1649 vineri 13.03.15 by Ziarul Vaii Jiului

CMYK

Din ciclul „industria hunedoreană fuse şi se duse”…

Guvernul va da bani angajaţilor pe care „specialiştii” din CEH îi vor lăsa pe drumuri

Ziar ul Vaii Jiului Pagina

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Societate comercială angajează dispecer taxi.

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4360 lei 1$ = 4,1796 lei 1₤ = 6,2704 lei

Relaţii la telefon 0766.301.556.

Vineri, 13 martie 2015 Anul VIII nr. 1649 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Din cauza unei greşeli de redactare, la Vulcan

Finanţarea serviciului de asistenţă socială este în urmă cu un an…

Ar mai fi o problemă.

Nu legată de serviciul social, ci de o scăpare, să-i zic aşa, la redactarea proiectului de hotărâre. Ea apare la art.1 al proiectului, devenit, între timp, hotărâre de consiliu local, unde se spune că „Se aprobă componenţa Comisiei de evaluare şi selecţionare a asociaţiilor şi fundaţiilor, în vederea acordării subvenţiilor de la bugetul local pentru anul 2014, în baza Legii 34/1998, după cum urmează...”. Or, iertată să-mi fie îndrăzneala, suntem în anul 2015. Gheorghe OLTEANU

prin aceea că serviciul public nu poate acoperi întotdeauna toate nevoile de acest gen. De fapt, chiar în articolul 1 din Normele metodologice din 21 noiembrie 2001 de aplicare a prevederilor Legii nr.34/ 1998 privind acordarea unor subApare sub îngrijirea venţii asociaţiilor şi prof. Irina Boboc fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială, se spune Lecturi în Postul Paştelui clar cum se acordă subvenţiile şi este precizat faptul că banii pot fi utilizaţi exclusiv pentru astfel de servicii.

şcoală & cultură

În fiecare an, în şedinţa de consiliu din a doua lună, la Vulcan sunt desemnaţi membrii comisiei de evaluare a fundaţiilor şi asociaţiilor care se înghesuie, cu proiecte şi cu toate documentele trebuincioase, la licitaţia care le permite să apuce un segment mai mare sau mai mic suma pusă la bătaie în bugetul local. Persoanele desemnate cunosc

foarte bine activitatea din domeniul social, unele dintre ele activând, de fapt, în Serviciul de Asistenţă Socială din Primăria municipiului Vulcan. Colaborarea dintre acest serviciu şi asociaţiile sau fundaţiile din municipiu se face într-un cadru legal şi este motivat

Lista persoanelor desemnate

să facă parte din comisie nu este secretă. Iată-le şi numele: jr. Gabriel Velea, secretar al municipiului Vulcan, preşedinte; ec. Monica Todesc, inspector Direcţia Economică, membru; psih-soc. Olivia Ticula, inspector SPAS, membru; ec. Daniela Atodiresei, inspector SPAS, membru; jr. Ianoş Benyovszki, jurist, membru, Constantin Dragu, consilier local, membru, Simion Spiridon, consilier local, membru, şi ing. Rodica Mihu, inspector Birou Proiecte – Dezvoltarea Locală, secretar de comisie.

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

ISSN 2068 - 3650

A plecat din Petroşani şi a ajuns la… Polovragi:

Fantastica traversare în dulamă a Parângului ierodiaconului Bartolomeu Anania

protopopului ortodox al Văii Jiului, părintele Duma. Dar cel Mi-am propus să lecturez în Postul Paştelui, în mai bine să-l lăsăm pe autor să-şi povestească mijlocul căruia ne aflăm, cărţi scrise de/ şi despre preoţi. extraordinara… Prima carte cu care mi-am măsurat puterile de cititor însetat a fost un volum de „Memorii” apărut în urmă cu …traversare în dulamă „Am ajuns la Petroşani. Gara forfotea de soldaţi în 7 ani, la prestigioasa Editură „Polirom”. Întrucât cartea mai poate fi găsită în comerţ, o recomand cu cea mai derută, prăfuiţi, murdari, jerpeliţi, ofiţeri cu haine mare căldură. Pentru cititorul ortodox, autorul acestor ponosite, fiecare aştepta un tren care nu mai venea. Eu „Memorii”, Valeriu Anania, nu mai are nevoie de nicio întrebam de un tren care să mă ducă la Târgu-Jiu (în 1944 prezentare. Precizez, totuşi, câteva date biografice. lucrările CFR Bumbeşti – Livezeni nu fuseseră finalizate; abia Valeriu Anania este numele de mirean al viitorului (şi în noiembrie 1948 aveau să fie gata, aşa că este inexplicabil întâiului) mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei faptul că Anania nu ştia că din Petroşani nu se putea ajunge şi Maramureşului, Bartolomeu Anania. S-a născut la 18 la Tg. Jiu cu trenul; o explicaţie a acestei inexactităţi martie 1921 în comuna Glăvile (jud. Vâlcea), adormind întru Domnul la 31 ianuarie 2011, la venerabila vârstă de 90 de ani. S-a călugărit la 2 februarie 1942 la Mănăstirea Antim; la 15 martie 1942 a fost hirotonit ierodiacon. Parcurgând cele 700 de pagini (format B5) ale cărţii, scrise cu mult farmec al evocării şi dulce ştiinţă a scrisului, am aflat cu surpriză că Bartolomeu Anania a trecut prin Petroşani. Ba mai mult, Anania a făcut o extraordinară traversare a munţilor, de unul singur!, plecând din Parâng şi ajungând la Mănăstirea Polovragi. Acţiunea se petrece în toamna anului 1944. Atunci Anania avea 23 de ani. (M. BOBOC) Casa protopopului Duma în care a dormit o noapte

Cu autobuzul spre Petroşani

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul VI Nr. 159 13 martie 2015 4 pagini

ierodiaconul Anania. Fotografie din 1945, după atentatul cu bombă de la casa Duma.

În drum spre Banat, unde intenţioneză să treacă graniţa prin Stamora ierodiaconul Anania ajunge în Petroşani prin Defileul Jiului, cu un autobuz care a plecat din Tg. Jiu: „(...) am prins cursa (a plecat de la Mănăstrea Polovragi – Baia de Fier – Tg. Jiu – n.r.) şi am ajuns la Tg. Jiu şi de acolo am luat altă cursă, către Petroşani. Autobuzul a făcut popas la mânăstirea Lainici şi eu am intrat în biserică, m-am aşezat într-o strană şi m-am rugat şi când am ajuns la Petroşani mi-am dat seama că nu mai aveam servieta şi că o uitasem în strană. Şi din acest semn ar fi urmat să înţeleg că trebuie să mă întorc la mânăstire, dar eu m-am agăţat de un camion cu muncitori la ducere şi de un camion cu soldaţi la întoarcere, servieta mă aştepta şi apoi am luat trenul de la Petroşani spre Banat, căci îmi alesesem punctul de frontieră pe care-l ştiam, cel de la Stamora”. Din păcate, încercarea sa aventuroasă de a trece frontiera pe la Stamora este sortită eşecului. Astfel, Anania este nevoit să se întoarcă la Mânăstirea Polovragi. Aşa ajunge din nou la Petroşani, unde este oaspetele

minore ar fi faptul că memoriile au fost scrise după 1970, când amănuntele de acest gen puteau fi confuzate – n.r.), dar oamenii mă măsurau cu mirare şi mă sfătuiau să-mi văd de treabă, că valea Jiului e plină de ruşi şi că numai ieri au împuşcat un popă, aşa, din senin, fără nici o pricină, şi că e vai de suflet de rumân. De la câţiva ofiţeri am aflat că trupele şi tancurile sovietice mişunau prin toate trecătorile Carpaţilor, şi pe la Bicaz, şi pe la Predeal, şi pe la Rucăr, şi pe valea Oltului; la Porţile de Fier sunt lupte grele cu nemţii. Nu vedeam nici un chip să trec dincolo de munţi, seara se lăsa, m’am gândit să bat la o uşă de om şi am întrebat unde stă preotul. ÎI chema părintele Duma şi era protopop, un om în vârstă, bun, ospitalier. Am rămas peste noapte la el, mi-a spus că nu-i alt chip de trecut spre Polovragi decât luând calea de-a lungul munţilor, pe creste. Trebuia mai întâi să urc Parângul şi să ajung la cabană, al cărei îngrijitor, un sas, îi era bine cunoscut şi mă putea îndruma spre mai departe

(probabil cabanierul Pinghert – n.r.). A doua zi urcam poteca lungă a Parângului şi am dat de nişte stâni. Ciobanii, care mă văzuseră de departe în dulama mea neagră, mi-au ieşit înainte şi s’au bucurat, că de mult nu mai avuseseră un popă pe munte, şi m’au rugat să citesc pentru oi, că nu e degeaba, că plătesc cinstit. Nu pricepeau nici în ruptul capului explicaţia mea că, de fapt, eu nu sunt preot, ci numai diacon, şi că diaconul nu poate face o astfel de slujbă; se uitau la mine, mă vedeau popă în toată regula şi au crezut că mă las greu la preţ, şi pe lângă bani mi-au făgăduit şi un burduf de brânză, din cea mai bună pe care o au ei. Nu a folosit nici un argument, în afară de unul, care mi-a venit deodată în minte, şi anume că nu am cartea la mine. În psihologia poporului, preotul citeşte şi, oricât ar şti el pe de rost, dacă nu citeşte din carte, cele spuse de el nu au nici un preţ, nu ajung la Dumnezeu. Le-am deschis şi servieta, să se uite în ea; cărticica mea de rugăciuni nu era o carte, asemenea Molitfelnicului, ci o biată cărţulie. Le-a părut rău ciobanilor, şi de dragul lor aş fi fost în stare chiar de o impostură dacă n’aş fi ştiut că nu puteam pleca fără să fiu plătit. Cabana era aproape pustie. Am rămas două zile, să mă adun din întâmplările de până aici şi să-mi limpezesc oarecum gândurile. Mă urcam pe vârful muntelui, întârziam în poieni şi contemplam dimineaţa negurile groase de deasupra Petroşanilor, din care răsăreau doar coşurile fabricilor şi câteva turnuri de biserică, iar seara mă pierdeam în apusurile de soare de pe Retezat, atât de sfinte în frumuseţea lor de lumină încât, dacă aş fi murit atunci şi aş fi ştiut că sufletul meu merge în rai, n’aş fi simţit trecerea. Îmi venise şi poftă de scris. Cabanierul mi-a făcut o schiţă a munţilor şi m’a îndemnat să merg numai pe creste, din două motive: domin împrejurimile şi nu mă pot rătăci; în al doilea rând, pe coamele goale nu umblă fiare sălbatice, acestea rămânând mai la vale, în zonele păduroase. Am luat la mine o sticlă cu apă, care a încăput în servietă, şi un pacheţel cu mâncare, legat cruciş cu o sforicică. Plecasem tare de dimineaţă, era rece şi senin, de pe muntele Cârja am văzut toată Oltenia la picioarele mele şi cureaua Dunării la margine. Până pe vârful Mândra am avut potecă şi semne turistice, de acolo am ţinut numai coamele, cum mă învăţase cabanierul. Un ciopor de capre negre s’au proptit o clipă pe copite şi s’au uitat ţintă la mine, apoi au pierit ca nălucile, sărind din stâncă’n stâncă, şi m’am gândit că niciodată nu mai văzuseră ele o asemenea matahală neagră în puritatea muntelui. Drumul se făcea din ce în ce mai greu, lespezi cât căruţele, încălecate unele peste altele de răscoluri primordiale, mi se puneau înainte şi se cereau sărite. Aveam la mine şi un toiag şi mi-l pusesem (continuare în pagina IV)

ACTUALITATE Vulcan

Kapital TV - vineri, 13 martie 2015

iar în locul său s-a pus doamna care-l însoţea.

S-a pierdut cu firea

07:00 Info KTV (r) 08:00 Teleshopping / Infotext 12:00 Personaj de reportaj (r) 13:00 Sergiu Poliopol Show (r) 14:00 Reportaj Cinethronix 15:00 Avocat TV 16:00 Dragu’mi-i lumea şi viaţa – realizator Mircea Goian 17:15 Info KTV 17:30 Puncte Cardinale 18:00 Box Music 19:00 Kapital Cultural 20:00 Info KTV 20:30 Salutări din Valea Jiului (r) 21:00 Sport Kapital 22:00 Dragu’mi-i lumea şi viaţa (r) 23:00 Info KTV (r) 00:00 Avocat TV (r) 01:00 Info KTV (r) 02:00 Puncte Cardinale 03:00 Reportaj Cinethronix 04:00 Imparţial (r) 05:00 Avocat TV 06:00 Kapital Music

Zilele trecute poliţiştii de la Rutiera municipiului Vulcan au efectuat acţiuni care au vizat extragerea din trafic a conducătorilor auto cu probleme.

