1669 by Ziarul Vaii Jiului

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,3965 lei 1$ = 4,0934 lei 1₤ = 6,0570 lei

vineri, 10 aprilie 2015 Anul VIII nr. 1669 12 + 8 pagini Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Sărbătoarea Învierii Domnului este o sărbătoare care naşte în sufletul fiecăruia dintre noi speranţă şi bunătate, înţelegând supremul sacrificiu făcut de Domnul nostru Iisus Hristos pentru omenire. Vă doresc ca Sfintele Paşti să vă găsească neîntinată credinţa, indiferent de neajunsurile vieţii, inimile să vă fie pline de căldură, iar casele luminate de această Sfântă sărbătoare! Vă doresc sărbători fericite alături de cei dragi! Hristos a înviat! Tiberiu IACOB-RIDZI Primarul municipiului Petroşani Fie ca tuturor pensionarilor, cetăţenilor dragi ai Văii Jiului şi ai judeţului Hunedoara, Lumina Sacră a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos să vă binecuvânteze şi să vă însoţească pretutindeni, să vă aducă sănătate şi prosperitate, linişte sufletească şi putere de muncă, pentru realizarea a tot ce vă propuneţi mai bun în viaţă alături de cei dragi şi iubitori. Pe pământ pace şi între oameni bună înţelegere. Hristos a înviat! Conducerea Ligii Pensionarilor Mineri Valea Jiului - Petroşani Preşedinte Ing. Ion HORTOPAN La ceas de mare sărbătoare creştină, când triumfă lumina şi adevărul, vă urez să aveţi parte de multă sănătate, bucurii, linişte sufletească şi împlinirea nădejdilor şi aspiraţiilor spre mai bine. Hristos a înviat! Ioan TEMNEANU Sindicatul Huila Valea Jiului - Departamentul Petrila

Cu ocazia Sărbătorilor Pascale, transmit tuturor vulcănenilor să aibă parte de Pace şi Bucurie în familie, să primească Lumina Învierii în sufletele lor şi să o păstreze aprinsă în fiecare zi. Tuturor Paşti Fericit! Ing. Gheorghe ILE Primarul Municipiului Vulcan

Fie ca spiritul Sfintelor Paşti să vă aducă Lumină, căldură în suflet şi multe momente pline de fericire şi bucurie alături de familie şi cei dragi! Hristos a înviat! Dănuţ BUHĂESCU, Primarul oraşului Uricani

Sfânta sărbătoare a Învierii Domnului să vă însenineze sufletele, să vă aducă pace şi înţelegere în familie. Să fim mai buni, mai înţelegători şi mai iertători pentru a primi cu bucurie, alături de cei dragi, binecuvântarea Mântuitorului creştinătăţii. Fie ca lumina sfântă a învierii să vă călăuzească pretutindeni! Hristos a înviat! Primar Ilie PĂDUCEL Viceprimar Vasile JURCA

Sărbătoarea Învierii Domnului coincide cu renaşterea la viaţă a naturii. În fiecare primăvară renaşte în noi speranţa unei vieţi mai bune. Vă doresc sărbători luminate. Hristos a înviat! Cu aleasă consideraţie, Adrian DAVID consilier judeţean(cu atribuţiuni de vicepreşedinte) Consiliul Judeţean Hunedoara

La Sărbătoarea Sfintelor Paşti să coboare liniştea şi pacea, minunea Învierii lui Isus să dăinuie în inimile tuturor, să vă lumineze viaţa şi să vă aducă renaşterea credinţei, a speranţei, a bucuriei, cu bunătate şi căldură în suflete. HRISTOS A ÎNVIAT! Adrian RUS Vicepreşedinte PNL Hunedoara

Cu ocazia Sfintelor Sărbători Pascale vă dorim tuturor gânduri senine, bucurie, lumină în suflet şi multă sănătate! Prof. univ. dr. Septimiu KRAUSZ Preşedintele Institutului Social Valea Jiului (ISVJ) şi membrii Asociaţiei Institutului Social Valea Jiului http://www.institutulsocialvj.ro/

