1664 vineri 3.04.2015 by Ziarul Vaii Jiului

CMYK

UN PAŞTI LUMINAT Suntem cu toţii în această perioadă minunată din an în care Lumina Sfintelor Paşti este prezentă în sufletele noastre şi în casele noastre. Pentru creştinii catolici şi protestanţi mai este puţin până la Praznicul Învierii Mântuitorului. Doresc tuturor credincioşilor catolici şi protestanţi din comunitatea Vulcanului să întâmpine acest moment unic din an cu sufletele liniştite, cu pace şi bucurie alături de toţi cei dragi. Paşti Fericit!

Tuturor creştinilor de rit catolic şi protestant din municipiul Petroşani le doresc ca sărbătoarea Sfintelor Paşti să le aducă speranţă şi căldură în inimi, iar în case să le pătrundă Lumina Sfântă a Învierii Domnului. Vă doresc sărbători fericite alături de cei dragi! Christos a înviat!

Ziar ul Vaii Jiului Primar Ing. Gheorghe ILE

Tiberiu IACOB-RIDZI Primarul municipiului Petroşani

SC VISA SA Petroşani ANGAJEAZĂ Şofer Profesionist cat. BCE

Cerinţe: - experienţă ca şofer de TIR în trafic intern/internaţional - domiciliul stabil pe raza Văii Jiului - card tahograf, atestat transport marfă, analize valabile - cunoştinţe mecanică Se oferă: - salariu atractiv, plata la timp - mediu de lucru plăcut În intenţia de a lua legătura cu noi, vă rugăm trimiteţi CV la adresele: email: office@visa-sa.com fax: 0254.545454 sau la sediul societăţii din str. Independenţei, nr. 5.

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege A

)

împotriva UI! DEVĂRUL

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4159 lei 1$ = 4,0778 lei 1₤ = 6,0434 lei

vineri, 3 aprilie 2015 Anul VIII nr. 1664 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Se împlinesc astăzi 165 de ani de când domnitorul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, a reformat sistemul de ordine publică prin înfiinţarea Corpului de Jandarmi, o instituţie necesară deopotrivă asigurării libertăţilor cetăţeneşti cât şi a ordinii de drept în stat. Cu mulţumirile sincere care li se cuvin jandarmilor din Petroşani şi din întreaga Vale a Jiului pentru activitatea lor constantă, serioasă şi benefică întregii noastre comunităţi, doresc să le adresez gândurile mele cele mai bune, urări de sănătate şi împliniri cu prilejul Zilei Jandarmeriei pe care o sărbătorim la data de 3 aprilie. LA MULŢI ANI! Tiberiu IACOB-RIDZI Primarul municipiului Petroşani Spuneam că jandarmeria este una dintre armele care de-a lungul istoriei s-a acoperit de glorie, laolaltă cu armele consacrate din Armata Română, participând şi la Unirea din 1859, dar şi la Răscoala ţăranilor de la 1907, la Războiul de Independenţă, sau în cel de-Al Doilea Război Mondial. Înfiinţat cu scopul precis de a proteja populaţia, dar şi pentru respectarea întocmai a legii, Corpul de Jandarmi Românesc nu s-a dat în lături, niciodată, în a lupta cu tot sufletul pentru apărarea acestui pământ străbun, iar sacrificiul de sânge al jandarmilor merită, din partea noastră, respect şi recunoştinţă! Bravii jandarmi nu au lipsit de la marile bătălii şi nici de la marile calamităţi ce ne-au încercat de-a lungul timpului. Au fost prezenţe active şi la inundaţii şi la cutremure sau la căderi masive de zăpadă. E suficient să te gândeşti la aceşti oameni îmbrăcaţi în frumoasa lor uniformă albastră şi, parcă, te încearcă un sentiment de linişte şi de siguranţă. Venirea Ziua de 3 aprilie, Ziua Jandarmeriei lor la locul unde s-a produs o nenorocire echivalează cu salvarea unei vieţi Române, îmi oferă prilejul de a le sau a mai multor oameni ori comunităţi. Profesionişti şi determinaţi, îşi fac transmite tuturor jandarmilor aprecierea şi mereu datoria, ştiind precis că de munca lor, de multe ori anonimă, atârnă respectul pentru activitatea pe care o soarta unor vieţi omeneşti şi dacă ar trebui să mă transpun în pielea lor aş fi desfăşoară în asigurarea ordinii şi siguranţei foarte mândru, de ce să nu recunosc… publice, dând dovadă de sacrificiu, De ziua dumneavoastră vă doresc ca mereu să aveţi parte de misiuni uşoare, responsabilitate şi profesionalism. Vă doresc pace şi sănătate, să ne bucurăm împreună de cât mai multă linişte! mult succes în plan profesional, sănătate şi Permiteţi-mi să mă înclin cu respect în faţa dumneavoastră, urându-vă din suflet: împliniri în plan personal, alături de cei dragi. La mulţi ani, bravi jandarmi! LA MULŢI ANI! Haralambie VOCHIŢOIU Primar, Senatorul Văii Jiului Ilie PĂDUCEL Este binecunoscut faptul că Jandarmeria Română este o instituţie credibilă şi profesionistă, care se bucură din plin de susţinere din partea autorităţilor, dar şi a cetăţenilor, datorită profesionalismului cu care jandarmii îşi îndeplinesc misiunile specifice. Îmi face o deosebită plăcere ca, astăzi, de Ziua Jandarmeriei, să vă adresez respectuoase felicitări pentru că aţi reuşit să ridicaţi această profesie la rang de măiestrie şi, prin activitatea de zi cu zi, să culegeţi aprecierile oamenilor. Primiţi, vă rog, aprecierile mele, însoţite de cele mai calde şi sincere urări de sănătate, împliniri profesionale şi personale, putere de muncă în nobila activitate pe care o desfăşuraţi. La mulţi ani, Jandarmeria Română! La mulţi ani, stimaţi jandarmi ai Văii Jiului şi judeţului Hunedoara! Costel AVRAM Vicepreşedinte PNL Hunedoara

Încă de la apariţia sa, acum 165 de ani, Jandarmeria Română a constituit principala instituţie destinată gestionării ordinii publice, în slujba şi mereu aproape de cetăţean. Astăzi, la ceas aniversar, salutăm în primul rând echipa jandarmilor montani din Vulcan care asigură derularea de activităţi specifice în Pasul Vîlcan, dar şi întregul detaşament de jandarmi al Văii Jiului. Vă doresc, atât în numele autorităţilor publice locale, cât şi al meu personal, mult succes în activitate şi un sincer LA MULŢI ANI! Ing. Gheorghe ILE Primarul municipiului Vulcan

Societate comercială angajează dispecer taxi.

Relaţii la telefon 0732.635.071

LA ORDINEA ZILEI Primim la redacţie de la „un grup de angajaţi SNÎMVJ”:

Kapital TV

- vineri, 3 aprilie 2015 07:00 Info KTV (r) 08:00 Teleshopping / Infotext 12:00 Personaj de reportaj (r) 13:00 Sergiu Poliopol Show (r) 14:00 Reportaj Cinethronix 15:00 Avocat TV 16:00 Dragu’mi-i lumea şi viaţa – realizator Mircea Goian 17:15 Info KTV 17:30 Puncte Cardinale 18:00 Box Music 19:00 Valea Jiului un Univers - realizator Adrian Jurca 20:00 Info KTV 20:30 Salutări din Valea Jiului (r) 21:00 Sport Kapital 22:00 Dragu’mi-i lumea şi viaţa (r) 23:00 Info KTV (r) 00:00 Avocat TV (r) 01:00 Info KTV (r) 02:00 Puncte Cardinale 03:00 Reportaj Cinethronix 04:00 Imparţial (r) 05:00 Avocat TV 06:00 Kapital Music

Scrisoare deschisă adresată domnului director general al SNÎMVJ, ing. Aurel Anghel Citind declaraţia directorului general Aurel Anghel, acordată „Ziarului Văii Jiului” în numărul de joi, 2 martie, am vrea să-l înţelegem, dar din păcate suntem nevoiţi să îl contrazicem, din moment ce angajaţii SNÎMVJ nu revăd în salariile lunare acel procent de creştere salarială de care dânsul vorbeşte.

Domnul director vorbeşte de depăşiri de plan de 20% a producţiei de cărbune, faţă de cât a fost stabilit, în timp ce angajaţii dacă au primit 1-2% în plus la salariu! Cel puţin unii salariaţi, cum ar fi cei care trudesc în fundul pământului pentru a scoate cărbunele, nu văd mai deloc la salarii performanţa realizată în primele luni ale anului, făcută cu trudă şi multă sudoare! Cum spuneam, „recompensa” este de 1%, maxim 2% la salariul de bază. Ne întrebăm atunci, unde se duc oare restul banilor, dacă în salarii nu se regăsesc? Dacă analizăm bine, aceşti

bani sunt doar din vânzarea cărbunilor, deci ei nu pot avea altă destinaţie decât în salarii. Domnule director general, minerii din cadrul minelor ce aparţin de SNÎMVJ se gândesc că poate măcar vă gândiţi să le acordaţi şi lor o primă de Paşti, aşa cum iau şi alţi „fruntaşi” ai noştri. Dacă societatea pe care o conduceţi şi-a depăşit sarcinile, atunci depăşirea planului cu 20% este numai meritul societăţii, cum tot o ţineţi sus şi tare (şi nu e prima oară!), sau mai degrabă meritul angajaţilor din sucursalele societăţii care trudesc sub pământ? Faceţi-ne să înţelegem, noi, cei din sucursalele Uricani, Petrila şi Paroşeni nu ne-am făcut planul şi de

EURO JOBS angajează lectori /

formatori în vederea predării cursurilor de: 1. “Secretar - stenodactilograf operator birotică” studii superioare în domeniu: ex. BIROTICĂ, FILOLOGIE SAU INFORMATICĂ; 2. “Îngrijitoare bătrâni la domiciliu” – studii superioare în domeniu: ex: Asistenţă socială; 3. “Competenţe informatice” – studii superioare în domeniu: ex. INFORMATICĂ; 4. “Lucrător în hotelărie” – studii superioare în domeniu: ex. TURISM, HOTELURI; 5. “Lucrător în comerţ” – studii superioare în domeniu: (ex. Industria alimentară, Management, Vânzări etc.); 6. “Cameristă” – studii superioare în domeniu (ex. Turism); 7. “Barman” – studii superioare în domeniu (ex. Alimentaţie și Turism); 8. “Ospătar” – studii superioare în domeniu (ex. Alimentaţie și Turism); 9 “Administrator pensiune turistică” – studii superioare în domeniu (ex. Management turistic și comercial); 10. “Lucrător în gospodărie agroturistică” – studii superioare în domeniu (ex. Management turistic și comercial); La aceste cerinţe se adaugă minim doi ani experienţă lucraţi în domeniul cursului. CV-urile se pot depune pe mailul firmei office@euro-jobs.org, sau la sediul firmei din Petroșani, str. 22 Decembrie, nr. 1, tel. 0354/108.516.

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

aceea primim maxim 1-2% peste salariul de bază? Să înţelegem că ne ajutaţi ca pe nişte neajutoraţi din „realizările societăţii”? Sau poate aveţi cumva un complex minier în faţă la teatrul din Petroşani şi noi nu ştim?! Suntem mineri şi de aceea ne trataţi aşa, „că merge cu ei oricum”, sau ce să înţelegem? Aşteptăm un răspuns public din partea dumneavoastră. P.S. Poate că, dacă ne forţăm un pic „creierele de mineri”, poate încercăm să înţelegem de ce nu ne-aţi putut da mai mulţi bani la salarii: după schimbările de la Petrila, „moşul” de 60 de ani, numit inginer şef electromecanic (cum îl alintă ortacii de la mina respectivă), şi-a schimbat calculatorul, achiziţionându-se pentru el unul nou, în valoare de 6.500 lei… Ne întrebăm şi noi, „minerii ăştia”, oare şi domnul Rădesc, zis „Moşul”, pleacă la pensie cu calculatorul respectiv, aşa cum se aude că au de gând să plece şi toţi cei din conducerea SNÎMVJ, care şi-au achiziţionat „maşini de serviciu”?