Petroşani

Încă un şofer băut la volan

Condusul cu alcool în sânge pare să devină obicei păgubos în Valea Jiului. Aşa se face că, în noaptea de miercuri spre joi, poliţiştii Biroului Rutier Petroşani au depistat în trafic un bărbat în vârstă de 32 de ani, din municipiu, care conducea un autoturism pe strada Lunca, din municipiul Petroşani, deşi consumase băuturi alcoolice. În urma testării conducătorului cu aparatul alcooltest, rezultatul a indicat o concentraţie de 0,91 mg/ l alcool pur în aerul expirat. În cauză poliţiştii au întocmit dosar de cercetare penală.

Mihaela PETROŞAN

EURO JOBS organizează GRATUIT evaluarea şi certificarea de competenţe profesionale în ocupaţiile: CAMERISTĂ - 50 locuri OSPĂTAR - 50 locuri

Una dintre acţiuni

Fireşte că manevra

s-a desfăşurat pe strada Romană. „Serpentina”, cum este mai bine cunoscut drumul care, de la giratoriul de la „Unic”, urcă în Cocoşvar. Autoturismul inscripţionat „Poliţia” era tras în faţa unul bloc, loc din care agenţii de poliţie aveau vizibilitate şi în sus, şi în jos. Un autoturism de teren care tocmai făcuse dreapta şi, din sensul giratoriu, venea în sus a oprit brusc undeva mai la vale de trecerea de pietoni de lângă trepte. Bărbatul aflat la volan a coborât grăbit,

l-a făcut bănuitor pe unul dintre agenţii de la Rutieră. Mai ales că, încet, încet, autoturismul o luase în marşarier, iar din în spatele lui şoferul unui alt autoturism claxona insistent. Ajuns la maşina care-i stârnise curiozitatea, poliţistul s-a lămurit rapid care problema. Omul nu are permis de conducere, i-a văzut pe poliţişti şi s-a temut că va fi oprit. Altfel vorbind, s-a pierdut cu firea. Dacă avea centura pusă, n-avea nimeni treabă cu el, mi-a zis poliţistul. Gheorghe OLTEANU

Obiceiuri de familie

Fratele anchetatului Emanoil Milică Pup, sub control judiciar Date oficiale din dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani, cu nucleul în judeţul Mehedinţi, arată că între cei anchetaţi sub control judiciar, în urma percheziţiilor făcute de poliţiştii de la investigarea criminalităţii economice, se află şi doi hunedoreni: Matei Marinel Pup şi Claudiu Romanescu.

Matei Marinel Pup nu este altcineva decât fratele lui Emanoil Milică Pup, viceprimar suspendat al comunei Vorţa, cercetat şi el într-un alt dosar de corupţie în care mai sunt implicaţi şi Mircea Ioan Moloţ, Tiberiu Balint, Robertto Patrick Venter şi Vasile Axinte. Matei Marinel Pup este administrator al societăţii SC Argo Tab Com SRL Boz, iar Claudiu Romanescu este administratorul societăţii comerciale Romanescu Serv SRL Petroşani. Cei doi patroni hunedoreni sunt acum cercetaţi sub control judiciar, stare decisă de magistraţi pentru 60 de zile. Cei doi pot contesta această decizie în termen de 48 de ore. Reamintim faptul că 19 dintre cele 49 de persoane audiate în urma percheziţiilor au fost reţinute pentru 24 de ore. Dintre acestea, şapte au ajuns în faţa magistraţilor de la Tribunalul Mehedinţi cu propunere de arestare preventivă, iar 12 au primit control judiciar. De asemenea, mai trebuie spus că acest dosar cercetează încălcarea legislaţiei şi normelor fiscale, prin evaziune şi spălare de bani. Prejudiciul adus este în sumă de aproximativ 9 milioane de euro. Mihaela PETROŞAN

Documente necesare pentru înscriere: Copie CI; Copie certificat de naştere; Copie - ultimul act de studii; 3 fotografii în câmpul muncii; Adeverinţă sau Raport din partea angajatorului sau a clienţilor care să ateste experienţă în meserie (Ospătar sau Cameristă); Serviciul este gratuit doar pentru persoanele care sunt angajate, au experienţă în domeniu dar nu au calificare; Evaluarea durează maxim 3 zile şi constă într-o probă teoretică şi una practică, iar la final se eliberează un CERTIFICAT DE COMPETENŢE PROFESIONALE. Înscrieri şi informaţii suplimentare puteţi obţine la numerele de telefon: 0731.301.162 sau 0354/108.516.

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Primul loc de muncă

a.c., la sediul UNPR, o conferinţă de presă pe tema proiectului legislativ „Primul loc de muncă“, iniţiat de UNPR şi susţinut de mai mulţi parlamentari PSD. Proiectul de lege urmăreşte facilitarea accesului la primul loc de muncă al tinerilor fără experienţă profesională, în scopul reducerii ratei şomajului în rândul acestei categorii, asigurarea tranziţiei rapide de la şcoală la piaţa muncii, stimularea cererii de forţă de muncă, precum şi acumularea experienţei în muncă.

Întâlnire cu patronatele Senatorul Haralambie VOCHIŢOIU, preşedinte al Departamentului pentru muncă, protecţie socială, combaterea discriminării şi relaţia cu sindicatele împreună cu senatorul Constantin POPA, preşedinte al Departamentului pentru relaţia cu instituţiile europene, şi Gabriel LUNGU, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice - a susţinut, miercuri, 11 martie

Aninoasa

Încă patru branşaţi ilegal la curent Acţiunile de identificare a persoanelor care s-au branşat abuziv la reţeaua de energie electrică continuă în Valea Jiului.

Miercuri, 11 martie 2015, la sediul central al partidului, o delegaţie desemnată de preşedintele UNPR, Gabriel OPREA, formată din senatorii Haralambie Vochiţoiu şi Constantin Popa, s-a întâlnit cu o delegaţie a Uniunii Naţionale a Patronatelor din România formată din: Ioan Lucian – Preşedinte, Ioan Radu – Vicepreşedinte, Alexandru Mărgăritescu – Director. Biroul de presă al UNPR

branşare ilegală la reţeaua de distribuţie a energiei, precum şi modificarea fără drept a echipamentului de măsurare a energiei electrice livrate. Jandarmii au întocmit acte de constatare cu privire la săvârşirea faptelor ilegale menţionate, care vor fi înaintate pentru continuarea cercetărilor Poliţiei oraşului Aninoasa. Mihaela PETROŞAN

Ieri jandarmii hunedoreni au desfăşurat, împreună cu Poliţia oraşului Aninoasa, o acţiune în comun pentru prevenirea şi combaterea faptelor ilegale, la solicitarea reprezentanţilor Enel Distribuţie Banat SA, constând în depistarea celor branşaţi ilegal la reţeaua de distribuţie a energiei electrice, în oraşul Aninoasa. În urma controalelor efectuate au fost depistate patru persoane, domiciliate în oraşul Aninoasa, care sunt suspectate de săvârşirea unor fapte de natură penală constând în furt de energie electrică,

Şi pentru Uricani şi pentru Aninoasa

Veşti de miliarde de la CNADNR Ştirea săptămânii în materie de infrastructură drumuri ne parvine de la Uricani, de la primarul Dănuţ Buhăescu.

„Drumul de la intrare în Uricani dinspre Lupeni şi până la Valea de Brazi, e vorba de 7,2 kilometri, va fi reabilitat de cei de la drumurile naţionale. Am fost anunţaţi de la Ministerul Transporturilor că s-au alocat banii, peste 131 de miliarde lei vechi, iar într-o lună, două, vor începe lucrările. Vestea bună este faptul că s-au alocat alte 34 de miliarde lei vechi, pentru

www.zvj.ro vineri, 13 martie 2015

reabilitarea unei bucăţi din drumul principal, de 1,6 kilometri, din zona centru Câmpu lui Neag până spre lac. La acest drum vor fi făcute şi rigole, subtraversări şi tot ce trebuie pentru un drum care trece printr-o zonă turistică, aflată într-un cadru natural minunat”. Primarul Dănuţ Buhăescu ne-a spus că o veste bună legată de drumuri au primit şi aninosenii, după vizita primarilor Uricaniului şi Aninoasei de la minister: „Şi A ninoasei i s-au alocat bani pentru reabilitarea drumului DN 66A, de la intersecţia din localitate şi până la intrarea în Vulcan, aproape 4 km de drum”. Corneliu BRAN

ACTUALITATE

SPORT

În Valea Jiului

Şahul a fost la putere

Şcoala Gimnazială Nr.4 Vulcan, Colegiul Tehnic „Mihai Viteazu” Vulcan şi Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Petroşani sunt campioane, pe echipe mixte, ale Campionatului Naţional Şcolar de Şah „Elisabeta Polihroniade”, desfăşurat la Petroşani.

Federaţia Romană de Şah, în colaborare cu Ministerul Educaţiei Naţionale, Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Hunedoara şi Colegiul Naţional "Mihai Eminescu" Petroşani, a organizat miercuri,11 martie 2015, la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Petroşani etapa judeţeană a Campionatului Naţional Şcolar de Şah „Elisabeta Polihroniade”, pe echipe mixte. Concursul s-a desfăşurat pe trei grupe de învăţământ: primar, gimnazial şi liceal. O echipă componentă a unei şcoli a fost formată din trei băieţi şi o fată plus două rezerve, indiferent dacă erau sau nu legitimaţi la Federaţia Română de Şah. Conform Regulamentului de organizare, rezervele nu au fost obligatorii, iar fetele,exceptând masa nr. 4, au avut drept de joc şi la masa băieţilor. Astfel, în competiţia echipelor primare, cu cinci participante, s-a impus cu 7 puncte Şcoala Gimnazială Nr. 4 Vulcan. Echipa campioană a a fost formată din elevii: Aris Mario Ancuţa, Oana Magdalena Şchiopu, Rudolf Timotei Tradnik şi Darius David Mitaichie (toţi legitimaţi la CS Vulcan). Campionii au reuşit să se impună cu 2,5 - 1,5 în faţa ocupantei locului secund, Şcoala Gimnazială „Ion D. Sîrbu” Petrila, cu 3,5 - 0,5 în faţa Colegiului Tehnic „Mihai Viteazu”, 4-0 cu Şcoala Gimnazială „I.G. Duca” Petroşani, ambele clasate pe locul al patrulea, şi un egal (2-2) cu ocupanta locului al treilea, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Petroşani. În competiţia gimnazială s-a impus, cu 3 puncte, Colegiul Tehnic „Mihai Viteazu” Vulcan, care a trecut

de ocupanta locului secund, Şcoala Gimnazială „Ion D. Sîrbu” Petrila, cu 2-0 şi 1-1. În competiţia pe licee s-a impus cu 4 puncte echipa gazdă, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Petroşani. Aceasta a trecut cu 2-0 atât de ocupanta locului al doilea, Colegiul Naţional de Informatică „Carmen Sylva” Petroşani, cât şi de ocupanta locului al treilea, Colegiul Economic „Hermes” Petroşani. Echipele campioane la toate cele trei grupe de învăţământ ne vor reprezenta judeţul Hunedoara la faza finală pe ţară, care va avea loc în luna iunie 2015, toate cheltuielile în acest sens fiind suportate de organizatori. Foarte bună a fost organizarea asigurată de profesorul

Astăzi,

de educaţie fizică şi sport, Cristian Tomele, precum şi arbitrajul asigurat de Gheorghe Şcurhan şi Alin Apostu. Primele trei echipe clasate au fost răsplătite cu medalii şi cu diplome.

Ştiinţa pleacă în cantonament

Rugbiştii petroşeneni vor pleca astăzi într-un cantonament de o săptămână la Valea lui Liman, în judeţul Timiş.

pregătit cot la cot cu formaţia din Superligă, RCM Timişoara. Cu un lot mai subţire din punct de vedere valoric faţă de cel de anul trecut, elevii lui Alexandru Lupu vor avea un program bine pus la punct, în care vor susţine un meci de verificare. Reamintim că în această iarnă Ştiinţa a pierdut nu mai puţin de 8 jucători de bază.

