1654 vineri 20.03.15

CMYK

La Uricani

Dănuţ Buhăescu este îngrijorat de anunţata creştere a preţului la gunoi

Pagina

3

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4151 lei 1$ = 4,1282 lei 1₤ = 6,1565 lei

Vineri, 20 martie 2015 Anul VIII nr. 1653 12 + 8 pagini Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Societate comercială angajează dispecer taxi.

Relaţii la telefon 0766.301.556.

Lupenenii şi uricănenii

Vor mărşălui pentru viaţă

Un vulcănean,

Pe cale să câştige lupta cu încăpăţânatul primar Gheorghe Ile

Pagina

12

Pagina

7

2

ACTUALITATE Petrila

Kapital TV - vineri, 20 martie 2015 -

07:00 Info KTV (r) 08:00 Teleshopping / Infotext 12:00 Personaj de reportaj (r) 13:00 Sergiu Poliopol Show (r) 14:00 Reportaj Cinethronix 15:00 Avocat TV 16:00 Dragu’mi-i lumea şi viaţa – realizator Mircea Goian 17:15 Info KTV 17:30 Puncte Cardinale 18:00 Box Music 19:00 Kapital Cultural 20:00 Info KTV 20:30 Salutări din Valea Jiului (r) 21:00 Sport Kapital 22:00 Dragu’mi-i lumea şi viaţa (r) 23:00 Info KTV (r) 00:00 Avocat TV (r) 01:00 Info KTV (r) 02:00 Puncte Cardinale 03:00 Reportaj Cinethronix 04:00 Imparţial (r) 05:00 Avocat TV 06:00 Kapital Music

Cu maşina-n gard

Un petrilean s-a proptit cu maşina în gard, după ce a pierdut controlul volanului şi a pus în pericol circulaţia.

La Aninoasa

Primarul Nicolae Dunca ne-a declarat că abia aşteaptă ca în Aninoasa să se repare drumurile.

„Aşteptăm vreme bună ca să putem da ordinul de începere a lucrărilor de asfaltare a drumurilor din localitate. Cred că la fel ca şi noi acest lucru îl aşteaptă şi cetăţenii din Aninoasa.

Vom începe cu primele două Campanie străzi, care sunt deja licitate. Este vorba de strada Libertăţii, de

la primărie şi până în capătul văii, şi strada Cătăneşti. După care vom continua şi cu celelalte, astfel încât în acest an şi anul viitor 80% din străzile din localitate să scape de noroi şi gropi.

Dacă vremea ne va permite, cred că săptămâna viitoare vom da drumul la lucrări, firma câştigătoare, Zona D, fiind pregătită să pornească treaba”, susţine edilul.

Reamintim că pentru marea majoritate a acestor drumuri Primăria Aninoasa a primit finanţare de la Ministerul Dezvoltării, restul sumei fiind acoperită de la bugetul local, în acest an fiind prevăzut acest lucru şi în bugetul local aprobat luna trecută în unanimitate de consilierii locali.

Corneliu BRAN

Weekend dedicat şoferilor

formatori în vederea predării cursurilor de: 1. “Secretar - stenodactilograf operator birotică” studii superioare în domeniu: ex. BIROTICĂ, FILOLOGIE SAU INFORMATICĂ; 2. “Îngrijitoare bătrâni la domiciliu” – studii superioare în domeniu: ex: Asistenţă socială; 3. “Competenţe informatice” – studii superioare în domeniu: ex. INFORMATICĂ; 4. “Lucrător în hotelărie” – studii superioare în domeniu: ex. TURISM, HOTELURI; 5. “Lucrător în comerţ” – studii superioare în domeniu: (ex. Industria alimentară, Management, Vânzări etc.); 6. “Cameristă” – studii superioare în domeniu (ex. Turism); 7. “Barman” – studii superioare în domeniu (ex. Alimentaţie și Turism); 8. “Ospătar” – studii superioare în domeniu (ex. Alimentaţie și Turism); 9 “Administrator pensiune turistică” – studii superioare în domeniu (ex. Management turistic și comercial); 10. “Lucrător în gospodărie agroturistică” – studii superioare în domeniu (ex. Management turistic și comercial); La aceste cerinţe se adaugă minim doi ani experienţă lucraţi în domeniul cursului.

CV-urile se pot depune pe mailul firmei office@euro-jobs.org, sau la sediul firmei din Petroșani, str. 22 Decembrie, nr. 1, tel. 0354/108.516.

La sfârşitul acestei săptămâni va avea loc o acţiune a poliţiştilor rutieri de conştientizare a conducătorilor auto cu privire la adoptarea unei conduite preventive la volan.

Poliţiştii Serviciului Rutier Hunedoara vor derula o serie de activităţi cu caracter preventiv, având drept scop sensibilizarea conducătorilor auto şi determinarea acestora în vederea adoptării unui com-

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

)

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

centraţie de 1,10 mg/ l alcool pur în aerul expirat. De asemenea, la controlul documentelor, poliţiştii au constatat că bărbatul nu deţinea permis de conducere, iar autorizaţia de circulaţie a autoturismului era expirată din data de 31 decembrie 2014. În urma evenimentului rutier, bărbatul nu a suferit vătămări corporale, însă pe numele său a fost întocmit dosar penal.

Mihaela PETROŞAN

Acţiunea „asfalt” începe cu str. Libertăţii şi str. Cătăneşti

EURO JOBS angajează lectori /

Ziarul Vaii Jiului

În noapte de miercuri spre joi, în jurul orei 02:00, un bărbat în vârstă de 40 de ani, din oraşul Petrila, care conducea un autoturism pe strada Republicii, într-o curbă la stânga a pierdut controlul asupra volanului autoturismului, a pătruns pe contrasens şi a lovit un gard, pe care l-a deteriorat pe o porţiune de aproximativ nouă metri. În urma testării bărbatului cu aparatul alcooltest, rezultatul a indicat o con-

portament rutier preventiv şi responsabil.

Acţiunile au loc în cadrul campaniei pentru reducerea numărului de accidente rutiere intitulate sugestiv: „Siguranţa în trafic – Condu prudent! Alege viaţa!”.

Astfel, în zilele de 21 şi 22 martie 2015, cu începere de la ora 10:00, în zona Piaţa Victoriei din Deva, poliţiştii rutieri vor opri în trafic conducătorii auto care nu poartă centura de siguranţă şi îi vor invita să experimenteze personal simulatorul de impact „Crash”. Prin acest exerciţiu se urmăreşte conştientizarea conducătorilor auto cu privire la riscurile la care se expun prin adoptarea unui comportament imprudent şi neutilizarea centurii de siguranţă. Parteneri în cadrul proiectului sunt membrii Clubului Rotaract Deva şi reprezentanţii Primăriei municipiului Deva.

Mihaela PETROŞAN

SC Asivals E&E

angajează asistentă vânzări pentru showroom de mobilier Definee.

Cerinţe: persoană comunicativă cu studii superioare, serioasă, cunoştinţe solide de operare calculator. Experienţa în domeniu constituie un avantaj.

CV-urile se trimit online la adresa de email: adimihut_ee@yahoo.com Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

La Uricani

Dănuţ Buhăescu este îngrijorat de anunţata creştere a preţului la gunoi De la anul groapa de gunoi din Vulcan (vezi poza) intră în vacanţă, iar tonele de deşeuri menajere din Valea Jiului vor voiaja spre deponeul ecologic de la Băcia. Tot un fel de groapă de gunoi, dar cu pretenţii europene.

angajează

pizzar, bucătar cu experienţă şi şofer livrări

Experienţa în domeniu constituie un avantaj.

CV-urile se depun la sediul Keops din Petroşani.

Relaţii la telefon 0727.882938 Desigur,

Aşadar,

nu este deloc fără de temei îngrijorarea edililor şefi ai localităţilor Văii. Un drum mai lung înseamnă, fără îndoială, şi bani mai mulţi pe care cetăţenii îi vor plăti pentru colectarea şi transportul gunoiului menajer. Deşi, verbal, s-a exprimat doar că „se pare că va creşte”, Dănuţ Buhăescu, primarul Uricaniului, este de pe acum sigur că aşa se va şi întâmpla. Numai că, momentan, nu poate să spună cu cât.

SC Keops Serv SRL

Ca atare,

în intervalul de timp rămas până când proiectul iniţiat de Consiliul Judeţean Hunedoara şi la care primăriile din judeţ îi sunt parteneri va funcţiona efectiv, primarii noştri trebuie să-şi bată capul şi să găsească soluţii, pentru ca această creştere să fie cât mai mică. Personal, nu vreau să zic prea multe, dar, dacă pe respectivii îi ia cu ameţeli, înseamnă că preţul de gunoi/ persoană avut în vedere chiar că ar da dureri de cap. Altfel

nu-mi explic de ce Dănuţ Buhăescu, bunăoară, vorbea despre demersuri pe la conducerea ADI şi la CJH, pentru stabilirea unor preţuri care să aibă impact minim asupra populaţiei. În momentul de faţă, uricănenii plătesc gunoiul cu 5,90 de lei/ persoană, iar temerea e ca nu cumva, de la anul, suma să fie cel puţin dublă.

o soluţie ar fi instalarea, în Valea Jiului, a dezintegratorului de gunoaie al italienilor, numai că nici asta nu e chiar aşa uşor de realizat. Primăriile şi consiliile locale sunt prinse-n hora pe care o conduce Consiliul Judeţean Hunedoara, iar ieşirea în timpul dansului ar putea fi penalizată. Mai sunt, apoi, chestiuni legate de preţ. Deşi, din gunoi, italianul scoate la capătul maşinăriei sale apă caldă, motorină şi alte bunătăţuri, are şi el pretenţii în ce priveşte suma de bani care trebuie achitată la barieră.

Or, şi în privinţa ăsteia ar mai fi de discutat, este de părere Dănuţ Buhăescu.

Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU

Vulcan

Promisiuni iluzorii

La comentariile de pe site-ul ziarului, un cititor întreba dacă stâlpul de iluminat pozat pe strada Morii din Vulcan este într-adevăr plantat în mijlocul drumului sau este doar o iluzie.

Azi dimineaţă

am fotografiat din nou aceeaşi zonă, dar dintr-un alt unghi, iar acum stâlpul apare la locul lui. Pe partea stângă a drumului, cum urci spre barajul 2. Aşadar, a fost vorba de o iluzie optică.

Cum iluzorie s-a dovedit a fi şi promisiunea domnului Nicolae Kilin, făcută marţi, într-o discuţie cu dumnealui, de faţă fiind şi o a treia persoană, cum că, din seara acelei zile, toate corpurile de iluminat de pe Valea Morii vor fi active.

Mă bucur, totuşi,

că, în ce mă priveşte, mi-am luat măsuri de precauţie şi am utilizat modul condiţional-optativ. De aici încolo nu mai ştiu ce să zic şi să cred. Numai că toţi cei care, până acum, s-au întrecut în declaraţii optimiste privind revenirea iluminatului public pe strada Morii nu trebuie să uite un amănunt. Păcălindu-i într-un asemenea hal pe locuitorii străzii, s-au păcălit, de fapt, pe ei înşişi. La anul, în vară, sunt alegeri locale şi nu ştiu care va ieşi păcălit de tot din ele…

www.zvj.ro vineri, 20 martie 2015

EDILITARE

3

4

SPORT

Futsal

Fotografia la minut…

Mizează pe experienţa campionilor

Dumitrache a jucat la Pui

În perspectiva luptei pentru calificare, experienţa celor cinci internaţionali ai campioanei Autobergamo Deva care vor juca pentru naţionala României în turul principal de calificare la EURO 2016 este considerată extrem de importantă de selecţionerul Zoltan Jakab.

Meciurile cu Kazahstan, Georgia şi Portugalia le pot aduce tricolorilor calificarea la turneul final de anul viitor, din Serbia. Florin Matei, Robert Lupu, Vlad Iancu, Cristian Matei şi Florin Ignat, de la Autobergamo Deva, sunt unii dintre cei mai experimentaţi şi valoroşi componenţi ai lotului tricolor. „Echipa noastră este obişnuită cu prezenţele la Campionatele Europene, experienţa jucătorilor noştri, aproape toţi cu peste 100 de jocuri la echipa naţională, fiind foarte importantă într-o asemenea fază. În 10 ani am fost prezenţi la trei turnee finale, iar acum pentru unii e ultima şansă. Ne-am propus ca după calificările pentru Campionatul Mondial, de la finalul anului, să schimbăm generaţiile”, a menţionat selecţionerul Jakab.

O nouă poză istorică, din ciclul „fotografia la minut”, postată de fostul arbitru Ioan Danciu pe contul său de socializare atrage atenţia iubitorilor de fotbal.

Este vorba de o fotografie din anul 1978 făcută după un meci amical jucat la Pui de o selecţionată a Văii Jiului formată din monştrii sacri: Dumitrache şi Libardi. „Am fost la Pui la un meci de prietenie.

Pe vremea aceea jucătorii cunoscuţi făceau turul judeţului cu astfel de meciuri şi erau foarte iubiţi de către oamenii din zonă”, povesteşte cu nostalgie fostul mare arbitru Ioan

La „Cupa de Primăvară”

Invazie de străini

Unii dintre cei mai valoroşi sportivi din ţară şi sportivi din China, Ţara Galilor, Israel şi Ungaria vor participa, în perioada 20-22 martie, la Sala Sporturilor din Deva, la ediţia 2015 a „Cupei de Primăvară” la badminton. Competiţia este organizată de Badminton Club Deva şi va începe astăzi, 20 martie, la ora 16:00 şi se va încheia duminică, 22 martie.