SC Asivals E&E

angajează asistentă vânzări pentru showroom de mobilier Definee. Cerinţe: persoană comunicativă cu studii superioare, serioasă, cunoştinţe solide de operare calculator. Experienţa în domeniu constituie un avantaj. CV-urile se trimit online la adresa de email: adimihut_ee@yahoo.com Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

În faţa factorilor de decizie politici, sindicali, economici şi administrativi ş.a.m.d.,

Va povesti astăzi Bebe Nica cum a făcut la portofel CEH? Îţi trebuie mare tupeu, de categoria „super-grea”, ca, după ce ai profitat şi profiţi la maximum de avantaje, în dispreţul celor mulţi pe care-i reprezinţi, să organizezi colocvii, simpozioane, întâlniri publice cu factorii decidenţi, în care să tragi semnale de alarmă, să sensibilizezi, chipurile, opinia publică asupra, iertată-mi fie expresia, rahatului în care a ajuns mineritul Văii Jiului. La care ai pus şi tu, tupeistule, umărul…

De-a lungul timpului,

întâlniri de genul celei de astăzi, antamată de Petre Bebe Nica şi ortacii de la Sindicatul „Muntele”, au fost multe, cu rezultate curat catastrofale care se văd cu ochiul liber: închiderea a 3 mine din Valea Jiului şi colapsul Complexului Energetic Hunedoara (CEH). Dacă-mi amintesc bine a existat (sau poate mai există?) chiar şi o asociaţie numită… „Salvăm Valea Jiului”, asociaţie „profesională” înfiinţată parcă prin 1995, şi birjărită de un inginer minier actualmente pensionar… activ. Mai multe amănunte despre cine a avut folos de pe urma activităţii asociaţiei „Salvăm Valea Jiului” ne-ar putea oferi chiar actualul preşedinte al Consiliului de Administraţie al CEH.

În spiritul sincerităţii

care, e drept, nu-l prea caracterizează, firesc ar fi ca măcar astăzi, în ceasul al XIII-lea al mineritului, Petre Bebe Nica, organizatorul întâlnirii de astăzi (sau unul dintre…), să explice auditoriului cum Sindicatul „Muntele” a făcut la portofel CEH, acţiune de care nu este

străin nici Nicolae Drăgoi, fostul director general adjunct al CEH. Adică, să traducă dl. Nica în lei, pe înţelesul mulţimii, beneficiile lunare ale unui inspector social de la „Muntele” şi să comunice dacă, în actuala conjunctură catastrofală a mineritului Văii, domnii lideri de la Muntele ar renunţa la ceva din beneficiile lor, pentru mult clamata salvare a mineritului Văii Jiului.

Şmecheria întâlnirii

de astăzi s-ar putea traduce cam aşa: CEH e în gaură. Cu tot ajutorul transpartinic de cadre PNL, PSD, PDL, „specialiştii” Partidului Liberal Reformator nu-l pot scoate din gaură. Sindicaliştii de la „Muntele” ştiu că există riscul ca să se pună lacătele pe CEH. Oamenii de afaceri care uneori mai influenţează mediul politic, care politicieni, la rândul lor, îi proptesc în funcţii pe mai marii huilei şi energiei, deci, oamenii de afaceri care interrelaţionează cu CEH sunt conştienţi că intrarea în insolvenţă a CEH le va crea mari supărări. Când se vor închide minele, supăraţi vor fi şi minerii, şi lăcătuşii, şi inginerii, şi vagonetarii, şi sculer-matriţerii, şi puţarii… Petre Bebe Nica ştie că după ce pleacă trenul din gară nu te mai poţi urca în el, şi că ce ai omorât omorât rămâne. De aceea organizează, preventiv, din vreme întâlnirea cu factori aşa-zis decidenţi pentru viitorul mineritului (vom analiza care dintre participanţi a avut tangenţă cu mineritul şi care doar a tulburat apa pe galeria mineritului…). Petre Bebe Nica ştie că va exista judecata de apoi a mineritului. O manifestare de genul celei de

astăzi îi va oferi toate scuzele din lume, de genul eu am încercat, dar nu am reuşit, am invitat oameni politici, din administraţia locală, chiar celebrii „specialiştii” PLR din CEH ş.a.m.d., dacă ei nu au reuşit, ce vină am eu, Bebe? Acţiunea petrecându-se în Valea Jiului, bineînţeles că se vor găsi şi „oameni de bine”, celebrii „oameni de bine” ai lui Iliescu, care să elogieze zdroaba sindicală depusă de Bebe şi ai săi ortaci, care, săracii, se zbat din greu, năduşesc mai rău ca-n abataj, ca să nu se închidă mineritul. În acest context, trebuie să recunosc că la unele organizaţii sindicale ipocrizia organizatorică ţine loc de realizări…

Cârdăşia

dintre CEH şi Sindicatul „Muntele” este de notorietate. Recentele schimbări de la CEH i-au dat doar strălucire cârdăşiei. Îmi exprim regretul că un om de calitate, cum a fost (mai este?) Constantin Jujan, se lasă pe zi ce trece „păpuşărit” de mai toţi haidamacii sindicali. În viaţă poţi fi cărbune de pe stratul 13 sau steril. Domnule Jujan, ţineţi minte un slogan publicitar, care se aplică şi în cazul Dvs.: ca să zbori, trebuie să arzi! Noroc bun! Marian BOBOC

Complexul Energetic Hunedoara – integrarea în Uniunea Energetică Europeană şi importanţa în strategia energetică naţională Sindicatul MUNTELE organizează vineri, 3 aprilie 2015, începând cu ora 16:00, dezbaterea cu tema „Complexul Energetic Hunedoara – integrarea în Uniunea Energetică Europeană şi importanţa în strategia energetică naţională”. Acest eveniment va avea loc la sediul Complexului Energetic Hunedoara din Petroşani şi se încadrează în campania „Hunedoara suntem noi” iniţiată în luna august 2014 în scopul revitalizării economice şi sociale a comunităţii hunedorene. Invitaţi la eveniment sunt parlamentarii şi politicienii din judeţ, factori activi în eşalonul decizional. Remarcile introductive în acest eveniment vor fi realizate de către: Petre NICA – preşedintele Sindicatul MUNTELE; Verginica POPESCU, director economic CEH: Viorel STANCU - director Divizia Minieră; Nicolae CODREANU – director Sucursala Electrocentrale Deva; Constantin JUJAN, director general CEH. În cadrul evenimentului, Sindicatul MUNTELE va concentra toate opiniile şi reacţiile de la participanţi în vederea formulării unei strategii orientative, consolidate, care să plaseze Complexul Energetic Hunedoara pe o piaţă energetică de siguranţă naţională durabilă şi competitivă.

Moţiune liberală pe minerit

„În lipsa oricărei Strategii Energetice, copilotul Victor Ponta conduce sectorul minier românesc spre faliment” Miercuri, 1 aprilie 2015, 101 parlamentari aparţinând grupului liberal, evident şi deputaţii hunedoreni Carmen Hărău şi Bogdan Ţîmpău, au depus o moţiune de cenzură legată de problemele foarte grave din mineritul românesc, cu note distincte asupra Complexului Energetic Hunedoara (CEH), punctual asupra exploatărilor miniere din Valea Jiului.

Cresc doar datoriile şi preţul

Moţiunea „În lipsa oricărei Strategii Energetice, copilotul Victor Ponta conduce sectorul minier românesc spre faliment” va fi discutată, în Parlament, marţi, 7 aprilie 2015. În analiza dură făcută în interiorul documentului ce acuză guvernul se reaminteşte faptul că nu este normal ca singura strategie să fie aceea de a disponibiliza personal. „Minele de huilă sunt azi un pericol pentru siguranţa şi securitatea locurilor de muncă. Lipsa materialelor uzuale pun în pericol viaţa angajaţilor. În cazul Complexului Energetic Hunedoara rezultatul Guvernării Ponta este creşterea preţului per Gigacalorie de la 85 lei la 130 lei, acumularea de datorii comerciale de 400 de milioane şi bugetare, la

www.zvj.ro vineri, 3 aprilie 2015

acelaşi nivel. (...) Şi în cazul acestei societăţi, programul de disponibilizare va afecta un număr de aproape 1000 de angajaţi, dar, cu toate aceste sacrificii, nu se ştie dacă societatea va mai funcţiona”, se arată în document.

Demagogia „chinezi la Mintia”

nivel de poveste! Realitatea este dureroasă şi ascunsă de întreg Guvernul Ponta: la CE Hunedoara şi CE Oltenia nu se fac investiţii, dar vor fi daţi oameni afară. Tot la cele două companii se fac liste de concedieri, dar şi liste de angajări politice”, se arată în textul moţiunii.

Liberalii mai reclamă faptul că nu există un plan de viitor, legat de minerit şi energie, plan cu care guvernul Ponta să arate că are soluţii. Ei mai spun că, deja, oricum guvernul s-a mai făcut de râs cu promisiuni deşarte şi soluţii pompieristice. „Vă mai amintiţi, poate, de investiţia chinezilor la Hunedoara? O investiţie de 270 de milioane de dolari, promisă de Guvern, care trebuia să rezolve problemele de mediu la Mintia. Premierul Victor Ponta a oferit atunci un adevărat spectacol semnând contract după contract, de miliarde de euro, cu bani din China. Acum, ministrul Andrei Gerea spune că acel contract a fost reziliat, că nu mai vin bani din China la Mintia şi că oamenii trebuie să plece acasă. Investiţii salvatoare din China erau promise şi în Gorj, la Termocentrala Rovinari, unde chinezii vroiau să realizeze un grup energetic de 500 de MWh, de aproape un miliard de euro. Totul riscă să rămână la

Căpuşare la sânge

Una peste alta, autorii moţiunii parlamentare concluzionează arătând că: „Guvernul Ponta a adus companiile energetice româneşti la sapă de lemn. Le-a predat intereselor de partid, le-a căpuşat, le-a stors de resurse în interes de partid. În acest ritm, pentru PSD, guvernarea nu mai este o afacere profitabilă. Acum că planul le-a reuşit, aducând aceste societăţi în insolvenţă şi îndeplinindu-şi misiunea de a le „restructura”, indiferent de costurile sociale şi de dramele personale ale angajaţilor din sistem, să-i ajutăm pe cei responsabili să iasă din scenă”. Va fi interesant de văzut cum vor trata aceste probleme, în dezbatere, parlamentarii puterii, cei pentru care nu există nicio problemă majoră în mineritul din Valea Jiului şi la termocentralele Paroşeni şi Mintia. Mihaela PETROŞAN

MINERIT

SPORT

Fotbal Liga a IV-a Fotbal Liga a IV-a Fotbal Liga a IV-a La Petrila - atracţia etapei O etapă interesantă se anunţă cea cu numărul 20 din Liga a IV-a la fotbal. Cel mai interesant meci este fără doar şi poate cel de la Petrila dintre Inter şi Hercules. Fraţii Cosmin Ursachi şi Darius Ursachi vor fi adversari în meciul dintre Inter Petrila şi Hercules Lupeni care se va disputa sâmbătă, 4 aprilie, de la ora 11:30 pe terenul din Lonea. Jiul Petroşani va avea un meci foarte greu la fosta lideră Cetatea Deva, care aleargă să-şi recâştige primul loc. Minerul Uricani şi CS Vulcan se vor întâlni într-un alt joc care va stârni un interes aparte, uricănenii afir-

Alergătorii din Vale,

La înălţime

Recent au avut loc Maratonul şi Semimaratonul Aiud, aflate la prima ediţie şi organizate în scop caritabil, de către Polgar Levente Ioan. Cursa a cuprins un traseu de 21 de kilometri pentru secţiunea semimaraton, respectiv de 45 kilometri pentru mara-

mând că îşi doresc victoria. Universitatea Petroşani se va deplasa pentru un joc deloc uşor la Călan.