Valea lui Liman a devenit o obişnuinţă pentru gruparea din Vale, care a mai fost şi în alţi ani în acest loc, unde s-a

AJF Hunedoara

Primele decizii pe 2015

Având în vedere că prima etapă a returului s-a desfăşurat deja, Comisia de Disciplină din cadrul Asociaţiei Judeţene de Fotbal Hunedoara (AJF) a luat primele măsuri din acest an.

Oficialii forului au început anul cu pedepse ceva mai uşoare. Astfel, meciul dintre ACS Victoria Călan – CS Hanzi Deva, din campionatul juniorilor C, s-a omologat cu scorul de 3-0 în favoarea echipei ACS Victoria Călan. Pentru că nu s-a prezentat la joc CS Hanzi Deva a primit şi o amendă usturătoare de 200 lei.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Mâine,

Programul complet al etapei:

Etapa nr. 2 din retur

Mâine, 14 martie, se anunţă meciuri interesante în etapa cu numărul doi a returului.

„U” Petroşani - CS Gloria Geoagiu CS Vulcan - AS Aurul Certej Metalul Crişcior Brad - CSA Aurul Brad CSM Jiul Petroşani - Minerul Uricani CNS Cetate Deva - Dacia Orăştie 2010 Hercules Lupeni - AS Victoria Călan AS Şoimul Băiţa - Retezatul Haţeg CS Inter Petrila va sta.

În vizorul naţionalelor U15 şi U16,

Noi talente din Vale

După cum v-am informat, Ioan Petcu, fostul internaţional de la Corvinul Hunedoara, actual referent zonal al Federaţiei Române de Fotbal, pune umărul la campania de depistarea de talente pentru echipele naţionale U16 (sub 16 ani) şi U15 (sub 15 ani).

rata a două reprize de câte 40 de minute, cei 36 de fotbalişti, observaţi şi monitorizaţi anterior de Petcu, au încercat să-i convingă de talentul lor pe antrenorii naţionalelor U15 şi U16. „Din judeţul Hunedoara, am convocat jucători de la Victoria Călan, Dacia Orăştie, Aurul Brad, CNS Cetate Deva, FC Hunedoara, CFR Simeria, Jiul Petroşani şi Universitate Petroşani, pe care i-am monitorizat la mai multe partide de campionat. Tinerii jucători au avut ocazia de a-şi demonstra talentul în faţa antrenorul naţionalei U16, Adrian Boiangiu, şi a tehnicianului lotului tricolor U15, Gabriel Manolache. Mie mi-au plăcut mai mulţi jucători hunedoreni, însă nu ştiu dacă ei i-au convins şi pe antrenorii loturilor”, a declarat Ioan Petcu. Următoarea acţiune de selecţie similară va avea loc în luna aprilie, cel mai probabil în judeţul Maramureş.

Hercules Lupeni, ocupanta locului secund în Liga a IV-a de fotbal, va juca acasă cu Victoria Călan, un meci care, la prima vedere, pare uşor. Lupenenii vor juca, cel puţin meciul de pe teren propriu, cu Victoria Călan, pe un teren privat care aparţine omului de faceri Ioan Haţegan. Cu sprijinul asociaţiilor judeţene de „Din cauza terenului, cred că vom avea un meci foarte dificil. Noi tratăm toate fotbal din judeţele Alba, Sibiu şi jocurile la fel, indiferent de valoarea adversarului”, spunea antrenorul Dan Hunedoara, Petcu a organizat, la Oarda Voicu. (jud. Alba), selecţia pentru jucătorii Oficialii echipei de fotbal au fost în imposibilitatea de a explica de ce echipa nu născuţi în anii 1999 şi 2000. La evenimai este lăsată să joace pe arena sportivă din Lupeni, atât timp cât au plătit ment au participat 18 fotbalişti de la toate utilităţile, ba au şi făcut mici investiţii la bază. cluburi din judeţul Hunedoara şi tot Mai mult decât atât, Comitetului Executiv al AJF Hunedoara a anunţat că nu se atâţia de la cluburi din judeţele Alba şi admit modificări privind datele de desfăşurare a jocurilor precum şi terenurile Sibiu. stabilite pentru disputarea jocurilor decât în cazuri excepţionale şi cu aprobarea Pe parcursul unui meci disputat pe duexclusivă a Comitetului Executiv sau a Comitetului de Urgenţă al AJF Hunedoara. Dacă la Lupeni problemele abia încep să apară, la Jiul pare să răsară soarele după ce jiuliştii au fost înştiinţaţi că vor avea apă la stadion şi La această competiţie, din cadrul IPJ Hunedoara au În finala Campionatului de Judo al MAI vor putea, astfel, să joace, acasă, meciul cu Minerul participat patru sportivi, toţi ocupând locuri pe Uricani. podium, la diferite categorii. După eşecul surprinzător din prima etapă a returului, Astfel, Alexandru Scafariu (Poliţia oraşului Petrila) a Universitatea Petroşani va juca acasă cu Gloria Geoagiu, o obţinut locul al III-lea la categoria echipă imprevizibilă. 35-45 ani, sub 100 de kilograme, Un meci uşor pare a avea lidera Cetate Deva, care va înPetru Achim (Serviciul Acţiuni tâlni, în propriul fief, pe Dacia Orăştie. De reamintit că în Speciale Hunedoara) a obţinut Zilele trecute, la Sala calitate de club organizator echipele vor achita indemlocul al III-lea la categoria 35-45 Sporturilor din Deva a avut nizaţiile de arbitraj/ observare în baza facturilor şi chide ani, peste 80 de kilograme, loc cea de-a XXV-a ediţie a tanţelor emise de fiecare arbitru/ observator, fără a mai Călin Filipescu (Serviciul Acţiuni Campionatului de Judo al avea obligaţia de a declara şi vira contribuţiile către stat, Speciale Hunedoara) a obţinut Ministerului Afacerilor obligaţie care-i va reveni fiecărui arbitru/ observator. În locul al III-lea la categoria sub 35 Interne, eveniment la care acest context, echipele nu mai trebuie să aibă pregătite la de ani, peste 100 de kilograme, au participat peste 90 de stadion contracte şi state de plată pentru achitarea iar Valentin Neagu (Poliţia oraşusportivi din diferite indemnizaţiei, ci doar ştampila clubului/ asociaţiei pentru lui Petrila) a obţinut locul al III-lea la categoria structuri ale MAI. a putea stampila ordinul de deplasare al arbitrului/obserpeste 45 de ani, sub 90 de kilograme. vatorului. Mihaela PETROŞAN

Poliţişti petrileni pe podium

Taekwon-do

Elekeş merge la Mondiale

Sportivul de la „Pantera Neagră” Petroşani, Robert Elekeş, în vârstă de 15 ani, a fost convocat la lotul naţional de juniori al României care va face deplasarea în Italia la Campionatul Mondial, din perioada 27 -31 mai. Elekeş s-a remarcat şi la Naţionalele de Taekwondo de la Petroşani devenind campion naţional. „Este primul nostru sportiv care va face o astfel de deplasare. Sunt sigur că va avea o prestaţie foarte bună. Şi Lorena Sipoş a fost cooptată pentru Mondiale, dar, din motive financiare, nu va putea face deplasarea”, a declarat antrenorul Ionuţ Lascău. Alţi doi sportivi de la „Pantera Neagră”, Lorena Sipoş şi George Butnaru, se află în atenţia loturilor naţionale de taekwon-do.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro vineri, 13 martie 2015

SPORT

CMYK

ACTUALITATE

Petroşani

O altă licitaţie pentru boxele din piaţă la 25 martie

Sorin Creţu, energicul şef al Administraţiei Pieţelor Petroşani, anunţă organizarea, la 25 martie, a unei noi licitaţii deschise, cu strigare, pentru închirierea a 5 boxe în suprafaţă de 7,35 mp/ boxă, situate la parterul halei din piaţa agroalimentară.

În caz de neadjudecare, se reorganizează o nouă licitaţie la 30 martie. Aceste boxe nu au fost atribuite la primele licitaţii organizate de Administraţia Pieţelor, fapt pentru care s-a procedat la organizarea unei noi licitaţii. Se apropie Paştele cu paşi repezi, deci s-ar putea ca boxele să fie dorite acum de producătorii care comercializează produse specifice. Boxele care fac obiectul licitaţiei sunt boxele nr. 8, 12, 13 pe partea dreapta - boxa nr.15, 23 pe partea stângă. În boxele prezentate mai sus se pot comercializa doar produse agroalimentare. La licitaţie pot participa producători particulari, agenţi economici ce au ca obiect de activitate comercializarea produselor agroalimentare. Taxa de participare la licitaţie este de 10 lei. Caietele de sarcini pot fi procurate, începând cu 11 martie, între orele 09:00 – 15:00, până cel târziu la 20 martie 2015, ora 15:00, la sediul din str. Nicolae Bălcescu, nr. 10, în sumă de 50 Lei. Preţul de pornire al licitaţiei pentru boxa licitată este de 450 lei/lună.

UNIUNEA EUROPEANĂ

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

GUVERNUL ROMÂNIEI

Instrumente Structurale 2007-2013

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTEC‫܉‬IEI SOCIALE ‫܇‬I PERSOANELOR VÂRSTNICE OIRPOSDRU REGIUNEA VEST

Proiect cofinanɃat din Fondul Social European prin Programul OperaɃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 – InvesteĂte în oameni!

COMUNICAT DE PRESċ

13.03.2015 SC EURO JOBS SRL, PetroĂani, în parteneriat cu partener naɄional 1: AsociaɄia de consultanɄČ socialČ Ăi formare profesionalČ Vest Ăi partener naɄional 2: AsociaɄia Iamada deruleazČ proiectul: „Nu vreau sČ rČmân Ăomer!”, ID 126412. Proiectul este cofinanɄat din Fondul Social European prin programul OperaɄional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Axa prioritarČ 5 „Promovarea mČsurilor active de ocupare în Regiunea Vest” Ăi se adreseazČ persoanelor aflate în cČutarea unui loc de muncČ, persoane inactive, Ăomeri, Ăomeri de lungČ duratČ, Ăomeri peste 45 de ani Ăi Ăomeri tineri. Proiectul, desfČĂurat în cadrul Programului OperaɄional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, pe Axa prioritarČ 5: „Promovarea mČsurilor active de ocupare”, oferČ o ĂansČ de integrare pe piaɄa muncii pentru 450 de persoane dezavantajate din Regiunea de Vest a României. În luna martie se desfČĂoarČ urmČtoarele cursuri: - Brutar-patiser preparator produse fČinoase seria 1, derulat în perioada 29.10.201402.05.2015; - Brutar-patiser preparator produse fČinoase seria 2, derulat în perioada 30.01.201527.08.2015; - Asistent manager, perioada 03.03.2015-21.03.2015. S-au finalizat: - în 04.03.2015 CompetenɄe Informatice (în judeɄul Hunedoara) unde toɄi cei 14 cursanɄi au absolvit; Conform graficului operaɄional, al proiectului, beneficiarilor le-au fost furnizate de asemenea servicii de consultanɄČ Ăi asistenɄČ antreprenorialČ - oferirea de suport pentru începerea unei activitČɄi independente; servicii de mediere Ăi mediere electronicČ - punerea în legČturČ a angajatorilor cu persoanele din grupul ɄintČ în vederea gČsirii unui loc de muncČ; implementarea mČsurilor active de ocupare integrate, servicii de informare, orientare Ăi consiliere prin care s-a oferit sprijin specializat în vederea alegerii traseului educaɄional Ăi profesional. Echipa de management invitČ toate persoanele interesate, care se încadreazČ în condiɄiile programului, sČ se înscrie la servicii de informare Ăi consiliere în carierČ, sprijin în gČsirea unui loc de muncČ dar Ăi cursuri în: JudeɄul Hunedoara: Apicultor; LucrČtor în comerɄ; LucrČtor instalator pentru construcɄii; Îngrijitoare bČtrâni la domiciliu; Zugrav vopsitor ipsosar tapetar; LČcČtuĂ mecanic de întreɄinere Ăi reparaɄii; JudeɄul TimiĂ: Asistent manager; Agent securitate Ăi pazČ; Comunicare în limba englezČ; CompetenɄe informatice. Toate serviciile din cadrul proiectului sunt oferite gratuit beneficiarilor! Locurile sunt limitate! Pentru înscrieri vČ puteɃi adresa specialiĂtilor noĂtri: judeɃul Hunedoara – SC EURO JOBS SRL, PetroĂani, telefon 0354/108.516, 0731.301.162; – ASOCIATIA IAMADA, Comuna āoimuĂ, Sat Boholt, 0254 224 322, 0725.920.471; judeɃul TimiĂ - ASOCIAɃIA DE CONSULTANɃċ SOCIALċ āI FORMARE PROFESIONALċ VEST – TimiĂoara, telefon: 0356/455.870, 0745.121.502. Persoane de contact: Elena Jianu – manager proiect. Mocanu Adriana - expert comunicare Ăi promovare SC EURO JOBS SRL, PetroĂani, tel 0354/108516; 0731301162

facebook.com/ziarulvaiijiului

Petroşani

Se caută magaziner la cantina socială roşani din Direcţia de Asistenţă Socială Pet zează ani org cadrul Primăriei Petroşani i tulu concurs pentru ocuparea pos cu normă r, contractual vacant de magazine ă, în întreagă, pe durată nedeterminat socială. cadrul Compartimentului Cantina

ciclul inferior îndeplinit: să fi absolvit cel puţin Cerinţele specifice sunt lesne de cursul constă în de 6 luni, conform studiilor. Con e him vec o e), clas (10 i ulu lice al rviul. lor de înscriere; proba scrisă; inte 3 etape succesive: selecţia dosare lui. rviu inte igatorie pentru susţinerea Promovarea probei scrise este obl

Sport de Ziua Poliţiei

Pentru a marca Ziua Poliţiei Române, sărbătorită în 25 martie, poliţiştii hunedoreni desfăşoară, şi în acest an, o serie de întreceri sportive dedicate.