Astfel, dintre cei peste 80 de jucători care se vor alinia la start aproape zece vor fi din China, Ţara Galilor, Israel şi Ungaria. Întrecerile se vor desfăşura la trei categorii valorice (A, B şi C), primele sub nivelul de

facebook.com/ziarulvaiijiului

Danciu.

Explicaţia fotografiei: prof. Vlad - Şopotiuc - Coari Stoker - Szokejr - Florea Dumitrache, Libardi (rândul de jos); Casapu - Zăgneanu - Făgaş – Marcel Golgoţiu, Ambruş - secretar Primărie Pui, Rus Ilie, Danciu şi procuror Szoke senior (rândul de sus).

performanţă, precum şi la categoria veterani (+35 de ani). La fiecare categoria valorică se va concura în câte cinci probe: simplu masculin (MS), dublu masculin (MD), simplu feminin (WS), dublu feminin (WD), dublu mixt (XD).

Rezultatele obţinute la toate categoriile vor puncta în clasamentul oficial al Federaţiei Române de Badminton. „Ca de obicei, la competiţiile organizate de Badminton Club Deva participă cei mai valoroşi sportivi din ţară şi sportivi din străinătate. Ne bucurăm să avem la start sportivi din China, Ţara Galilor, Israel şi Ungaria, astfel că e pentru prima dată când avem un număr atât de mare de ţări prezente. Nu prea am avut sponsori anul acesta, iar premiile vor fi mai modeste decât în alţi ani, dar sunt sigur că se va lupta cu la fel de multă pasiune ca la ediţiile anterioare” a afirmat Cătălin Hosu, preşedinte Badminton Club Deva.

Fotbal. Liga a IV-a

Avancronica etapei

La prima vedere, noua etapă a Ligii a IV-a aduce meciuri uşoare pentru primele două clasate, Cetate Deva şi Hercules Lupeni.

Dar adversarele lor le avertizează că vor avea viaţă grea.

Lidera Cetate Deva se va deplasa la Petrila, unde Inter Petrila are o serie de meciuri fără înfrângere, lucru deloc întâmplător având în vedere evoluţia foarte bună a jucătorilor lui Aurel Moldovan.

Chiar dacă patru jucători sunt indisponibili, Adrian Câmpeanu, antrenorul secund de la Inter Petrila, spune că vor face totul să câştige acest meci: „Va fi un meci, nu greu, ci foarte greu. Asta nu înseamnă că

Sdrobiş-show:

„Fotbalul s-a umplut de panarame de fotbalişti”

Fost antrenor şi preşedinte la Jiul Petroşani, „Părintele” Ioan Sdrobiş rămâne un adevărat spectacol atunci când este pus să ia la puricat actorii din prima ligă de fotbal.

Spre exemplu, Sdrobiş este de părere că degringolada de la Dinamo este reprezentativă pentru situaţia din Liga I. „Mă pufneşte râsul când mă uit la campionatul ăsta al nostru. A ajuns fotbalul vai de mama lui. Să luăm exemplul Dinamo. Schimbă antrenorii ca pe şosete. Nu ştiu de unde au plecat şi unde vor să ajungă. Ce să înţeleagă jucătorii? Păi, au ajuns fotbaliştii să dicteze în vestiar? Acum ce-o să-i spună jucătorii lui Stoican: bagă-mă şi pe mine, că eu te-am readus la echipă. Pe lângă bani, fotbalul românesc duce lipsă de valori, de modele. S-a umplut de panarame de fotbalişti şi de ageamii”, a declarat „Părintele” în presa centrală.

Fost antrenor la Oţelul Galaţi, Dacia Unirea Brăila, Jiul Petroşani sau CSM Reşiţa, dar şi scouter la Dinamo, Sdrobiş remarcă uşurinţa cu care au ajuns unii antrenori pe banca echipelor din Liga I: „Nu-şi fac ucenicia în umbra unui tehnician important. Nu au experienţă şi se trezesc direct principali. Vă spun, ăştia tinerii plâng în pat noaptea, din cauza umilinţei la care sunt supuşi de patroni şi jucători”.

Prin 2000, când Ioan Sdrobiş coordona activitatea fotbalistică de la Jiul Petroşani, la clubul petroşenean erau peste 200 de copii şi juniori participanţi în competiţiile interne şi care se lansau fără mari probleme la echipa care, pe atunci, cocheta cu primele două nivele. „Jucători cu mare valoare erau atunci la Jiul.

Era generaţia lui Vădrariu care, treptat, s-a stins pentru că pe nimeni nu a mai interesat soarta copiilor. Şi credeţi-mă că în Valea Jiului sunt foarte mulţi copii talentaţi, dar pe care nu-i descoperă nimeni. Ştiu că situaţia de la Jiul este una tristă, dar nu se poate numai să ne plângem. Eu sunt convins că Jiul mai poate reveni acolo unde îi este locul. Îmi plânge sufletul când mă gândesc că centre precum Petroşaniul, Piteştiul, Baia Mare, Satu Mare sunt pe cale de dispariţie. Am trăit în Valea Jiului unele dintre cele mai frumoase momente din cariera mea”, a spus nu demult Ioan Sdrobiş.

www.zvj.ro vineri, 20 martie 2015

nu vom face tot ceea ce ţine de noi să-l câştigăm.

Suntem trei jucători accidentaţi, iar Alin Bocu a făcut pneumonie. Nici eu nu stau foarte bine, am o problemă la inghinali, dar sper ca totul să fie bine până la ora meciului. Aşteptăm cât mai multă lume să vină la meci şi să ne susţină”, a spus Câmpeanu.

Aflat la două puncte în spatele devenilor, Hercules Lupeni va juca la Uricani, cu o echipă modestă în acest moment, dar capabilă de surprize după ce a venit cu un rezultat de egalitate de la Jiul, în etapa trecută. „Ştiu că va fi un meci greu cu o echipă foarte bună şi poate o victorie pare imposibilă, dar sincer visăm la un rezultat foarte bun, chiar dacă avem o echipă formată numai din copii. Din păcate, terenul de joc este unul foarte greu şi sper să nu ne pună probleme”, a declarat preşedintele uricănenilor, Vasile Scurtu.

Fosta campioană a Ligii a IV-a de fotbal, Universitatea Petroşani, se va deplasa la Certej, unde va avea un joc deloc uşor. Este cunoscut faptul că gruparea studenţească se confruntă cu mari probleme financiare.

Din această cauză, prezenţa la antrenamente a jucătorilor este tot mai redusă. Echipa supravieţuieşte datorită sprijinului dat de către jucători, care au renunţat la bursele lor pentru a avea bani de deplasare la meciuri şi pentru a plăti masa celor patru jucători navetişti care vin de la Haţeg. Puştii Jiului vor avea şi ei un meci dificil, în deplasare la Dacia Orăştie. În această etapă, oficialii de la Asociaţia Judeţeană de Fotbal Hunedoara vor sta cu ochii aţintiţi spre banca antrenorilor, care trebuie să fie în regulă. În urma consultării rapoartelor de arbitraj, s-a constatat că mai multe echipe înscriu în rapoartele de arbitraj persoane care nu au calitatea de antrenor.

De acum încolo la toate jocurile oficiale prezenţa antrenorului calificat corespunzător (minim Licenţa C UEFA) pe banca de rezerve este obligatorie, cu excepţia cazurilor în care acesta este sancţionat disciplinar sau a situaţiilor de caz fortuit (accident, îmbolnăvire ş.a.). În cazul în care, în mod repetat, echipele se prezintă la joc fără antrenor calificat corespunzător, vor fi sancţionate cu penalitate financiară. Antrenorul trebuie să prezinte ID-ul şi carnetul de antrenor cu viza anulă aplicată, iar arbitrul trebuie să consemneze în raportul de arbitraj numărul carnetului şi existenţa vizei anuale. În cazul lipsei

ID –ului şi a carnetului antrenorul nu poate să conducă echipa de pe banca tehnică. AJF Hunedoara a pus în vederea echipelor participante în campionatele judeţene să intre în legalitate şi să nu mai treacă pe rapoartele de arbitraj persoane care nu au calificarea necesară şi viza AJF pentru anul 2015.

Dar iată programul complet al etapei: Retezatul Haţeg stă AS Aurul Certej – „U” Petroşani CSA Aurul Brad - CS Vulcan ACS Minerul Uricani - AS Hercules Lupeni Dacia Orăştie 2010 - CSM Jiul Petroşani CS Inter Petrila - CNS Cetate Deva CS Gloria Geoagiu - AS Șoimul Băiţa AS Victoria Călan - Metalul Crişcior Brad.

Gimnastică

La Cupa Mondială

Andreea Iridon şi Laura Jurca, legitimate la CNS „Cetate” Deva, au fost înscrise de antrenorii echipei României pe lista participantelor la Campionatele Europene de la Montpellier, alături de Larisa Iordache şi Diana Bulimar.

În plus, Andreea Munteanu şi Andreea Iridon, tot de la clubul din Deva, vor concura la „Turneul Maeştrilor”, etapă din circuitul Cupei Mondiale 2015, care se va desfăşura la Cottbus, la finalul săptămânii.

Andreea Munteanu va evolua la bârnă şi sol, în timp ce Andreea Iridon va concura la paralele şi bârnă.

Cele două sportive vor fi însoţite de antrenorul Cristian Moldovan.

A 39-a ediţie a competiţiei din Germania se desfăşoară doar pe aparate, atât la masculin, cât şi la feminin.

Finalele vor avea loc sâmbătă (15:00-18:00) şi duminică (12,00-15,00). Între gimnastele înscrise în concursul găzduit de Lausitz-Arena din Cottbus se numără şi Oksana Ciuşovitina (Uzbekistan), care va împlini 40 de ani pe 19 iunie.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

SPORT

5

CMYK

6

facebook.com/ziarulvaiijiului

ÎNVĂŢĂMÂNT

Lupenenii şi uricănenii

Vor mărşălui pentru viaţă Mâine, 21 martie, în 60 de oraşe din ţară şi din Republica Moldova se organizează, sub egida Patriarhiei Ortodoxe Române, „Marşul pentru Viaţă”, cu genericul: „Fiecare viaţă este un dar!”. Marşul este organizat de Asociaţia „Studenţi pentru viaţă”, organizaţie creată în anul 2013 şi care oferă sprijin şi consiliere tinerelor şi adolescentelor aflate în criză de sarcină sau în situaţie de violenţă. Asociaţia desfăşoară programe de formare destinate tinerilor pentru familie şi integrare socială. „Fiecare viaţă este un dar!”

Săptămâna 18-25 martie a fost denumită de Biserica Ortodoxă Română şi de Asociaţia „Studenţi pentru viaţă” „Săptămâna pentru Viaţă”. „În multe oraşe din ţară şi din Republica Moldova, fraţii noştri de peste Prut, se vor organiza în această săptămână activităţi de informare, evenimente, conferinţe, lansări de carte, proiecţii de film, mese rotunde, toate având ca subiect viaţa, problema abandonului copiilor şi avortul”, ne-a declarat părintele protopop Petrache Creţu, din cadrul Protopopiatului Ortodox Petroşani.

Două marşuri în Valea Jiului

Despre acţiunile preoţilor ortodocşi din Valea Jiului în „Săptămâna pentru Viaţă” ne vorbeşte tot protopopul de Petroşani: „În Episcopia Devei şi Hunedoarei se organizează marşuri pentru viaţă în municipiile Deva şi Hunedoara, precum şi în municipiul Lupeni şi oraşul Uricani în Valea Jiului. La Lupeni marşul va avea loc sâmbătă, 21 martie, începând cu orele 12:00, cu plecare din Bărbăteni, până în centru, iar la Uricani marşul dedicat vieţii va fi miercuri, 25

La Hunedoara

martie, de Bunavestire, după slujba specială ce va avea loc cu ocazia acestei sărbători creştine, la orele 12:30, cu plecare de la podul din Bucura şi cu sosire la Biserica ortodoxă nouă. Alte manifestări ce se vor desfăşura în săptămâna 18-25 martie în cadrul sfintelor lăcaşuri din cadrul Protopopiatului Ortodox Petroşani vor avea loc la fiecare Biserică aparţinătoare de oraş.

Unde se vor citi Acatistul Sfântului Stelian Aflagonul, Ocrotitorul Copiilor (care se sărbătoreşte în fiecare an pe data de 26 noiembrie), Paraclisul Maicii Domnului (pentru copiii avortaţi) şi vor fi spuse de preoţii noştri cuvinte de învăţătură care vor reliefa faptul că fiecare viaţă e un dar de la Dumnezeu şi viaţa trebuie preţuită ca atare. Alte activităţi ce vor avea loc în această săptămână specială vor cuprinde vizite la centrele de plasament din Valea Jiului (Lupeni şi Vulcan) şi la centrele de bătrâni din Lonea, Dărăneşti şi Lupeni.

Aceste acţiuni de vizitare se vor face în perioada 21-25 martie”.

Prin intermediul ZVJ,

Biserica Ortodoxă Română, prin vocea părintelui protopop Petrache Creţu, invită toţi creştinii ortodocşi, care pot ajunge şi au tragere de inimă, dar mai ales frică de Dumnezeu şi credinţă, să participe la cele două marşuri organizate la Lupeni şi Uricani, precum şi la acţiunile pe care preoţii le vor susţine la bisericile ortodoxe din oraşele noastre, sau la centrele de plasament şi de bătrâni în această „Săptămână pentru Viaţă”.

Statistica

„Am fost în 1999 la Iaşi şi în 2001 la Bucureşti, la două conferinţe organizate la nivel de ţară, care au avut ca subiect activităţile legate de centrele de plasament din România şi copiii români cu dizabilităţi. Acolo ţin minte că au

„Ora Pământului” este deja tradiţie

Municipiul Hunedoara se va alătura şi anul acesta localităţilor care la 28 martie 2015 vor lua parte la evenimentul „Ora Pământului”.