CSM Dacia Orăştie 2010 - AS Metalul Crişcior Brad. Arbitri: Flavius Coroiu, Cristian Petrean, Alin Saraol (toţi din Deva). Observator: Sorin Ciotlăuş (Deva). ACS Minerul Uricani -CS Vulcan. Arbitri: Valentin Gavrilă (Crişcior), Viorel Miclean (Baia de Criş), Cosmin Danciu (Deva). Observator: Cristian Florescu (Petroşani). AS Aurul Certej - CSO Retezatul Haţeg. Arbitri: Daniel Thirt (Călan), Roxana Ghenciu, Raul Popa (ultimii 2 din Hunedoara). Observator: Petre Spărios

ton, în apropiere de Aiud. Iniţiativei i-au răspuns circa 200 de sportivi din toată ţara. Reprezentarea Văii Jiului a fost nu doar numeroasă, ci şi valoroasă. AS Bike&Run Petroşani a fost prezentă în concurs cu 6 sportivi, obţinând rezultate foarte bune. Tânărul Viorel Florin Rîmniceanu, la proba de semimaraton, a obţinut locul al treilea la categoria sa de vârstă (1825 de ani) şi locul al IX-lea în clasamentul general din 128 de concurenţi, cea mai bună clasare a unui sportiv din Vale la această probă. Nadia Buică şi-a adjudecat locul secund

(Hunedoara). CS Inter Petrila - AS Hercules Lupeni. Arbitri: Petru Voica (Deva), Claudiu Doarvoaş (Mintia), Andi Igna (Sântuhalm). Observator: Ionel Cîrstea (Petroşani). CNS Cetate Deva - CSM Jiul Petroşani. Arbitri: Sergiu Stanca (Orăştie), Leopold Herczeg (Băcia), Marius Bartoşiu (Hunedoara). Observator: Călin Orbonaş (Ilia). AS Victoria Călan - CS „U” Petroşani. Arbitri: Daniel Roman, Corado Cîrstoiu, Marius Corui (toţi din Deva). Observator: Adrian Radu (Deva). CSA Aurul Brad - ACS Şoimul Băiţa. Arbitrii: Cristian Lazăr (Petrila), Cristian Cristea (Petroşani), Sorin Corpadi (Lupeni). Observator: Stan Hanzi (Deva).

la categoria sa de vârstă (35-45 de ani) şi locul al treilea în clasamentul general feminin, la proba de semimaraton. Avram Iancu a obţinut locul I, la categoria sa de vârstă (35-45 de ani), şi locul al V-lea în clasamentul general la proba maraton, lungă de 45 de km şi cu o diferenţă de nivel de peste 1.300 m pozitivă, dovedind încă o dată predispoziţia sa spre anduranţă. „Aşadar, echipa a obţinut o medalie de aur, una de argint şi una de bronz. Sunt foarte bucuros de faptul că Viorel Rîmniceanu confirmă potenţialul prin acest rezultat excelent. De asemenea, Nadia Buică, ne-a urat un bine v-am găsit în Asociaţie, printr-o medalie de argint, dovedindu-şi, astfel, clasa. Îi spunem şi noi un bun venit. Cât despre performanţa mea, aceasta este doar o etapă de pregătire premergătoare marii provocări a vieţii - Canalul Mânecii. Acum puteţi urmări întreaga mea activitate pe site-ul: www.iancuavram.ro”, a declarat Avram Iancu, preşedintele AS Bike&Run Petroşani. Tot la maraton, la feminin, s-au încumetat să parcurgă cei 45 de km doar

cinci femei. Din cadrul Asociaţiei „San Montan”, Georgeta Manolache a reuşit să obţină locul I la categoria de vârstă şi în clasamentul general. Alergătorul independent din Petroşani, Gheorghe Codrea, a reuşit să câştige locul I la categoria de vârstă cât şi în clasamentul general, fiind câştigătorul maratonului. „Se vede cu ochiul liber că aceşti munţi minunaţi care ne înconjoară reprezintă un loc de antrenament excelent, punându-şi amprenta pozitivă pe evoluţia sportivilor din Vale”, a mai spus Avram Iancu. Banii strânşi din donaţiile participanţilor au fost împărţiţi între două asociaţii care sprijină copiii diagnosticaţi cu cancer şi persoanele cu dizabilităţi motorii.

La cursa de la Bucovăţ

Cosmin Negrilă

În acest week-end la Bucovăţ, Craiova va avea loc o cursă de viteză în coastă pentru piloţi amatori şi licenţiaţi la care va lua parte şi campionul naţional de drifturi Sorin Ene.

Printre participanţii la cursă se numără şi pilotul numărul unu al Văii Jiului, Cosmin Negrilă. „Este primul concurs din acest an pen-

facebook.com/ziarulvaiijiului

tru mine şi intenţionez să urc pe podium la această întrecere. Maşina mea este în probe. Vreau să verific mai multe lucruri la ea”, a spus Negrilă. Întrecerea de la Bucovăţ este organizată de către ACR Dolj.

Uşor, uşor, să nu ne împiedicăm!

Turismul – alternativa mineritului în Valea Jiului, dar în 30 de ani acum încolo

Turismul nu va salva Valea Jiului de la foame, cel puţin nu atât de repede cât ar trebui

Tot auzim vorbindu-se despre alternative la mineritul Văii Jiului. Turismul în general, domeniul schiabil în particular reprezintă în mare soluţiile identificate de edilii Văii Jiului. Toţi se înghesuie să-şi pună la punct infrastructura în acest sens, să facă o telegondolă, un telescaun, un ştrand, orice... numai să facă ceva. Înverşunarea este lăudabilă, practic, doar prin proiectele de dezvoltare a domeniului schiabil au venit şi în Valea Jiului bani grămadă, în rest, mai mult au plecat bani din Vale. Însă turismul

în Valea Jiului poate fi sustenabil pentru Vale în vreo 30 de ani de acum înainte, cu condiţia să se respecte planul de investiţii, să nu se întrerupă niciun moment finanţarea şi să crească, concomitent, şi investiţiile private. Iată de ce. Dacă finanţările de la guvern pentru finalizarea amenajării domeniilor schiabile Parâng, Straja, Pasul Vâlcan ar fi continue şi complete, lucrările ar putea fi finalizate în anul 2020. Şi în aceste condiţii, cu toate aceste lucrări finalizate, Valea Jiului ar putea atrage turişti doar în sezonul hibernal, dacă acesta este generos în precipitaţii. Dar noi mâncăm şi plătim facturi şi taxe 12 luni pe an, nu doar 5. Aşadar, ce ne-am face cu un domeniu schiabil în restul anului? Păi, el ar putea fi activ 12 luni pe an doar dacă, concomitent, mediul privat ar investi şi ar completa oferta turistică cu o serie de jocuri, parcuri, activităţi, instalaţii, destinate turismului montan de vară. Dacă din 2009 până acum nu s-a reuşit decât conturarea domeniilor schiabile din Straja şi Parâng, este probabil ca Valea Jiului să aibă un turism sănătos aproximativ în 30 de ani de acum înainte. Dar ce, ne grăbim undeva?

deci bani, în Petroşani, cuprinde următoarele dotări şi facilităţi. Vă ţineţi bine? 7 telescaune care să deservească pârtiile de schi, două benzi transportoare, mai este nevoie de amenajarea altor 4 pârtii, a căilor de acces la pârtii. Să continuăm: este nevoie să se amenajeze o instalaţie de iluminat nocturn la pârtia 2A, trebuie finalizată instalaţia de producere a zăpezii artificiale, mai trebuie achiziţionate 6 ratrak-uri. Este necesară amenajarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement cu echipamente de siguranţă, instalat un sistem de tiketing. Să nu uităm de marea problemă a Parângului, care a învrăjbit şi cabanierii între ei: o instalaţie de alimentare cu apă şi canalizare, inclusiv staţia de clorinare şi hidranţi. Proiectul final prevede şi construirea unui orăşel al copiilor, care sperăm că nu va fi doar un loc de joacă, aşa ca acelea prost executate din oraş. În plus, intră în calcule şi un parc pentru snowboard, la staţia de plecare a telegondolei instalaţie de Bobcart, pentru perioada de vară, şi o suprafaţă artificială de schi pentru perioada de vară. Se preconizează construirea unor centre de servicii turistice la staţia de sosire a Telegondolei TG – Poiana Zăpezii (Slima). Se doreşte aici construirea a două imobile tip cabană pentru servirea

mesei şi relaxare, centrul administrativ la obiectivului, până în 2020. În total, o investiţie de aproximativ 250.000.000 lei.

Domeniul schiabil Straja, de la instalaţii la bancă, poştă, farmacie

Master-planul iniţial al domeniului schiabil Straja pare neînchegat, construit ca un puzzle, din idei preluate de ici, de colo. În ansamblu, Straja ar fi trebuit să arate iniţial ca un orăşel de munte, suspendat la mare altitudine, brăzdat de pârtii de schi. Amenajarea Staţiunii Turistice Straja la standarde internaţionale ar fi însemnat, mai întâi, asigurarea utilităţilor (apă, canalizare, energie electrică, gaze naturale); asigurarea transportului, acesta fiind în mare acoperit. În privinţa modernizării staţiunii, planurile începeau cu construirea unei copertine pentru prelungirea pârtiei slalom, defrişarea, nivelarea şi recultivarea suprafeţei schiabile din staţiune; protecţia şi balizarea pârtiilor pentru securitatea schiorilor, instalarea sistemelor de semnalizare pe pârtii. Creşterea capacităţii de transport pe cablu se completa, pe lângă telegondola din oraş spre staţiune, cu o telegondolă de la Cabana veche la Vârful Straja. Pe lângă cabane şi pârtii, nu ştim exact

unde, se dorea construirea de spaţii pentru cabinet medical, farmacie, bancă, poştă, telefon, internet-caffe, cosmetică, masaj, frizerie, centru fitness, construire sediu jandarmerie. Ultimul s-a realizat, ar mai fi în plan construirea centru Salvamont. Se doreşte sistematizarea pe verticală a Staţiunii Turistice Straja, sistematizarea şi semnalizarea traseelor turistice, instalarea unui sistem de taxare de tip AXESS. În plan mai sunt achiziţionarea de ratracuri şi realizarea unui punct service pentru acestea, amenajarea şi marcarea unui traseu de mountain bike de 70 km. Putem trece la proiecte realizate lacul de acumulare pentru instalaţiile de zăpadă artificială, staţia de pompe, maşini cu presiune scăzută pentru produs zăpadă şi punct de service, agrement de vară fun–park, parcarea, achiziţionarea vehiculelor utilitare. Dar până la finalizarea investiţiei ar mai fi de realizat două suprafeţe artificiale pentru practicarea schiului de vară, tobogan pentru săniuş în timpul verii, instalaţie pentru jocuri şi gokart, funpark pentru iarnă. Este nevoie de garaj pentru tunurile de zăpadă, cositoare pentru teren accidentat pentru întreţinerea pârtiilor. Acestea fiind spuse, concluzionăm: mai e mult până departe! (P.A.)

Un proiect mai rău ca Zăvoranca în dragoste

Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turistică Parâng Telegondola PetroşaniParâng reprezintă un proiect închegat, bine gândit, implementabil, dar ghinionist în finanţare, mai rău ca Zăvoranca în dragoste. Doar renunţarea la actualul finanţator şi curtarea celui european ar salva onoarea pătată a Parângului. Domeniul schiabil ca obiectiv final, acela care ar trebui să şi aducă turişti,

www.zvj.ro vineri, 3 aprilie 2015

TURISM

CMYK

facebook.com/ziarulvaiijiului

ÎNVĂŢĂMÂNT

Vulcan:

Mlaştina dintre D-uri Cu aparatul meu de fotografiat care nu minte – mi-a plăcut chestia asta, postată de o doamnă la comentariile de pe ZVJ – am ajuns, tot aşa, sesizat de un cititor nu în stele, ci al ziarului nostru, în Coroeşti, în cvartalul de blocuri de după Şcoala Gimnazială nr.5.

Ce mai în sus,

în jos! Locatarii de aici au dreptate. De la blocul D12, aleea călcată de copiii care merg şi ies de la şcoală şi de cei care stau în blocurile D10, D11 şi în următoarele, dar şi de cei care vor să-şi scurteze drumul

Vulcan

E voie cu morţii la „Ciupercă”

Ieri dimineaţă, la telefon, primarul Gheorghe Ile a fost foarte indignat (îi recomandăm indignatului primar să facă bine a-şi canaliza energiile în folosul vulcănenilor şi să nu uite că autorul acestui articol i-a cântat mult şi cu talent în strună… – n.r.) după ce a citit articolul în care aduceam în discuţie modul în care vulcănenii aud că a murit unul sau altul. Este îngăduit să

spre casă este, practic, mlaştină curată. Unuia care nu-i de aici şi care nu ştie că locatarii plătesc impozite şi taxe locale de categoria I ar crede, mai mult ca sigur, că pozele sunt făcute pe vreun şantier de construcţii, iar nu într-un cartier vulcănean care dăinuie de zeci de ani.

Cineva mi-a

spus că s-a interesat, iar motivul pentru care nu s-a adus măcar o maşină sau căruţă cu piatră ar fi că, mai întâi, trebuie să fie ridicata grădiniţa preconizată să fie construită lângă D12. Pe locul câtorva garaje puse la pământ. Bun, dar ceva mai încolo, unde, la fel, roţile autoturismelor sunt înghiţite până aproape la jumătate de noroi, ce se plănuieşte să se facă? Gheorghe OLTEANU

ridice sicriul şi cele necesare, aparţinătorilor decedatului li se înmânează şi un anunţ pe care să-l completeze. Cu datele mortului, locul în care e depus corpul neînsufleţit şi ziua înmormântării. Unii iau hârtia, dar nu o mai aduc înapoi, alţii refuză din start. Cu toate că, li se precizează, afişajul nu-i constă nimic.