Începând de astăzi, 13 martie, până în 23 martie 2015, asociaţia Club Sportiv „Parângul” a poliţiştilor hunedoreni va organiza competiţii de şah, tenis de câmp, înot, tenis de masă, tir, cros 4.000 de metri, respectiv 3.000 de metri, săritură în lungime, viteză 100 metri, paint-ball, pescuit sportiv şi fotbal, competiţii la care s-au înscris în vederea participării peste 300 de poliţişti. Competiţia de fotbal se va desfăşura pe două serii: Valea Jiului şi Valea Mureşului, în ziua de 20 martie. Supercupa se va disputa între câştigătoarele celor

două serii, iar echipele de pe locul secund vor lupta pentru Cupa Ligii, echipele fiind formate din 12 jucători. O iniţiativă inedită o constituie desfăşurarea, duminică, 15 martie 2015, a manifestării ciclistice „Turul celor trei cetăţi”, care constă în parcurgerea pe bicicletă a distanţei Deva – Alba Iulia, respectiv Sibiu – Alba Iulia. La această competiţie s-au înscris 15 poliţişti din cadrul inspectoratelor de poliţie judeţene Sibiu, Alba şi Hunedoara. Prin acest eveniment sportiv, ajuns la a doua ediţie, după „Ştafeta Prieteniei” din 2013, când poliţiştii din cele şase judeţe limitrofe judeţului Hunedoara au parcurs, pe bicicletă, în sistem ştafetă, distanţa dintre reşedinţele respectivelor judeţe şi municipiul Deva, poliţiştii doresc să promoveze bicicletele ca mijloc alternativ, ecologic şi eficient de locomoţie în mediul urban, dar şi respectarea regulilor de circulaţie şi a respectului faţă de toţi participanţii la traficul rutier. Mihaela PETROŞAN

Şi la Petroşani

Ziua Mondială a Rinichiului

Ieri, în toată ţara, a fost marcată Ziua Mondială a Rinichiului. Evenimentul este sărbătorit prin Compania International Healthcare – Centre de Nefrologie şi Dializă şi se desfăşoară sub egida World Kidney Day Organization.

Voluntari din rândul personalului şi pacienţilor Centrelor de dializă IHS din Bucureşti, Brăila, Braşov, Buşteni, Buzău, Constanţa, Călaraşi, Craiova, Galaţi, Focşani, Petroşani şi Râmnicu Vâlcea au distribuit materiale informative cu privire la bolile rinichiului, pentru a trage un semnal de alarmă referitor la incidenţa crescută a acestor afecţiuni. Prin înfiinţarea cabinetelor ambulatorii de nefrologie pe lângă sau în cadrul centrele sale de dializă, IHS urmăreşte asigurarea continuităţii îngrijirilor în Boala Cronică de Rinichi, prin prevenţie, diagnosticare precoce şi tratament instituit la timp. Furnizarea serviciilor medicale din ambulatoriul de specialitate sunt oferite de dr. Petronela Şodolescu, medic specialist nefrolog şi de as. med. Simona Oanţă. Pacienţii sunt aşteptaţi într-un mediu plăcut şi primitor în care serviciile medicale sunt gratuite pentru pacienţii asiguraţi în Sistemul Naţional de Asigurări de Sănătate. Consultaţiile se fac pe bază de programare şi bilet de trimitere de la medicul de familie. Mihaela PETROŞAN

vineri, 13 martie 2015

Cazul „Dacia papuc parcată printre blocuri”, pe str. General Dragalina,

Reaminteşte edililor câtă nevoie e de parcări Zilele trecute ne-a căutat la redacţie un domn din Petroşani, pe nume Ardelean, care locuieşte într-unul din blocurile de pe strada General Dragalina, în spatele primăriei Petroşani.

Un cetăţean de bună-credinţă… poate puţin prea nervos

Cetăţeanul, de bună-credinţă de altfel, ne-a explicat destul de nervos că pe strada pe care locuieşte de foarte multă vreme există o situaţie care se repetă zi de zi, lună de lună. Este vorba de faptul

Cazul nu e cine ştie ce, dar dacă vine cineva la ziar, încercăm să verificăm veridicitatea celor spuse. Dacă reclamaţia se confirmă în teren şi, pe deasupra, mai e şi o problemă a comunităţii respective, scriem, cu profesionalismul şi deontologia care au făcut din ZVJ un brand de presă, un material publicistic.

Parcările - marea problemă

Ajunşi la faţa locului, am constatat că adevărul e doar pe jumătate. Sau, hai să zicem pe trei sferturi, faţă de ce ni s-a zis. Într-adevăr, am avut baftă, maşina se afla parcată cum ne-a spus cetăţeanul Ardelean. În spatele ei - două dâre de noroi, de la cele patru roţi, care se aflau într-un total contrast cu puţina iarbă care mai există pe-acolo. Am mai văzut că spaţiul dintre cele două blocuri, de pe laterala lor, nu Blocul 10 C de pe strada General Dragalina este făcut să se circule cu maşina, bordura din faţa maşinii, chiar dacă veche, că, între blocurile de garsonieră, un confirmând acest lucru. Lângă anumit domn cu o Dacie papuc albă, cu Dacia papuc, erau parcate alte număr de Dolj, parchează maşina pe două maşini, acestea având însă iarbă. „Deşi i s-a spus acest lucru, nu înţelege. poziţia regulamentară. Adică, stăteau într-o parcare din faţa Mai mult, până să-şi parcheze maşina blocului (neamenajată, dar bine vine din spate, printre blocuri, pe delimitată şi care nu încurcă circulaţia iarbă. Este singurul dintre toţi cei pe drumul respectiv). de-acolo care vine cu maşina pe-acolo, după care o parchează pe iarba dintre blocurile de garsonieră C şi Dacia papuc parcată lângă celelalte două D, lângă intrarea în scara blocului. maşini - care stau într-o parcare neamenajată Este inadmisibil aşa ceva, i-am spus o dată, de două ori, de nu ştiu câte ori… Nu vrea şi gata. Rog să veniţi la faţa locului să vedeţi cum stă maşina acolo şi el nu are treabă. Pe această cale rog poliţia rutieră sau cea locală să vină să-şi facă treaba!”. După plecarea d-lui Ardelean, la câteva zile l-am sunat la telefonul Ca să fim obiectivi, putem spune că, pe care ni-l lăsase, să-l întrebăm din într-adevăr, acolo alt loc regulamentar nou dacă confirmă situaţia. I-am cerut de parcare nu există, decât cele două şi numărul maşinii, ca să nu existe locuri ocupate de alte maşini de care confuzie. „Da, domnule, vi-l dau, dar am vorbit, plus altă parcare de trei nu sunt acasă. Cum ajung vă sun…”. Zis locuri, tot neamenajată, de la celălalt şi făcut… După circa 30 de minute, am bloc. În aceste condiţii se poate spune fost sunaţi şi ni s-a dat numărul maşinii Dacia papuc: „Numărul de înmatriculare că omul cu Dacia papuc nu are unde să parcheze şi atunci o parchează pe iarba este DJ-06-VDT. Vă rog să veniţi la faţa respectivă – care a devenit o iarbă cu locului, să faceţi poze, să se vadă mocirlă. realitatea!”, a încheiat cetăţeanul.

Mai mult de scris decât cazul în sine…

maşina de-acolo, poate că lumea şi mai ales cetăţeanul Ardelean ar mai înţelege.

Înţelegerea cu vorba bună ar fi cea mai înţeleaptă… „măsură”!

O concluzie pe deplin nu se poate trage în acest caz… Poate doar că şi unii şi alţii au dreptate. Lipsa parcărilor şi înghesuiala din anumite cartiere - construite pe vremuri apuse, când o maşină trecea pe stradă la un sfert de oră – conduc la astfel de aspecte. Primăria ar fi cea care ar trebui să identifice o soluţie legată de construirea de alte parcări şi amenajarea celor existente. Pe de altă parte, până la intervenţia autorităţilor, n-ar strica o înţelegere între părţi cu vorbă bună şi Maşina cu pricina...

înţelepciune, cum ar trebui ca şi domnul cu Dacia papuc să nu mai treacă cu maşina printre cele două blocuri. În legătură cu poliţia, nu ştim cât ar putea aceasta lua decizii contravenţionale în acest caz, din moment ce acolo nu există alte parcări sau spaţii libere. Undeva trebuie şi omul respectiv să-şi parcheze maşina. Chiar dacă respectivul domn parchează

Urmele arată clar că pe-acolo se trece cu maşina, lucru anormal

alături de parcarea neamenajată de două locuri, undeva pe pământ şi să-i zicem iarbă, nu pare cine ştie ce prevedere a regulamentului încălcată (nu vorbim de o zonă verde în adevăratul sens al cuvântului, nici de vreun trotuar reabilitat recent, sau de vreo blocare de uşă sau trecere). Respectăm opinia cetăţeanului Ardelean, dar nu ne-o însuşim în totalitate. Repetăm, doar punctul cu trecerea printre blocuri pare justificat, deoarece acolo se formează în timp şanţuri şi noroi, care ţin şi apa când plouă, ceea ce nu-i firesc. Corneliu BRAN

Greşeala şoferului cu Dacia papuc

Dacă în privinţa parcării nu-i găsim vină şoferului, credem însă că greşeala pe După o zi de la această discuţie am mers, de dimineaţă, în zona respectivă. care o face şi probabil care şi deranjează cel mai mult este că vine cu maşina din spatele blocurilor, printre ele, după care opreşte maşina în locul de care v-am spus. În acest fel, el distruge şi bucata de verdeaţă care s-a aşezat în ani şi ani printre cele două blocuri de garsoniere. Dacă ar veni La blocul 10 D, alte trei maşini stau parcate cu maşina prin faţa blocului, pe într-o altă parcare neamenajată - în rest străduţa respectivă şi ar parca alte locuri de parcare nu mai sunt pe stradă

www.zvj.ro vineri, 13 martie 2015

EDILITARE

TURISM

„Petro Aqua” pritoceşte un eveniment de eveniment:

Concertul orchestrei de cameră „Sinfonietta” Sofia, dirijată de Svilen Simeonov, în Peştera Bolii

V-aţi gândit că, poate, concertul anului în Valea Jiului nu va fi găzduit de teatru, nu se va întâmpla pe scena casei de cultură, ci la Peştera Bolii? Astăzi suntem în măsură să vă informăm că în intervalul iunie-iulie în peşteră va concerta orchestra de cameră „Sinfonietta Sofia”, din ţara vecină Bulgaria! Această informaţie şi altele, legate de programul de acţiuni cultural-recreative din cea mai cunoscută şi vizitată peşteră hunedoreană, le-am aflat de la domnii Imre Szuhanek şi Ovidiu Rizopol care conduc cu folos civic asociaţia petroşeneană „Petro Aqua”, cea care are în administrare Peştera Bolii.