Evenimentul reprezintă o acţiune simbolică, derulată la nivel internaţional şi are ca scop conştientizarea opiniei publice asupra fenomenului încălzirii globale.

Sâmbătă, 28 martie 2015, între orele 20:30-21:30, în municipiul Hunedoara se vor stinge luminile - pe B-dul Corvin, B-dul Dacia, Str. George Enescu, Str. Ciprian Porumbescu şi Str. Gheorghe Bariţiu.

Iluminatul public se va opri timp de 60 de minute, timp în care în faţa Casei de Cultură un grup de tineri voluntari şi cetăţeni ai oraşului vor scrie cu ajutorul lumânărilor numele municipiului – Hunedoara.

Anul acesta mesajul şi îndemnul pentru comunitatea Earth Hour din România este „Dăruieşte naturii din energia ta”. Acţiunea se derulează în cadrul campaniei naţionale coordonată de WWF - România (World Wide Fund for Nature).

Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro vineri, 20 martie 2015

participat foarte mulţi sociologi şi statisticieni, care au şi luat cuvântul, fiecare dintre ei arătând celor prezenţi, mii de participanţi, tot felul de statistici legate de viaţă, de nivelul de trai, de copii aflaţi în plasament, sau de copii bolnavi din România. Câţiva dintre ei au prezentat şi statistici făcute la spitalele din România. Mi-a rămas în cap şi acum statistica unuia dintre aceşti sociologi care spunea că din până în 2000,

UNIUNEA EUROPEANĂ

la nivel de ţară, România avea 13 milioane de prunci avortaţi! Astea fiind avorturi înregistrate… Şi de-atunci gândiţi-vă că au trecut alţi 15 ani… probabil doar Dumnezeu ştie exact cât a fost şi cum a fost… Şi atunci ne mai mirăm de ceea ce se întâmplă, de acest exod al românilor dintr-o parte în alta, de faptul că ne tot împuţinăm…”, ne-a spus părintele protopop Petrache Creţu.

Corneliu BRAN

GUVERNUL ROMÂNIEI

Instrumente Structurale 2007-2013

comunicat de presČ 20.03.2015

Ziua MondialČ a Apei – „Apa este viaɃČ. SČ o preɃuim!”

Vineri, 20 Martie 2015, ora 14:30, cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, SC APA SERV Valea Jiului SA – operatorul regional de apČ Ăi canalizare din judeɃul Hunedoara, va organiza o vizitČ la StaɃia de tratare a apei JieɃ, în cadrul evenimentului „Ziua porɃilor deschise” - Ziua Mondiala a Apei – „Apa este viaɄČ. SČ o preɄuim!”. În calitate de Operator Regional pentru servicii de apČ Ăi canalizare pe JudeɃul Hunedoara, SC APA SERV Valea Jiului SA a invitat elevii OrganizaɃiei „SalvaɃi Copiii” filiala Hunedoara într-o scurtČ excursie educativČ la unul din obiectivele care aparɃin sistemului de tratare a apei – StaɃia de tratare a apei JieɃ.

Elevii vor fi însoɃiɃi în turul staɃiei (inclusiv în laboratorul de analize) de cČtre reprezentanɃii operatorului de apČ Ăi canalizare, care le vor prezenta procesul complex de epurare a apei Ăi beneficiile pentru locuitorii Ăi natura din Valea Jiului. La sfârĂitul turului, le vor fi înmânate diplome de participare la evenimentul organizat cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, materiale educative pentru diseminarea informaɃiilor privind consumul sustenabil de apČ, stoparea poluČrii mediului, importanɃa accesului la o apČ curatČ: o apČ curatČ înseamnČ o viaɃČ sČnČtoasČ, dreptul la un mediu sČnČtos etc. Scopul acestui eveniment este acela de a informa cât mai mulɃi cetČɃeni despre importanɃa extinderii Ăi reabilitČrii infrastructurii de apČ Ăi apČ uzatČ în JudeɃul Hunedoara (Valea Jiului), contribuind la educaɃia civicČ Ăi ecologicČ a elevilor din aceastČ ĂcoalČ, dar Ăi la creĂterea gradului de conĂtientizare a publicului ɃintČ asupra obiectivelor proiectului Ăi rezultatelor acestuia dar Ăi asupra faptului cČ apa este un bun public Ăi are o valoare economicČ Ăi socialČ pentru toɃi cei care depind de ea Ăi o folosesc („Apa este viaɄČ. SČ o preɄuim!”), iar dezvoltarea Ăi managementul în domeniul apei trebuie sČ se bazeze pe o abordare participativČ, implicând pe toɃi cei care au nevoie de apČ.

StaɃia de tratare a apei JieɃ are o capacitate de 12.960 m3/zi Ăi a fost reabilitatČ în cadrul contractului de lucrČri „Reabilitarea StaɃiei de Tratare a apei JieɃ Ăi sistemele de clorinare pentru localitČɃile Lupeni, Vulcan Ăi Aninoasa” – VJ-CL03”, parte din Proiectul Major «Extinderea Ăi reabilitarea infrastructurii de apČ Ăi apČ uzatČ în JudeɃul Hunedoara (Valea Jiului)», proiect cofinanɃat din Fondul de Coeziune prin Programul OperaɃional Sectorial «Mediu» 2007-2013.

InformaɃii suplimentare referitoare la proiect se pot obɃine de la sediul SC APA SERV Valea Jiului SA cu sediul în Municipiul PetroĂani, Strada Cuza Voda 23, – Dept. U.I.P. – telefon 0254.543.144, fax 0254.546.672, Email: contact@asvj.ro, persoana de contact doamna Monica Tarcea, Manager Proiect.

ACTUALITATE

7

8

DIVERSE

În judeţul Hunedoara

judeţul Hunedoara era de 12.875, din care 4.096 şomeri indemnizaţi şi 8.779 şomeri neindemnizaţi. Din totalul şomerilor hunedoreni, la sfârşitul lunii februarie 2015, femeile sunt în număr de 6.162.

Din 12.875 de şomeri, în Valea Jiului se menţine treimea constantă în ultimii ani. Astfel, în Petroşani sunt 1.481 şomeri, în Lupeni 657, în Vulcan 746 şi în Petrila 795 de şomeri. În acelaşi timp, în decursul lunii februarie 2015, din evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă a ieşit un număr de 2.224 de persoane. În cursul lunii februarie 2015, un număr de 1.306 de persoane a reuşit să se încadreze în muncă, din care 421 persoane pe durată determinată, iar 885 persoane pe durată nedeterminată.

Mihaela PETROŞAN

Rata şomajului a scăzut la 6,63 la sută

În Valea Jiului, Petroşaniul e pe primul loc

Faţă de luna ianuarie a acestui an, rata şomajului în judeţul Hunedoara a scăzut, atingând la sfârşitul lunii februarie 2015 nivelul de 6,63%.

Raportând la rata şomajului înregistrată la finele lunii februarie 2014, este o scădere cu 0,51%. În cursul lunii februarie, în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Hunedoara au fost înregistraţi 2.202 de şomeri, dintre care 352 provin din disponibilizări curente de personal. La finele lunii februarie 2015, numărul total al şomerilor din

CONVOCATOR

În temeiul prevederilor art.94 alin.1 şi 3 din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art.6 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, se convoacă Consiliul Judeţean Hunedoara în şedinţă ordinară, la sediul acestuia, pentru data de 27 martie 2015, orele 11:00, cu următoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotărâre privind aprobarea organigramei, statului de funcţii şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare ale Sanatoriului de Pneumoftiziologie Brad; 2. Proiect de hotărâre privind aprobarea organigramei şi a statului de funcţii ale Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva; 3. Proiect de hotărâre privind aprobarea statului de funcţii al Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice; 4. Proiect de hotărâre privind aprobarea statului de funcţii al Direcţiei Publice Comunitare de Evidenţă a Persoanelor Hunedoara; 5. Proiect de hotărâre privind aprobarea statului de funcţii al Bibliotecii Judeţene ”Ovid Densuşianu” Hunedoara Deva; 6. Proiect de hotărâre privind aprobarea preluării în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara a unei străzi din Silvaşu de Sus; 7. Proiect de hotărâre privind asocierea Judeţului Hunedoara, prin Consiliul Judeţean Hunedoara cu Municipiul Petroşani, prin Consiliul Local al Municipiului Petroşani în vederea realizării în comun a obiectivului de investiţii ”Modernizarea drumului de acces spre Staţia de sortare şi Staţia de transfer din Municipiul Petroşani” din cadrul Contractului de finanţare nr.912/04.03.2014 pentru implementarea Proiectului ”Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Hunedoara”, cod SMIS – CSNR 49063; 8. Proiect de hotărâre privind asocierea Judeţului Hunedoara, prin Consiliul Judeţean Hunedoara cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ”IANCU DE HUNEDOARA” al judeţului Hunedoara în vederea finanţării şi realizării în comun a unui proiect de interes public judeţean; 9. Proiect de hotărâre pentru aprobarea modificării şi completării Anexei la Hotărârea nr.128/2012 a Consiliului Judeţean Hunedoara privind aprobarea contractării unei finanţări rambursabile interne în valoare de 40.000.000 lei; 10. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei tehnico-economice pentru obiectivele de investiţii şi/sau reparaţii: Modernizare DJ 687K: DN 66 (Bretea Strei) – Silvaşu de Jos – Silvaşu de Sus – Mănăstirea Prislop, km.

5+100 – km. 12+275, Modernizarea drumului de acces spre staţia de sortare/transfer din Petroşani, Reparaţii capitale parapet pe DJ 705H: DJ 705(km.8+800) – Geoagiu Băi şi Amenajare mansardă pentru spaţii operaţionale ambulatoriu tip ”C” la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ”IANCU DE HUNEDOARA” al judeţului Hunedoara; 11. Proiect de hotărâre privind aprobarea valorificării masei lemnoase pe picior din zona de siguranţă a drumurilor judeţene DJ 687E şi DJ 687; 12. Proiect de hotărâre privind aprobarea necesarului de îmbrăcăminte, încălţăminte, jucării, materiale igienicosanitare şi rechizite pentru copiii şi tinerii ocrotiţi de serviciile publice specializate pentru protecţia copilului şi mamele protejate în centrele maternale; 13. Proiect de hotărâre privind aprobarea situaţiilor financiare, suspendarea activităţii şi aprobarea demarării procedurilor de dizolvare şi lichidare ale Societăţii Comerciale S.C. Compania Judeţeană de Turism Hunedoara S.A.; 14. Proiect de hotărâre privind constituirea Comisiei de evaluare şi selecţie a persoanelor fizice autorizate şi atestate, asociaţiilor, fundaţiilor sau organizaţiilor neguvernamentale fără scop patrimonial care iniţiază şi organizează acţiuni, programe, proiecte culturale şi educativ-ştiinţifice, sportive, activităţi sociale, unităţilor de cult, ofertelor formulate pentru editarea unor publicaţii culturale, pentru care se pot acorda finanţări nerambursabile din fonduri publice şi aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a acestei Comisii; 15. Proiect de hotărâre privind aprobarea plăţii cotizaţiei la Asociaţia ”SALVITAL” Hunedoara pentru anul bugetar 2015; 16. Proiect de hotărâre privind aprobarea plăţii cotizaţiilor la Asociaţiile de Dezvoltare „Aqua Prest Hunedoara”, „Apa Valea Jiului”, „Sistem integrat de gestionare a deşeurilor – Judeţul Hunedoara”, „Serviciul judeţean pentru ocrotirea animalelor fără stăpân” pentru anul bugetar 2015; 17. Proiect de hotărâre privind aprobarea rectificării bugetului creditelor interne pe anul 2015 al Judeţului Hunedoara şi estimările pe anii 2016 – 2018; 18. Proiect de hotărâre privind utilizarea fondului de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Consiliului Judeţean Hunedoara pe anul 2015; 19. Proiect de hotărâre privind aprobarea rectificării bugetului de venituri şi cheltuieli al Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva; 20. Proiect de hotărâre privind desemnarea unor reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Hunedoara ca membri în Consiliul de administraţie al Sanatoriului de Pneumoftiziologie Brad; 21. Proiect de hotărâre privind desemnarea reprezentantului Consiliului Judeţean Hunedoara în Adunarea Generală a Acţionarilor de la Societatea Comercială APAPROD S.A. Deva; 22. Proiect de hotărâre privind modificarea şi completarea Hotărârii Consiliului Judeţean Hunedoara nr. 21/2013 de numire a reprezentanţilor Consiliului Judeţean Hunedoara în Adunarea Generală a Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară „Serviciul judeţean pentru ocrotirea animalelor fără stăpân” şi „Apa Valea Jiului”. p.PREŞEDINTE, Dorin Oliviu Gligor VICEPREŞEDINTE

facebook.com/ziarulvaiijiului

Futsal

Finalele Cupei Jandarmeriei

Duminică, de la ora 17, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean (IJJ) Hunedoara şi Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret propune hunedorenilor finalele competiţiei „Cupa Jandarmeriei la futsal” ce se vor desfăşura între echipe reprezentând structuri ale IJJ Hunedoara, în Sala Sporturilor, din municipiului Deva.

După desfăşurarea finalei, la ora 21:00, va avea loc festivitatea de premiere.

Programul zilei de 22 martie 2015 este următorul: ora 17:00 Plutonul Jandarmi Brad – Reşedinţa IJJ Hunedoara; ora 18:00 Detaşamentul 1 Jandarmi Mobil – Secţia Jandarmi Hunedoara; ora 19:00 finala mică; ora 20:00 finala.

Competiţia a reunit opt echipe care au fost împărţite, în urma tragerii la sorţi, în două grupe. Meciurile din cadrul grupelor s-au desfăşurat în sistemul „fiecare cu fiecare“, în zilele de 17 şi 18 martie 2015, iar primele două clasate din fiecare grupă vor juca în finalele de duminică.