Poate că acestui mod de lucru

ar trebui să i se dea mai multă atenţie la Serviciul de Stare Civilă din primărie. E posibil ca, până acum, să nu se fi insistat, dar să i se spună neapărat asta celui care vine să ia certificatul de deces. Mai ales că sunt şi persoane care nu-şi procură de la casa pensionarilor cele neapărat trebuincioase unui asemenea eveniment nefericit. În rest, nimic deosebit, ci doar că i-aş rămâne îndatorat primarului dacă, în alte ocazii, ar vorbi mai liniştit şi nu mi-ar mai pune la grea încercare urechile. Gheorghe OLTEANU

se pună anunţuri de acest gen la avizierul de la „Ciupercă”, mi-a spus el, deşi, cinstit, nu numai eu, dar şi alte persoane, nu am avut ocazia să văd vreunul. Aici nu mai e nici vina primarului, dar nici a mea, care am semnalat un fapt. De la domnul ing. Dumitru Cocotă, preşedintele Asociaţiei Pensionarilor din Vulcan, am aflat că, atunci când vin să

www.zvj.ro vineri, 3 aprilie 2015

EDILITARE

ÎNVĂŢĂMÂNT

În privinţa acreditării ARACIS

versitate cu grad înalt de încredere. Au contat şi documentele de la dosar, dar şi ce s-a văzut în teren. „Universitatea din Petroşani este, a fost şi va fi pregătită pentru procesul de modernizare, organizare şi cercetare destinat studenţilor. Din punctul nostru de vedere au fost acoperite toate cerinţele pretinse de ARACIS, iar acest lucru va reieşi atât din actele depuse, cât şi de verificările la faţa locului”, a subliniat Dacian Ciodaru. Acreditarea din partea ARACIS va veni peste cel mult 60 de zile de la verificarea comisiei.

Aşteptări mari

Etichetarea ca universitate cu grad ridicat de încredere din partea ARACIS, pentru Universitatea din Petroşani, are importanţă absolută.

Această acreditare poate însemna un număr mai mare sau mai mic de studenţi, stabileşte nivelul subvenţiilor din partea guvernului, dar şi locul universităţii pe harta învăţământului de specialitate din ţară. În perioada 26-28 martie, cât a avut loc procesul de evaluare, rectoratul a avut grijă să pună la dispoziţia comisiei toate dovezile care să îi aducă titulatura de uni-

La Salonul Internaţional „Pro Invent” 2015

Trei medalii de aur

În perioada 25-27 martie 2015, Universitatea din Petroşani a participat cu 9 invenții la cea de a XIII-a ediţie a Salonului Internaţional al Cercetării, Inovării şi Inventicii Pro Invent, Cluj-Napoca, manifestare prestigioasă care s-a desfăşurat în Complexul Universităţii Tehnice din Cluj.

conf. univ. dr. ing. Remus Dobra

Cadrele didactice de la Petroșani au obţinut la acest Salon de Invenţii 4 diplome de excelenţă și 3 medalii de aur cu menţiune specială, a menţionat conf.univ.dr.ing. Remus Dobra, reprezentantul universităţii la acest eveniment. tiva exploatării acestora de la adâncimi mari, ceea ce Brevetele prezentate au avut obiective oferă avantaje din punct de vedere economic, social specifice ingineriei electroenergetice și de protecţia mediului. A fost prezentată şi o apliminiere, una dintre invenţii referindu-se caţie de stocare a informaţiilor medicale care are la la o metodă pentru valorificarea efibază un sistem biometric. cientă a resurselor de huilă Pentru două dintre imobilele aflate în administrare energetică în perspec-

Investiţii serioase

Casa Universitară şi baza sportivă din Parâng ale Universităţii din Petroşani intră într-un proces amplu de reabilitare.

Lucrările pe care administraţia universităţii le va demara în această primăvară se vor face atât la exteriorul celor două imobile, cât şi la interior. Conform directorului administrativ Dacian Ciodaru, se preconizează ca durata de realizare a acestor două obiective să fie de 60-90 de zile. Cabana din Parâng, situată la baza telescaunului, reprezintă un obiectiv important, care, practic, se autosusţine din închirieri. Baza, atunci când nu este folosită în interesul studenţilor universităţii, este închiriată grupurilor interesate, iar cererea este semnificativă. De câţiva ani Universitatea parcurge un amplu proces de modernizare şi reabilitare a campusului, a bazei sportive, dar şi a celorlalte imobile aparţinătoare. Investiţiile sunt vizibile şi importante, fiind decisive în procesul electiv al studenţilor, când aceştia stabilesc unde şi cum vor să se specializeze pentru viitorul lor profesional.

facebook.com/ziarulvaiijiului

vineri, 3 aprilie 2015

1 Aprilie – Ziua Păcălelilor

Cu origini în Franţa secolului al XVI-lea, Ziua Păcălelilor a devenit, şi la noi, tradiţională. Prima zi de prier este ziua în care facem farse şi suntem, la rândul nostru, păcăliţi. Dacă aţi fost victimele unor amici puşi pe păcăleli şi v-aţi înfuriat, gândiţi-vă că se putea şi mai rău! Cu siguranţă, aceasta va fi concluzia la care veţi ajunge, după ce veţi afla ce a păţit, deunăzi, confratele Ananie Gagniuc. Iar am fost păcălit!

La noi, pe 1 aprilie este, de mult, ziua păcălelilor. Dar anul acesta am fost păcălit mai mult ca oricând! Încă de dimineaţă, actuala mea soţie (şi viitoarea mea văduvă) s-a trezit, s-a dus în baie şi m-a sunat de pe mobil. Mă scol, cu ochii cârpiţi şi dorinţa arzătoare de a înjura şi cârpi pe cine mă sună. Iau telefonul şi aud o voce suavă, şoptind: „Iubitule, a plecat cotoroanţa aia de nevastă-ta?”. Fac o pauză (greşeala mea!), mă uit în jur şi rostesc: „Da... ”. „Cum, da!?” răsună baia. Îmi dreg vocea şi

încerc s-o dreg: „Da’…cine e la telefon?”. „Mă-ta!”, tună, din hol, consoarta, de reverberează apartamentul, vibrează lustra şi se aude ecoul, de undeva, din munţii Pădurea Neagră. Intră soaţa, furtună. Ce furtună, tzunami! „Nemernicule, voiam să te păcălesc, dar văd că tu eşti cel care mă păcăleşti şi mă înşeli!”. Apoi începe să mă îngâne, cu voce gravă: „Îţi sunt fidel, dragă, numai la peştera muierii mele stau, nicio (bip) nu mai dau, la alta!”. Că tot voiam un calendar de perete, a luat calendarul de masă, mi-a arătat că e… 1 aprilie! Şi-a dat cu el de perete! Cu greu am reuşit să mă strecor în baie, nici nu m-am uitat în oglindă, să nu-mi stric şi mai tare ziua, m-am spălat pe faţă, m-am îmbrăcat pe dos şi-am plecat la serviciu. Sarabanda păcălelilor a continuat, la nesfârşit: Şeful mi-a spus să trec pe la casierie, să-mi ridic prima. Nu a fost prima, a fost a doua. A doua păcăleală! Un coleg de birou m-a atenţionat, arătându-mi puloverul: „Vezi că l-ai îmbrăcat pe dos!”. „Hai, că nu mai ţine, ştiu ce zi e astăzi!”. Şi aşa era. Era pe dos! Pe masa de lucru, o grămadă de reviste răsfirate, cu coperte deocheate, femei pline, dar goale, dive în poziţii lascive. Iar mi-a făcut-o vreun coleg! Degeaba am încercat eu să le strâng, când a intrat directorul, întrebând, ca pentru sine: „Ia să văd, cu ce se mai ocupă subalternii mei?”. ...Nici nu mă mai interesa cine mi-a făcut-o, odată ce directorul m-a interogat feroce, cu degetul pe una din femei: „Asta cine e?!”, iar eu i-am răspuns, precum nevastă-mea: „Mă-ta!”. Am plecat din birou, din funcţie, din serviciu, din

oraş, dar am rămas în ţară, dat fiind că, aici, ziua păcălelilor e în fiecare zi... Ananie GAGNIUC

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

www.zvj.ro vineri, 3 aprilie 2015

UMOR ÎN HA... MAJOR

Exponatul lunii la muzeu

DIN JUDEŢ

„Floarea adevărului” şi „Păstorniceasca poslanie” De miercuri, 1 aprilie, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR) Deva propune vizitatorilor, sub semnul „Exponatul lunii”, un volum vechi ce cuprinde, în fapt, două cărţi extrem de valoroase. „Exponatul lunii” poate fi admirat în spaţiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.

Exponatul lunii aprilie 2015 face parte din colecţia de carte veche a MCDR, fiind reprezentat de un colligat, ce conţine veritabile mostre de literatură bisericească originală. Practic este vorba despre două cărţi legate împreună ce au fost reeditate la Blaj, în anul 1816. Primul volum, „Floarea adevărului pentru pacea şi dragostea de obşte”, publicat iniţial în 1750, este o lucrare realizată de vicarul Petru Pavel Aron şi de călugării erudiţi stabiliţi în Mănăstirea

Pregătiri de sărbătoare

Bani pentru Zilele Hunedoarei

Marţi, 31 martie 2015, consilierii locali din Hunedoara au aprobat alocarea sumei totale de 300.000 de lei, bani ce vor fi cheltuiţi pentru organizarea acţiunilor şi evenimentelor ce vor marca Zilele Hunedoarei.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Sfânta Treime din Blaj. Cel de-al doilea, intitulat „Păstorniceasca poslanie” sau „Dogmatica învăţătură a Besearicii răsăritului” a fost scrisă tot de Petru Pavel Aron şi a fost imprimată în acelaşi centru tipografic la 1760. Din primele ediţii s-a păstrat doar câte un exemplar din fiecare text: „Floarea adevărului” în colecţiile Bibliotecii Muzeului Naţional din Budapesta, iar „Păstorniceasca poslanie” în colecţiile Bibliotecii Academiei Române din Bucureşti. Nici din cea de-a doua ediţie nu au parvenit exemplare mai numeroase. Există un exemplar în fondurile Bibliotecii Academiei Române din Bucureşti, altul în cele ale Bibliotecii Academiei Române, filiala

Cluj, iar cel expus aparţine colecţiei Bibliotecii Muzeului din Deva. Restaurarea colligatului a fost realizată în cadrul laboratoarelor de restaurare ale MCDR Deva, în timp ce refacerea elementelor de legătorie la volumul amintit se datorează Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti. Mihaela PETROŞAN

Pe de-o parte, consilierii au decis alocarea din bugetul local al municipiului Hunedoara a până la 200.000 lei pentru organizarea şi desfăşurarea evenimentului „Zilele Hunedoarei”, conform unei hotărâri a consiliului local al municipiului. În devizul estimativ sunt precizate următoarele sume: 120.000 de lei pentru patru zile de concerte (artişti şi transport), servicii de cazare şi masă de 28.000 de lei, servicii de închiriere scenă, sonorizare, lumini – 25.000 de lei, servicii de proiecţie lasere - 20.000 de lei, precum şi diplome, medalii, plachete, cupe – 7.000 de lei. Pe de altă parte, în aceeaşi şedinţă, consilierii locali din Hunedoara au aprobat alocarea, din bugetul local al municipiului, a până la 100.000 lei pentru organizarea şi desfăşurarea, în perioada 17 – 19

iulie 2015, a paradei şi a acţiunilor medievale ce vor deschide evenimentul „Zilele Hunedoarei”. Anul acesta, în perioada premergătoare Zilelor Hunedoarei, se vor organiza o serie de acţiuni cu caracter medieval şi o paradă care va deschide evenimentul. Timp de trei zile, cei prezenţi la eveniment vor putea să vadă tabere medievale, demonstraţii de lupte medievale, workshop-uri medievale, concerte de muzică şi dansuri medievale, ce vor fi organizate în diferite locaţii din municipiul Hunedoara. În 19 iulie, zeci de cavaleri şi domniţe, îmbrăcaţi în costume de epocă şi porturi diverse, vor fi protagoniştii paradei. Parada se va desfăşura pe străzile oraşului şi se va încheia cu salve de tun. Evenimentul are rolul de a promova Hunedoara din punct de vedere turistic şi de a pune în valoare istoria municipiului de pe Cerna. Mihaela PETROŞAN

SC Keops Serv SRL angajează

pizzar, bucătar cu experienţă şi şofer livrări Experienţa în domeniu constituie un avantaj. CV-urile se depun la sediul Keops din Petroşani. Relaţii la telefon 0727.882938 Avertisment Salvamont

Pericole mari pe munte

În urma schimbării rapide şi drastice a vremii din ultimele zile, munţii din judeţul Hunedoara au reintrat în sezon de iarnă. Asta include şi pericole suplimentare pentru turişti.