Sărbătoarea Sfântă a Învierii Domnului să reverse asupra voastră sănătate, belşug şi bucurii, iar Lumina din Noaptea Sfântă să vă ridice sufletele spre noi trepte spirituale şi să vă însoţească paşii pe drumul vieţii. Hristos a înviat! Ing. Aurel ANGHEL Director general Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului SA Petroşani

Învierea Domnului Dealul Golgotei a fost urcat şi greutatea păcatelor lumii, cuprinse toate în crucea grea, l-a copleşit pe Fiul Domnului… A fost răstignit între tâlhari şi s-a rugat pentru noi chiar şi-n ultima clipă pământească. Fiecare picătură de sânge şi sudoare, fiecare străfulgerare de durere ne-au curăţat nouă, celor ce aveam să venim pe lume mii de ani de atunci, păcate ancestrale. În fiecare an ar trebui să ne gândim mai mult la semnificaţia profundă a acestui sacrificiu şi să dăm acestei mari sărbători creştineşti valoarea spirituală, inestimabilă, pe care o merită. Nu există creştin care să nu simtă în noaptea Învierii că şi sufletul său a prins viaţă veşnică şi că flăcăruia plăpândă a lumânării alungă umbre ale tristeţii şi durerii. Să ne bucurăm cu toţii, în această noapte sfântă, să ne învăţăm copiii că sacrificiul Mântuitorului înseamnă dragoste şi milă şi să spunem din tot sufletul şi cu toată credinţa: Hristos a înviat! Haralambie VOCHIŢOIU Senatorul Văii Jiului

LA ORDINEA ZILEI La ultimul cat al Castelului „Ianza”

Kapital TV

- vineri, 10 aprilie 2015 -

07:00 Info KTV (r) 08:00 Teleshopping / Infotext 12:00 Personaj de reportaj(r) 13:00 Sergiu Poliopol Show (r) 14:00 Reportaj Cinethronix 15:00 Avocat TV 16:00 Dragu’mi-i lumea si viaţa – realizator Mircea Goian 17:15 Info KTV 17:30 Puncte Cardinale 18:00 Box Music 19:00 Valea Jiului un Univers -realizator Adrian Jurca 20:00 Info KTV 20:30 Salutari din Valea Jiului (r) 21:00 Sport Kapital 22:00 Dragu’mi-i lumea si viaţa(r) 23:00 Info KTV (r) 00:00 Avocat TV(r) 01:00 Info KTV (r)

Fu vernisat „Salonul de Primăvară”

Miercuri seara a avut loc vernisajul „Salonului de Primăvară” organizat de Fundaţia „Ianza-Art Inter–Cultural” la galeria de artă cu acelaşi nume, situată într-un imobil, de pe strada Timişoara din Petroşani, care aduce aminte de vremurile frumoase de altădată, un loc plin de farmec, romantism şi artă, care seamănă cu galeriile de artă vechi occidentale şi pe care vă dorim să-l vizitaţi când desigur puteţi. În intenţia lui Cristian Ianza, „Salonul de Primăvară” s-a vrut a fi un salon care să găzduiască exponate realizate

Între judeţul Hunedoara şi Suedia

Arc cultural

Ieri, la Deva, a avut loc o întâlnire între conducerea Consiliului Judeţean Hunedoara şi dr. Olivia Costea, consulul onorific al României la Sölvesborg, şi prof. dr. Zoltan Schapira, regizor. În cadrul întâlnirii s-au pus bazele unei viitoare colaborări culturale care va implica şi Teatrul de Artă Deva.

Psihodesign

SC Asivals E&E angajează asistentă vânzări pentru showroom de mobilier Definee. Cerinţe: persoană comunicativă cu studii superioare, serioasă, cunoştinţe solide de operare calculator. Experienţa în domeniu constituie un avantaj. CV-urile se trimit online la adresa de email: adimihut_ee@yahoo.com

)

Ziarul Vaii Jiului

Astfel, Teatrul de Artă Deva, aparţinând de Consiliul Judeţean Hunedoara, implementează în aceste zile un proiect cultural inedit prin dimensiunea sa transeuropeană. Montarea piesei de teatru „Camera de hotel”, după Constantin Cubleşan, lansează, la Deva, un arc cultural între judeţul Hunedoara şi Suedia. Nu întâmplător, premiera piesei de teatru a fost planificată pentru ziua de 9 mai, Ziua Europei, ca dată emblematică de start pentru noua colaborare. Potrivit dr. Olivia Costea, consulul onorific al României la Sölvesborg, piesa de teatru, regizată de prof. dr. Zoltan Schapira, vine cu un ingredient special care, sub denumirea de „psihodesign”, catalizează jocul actoricesc spre desăvârşire. Colaborarea dintre instituţia Consiliului Judeţean Hunedoara şi Suedia va fi aprofundată cu ocazia unei vizite planificate la Deva a Excelenţei Sale Anne