Cupa Jandarmeriei la Futsal este o competiţie sportivă organizată de IJJ Hunedoara cu sprijinul Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret în preajma Zilei Jandarmeriei Române.

Mihaela PETROŞAN

Ziua Mondială a Apei Fie că e de ploaie sau de la robinet, pe 22 martie, apa este sărbătorită în toată lumea. Decizia a fost luată în cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare, în 1992. Nu se ştie dacă această decizie i-a făcut pe oameni mai responsabili în ceea ce priveşte protejarea surselor de apă şi consumul chibzuit. Cert este că nici măcar ea, apa noastră cea de toate zilele, nu a scăpat de condeiul epigramiştilor.

Apa

Chiar şi-n ropotul furtunii, Apa-n viziunea mea, E-un lichid pe care unii…

Nu au după ce să-l bea.

Premierul şi sinistraţii La sinistraţi, în mod pripit, Un premier (şi ştiţi voi care) Le spuse „Bine v-am găsit!” Şi viiturii… „La mai mare!”

Premierul şi inundaţiile Acum, când mare e stihia Şi apa creşte peste semn, Un ciot răstoarnă România Şi demnitarii stau… de lemn.

Previziuni meteo

Tot sezonul estival, Strop de ploaie nu vedeţi, Dar pe timp electoral O să plouă cu găleţi!

(Nicolae Bunduri – Braşov)

Sursa apei de ploaie

Apa de ploaie, spun cercetătorii, Provine de la fel de fel de nori Şi, din belşug – ne spun cei ce discern – Şi din programul noului guvern!

Apa de ploaie

Acest lichid posedă, din păcate, Şi conotaţii supranaturale: E un solvent de bună calitate Pentru promisiuni electorale!

Explicaţie

Când plouă-n ţară abundent, De fapt, sunt stropii care saltă

www.zvj.ro vineri, 20 martie 2015

Când câte unu,-n Parlament, Dă iar, cum ştim, cu bâta-n baltă!

Întrebare din şuvoaie

- De ce ne chinui, Doamne, inundaţi?

Se-ntreabă azi românii cu amar, - Păi aţi vrut preşedinte marinar Acuma vă dau apă. Navigaţi!

(Laurenţiu Ghiţă – Bucureşti)

Preţul apei potabile a crescut De câtva timp, în fiecare lună, Factura-mi vine-aşa de încărcată, De parc-aş fi băut rachiu de prună Sau, zi şi noapte, numai apă… PLATĂ!

Ţăranul şi apa curentă la sate Lucrător, din moşi strămoşi, cu sapa, El a dat acuma de belea: Ce să facă dumnealui cu apa, Dacă n-are după ce s-o bea?!

Unui chimist chelner

Când vin clienţii-adesea la agapă, E în dilemă, n-are încotro: Serveşte vinul îndoit cu apă Sau pune-n el jumate… H2O?!

Inundaţiile şi parlamentarii Veni acum, peste întreaga ţară, O apă mare, rece şi murdară…

E apa cea pe care-ntreaga ziuă Aleşii noştri-o bat mereu în piuă?!

(Ion Moraru – Galaţi)

După o ploaie cu grindină În grădină-o babă ţipă: „Para focului să arză Piatra asta, că-ntr-o clipă Mi-a făcut ardeii… varză!”

D’ale inundaţiilor

Barajul din vremea cea tristă, Cârpit cu nisip şi ciment, La prima privire, rezistă, Dar nu şi la primul torent.

Se poate şi mai rău…

Furtuna l-a prins, cu şiroaie, Cu-amanta, în câmp, vara asta, Dar n-a fost tot apă de ploaie, Atunci când îl prinse… nevasta!

Dilemă, la inundaţii

Spre individul ce se-neacă Mă-ndrept grăbit, dar oscilez, Căci nu ştiu: să-i întind o cracă, Să-l scot din lac, sau să-l filmez?...

(Vali Slavu – Aninoasa)

Inundaţii în România Nu vă ţin acum prelegeri, Dar acestea, din păcate, Cred că-s apele-ngheţate …Înainte de alegeri!

Apa şi oamenii Dacă este să socoţi Şi să fim obiectivi, E vitală pentru toţi, În afară de beţivi!

Panta rhei!

Toate trec – e foarte clar – Pe-astă lume; mai concret, Totul curge, dar mai rar Apa de la robinet!

Inundaţia – o palmă de la Dumnezeu

Cu o forţă nemiloasă, Ne-a pus Domnul la-ncercare, Dar guvernul nu ne lasă Şi loveşte mult mai tare!...

(Ioan Toderaşcu – Costeşti, Vaslui)

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

UMOR ÎN HA... MAJOR

9

10

DIN JUDEŢ

Iresponsabilitate

“Plouă”... cu incendii

Miercuri, pompierii hunedoreni au avut din nou de lucru cu stingerea incendiilor de vegetaţie, şi nu numai. Astfel, echipajele de pompieri au intervenit la 15 incendii de vegetaţie uscată, un incendiu la o claie de fân, o deblocare uşă apartament, în care se afla o persoană cu probleme locomotorii, aceasta refuzând transportul la spital.

Staţia de Pompieri Brad a acţionat, cu 5 echipaje, pentru stingerea unor incendii de vegetaţie uscată ce s-au manifestat pe aproximativ 12 hectare de teren. Arderile au fost generate, cel mai probabil, de utilizarea focului deschis în spaţii deschise.

Tot pentru stingerea incendiilor de vegetaţie uscată au mai intervenit şi Detaşamentul de Pompieri Deva cu 2 echipaje,

Deva

Fanii „accidentului” pe mâna poliţiei

Doi indivizi,care ar fi pus mâna pe aproape 65.000 de lei, din escrocherii prin metoda „accidentul”, au fost identificaţi de poliţiştii hunedoreni.

Miercuri, 18 martie, în jurul orei 19:00, poliţiştii Biroul Investigaţii Criminale Deva au reuşit identificarea şi reţinerea a doi suspecţi care ar fi comis două infracţiuni de înşelăciune pe raza municipiului reşedinţă de judeţ, creând un prejudiciu total

Detaşamentul de Pompieri Petroşani cu 1 echipaj, Detaşamentul de Pompieri Hunedoara cu 3 echipaje, Detaşamentul de Pompieri Orăştie cu 1 echipaj, Secţia de Pompieri Ilia cu 3 echipaje, incendii ce s-au manifestat pe aproximativ 89 de hectare de teren.

Arderile au fost generate, cel mai probabil, de utilizarea focului deschis în spaţii deschise.

Detaşamentul de Pompieri Orăştie a acţionat pe raza municipiului, pentru asigurarea măsurilor PSI în urma unui accident rutier produs între un autotren şi un autoturism. În urma accidentului a rezultat o victimă, fiind preluată de către un echipaj al Ambulanţei.

Echipajele de Pompieri – SMURD ale ISU Hunedoara care acţionează în vederea acordării primului ajutor medical de urgenţă şi descarcerare au asistat medical, în data de 18 martie, 24 persoane. Hunedorenii asistaţi de Pompierii – SMURD au fost diagnosticaţi cu complicaţii respiratorii, accident vascular cerebral, hipoglicemie, colică renală, lipotimie, sindrom febril, angină pectorală şi etilism acut. părţilor vătămate în cuantum de 64.000 lei. Acţiunea poliţiştilor deveni a beneficiat de sprijinul colegilor lor din cadrul Poliţiei municipiului Galaţi.

Faţă de cei doi suspecţi, în vârstă de 25, respectiv 38 de ani, ambii din municipiul Galaţi, poliţiştii au dispus măsura preventivă a reţinerii. În sarcina acestora s-a reţinut că, în data de 16 iulie 2014, după o înţelegere prealabilă, au ajutat un bărbat în vârstă de 28 de ani, din municipiul Brăila (la acel moment deţinut în penitenciarul Galaţi), să intre în posesia sumei de 64.000 lei, sumă obţinută de la două femei în vârstă de 65, respectiv 72 de ani, ambele din municipiul Deva, care au fost înşelate prin metoda „accidentul”.

Cele două persoane au fost depuse în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă - Deva, urmând să fie prezentate Judecătoriei Deva cu propunere de arestare preventivă.

Rurale

La furat de cazane Trei hunedoreni au ajuns în vizorul poliţiei, ca suspecţi în mai multe furturi din locuinţe.

Miercuri, 18 martie, poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale Orăştie au identificat trei bărbaţi, cu vârste cuprinse între 19 şi 26 de ani, din municipiul Hunedoara, suspectaţi de comiterea mai multor furturi din locuinţe. Hoţiile ar fi fost comise în perioada 19 - 21 ianuarie 2015, când ar fi sustras din anexele unor imobile de pe raza comunei Orăştioara de Sus şi Mărtineşti două cazane din cupru, precum şi diverse unelte electrice, cauzându-le celor trei persoane vătămate un prejudiciu total în valoare de peste 9.000 de lei.

Faţă de un bărbat în vârstă de 26 de ani, poliţiştii au dispus măsura reţinerii pentru 24 de ore, întrucât acesta e cercetat şi pentru infracţiunea de conducerea unui vehicul pe drumurile publice fără permis de conducere, urmând a fi prezentat Judecătoriei Orăştie cu propunere de arestare preventivă.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

ANGAJĂRI

mica publicitate

Societate comercială angajează ingineri: constructori, electromecanici pentru proiectare.

Relaţii la telefon 0723.570.937 sau 0254.570.973 Societate angajează DESERVENT UTILAJE (buldoexcavator şi excavator) cu domiciliul preferabil în Petroşani sau Petrila.

Experienţa este obligatorie.

Aşteptăm CV-urile pe fax: 0254.514203 sau pe e-mail: iulicatrans@yahoo.com

PIERDERI

mica publicitate

Pierdut Certificat constatator nr. 15388/09.05.2013 pentru punctul de lucru din Bucureşti, B-dul Gheorghe Şincai, nr. 9A, bloc 3A, sc. A, et. 6, ap. 18, sector 4, aparţinând SC Mondo Cariere SRL cu sediul social în Petroşani, str. Anton Pann, nr. 92, judeţul Hunedoara, înscrisă la ORC sub nr. J20/730/2008, având CUI RO23792074. Se declară nul.

REALCOM PETROŞANI

Vă oferă zilnic prin Magazinul Alimentar nr. 16 Piaţa Centrală cele mai ieftine şi de calitate sortimente de carne de porc: • pulpă de porc cu os - 10,80 lei • fleică porc - 13,80 • carne tocată - 14,50 lei • pulpă porc fără os - 14,90 lei • cotlet porc cu os - 15,50 lei • ceafă porc cu os - 15,90 lei • ceafă porc fără os - 18,50 lei • costiţă porc cu os - 10,50 lei • ciolane porc - 6,00 lei • grăsime pentru topit - 5,90 lei Preţurile conţin TVA.

ÎNCHIRIERI

mica publicitate

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66.

Relaţii la telefon 0744.825125

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Închiriez hală producție plus birouri (total 400 mp - str. Jieț, zona Petrila Sud), spațiu birouri zona Pieței Centrale Petroșani (parter) și apartament 2 camere în aceeași zonă.

Relaţii la telefon 0761.195971

VÂNZĂRI

mica publicitate

Vând telefon Vodafone SMART MINI alb, arată ca nou, decodat, are garanţie, la cutie, cu toate accesoriile. Are folie pe ecran şi husă. Preţ 260 lei.

Telefon 0765.253071

SERVICII

mica publicitate

Când cineva are succes sau îi merg lucrurile ca pe roate, fii sigur că apar de peste tot şi inamicii, criticii, răutăcioşii invidioşi care încearcă să demoleze succesul acestuia.Prefă-te că nici nu auzi comentariile de pe margine.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Ascultă sfaturile foarte bune care vin azi de la o persoană care se ocupă de frumuseţea sau sănătatea corpului. Deciziile pe care le iei cu privire la regimul tău de viaţă vor aduce sănătate şi confort interior.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

faci.

Mergi mai departe pe drumul pe care l-ai ales cândva, pentru că visul tău se conturează din ce în ce mai bine cu fiecare pas pe care îl

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Tu eşti centrul universului azi, deci onorează-te mai mult pe tine însuţi. Iubeşte-te aşa cum eşti, răsfaţă-te cu tot ce e mai bun şi mai frumos, dedică-ţi o zi doar pentru bucuria ta.

Eşti într-un moment de răscruce în plan personal, când simţi că ar trebui să faci o schimbare majoră de direcţie, dar ţi-e puţin frică.

IMOBILIARE

mica publicitate

Vând apartament 2 camere, Petroşani, str. Păcii, nr. 1, etaj 3, acoperiş izolat, izolaţie exterioară, termopane, centrală termică nouă, aer condiţionat, finisaje de calitate. Preţ 17.000 de euro.

Telefon 0722.349034 Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 8.500 euro.

Telefon 0725.065800 Vând spaţiu ultracentral, lângă Piaţa Centrală Petroşani, 346 mp din care 206 mp construiţi + curte, bun pentru dispensar veterinar, sală fitness, atelier auto, diverse.

Telefon 0722.318892 Vând spaţiu 2000 mp şi curte 3500 mp, zona depozitelor Colonie, Petroşani, pentru depozit, producţie, acces TIR, rampă de încărcare, birouri, toate utilităţile, merită văzut.

Telefon 0722.318.892

vineri, 20 martie 2015

Ai curaj să visezi, să creezi din propria ta imaginaţie lumi frumoase, pentru că eşti într-un moment de creativitate maximă. Tot ce se naşte acum în mintea ta are mari şanse să devină realitate foarte curând.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Valabil pentru vineri - 27 martie 2015

www.zvj.ro

Ţi-e puţin jenă să recunoşti că nu te pricepi la un anumit lucru de aceea stai în banca ta ca un elev care nu şi-a făcut tema şi speră să nu fie descoperit de profesor.