Din această perspectivă, Serviciul Public Judeţean Salvamont Hunedoara recomandă turiştilor care se află la munte să nu se aventureze pe trasee din cauza vremii nefavorabile. Astfel, în masivele Retezat şi Parâng ninge de două zile, iar grosimea stratului nou de zăpadă a ajuns la 40-50 de centimetri. Acesta se adaugă peste zăpada deja existentă. De asemenea, în zonele de creastă vântul bate cu putere, e ceaţă, ninge, iar vizibilitatea este scăzută, iar vremea nu este potrivită pentru schiul de tură sau pentru efectuarea unor trasee. În plus, spun salvamontiştii hunedoreni, dacă va mai ninge şi în zilele următoare, nu este exclus pericolul de producere a unor avalanşe pe văile abrupte. Mihaela PETROŞAN

ANGAJĂRI

mica publicitate

SC CONSMIN SA Petroşani angajează: deservenţi utilaje - excavator pe pneuri şi buldoexcavator. Cerinţe: experienţă minim 3 ani. Relaţii la telefon: 0254.542972, 0371.307979 sau la sediul din str. Independentei, nr. 11A. Restaurantul Jolly angajează ospătărițe, barmani, Pizzar. CV-urile se depun la restaurantul Jolly sau pizzeria Bella.

Societate comercială angajează ingineri: constructori, electromecanici pentru proiectare. Relaţii la telefon 0723.570.937 sau 0254.570.973 Salon de masaj erotic din Frankfurt am Main angajează fete cu vârsta cuprinsă între 18 şi 40 ani, cazare gratuită, câştig între 100-300 de euro/zi. Relaţii la numărul de telefon 00496927137777 sau trimiteţi mail la info@glamour-massage-frankfurt.de Angajăm muncitori în construcţii: zidari, termosistem, faianţatori, izolatori, instalatori Locaţie: Timişoara. Oferim cazare. Telefon 0724.279489

LICITAŢII

mica publicitate

INSOLVENT CONSULT SPRL lichidator judiciar al SC BAS INVEST SRL organizează licitaţie publică în data de 17.04.2015, ora 10:00, la sediul lichidatorului din Deva, str. M. Eminescu, nr. 11, ap. 2, pentru vânzarea imobilului: HALĂ PRODUCŢIE, situată în Petroşani – Livezeni, str. Lunca, nr. 153, în suprafaţă de 234 mp, compusă din spaţiu de producţie, vestiar, birou, hol, grup sanitar. Preţul de pornire este de 29.490 lei. Terenul aferent construcţiei nu face obiectul vânzării, fiind proprietatea Municipiului Petroşani. Garanţia de participare la licitaţie este de 10% din preţul de pornire. Caietul de sarcini şi orice informaţii sunt la dispoziţia eventualilor cumpărători la tel. 0254.226006 sau 0785.285456.

REALCOM PETROŞANI

Vă oferă zilnic prin Magazinul Alimentar nr. 16 Piaţa Centrală cele mai ieftine şi de calitate sortimente de carne

de porc:

• pulpă de porc cu os - 10,80 lei • fleică porc - 13,80 • carne tocată - 14,50 lei • pulpă porc fără os - 14,90 lei • cotlet porc cu os - 15,50 lei • ceafă porc cu os - 15,90 lei • ceafă porc fără os - 18,50 lei • costiţă porc cu os - 10,50 lei • ciolane porc - 6,00 lei • grăsime pentru topit - 5,90 lei Preţurile conţin TVA.

Noi suntem mereu în slujba dumneavoastră! Telefon util 0733.960311 Servire promptă, ireproşabilă!

www.zvj.ro vineri, 3 aprilie 2015

DECESE

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Familiile Matrica şi Meseşan anunţă cu adâncă durere în suflet trecerea la cele veşnice a celei care a fost o deosebită mamă, bunică şi străbunică MESEŞAN AURELIA (91 ani), rugându-ne ca bunul Dumnezeu să o primească în grădina Sa. Pentru cei care doresc să-i aducă un ultim omagiu, anunţăm că trupul neînsufleţit este depus la capela „Ultimul popas” din Vulcan (zona Dincă). Tot aici va avea loc ceremonia de înmormântare, sâmbătă, 4 aprilie, începând cu ora 13:30. Dumnezeu să o odihnească în pace! Colectivul SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani este alături de doamna Mariana Matrica în marea durere pricinuită de plecarea spre o lume mai dreaptă a bunei sale mame. Sincere condoleanţe familiei îndurerate! Conducerea SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani este alături de doamna Mariana Matrica în greaua încercare pricinuită de decesul mamei. Sincere condoleanţe familiei îndoliate.

Colectivul din cadrul Serviciului Financiar - Contabilitate al SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani este alături de doamna Mariana Matrica şi transmite întreaga compasiune la decesul mamei. Dumnezeu să o aibă în pază şi să o odihnească!

Cu compasiune şi cu un gând de mângâiere suntem alături de doamna Mariana Matrica în marea durere pricinuită de plecarea spre lumea celor drepţi a celei care a fost MESEŞAN AURELIA Dumnezeu să o aşeze în loc luminat şi să o aibă în pace! Colectivele din cadrul SC Apa Serv Valea Jiului SA serviciile Personal şi Secretariat şi Biroul Administrativ Colectivul Serviciului Comercial şi cel al Centrelor de Încasări din cadrul SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani sunt alături de doamna Mariana Matrica la marea durere pricinuită de decesul mamei. Dumnezeu să o odihnească în pace! Colectivul biroului Relaţii Publice şi Consiliere din cadrul SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani este alături de doamna Mariana Matrica în marea durere pricinuită de plecarea spre cele veşnice a mamei. Sincere condoleanţe familiei îndurerate.

VÂNZĂRI Vând fân şi otavă.

mica publicitate

Relaţii la telefon 0727.860462

IMOBILIARE

mica publicitate

Vând apartament 2 camere, Petroşani, str. Păcii, nr. 1, etaj 3, acoperiş izolat, izolaţie exterioară, termopane, centrală termică nouă, aer condiţionat, finisaje de calitate. Preţ 17.000 de euro. Telefon 0722.349034 Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 8.500 euro. Telefon 0725.065800

PUBLICITATE

Schimbarea mult visată stă chiar în mâinile tale, deci priveşte-te cu mai multă atenţie şi descoperă singur încotro merită să-ţi muţi punctul de referinţă.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Ai două direcţii la fel de interesante la dispoziţie şi nu ştii pe care s-o alegi, ambele ar avea efecte la fel de bune, tocmai de aici şi marea ta dilemă. Nu acum e momentul selecţiei finale: mai cântăreşte!

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Ai nevoie de o zi de totală detaşare, să îţi recapeţi o binefacătoare stare de echilibru pe toate planurile corpului tău, pe care numai singurătatea ţi le-ar putea oferi.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Se apropie un eveniment care te încarcă de o emoţie aparte şi abia aştepţi să se întămple. Stai totuşi ca pe ghimpi şi îţi faci visuri cu privire la acel eveniment, căruia îi acorzi semnificaţii cu totul speciale.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Propria experienţă este cel mai bun profesor. Ai învăţat multe doar trecând prin anumite situaţii. Deci umblă cu încredere la cutia de amintiri şi lecţii deja asumate anterior.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Nu te învinovăţi pentru problemele altuia, pentru că nu tu le-ai influenţat. Nu ai nicio vină pentru felul în care cineva drag se plânge de toate relele pământului!

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

În orice tandem, oricât de bine ar lucra, unul din cei doi parteneri trebuie să preia conducerea pentru a dicta o direcţie de mers pentru amândoi. Acum tu trebuie să accepţi poziţia a doua.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Ca să scape de urmări, cineva aruncă pe umerii tăi toată vina cu privire la o situaţie în care aproape că nu ai nicio contribuţie. Nu te lăsa dominat, ci caută să-ţi demonstrezi nevinovăţia în situaţia de faţă.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Oricât de energic ai fi tu de obicei, azi ai nevoie de multă pace, de aceea vei profita de orice moment în care rămâi singur pentru a dormi sau pentru a te retrage în lumea ta.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Eşti prea sensibil la atacurile verbale ale celor nervoşi încât nu le poţi face faţă. Aluneci spre panică, în loc să găseşti în tine forţa de a contracara atacul.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Viitorul tău se scrie chiar azi, deci nu trata nimic din ceea ce faci ca şi cum ar fi o întâmplare. Contează enorm cum iei startul!

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Uneori, un mare hop nu e un capăt de drum de care nu mai poţi trece, ci poate fi motivaţia ideală de a o lua de la capăt.

HOROSCOP

CMYK

ACTUALITATE

Vulcan

Tamponată şi pe jumătate abandonată Pe jumătate abandonat lângă blocul D1 din Vulcan, spun aşa fiindcă sunt mai bine de două săptămâni de când e acolo, autoturismul din imagine nu are nicio vină pentru starea în care a ajuns.

cu două autoturisme care i-au ieşit în cale în Coroeşti, la „sensul îmbârligat” de pe DN 66A din apropierea blocului amintit şi de pe bulevard, lângă staţia Petrom.

Celelalte două maşini implicate în tamponare au dispărut repede din peisaj. A rămas doar cel din imagine, al

Experiment cu real succes În Vulcan, odată cu aşa zisa modernizare a Bulevardului Mihai Viteazul a fost montat şi experimentat modelul de pavele mişcătoare (modelul e valabil şi la Petroşani – n.r.).

S-a văzut

chiar de la început că nu-i chip să le ţii pe loc. În dreptul librăriei a trebuit ca de vreo trei ori ele fie scoase şi ţintuite din nou. Mai încolo, spre „Unic” sunt din acelea care mişcă, la fel ca şi la ieşirea din iarna trecută, într-o veselie. Aşa e când vrei să faci profit maxim şi lucrezi cu necalificaţi. Nu cred, ci sunt foarte sigur că dalele montate pe când primar era Ovidiu Avramescu ţineau şi acum. Dalele acelea pentru care, împreună cu Justin Stoenescu, am umblat prin judecată preţ de un an. Nu mişcau şi nu clipeau alea nici să le fi ameninţat că vin peste ele tancurile sovietice.

Dar nici proprietarul

său, cel aflat la volan în momentul în care a fost şifonat. De vină ar fi, am aflat de la Poliţia Rutieră, o doamnă. Aceasta conducea o autospecială papuc şi, efectiv, a jucat popice

Vulcan

unui lupenean. Dumnealui a primit documentul cu ajutorul căruia poate să-şi bage maşina în service, dar, ştiu eu, neavând timp, probabil, tot amână să o ia acasă. Ar trebui, totuşi, să se grăbească, în caz că nu a uitat de tot de ea, fiindcă, altfel, s-ar putea ca, mai târziu, s-o ducă bucăţi de acolo. Plus că îl mai pândeşte şi o amendă pentru ocuparea abuzivă a domeniului public… Gheorghe OLTEANU

Observ, tot din comentariile de pe net,

că din ce în ce mai mulţi vulcăneni încep să-şi dea seama de inutilitatea aşa ziselor fântâni arteziene de pe mijlocul bulevardului şi de mântuiala cu care au fost executate lucrările care au costat miliarde peste miliarde de lei vechi. Păcat că doar acum. De ce nu au protestat la momentul potrivit, când subsemnatul scria despre cum pomii ornamentali sunt puşi la pământ, când bulevardul era săpat în lung şi-n lat şi când construirea paralelipipedelor de ciment înghiţea mii şi mii de metri cubi de beton? De ce nu au zis nimic atunci când se mai putea interveni? De teamă este răspunsul. Aşa că, acum, indignaţii nu au decât să suporte, pe lângă vălaie, şi pavelele mişcătoare... Gheorghe OLTEANU

Şi, totuşi,

Gunoiul acesta cine-l strânge?

La Petroşani, curăţenia de primăvară s-a terminat printre blocuri.