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

de artişti plastici din Valea Jiului. Prin urmare, 16 artişti plastici au expus picturi, desene, fotografii, elemente de artă decorativă sau sculpturi. Iată numele artiştilor: Cristian Sergiu Ianza, Robert Humel, Eugen Bencău, Petrică Birău, Daniela Pasca, Gigi Nicolau, Adrian Cerchez, Alexandru Tencanu, Diana Tacu, Denisa Creţescu, Roland

Lindahl Kenny, ambasadorul Suediei la Bucureşti, care se va întâlni cu Dorin Gligor, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara.

Din Deva, în Maroc

Unul din punctele colaborării culturale cu Consulatul românesc de la Sölvesborg nominalizează participarea Teatrului de Artă Deva la „Festivalul Internaţional de Teatru Studenţesc” care va avea loc în perioada 24-28 iulie 2015 la Casablanca, Maroc. Potrivit dr. Olivia Costea, România este invitată de onoare la acest festival, piesa regizată de prof. dr. Zoltan Schapira, „Camera de hotel”, urmând a deschide festivalul la categoria „spectacol profesionist model”. Pentru că reprezintă instituţia care tutelează Teatrul de Artă din Deva, Dorin Gligor va fi invitat să se adreseze publicului în cadrul festivalului de pe continentul african.

Szedlacek, Radu Chinţa, Angela Pârvu, Simonel Bucur, David Pricop şi Liviu Ţabrea. Costel Avram - preşedintele Asociaţiei „Rosa Multiflora”, directorul general al Aapa Serv, preşedintele liberalilor petrileni - a fost singurul şef de instituţie locală prezent şi, dacă ar fi s-o luăm pe linie politică, singurul politician prezent. Deşi au fost invitaţi, cei mai mulţi dintre oficialii zilei sau directori de întreprinderi şi instituţii n-au catadicsit să participe la eveniment… Corneliu BRAN

10.04.2015

• Ciorbă de legum e şi sm ân tâ nă / /c ior b ă d e l egu me • Ce af ă d e p o r c l a gr ă ta r / /şniţel de soia • Va r z ă c ă l i t ă / / v a r z ă c ă l i t ă

Colaborare

Colaborarea dintre judeţul Hunedoara şi consulatul românesc de la Sölvesborg nu se va rezuma doar la sfera culturală. „Agenda cuprinde semnarea unei declaraţii de colaborare multiplan între judeţele Hunedoara, România şi Blekinge, Suedia”, a precizat Olivia Costea. Potrivit acesteia, semnarea acestor documente ar putea avea loc cu ocazia unui turneu scandinav al Teatrului de Artă Deva de promovare a piesei lui Constantin Cubleşan, turneu care ar putea avea loc în următoarele luni.

Mihaela PETROŞAN

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

Societate comercială angajează dispecer taxi.

Relaţii la telefon 0732.635.071

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Viitorul Cabanei „Căprişoara”:

Să fie înghiţită de mocirlă Văd, din comentariile de pe site-ul ziarului, dar şi din mesajele pe care le-am primit pe privat, că se cam ştie care-i viitorul Cabanei „Căprişoara”. Unul deloc roz. Nu vorbesc de

treburi de eficienţă economică, că aduce sau nu profit. Viitorul său a fost bătut în cuie odată cu aprobarea proiectului prin care s-a prevăzut supraînălţarea depozitului de şlam dens care este adus aici de la SE Paroşeni. Prin urmare, cabana va fi înecată în nămol.

Aşa cum e, îi mai trebuie doar un toiag

Este inutil, fiindcă se vede foarte bine pe fundalul pozei făcute în seara zilei de miercuri, unde se află ţâşnitoarea de apă din imagine. Totuşi, pentru cei care nu au călcat prin Vulcan, trebuie să fac precizarea: este peste drum de primărie.