Închiriez garsonieră în Petroşani, central, situată pe str. General Dragalina (în spate la Românaşul Vesel), amplasată pe mijloc (călduroasă), termopane, mobilată şi utilată (centrală pe gaz, aragaz, frigider, televizor).

Preţ 400 lei/ lună, plus garanţie.

Telefon 0731.492691

Efectuez transport de persoane şi transport marfă în județ și în țară cu Dacia Papuc, 1,5 tone.

Relații la telefon 0727.386358, Vulcan

Noi suntem mereu în slujba dumneavoastră!

Telefon util 0733.960311 Servire promptă, ireproşabilă!

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

PUBLICITATE

11

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Familia te înconjoară cu iubire necondiţionată, aşa e, dar aşteaptă ceva de la tine: să-ţi exprimi o părere, să iei o decizie, să vorbeşti deschis, pentru că faci unele lucruri fără să le spui şi lor.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

le critică.

Nimereşti într-un mediu ceva mai ostil, de oameni rigizi şi demodaţi, care nu îţi înţeleg creativitatea şi originalitatea, ci doar ţi

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Chiar dacă nu toată lumea aplaudă ideile tale, nu te lua după ea, ci pune-ţi în aplicare planurile fără întârziere.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Abordezi o atitudine care nu ţi se potriveşte şi care nu lasă o impresie prea bună despre tine. Eşti cam cinic, dar foloseşti ironia cu tentă maliţioasă, de parcă ai vrea să dai cuiva peste nas.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Nu accepta doar să fii condus din umbră, ci, în situaţia de faţă, trebuie să preiei chiar tu frâiele unui anumit demers.

HOROSCOP

CMYK

12

ACTUALITATE

Un vulcănean,

Pe cale să câştige lupta cu încăpăţânatul primar Gheorghe Ile Tânărul Daniel Lehăceanu (în foto), unul dintre locatarii blocului 3A1 din Vulcan care se împotrivesc construirii unui veceu public, oricât ar fi el de european, la câţiva metri de blocul lor, nu s-a intimidat când primarul i-a zis că, orice ar fi, el tot acolo pune grupul social.

Săptămâna trecută,

într-o discuţie purtată în biroul primarului, tânărul a încercat să-l determine pe Gheorghe Ile să aleagă un alt loc pentru valoroasa investiţie de aproape şase miliarde de lei vechi. „A fost o discuţie prietenească (cei doi se cunosc de mai demult), recunoaşte tânărul, i-am zis că-mi place tot ce a făcut bun şi frumos în Vulcan, dar asta cu veceul lângă blocul meu nu pot s-o

înghit. I-am sugerat să-l amplaseze peste drum, dar Ile mi-a răspuns că acolo nu se poate. Îmi place sau nu-mi place, el tot acolo, lângă 3A1 o să-l construiască!”.

Dacă răspunsul aşteptat

de la Prefectură nu a fost decât un fel de trimitere „de la Ana la Caiafa”, în sensul că sesizarea locatarilor din blocul 3A1 a fost trimisă, spre rezolvare, Primăriei municipiului Vulcan, cu totul şi cu totul alta este poziţia Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Hunedoara, căreia i-a fost trimisă o sesizare similară. „În urma sesizării dumneavoastră - se spune în răspuns (vezi facsimil) -, înregistrată la DSP Deva – Compartiment Petiţii, sub numărul P 18/26.02.2015, o echipă de control s-a deplasat în data de 13.03.2015 la faţa locului, constatând următoarele:

- Primăria Municipiului Vulcan intenţionează construirea unui grup sanitar amplasat pe domeniul public, situat pe Bulevardul Mihai Viteazul, în zona blocurilor 3A1 şi 1M. - S-au efectuat cu această ocazie măsurători, ţinând cont de proiectul prezentat şi de prevederile ORD.MS. 119/2014.

- Grupul sanitar ce face obiectul sesizării ar urma să fie amplasat la 9 metri faţă de blocul 3A1 şi 5 metri faţă de blocul 1M, neîncadrându-se în prevederile ORD. M.S. 119/2014, articolul 5.

- Conform procesului verbal de constatare a condiţiilor igienico-sanitare numărul 9279 din 13.03.2015 au fost aduse la cunoştinţa reprezentanţilor Primăriei Municipiului Vulcan prevederile ORD.M.S. 119/2014 privind amplasarea unităţilor pe domeniul public şi privat, Semnează: Ec. Mariana Pancotan, director executiv, şi Ec. Mona Radu, inspector CSP”.

Aşadar, un răspuns

scurt şi la obiect, cu constatare pe teren şi decizii conforme cu legile în vigoare. Este cât se poate de limpede că primăria vulcăneană nu poate construi veceul public în locul pe care pusese ochii Gheorghe Ile. Chiar dacă grupul social o să aibă senzori şi ar fi superdotat cu ultimele realizări europene în materie. „Dar ce veţi face dacă, totuşi, primarul nu renunţă?”, l-am întrebat pe Daniel Lehăceanu.

Răspunsul a venit pe loc: „Dacă trece şi peste Sănătatea Publică, îl dăm în judecată!”.

Gheorghe OLTEANU

facebook.com/ziarulvaiijiului

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VII Nr. 225 - 226 20 martie 2015 8 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului

Din volumul în lucru „Vizite domneşti şi tovărăşeşti în Valea Jiului”:

Câteva vizite ale lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în Valea Jiului • La 18 martie s-au împlinit 50 de ani de la moartea sinistrului dictator

După ce, pentru prima dată în istoriografia locală, am antologat vizitele întreprinse de membrii Casei Regale a României în epoca interbelică în Valea Jiului, am început a trece în revistă vizitele dregătorilor epocilor capitaliste şi comuniste pe malurile Jiului de Est şi de Vest. Cum ieri, 18 martie, s-au împlinit 50 de ani de la moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, vă ofer câteva file din volumul aflat în lucru, cu titlul provizoriu „Vizite domneşti şi tovărăşeşti în Valea Jiului”, din capitolul dedicat chiar „descălecărilor” tovarăşului Gheorghiu-Dej în Valea Jiului. (Marian BOBOC) Un „şahist” cinic al istoriei

Din 18 martie şi până când va fi îngropat în 24 martie 1965, tovarăşul Gheorghiu-Dej este jelit în presă pe plantaţii întregi de quadraţi. Nu face excepţie de la regulă nici „Steagul Roşu”, oficiosul Comitetului orăşenesc PMR Petroşani şi al Sfatului popular orăşenesc. Pensionarul Iosif Cotoţ, membru al PCR în ilegalitate, rememorează, nu ştim cât de veridic, câteva întâlniri din puşcării şi libertate cu acela la catafalcul căruia clasa muncitoare făcea acum coadă: „(…) Înainte de 23 August 1944 l-am cunoscut pe tovarăşul Gheorghiu-Dej în închisorile Caransebeş, Văcăreşti şi în lagărul de la Târgu-Jiu. (…) Nu voi uita niciodată clipele când, în lagărul de la Tg. Jiu, animaţi de dorinţa de a-i face o bucurie, am dăruit tovarăşului Gheorghiu-Dej un şah, cu piese din os la care lucrasem mai mulţi tovarăşi. M-a luat de braţ şi ne-am plimbat mai bine de două ore. (…) Îmi este, de asemenea vie în minte întâlnirea cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în toamna anului 1944, când ne-a chemat la muncă şi luptă pentru a transforma acea Vale a plângerii într-o Vale a bucuriei şi fericii. Astăzi, cuvintele lui au devenit o realitate vie. Valea Jiului apare astăzi înfloritoare, aşa cum o întrevedeam în cuvintele tovarăşului Gheorghiu-Dej în toamna anului 1944, precum şi cu prilejul consfătuirii pe ţară a muncitorilor mineri din 1952 ţinută aici, la Petroşani”.

Referitor la şahul pe care l-a primit cadou de la tovarăşii săi în lagărul de la Tg. Jiu, putem face observaţia că Gheorghiu-Dej a avut ştiinţa (uneori malefică) de a muta „piesele” politichiei roşii în cei 20 de ani cât s-a aflat în primele rânduri ale comuniştilor români.

Trei vizite ale lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în Valea Jiului Paginile II-III-IV

29 Iunie 1952

Expunerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej la Consfătuirea pe ţară a muncitorilor mineri din industria carboniferă desfăşurată la Petroşani (I) Paginile V-VI-VII

Înjurăturile lui N.S. Hrusciov la Lupeni Pagina VIII

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 20 martie 2015

Noiembrie 1944

Prima vizită a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej

Gara Petroşani

Din gara Petroşani

Spre Petrila

Ministrul comunicaţiilor Gheorghe Gheorghiu-Dej întreprinde la 24 noiembrie 1944, însoţit de alţi tovarăşi, o vizită în Valea Jiului. Cu siguranţă, aceasta este prima vizită ca ministru în Valea Jiului a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, sau, poate, chiar prima descindere în mediul minier a viitorului conducător comunist. Cu acest prilej are loc, la Casinoul Muncitoresc din Colonia de Jos a Petroşaniului, o şedinţă în care, întrucât CFR-ul era principalul beneficiar al minelor, ministrul Dej încearcă să găsească soluţii la problemele ridicate de reprezentanţii minerilor. Prima ediţie a publicaţiei Zori Noi imortalizează această vizită ministerială istorică în articolul „Tov. Gheorghiu-Dej pe Valea Jiului/ Minerii vor să contribuie la mărirea efortului de război”.

„În ziua de 24 Noembrie

tov. ministru Gheorghiu-Dej într’o călătorie de inspecţie a vizitat Petroşenii, pentru a lua contact cu muncitorii mineri în vederea colaborării tuturor forţelor productive ale minelor de cărbuni din Valea Jiului, pentru mărirea producţiei şi intensificarea efortului de războiu. La consfătuirea care a avut în sala Casinoului Muncitoresc din Petroşeni, au luat parte înafara tov. ministru Gheorghiu-Dej, tov.

Moghioroş din partea Partidului Comunist, tov. Sencovici şi Brăifăleanu din partea Sindicatelor Unite Muncitoreşti din Bucureşti, tov. Liuba din partea femeilor organizate în Sindicate şi reprezentanţii diferitelor organizaţii sindicale din Valea Jiului, precum şi Dir. Braha din partea Soc. Petroşeni.

Tov. Moghioroş deschide şedinţa şi arată că tov. Min. Gheorghiu-Dej a venit în mijlocul muncitorilor din Valea Jiului pentru a vedea care este situaţia producţiei de cărbuni şi metodele de îndreptare a producţiei. Cere să i se dea tot concursul din partea muncitorilor. D-lui aşteaptă propunerile muncitorilor.

Motivul lipsei de cărbuni

La bordeiul unui miner

În mijlocul cetăţenilor

Tov. Min. Gheorghiu-Dej arată că interese cu totul speciale l-au adus în Valea Jiului, şi anume necesitatea găsirii mijloacelor de ridicare a producţiei de cărbuni. Fără combustibilul necesar pentru CFR există ameninţarea încetării comunicaţiilor. Care este motivul lipsei de cărbuni?

Pe de o parte proastele condiţii de transport.

Acestea în curând se vor remedia. Pe de altă parte producţia a scăzut din cauza lipsei mânii de lucru. Găseşte necesar ca să se analizeze toată problema în amănunt, împreună cu bărbaţii de încredere a muncitorimii din Valea Jiului, pentru a găsi o modalitate de ridicare a producţiei.

Muncitorii sunt acei cari sunt în primul rând interesaţi de ridicarea producţiei de cărbuni.

Pentru aceasta a făcut apel la muncitori şi la inginerii specialişti, pentru a ne da sfaturi utile.

Cere ca fiecare să facă o descriere cât mai amănunţită a felului cum se scoate cărbunele. În colaborare cu toţi, trebue să găsim mijlocul de remediere.

Fiecare să spună totul deschis, toate

problemele producţiei, a aprovizionării, a epuraţiei, care toate sunt elemente strâns legate între ele.

Directorul Braha reflectă la cele de mai sus, spunând: Avem lipsă de 2.000 de lucrători la lucrările de prezent deschise. Dacă se va găsi oameni la suprafaţă, care ar fi capabili a lucra şi în mine, vor trece imediat la lucru.

8 ore de muncă sunt suficiente pentru 10 tone de om

Tov. Mihai Povstanschi din Bucureşti arată că ţara are nevoie de cărbuni. Dar problema nu se poate pune pe mărirea orelor de lucru, astfel problema nu poate fi rezolvată. Trebuie îndeplinite anumite condiţiuni.

Fiecare să fie la locul lui. Nu trebue să fie pusă chestiunea vârstei, a timpului de lucru, ci trebue să se priceapă a pune chestiunea muncii. Ciocanul pneumatic nu trebue să stea nici un moment. Nu trebue păstrat secretul profesional, ci unul trebue să înveţe pe celălalt.

8 ore de muncă sunt suficiente pentru 10 tone de om.

Aci este al doilea front al nostru de unde ducem războiul.

Trebue introdus schimbul de experienţe.

Pentru a putea ajunge la realizarea propunerilor făcute face următoarea preciziune: îndeplinirea revendicărilor minerilor şi constituirea comisiei de control a producţiei compusă din minieri, vagonetari, maeştri şi ingineri. În acelaşi sens mai fac propuneri: tov.

Băcuieţi din Aninoasa, tov. Pătruţ din Lupeni, tov. Şoit Petru din Petroşeni şi tov.

Ghengher din Petroşeni.

