, Căci are-un creier foarte mic. Întoarcerea de la şcoală Tăticu-ntreabă-n mod firesc Ce note-a mai primit recent, Iar fiu-i strigă: „Nu vorbesc Cu tatăl unui repetent!”
Laurenţiu Ghiţă (Bucureşti):
Indulgenţă Nici chiar Inchiziţia nu ştie Ce cumplite-s unele torturi: Cum e mersu-n Mall cu-a ta soţie Sub pretextul de cumpărături! Marinarii Ei sunt veşnic muşteriii
www.zvj.ro vineri, 13 februarie 2015
Reforma şcolară Demult, prin şcoli, la coş găseai Creioane, ciorne, sugative, Dar azi de alte lucruri dai: Chiştoace şi prezervative.
Unor bârfe de import: Îşi deosebesc copiii După vorbă,… după port!
Valentin David (Orăştie):
Florina Dinescu (Ploieşti):
Femeia E cea mai pură creatură, La griji, nevoi, ţi-e un balsam, Te scoate din încurcătură La fel ca Eva pe Adam…
„De rerum natura” Pe soare ori pe vreme rea, Când bunăstarea-ţi este-n pană, Coabitarea cea mai grea E-n trup, cu propria-ţi persoană… Valentin Groza (Târgu-Jiu):
Regrete târzii Noi n-am ştiut să dăm prin site Şi nu ne-am priceput a cerne Nici bolovanii din pepite, Nici bolovanii din guverne. Viaţă de parlamentar Salarii nesperat de mari, Piscină în ogradă, Diurnă, vile, maşini tari… Şi-njurături… grămadă! Nichi Ursei (Râmnicu Vâlcea):
Unui epigramist Aşa-i iubitul meu confrate, De-o viaţă, fără de talent, Visează la posteritate, Când el nu are nici prezent… Iubită şi nevastă O asemănare-adâncă O cam au copilele: Prima leafa ţi-o mănâncă, Iar a doua zilele! Constantin Cristian (Galaţi):
Gerul a omorât mulţi români De vreo două săptămâni, Gerul aspru şi rebel
Optimista Privind paharul în lumină, Când inima-i în piept tresaltă, Ea vede jumătatea plină… Căci a golit-o pe cealaltă. Bărbatul fatal Alzheimerul e distractiv: Că uit figuri nu-s disperat, Căci zilnic, din acest motiv, Găsesc o altă doamnă-n pat.
Emil Ianuş (Horodnicul de Sus): La spitalul fără paturi După ce mi-au constatat La picior, fracturi pe os, Doctorii m-au înghipsat Şi mi-au zis: „Mergi sănătos!”
Parlamentarului Îţi mulţumim frumos acum, Iubitule parlamentar, Că mergi cu noi pe-acelaşi drum (Păcat că sensul e contrar)!
Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU
EURO JOBS angajează lectori / formatori
în vederea predării cursurilor de:
1. “Secretar - stenodactilograf operator birotică” - studii superioare în domeniu: ex. BIROTICĂ, FILOLOGIE SAU INFORMATICĂ; 2. “Îngrijitoare bătrâni la domiciliu” – studii superioare în domeniu: ex: Asistenţă socială; 3. “Competenţe informatice” – studii superioare în domeniu: ex. INFORMATICĂ; 4. “Lucrător în hotelărie” – studii superioare în domeniu: ex. TURISM, HOTELURI; 5. “Lucrător în comerţ” – studii superioare în domeniu: (ex. Industria alimentară, Management, Vânzări etc.); 6. “Cameristă” – studii superioare în domeniu (ex. Turism); 7. “Barman” – studii superioare în domeniu (ex. Alimentaţie și Turism); 8. “Ospătar” – studii superioare în domeniu (ex. Alimentaţie și Turism); 9. “Administrator pensiune turistică” – studii superioare în domeniu (ex. Management turistic și comercial); 10. “Lucrător în gospodărie agroturistică” – studii superioare în domeniu (ex. Management turistic și comercial); La aceste cerinţe se adaugă minim doi ani experienţă lucraţi în domeniul cursului. CV-urile se pot depune pe mailul firmei office@euro-jobs.org, sau la sediul firmei din Petroșani, str. 22 Decembrie, nr. 1, tel. 0354/108.516.
UMOR ÎN HA... MAJOR
9
10
Bilanţ la RAR
DIN JUDEŢ dovezilor care să demonstreze conformitatea activităţilor executate cu condiţiile tehnice şi de calitate impuse, astfel încât vehiculele să corespundă condiţiilor şi reglementărilor legale privind admiterea şi menţinerea în circulaţie, nemenţinerea condiţiilor iniţiale de autorizare, introducerea pe piaţă a produselor şi materialelor noi care privesc siguranţa circulaţiei şi protecţia mediului, neomologate/ necertificate,
6.213 acţiuni de control în 2014 Registrul Auto Român (RAR) a realizat un bilanţ al activităţii desfăşurate în anul 2014, un an în care controalele specifice s-au înteţit, urmărindu-se supravegherea eficientă a pieţei de gen şi garantarea unui nivel ridicat în siguranţa circulaţiei. Raportarea Departamentului Supraveghere Piaţă RAR pe anul trecut arată că inspectorii Registrului au desfăşurat nu mai puţin de 6.213 acţiuni de control la agenţii economici de pe piaţa naţională. Acestea au fost finalizate prin 4.142 documente de control, întocmite la operatori economici care efectuează activitate comercială, distribuţie
componente auto şi la prestatorii de servicii care efectuează activităţi de reparaţii auto, dezmembrări auto, staţii ITP şi ateliere TLV. Controalele s-au soldat cu sancţiuni contravenţionale totale în valoare de 1.765.990 lei. S-au aplicat, de asemenea, 2.357 sancţiuni complementare opriri de la comercilizare, suspendări de activitate. Inspectorii RAR au identificat următoarelor încălcări ale legii: lipsa autorizaţiei tehnice eliberată de Registru, lipsa înregistrărilor şi nemenţinerea
ANUNŢ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI
Rugăm toţi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuităţi, ca cel târziu până în data de 06.03.2015 să prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaţi (Minele: Petrila, Paroşeni, Uricani) facturile ENEL şi TERMOFICARE aferente consumurilor până la data de 31.12.2014. Facem precizarea că după expirarea termenului menţionat nu mai putem accepta documente pentru decontarea gratuităţilor. Conducerea Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului SA
facebook.com/ziarulvaiijiului
Deva
lipsa declaraţiei de conformitate emisă de producător sau de reprezentanţii acestora, lipsa inscripţionării şi/ sau etichetării produselor. Mihaela PETROŞAN
Tâlhar la drumul mare
Miercuri, în jurul orei 15:00, poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale Deva l-au reţinut pe un tânăr în vârstă de 20 de ani, din municipiul Hunedoara, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de furt şi tâlhărie.