Nu pot să-mi dau seama

cum de a ajuns aşa de strâmbă. Singură sau bătută de vânt, în niciun caz. Aşa că varianta care stă în picioare, chiar dacă am sta strâmb, ca ea, dar am judeca drept, este că de petrecanie i-or fi făcut fie

De fapt,

îmi amintesc, şi primarul Gheorghe Ile a adus vorba despre asta în şedinţa de consiliu local din martie. E posibil ca unii consilieri locali să nu se fi prea alarmat. Cineva, nu-i mai dau numele, că-i deja treaba de reclamă, era de părere c-ar fi bine ca, acum, dacă tot e a primăriei, întreaga clădire să fie demontată şi reclădită pe un alt amplasament. Undeva unde se va face (fantezistul, asta-i nota mea!) Castel din Carpaţi. Nu cred că, mutată acolo, cabana ar mai avea farmecul pe care-l are în actualul peisaj. Apoi, poţi să-i mai zici Cabana „Căprişoara”? Aşa că, tot îi este scris să fie înghiţită de mocirlă, ar fi oarecum bine dacă Uzina Paroşeni dă bani pe ea.

Ca de fiecare dată, înainte de Paşti,

Voluntarii de la Crucea Roşie din Vulcan i-au făcut fericiţi pe amărâţi

Ieri, la orele amiezii, la sediul Subfilialei de Cruce Roşie din Vulcan au fost înmânate pachetele cu alimente pregătite de voluntarii subfilialei pentru persoanele cele mai nevoiaşe din localitate.

În urma vânzării biletelor

la spectacolul desfăşurat cu două zile înainte s-a strâns suma de 3.000 de lei. Acesteia, mi-a spus vicepreşedintele Daniel Halastauan, i s-au adăugat încă o mie de lei oferiţi de către doi sponsori locali. Cu aceşti bani au fost cumpărate alimente de Paşti pentru şaizeci de familii amărâte din municipiu, aflate în baza de date a celor de la Crucea Roşie. Înmânarea pachetelor, însoţită de urarea de Sărbători Fericite! s-a făcut în mod civilizat. Nimeni nu s-a îm-

bulzit, nimeni nu s-a băgat în faţă. Pe rând, cei strigaţi pe nume veneau, semnau, luau plasa cu alimente şi, la rândul lor, le mulţumeau din suflet voluntarilor binefăcători. Care, se ştie, sunt nişte tineri inimoşi şi generoşi.

niscai şmecheri nervoşi, de care se cam umple Vulcanul. Fie, şi asta e valabil, a fost pusă în stand-by, ca să fie ciordită şi dusă la fier vechi.

Interesant că

nimeni de la parterul primăriei nu a văzut sau auzit ceva. Zic de la parter, fiindcă ţâşnitoarea este chiar sub cătarea privirilor poliţiştilor locali care stau în biroul de pe dreapta cum intri în primărie. Sincer, ieri, joi, nu am mai avut drum prin zonă, dar, dacă obiectul este tot în poziţia ghiocelului, înseamnă că nu mai are mult de trăit în acel loc.

Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro vineri, 10 aprilie 2015

ACTUALITATE

DIVERSE

Primim la redacţie

O altfel de săptămână Fiindcă, în sfârşit, am ajuns acasă, printre gângurelile de bucurie ale băieţelului meu, fericit că m-am întors de la serviciu, vocile grave ale unui cor bisericesc ce se aude de prin vecini, foşnetul facturilor care trebuie degrabă plătite şi zgomotul porumbeilor care-şi fac veacul prin balconul meu, m-am hotărât să scriu. Simt nevoia să scriu... Să scriu aşa cum ştiu, aşa cum sunt. Oare scriem aşa cum suntem... Suntem aşa cum scriem...? Atunci când inima-mi este atinsă de o bucurie lăuntrică, simt nevoia să scriu. Cred că majoritatea oamenilor simt asta, însă din varii motive nu o fac. Eu mă văd nevoit să recunosc că aştern