Tov. Ministru Societate

cere

raport

dela

Tov. Ministru Gheorghiu-Dej cere raport de la Societate, despre cum sunt acei funcţionari publici, cari primesc locuinţe şi combustibili gratuit de la Societate şi la ce sumă se ridică.

Problema minerilor concentraţi

Tov. Ghirea din Petroşeni pune problema minierilor concentraţi în detaşamente de muncă. Să se dea dispoziţie să lucreze în mine aceştia. Cu ocazia arestărilor au fost trimişi în lagăre mulţi muncitori, situaţia lor ar trebui să fie verificată.

Propune ca un consiliu de coordonare pentru întreprinderi să studieze fiecare caz aparte pentru a putea da un randament mai mare.

Munca trebuie raţionalizată

Tov. Veşcan Gavril din Petroşeni spune: Minierii din Valea Jiului n’au avut ocazia să cunoască munca raţională. La noi producţia s’a ridicat cu biciul şi nu cu muncă raţională.

Muncitorii n’au fost retribuiţi omeneşte. Nu sunt retribuiţi cu un salar din care să poată trăi omeneşte. Nu pot da randamentul cerut cu stomacul gol, neîmbrăcaţi.

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

vineri, 20 martie 2015

Diferite alte propuneri sunt aduse apoi de: tov. Stănculescu, tov. Muntean, tov. Lup Sabin, tov. Dan şi tov. Florea.

Ei cer naţionalizarea Soc. Petroşeni.

Raţionalizarea muncii şi la CFR

Tov. Nicurici, de la sindicatul CFR Petroşeni, spune: la CFR nu este lipsă de personal, ci lipsă ca la fiecare loc să fie folosit cel de care este nevoie. Personalul de tren, în prezent, este folosit de şeful staţiei pentru nevoile lui personale. Cere înlăturarea lui, ca incapabil. Este un prieten al Poliţiei şi ameninţă pe toţi cari s’au înscris în Sindicat şi în organizaţii.

Aceeaşi problemă e ridicată şi de tov.

Trepubleac care arată că vagoanele reparate în ateliere stau acolo şi nu sunt folosite. Până când nu vor fi înlăturaţi şefii fasciştii, nu se va putea lucra.

Salutul Sindicatelor din Bucureşti

Tov. Brătfăleanu din Bucureşti salută adunarea din partea Comitetului Central de organizare a Mişcării sindicale din România, fiind trimis cu tov. Senkovici pentru organizarea mişcării sindicale.

Arată că au primit delegaţie specială de la Ministerul Muncii, al Asigurărilor Sociale ca să cerceteze centrele industriale şi miniere pentru a vedea doleanţele muncitorilor. Vor face un raport despre cele constatate.

Mai arată că la Casele Asigurărilor Sociale au constatat mari neajunsuri.

August 1945

Tov. Sencovici, Secretarul Sindicatelor Unite Muncitoreşti din România: De acord cu cele spuse, că Societatea Petroşani a fost stat în stat. Până acum ei au avut drept de a exploata pe muncitor, să-l omoare, să-l trimeată în lagăr. Timpurile acestea s’au dus însă.

Au mandatat şi din partea Ministerului Minorităţilor, pentru a constata şi a lua măsuri pe loc referitor la tratamentul muncitorilor. „Am speranţa că din această Vale a plângerii, se va face o Vale a Bucuriei”.

Aduce Salutul muncitorilor sindicalizaţi, care asigură muncitorimea din Valea Jiului de sprijinul lor.

Trăească solidaritatea muncitorilor.

Trăească unitatea sindicală.

Trăească Tov. Min. Gheorghiu-Dej (aplause).

Tov. Liuba din Bucureşti salută din partea femeilor organizate în Sindicate, muncitorimea din Valea Jiului, şi arată că şi femeia trebue să şi câştige drepturile.

Dir. Braha îşi exprimă speranţa îndreptării situaţiei. Unele neajunsuri urmând să fie remediate mai repede, altele necesită mai mult timp. Asigură pe muncitori că nu va precupeţi nicio muncă în interesul măririi producţiei.

Tov. Moghioroş mulţumeşte celor de faţă şi arată că avem sarcina de a veni în ajutorul Tov. Gheorghiu-Dej, pentru a putea face faţă greutăţilor. Cu aceasta încheie şedinţa”.

La Petrila

Mina Petrila - Înainte de coborâre

A doua vizită a lui Dej în Valea Jiului

La Casinoul Muncitoresc Petroşani are loc la 12 august 1945 deschiderea solemnă a primei conferinţe libere din Regionala Valea Jiului a P.C.R., conferinţă care va continua şi luni 13 august La conferinţă au participat: ministrul Gheorghe Gheorghiu-Dej (sosit, la Petroşani, cu o zi înainte, sâmbătă, 11 august), membru în Comitetul Central al PCR, reprezentanţi ai Partidului SocialDemocrat, Frontului Plugarilor, Apărării Patriotice, Uniunii Populare Maghiare, Tineretului Progresist şi sindicatelor.

Din expunerea lui Iosif Stoica, membru de frunte al Regionalei Valea Jiului a PCR reţinem: „(…) Noi, în Regionala Valea Jiului, nu am fost şi încă nu suntem suficient de ridicaţi politiceşte. Ne-am înţeles, totuşi, datoria şi rostul Partidului Comunist. Ştim cu toţii că am fost într-o mare frământare când reacţiunea căuta pe orice cale, şi mai ales prin propaganda mincinoasă înfiltrată în sufletul poporului, să otrăvească conştiinţa masselor. Pentru mulţi Partidul Comunist a fost periculos; azi a dispărut acest pericol, este ceva sfânt pentru care trebuie să luptăm. Noi, în Regionala noastră, avem o structură economică deosebită, plină de bogăţii. Avem bazinul carbonifer din Valea Jiului, industriile grele din Hunedoara, industriile din Călan, nodul de cale ferată de la Simeria, regiunea auriferă din munţii Apuseni, regiunea de saline din Uioara.

(astăzi, ar fi mai simplu de luptat pentru tovarăşi, întrucât toate aceste regiuni industriale, atât de înfloritoare cândva, sunt praf şi pulbere - n.a.). (…) Datorită luptei, datorită liniei politice a Partidului nostru, bravii mineri din Valea Jiului, chiar în situaţia dezastruoasă în care se află, au înţeles să-şi facă datoria, să mărească producţia pe zi ce trece, pentru că ei au înţeles că numai astfel putem ieşi din această situaţie jalnică”.

Tovarăşul Pătraşcu, alt conducător al PCR Valea Jiului, bate bine câmpii în privinţa grevei din 5-6 august de la Lupeni: „(…) În 1929, minerii din Lupeni au deschis calea luptei hotărâte împotriva încercărilor din România pentru instaurarea regimului fascist şi a constituit începutul luptei clasei muncitoare pentru a apăra democraţia”, subliniind eforturile depuse de PCR pentru mărirea producţiei de cărbune: „(…) organizaţiile din Valea Jiului au obţinut un succes demn de laudă. Au reuşit în câteva rânduri să facă mobilizarea generală a muncitorilor pentru mărirea producţiei şi ne face o mare bucurie că, tocmai în momentul în care se întruneşte această conferinţă, pentru a discuta problemele mari de refacere, minerii din Valea Jiului au ridicat producţia cu 1.000 tone pe zi.

Zeci şi sute de oameni intră în mine pentru a ajuta pe mineri, care constituie un succes foarte mare al organizaţiei noastre”.

În mina Petrila

După ce a vizitat Căminul de ucenici

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 20 martie 2015

Noiembrie 1945

A treia vizită a lui Gheorghe Gheorghiu Dej După vizita efectuată în Valea Jiului în urmă cu un an, la 24 noiembrie 1944, Gheorghe Gheorghiu Dej revine la Petroşani chiar la 7 noiembrie, cu prilejul celei de-a 28-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din… octombrie. Dej a fost însoţit de ministrul minelor, Tudor Ionescu. Cum, începând cu acest an, această zi, cu importanţă majoră pentru Uniunea Sovietică, a început să fie sărbătorită şi în Valea Jiului, cei doi miniştri nimeresc, cum se spune, la masa pusă a manifestaţiilor: „Muncitorimea din Valea Jiului a trăit la 7 noiembrie o zi de mare sărbătoare, însemnând un pas hotărâtor în istoria sa de luptă şi muncă fără preget. Prima sărbătorire în pace a celei de a 28-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie s-a ţinut în Valea Jiului odată cu sărbătorirea victoriei muncitorilor minieri (…). Se împlineşte chiar în această lună un an de când cel mai iubit, cel mai dârz conducător al clasei muncitoare, tov. Gheorghiu Dej, coborând printre mineri pentru a le cerceta nevoile şi suferinţele, le-a arătat calea îmbunătăţirii soartei lor şi a tuturor: să ridice producţia de cărbune pentru asigurarea transporturilor, pentru refacerea ţării. Răspunsul dat cu un avânt nemaiîntâlnit până astăzi nu a dat roadele corespunzătoare uriaşei sforţări. În calea acestui avânt a stat sabotajul conştient şi sistematic al fostei direcţiuni a soc. Petroşani. Înlocuirea ei cu o conducere democrată, obţinută cu ajutorul C.G.M. şi a guvernului constituie un succes care contribuie şi mai mult la întărirea unităţii clasei muncitoare, a Frontului Unic Muncitoresc, sub semnul căreia se sărbătoreşte ziua de 7 noiembrie. Azi, în această zi de mare sărbătoare, tov.

Gheorghiu-.Dej (…) este din nou printre minerii din Valea Jiului”.

La şedinţa intimă

O ţigare...

Prezidiul adunării Tovarăşi câtă frunză şi iarbă

Clasa muncitoare

Ascultându-l pe unul, pe altul...

Petroşaniul îl aşteaptă pregătit cum se cuvine pe „oaspetele cel mai iubit”: „Petroşaniul, plin de steaguri, lozinci, portretele marilor conducători ai proletcultismului, şi-a îmbrăcat haina de zile mari”. În gară, înghesuială: „Mult înaintea sosirii trenului peronul gării e înţesat de lume. Reprezentanţii noului consiliu de administraţie, noul director, reprezentanţii sindicatelor, ucenici, funcţionari, muncitori, au venit să primească pe cel al cărui nume este un simbol al încrederii şi al îndemnului la luptă”. În sfârşit apare trenul: „În sunetul imnului minier, tov. ministru Gheorghiu-Dej, împreună cu tov. Tudor Ionescu, ministrul Minelor şi Petrolului, membru în C.C. al Partidului Social-Democrat, coboară în mijlocul unui entuziasm general”.

De la gară până la Casinoul Muncitoresc, cei doi miniştri sunt „conduşi de mulţimea care manifestează plină de entuziasm”.

Finalul relatării reprezintă un tablou vivant… proletar: „Muncitorimea din toate cele 6 localităţi se întruneşte la Petroşani.

Cu un tren special sosesc cei din Lupeni şi Vulcan şi se încolonează cu muzici, steaguri şi lozinci spre Arena Sportivă. În urma lor se încolonează Aninoasa, care a trecut între timp dealul spre Petroşani. De partea cealaltă, într-o încolonare perfectă soseşte Petrila, apoi Lonea. Arena sportivă, cu cei peste zece mii de manifestanţi cu steaguri fâlfâind deasupra pancartelor, prezintă o impresionantă desfăşurare de forţe, hotărâte să lupte pentru unitate, pentru o lume mai bună, pentru refacerea ţării, pentru susţinerea tinerei democraţii. Cuvântările conducătorilor comunişti şi social-democraţi sunt ascultate cu atenţie şi subliniate cu aclamaţii furtunoase, manifestând unitatea de voinţă”.

PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 20 martie 2015

29 Iunie 1952

Expunerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej la Consfătuirea pe ţară a muncitorilor mineri din industria carboniferă desfăşurată la Petroşani (I)

Tovarăşi, În numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române aduc un călduros salut delegaţilor muncitorilor mineri din întreaga ţară.

De la această consfătuire să transmitem împreună salutul nostru unuia dintre detaşamentele de frunte ale eroicei noastre Clase muncitoare minerilor din toate regiunile carbonifere ale Republicii Populare Române.

Ne-am întâlnit aici pentru a dezbate problemele legate de ridicarea nivelului de trai material şi cultural al muncitorilor mineri, de sporirea producţiei şi a productivităţii muncii în industria minieră.

Avem putinţa să dezbatem în deplină libertate aceste probleme şi să contribuim la justa lor rezolvare în interesul Patriei şi al poporului muncitor, pentru că în ţara noastră a fost sfărâmat jugul capitalisto-moşieresc, puterea se află în mâinile clasei muncitoare, aliată cu ţărănimea muncitoare, poporul este stăpân pe soarta sa, pe nesecatele avuţii ale Patriei noastre iubite, pe fabrici, uzine şi mine, stăpân pe viitorul luminos pe care şi-l făureşte.

Măreţia realizărilor regimului nostru de democraţie populară apare cu deosebită claritate când ne amintim de viaţa chinuită şi de mizerie a muncitorilor mineri în vremea când la putere se aflau burghezia şi moşierimea.

Capitaliştii români şi străini, proprietarii din acea vreme ai minelor de cărbuni, au jefuit şi au exploatat în modul cel mai crunt pe muncitorii mineri. Având un salariu de foamete, care nu le ajungea nici să astâmpere nevoile lor minimale şi ale familiilor lor, minerii erau nevoiţi să lucreze până la istovire, cu unelte manuale dintre cele mai primitive, pentru îmbogăţirea exploatatorilor capitalişti. Muncitorii mineri trăiau veşnic în nesiguranţa zilei de mâine. În orice zi, fiecare dintre ei se putea trezi aruncat în stradă, pradă şomajului. În goana după profituri cât mai mari, capitaliştii nu au asigurat în mine nici cele mai elementare mijloace de protecţie a muncii şi de securitate minieră, pentru apărarea vieţii minerilor. Exploziile şi avariile se ţineau lanţ.