Locatarii vrednici au ieşit în faţa şi spatele blocului şi au strâns gunoaiele de prin grădină, au plantat flori, au curăţat arborii şi gardul viu. Astfel, vegetaţia uscată a fost depozitată pe marginea trotuarelor sau a spaţiilor curăţate, şi acolo au rămas. Dacă din unele locuri maşinile de gunoi au ridicat cu operativitate deşeurile vegetale, în altele au rămas cu zilele. Motivul: atunci când trec maşinile de gunoi pentru a ridica deşeurile, trotuarele sunt ticsite cu maşini, şi din această cauză nu se poate acţiona în siguranţă. Însă, pe la ora 10, trotuarele se eliberează, dar nu mai vine maşina cu gunoi. Şi, ca să fie treaba treabă, mai sunt unii cetăţeni care stau prost cu logica şi, acolo unde văd o moviliţă de gunoi vegetal, mai aruncă şi ei o pungă de gunoi menajer şi ceva peturi. Îi frumos aşa? (P.A.)

facebook.com/ziarulvaiijiului

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VII Nr. 227 3 aprilie 2015 4 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului

Publicistica preotului Virgil Pop. Sau la ce folosesc instituţiile culturale? Pentru a înţelege mai bine contextul cultural al epocii, premergător construirii Palatului Cultural (Teatrul Minier) Lupeni, am ales din bogata publicistică a preotului greco-catolic Virgil Pop, încredinţată presei locale, câteva articole care relevă, cu talent gazetăresc şi simţ de observaţie, situaţia spirituală şi instituţional-culturală a Văii Jiului. Chiar dacă se referă mai mult la situaţia din coloniile din Lonea, articolele contextualizează rolul pe care trebuie să-l joace într-o zonă muncitorească ca Valea Jiului instituţiile de bază ale societăţii, biserica şi şcoala: „De aceea susţinem cu tărie că biserica şi şcoala sunt fraţi şi trebuie să lucre mână în mână pentru progresul cultural. (…) Biserica şi şcoala sunt factorii fireşti ai culturii”. Să nu uităm că perioada întinsă între 1922 şi 1927, când au văzut lumina tiparului aceste articole, cuprinde anii când societăţile miniere au investit foarte mult în edificarea bisericilor şi aşezămintelor culturale. Chiar în această perioadă au fost ridicate două importante aşezăminte culturale: Cazinoul Muncitoresc Petroşani (inaugurat în 24-25 octombrie 1925) şi Palatul Cultural Lupeni (inaugurat în primăvara anului 1927). Într-un fel, bisericile, şcolile şi clădirile cu destinaţie culturală reprezintă şi un feedback la problemele pe care le-a ridicat în articolele sale preotul lonean Virgil Pop. Dincolo de starea morală a muncitorimii miniere şi a tineretului din colonii surprinsă cu exactitate de părintele Virgil Pop, care ne face să pricepem mai bine necesitatea imperativă a culturii şi religiei în Valea Jiului, întâlnim idealurile şi năzuinţele unui adevărat intelectual, din fericire pentru noi şi „scriitor la ziar”. Publicistica preotului Virgil Pop reprezintă hârtia de turnesol a unei epoci pline de avânt şi o lecţie de patriotism local, pe care o putem învăţa şi în zilele noastre. (Marian BOBOC)

O zi între muncitorii mineri E zi de sărbătoare. Muncitorul trudit de munca istovitoare a unei săptămâni întregi abia aşteaptă câte o Duminecă, câte o sărbătoare. Atunci, numai atunci se simte într-adevăr la lumina zilei, şi spălat, gătit de ziua Domnului, grăbeşte spre lăcaşul sfânt de închinare al strămoşilor săi, spre biserică. Bărbaţii în haina cernită a înstrăinării de ţară, iar femeile în portul de acasă, inima însă le este tot aceeaşi, bătând pentru vatra părinţească, de unde au plecat. Se gândesc adeseori la cei de acasă, din fundul văilor Ardealului, se frământă pentru greutatea traiului şi pentru scumpetea, care le mistuie toată agoniseala. Se iveşte o lacrimă pe faţa-i îngălbenită, dar grăbit o şterge şi intră în locaşul Domnului. Singur aici îşi află mângâiere şi alinare, aici se simte cu adevărat acasă şi sub scutul Părintelui ceresc, care va răsplăti odată din belşug toată truda, munca şi omenia celor ce

aleargă la Dânsul. Dar iată, se deschid cărţile bătrâne, bătrâne ca lumea şi din filele îngălbenite ale Evangheliei se desprind cuvintele de aur ale Mântuitorului către poporul muncitor: „Fericiţi sunt cei săraci cu duhul, că acelora este împărăţia cerurilor. Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia. Fericiţi cei curaţi la inimă, că acei vor vedea pe Dumnezeu. Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este la ceruri”! Cu adevărat cuvinte de aur pentru cel ce le înţelege! „Că mai uşor este funiei corăbiei a trece prin urechile acului, decât bogatului a ajunge întru împărăţia cerurilor... Fericiţi sunteţi voi, săracilor, că a voastră este împărăţia cerurilor”. Iată mângâierea sufletească a celor ce nu se îmbuibă în plăcerile şi bogăţiile lumei acesteia. Munca, truda şi suferinţa curăţesc sufletul omului, şi rugăciunile lui ca o jertfă bine primită se unesc cu jertfa Mielului nevinovat, pentru a coborî de la tronul dumnezeiesc harul dătător de viaţă, şi ajutor pentru ziua de mâine. Rosteşte aceeaşi rugăciune, care a rostit-o de atâtea ori la intrarea în pământ: „Dumnezeule vecinic atot-puternice! Ţie-ţi închinăm trupurile şi sufletele şi toate ale noastre! Păzeşte-ne Doamne pe noi, cei ce lucrăm în întunericul pământului de moarte întâmplătoare, de primejdie trupească şi sufletească!”. Cu încredere în darul şi ajutorul lui Dumnezeu părăseşte lăcaşul Domnului. Pe străzile strâmte se văd cete de muncitori pe ici şi colo. Multe năcazuri, multe griji au pe suflet şi stau bucuros de vorbă cu omul, care se interesează de soarta lor. Nu auzi cântări, nu vezi jocuri vesele, ca pe cele sate, ci pe feţele tuturor este întipărit dorul înstrăinatului de ţară: „Ne mâncă scumpetea ortace, şi nu ne alegem cu nimic pentru zilele bătrâneţelor din truda noastră amară!”, zice un maramureşan, venit aici în vremurile bune dintr-un sat, care de prezent aparţine Cehoslovaciei. „Speculanţii care ne-au supt acasă şi măduva din oase, parcă ne-au însoţit şi aici”, adaugă un alt maramureşean. „Dacă nu se dreg de grabă treburile de la Minister, atunci, în lipsa pânei, vom fi siliţi să luăm lumea în cap” zice un bătrân de 60 de ani. „O fi umblând oare şi acum tot ani răi pe acasă, ca în vremea războiului?”, întreabă un om roşcovan de pe câmpia Ardealului pe un ortac al său, care primi scrisoarea de la cei bătrâni. „Destul de greu şi pentru bietul plugar în scumpetea asta mare, şi în lipsa de bani. Îmi scrie însă tata de acasă că, dacă vor fi până în capăt sămănăturile, aşa cum se arată, atunci se vor îndrepta toate, şi atunci va fi şi pentru noi, minerii, mai uşor, dar şi pentru cei rămaşi la coarnele plugului”. „Aud că se deschid minele de aur”, zice un roşian către un grup de muncitori mai tineri, care îl ascultă cu mult interes. „E greu să te tot muţi dintr-un loc în altul, când ai familie numeroasă!” explică un miner din Câmpeni. „O să vedem ce-o fi cu ăl ce ne-a luat arvuna să mergem la Brazilia!”, zice un muncitor chipeş, doritor de aventuri nouă. „Şi-o fi pierdut urma sărmanul de el, cu bani cu tot, după ce ne-a făgăduit ceriul şi pământul”, răspunde un crişan păţit de multe în viaţă. Un glas sinistru de clopot se aude... Iar a trecut din viaţă un muncitor. A răcit ieşind înfierbântat şi asudat din mină, şi în 3 săptămâni s-a sfârşit, lăsând pe drumuri o familie numeroasă. Minerii amuţesc la vestea tristă şi, zicând un „Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească”, se resfiră pe la casele lor pentru a urca din nou drumul crucii! (Gazeta Jiului, 26 martie 1922)

PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 3 aprilie 2015

29 Iunie 1952

Expunerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej la Consfătuirea pe ţară a muncitorilor mineri din industria carboniferă desfăşurată la Petroşani (II) Numai în anul acesta peste 7.000 de mineri vor fi trimişi la mare şi în cele mai frumoase localităţi balneoclimaterice. Prin înfiinţarea celor 89 de magazine de stat în centrele miniere, s-a îmbunătăţit în mod simţitor aprovizionarea cu alimente şi produse industriale. Grija permanentă a partidului faţă de ridicarea nivelului de trai al minerilor s-a concretizat şi prin stimulente morale şi materiale. Astfel, s-au introdus până în prezent acordul progresiv, recompensa anuală de vechime, insigna şi premiul de miner fruntaş, decorarea cu medalii şi ordine ale R.P.R. pentru anii serviţi în subteran şi muncă ireproşabilă. Partidul şi guvernul, pentru a cinsti în mod deosebit pe bravii noştri mineri, au hotărât ca în fiecare an, în luna August, să se sărbătorească „Ziua minerilor”. Ca urmare a îmbunătăţirilor, în cei trei ani de economie planificată producţia de cărbuni a crescut din an în an. Astfel, în 1951 ea a fost cu 17,9% mai mare decât în 1950. A crescut nivelul tehnico-profesional al minerilor, iar numărul fruntaşilor şi stahanoviştilor mineri devine din zi în zi tot mai mare. Salariul real al minerilor a crescut faţă de 1938 de 1,5 ori, dar pe lângă salariul real muncitorii şi familiile lor beneficiază de îngrijire multilaterală din partea statului în ce priveşte sănătatea, ridicarea nivelului de cultură, concediile de odihnă, organizarea repausului, înainte de război nu exista pentru mineri niciun sanatoriu sau dispensar. Acuma sunt 3 spitale şi 14 dispensare. Înainte de război nu existau nici cluburi, nici teatre pentru minerii din Valea Jiului, nici orchestră şi ansambluri artistice; în Valea Jiului există numeroase echipe culturale şi artistice, un teatru propriu. Valea Jiului era aproape izolată de restul ţării, legată printr-o singură linie de cale ferată; prin construirea căii ferate Bumbeşti-Livezeni, ea este legată mai direct cu restul ţării şi cu Capitala, printr-o a doua cale ferată. Şi în Valea Trotuşului construirea de drumuri ia un mare avânt odată cu industrializarea intensă a acestei regiuni. Odată cu planul cincinal au început construcţiile masive de locuinţe muncitoreşti. În Valea Jiului s-au construit în 1950 64 de apartamente şi 4 cămine, în 1951 - 118 apartamente şi 18 cămine, în 1952 - 900 de apartamente şi 4 cămine. În Comăneşti şi alte regiuni miniere s-au construit în 1950 128 de locuinţe, în 1951 246 de locuinţe. Acesta este începutul marii campanii de construcţii de locuinţe pentru mineri, care în viitor se va intensifica an de an. Un mare merit în privinţa mecanizării muncii în mine, care uşurează munca minerului, şi în privinţa construcţiilor noi economice şi social-culturale îl are întreprinderea sovieto-română pentru desvoltarea industriei cărbunelui, Sovromcărbune. Inginerii sovietici au introdus cu ajutorul tehnicienilor şi muncitorilor noştri tehnica nouă, sovietică, în industria minieră carboniferă. În industria carboniferă s-au înfăptuit mari investiţii. Astfel, în 1949 s-au făcut investiţii economice şi socialculturale în valoare de 62,1 milioane lei noi, din care Sovromcărbune 24,4 milioane; în 1950 s-au investit 164,7 milioane, din care Sovromcărbune 64,9 milioane; în 1951 s-au investit 267,9 milioane, din care Sovromcărbune 145,4 milioane; în 1952 se vor investi 357,4 milioane, din care Sovromcărbune 310,6 milioane lei. Pentru anii viitori se prevăd în planul de stat, în planul Sovromcărbunelui însemnate investiţii, care cresc din an în an, atât pentru mecanizarea producţiei, cât şi

pentru investiţii social-culturale, în care primul rând îl ocupă construcţia de locuinţe. Iată cum, tovarăşi, după eliberarea ţării noastre de către glorioasa Armată Sovietică, primim marele ajutor al Uniunii Sovietice, care se manifestă şi în industria carboniferă în formele arătate. Viaţa începe să înflorească în Valea Jiului, ca şi în celelalte regiuni producătoare de cărbuni; ele au încetat demult să fie văi ale,plângerii, ale suferinţei, ale mizeriei şi foametei - suntem pe drumul transformării lor în văi ale bucuriei. Posibilitatea de a înfăptui acest ţel este în mâinile noastre, în forţa noastră. Depinde de felul cum vom munci, de felul cum vom organiza activitatea noastră pentru ca acest obiectiv să fie înfăptuit mai devreme. Clasa muncitoare este clasa conducătoare în ţara noastră, şi minerii, ca detaşament fruntaş al clasei muncitoare, sunt împreună cu ceilalţi muncitori stăpâni ai pământului acesta, ai ţării lor, ai soartei lor. Ca dovadă a faptului că din ce în ce mai mulţi mineri înţeleg acest lucru, că s-au ridicat la conştiinţa poziţiei şi rolului conducător al clasei muncitoare, este avântul minunat luat de întrecerea socialistă în industria minieră de cărbuni. Astfel întreaga ţară cunoaşte numele unor stahanovişti şi fruntaşi în producţie ca Kopetin Geza, Barta Eugen, Mătăsăreanu Ion, Şiller Grigore, Băcăianu Ion; Haidu Iuliu din Valea Jiului, Smărăndoi Gheorghe şi Mălaimare Ion din Valea Trotuşului, Răţoi Antohie dela Anina, Doscoi Ştefan dela Sinersig, Preda Ion dela Şotânga, Kovacs Francisc dela Filipeştii de Pădure, Raica Anton dela Anina, Ciupea Ion dela Şorecani. Întrecerea socialistă ia forme noi, superioare, în industria de cărbune, întemeindu-se pe metodele avansate sovietice. Astfel în Valea Jiului s-au introdus: Metoda Rândin - abataje cu trepte răsturnate fără galerie intermediară, care a fost aplicată la mina Petrila de către grupele tovarăşilor Becsa Petru, Munteanu