În urma cercetărilor efectuate, poliţiştii au stabilit că la 30 ianuarie 2015, în jurul orei 09:30, în timp ce tânărul se afla în zona unei staţii de autobuz, situată pe bulevardul 22 Decembrie, din municipiul Deva, a sustras telefonul mobil al unui minor în vârstă de 16 ani, din reşedinţa de judeţ, cauzând un prejudiciu în valoare de 1.600 lei. De asemenea, tânărul este suspectat şi de săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, reţinându-se că, în cursul zilei de 1 februarie 2015, a agresat o tânără în vârstă de 18 ani, din municipiul Deva, căreia i-a şi sustras telefonul mobil, în valoare de 900 lei. Suspectul a fost încarcerat în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul Poliţiei municipiului Deva, iar dosarul a fost înaintat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva cu propunere de punere în mişcare a acţiunii penale şi arestare preventivă. Mihaela PETROŞAN
ANGAJĂRI
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
mica publicitate
O zi de linişte totală nu ţi-ar strica, dacă ţi-o poţi permite, ca atare, după ce te întorci acasă după serviciu, oferă-ţi câteva clipe de relaxare, de meditaţie, de somn sau de lectură.
Firmă din Constanţa angajează echipă de 10-15 mineri, perioadă determinată 2 luni, în zona Constanţa, pentru activitate necalificată de curăţare interioară silozuri calcar şi ciment. Se oferă salariu motivant, cazare şi masă. Relaţii la telefon 0732.640507 sau email: constantasoc@yahoo.com
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Ai grijă ce-ţi doreşti că s-ar putea să primeşti, dar gândeşte-te bine dacă acel lucru pe care îl chemi zi de zi în calea ta e chiar ceea ce ai tu nevoie.
Cofetăria Max Royal angajează lucrător comercial pentru punctul de lucru din Lupeni. Cei interesaţi ne pot contacta la nr. 0723.291495. Cv-urile însoţite de foto pot fi depuse pe adresa de mail: maxroyal01@gmail.com
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Ieşi în lume pentru că acolo, în medii cât mai pestriţe şi mai numeroase, ai marea şansă de a cunoaşte pe cineva care ţi-ar putea deveni de acum înainte un bun prieten sau partener.
Night Club Alba Iulia angajează animatoare. Relaţii la telefon 0720.146816
ÎNCHIRIERI
mica publicitate
Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66. Relaţii la telefon 0744.825125 Închiriez spaţiu comercial (comerţ, producţie, depozitare) zona Livezeni. Relaţii la telefon 0751.199100
Închiriez hală producție plus birouri (total 400 mp - str. Jieț, zona Petrila Sud), spațiu birouri zona Pieței Centrale Petroșani (parter) și apartament 2 camere în aceeași zonă. Relaţii la telefon 0761.195971
SERVICII
mica publicitate
Efectuez transport de persoane şi transport marfă în județ și în țară cu Dacia Papuc, 1,5 tone. Relații la telefon 0727.386358, Vulcan
VÂNZĂRI
Rac (22 Iun - 22 Iul)
mica publicitate
Vând telefon Vodafone SMART MINI alb, arată ca nou, decodat, are garanţie, la cutie, cu toate accesoriile. Are folie pe ecran şi husă. Preţ 275 lei. Telefon 0765.253071 Vând 500 bucăţi inimioare pentru Ziua Îndrăgostiţilor. Umple-i camera de inimioare şi fă-i o surpriză persoanei dragi. Preţ 1 leu/bucată. Telefon 0723.400422 Vând mărţişoare din flori naturale lucrate manual, deosebite. Preţuri de la 30 bani/bucată. Decoraţiuni, arajamente, tablouri etc. Telefon 0723.400422
AUTO
mica publicitate
Vând Matiz argintiu, consum foarte mic. Preţ negociabil. Telefon 0723.253993
Vând Dacia Papuc, 4x4, roşu, a.f. 2003, stare perfectă de funcţionare, acte la zi. Telefon 0727.863426
IMOBILIARE
Valabil pentru vineri - 20 februarie 2015
mica publicitate
Vând spaţiu 2.000 mp şi curte 3.500 mp zona depozitelor Colonie Petroşani pentru depozit, producţie, acces TIR, rampă de încărcare, birouri, toate utilităţile. Merită văzut. Telefon 0722.318892 Vând spaţiu ultracentral, lângă Piaţa Centrală Petroşani, 346 mp din care 206 mp construiţi + curte, bun pentru dispensar veterinar, sală fitness, atelier auto, diverse. Telefon 0722.318892 Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 8.500 euro. Telefon 0725.065800
www.zvj.ro vineri, 13 februarie 2015
PUBLICITATE
11
Te simţi bine într-un mediu în care lumea are multe de oferit şi o face cu generozitate maximă, fără a aştepta nimic în schimb. Te simţi liber şi fericit.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
E greu de tras linia între ce-ţi transmite mintea şi ce şi-ar dori inima, dar de data aceasta inima va avea un avantaj înaintea raţiunii.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Tot stai şi analizezi la rece o situaţie din care simţi că ai avut de suferit, dar nu mai are rost să tot duci după tine procesele de conştiinţă. Ce a fost a fost!