Numai la explozia din anul 1920 de la mina Anina şi-au pierdut viaţa 187 de mineri, în explozia din 1922 de la mina Lupeni - 82 de mineri. În 1940 a avut loc o groaznică explozie în Valea Jiului, cu peste 50 de mineri morţi şi răniţi. Îngrijirea sanitară lipsea aproape complet. Întregul bazin carbonifer din Valea Jiului era deservit numai de două spitale, iar cel al Banatului de un singur spital. În rândurile minerilor bântuiau

bolile profesionale, tuberculoza şi alte boli, mortalitatea era foarte ridicată.

Fondurile de asigurări sociale erau jefuite de cozile de topor ale patronilor, social-democraţii de dreapta, care ajutau prin toate mijloacele pe capitalişti să exploateze muncitorii.

Ajutoarele de boală se plăteau în proporţie de numai 20—40% din salariu. În ce priveşte pensiile, doar un număr foarte mic de mineri ajungeau să fie pensionaţi, primind o pensie de abia 10% din salariu.

Majoritatea familiilor de mineri locuiau în cocioabe şi bordeie. Marea majoritate a minerilor şi a copiilor lor erau neştiutori de carte.

Niciodată sub regimul burghezomoşieresc muncitorii mineri nu s-au putut bucura de concedii de odihnă în localităţile balneare, de teatre, cluburi, cinematografe sau biblioteci; niciodată nu puteau visa ca fiii şi fiicele lor să ajungă în universităţi şi şcoli superioare.

Iată cum descrie „Scânteia” ilegală din Aprilie 1932 situaţia minerilor din Valea Jiului: „Salariile muncitorilor sunt reduse de patroni mereu, în 1931 au fost reduse cu 20%, iar acuma muncitorii lucrează 23 zile pe săptămână.

Ziua de lucru se prelungeşte până la 12 ore. Muncitorii sunt aruncaţi afară,

Dej soseşte la Casinoul Muncitoresc Petroşani, astăzi o cârciumă luxoasă

V

VI PRĂVĂLIA CU ISTORII

câte unul, grupuri, în massă, rămânând fără de lucru, flămânzi cu copiii lor. La Lupeni din 4.040 muncitori lucrează 2.795, la Vulcan din 3.000 muncitori din 1931 au rămas 200 muncitori. În toată Valea Jiului avem 16.000 muncitori şomeri; cu familiile, avem câteva zeci de mii de muncitori fără niciun ajutor”.

La jefuirea sângeroasă a muncitorilor mineri se adăuga exploatarea prădalnică a bogăţiilor carbonifere ale ţării. Capitaliştilor nu le păsa de interesele ţării, de viitorul ei. Proprietarii bunelor nu erau mânaţi decât de goana după profit Datorită acestei exploatări prădalnice, milioane de tone de cărbune au fost lăsate pradă incendiilor, straturi bogate au rămas neexploatate, ca, de exemplu, la Petrila şi Lupeni. Unele mine, ca Vulcan, Cimpa, Jieţi-Lonea şi altele, au fost închise şi inundate.

Loviţi şi asupriţi cu cruzime de exploatatorii capitalişti, muncitorii mineri au organizat, îndeosebi după Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie şi sub influenţa nemijlocită a victoriei clasei muncitoare din Rusia, acţiuni de luptă pentru a-şi impune revendicările cu caracter economic şi politic. Astfel de acţiuni au avut foc în bazinele carbonifere în anii 1916-1920. Încă în 1916 muncitorii mineri din Petroşani şi Petrila au hotărât, în luna Iunie, să declare greva generală în Valea Jiului. În toate localităţile s-au înfiinţat comitete de grevă şi s-a organizat o adunare a tuturor minerilor în lunca dela Petroşani. Această adunare a fost înconjurată de armată; muncitorii au fost somaţi să reia lucrul, dar au refuzat aceasta cu hotărâre, au fost ameninţaţi cu închisoarea. În faţa atitudinii hotărâte a minerilor revoltaţi, armata s-a retras. Au fost arestaţi mai mulţi mineri, dintre care 7, în frunte cu Dobocan, Domoş şi Darotzi, au fost condamnaţi la moarte, iar alţii condamnaţi la închisoare sau trimişi pe front.

Lupta minerilor se intensifică în anii 1917-1918.

Sub influenţa Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, se înfiinţează în Valea Jiului un Consiliu muncitoresc, în Octombrie 1918. Poliţia şi vechea jandarmerie a statului austro-maghiar sunt dizolvate, ordinea fiind păzită de garda muncitorească, care ascultă de dispoziţiile Consiliului muncitoresc, cu sediul la Petroşani.

La începutul lunii Ianuarie 1919 are loc o grevă a minerilor din Valea Jiului.

Iată cum descria colonelul Stavinschi, comandantul militar al minelor din Petroşani, în referatul său adresat generalului Kvrcek Ferenţ, starea de spirit a muncitorilor din Valea Jiului: „Ameninţând cu încetarea muncii, aproape în mod poruncitor, muncitorii cer anularea sancţiunilor disciplinare. La Lonea, atacând închisoarea, au distrus-o şi au eliberat pe cei sancţionaţi”.

La conferinţa băieşilor (minerilor) care ia avut loc la Sibiu în 23 Martie 1919, raportorul a arătat următoarele: „A venit războiul cu jertfele lui uriaşe, cu scumpirea alimentelor, cu criza de lucrători; plata muncitorilor mineri însă, cu toată scumpetea, a rămas aceeaşi. Atunci când pentru întreţinerea vieţii trebuie o cheltuială zilnică de 20-30 coroane, muncitorul băiaş câştigă 2-3 coroane pe zi. Această stare nesuferită a scuturat massele şi le-a adus înspre făgaşul revoluţiei.

Ori şi cât au căutat să-i apese şi să-i persecute prin forţa armată, grevele au izbucnit una după alta, sălbatice, neorganizate, ca ale unei clase flămânde şi îndârjite. În zadar le-au pregătit cosciuge băieşilor din Petroşani şi din jur, degeaba le-au săpat gropile şi i-au pus în faţa lor, spunându-le că acei care nu vor relua lucrul vor fi împuşcaţi şi îngropaţi; băieşii au preferat mai bine moartea decât o astfel de viaţă de mizerie”.

Acţiunile şi luptele eroice ale minerilor din Valea Jiului au culminat cu luptele din 1920. În ziua de 21 Martie, când trebuia să se facă plata, aceasta nu s-a făcut din lipsă de bani mărunţi. Minerii din Petroşani au declarat grevă. Muncitorii au respins orice propunere de a înceta greva, susţinând că nu vor relua lucrul decât dacă li se face plata, dacă li se dau alimente şi li se rezolvă memoriul. Comitetul sindical

social-democrat, neputând convinge pe muncitori să renunţe la grevă, a demisionat. Minerii dela Lonea, Aninoasa şi Petrila s-au alăturat greviştilor din Petroşani. S-a convocat o nouă întrunire la Petroşani, după care minerii au ieşit în stradă manifestând. În drum s-a produs o ciocnire cu armata. Pe teren au rămas un mort şi câţiva răniţi. În Octombrie 1920 minerii din Valea Jiului au făcut grevă, solidarizându-se cu muncitorii din întreaga ţară, în cadrul grevei generale. În 1929 s-au ridicat din nou la luptă muncitorii mineri dela Lupeni. Acţiunea lor a fost înăbuşită în sânge. Dar nici teroarea poliţiei, siguranţei şi jandarmeriei, nici aruncarea în închisori a zeci de mineri revoluţionari, nici sângele în care guvernul burghezo-moşieresc a înecat lupta muncitorilor de la Lupeni n-au reuşit să înăbuşe spiritul revoluţionar al minerilor. Chemarea comuniştilor din România pătrundea în rândurile minerilor şi le arăta drumul de luptă.

Iată aprecierea făcută în 1929 de Biroul Internaţionalei Comuniste şi de Biroul Internaţionalei Sindicale Roşii pentru Europa occidentală asupra luptei eroice a muncitorilor din Lupeni: „Morţii din Lupeni, demonstraţiile de 1 August sunt dovada că un însemnat proces de radicalizare a masselor se desăvârşeşte, că lupta de clasă a proletariatului român, sub conducerea Partidului Comunist Român, a intrat într-o fază mai înaintată.

Massele muncitoare din România se pregătesc pentru mari lupte economice şi politice. Agravarea formidabilă a luptei de clasă, faptul că orice grevă de oarecare însemnătate duce la ciocnirea muncitorilor luptători cu întreaga forţă publică capitalistă sunt expresia crizei din ce în ce mai grave a capitalismului român”. („Viaţa Muncitoare” anul VI, nr. 23 din 18 August 1929.)

Partidul nostru a stat în fruntea luptelor minerilor din România.

Dar încă din 1929 Luca s-a situat pe o poziţie oportunistă faţă de clasa muncitoare, faţă de minerii din Valea Jiului, susţinând în mod calomnios că lupta dela Lupeni nu a fost acţiunea clasei muncitoare, ci doar o provocare a siguranţei.

E caracteristică atitudinea lui V. Luca în legătură cu lupta eroică a muncitorilor din Lupeni.

Afirmaţia lui Luca era de fapt expresia punctului Aplauze tovărăşeşti

vineri, 20 martie 2015

de vedere al grupului fracţionist al lui Luximin (descoperit ulterior ca trădător al partidului şi clasei muncitoare, agent al burgheziei), punct de vedere caracterizat astfel de rezoluţia Comitetului Executiv al Internaţionalei Comuniste asupra luptei fracţioniste fără de principii din Partidul Comunist din România: „În partid şi în sindicatele unitare au fost săvârşite o sumă de greşeli oportuniste, în legătură cu creşterea valurilor de grevă în toată ţara”.

Mai departe în rezoluţie se arată că oportuniştii „au împiedicat alipirea muncitorilor din toată regiunea minieră muncitorilor dela Lupeni, în luptă, referinduse la aceea că acţiunea dela Lupeni e opera provocatorilor”.

Congresul al V-lea al Partidului Comunist din România, analizând evenimentele din 1929-1931, le-a apreciat astfel: „Conducerea partidului şi Consiliul general al sindicatelor unitare s-au arătat neputincioase, ea urmare a poziţiei lor oportuniste, în chestiunile luptei economice (ceea ce s-a văzut în special în evenimentele din Lupeni) şi ca urmare a descompunerii fracţioniste.

Numai îndepărtarea ambelor conduceri a dus la schimbarea metodelor de conducere a luptelor economice de către partid şi sindicate”.

Aceste aprecieri făcute de organele cele mai importante ale mişcării muncitoreşti internaţionale şi ale Partidului Comunist din România caracterizează pe deplin poziţia capitulantă a lui V. Luca faţă de burghezie, în timp ce muncitorii mineri duceau lupte eroice.

Cu toate aceste aprecieri categorice, V. Luca, după 15 ani, reeditează aceleaşi afirmaţii oportuniste şi calomnioase, afirmând într-un articol că „Tatarbunar, Lupenii şi Griviţa au fost opera partidelor istorice” şi „provocaţii ale siguranţei”. Clasa muncitoare din ţara noastră respinge cu revoltă aceste calomnii. În 1935 minerii de la Anina se ridică la luptă hotărâtă, sub conducerea Partidului Comunist din România, împotriva fascismului, pentru pace, pentru drepturile lor. „Scânteia” scria atunci: „2.000 de muncitori dela Anina, mineri şi metalurgişti, au declarat grevă generală împotriva salariilor de foame, împotriva juriului drepturilor lor câştigate. În ultimii 4 ani salariile lor au scăzut la mai mult de jumătate, alocaţiile de familie, de chirie, de lemne le-au fost răpite. De ani de zile şefii social-

vineri, 20 martie 2015

democraţi şi conducătorii sindicatelor amsterdamiste (reformiste) i-au reţinut dela luptă, purtându-i cu arbitraje, promisiuni şi minciuni”.

Ca şi eroicii muncitori dela C.F.R., muncitorii dela Anina au înţeles că numai prin lupta lor unită pot câştiga revendicările lor. Peste capul şefilor lor amsterdamişti, contra patronilor lor, în front unic de luptă, muncitorii au declarat grevă pentru ridicarea salariilor lor, pentru redarea alocaţiilor furate, pentru condiţii mai bune de muncă, pentru contract colectiv”1. Între 15 Aprilie şi 5 Mai 1941 a avut loc în Valea Jiului o grevă la care au participat câteva mii de mineri - în Petrila, Aninoasa, Lupeni, Lonea - pentru revendicările lor economice, împotriva dictaturii militaro-fasciste, lovind în pregătirile de război antisovietice. În perioada criminalului război antisovietic, minerii patrioţi în frunte cu comuniştii au organizat acţiuni de sabotaj pentru a lovi în maşina de război hitleristo-antonesciană.

Acţiunile duse de muncitorii mineri sub conducerea partidului nostru stau dovadă faptului că, încă în perioada activităţii ilegale a partidului comunist, muncitorii revoluţionari din Valea Jiului şi din celelalte bazine carbonifere s-au strâns în jurul Partidului Comunist din România şi au luptat sub conducerea sa.

La 23 August 1944 s-a săvârşit o cotitură istorică în viaţa ţării noastre: România a fost eliberată de către glorioasele forţe armate ale Uniunii Sovietice. (Aplauze puternice.)

Datorită victoriei Armatei Sovietice şi a eliberării ţării noastre de către trupele sovietice, forţele populare patriotice, conduse de partidul comunist, au căpătat putinţa de a răsturna regimul fascist al lui Antonescu. Ţara noastră şia întors armele împotriva. Germaniei hitleriste şi s-a alăturat eliberatoarei sale - Uniunea Sovietică - în războiul antihitlerist.