aceste rânduri sub plăcuta impresie a zilelor trecute, fiindcă am avut bucuria de a fi vizitaţi de copii. Detaşamentul de Pompieri Petroşani şi-a deschis din nou porţile, iar copiii urbei în care lucrez şi vieţuiesc şi eu, ne-au umplut curtea, şi, mai mult, inimile. Copii zglobii, agitaţi, fericiţi, veseli, mânaţi de exact ceea ce a făcut ca omenirea sa evolueze: curiozitatea! Am dat multe examene în viaţa mea, însă niciun test sau chestionar nu m-a pus într-o asemenea dificultate, aşa cum m-au pus întrebările acestor copii minunaţi. Unele dintre ele fără de răspuns... Bunăoară, un băieţel simpatic şi timid mi-a pus o întrebare dezarmantă: „Când moare un om sunteţi supărat?”. Amuţit de întrebarea şi de privirea lui, am schimbat subiectul... Am ajuns apoi la autoscara mecanică pe care o folosim pentru lucrul la înălţime. Când colegii mei au întins braţul scării, o

La Vulcan

fetiţă şi-a strâns educatoarea de mână şi, foarte emoţionată, a spus, prin strungăreaţa-i uşor vizibila, cam ceea ce-i simţea ei inimioara in clipele acelea, plină de admiraţie si uimire: „asta se întinde până la cer...”. „Şi până la stele’’, a completat un băieţel rotofei, mândru de cele afirmate. Pentru câteva clipe m-am văzut pe mine, cu mai bine de un sfert de veac în urmă. Mi-am dat seama că frumuseţea, drăgălăşenia şi curiozitatea copiilor sunt universale, ba mai mult, veşnice. M-am dus înapoi, prin anii ’85, pe când eram pionier, şi am fost duşi de către dascălii noştri la, pe atunci, Grupul de Pompieri Deva... Mi-am amintit de copilul din mine, la fel de fericit şi uimit de tot ceea ce au pompierii în ograda lor, ca şi copilaşii din vremurile noastre... Mi-am amintit de dascălii şi de părinţii mei care, între timp, au urcat, rând pe rând, pe scara aceea despre care băieţelul spusese că ar urca până la stele... Şi am simţit ceva prelingându-se pe obrazu-mi încremenit, şi am simţit ceva sărat în colţul gurii... M-am bucurat încă o dată că lucrez la arma aceasta, unde ai ocazia să treci prin cele mai felurite şi frumoase trăiri... Pompierii sunt un izvor şi un amalgam de sentimente. Ei văd ceea ce nu este de văzut. Ei intră unde nu se intră. Alunecă pe unde nu se coboară. Urcă pe unde nu se înalţă. Fac ceea ce nu se face decât în faţa pericolului imi-

Vă dorim întregii comunităţi a Văii Jiului să vă bucuraţi în linişte de Sfintele Paşti alături de familiile dumneavoastră şi de cei dragi. Fie ca bucuria Învierii Domnului să vă aducă în suflet linişte, pace şi fericirea de a petrece aceste clipe magice alături de cei dragi. Hristos a înviat!

Maior Adrian AVRAM, Comandantul detaşamentului de pompieri

nent şi fac diferenţa dintre bine şi rău, dintre viaţă şi moarte... Bucuraţi-vă, copiilor, de noi... Şi noi ne bucurăm de voi... Veniţi la noi ori de câte ori aveţi ocazia, căci suntem ai voştri şi ai familiilor voastre... Să nu uitaţi niciodată să veniţi la noi când va mai fi o altă „săptămână altfel”, uşile detaşamentului şi ale inimilor noastre vă vor fi deschise... Şi să nu uitaţi niciodată săptămâna aceasta fiindcă chiar este o săptămână „altfel”. Este o săptămână a durerii şi a sacrificiului suprem, şi gândul mă duce acum la un verset pe care-l ştiu de la bunica mea, şi care se potriveste de minune pompierilor: „Dacă vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine; şi râurile nu te vor îneca; dacă vei merge prin foc, nu te va arde, şi flacăra nu te va aprinde’’... Timpul va trece şi peste voi, şi poate vreodată, peste ani, veţi găsi prin arhivele Ziarului Văii Jiului aceste cuvinte scrise de noi, pentru voi, într-o friguroasă Săptămână a Patimilor din anul 2015... Plt.Maj. Petru CIBIAN

Handbal în „Săptămâna altfel”

În „Săptămâna altfel”, elevii din Vulcan au făcut excursii, au mers la munte, i-au vizitat pe poliţişti şi pe pompieri la locurile lor de muncă, au mers la teatru şi la cinematograf. Au fost, fireşte, şi copii care au preferat activităţile sportive.