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Visele tale romantice zboară departe, către formarea unei familii, către o nuntă, şi când vezi că şi partenerul participă la visele tale, devii tot mai optimist că ele vor deveni realitate.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
concrete.
Iubirea nu e un joc pasiv în care aştepţi să fii descoperit, ci e nevoie şi aici de spirit întreprinzător. Vino cu idei, cu invitaţi
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Ideile pe care le prezinţi celor din faţa ta sunt imediat acceptate de cei care te ascultă, pentru că vii cu argumente logice, cu explicaţii detaliate, şi toată lumea înţelege exact ce vrei să spui.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Găseşti la momentul potrivit echipa potrivită pentru ţelurile tale cele mai importante, ca atare nu insista să te descurci de unul singur. Câştigi tu, câştigă şi ceilalţi!
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
E o plăcere să descoperi în jurul tău oameni care privesc spre viitor cu acelaşi optimism, încât, dacă aţi forma cu toţii un grup cu un interes comun, aţi ajunge mult mai repede la capătul acestui drum.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Primeşti un surplus de energie de la o persoană care emană un optimism covârşitor. Reuşeşti să te molipseşti de la el şi să i te alături.
HOROSCOP
CMYK
12
ACTUALITATE
Ieri, procurorii şi poliţiştii au tras din nou duble la
Un nou episod din „Elodia de Vulcan”
Forţe poliţieneşti importante au descins, ieri dimineaţă, la un garaj din municipiul Vulcan. Procurori bucureşteni, din judeţul nostru şi din cel limitrof nouă, Gorj, ofiţeri de la Criminalistică şi numeroşi agenţi au ajuns aici în trei autospeciale şi în mai multe autoturisme inscripţionate „Poliţia”. Garajul cu numărul 1071,
din şirul celor aflate în apropierea Preparaţiei Coroeşti, nu este prima dată când este cercetat de către poliţişti. Cauza actualei descinderi nu are nicio legătură cu actualul său proprietar, ci cu persoana care l-a deţinut până-n 2000. Cercetările întreprinse ieri fac parte din seria celor care nu au contenit de aproape douăzeci de ani. Când - misterul nu a fost elucidat nici acum - o femeie a dispărut fără urmă.
La vremea respectivă,
în anul 1995, sper să nu mă-nşel, „Unda de Şoc” a fost singura publicaţie care a venit cu amănunte şocan-
te privitoare la dispariţia inexplicabilă a Hildei Codorean. Femeia, pur şi simplu, s-a volatilizat. Ultima oară a fost văzută undeva în zona Fabricii de Confecţii. După care, nimic. Au fost luate în calcul fel de fel de variante. Fie că a fost răpită şi dusă la produs în străinătate, fie că a fost omorâtă. În vremea aceea, poliţia a luat în calcul ambele variante, dar fără succes. Între timp au apărut fel de fel de zvonuri.
Se şuşotea că Hilda
ar fi fost omorâtă de către maistrul Nicolae G., în subordinea căruia lucra, ca muncitor, la Uzina de Preparare a Cărbunelui Coroeşti. Sunt şi acum persoane, ieşite la pensie, care îşi amintesc că între cei doi s-ar fi înfiripat o idilă. Însă nimănui dintre cei care au
cunoscut-o nu-i vine să creadă că femeia ar fi plecat cu bună ştiinţă de lângă familia sa. Avea doi copii la care ţinea ca la ochii din cap, aşa că ipoteza abandonului familial a căzut de la sine. După câţiva ani, soţul Ionuţ a reuşit să obţină actul prin care soţia sa era declarată moartă, dar asta nu a însemnat că organele de cercetare ar fi pus capăt investigaţiilor.
ieri poliţiştii au revenit în forţă la garajul în care se presupune că ar fi avut loc crima şi în care ar fi fost îngropată femeia dispărută.
Mai întâi,
în prezenţa proprietarului, agenţii au scos afară tot ce era în garaj. La ora 10:40 garajul a început să fie măsurat şi
Cu un an în urmă,
în zona garajelor de la preparaţie s-a săpat, pentru a fi montat un sistem de canalizare. Cu ocazia aceea s-a auzit că excavatorul care efectua operaţiune ar fi dat peste nişte resturi umane. Puţin mai încoace, cercetări poliţieneşti au fost efectuate şi la unul dintre iazurile preparaţiei. Când, ştirea nu-i oficială, s-a vorbit că au fost găsite un craniu uman şi resturi textile de îmbrăcăminte care i-ar fi aparţinut Hildei Codorean. După toate astea,
luat la puricat. Dotaţi cu instrumentarul necesar, criminaliştii au împrăştiat pe pereţi şi pe jos o substanţă specială, care, în prezenţa luminii ultraviolete, scoate în evidenţă posibile urme de sânge. Uşile garajului au fost închise şi au fost astupate toate orificiile prin care lumina de afară ar fi putut pătrunde în interior. Ofiţerii criminalişti intrau şi ieşeau. La un moment dat au fost invitaţi să intre şi procurorii. Între timp, autoturisme ale poliţiei plecau şi se întorceau în zona instituită şi delimitată, ca atare, ca fiind un posibil câmp infracţional.