Petre, Zlanca Ion, obţinând depăşiri însemnate. Metoda de armare cu cadre metalice JuravliovPocrovschi, care a fost aplicată la mina Petrila de către grupa stahanovistului Ion Silaghi şi de către grupa tov. Marian Vasile. Metoda după graficul ciclic de lucru la abataje frontale, care s-a aplicat în Valea Jiului la 16 abataje frontale şi 16 înaintări, obţinându-se rezultate foarte bune. Astfel, la mina Petrila Ion Silaghi a realizat un câştig, pe luna Aprilie, de 1.593,7 lei, faţă de 827,5 lei, cât a câştigat în Martie, când nu a lucrat după această metodă, revenindu-i pentru realizările ciclului 419,4 lei. Rezultate asemănătoare au obţinut grupele Miclea Nicolae, Man Lazăr şi alţii. Aceste noi forme de întrecere sunt un mijloc pentru o creştere simţitoare a productivităţii muncii. Ele permit creşterea câştigului muncitorilor mineri, împing producţia noastră carboniferă înainte şi sunt un factor de bază în lupta pentru îndeplinirea planului de producţie. Tovarăşul Stalin ne învaţă că întrecerea socialistă este o formă de autocritică a masselor, o formă de luptă împotriva a ceeace este vechi, împotriva rutinei, pentru ceeace este nou, pentru metode avansate.

Tovarăşi,

În luna Ianuarie a.c., C.C. al P.M.R. şi Consiliul de Miniştri au hotărât înfăptuirea reformei băneşti în vederea întăririi puterii de cumpărare a leului, în scopul îmbunătăţirii aprovizionării clasei muncitoare şi a oamenilor muncii din oraşe. Odată cu reforma bănească s-a făcut o importantă reducere de preţuri la cele mai importante mărfuri de larg consum, reducere în medie de 15%. Prin aceasta clasa muncitoare, oamenii muncii din oraşe au realizat un avantaj de peste 10 miliarde de lei vechi. Cursul valutar al leului a fost stabilit în raport cu rubla, valuta Ţării socialismului, valuta cea mai stabilă

vineri, 3 aprilie 2015

din lume, schimbându-se astfel situaţia din trecut, când cursul valutar al leului era stabilit în raport cu dolarul, valută inflaţionistă, nestabilă, lovită de crize. Care sunt rezultatele reformei băneşti astăzi, la 5 luni după înfăptuirea sa? În primul rând, puterea de cumpărare a leului se menţine la nivelul stabilit cu prilejul reformei băneşti. Preţurile mărfurilor industriale sunt Stabile şi ferme. La nicio marfă industrială nu s-a produs vreo majorare de preţuri. În privinţa produselor agricole, preţurile lor pe piaţa neorganizată au scăzut brusc cu prilejul reformei băneşti, preţurile majorităţii produselor menţinându-se şi acum la acest nivel, ceeace a însemnat o creştere a puterii de cumpărare a salariilor muncitorilor şi funcţionarilor pe piaţa alimentară. Numai la câteva produse (carne, grăsimi, lapte) preţurile sunt peste nivelul celor comerciale de stat, şi aceasta din pricină că nu dispunem de astfel de produse în măsura care să poată determina scăderea preţurilor pe piaţa neorganizată. Situaţia aceasta este urmare a nerealizării complecte a planului de colectări şi achiziţii la aceste produse. În al doilea rând, s-a produs o îmbunătăţire a aprovizionării pieţelor alimentare cu mărfuri. Amintiţi-vă că în fiecare an lunile Februarie-Martie-Aprilie erau cele mai grele din punctul de vedere al aprovizionării alimentare. Piaţa era lipsită de cele mai multe produse. Anul acesta, ca urmare a reformei băneşti, în lunile Februarie-MartieAprilie, spre deosebire de trecut, piaţa alimentară a fost mult mai bine aprovizionată, produsele alimentare fiind în cantităţi destul de mari. Sunt toate condiţiile pentru ca aprovizionarea pieţii alimentare să se îmbunătăţească şi pe viitor, recolta prezentând perspective bune. În al treilea rând, circulaţia bănească se desfăşoară conform planului stabilit şi aprobat de guvern, fiind la un nivel pe deplin satisfăcător. S-a dovedit că, după reforma bănească şi după schimbarea fostei conduceri a Ministerului de finanţe, fenomenele nesănătoase care existau în circulaţia bănească mai înainte au fost eliminate. În al patrulea rând, cursul valutar al leului s-a dovedit just stabilit, leul devenind una din valutele puternice pe piaţa internaţională. În concluzie putem considera, tovarăşi, că reforma bănească înfăptuită de partid şi guvern a reuşit pe deplin, că ea înseamnă un mare succes al partidului şi statului nostru, succes dobândit într-o luptă permanentă cu duşmanul de clasă şi cu elementele capitulante faţă de acesta - deviatorii de dreapta, demascaţi şi zdrobiţi de partidul nostru. (Aplauze puternice.)

Tovarăşi,

Multe din greutăţile pe care le mai avem sunt rezultatul activităţii deviatorilor oportunişti de dreapta. La întrebarea: în ce constă primejdia devierii de dreapta, a devierii făţiş oportuniste în partid, tovarăşul Stalin dă următorul răspuns: „În faptul că subapreciază forţa duşmanilor noştri, forţa capitalismului, că nu vede pericolul restaurării capitalismului, că nu înţelege mecanismul luptei de clasă în condiţiile dictaturii proletariatului şi deaceea se hotărăşte aşa de uşor să facă concesii capitalismului, cerând încetinirea ritmului de desvoltare a industriei noastre, cerând înlesniri pentru elementele capitaliste ale satului şi oraşului, cerând punerea pe planul al doilea a problemei colhozurilor şi sovhozurilor, cerând slăbirea monopolului comerţului exterior etc. etc. Fără îndoială că victoria devierii de dreapta în partidul nostru ar descătuşa forţele capitalismului, ar submina poziţiile revoluţionare ale proletariatului şi ar spori şansele restaurării capitalismului în ţara noastră”. Această caracterizare a abaterii oportuniste de dreapta - care a fost la timpul său complect zdrobită de P.C. (b) al U.R.S.S. - ajută să înţelegem şi conţinutul devierii oportuniste de dreapta care s-a manifestat în partidul nostru. Purtătorii abaterii oportuniste de dreapta în partidul nostru sunt V. Luca, A. Pauker şi T. Georgescu. În articolul redacţional al „Scânteii” „Pentru continua întărire a partidului” a fost demascată devierea oportunistă de dreapta a lui V. Luca, arătându-se că el a fost sprijinit de A. Pauker şi T. Georgescu, care au avut tot timpul o atitudine de împăciuitorism, ce ascundea propriile lor greşeli oportuniste. Analiza activităţii lor făcută de C.C. al P.M.R. după plenara din 26-27 Mai a.c. a arătat clar că A. Pauker şi T. Georgescu nu sunt numai împăciuitorişti, ci - ca şi V. Luca - purtători ai devierii de dreapta dela linia partidului. Linia partidului nostru este cunoscută oamenilor muncii. Partidul nostru duce o politică proletară de clasă, o politică neşovăitoare de construire a socialismului bazată pe ofensiva neîntreruptă împotriva capitalismului. Credincios învăţăturii marxist-leniniste, învăţând din marea experienţă a slăvitului Partid Bolşevic, partidul nostru se întemeiază în politica sa pe ideea lui Lenin şi Stalin că desvoltarea industriei grele, şi îndeosebi a industriei mijloacelor de producţie, este cheia desvoltării întregii economii, veriga principală a operei de construire a economiei socialiste. Împotriva liniei partidului, V. Luca a introdus, în domeniile în care a lucrat, o altă linie, antimarxistă, antileninistă. La rădăcina ei stă teza profund oportunistă cu privire la stingerea luptei de clasă în perioada de trecere dela capitalism la socialism şi la pretinsa încadrare paşnică a elementelor capitaliste în socialism. Pornind dela aceste teze antileniniste, Luca a ajuns să susţină că nu dezvoltarea industriei este cheia detvoltării economice a ţării noastre, ci îmbogăţirea păturilor avute, mai ales de la sate, cu alte cuvinte - creşterea elementelor capitaliste, îmbuibarea chiaburilor, îngroşarea rândurilor chiaburimii. Aceasta este o teză vădit contrarevoluţionară, având drept scop restaurarea capitalismului în ţara noastră. V. Luca nega rolul hotărâtor al industriei în construirea