Acţiuni cultural-recreative una şi una!

Pe lângă concertul susţinut de orchestra simfonică bulgară, din seria de acţiuni care vor avea loc la peşteră anul acesta, am extras următoarele: Concertul Acapella – ediţia a VII-a (luna mai); Concertul de Muzică Clasică – cu colectivul Liceului de Muzică „Sigismund Toduţă” din Deva (două concerte care se vor desfăşura într-una din zilele lui mai şi septembrie şi unde spectatorii vor avea parte de recitaluri instrumentale, cvartete de coarde şi muzică corală); Concert de Muzică Folk – ediţia a VI-a (concert susţinut de Mădălina Amon şi Generaţia Folk din Craiova); Concert de muzică românească – susţinut de trupa teleormăneană „Arhaic”, probabil de Ziua Minerilor în 6 august, când la peşteră vor mai avea loc şi alte acţiuni legate de această zi (sărbătoarea Ziua Minerilor se ţine la Peştera Bolii din anul 2006 fără întrerupere); manifestări legate de Sfânta Mare Muceniţă Varvara – Ocrotitoarea Minerilor şi, mai nou, a Petroşaniului (acestea se vor desfăşura la icoana sfintei din peşteră, cum se întâmplă an de an tot din 2006 încoace); Concert de Colinde de Crăciun – „Lumina Crăciunului” (Asociaţia „Petro Aqua” va fi co-oganizator, ca de fiecare dată de când se organizează acest concert în peşteră).

„În legătură cu viitorul concert al celor de la Orchestra Sinfonietta Sofia în Peştera Bolii, vă putem comunica, deocamdată, doar perioada când va avea loc evenimentul, în intervalul iunie-iulie. Orchestra este condusă şi dirijată de maestrul Svilen Simeonov, cu care suntem în tratative destul de avansate. Purtăm corespondenţă cu dumnealor şi negociem condiţiile de desfăşurare a concertului. Mă refer la deplasare, la susţinerea încă a unui concert fie la Deva, fie la Castelul Huniazilor de la

facebook.com/ziarulvaiijiului

Hunedoara, cazarea şi diurnele artiştilor. Cred că va fi un frumos cadou oferit publicului iubitor de muzică bună şi de înaltă clasă din Valea Jiului şi judeţul Hunedoara”, ne-a declarat preşedintele Asociaţiei Petro Aqua Petroşani, Imre Szuhanek.

Dirijorul Svilen Simeonov

s-a impus ca fiind unul dintre cei mai de seamă dirijori din ţara vecină. În anul 1999 a fost distins cu Premiul „Muzicianul Anului”, alături de Orchestra „Amadeus” din Sofia, premiu acordat de Radioul Naţional Bulgar, doi ani mai târziu fiind distins cu Premiul „Lira de Cristal”, alături de orchestra „Colegium Musicum” din Bankja. În anii 2007 şi 2012 a primit Premiul „Lira de Aur”, alături de Orchestra „Sinfonietta” din Sofia, pentru mari realizări artistice în artele spectacolului. Un pedagog dedicat, Svilen Simeonov a predat dirijatul la Sofia, dar şi la Şcoala de Muzică „Yangstown Dana“ din SUA, Italia, dar şi la Seul în Coreea de Sud. Maestrul

vizita gratuit, în grupuri organizate, coordonate de dascăli şi instructori, Peştera Bolii. Acolo ei vor primi explicaţii şi informaţii legate de geologie şi istoria peşterii, dar şi tot ce ţine de cetăţile dacice (inclusiv de Cetatea Dacică Băniţa din zona peşterii). Ziua Internaţională a Copilului, 1 Iunie, va fi marcată de către Asociaţia Petro Aqua şi primărie printr-un concurs pe teme ecologice şi de orientare turistică cu copiii de la şcolile generale din Petroşani. Acest concurs are deja o frumoasă tradiţie, el organizându-se din anul 1999. În vacanţa de vară a elevilor, Petro Aqua împreună cu cei de la SHI Petroşani din cadrul Apelor Române JiuCraiova şi cu grupa de copii „Prietenii Apei” de la Şcoala Gimnazială „Avram Stanca” vor avea o acţiune de ecologizare la lacurile alpine din perimetrul Munţilor Parâng. Acţiunea va fi probabil supervizată de jandarmii montani şi Salvamont Petroşani, ţinând cont de faptul că se desfăşoară la mare altitudine şi oricând se poate întâmpla ceva. Este posibil ca „Petro Aqua” să mai organizeze pe parcursul anului şi alte acţiuni cu elevii din Petroşani.

C.J. Hunedoara şi primarul Petroşaniului

bulgar este adesea invitat să organizeze seminarii şi cursuri de măiestrie în festivaluri din întreaga lume şi a dirijat pe aproape toate marile scene de concert din lume.

În prim-plan, copiii

Legat de acţiunile „Petro Aqua” cu copiii, de la Peştera Bolii şi nu numai, vă anunţăm câteva dintre ele, cele mai interesante şi mai importante din acest an. În această lună, de Ziua Mondială a Apei, Petro Aqua, împreună cu SHI Petroşani din cadrul Apelor Române JiuCraiova şi cu elevi din Petroşani vor organiza nişte manifestări mai aparte. „Copiii vor realiza afişe, în care vor adresa o rugăminte celor mai mari de a proteja mediul, în mod special apele curgătoare”, ne-a informat Imre Szuhanek. În perioada dedicată programului naţional „Şcoala Altfel…”, copiii de la toate şcolile hunedorene vor putea

Tot de la Imre Szuhanek am aflat câteva informaţii şi despre ceea ce ţine de infrastructura Peşterii Bolii, menţionând de la bun început că atât conducerea Consiliului Judeţean Hunedoara, cât şi cea a administraţiei locale din Petroşani sprijină continuarea îmbunătăţirilor ce ţin de infrastructura din peşteră, astfel încât cei care vizitează peştera sau

participă la acţiunile din ea să se simtă cât mai bine, într-un cadru natural de excepţie, dătător de „oxigen” pentru turismul local de care se tot vorbeşte. „În cadrul asocierii pe care o avem de anul trecut cu Consiliul Judeţean Hunedoara, în acest început de an am purtat la Deva o discuţie – zicem noi constructivă – cu conducătorul interimar al Consiliului Judeţean Hunedoara, dl. Dorin Gligor. Căruia i-am prezentat planul de acţiuni al asociaţiei noastre şi planul de lucrări legate de îmbunătăţirea infrastructurii din Peştera Bolii. Discuţia a fost deschisă, dl. preşedinte arătându-se interesat şi receptiv la solicitările noastre legate de ce mai trebuie făcut la acest obiectiv turistic pentru ca publicul şi artiştii să beneficieze de condiţii optime când se află în peşteră. De partea cealaltă, la nivel local, avem promisiuni de la dl. primar Tiberiu Iacob-Ridzi privind realizarea unui sistem de sonorizare eficient pentru spectacole şi alte acţiuni cultural-recreative”, ne-a declarat acelaşi Imre Szuhanek. Într-o ediţie viitoare, vom consemna cele aflate de la dl. Ovidiu Rizopol şi de acţiunile legate de marele sculptor Constantin Brâncuşi, organizate de cei de la „Petro Aqua” în 2015 la Petroşani, dar şi de alte informaţii legate de acest geniu al românilor care a turnat „Coloana Infinită” la Atelierele Centrale Petroşani. Corneliu BRAN

Cine-i născut în martie…

Constantin Iuraşcu-Tataia (Iaşi) Moto Prunc pe lume apărui La-ntâi martie-n Vaslui Şi-am ajuns a însuma Opt decenii şi juma’!

Astronomică E un astronom de etichetă, Care-a rezolvat probleme grele: La serviciu, parcă e cometă Şi-i preocupat doar de „cinci stele”. Întrepătrundere Văd, uneori, cum se disting Cei ce unesc etapele, Căci, pe de-o parte, beau de sting Şi mint de-ngheaţă apele. Superstiţii Cel mai grav eres, aici, la noi, În frumosul spaţiu mioritic, E să crezi temeinic în strigoi Şi-n promisiuni de om politic.

Barbu-Ioan Bălan (Cluj-Napoca) Reflecţie Când toţi te laudă în cor E semn de-ngrijorare, Că, de ajungi la mâna lor, Nu vei avea scăpare… Incredibil… azi Serviciu de valoare, Făcut – în mod bizar – Cu gândul la onoare Şi nu la… onorariu.

La Oficiul Stării Civile Prin sărutul ce şi-au dat, Devenind soţ şi soţie, S-au autocondamnat, Benevol… pentru vecie!

Minicultura E puţină şi îngustă Cât se-nvaţă azi la şcoală Şi e proporţională Cu lungimea de la fustă.

Gheorghe Bălăceanu (Iaşi) „Ţaţa” emancipată E o fire deşucheată, Pare-o navă în derivă, Umblă-aproape dezbrăcată Şi mai nou... îşi zice divă!

Chirurgia estetică Schimbă multe, cu migală Şi atât de mult frapează, Că-n imaginea globală Ce-i în cap, nu mai contează. Etalarea calităţilor Goală-n faţă şi în spate, Tipa fără de valoare Neavând ce să arate, Ea arată... tot ce are.

Gura lumii Fiindcă n-a mai fost la mare − Precum fusese sfătuită − Ea nici n-a stat prea mult la soare... Şi lumea zice că-i pârlită!

www.zvj.ro vineri, 13 martie 2015

Petru-Ioan Gârda (Cluj-Napoca) Prin firea lucrurilor… Femeia e asemeni cu pământul În care viaţa prinde rădăcini, E un ogor mănos… pe care vântul Mai duce şi sămânţă din vecini.

Mândrie profesională Probleme-am mai avut, de bani, de hrană, Dar nimănui nu i-am rămas dator Şi n-am cerut la nimeni de pomană, Aveţi cuvântul meu de cerşetor! Efort în van Voind a fi deasupra legii, Cu limba scoasă de un cot, L-a lins pe şef, şi-a lins colegii Şi în final… s-a lins pe bot.

Ce dacă respir mai greu Dacă n-o făceam deloc?

Petre Gigea-Gorun (Craiova) Antologie de minciuni De-aveţi minciuni mai gogonate, Păstraţi-le pentru culegeri, Că sunt atât de mult gustate, În perioada de alegeri. Boxerul, după meci După meci, s-a observat, Că n-a mai rămas integru: Ochii lui s-au mai schimbat, Unu-albastru, altul, negru.

Unuia care înjură tot timpul Când este căldură, Nu se sinchiseşte, Pentru că înjură Şi… se răcoreşte.

Unui politician insensibil şi rece Altul ca el nu e, Pe această vatră: Poţi să-i faci statuie Fiindcă e de… piatră.

Ospitalitate exagerată Suntem un neam obişnuit Să stea sub arcul din Carpaţi Şi să ureze bun venit La fel de fel de nechemaţi.

Ion Moraru (Galaţi) Sfat părintesc Aflând c-o duce bine-n puşcărie, I-a scris, urgent, băiatului aseară: „Să nu faci, dragul mamei, vreo prostie, Ca să te dea, disciplinar… afară!” Opinie privind restructurarea mineritului Nu cred că minele din ţară Vor da de-acum cu toate chix… O parte nu o să dispară De pildă, minele… de pix!

Ion Ruse (Săcele, Constanţa) Unui amic născut în martie E primăvară – vrei, nu vrei – Motiv de bucurie, Că s-a-mbrăcat în ghiocei Superba ta chelie.

Şi viziunea i-o respect, Că primăvara-n viitor Va fi-ntr-o joi, în an bisect.

Pensionarul şi fetele de pe plajă Când vede-aşa făpturi superbe, În orice moş dorinţa fierbe, Doar că, problemele mai grele Încep atunci... când fierb şi ele.

Hărnicie Vorbind de muncă, sigur, eu De unii sunt invidiat; Pornesc, ca mulţi români, mai greu, Dar mă opresc imediat.

Amestecarea anotimpurilor Prezice un clarvăzător

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

Soluţie socială Să fie maselor pe plac, Prinzând o mâţă de pe stradă, Aleşii au băgat-o-n sac, Să n-o mai tragem noi de coadă!