Procurorii au plecat relativ
repede, la bordul unui autoturism alb cu numărul de înmatriculare MAI 20507. Echipa criminaliştilor a rămas să cerceteze în continuare. Din când în când, câte unul dintre ei ieşea ţinând în mâini plicuri cu probe luate din interior. În lipsa unei confirmări oficiale, nu pot afirma dacă acestea erau resturi de schelet uman, după cum au relatat unele posturi de radio. Mai repede aş crede că erau probe luate din pereţii, plafonul şi pardoseala încăperii. Probe care, încă nu se poate şti, au fost prelevate, fiindcă pe ele ar fi existat urme de sânge.
La ora 13:20,
când subsemnatul a plecat de acolo, criminaliştii mai erau încă în garaj. Sus, pe deal, de lângă pod întreaga desfăşurate de forţe a fost privită cu interes şi de către o brigadă de colectori de fier vechi din Colonia de Jos a Vulcanului. Pentru ei conta mai puţin sau chiar deloc deznodământul cercetărilor. Punctul lor de interes îl constituia grămada de lucruri scoase din garaj. Pe care proprietarul, numai că nu şi-a pus mâinile în cap, nu ştia cum şi le va băga din nou înăuntru după ce poliţiştii îi vor fi permis acest lucru.
Gheorghe OLTEANU
facebook.com/ziarulvaiijiului
Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VII Nr. 224 13 februarie 2015 4 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului
Din viaţa minerilor din Valea Jiului. La 400 de metri sub pământ
Clipe de groază şi de admiraţie
„Spovedania minerilor”
În acest ultim episod al unuia dintre cele mai expresive reportaje despre Valea Jiului - „Din viaţa minerilor din Valea Jiului. Reportaj la 400 metri sub pământ” -, publicat în decembrie 1931 în „Ilustraţiunea română”, admirabilul reporter Ion Tik intră cu discreţie, dar şi cu talent în viaţa minerului. De aici şi titlul acestui episod: „Spovedania minerilor”. Chiar dacă reporterul ştie că minerul îşi ecranează trăirile lăuntrice, Ion Tik reuşeşte să demanteleze viaţa profundă a minerului. Astfel, acesta scoate la lumină întâmplări, fapte şi oameni, creionându-se, cuvânt cu cuvânt, o întreagă mitologie a minerului care l-a impresionat pe Tik, dar care rezistă simbolic şi în zilele noastre: „Spovedaniile
lor m-au mişcat într-atât, încât le-am dat făgăduiala să trezesc prin ce-mi va sta în putinţă atenţia celor mari, ca să-şi aplece urechea, când şi cum pot, la pământul în pântecul căruia tânguiesc atâtea dureri”. Reporterul îl întreabă pe bătrânul miner Cocârlă la ce meserie îşi va da feciorul. Răspunsul lui Cocârlă reprezintă o superbă şi emoţionantă mărturisire de credinţă despre meseria de miner: „Ce alta decât miner! Dumitale ţi se pare curios; dar aşa este: dragostea de cărbune se naşte, nu se face. Minerul adevărat nu se desparte de mina şi de târnăcopul lui. O fi mai bine aiurea; dar tot mai bine e la noi, în mină, unde am crescut de mici”. Parcă şi afluenţa de concurenţi din această săptămână, 750/ 65 de locuri de muncă la abataj, confirmă reîntoarcerea tinerilor către meseria de miner.
În casa lui Sekei
Aceeaşi rânduială de lucruri simple. Aceeaşi atmosferă liniştită, de oameni care n-au altă preocupare decât munca. Sekei este un miner simpatic, care şi-a petrecut 28 de ani în mină. Vorbele-i dezgheţate, cu oarecare energie în timbrul atât de metalic la această categorie de muncitori. Sekei Ştefan îmi spune cam aceleaşi lucruri pe care mi le-a spus Morariu; aceleaşi nevoi, aceleaşi năzuinţe. L-am rugat să-mi povestească câte ceva din viaţa de miner, şi mi-a povestit accidentul de acum 45 ani. „Lucram, ca de obicei, într-un abataj, la adânc. Când s-a prăbuşit galeria, am văzut bulgări uriaşi prăvălindu-se, stâlpii de stejar sfărâmându-se, plafonul de cărbune năruindu-se ca o cutie de jucării strivită de o greutate neobişnuită. Nu v-aş putea spune bine ce s-a petrecut în urmă, pentru că o scândură lovindu-mă în cap, am căzut de cealaltă parte a galeriei, care a rămas ca prin minune în picioare… M-am trezit într-un târziu într-un pat, în miros puternic de eter, bandajat la mâini, la piept şi la picioare”.