Ieri, bunăoară,

componentele echipelor de handbal junioare IV-V, aparţinând Clubului Sportiv Vulcan, le-au provocat la un campionat pe fetele care alcătuiesc echipele similare la CSO Cugir şi CSŞ Petroşani. Meciurile au început la ora 10.00 şi s-au desfăşurat în sala de sport din Cocoşvar.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Iniţial, era programat

ca întrecerea dotată cu „Cupa Municipiului Vulcan” la Handbal Junioare IV-V să aibă loc în curtea Şcolii Gimnaziale nr.5. Numai că vremea nu s-a încălzit, aşa cum au sperat organizatorii, şi s-a decis, pentru sănătatea participantelor, ca meciurile să se joace în sală. În care, deşi sala nu beneficiază de sursă de căldură, era ceva mai cald ca afară. Arbitrajul a fost asigurat de către Vasile Argint, Cristian Kusai şi Francisc Schneider. Pe lângă clubul sportiv vulcănean, întrecerea sportivă a elevelor a beneficiat şi de sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local Vulcan şi al unui ONG din localitate. Gheorghe OLTEANU

Pentru o familie chinuită de nevoi din Colonia Petroşani

O mică rază de speranţă Asociaţia „Grupul de Prieteni” şi tinerii din organizaţia TSD Petroşani au adus zâmbete pe chipurile unei familii din Colonia Petroşaniului, acum, în preajma sărbătorilor pascale.

Miercuri seară, reprezentanţi ai asociaţiei şi organizaţiei au vizitat o familie formată din trei fete, un tată bolnav şi o mamă arestată pentru un „furt al foamei". „De anul trecut, când i-am mai vizitat, pe tatăl

fetelor, pe care le creşte singur, l-am găsit mai bucuros, deoarece nu mai lucrează cu ziua, ci s-a angajat la un gater din

Colonie, pentru a-şi putea creşte fetele şi ca să le asigure traiul de zi cu zi, dar şi să poată trimite minimul de alimente în pachetele lunare pe care i le trimite soţiei la penitenciarul din Cluj. Domnul Nelu ne povestea cu lacrimi în ochi de Crăciun, când am mai fost la el, că soţia lui mai are puţin şi vine acasă… Acum vin sărbătorile pascale şi soţia tot în penitenciar este… Viaţă grea, chinuită pentru unii din semenii noştri… De aceea încercăm să le mai aducem câteo rază de soare”, ne-a declarat social-democrata Mariana Popa din cadrul asociaţiei „Grupul de Prieteni”. Corneliu BRAN

Petrila

9 cupluri semicentenare celebrate de administraţia locală În dimineaţa zilei de 9 aprilie 2015, în Joia Mare, Primăria şi Consiliul Local Petrila au premiat şi sărbătorit 9 familii care au împlinit 50 de ani de căsnicie. În ultimii 11 ani, peste 700 de cupluri semicentenare au fost celebrate de administraţia locală petrileană.

Atmosfera

Sală de festivităţi a Primăriei oraşului Petrila a fost de la orele 11:00 din nou plină. Cele nouă cupluri, soţ şi soţie, premiate au venit cu minute bune înainte de ora stabilită, aşezându-se la mesele special amenajate pentru ei, pline cu sucuri, apă minerală şi fursecuri sau prăjituri, multe de post. După urările de rigoare făcute de primarul Ilie Păducel şi de viceprimarul Vasilică Jurca, adresate cu căldură invitaţilor şi familiilor lor, care au ţinut să fie alături de părinţi sau bunici, primarul i-a strigat şi i-a felicitat rând pe rând pe fiecare. A înmânat apoi fiecărui cuplu câte un plic cu 500 lei, o diplomă, o floare, o sticlă de şampanie şi o ciocolată. Într-o atmosferă caldă, senină, de bine am reuşit apoi să luăm şi câteva cuvinte de la unul dintre participanţi şi de la cei din conducerea primăriei. Dar să trecem în revistă toate cele nouă

www.zvj.ro vineri, 10 aprilie 2015

cupluri premiate: Irina şi Eugen Balogh, Andreana şi Vasile Iftimi, Susana şi Nicolae Dănăreaţă, Susana şi Ioan Nicolae, Olga şi Alexandru Negrean, Ersilia şi Neculai Ichim, Irma şi Blasiu Kuri, Elisabeta şi Ioan Mureşan şi Maria şi Mihai Buliga.