Preţuri În magazine, la oraş sau sate, Produsele au preţuri afişate… Dar ce să fac acum cu viaţa mea, Că nu mai pune nimeni preţ pe ea?! Cornel Udrea (Cluj-Napoca) Onirică Eu diabet, ea diabet, Să fie dragostea deplină, Visăm s-ajungem, în secret, Numai noi doi, pe-o… insulină. Confuzie Ce bine-mi pare, încă tremur E şi firesc, doar sunt un om A fost, într-adevăr, cutremur Şi nu debut de parkinson. Concluzie La bătrâneţe toate dor Şi ce de griji îţi cauzează Cu ce nu doare-i mai uşor: E clar că nu funcţionează. Optimism Cel mai mult mă bucur eu Pot să zic că am noroc

UMOR ÎN HA... MAJOR

ACTUALITATE

Din ciclul „industria hunedoreană fuse şi se duse”…

Guvernul va da bani angajaţilor pe care „specialiştii” din CEH îi vor lăsa pe drumuri Ieri, prezent la Deva, ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, a declarat că salariaţii de la Complexul Energetic Hunedoara (CEH) vor beneficia de plăţi compensatorii la disponibilizarea colectivă. Declaraţiile au fost făcute după ce Liviu Pop a participat la şedinţa Comisiei de Dialog Social de la Instituţia Prefectului Judeţului Hunedoara, unde a discutat cu reprezentanţi ai mai multor sindicate hunedorene. Nu se ştie câţi oameni vor pleca din CEH

Ministrul spune că a fost elaborată deja o ordonanţă privind plăţile compen-

satorii în caz de disponibilizare: „Am elaborat un act normativ, o Ordonanţă prin care am dat posibilitatea ca eventualii disponibilizaţi să poată beneficia de plăţi compensatorii. Am dat această derogare de la Ordonanţă pentru Complexul Hunedoara şi Complexul Oltenia, tocmai pentru a avea o centură de siguranţă, dacă o putem numi aşa, în ceea ce înseamnă planul de restructurare”. Evident, conform deciziei guvernamentale, plăţile compensatorii se vor face pe paliere, ţinându-se seama de vechimea în muncă. Oricum, aşa cum arăta şi directorul general al CEH, Constantin Jujan, din nefericire disponibilizările de personal se vor face de la termocentralele Mintia

ANUNŢ

Clubul Sportiv Municipal Jiul Petroşani organizează concurs pentru ocuparea următoarei funcţii contractuale, în cadrul Compartimentului bazin de înot didactic şcolar, astfel: - muncitor calificat tr.I (salvamar) – 1 post Concursul se va organiza la sediul Primăriei municipiului Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 93 şi constă în proba scrisă în data de 06.04.2015, iar data şi ora interviul vor fi comunicate ulterior. Condiţiile de participare la concurs, biografia stabilită vor fi afişate la sediul instituţiei şi pe site-ul www.petrosani.ro Relaţii suplimentare pot fi obţinute la sediul instituţiei, compartiment Resurse umane sau la telefon 0254.541220, interior 204.

şi Paroşeni şi dintre angajaţii TESA, dar nu s-a decis câţi oameni vor pleca din societate.

Modificări la Legea Dialogului Social

Cu aceeaşi ocazie, ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, a ţinut să precizeze că trebuie modificată Legea Dialogului Social. Motivele pentru care este necesară modificarea sunt legate de necesitatea de a se identifica foarte clar care este instituţia ce verifică legalitatea articolelor din contractele colective de muncă, în situaţia în care acestea sunt extinse de la nivel de întreprindere la nivel de sectoare de activitate.

„Sunt mai multe elemente care nu funcţionează. Unul dintre ele este clar pe zona extinderii contractelor colective de muncă la nivel de sectoare de activitate. Dacă aceste extinderi se produc, în România, prin actualul act normativ, nu răspunde nimeni de legalitatea acestor articole. Fapt pentru care e nevoie de o modificare a Legii dialogului social în aşa fel încât să avem o instituţie care să răspundă de legalitatea articolelor din contractele colective de muncă, încheiate între angajat şi angajator, pentru că dacă asistăm la un articol ilegal riscăm ca atât angajatorul, cât şi angajatul să aibă de suferit în urma aplicării contractului colectiv de muncă”, a mai spus ministrul. Mihaela PETROŞAN

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI VULCAN

ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE REGULAMENTULUI DIN 4 AUGUST 2005, PRIVIND PROCEDURA DE CONSTITUIRE, ATRIBUŢIILE ŞI FUNCŢIONAREA COMISIILOR PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, A MODELULUI ŞI MODULUI DE ATRIBUIRE A TITLURILOR DE PROPRIETATE, PRECUM ŞI PUNEREA ÎN POSESIE A PROPRIETARILOR, REGULAMENT APROBAT PRIN HOTĂRÂREA DE GUVERN NR. 890/2005 şi HOTĂRÂREA CONSILIULUI LOCAL VULCAN NR. 22/2015;

CONVOACĂ ÎN DATA DE 28 MARTIE 2015, ORA 10, LA SEDIUL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI VULCAN

ADUNAREA PROPRIETARILOR DE TERENURI ATRIBUITE ÎN BAZA LEGILOR FUNCIARE, ÎN VEDEREA ALEGERII UNUI NUMĂR DE 2 (DOI) REPREZENTANŢI AI FOŞTILOR PROPRIETARI DEPOSEDAŢI ABUZIV ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST, SAU MOŞTENITORII ACESTORA, CARE AU SOLICITAT TERENURI ÎN TERMENUL LEGAL, ÎN VEDEREA COMPLETĂRII COMISIEI LOCALE DE FOND FUNCIAR.

Comisia locală de fond funciar Preşedinte Ing. Gheorge Ile

facebook.com/ziarulvaiijiului

vineri, 13 martie 2015

ANGAJĂRI

mica publicitate

SC Design Contrust SRL din Vulcan angajează 2 mecanici auto, electrician, identificator piese auto, tâmplar şi circularist. CV-urile se depun pe e-mail constructmob@yahoo.com, până la 15.03.2015. Detalii la telefon 0723.273.118

ÎNCHIRIERI

mica publicitate

Închiriez garsonieră în Petroşani, central, situată pe str. General Dragalina (în spate la Românaşul Vesel), amplasată pe mijloc (călduroasă), termopane, mobilată şi utilată (centrală pe gaz, aragaz, frigider, televizor). Preţ 400 lei/ lună, plus garanţie. Telefon 0731.492691. Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66. Relaţii la telefon 0744.825125 Închiriez hală producție plus birouri (total 400 mp - str. Jieț, zona Petrila Sud), spațiu birouri zona Pieței Centrale Petroșani (parter) și apartament 2 camere în aceeași zonă. Relaţii la telefon 0761.195971

VÂNZĂRI

mica publicitate

Vând telefon Vodafone SMART MINI alb, arată ca nou, decodat, are garanţie, la cutie, cu toate accesoriile. Are folie pe ecran şi husă. Preţ 260 lei. Telefon 0765.253071

FELICITĂRI

mica publicitate

Cu ocazia zilei de naştere îi urăm din suflet iubitei noastre mame şi bunici Cornelia Butnaru multă sănătate, numai zile senine şi ani mulţi alături de noi. LA MULŢI ANI!

DECESE

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Colectivul Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” Petroşani este alături de colega Ioana Gaiţă Lukacs în momentele grele pricinuite de plecarea în eternitate a socrului GAIŢĂ IOSIF şi transmite sincere condoleanțe familiei îndoliate.

COMEMORĂRI

O rugăciune, o floare la comemorarea unui an de când dragul nostru fiu, frate şi cumnat CROITORU LICĂ a pornit pe drumul spre eternitate. Dumnezeu să-i vegheze liniştea şi pacea veşnică! Mama şi fraţii

LICITAŢII

mica publicitate

INSOLVENT CONSULT SPRL lichidator judiciar al SC AMARILDO ELECTRONICS & COMPUTERS SRL vinde la licitaţie publică, organizată la sediul său din Deva, str. M. Eminescu, nr. 11, ap. 2, în data de 26.03.2015, ora 12:00: - „Spaţiu comercial” situat în Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1A, în s.d. = 265,81 mp, la preţul de pornire de 183.384 lei; - „Teren intravilan” 6580 mp, situat în Petroşani, strada Şoimilor, la preţul de pornire de 159.882,09 lei + TVA. Garanţia de participare la licitaţie este de 10% . Caietul de sarcini şi orice informaţii sunt la dispoziţia eventualilor cumpărători la tel. 0254.226006 sau 0785.285456.

IMOBILIARE

mica publicitate

Vând apartament 2 camere, Petroşani, str. Păcii, nr. 1, etaj 3, acoperiş izolat, izolaţie exterioară, termopane, centrală termică nouă, aer condiţionat, finisaje de calitate. Preţ 17.000 de euro. Telefon 0722.349034 Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 8.500 euro. Telefon 0725.065800 Vând spaţiu ultracentral, lângă Piaţa Centrală Petroşani, 346 mp din care 206 mp construiţi + curte, bun pentru dispensar veterinar, sală fitness, atelier auto, diverse. Telefon 0722.318892 Vând garaj cu canal de vizitare şi pivniţă situate în Petroşani vizavi de Liceul Economic, având suprafaţa de 25 mp. Înălţimea clădirii şi a uşii permite gararea şi a utilitarelor şi microbuzelor. Este branşat la curent de 380V. Preţ: 4500 euro. Telefon 0721.225359 sau 0768.406967

Vrei anunţul tău aici?

Vino la sediul firmei din Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II.

Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 mail: zvj2008@yahoo.com

O vreme ai stat pe margine aşteptând nici tu nu ştii ce anume, dar azi iei taurul de coarne şi faci un mare salt înainte, ieşind din zona de confort.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Lasă-ţi inima să respire din nou, pentru că ai ţinut-o închisă într-o zonă obositoare care a lăsat urme asupra ta. E momentul să te descătuşezi de emoţiile negative în care ai stat captiv de bunăvoie.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Ai impresia că lumea nu te înţelege corect, deşi faci eforturi mari pentru a-ţi exprima punctul de vedere cu luciditate. E o chestiune de receptare a emoţiilor.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Treci printr-un moment în care trebuie să arăţi cât de puternic eşti, cât de pregătit eşti în faţa unei noi provocări, cât de serios priveşti lucrurile. Nu e cazul să te temi de ceea ce urmează.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Pentru a echilibra o situaţie tulburată, e bine să începi cu lucrurile mărunte, să nu te concentrezi direct la cele mai complicate probleme. Le vei rezolva şi pe ele.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Faci unele comparaţii nepotrivite, căci, în loc să vezi ce ai tu în plus faţă de alţii, ai tendinţa de a-ţi vedea doar punctele lipsă. Nu e abordarea cea mai bună în cazul de faţă.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Priveşti deja spre capătul unui proiect la care îţi aduci contribuţia cu multă pasiune şi parcă întrevezi deja rezultatele promiţătoare.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Eşti obosit şi, pentru că îţi lipseşte energia, ai tendinţa de a la vedea pe toate ca pe nişte poveri imposibil de dus în spate. Nu lua decizii când eşti într-o astfel de stare.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Eşti într-un moment ceva mai comod în care nu ai chef de nimic obositor, de aceea refuzi orice invitaţie de a participa la o activitate solicitantă. Păcat, ratezi nişte rezultate demne de laudă!

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Nedreptatea unora te transformă într-un militant fervent pentru a demonstra care e realitatea. Nu suporţi să-i vezi pe alţii că obţin ceva fără să merite.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Ca să remediezi o problemă pe care o tot cari după tine de ceva vreme, ar trebui să te întorci cumva direct la sursa care a generat situaţia.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Dacă nu pui mâna chiar acum pe şansa care ţi se oferă, vei regreta mai apoi că ţi-ai tăiat singur elanul care te-a cuprins iniţial.

www.zvj.ro vineri, 13 martie 2015

PUBLICITATE

HOROSCOP

CMYK

E clar:

EVENIMENT

„Fii star în ţara ta!” a cucerit Petroşaniul

În primele două etape s-a mai cernut dintre concurenţii participanţi la „Fii star în ţara ta!”. Au rămas nouăzeci şi şase, asta însemnând cinci-şase în fiecare secţiune.

am auzit că se vorbeşte, că ar fi cineva cui nu i-ar plăcea popularitatea pe care a început s-o aibă omul.