Surparea unei galerii
Minerul, amintindu-şi accidentul din care a scăpat ca prin minune, deveni trist. Apoi, după câteva clipe de tăcere: - N-aş mai vrea să-mi reamintesc… Am şi acum în minte imaginea tovarăşului meu de „abataj”, prins sub stratul de cărbune prăbuşit… Mi-au spus cu mult în urmă cei care au încercat să-l salveze, că era strivit – un spectacol înfiorător… Nu-mi explic nici astăzi cum am putut ajunge de cealaltă parte a stâlpilor de susţinere, pentru a fi salvat. Probabil că în momentul prăbuşirii, fără să-mi dau seama, dintr-un instinct de conservare, am sărit de la locul meu de lucru… - Atunci a fost o prăbuşire parţială la acelaşi strat…
Tot din acest episod aflăm şi poveşti cutremurătoare despre ce anume îi înfricoşa pe minerii epocii interbelice: fantoma lui Gölges şi Vâlva băii. Înainte de a încheia acest preambul, trebuie să explic de ce am scris în ediţia trecută că acest volum la care lucrez şi care va strânge între copertele sale mai multe scrieri puţin sau deloc cunoscute despre Valea Jiului, nu-l voi finaliza niciodată 100%: pentru că, dat fiind bogăţia formidabilă de titluri a presei interbelice, nu voi putea să identific chiar toate reportajele despre Valea Jiului. Nici eu, nici altcineva… Cât de curând voi încredinţa tiparului acest volum şi atunci veţi descoperi o Vale superbă, dar şi o presă în care chiar scriau reporteri, nu „lucrători la ziar”. Cred că cea mai bună încheiere a acestei prezentări este chiar încheierea
- Da, parţială. O prăbuşire capricioasă, aşa cum se întâmplă de regulă cu deplasările de straturi. Când alunecarea este mai pronunţată, atunci şi consecinţele sunt mai mari; aşa se întâmplă cu surpările catastrofale. Doamne păzeşte! N-aţi auzit de curând, de catastrofa din Anglia, în care au pierit, striviţi sub straturile de cărbune, atâtea zeci de mineri? - În definitiv, aceste accidente sunt inerente exploatării. Totuşi poate că ele ar putea fi evitate printr-un exces de prevedere. Sekei mă privi întrebător.
reporterului Tik: „Aceeaşi impresie pe care am avut-o pretutindeni, în minele din Valea Jiului. Aceleaşi cârtiţe neobosite, purtând în mâini sau agăţate de stâlpii galeriilor lămpile lor – licurici; aceiaşi harnici mineri, lucrând de zor în abatajele lor cu aerul cald şi umed; acelaşi întuneric în care vieţile şi energiile se macină în munca anonimă, care scoate la suprafaţă bogăţia neagră din pântecul pământului… acelaşi fel de exploatare, aceiaşi oameni cu faţa îmbrobonată de sudoare amestecată cu cărbune; aceiaşi bravi „cărbunari” sfidând pericolele, cheltuindu-şi vlaga în munca tăcută, monotonă, aspră, dar grandioasă în măreţia ei neştiută… Cărbunarii din cetatea cărbunelui din Valea Jiului, care m-au făcut să petrec în mijlocul lor atâtea ceasuri de groază şi de admiraţie”. Marian BOBOC
- Crezi d-ta că inginerii n-au destulă grijă de pielea lor, ca şi de a noastră? Apoi sunt o sumă de măsuri de siguranţă care întrec toate precauţiunile dictate de tehnică. Dar alunecările de terenuri au ceva din vicleşugul şarpelui care se mişcă pe nesimţite: înşeală şi ucide. Inginerii şi minerii-şefi iau destule măsuri de siguranţă, sunt, totuşi, fatalităţi contra cărora nu poţi lupta. Se făcu târziu. Pe faţa lui Sekei citeam oboseala fizică. Simpaticul miner încerca să-şi ascundă
II
PRĂVĂLIA CU ISTORII
- Constat, domnule inginer, că mai toţi minerii cu care am vorbit sunt oameni inteligenţi, cu oarece cultură generală şi mai ales oameni de suflet… - D-ta n-ai cum să-i cunoşti mai de aproape; dar îţi pot spune eu care trăiesc viaţa de toate zilele, aici în mina a cărei exploatare o conduc… sunt, în general, oameni care duc spiritul de jertfă până la sacrificiu. Am avut atâtea emoţionante pilde… sufletul minerului pare închis, aspru, rece; este o impresie de suprafaţă. Fondul este cu totul altul. Inginerul îmi povesti apoi cum îşi petrec minerii timpul în afară de mine, cum se întrunesc şi se cultivă în bibliotecile lor de la cazinoul muncitoresc; cum se distrează la cinematograful „sonor şi vorbitor”, pentru modesta sumă de cinci lei de persoană… Străbăturăm, vorbind şi povestind din viaţa trudnică a acestor oameni, o cale lungă. Ne-am despărţit apoi, rămânând să-mi continui „convorbirile cu minerii” a doua zi, la mina de Est.
Spovedanie minerilor
osteneală, pentru ca să ne fie cât mai agreabil… - Te-am reţinut prea mult. Mâine ne vom revedea în mină. Voi cere permisiune şefilor să mai putem sta de vorbă şi să-mi mai spui câte ceva din viaţa d-tale de miner… La plecare, am stat de vorbă câteva clipe cu soţia lui Sekei, o femeie de ispravă, care-şi gospodăreşte cum nu se poate mai bine mica locuinţă din cartierul muncitoresc.
Noaptea, prin cartierul muncitoresc
Am colindat câtva timp, noaptea târziu, străzile pustii ale acestui cartier cu case uniforme, în care viaţa pare că s-a stins cu mii de ani în urmă sub lava a nu ştiu cărui vulcan… Ici şi acolo, câte un bec cu lumină plângătoare cât îţi mai joacă umbrele peste noroiul îngroşat cu praf de cărbune. În drum, inginerul Melenciuc îmi vorbeşte despre superstiţiile minerilor. Între altele, am aflat motivul pentru care în Valea Jiului femeile nu lucrează în mine. Minerii cred că prezenţa femeilor „la adânc” este… aducătoare de nenoroc… - Este o superstiţie… modernă şi, cred, locală. Dacă ar fi cunoscut Zola aceasta, ar fi scris „Germinalul” altfel… - Desigur. Dar ar fi adăogat şi noul aspect pe care-l împrumută tehnica modernă… Pe atunci nu se cunoştea „rambleiajul hidraulic”, ventilaţia electrică de astăzi şi toate inovaţiile tehnicei care ajută şi ocroteşte viaţa atât de aspră a minerului nostru… - Au rămas, totuşi, caii care lucrează „la adânc”. Urmaşii lui Trompet şi ai celorlalţi… În drum ne oprim în faţa unor cuptoare, aşezate în mijlocul străzii. - Sunt cuptoarele „publice”, în care femeile minerilor coc „pâinea cea de toate zilele…”.