În aceste împrejurări, partidul a lansat lozinca: „Totul pentru front, totul pentru victorie!”, mobilizând forţele întregului popor în vederea asigurării victoriei în războiul just împotriva cotropitorilor hitlerişti.

Pentru a asigura transporturile necesare frontului şi economiei, pentru asigurarea refacerii industriei era necesar cărbune, mai mult cărbune şi de calitate bună. C.C. al P.C.R. s-a adresat atunci minerilor din minele de cărbuni, şi în primul rând d-v., mineri din Valea Jiului, cerându-vă să daţi mai mult cărbune. Situaţia era foarte grea în urma sabotajului burgheziei şi uneltelor sale; în urma acţiunii criminale a agenţilor fascismului, activitatea şi producţia în centrele miniere erau desorganizate.

Duşmanii poporului, în ura lor împotriva clasei muncitoare, urmărind apărarea cu orice preţ a regimului burghezomoşieresc, a proprietăţii capitaliste, încercau să împiedice ridicarea producţiei de cărbuni şi să lovească în viaţa minerilor. Ei au folosit cele mai diferite metode dela împiedicarea aprovizionării cu alimente a muncitorilor, neacordarea echipamentului necesar, stricarea utilajelor şi instalaţiilor, sabotarea lucrărilor de deschidere şi de pregătire, împiedicarea oricăror investiţii şi până la complotul contrarevoluţionar de felul celui pus la cale de banda lui Pop şi Bujoiu. Această acţiune criminală a reacţiunii burghezo-moşiereşti a fost zădărnicită prin lupta şi vigilenţa clasei muncitoare, sub conducerea partidului.

Scurt timp după ieşirea partidului din ilegalitate, minerii comunişti s-au pus în fruntea luptei pentru cărbune, pentru asigurarea nevoilor frontului şi industriei cu cărbune. În Noembrie-Decembrie 1944 Comitetul Central m-a trimis în Valea Jiului pentru a arăta minerilor situaţia aprovizionării cu cărbune şi pentru a-i mobiliza în lupta pentru mai mult cărbune, de calitate superioară. Minerii au răspuns printr-o muncă plină de avânt

Gheorghiu Dej explicând

PRĂVĂLIA CU ISTORII VII

la chemarea partidului şi în scurt timp producţia de cărbune a început să crească zi de zi şi lună de lună, cu tot sabotajul criminal al burgheziei. Şi cu acest prilej s-a putut vedea conştiinţa de clasă a muncitorilor, patriotismul de care este însufleţită clasa muncitoare în lupta pentru întărirea şi apărarea Patriei eliberate, precum şi trădarea mişelească a burgheziei, care urmărea profituri cât mai mari şi menţinerea proprietăţii sale, întemeiată pe exploatare şi jaf.

Călătoria mea în Valea Jiului şi întâlnirile cu muncitorii mineri mi-au rămas totdeauna întipărite în minte. Am văzut atunci - România abia fusese eliberată de sub ghiarele lui Hitler minerii flămânzi, goi, desculţi, într-o stare de mizerie nemaipomenită, urmare a exploatării capitaliste şi a războiului criminal de jaf. Şi aceşti oameni flămânzi şi desculţi, cărora noi nu le puteam promite nimic, pentrucă nu este în obiceiul nostru şi pentrucă condiţiile nu ne permiteau, aceşti tovarăşi au răspuns ca un singur om la chemarea Comitetului Central al partidului, şi producţia a început să crească necontenit. Noi am spus atunci ca să nu vă gândiţi numai la ziua de azi, ci şi la ziua de mâine, pentrucă vom trebui să facem din această vale a plângerii o vale a bucuriei.

Trebuie să arătăm astăzi că minerii au respectat angajamentul luat şi au dovedit In fapt că îşi respectă cuvântul şi au asigurat aprovizionarea frontului antihitlerist, a transporturilor, a industriei, cu cărbune. Trebuie să subliniem că aceasta a dovedit înaltul lor patriotism, încrederea deplină în partidul comunist. În acest timp s-a desfăşurat ofensiva neîntreruptă a clasei muncitoare, aliată cu ţărănimea muncitoare, pentru a smulge România din mâinile sângeroase ale burgheziei şi moşierimii, pentru eliberarea poporului muncitor din jugul exploatării capitaliste şi moşiereşti, pentru izgonirea imperialiştilor străini - germani, americani, englezi.

Această luptă eroică a dus la doborârea burgheziei şi moşierimii dela putere şi la răsturnarea monarhiei. S-a

Noroc bun mineresc

instaurat regimul de democraţie populară, formă a dictaturii proletariatului. Au fost naţionalizate mijloacele de producţie din industrie, transporturi, băncile, a început industrializarea socialistă a ţării şi transformarea socialistă a agriculturii. În cursul a 4 ani dela naţionalizare, industria noastră socialistă aproape şi-a triplat producţia, luând un mare avânt.

(Aplauze furtunoase.) S-a creat ramura nouă a construcţiei de maşini, ramură conducătoare în industria noastră.

Industria minieră cunoaşte deasemeni un avânt remarcabil. A crescut producţia de cărbune aproape de două ori faţă de 1938, anul de dinainte de război care se ia de obicei drept bază de comparaţie.

Numărul minerilor a crescut. Odată cu aceasta a crescut şi nivelul tehnic şi de calificare al minerilor.

Pentru prima oară în ţara noastră sa creat un institut superior de învăţământ al cărbunelui, care formează noi cadre de ingineri ridicaţi din clasa muncitoare.

S’au înfiinţat 4 şcoli medii, 9 şcoli S.F.U. şi aproape 200 de şcoli de calificare. Partidul şi guvernul acordă cea mai mare atenţie formării de cadre de ingineri mineri din rândurile clasei muncitoare.

Viaţa minerilor s-a îmbunătăţit mult. Comparând-o cu aceea din timpul regimului burghezo-moşieresc sau cu aceea de imediat după război, se vede clar schimbarea fundamentală care a intervenit în viaţa minerilor şi a familiilor lor.

Folosind din ce în ce mai mult minunata experienţă sovietică şi desvoltând întrecerea socialistă, minerii fruntaşi şi stahanoviştii introduc şi aplică tot mai multe metode avansate sovietice.

Grija partidului s-a manifestat nu numai în ceeace priveşte organizarea muncii, ci şi în ceeace priveşte ridicarea nivelului cultural-social şi de trai al minerilor. Astfel, până la sfârşitul anului 1951 s-au dat în folosinţă peste 175.000 mp locuinţe, s-au deschis 39 de biblioteci, 25 de cluburi etc. (va urma)

VIII PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 20 martie 2015

Înjurăturile lui N.S. Hrusciov la Lupeni Ne aflăm într-o zi de joi, 21 iunie, a anului 1962. N.S. Hrusciov coboară din tren la Lupeni, însoţit fiind de protipendada comunistă, în frunte cu Gheorghe Gheorghiu-Dej. În afară de Gheorghe Gheorghiu-Dej (number one-ul PMR, prim secretar al CC al PMR şi preşedintele Consiliului de Stat – acesta era echivalentul conducătorului statului) din delegaţia română au mai făcut parte: Nicolae Guină (ambasadorul României la Moscova între anii 1960-1966), ministrul de externe Corneliu Mănescu. Ion Gheorghe Maurer (preşedintele Consiliului de Miniştri, echivalentul prim ministrului), Gheorghe Apostol (prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri) şi Nicolae Ceauşescu (secretar C.C. al P.C.R.). În ediţia de vineri, 22 iunie 1962, a ziarului „Drumul Socialismului”, care apărea la Deva, citim o relatare „Agerpres”, titrată „Printre minerii din Lupeni”: „ Joi după-amiază, mii de mineri împreună cu familiile lor veniţi la Lupeni din tot bazinul carbonifer al Văii Jiului, au întâmpinat într-o atmosferă de puternic entuziasm delegaţia sovietică şi pe conducătorii de partid şi stat ai ţării noastre.

Bătrânul oraş minier era împodobit ca în zile de sărbătoare cu steaguri, portrete ale clasicilor Marx, Engeles şi Lenin, ale tovarăşilor N. S. Hruşciov şi Gheorghe Gheorgiu - Dej, cu panouri pe care sunt înscrise urări închinate Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Partidului Muncitoresc Român, prieteniei de nezdruncinat românosovietice, unităţi mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. În piaţa 6 August, unde s-a oprit trenul, oaspeţii sânt întâmpinaţi de tovarăşul Bujor Almăşan, membru al C.C. al P.M.R., ministrul minelor şi energiei electrice, de reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai organizaţiilor obşteşti, ai conducerii minerilor din Valea Jiului precum şi de vechi mineri participanţi la eroicele greve din 1929.

Tov. Lazăr David, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Petroşani al P.M.R., adresează un călduros bun venit şi cunoscuta urare a minerilor Noroc bun.

Oaspeţilor li se oferă nenumărate buchete de flori. Ei se îndreaptă apoi spre exploatarea minieră 6 August. De o parte şi de alta a străzii, care poartă numele lui Vitoş Gavrilă, primul miner căzut victimă a represiunii sângeroase cu care regimul burghezo-moşieresc a înăbuşit grevele minerilor, în curtea minei şi împrejurimile minei, se află o imensă mulţime de oameni - mineri fruntaşi în producţie din cele mai importante exploatări miniere, studenţi ai Institutului de mine din Petroşani, printre care şi străini ce studiază în ţara noastră.

Ei fac oaspeţilor o primire deosebit de entuziastă. Ovaţiile şi aclamaţiile nu contenesc minute în şir. Cuvintele U.R.S.S., R.P.R. în veci prietene sunt scandate repetat, minute în şir. Un mare număr de mineri, îmbrăcaţi în cunoscutele lor uniforme, transmit oaspeţilor salutul lor

prin ridicarea lămpii de miner.

Oaspeţii se opresc pe locul unde, cu 35 de ani în urmă, minerii din Lupeni, sub conducerea Partidului Comunist din România, s-au ridicat la luptă împotriva exploatării capitaliste, a terorii, pentru pâine, pentru libertate şi o viaţă mai bună. În faţa plăcii comemorative, ridicată în amintirea celor căzuţi în luptă, fac de gardă pionieri – fii de mineri. Tovarăşul Suder Wiliam, directorul general al Combinatului carbonifer Valea Jiului, evocă momente emoţionante in trecutul glorios de luptă al minerilor. În incinta exploatării carbonifere are loc apoi un miting.

Din mulţime se desprinde un grup numeros de pionieri care se urcă şi înmânează oaspeţilor buchete de flori.

Vasile Feher, miner fruntaş, şef de brigadă, Nicolae Nicorici, directorul exploatării miniere „6 August” din Lupeni, rostesc cuvântări de salut.

Primiţi cu aclamaţii înflăcărate iau cuvântul tovarăşii Gheorghe Gheorgiu-Dej şi N. S. Hruşciov. În timpul cuvântărilor, de pretutindeni, răsună aplauze furtunoase, urale şi ovaţii puternice.

La sfârşit, tovarăşii Gheorghe Gheorgiu-Dej şi N. S. Hruşciov se îmbrăţişează cu căldură.

După miting, primul secretar al Comitetului orăşenesc Petroşani al P.M.R. le înmânează tovarăşilor N.S. Hruşciov şi Gheorghe Gheorghiu-Dej câte o cască de miner. În sala de festivităţi a exploatării miniere din Lupeni are loc apoi o întâlnire prietenească cu vechi mineri participanţi la greva din 1929 şi cu fruntaşi în producţie. Şeful delegaţiei sovietice se întreţine cu ei cordial, se interesează de condiţiile de muncă şi viaţă ale minerilor, de succesele lor în producţie. Tovarăşilor Hruşciov şi Gheorghe-Dej li s-au oferit în dar câte un costum de miner şi machete ale unui abataj din mină.

După ce şi-au luat rămas bun de al mineri, oaspeţii au părăsit Lupeni cu trenul”.

De la regretatul prozator Corneliu Rădulescu am aflat o filă picantă de istorie orală, neconsemnată până acum. La tribună urcă N.S. Hrusciov.

Acesta vorbeşte despre câte în stele şi-n lună, despre clasa muncitoare, prietenia între popoare ş.a.m.d. Traducătorul îmbracă propoziţiile ruseşti în haina limbii române. Asta, până când N.S. Hrusciov ajunge cu vorba şi la americani/ occidentali. Aici, îmi povestea Corneliu Rădulescu, discursul lui N.S. Hrusciov atinge paroxismul. Din gura Hrusciovului ies cuvinte grele, aruncate parcă de AKM-urile sau Katiuşele luptei cu capitaliştii. N-ar fi exclus ca la auzul artileriei grele a Hrusciovului, cerul Lupeniului să se fi însângerat dintr-odată ca steagul partidului comunist.

Deşi nu pricepe o iotă din măscările debitate de Hrusciov la adresa capitaliştilor, norodul aplaudă cu frenezie, scandând excitat: U.R.S.S., R.P.R. / În veci prietene! În schimb, traducătorul, dându-şi seama că N.S. Hrusciov a luat-o pe arătură, traduce imperturbabil discursul oficial, fără asperităţi şi stridenţe. Şi iată cum „traduttore, traditore”, adică traducerea înseamnă trădare, a salvat discursul lui N.S. Hrusciov. Poate vă întrebaţi cum de a înţeles profesorul Corneliu Rădulescu înjurăturile lui Hrusciov. Răspunsul e foarte simplu: Corneliu Rădulescu era profesor de limba rusă şi, în plus, era născut în asarabia, fiind refugiat în România.

Marian BOBOC