Duminică,

Sala Teatrului Dramatic

Ion D. Sîrbu din Petroşani a fost şi va fi în continuare o gazdă deosebit de ospitalieră pentru organizatori şi pentru concurenţi. Sala a fost plină, plină, iar sonorizarea, la butoane aflându-se un cunoscător în ale muzicii, a fost excelentă. Nu mai insist pe cauzele care l-au determinat pe vulcăneanul Cătălin Ţugulea să strămute, de la Cine-

matograful „Luceafărul”, locul de desfăşurare a concursului iniţiat de el şi de soţia sa Antonela. Este posibil, aşa cum

15 martie, de la ora trei după amiază, este programată să aibă loc prima semifinală a concursului, cealaltă urmând să se desfăşoare peste o săptămână. Este de aşteptat ca, şi de data aceasta, la concursul „Fii star în ţara ta!”, la care partener media este Ziarul Văii Jiului, să fie prezent un public numeros. O treabă bună este că acestei întreceri i s-a dus vestea şi în judeţele mai îndepărtate de Hunedoara. De la Sibiu, bunăoară, a sosit chiar invitaţia ca persoanele câştigătoare să participe la un

festival organizat de municipiul în care a fost primar actualul preşedinte al ţării.

Gheorghe OLTEANU

facebook.com/ziarulvaiijiului

şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul VI Nr. 159 13 martie 2015 4 pagini

ISSN 2068 - 3650

A plecat din Petroşani şi a ajuns la… Polovragi:

Fantastica traversare în dulamă a Parângului ierodiaconului Bartolomeu Anania

Lecturi în Postul Paştelui

protopopului ortodox al Văii Jiului, părintele Duma. Dar cel mai bine să-l lăsăm pe autor să-şi povestească extraordinara…

Mi-am propus să lecturez în Postul Paştelui, în mijlocul căruia ne aflăm, cărţi scrise de/ şi despre preoţi. Prima carte cu care mi-am măsurat puterile de cititor însetat a fost un volum de „Memorii” apărut în urmă cu …traversare în dulamă 7 ani, la prestigioasa Editură „Polirom”. Întrucât cartea „Am ajuns la Petroşani. Gara forfotea de soldaţi în mai poate fi găsită în comerţ, o recomand cu cea mai derută, prăfuiţi, murdari, jerpeliţi, ofiţeri cu haine mare căldură. Pentru cititorul ortodox, autorul acestor ponosite, fiecare aştepta un tren care nu mai venea. Eu „Memorii”, Valeriu Anania, nu mai are nevoie de nicio întrebam de un tren care să mă ducă la Târgu-Jiu (în 1944 prezentare. Precizez, totuşi, câteva date biografice. lucrările CFR Bumbeşti – Livezeni nu fuseseră finalizate; abia Valeriu Anania este numele de mirean al viitorului (şi în noiembrie 1948 aveau să fie gata, aşa că este inexplicabil întâiului) mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei faptul că Anania nu ştia că din Petroşani nu se putea ajunge şi Maramureşului, Bartolomeu Anania. S-a născut la 18 la Tg. Jiu cu trenul; o explicaţie a acestei inexactităţi martie 1921 în comuna Glăvile (jud. Vâlcea), adormind întru Domnul la 31 ianuarie 2011, la venerabila vârstă de 90 de ani. S-a călugărit la 2 februarie 1942 la Mănăstirea Antim; la 15 martie 1942 a fost hirotonit ierodiacon. Parcurgând cele 700 de pagini (format B5) ale cărţii, scrise cu mult farmec al evocării şi dulce ştiinţă a scrisului, am aflat cu surpriză că Bartolomeu Anania a trecut prin Petroşani. Ba mai mult, Anania a făcut o extraordinară traversare a munţilor, de unul singur!, plecând din Parâng şi ajungând la Mănăstirea Polovragi. Acţiunea se petrece în toamna anului 1944. Atunci Anania avea 23 de ani. (M. BOBOC) Casa protopopului Duma în care a dormit o noapte

Cu autobuzul spre Petroşani

ierodiaconul Anania. Fotografie din 1945, după atentatul cu bombă de la casa Duma.

SPECIAL

Cuvânt înainte

…Rostul acestor lucrări este în primul rând educativ, pentru tinerele generaţii, care încă sunt departe de cunoaşterea rădăcinilor lor; pentru cei vârstnici legendele pot stârni nostalgii, frumoase aduceri aminte, în cenuşiul bătrâneţii… (…) Multe, dacă nu cumva chiar majoritatea acestor legende personalizează, istoric, denumirile de munţi, dealuri, poieni, păduri, izvoare, pâraie sau diferite alte

vineri, 13 martie 2015

locuri. Toate numele ar pleca, de fapt, de la diverse personaje umane sau supranaturale, nemailăsând astfel loc unor decodări sau explicaţii toponimice, situaţie în care istoria este mai puternică decât geografia locurilor. (…) Trebuie să preţuim aceste legende, care ne reamintesc o dată în plus de măreţia şi taina unui spaţiu nu numai geografic , ci şi spiritual, în tentativa

înţelegerii relaţiei omului cu natura, legătură sfântă şi definitorie pentru sufletul românesc. Ioan Dan Bălan este un scriitor important, care a depăşit demult faza localismului, astfel încât opera lui este percepută la nivel naţional, şi va rămâne în timp. Dr. Isidor CHICET (din prefaţa la „Legende Româneşti” de Ioan Dan Bălan, Ed. „Confluenţe”, 2008)

Legendă momârlănească de pe Taia

Floralia

Se spune că, pe vremea când la masa marelui Zamolxes se aşezau zei şi zeiţe din munţii Greciei şi Italiei, alături de prinţi şi prinţese din Carpaţi, zeiţa Flora ar fi cerut îngăduinţa să se mute definitiv lângă marele preot şi rege dac, în Kogayonul său din Şurean. Mare a fost mirarea lui Zamolxe când a auzit de neobişnuita dorinţă a zeiţei florilor şi grădinilor, cea care dădea naştere Primăverii, celor verzi şi proaspete din natură, cea care simboliza tinereţea şi care răspândea mereu în jur miresme noi, divine; era zeiţa în cinstea căreia toată suflarea pământului organiza în fiecare an sărbătoarea Floralia. Mult o slăveau şi o iubeau localnicii pe frumoasa şi darnica zeiţă! Tinerii, când îşi dăruiau flori, păstrau întotdeauna pentru zeiţa lor cuvinte de mulţumire, calde şi recunoscătoare… Dar cine să ştie întru-totul de ce anume ceruse mândra zeiţă să se mute cu casă şi masă, vorba aceea, din locul ei de naştere, mai cald şi cu ierni mai blânde decât în Carpaţi, tocmai în Şurean? De aceea, cititorule, mirarea noastră s-a adăugat celei a lui Zamolxe şi poate chiar mai mare s-a dovedit a fi, când s-a aflat că în hotărârea zeiţei ar fi fost amestecat şi un tânăr şi viteaz cioban din zona momârlănească, pe nume Florea, cel crescut lângă râul limpede şi vijelios al Tăii, un tânăr blond, cu ochi de cer proaspăt spălat de ploi, un voinic adevărat, cum se zice născut şi nu fătat… xxx Se spune că tăianul nostru, care se înnemurea cu mulţi maleieni şi băniţari, jieţeni şi cimpeni, cu alţi mândri şi vrednici petrileni, prin drept de sânge, frăţie de cruce sau prin alianţa sfântă a căsătoriei, avea turma lui de oi şi multe alte animale, pe care le purta vara prin locurile în care avea drept de păşunat, şi iarna, după întoarcerea din iernatica transhumanţă le împărţea pe la toate conacele (colibele) din Poieni şi Muncele. Şi mai avea ceva Florea al nostru: avea harul de a se împrieteni cu cei din jur, cu cele din jur-împrejur, în aşa fel, încât era bucurie şi lumină pentru toţi şi toate…, că era săritor şi darnic, respectuos cu toată lumea şi bun cântăreţ din fluier. Şi de ce să n-o spunem de la început ? În toată povestea asta era amestecată şi Diţa, o focoasă momârlancă din Prislop, care aduna în priviri cetină proaspătă şi-n cosiţe cer de noapte cu stele ascunse bine, precum cerul sub care vâna singură şi călărea de la sălaş la sălaş, ajutând cu vânat şi lapte proaspăt pe cei neputincioşi sau nevoiaşi, fapte pe care le cunoştea bine Florea, care, vezi bine, era până peste cap îndrăgostit de ea. Aşa că, după cum se întâmplă în asemenea legende, zeiţa Flora pe loc a simţit un junghi în inimă şi a început să urzească planul prin care să-l atragă pe Florea, să-l păstreze numai pentru ea, întâi netezindu-i căile şi înlesnindu-i potecile şi înţelegerile, apoi chemându-l adesea la conacul ei din Kogaion, unde trebuia, cu voie sau fără de voie, să rămână peste noapte, ori numai până se crăpau zorii şi ciobanii lui se deşteptau şi pregăteau cele ale mulsului… Dar pe mândrul petrilean farmecele Florei nu l-au putut lega mult timp, şi nu că tânărul ar fi fost uşor schimbător, ci pentru că inima îl chema lângă Diţa, prietena lui cea bună încă din copilărie, acum tânără şi fragedă ca piersica-n izbucul verii... Şi, cum toate ale omului apar şi la zei, Flora simţi răceala flăcăului, îl urmări geloasă şi se hotărî să-l pedepsească în lunile de primăvară, în care se ştie că vremea îşi cam face de cap…, adică până la „zăpada mieilor” sau la „zilele babelor”, ceea ce însemna că animalele sufereau în timpul schimbărilor rapide de temperatură şi în timpul furtunilor apărute ca din senin. Pe lângă animalele sale, sufereau şi cele din toată zona momârlănească şi ale vecinilor de peste munte, sufereau şi oamenii. Dar cine să-i spună viteazului nostru să nu-şi oprească vizitele nocturne la pătimaşa Flora, cea care îşi păstra tinereţea şi frăgezimea poate şi pentru a stârni pofte în rândul tinerilor ?

Pe la sfârşitul făurarului, când lumea se aştepta să se dezmorţească toate şi iarna să plece, năprăsniciile loviră brusc. Era perioada în care oile şi alte animale fătau şi când crescătorii de animale erau ocupaţi până peste cap de îngrijirea mieluţilor, iezilor şi viţeilor, chiar a căţeilor proaspăt apăruţi pe lume. Aşa că, din zori şi până târziu noaptea, Florea şi Diţa alergau, fiecare pe valea sa, între marea luncă a Tăii şi mândrele Prisloape, pe la ocoale şi sălaşe, îngrijind de animale. Când se vedeau, de departe îşi făceau semne cu mâinile şi noaptea dormeau greu, rupţi de oboseală. Lipsa lui Florea de la conacul ei o învrăjbi până peste poate pe zeiţa cea pârdalnică; erau prea multe zilele de când nu se mai bucura de vizitele tânărului… Cu câteva zile mai devreme de semnul mărţişorului se porni ca din senin pe ninsoare şi viscol, drumurile şi cărările se troieniră într-o singură noapte şi un ger crunt puse crustă de gheaţă peste pâraie şi izvoare. Multe animale se îmbolnăviră şi muriră. Peste multe altele năvăliră haitele de lupi şi urşii care părăsiseră bârlogul şi cărora foamea le sfârteca măruntaiele… Diţa şi Florea, care nu mai văzuseră în viaţa lor aşa ceva întrebară pe cei mai vârstnici şi mai înţelepţi… dar cine să ştie ce se întâmpla cu adevărat, cine să ştie că zeiţa, după sfat de taină rea cu vrăjitoarele Roşia şi Leşia, hotărâse această cale de pedepsire a momârlanului şi a celor apropiaţi lui ? Şi, de parcă decimarea ciopoarelor nu ar fi fost de ajuns, în zilele de început ale mărţişorului, cele numite de localnici „ale Babei Dochia”, soarele