Mă găseam la gura minei de Est, cu mult înainte de intrarea celui de-al doilea „schimb”. Grupe mici de mineri echipaţi cu lămpi şi târnăcoape intrau şi ieşeau în acelaşi ritm molcom şi trist. Aceeaşi „gură de monstru” neagră ca păcatul nesăţios, înghiţind zilnic sute de lucrători pentru cele opt ceasuri de lucru şi azvârlind sute de vagonete încărcate cu acelaşi cărbune negru şi strălucitor pe care-l cunoscusem în celelalte mine. Aici, în această mină, am găsit oameni care mi-au povestit în graiul lor simplu, metalic şi emoţionant, întâmplări din viaţa lor plină de pericole, legende şi poveşti purtate din gură în gură, din tată în fiu; în această mină am găsit tipuri impresionante, concretizând energia, vigoarea şi puterea de rezistenţă a acestor vrednici muncitori. Unele povestiri au fost adevărate spovedanii, în întuneric, la lumina plăpândă a lămpilor-opaiţe – mărturisiri sincere pornite din suflete croite din linii drepte ca şi bulgării de cărbuni… Unul mi-a povestit viaţa din frageda copilărie, de pe vremea când asculta în mină pe genunchii tatălui său, miner, legenda cu piticul cu barbă – „Vâlva băii” – care ajută, misterios, copiilor să lucreze în mină… Apoi legenda copilului care, călcând consemnul de a nu povesti nimic despre existenţa piticului, care-i ajută la încărcatul cărbunilor, a fost găsit mort, într-un vagonet: „Vâlva băii” – piticul – îl pedepsise… pentru că divulgase taina…
Cocârlă Dumitru
Cocârlă este un bătrân miner: are două zeci şi nouă de ani „la adânc”. Cărbunii nu i-au măcinat
vineri, 13 februarie 2015
plămânii, umezeala nu i-a nimicit oasele; doar un accident i-a sfărâmat braţul şi două coaste. Omul îşi povesti viaţa de miner, limpede: două zeci şi nouă de boabe desprinse din şiragul anilor în adâncul cetăţii cărbunelui. - Eşti mulţumit, Cocârlă? - Mulţumit că sunt sănătos şi pot munci. - Ai copii? - Am un băiat… - Şi ce vrei să-l faci? - Ce alta decât miner! Dumitale ţi se pare curios; dar aşa este: dragostea de cărbune se naşte, nu se face. Minerul adevărat nu se desparte de mina şi de târnăcopul lui. O fi mai bine aiurea; dar tot mai bine e la noi, în mină, unde am crescut de mici. - Dar la braţ ce ai păţit? - Ce să păţesc, un accident. Desfundam o galerie şi controlam gazele. Controlul cu lampa. Îl şi ştii şi d-ta: când flacăra se lungeşte şi se învineţeşte, e semnul existenţei metanului. Controlam în înălţimea aerului când deodată am dat peste gaz… Am ameţit şi am căzut de la o mare înălţime. Atunci mi-am rupt braţul şi coastele. Astăzi – slavă Domnului – m-am făcut sănătos şi muncesc, cum vezi, în mină…
Explozia de la Lupeni
Mai interesantă mi s-a părut spovedania minerului-şef Zöller Ştefan, care lucrează în aceste mine de treizeci şi cinci de ani. Este unul dintre supravieţuitorii exploziei de la Lupeni petrecută acum zece ani şi care a costat viaţa a şapte lucrători (explozia din 24 octombrie 1922 produsă la Mina Elena, str. 3, la orele 12,45; în urma acesteia au rămas 4 văduve şi 8 orfani – n.r.). Zöller lucra cu ceilalţi tovarăşi de muncă într-o galerie din fundul minei: când, deodată, galeria supraîncărcată cu gaze a făcut explozie. Supravieţuitorul scapă de la moarte sigură, cu grave arsuri şi lovituri căpătate în timpul exploziei. Primul miner a fost găsit, împietrit „cu mâna pe explozor”. Aşa l-a cuprins moartea în tranşeele acestui uriaş câmp de muncă: cu mâna pe uneltele cu care lucra. Ceilalţi au fost oribil mutilaţi – o masă de carne şi de sânge, amestecată cu cărbune. - Un accident, în viaţa unui miner, spune Zöller – nu înseamnă mare lucru; face parte din însăşi riscurile îndeletnicirii noastre; dar o catastrofă, cum a fost cea de la Lupeni, din care am scăpat printr-o minune pe care nici eu nu mi-am putut-o tălmăci nici până astăzi -, nu se uită cu una cu două… Multă vreme lucrând în întuneric, în abatajele din fundul minelor – am avut viziunea exploziei groaznice de care mă cutremur şi acum… ani de-a rândul vedeam lângă mine, în întuneric, fantomele tovarăşilor dispăruţi în chip atât de tragic… De-abia într-un târziu mi-a revenit liniştea sufletească… - Purtai vreun fel de vină? - Nu. Dar impresia a fost atât de puternică, încât nu mi-am putut reveni în fire decât după vreme
vineri, 13 februarie 2015
îndelungată… - Ai făcut vreo şcoală specială? - Da. Şcoala de mineri. Şi apoi lunga mea experienţă care mai reprezintă încă o şcoală… - Şi ce anume îndeplineşti astăzi în exploatarea minei? - Funcţiunea de şef-miner. Supraveghez, controlez şi execut planurile tehnice întocmite de la birou.