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

socialismului. Este ştiut că fără existenţa şi desvoltarea unei industrii socialiste este cu neputinţă un schimb socialist între oraş şi sat, un schimb care să servească nu la creşterea elementelor capitaliste, speculative, ci la îngrădirea şi eliminarea lor, la ridicarea nivelului de trai al clasei muncitoare şi al ţărănimii muncitoare. Pe baza concepţiilor lui dăunătoare, potrivnice liniei partidului şi intereselor poporului muncitor, V. Luca, ajutat de elemente duşmănoase cărora le-a încredinţat posturile de comandă în acele sectoare ale activităţii de stat pentru care răspundea, a dus o politică de frânare a dezvoltării industriei mijloacelor de producţie şi a industriei grele în genere, o politică ce urmărea încetinirea ritmului de industrializare socialistă a ţării. Linia antipartinică, de frânare a desvoltării industriei grele, aplicată de V. Luca sa răsfrânt şi asupra industriei carbonifere. E cunoscut că partidul nostru, învăţând din experienţa construcţiei socialiste în Uniunea Sovietică, duce o politică de investiţii în vederea stimulării maxime a desvoltării industriei producătoare de mijloace de producţie, a industriei extractive şi a altor ramuri de bază ale industriei. V. Luca a căutat să pună piedici aplicării politicii de investiţii a partidului nostru. Aceasta s-a manifestat şi în încercarea de a micşora planul de investiţii pentru industria carboniferă. A fost necesară intervenţia conducerii partidului şi guvernului pentru a împiedica aceasta. Dar linia antipartinică şi antistatală a lui V. Luca în problema investiţiilor, activitatea sabotoare a elementelor duşmănoase din conducerea aparatului financiaro-bancar, cât şi sabotajul unor elemente duşmănoase din organele administrative şi tehnice ale industriei miniere au făcut ca planul de investiţii pe anul 1951 în industria cărbunelui să nu fie îndeplinit în întregime. Duşmanii poporului din sistemul financiaro-bancar au căutat să lovească în industria carboniferă prin vărsarea sporului de fond de rulment cu mare întârziere. Se ştie că fondul de rulment e factorul de bază al hozrasciotului, adică al gospodăririi socialiste a întreprinderilor. V. Luca flecărea în mod demagogic despre însemnătatea gospodăririi socialiste, iar în fapt ajuta elementele duşmănoase de sub conducerea sa să submineze organizarea gospodăririi socialiste în întreprinderi. În 1951 întreprinderile din industria cărbunelui n-au primit, nici în primul trimestru, nici în al doilea trimestru, niciun ban din sporul fondului de rulment ce li se cuvenea, lucru ce avea urmări dezorganizatoare asupra activităţii întreprinderilor. Aceeaşi poziţie de împotrivire faţă de linia partidului a avut-o V. Luca şi în problema investiţiilor pentru nevoile social-culturale ale muncitorilor mineri, îndeosebi pentru construcţii de locuinţe. Se poate spune că între poziţia lui V. Luca faţă de lupta eroică a muncitorilor mineri din 1929 şi poziţia sa faţă de problemele desvoltării industriei carbonifere socialiste şi ale ridicării nivelului de trai material şi cultural al muncitorilor , mineri în condiţiile regimului de democraţie populară există o strânsă legătură. Aceasta e poziţia unui om care s-a rupt de clasa muncitoare şi urăşte pe oamenii muncii. În acelaşi timp, V. Luca, aflându-se în fruntea Ministerului de finanţe, a dus o politică de stimulare a elementelor chiabureşti şi a altor elemente capitaliste. În favoarea chiaburimii a luat numeroase măsuri, ca: acordarea de credite, dintre care cele mai multe n-au mai fost niciodată restituite; camuflarea a zeci de mii de chiaburi în rândurile mijlocaşilor; neîncasarea de impozite şi chiar scutirea de impozite a gospodăriilor chiabureşti ş.a.m.d. Deviatorii de dreapta urmăreau astfel să pompeze mijloacele materiale ale statului şi ale poporului şi să le treacă în sectorul capitalist privat, pentru îmbogăţirea elementelor capitaliste de la oraşe şi sate. Având şi răspunderea comerţului interior şi a cooperaţiei, V. Luca a favorizat comerţul capitalist şi specula din piaţa neorganizată prin stabilirea preţurilor de achiziţii şi contractări după preţurile speculative ale pieţii neorganizate. încurajând şi favorizând chiaburimea, cerând ca ea să poată vinde produsele sale „oriunde, oricui şi la orice preţ”, Luca se ridica împotriva rolului regulator al statului în schimbul între oraş şi sat, mergând pe linia încurajării speculei, a îmbogăţirii chiaburilor, revânzătorilor şi altor elemente speculative, care căutau să înfometeze pe muncitorii dela oraşe şi jefuiau pe ţăranii muncitori. Politica de încurajare a speculei, de umflare a preţurilor, de sporire a nepotrivirii între preţurile produselor industriale şi preţurile agricole se împletea cu subminarea de către deviatorii de dreapta a realizării planului de colectări şi de achiziţii. V. Luca se ridica pe faţă împotriva pedepsirii chiaburilor sabotori, denumind drept „fleacuri” sabotarea colectărilor de către elementele chiabureşti. Calomniind în chip revoltător eroica noastră clasă muncitoare şi urmărind să zdruncine alianţa ei frăţească cu ţărănimea muncitoare, Luca s-a încumetat să declare că muncitorimea doreşte să trăiască uşor pe spatele ţărănimii. El a afirmat în scris, într-una din broşurile sale, cum că muncitorilor şi funcţionarilor dela oraşe li se distribue prea mult zahăr şi alte produse alimentare. V. Luca a sabotat aplicarea indicaţiilor partidului, care cereau atenţie maximă pentru organizarea aprovizionării şi alimentaţiei publice în centrele industriale şi în mod deosebit în centrele miniere. Din această cauză, cu toate îmbunătăţirile obţinute datorită grijii partidului şi guvernului, în aprovizionarea oamenilor muncii din Valea Jiului şi alte bazine carbonifere au existat serioase deficienţe, iar conducerea Centrocoopului, a Ministerului comerţului interior şi a Ministerului industriei alimentare, care toate erau conduse şi îndrumate de V. Luca, nu au depus eforturile necesare, cerute cu insistenţă de partid şi guvern, pentru cât mai buna organizare a aprovizionării muncitorilor mineri. Aprovizionarea cu unele alimente s-a făcut în mod neregulat, iar în sectorul produselor industriale, deşi există cantităţi suficiente, lipsesc calitatea şi sortimentele cerute de mineri. (va urma)

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 3 aprilie 2015

Suprema sforţare pentru cultură în Valea Jiului

Renaşterea culturală în Valea Jiului

Înainte de aceasta cu câţiva ani a întrebat cineva pe vestitul învăţat Pasteur cum poate să fie el ca mare învăţat un aşa sârguincios şi credincios creştin, iar el a răspuns foarte nimerit: „Chiar fiindcă am învăţat cu temeiu, am aşa credinţă ca un ţăran din Bretagne; iar dacă aş fi învăţat şi mai mult, aş avea credinţa unei ţărance din Bretagne”.

Zguduirea enormă produsă de războiul mondial pe toate terenele pretinde o refacere radicală pe terenul economic, social, dar mai ales pe terenul moral-cultural. Războiul a slăbit, ori a stins aproape de tot energiile fizice şi psihice ale omenirii. Deci, se impune refacerea respectivă, recâştigarea acestor energii pierdute, iar după aceea concentrarea tuturor energiilor spre ajungerea ţintei refacerii mult dorite. Fără îndoială că latura cea mai importantă a problemei sociale de azi este educaţia maselor bazată pe morală şi cultură. Educaţia se face parte în familie, parte în Biserică şi şcoală. Un ajutor puternic al acestei educaţii ar fi şi presa sănătoasă ziaristică, literatura frumoasă scrisă în spirit creştinesc şi arta cinstită. Nu strică să medităm puţin ce s-a întreprins în această privinţă în timpul mai nou la noi în Valea Jiului. În anii din urmă vedem un progres din ce în ce mai îmbucurător pe toate terenurile. Fiind muncitorimea în urma vremurilor vitrege de înainte de război şi din vremea războiului, precum şi în urma ravagiilor ce le-au făcut toate curentele subversive imediat după război, sufleteşte cu totul dezechilibrată, se impuneau stăpânirii nouă române mari îndatoriri pentru a crea nişte stări mai ideale din punctul de vedere moral-cultural şi naţional deopotrivă. Preoţimea şi învăţătorimea chemată primo-loco la lucrarea mare a refacerii avea lipsă în lupta grea de sprijinul moral şi naţional al factorilor conducători în viaţa industrială a Văii Jiului. Şi acest sprijin a şi venit. Inspectoratul General al Minelor Statului, reprezentat prin dl Iosif Iancu, precum şi Direcţiunea Minelor Petroşani, prin dl I. Winklehner, au înţeles că până ce nu se organizează bine biserica şi şcoala, nu poate fi vorbă de progres social-cultural pe Valea Jiului. Îl vedem pe dl. inspector general I. Iancu luptând pentru ridicarea morală a muncitorimii din coloniile erariale, prin căutarea modalităţii de a se ridica acestor muncitori biserici corespunzătoare, îl vedem luptând pentru ridicarea culturală a muncitorimii şi a ţărănimii din întreaga Valea Jiului prin organizarea cât mai întinsă a Asociaţiunii pentru cultura poporului, zbătându-se ca să câştige pentru această propagandă culturală pe toţi preoţi, învăţătorii şi intelectualii mineri din Valea Jiului, putem zice că d-sa e sufletul propagandelor culturale din acest colţ de ţară. Vedem Direcţiunea Minelor „Petroşani”, jertfind an de an sume tot mai mari în scopuri culturale (zidiri de biserici, şcoli impunătoare, căminuri şi case culturale muncitoreşti etc.), dând prin aceasta capitalului o menire prea frumoasă şi nobilă. Unde astfel îşi pricepe capitalismul menirea sa pe terenul progresului, acolo apostolii moralei şi ai culturii: preoţii şi învăţătorii se vor încuraja, ca să se ştie jertfi şi ei în mod desăvârşit pentru progresul şi cultura neamului. În timpul recent un factor de o deosebită importanţă în propaganda morală şi social-culturală din Valea Jiului, asupra căruia se concentrează simpatiile tuturor, este dl. Subsecretar de Stat şi deputat de Gorj Gh. Tătărescu, care cu sufletul său candid, însufleţit pentru toate idealurile mari a ridicării neamului şi a consolidării patriei, e menit să ducă la triumf deplin luptele şi năzuinţele morale-socialeculturale şi economice ale intelectualilor şi poporului muncitor din Valea Jiului. Prin astfel de factori cultura are terenul cel mai favorabil de a renaşte la o nouă viaţă această Vale a Jiului, azi cel mai important colţ industrial al ţării. Iar dacă toţi factorii competenţi, adică şi administraţia, va prinde mâna cu factorii sus pomeniţi pentru lecuirea rănilor alcoolismului, presei sectare şi imorale, reprezentaţiilor cinematografice imorale pentru copii, etc. şi dacă va urma o organizaţie de model şi pe terenul medico-sanitar, atunci deodată cu consolidarea stărilor din Valea Jiului, cu aceasta şi prin aceasta se va pune o temelie neclătită şi consolidării scumpei noastre patrii. (Gazeta Jiului, 27 ianuarie 1924)

Nu se poate un răspuns mai nimerit ca acesta la întrebarea cum se poate potrivi ştiinţa cu credinţa! De aceea susţinem cu tărie că biserica şi şcoala sunt fraţi şi trebuie să lucre mână în mână pentru progresul cultural. Însă neavând aceste şi mijloacele materiale, e dator statul şi societatea a le servi cu toate ajutoarele posibile întru realizarea scopului măreţ. Biserica şi şcoala sunt factorii fireşti ai culturii. Ştiinţa şi morala nicicând nu se pot certa. Omul cu adevărat cult şi învăţat, cu urmare logică trebuie să fie şi creştin bun; cultura minţii şi cultura inimii sunt surori. Iată pentru ce, mai ales aici în Valea Jiului, în împrejurările noastre culturale în care se află muncitorimea, cerem să se facă sforţarea supremă pentru cultură prin biserică şi şcoală. Ne trebuie instituţii bisericeşti şi şcolare de model, în care cadru cade atât cerinţă unor zidiri moderne de biserici şi şcoli, cât şi dotarea cuviincioasă a preoţilor şi învăţătorilor şi ajutorarea lor pe toate căile din partea Statului şi a Direcţiunilor miniere, pentru ca, adăpostiţi de grijile traiului, să-şi poată vedea exclusiv de marea misiune culturală ce îi aşteaptă. Aceşti doi factori culturali vor prinde mâna cu intelectualii ceilalţi funcţionari şi privaţi, pentru ridicarea culturală a poporului muncitoresc. În mâna acestor doi factori fireşti ai culturii trebuiesc unite toate organizaţiile de cultură, Asociaţiune, biblioteci populare, conferinţe, propagande culturale, dar trebuie să li se dea şi toate resursele pentru a putea şi executa misiunea lor. Ridicarea culturală a muncitorimii nu are să sperie pe nimeni nici chiar pe capitalistul care adeseori are anumite prejudiţii faţă de muncitor. Prin cultură vom căpăta o muncitorime de valoare, onestă şi morală, un element de supremă necesitate pentru societate şi Stat. Cultura minţii şi a inimii va face din muncitorul brut un om conştient de misiunea şi datorinţele sale, creştin bun, membru folositor Bisericii şi patriei; cultura însoţită şi de darul şi binecuvântarea lui Dumnezeu îi va povăţui în toţi paşii săi şi în toate lucrările sale, îi va ajuta să-şi învingă năravurile şi patimile rele, îi va smulge din braţele alcoolismului şi desfrâului de tot felul, îi va conduce la apărarea cinstită şi meritorie a drepturilor sale, îi va îndrepta spre bunăstare, îi va face un element de ordine şi disciplină, la care poate conta societatea şi ţara în orice împrejurări. Fiind aceasta o cerinţă vitală, mă întreb de ce nu ar putea oare să aibă fiecare colonie mai însemnată o biserică corespunzătoare, o şcoală de model, o bibliotecă muncitorească aşezată într-o casă culturală etc.? Dacă noi, prin mijloacele care le putem crea, nu le facem acum, în momentul ultim, propaganda culturală o vor face alţii în direcţie greşită, aşa cum nu vom vrea şi cum nu o dorim, dar va fi prea târziu! (Gazeta Jiului, 15 aprilie 1923)

Din volumul „Palatul Cultural (Teatrul Minier) Lupeni/ Serate, ceaiuri, şezători, spectacole, petreceri, serbări, conferinţe, adunări, hore, chermeze” de Marian BOBOC, Ed. MJM, Craiova, 2014