vineri, 13 martie 2015

începu să pârjolească, pământul să se încălzească sub zăpada uriaşă, ceea ce făcu, în toată Ţara Momârlanilor, avalanşă după avalanşă, adică peste ocoale şi grajduri se prăbuşiră mormane uriaşe de zăpadă îngheţată, care distrugeau totul. Apoi, peste cadavrele animalelor veniră roiuri de muşte mari şi alte insecte, aerul se strică, miasme bolnăvicioase îi făceau pe toţi să umble cu cârpe groase la gură… Cum aceste nenorociri nu-l făcură pe Florea să-şi reînceapă vizitele nocturne la conacul pătimaşei zeiţe, ura acesteia crescu şi mai şi: îşi trimise vrăjitoarele cu poruncă de moarte asupra tinerilor nevinovaţi. Astfel, după ce aceştia se întâlniră în zi de sărbătoare la o colibă din Prislopul Mic, unde se legau şi cărările de pe cele două văi, seara porniră fiecare spre valea sa, ducând pe trupuri şi în suflete mângâieri şi vorbe dulci de dragoste şi credinţă… Dintr-o dată, până să ajungă fiecare acasă, farmazoanele cele fără de suflet le suciră minţile şi, fără să mai gândească, se întoarseră pe cale şi se aruncară unul în braţele celuilalt când luna lumina peste codrii care noaptea căpătau haine de chiciură. Erau vrăjiţi…şi s-au iubit în crucea cărărilor de-acolo până moleşeala de moarte a gerului nu i-a iertat. Au murit îngheţaţi, unul în braţele celuilalt şi tot împreună au urcat în cerul marelui Zamolxes, care tare s-a mâniat pe năprasnica zeiţă şi a alungat-o în tărâmurile ei; la fel, cele două vrăjitoare n-au mai avut dreptul să-şi arate chipurile hidoase printre momârlani, şi nici printre megieşii lor, haţegani şi sebeşani, mărgineni, novăceni ori gugulani… Totodată, în înţelegere cu blânda zână Taia, pe locul morţii lor, Zamolxes făcu să apară un izvor puternic cu două mari izbucuri de apă bună. Şi fiecare pârâiaş porni spre câte o vale, adică aşa apărură Pârâul lui Florea şi Pârâul Diţei, care străbat în lung Valea Diţei şi Valea lui Florea, Lunca Florii cum i se spune acum… şi Peştera lui Florian, nume ca Florin şi Florina, Florică şi Florica, Sărbătoarea Floriilor etc. Şi, ca să se ştie mereu împreună, pâraiele tinerilor se varsă în râul mare şi frumos al Tăii, care multă bucurie şi bunăstare aduce în obştea petrilenilor momârlani, până la vărsarea în Jiul cel mare, căruia strămoşii noştri îl mai numeau şi Rhabon… Ioan Dan BĂLAN, Radu CHINŢA (ilustraţii)

SPECIAL III

IV SPECIAL

(urmare din pagina I)

vineri, 13 martie 2015

pe lângă mine. Dar trebuia să mă scol. Gazdele mă rugau să văzându-mă, mai cu seamă că veneam de pe vârful mai rămân, dar eu aveam demonul neastâmpărului şi nu-mi Mohorului, cel aproape veşnic acoperit de o căciulă neguroasă. Baciul era la stână, dar ciobanii şi oile îşi venea să şed. Sătul şi cu hrană destulă într’o trăistuţă, am prins petreceau zilele şi nopţile în locuri mai ferite, armatele iarăşi a urca muntele, de partea cealaltă a văii. Să fi mers ruseşti se scurgeau şi pe Drumul Regelui din apropiere - o aşa vreo două ceasuri, mi se părea că mă apropii de coamă, şosea strategică făcută de Carol al II-lea între Poiana Sibiului povârnişul era tot numai stâncărie, când s’a pornit deodată şi Novaci - şi împuşcau din mers ce găseau de mâncare şi un vânt puternic şi vedeam cum se apropie un nor şi mă luau cu ei fără să plătească. înghite. În câteva clipe mi s’a închis toată zarea şi mă aflam Baciul m’a ospătat cum se cuvine şi vorbea singur într’o apă de neguri pe care vântul, din ce în ce mai trebăluind prin ceair şi nu stătea o clipă locului, strecurând furios, le sfâşia şi le încolăcea ca pe nişte şerpi; găurile de caşul, fierbând zerul, încercând să dreagă săcoteiele rupte printre bolovani şuierau ca într’un sfârşit de lume, iar eu şi bombănindu-şi fata că n’a avut grijă de ele. orbecăiam prin stihiile acelea răscolite şi într’atât mă - Ciobănia e meserie grea, părinte, zicea el, nu cum zăpăcisem încât nu mai ştiam dacă urc sau am început să spun unii că noi nu facem altceva decât să cântăm din fluier cobor. Prin negurile întărâtate am zărit fantoma unei colibe şi să numărăm stelele. Pe mine m’a făcut mama la stână şi de piatră, unul din acele adăposturi primitive pe care şi le am crescut între oi, şi tot la oi am îmbătrânit şi n’am avut fac ciobanii pe înălţimi. Am aruncat câţiva bolovani în uşa o zi de odihnă şi socoteam fătatul ţurcanelor până’n vremea de lemn şi nu s’a mişcat nimic - am îndrăznit să mă apropii. a-mi zice rugăciunile şi uite-aşa am ţinut ce se vede (că o să Coliba avea un pătuc de scândură cioplită cu barda şi, în vezi mâine, pe ziuă), eu într’o parte, la stână, muierea mijloc, o vatră cu cenuşă şi câteva găteje stinse. Am aprins acasă, cu ale ei, cu torsul şi ţesutul, că şi ea venea la mine focul. Dar vântul răzbea atât de puternic prin toate rosturile tot pe fugă şi nici n’o vedeam bine şi o rezemam, aşa, de pereţilor (lespezi de piatră puse una peste alta) şi se câte un fag, şi uite-aşa ne-am făcut copiii, că n’am avut Protopopul Duma a fost gazdă bună poticnea atât de furios în împletitura de gresie încât timp. Sfinţia ta, gustă şi din caşul ăsta, că ai fi flămând, şi toată coliba s’a făcut, în câteva minute, numai fum şi ierodiaconului Anania înecăciune. Am pisat vatra cu un bolovan până ce au să te culci în stână, că la vremea asta e frig afară şi mâine pierit tăciunii; şi m’a prins un fel de frică; m’am să fii cu băgare de seamă când ai trece de Drumul Regelui, că e la loc cam deschis şi poate fi cu primejdie. pe umăr, peste rasă, şi agăţasem de el servieta şi pacheţelul aşezat în genunchi, la pătucul acela de lemn, şi am citit N’am prea dormit în noaptea aceea, că erau purici cu mâncare. Înaintam pe o coamă aspră şi aveam în stânga Paraclisul Maicii Domnului, cel dătător de adăpost, şi numai mulţi în stână şi m’am sculat dimineaţa cu pielea roşie. o prăpastie mare şi vântul bătea puternic către ea. Am pornit-o devreme, cum îi stă bine călătorului, ca să Am simţit o mişcare uşoară în spate: sforicica ajung seara la Polovragi. Cum am trecut de Drumul cedase şi pacheţelul zbura, dus de vânt, în Regelui, coamele munţilor s’au îndulcit, am pătruns în prăpastie. În ziua ceea n’am mâncat nimic, m’am plaiul Novacilor, de aici m’am descurcat în pădurişuri şi mulţumit numai cu apă. am prins a coborî spre valea Galbenului, dar nu înainte Soarele se lăsa spre asfinţit şi trebuia să-mi găsesc un adăpost pentru noapte. Mă apropiam de de a fi zăbovit aproape un ceas uitându-mă la o Gălcescu şi Iezer, în dreapta mi se deschidea o vale salamandră (gorjenii de la munte îi spun şolomândriţă) foarte largă şi foarte adâncă. Jos am zărit o spoială ce mi se ivise în cale şi minunându-mă de liniştea şi de pete albe şi nu puteam să-mi dau seama dacă frumuseţea ei. Am mers încet pe valea Galbenului, că sunt oi sau pietre. Mi-am pus toiagul în direcţia lor, era încă devreme, m’am mai odihnit pe nişte buşteni, drept reper; petele albe se mişcau încet spre şi numai după ce s’a lăsat întunericul am intrat în Baia dreapta, şi îndată am început să cobor, mulţumind de Fier, m’am ferit pe lângă uliţele Sohodolului, am lui Dumnezeu. Când m’am apropiat de oi, au sărit trecut Olteţul prin apă şi, în sfârşit, după trei zile, am câinii la mine şi le-am văzut pieptarele cu cuie de bătut încet în poarta din spate a mănăstirii. fier şi deodată mi-am adus aminte de Dând cu ochii de mine, părintele Bica s’a Aici, la Cabana Parâng, Anania s-a odihnit două zile Creangă şi m’am chircit ciuciulete la bucurat şi s’a speriat. Mă vedea viu, dar faţa îmi era pământ; într’adevăr (e bine, totuşi, să crăpată şi buzele îmi sângerau de vântul muntelui. aibă omul cultură generală), zăvozii nu m’au (...)”. atacat, ci doar m’au făcut prizonier într’un cerc din care după aceea am băgat de seamă că micuţa colibă avea m’au cules ciobanii, miraţi de un astfel de musafir. deasupra câteva bârne încrucişate. Minţim când spunem că Nu văzusem nici o stână prin preajmă. Ciobanii, ne întâlnim cu intimitatea lui Dumnezeu şase la număr cu oi multe, plecaseră din aşezarea lor şi în infinitul bolţilor cereşti; Dumnezeul „Armatele ruseşti se scurgeau şi pe Drumul Regelui din prinseseră a se mişca încet, ca de obicei la vremea aceasta, nostru cel mai apropiat se află sub cel apropiere - o şosea strategică făcută de Carol al II-lea spre Câmpia Dunării. Dar aflaseră şi ei ce se petrece în ţară mai scund acoperiş din lume. M-am şi se învârteau acum cam pe loc şi mai pe la adăpost. I-am liniştit ca prin miracol şi am aşteptat să între Poiana Sibiului şi Novaci - şi împuşcau din mers ce găsit în mare suferinţă: de câteva zile duceau lipsă de tutun, treacă vremuiala. găseau de mâncare şi luau cu ei fără să plătească”. iar băiatul pe care-l trimiseseră cu măgarul la Poiana Sibiului Seninul s’a arătat aşa cum încă nu se înapoiase. Eu aveam la mine, dăruite de generalul venise şi negura: în câteva clipe. Vântul Tetrat, două pachete mari - de câte o sută de grame - cu încă mai stăruia, dar la lumină nu mai avea asprime. De tutun nemţesc. Le-am dat ciobanilor unu, şi de le-aş fi dat fapt, până la culme nu mai aveam mult şi numai după ce am tot atâta aur nu s’ar fi bucurat mai mult. Întâi au fumat bine atins-o m’am gândit la ruşinea ce m ar fi cuprins dacă m’aş şi după aceea au mestecat o mămăligă mare şi după ce au fi întors la ciobani. Toată ziua m’au bătut soarele şi vântul, răsturnat-o au aruncat boţuri de unt în ceaun şi au fărâmat spre seară măsurăm cu ochii vârful Mohoru, ridicat înaintepeste el brânză de burduf şi am cinat toţi roată în jurul mi ca o piedică: din culmea de piatră se ridica un uriaş con ceaunului, cu un genunchi în pământ şi cu degetele harnice canelat, cum sunt cele pentru stors lămâile; de sus curgeau prin bunătatea aceea din care eu nu mai mâncasem coame aspre, despărţite de văi prăpăstioase, care nu se niciodată. Şi iar am aprins ţigările şi am stat la voroavă puteau încăleca; moţul căciulii era acoperit de nori. Nu am lungă, până târziu, când se făcuseră stelele mari deasupra avut încotro, m’am căţărat pe una din coame şi am intrat cascadei ce se prăvălea de pe o stâncă. Nu-mi dădeam în nor şi orbecăiam mai mult pe ghicite, până ce m’am seama că noaptea aceea, şi altele de acest fel, ca si simţit pe vârf; era acolo un turn de nivel, pus de topografi, buciumele de la Văratec, mi se aşterneau mulcom în suflet la baza căruia am găsit câteva sloiuri de gheaţă. M’am rugat şi aveau să iasă la iveală, altfel limpezite, în multe pagini iarăşi lui Dumnezeu să-mi îndrepte paşii şi am îndrăznit pe ale Mioriţei. Trecuse de miezul nopţii când baciul mi-a una din coamele ce păreau a coborî spre nord-est, acolo aşternut un cojoc pe iarbă şi cu altul m’a învelit şi mi-a pus unde văzusem mai de departe o deschidere a munţilor. o pereche de desagi vălătuc sub cap şi s’a dus apoi şi el în Într’o jumătate de oră ieşeam din nor şi aveam sub ochi roata ciobanilor de pază. Dimineaţa era bruma de un deget depresiunea carpatică de la izvoarele Gilortului. pe cojoc şi mie îmi era cald înlăuntru şi câinii dormeau şi ei Am dat în vale de o stână; ciobanii s’au crucit