O sugestie în masă
În biroul exploatării m-am întreţinut câtva timp cu dl. Schreiber, un funcţionar al societăţii, care s-a ocupat în ceasurile libere culegând legende, povestiri şi întâmplări mai de seamă din viaţa minerilor. Între altele, d-sa mi-a povestit un caz curios – după mine un caz de sugestie în masă – petrecut cu ani în urmă în mina Est. Un miner cu numele Gölges – om muncitor şi cumpătat – a făcut într-o zi o crimă din imprudenţă. Certându-se cu un prieten, mecanic la C.F.R., cearta a degenerat în bătaie. În timpul luptei,
PRĂVĂLIA CU ISTORII III
minerul îţi lovi în cap adversarul cu o sticlă. Mecanicul rămase mort pe loc. Gölges se refugie în mină, unde îşi continuă lucrul. Trecură câteva zile fără ca autorităţile să poată descoperi criminalul. Dar minerul se aştepta că, dintr-o clipă în alta, putea să fie arestat. De aceea îşi puse în gând s-o sfârşească cu viaţa, chiar acolo în întunericul minei. Pentru o chestiune cu totul alta, minerul fu chemat la cancelarie. Dar Gölges bănuind că este chemat pentru a fi arestat îşi puse planul în aplicare. Se aşeză în faţa unui cartuş de dinamită – unul din acele cartuşe care slujesc la sfărâmarea blocurilor mari de cărbune – şi printr-o lovitură provocă explozia lui. O detunătură puternică, şi corpul nefericitului miner fu prefăcut în sute de bucăţi. Rămăşiţele împrăştiate în toată galeria fură strânse în saci şi trimise la morga spitalului. Această întâmplare provocă o adâncă emoţie printre lucrătorii mineri. Cele mai ciudate legende începură să înfierbânte mintea, de regulă atât de liniştită, a lucrătorilor din mină. Sub puterea amplificată a acestor legende care stăpâneau din ce în ce mai puternic muncitorii din
mină, echipele de noapte văzură fantoma lui Gölges alungând vagonetele, provocând zgomote infernale, mişcând ascensoarele… Minerii, îngroziţi, o luară la fugă, părăsind cu toţii mina… A doua zi ei refuzară să reînceapă lucrul, mărturisind ceea ce fiecare în parte văzuse şi auzise. De fapt se produsese, sub impresia celor petrecute cu Gölges, o sugestie în masă, care, cu foarte mare greutate, a putut fi potolită. Mulţi au rămas până astăzi cu credinţa că duhurile rele, atrase de fapta sinucigaşului provocase toată această… revoluţie în care vagonetele şi ascensoarele mergeau singure, bulgării de cărbuni şi uneltele zburau în toate părţile…
Legendele minelor
Aproape în fiecare mină am găsit, în spovedaniile minerilor, amestec de legende, presărat ici şi acolo cu destul farmec. Mai toate sunt în legătură cu acel misterios pitic – „vâlva băii” – care face minuni, care protejează viaţa minerilor şi care-i
IV PRĂVĂLIA CU ISTORII
fereşte de rele, mai ales de surpări de galerii; cu acea misterioasă apariţie, în jurul căreia imaginaţia bătrânilor mineri a ţesut acele poveşti „extraordinare” cu care mamele îşi adorm copiii… Sunt unele de toată frumuseţea. Altele legate cu o parte de adevăr – lucruri petrecute în adâncul minelor – pe care aceeaşi imaginaţie le-a amplificat şi le-a transpus într-o atmosferă de taină şi de supranatural. Astfel, fiecare mină îşi are mănunchiul de legende şi de poveşti, unele mai frumoase decât altele; un mănunchi din care bătrânii, femeile şi copiii desprind firele în lungile nopţi de iarnă, la gura sobei… * Un miner, care lucrează la Petrila, Butu, mi-a povestit următorul „caz”, petrecut acum 2-3 ani: Primul miner din echipa de dimineaţă încercând să intre în galeriile în care lucrase în ajun, s-a simţit deodată respins de o putere necunoscută. A încercat minerul să înainteze, dar ceva misterios îi împingea paşii înapoi. Ceilalţi tovarăşi care lucrau în aceleaşi galerii au păţit acelaşi lucru. În bezna din fundul minei, nimeni şi nimic nu putea explica acest fenomen puţin obişnuit. Minerii s-au retras urcând câteva „orizonturi” pentru a raporta şefului de exploatare. În acest interval un zgomot surd se auzi, în straturile inferioare, în dreptul galeriilor în care nu putuseră intra minerii. Stratul se prăbuşise, sfărâmând galeriile… N-a fost nici un accident de persoane pentru că minerii – îndepărtaţi de acea putere misterioasă cu toate sforţările lor, nu izbutiseră să intre. Cei mai mulţi atribuiră această minune „piticului” din legendă care salvă de la o moarte sigură prima echipă de dimineaţă! Presentiment sau minune – adevărul e că minerii au scăpat cu viaţă
dintr-o surpare de galerie pe care nimeni n-o putea bănui în ajun. * A doua zi, seara, am continuat să ascult spovedaniile minerilor. Simple ca şi viaţa trudnică şi aspră pe care o duc, emoţionante ca şi tragedia ce se desprinde din măcinarea atâtor vieţi în întunericul adâncurilor fără nume, interesante ca şi însăşi opera pe care o săvârşesc tainic în acest uriaş câmp al muncii, spovedaniile lor m-au mişcat într-atât, încât le-am dat făgăduiala să trezesc prin ce-mi va sta în putinţă atenţia „celor mari”, ca să-şi aplece urechea, când şi cum pot, la pământul în pântecul căruia tânguiesc atâtea dureri.
La Vulcan
În cele din urmă, am plecat cu inginerul Dimitriu la Vulcan şi Lupeni. În drum ne-am oprit la uzina electrică, o lucrare monumentală de-abia terminată, construcţie de dimensiuni grandioase cu care se pot mândri inginerii noştri români. Este o uzină de o capacitate uriaşă, care alimentează mai toată Valea Jiului şi care va sluji la modernizarea şi electrificarea tuturor instalaţiilor. Am vizitat de asemeni fabrica de brichete, care prelucrează praful de cărbune pe care-l amestecă cu smoală – un combustibil pe care societatea îl oferă gratuit întregului personal. Este singura industrie care mai dă de lucru şomerilor. De curând a fost închisă şi ultima mină, astfel că acest centru miner a rămas, cu tot utilajul, un imens pustiu. Aşa mi-am explicat de altfel şi aspectul trist şi plângător al acestei localităţi în care altă dată pulsa viaţa unui întreg popor miner. Pe cât se pare Vulcanul înregistrează cel mai mare număr de şomeri. Inginerul îmi povesti în drum
vineri, 13 februarie 2015
stăruinţele societăţii de a combate şomajul, întrebuinţând pe cât nevoile permit minerii-şomeri la alte lucrări… - Şi totuşi şomajul creşte… - Creşte pe măsura lipsei de consum. Şi precum ştii şi d-ta, principalul nostru consumator este calea ferată. Criza a lovit simţitor şi traficul drumului de fier… Parcurgem o bună parte din Vulcan, pe jos, prin acelaşi noroi amestecat cu praf de cărbune. Aceeaşi tristeţe care exprimă tragedia atâtor mii de suflete rămase fără existenţă. Un şomer cu care am putut sta de vorbă mi-a descris soarta acestor oameni, rămaşi fără pâinea cea de toate zilele. - Nu putem învinui societatea că şi-a închis minele. Dar învinuim pe cei care ne-ar fi putut da de lucru într-un fel sau altul, sau care ne-ar fi ajutat efectiv. Ce ne ajung ajutoarele ce se pot strânge din sărăcia muncitorilor şi funcţionarilor, care mai lucrează încă? Nu ne putem plânge nici de stăruinţele oamenilor de inimă, care lucrează în „comisiunile pentru ajutorarea şomerilor”. Dar ce pot face oamenii numai cu dragostea lor de a face bine şi a ne ajuta?
Lupenii
De la Vulcan trecem la Lupeni. Ne primeşte destul de amabil directorul general tehnic, inginerul Francisc Frey, un om simpatic şi îndatoritor. Directorul este singurul om pe care l-am întâlnit în toată regiunea, purtând ceva din căldura oamenilor, care lucrează la soare; ceva diametral opus acelui specific pe care-l exprimă aspectul metalic, rigid al celor care trăiesc în tovărăşia cărbunelui. Ca şi directorul de la Petroşani, Timoc, domnul Frey mi-a dat o sumă de explicaţii tehnice şi m-a condus apoi în una din minele în exploatare – mina Ştefan. În drum, am admirat construcţiile, primăria şi teatrul din Lupeni, precum şi grupul locuinţelor funcţionarilor şi muncitorilor. Apoi spălătoria de cărbuni, o altă realizare grandioasă a tehnicei moderne, care spală, curăţă,
triază şi asortează cărbunii extraşi din mine. Lupenii – localitate atât de cunoscută prin frământările şi întâmplările de tristă amintire – se desprind dintr-un decor extrem de pitoresc pe care ceaţa şi ploaia măruntă îi învăluie într-un cenuşiu-verzui de Corot.
Mina Ştefan
Am vizitat timp de câteva ceasuri cea mai frumoasă şi mai bine utilată exploatare – mina Ştefan. Ca şi în celelalte mine, am mers în straturile orizontale, cu garnitura de vagonete, câţiva kilometri. La un moment dat, trenul liliputan s-a oprit într-un tunel pe care un gălăgios şi puternic torent de apă îl inundase. O ţeavă dintre cele mai mari, care alimentează lucrările de „rambleiaj”, se spărsese. Am aşteptat câtva timp în întunericul tunelului până ce minerii au putut înlătura piedica pusă de acest mic accident. Apoi am înaintat până la o „gură” prin care ne-am coborât la adânc. Aceeaşi impresie pe care am avut-o pretutindeni, în minele din Valea Jiului. Aceleaşi cârtiţe neobosite, purtând în mâini sau agăţate de stâlpii galeriilor lămpile lor – licurici; aceiaşi harnici mineri, lucrând de zor în abatajele lor cu aerul cald şi umed; acelaşi întuneric în care vieţile şi energiile se macină în munca anonimă, care scoate la suprafaţă bogăţia neagră din pântecul pământului… acelaşi fel de exploatare, aceiaşi oameni cu faţa îmbrobonată de sudoare amestecată cu cărbune; aceiaşi bravi „cărbunari” sfidând pericolele, cheltuindu-şi vlaga în munca tăcută, monotonă, aspră, dar grandioasă în măreţia ei neştiută… „Cărbunarii” din cetatea cărbunelui din Valea Jiului, care m-au făcut să petrec în mijlocul lor atâtea ceasuri de groază şi de admiraţie.
Ion TIK