Lecţie de viaţă

Pe dl. Mihai Buliga l-am întrebat, printre altele, care e secretul longevităţii căsniciei? Iată ce ne-a răspuns: „Nu e niciun secret, e doar înţelepciune, multă răbdare din toate părţile, mai ales când se greşeşte, frică de Dumnezeu şi sprijin de la El, că altfel nu se poate. Dar când este credinţă, când îl iubeşti pe Dumnezeu şi când îl respecţi prin tot ceea ce faci, prin muncă şi cuget curat, atunci Dumnezeu te ajută, altfel nu. Acesta e secretul. Noi am avut o căsnicie cu bune şi rele, dar am ştiut să trecem peste cele rele,

şi pe cele bune le-am trăit cu bucurie, ca nişte oameni simpli, nişte creştini muritori. Niciodată nu ne-am plâns că este greu, niciodată nu l-am pus la zid pe celălalt, ci am căutat să ne sprijinim în tot şi în toate. Am avut şi nenorociri, am mai trecut prin boli, ca fiecare familie, am avut şi lucruri rele, dar am trecut peste toate, iar munca ne-a fost sfântă. Am reuşit să creştem şi 7 copii, avem 16 nepoţi, ce să ne dorim mai mult? Doar sănătate şi putere de la Sfântul Dumnezeu! Celor mai tineri le spun doar atât: să se teamă de Dumnezeu, că asta dă stabilitate, putere de muncă, fericire. Şi le mai spun să respecte regulile de familie, bunul simţ şi respectul faţă de familie şi societate. Dacă fac asta, toate vor veni de la sine, iar Dumnezeu îi va iubi”.

Urări din partea Executivului

„Am avut deosebita plăcere şi am felicitat cu deosebit respect pe aceşti minunaţi oameni ai Petrilei, care sărbătoresc 50 de ani de căsnicie, practic, o viaţă de om! Am sărbătorit 9 familii din oraşul Petrila, 9 familii care se alătură celor peste 700 de familii sărbătorite în oraşul nostru de administraţia locală, de când am luat această iniţiativă, cu mulţi ani în urmă.

Vreau să folosesc acest prilej şi să le adresez tuturor celor sărbătoriţi, încă o dată, să le dea Dumnezeu sănătate, lor şi familiilor lor, precum şi tuturor celor care le sunt dragi şi apropiaţi. Şi pentru că suntem în prag de sărbătoare, fie ca Sfânta Lumină a Învierii Domnului Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu să aducă în sufletele şi în casele tuturor mai multe bucurii, mai multă linişte şi pace şi pensionarilor şi sărbătoriţilor bătrâneţe liniştită şi frumoasă alături de cei dragi!”, ne-a făcut o declaraţie-urare primarul oraşului Petrila, Ilie Păducel. „Aceşti oameni şi aceste generaţii merită din partea noastră tot sprijinul şi toată consideraţia. La Mulţi Ani, din partea noastră, a celor din administraţia locală, şi multă sănătate şi fericire. Paşti fericite tuturor locuitorilor Petrilei”, ne-a declarat şi viceprimarul oraşului, Vasilică Jurca. Corneliu BRAN

ACTUALITATE

CMYK

facebook.com/ziarulvaiijiului

ÎNVĂŢĂMÂNT

Prof. Lavinia Hulea, directorul Casei de Cultură a Studenţilor din Petroşani:

„Aceşti studenţi talentaţi s-au jucat efectiv de-a demiurgii” Ajuns la ediţia cu numărul 33, Salonul Studenţesc de Artă Religioasă este, de la an la an, tot mai căutat de studenţii din toată ţara. Anul acesta, la Petroşani, în perioada 7-17 aprilie expun în salonul de la parterul Casei de Cultură a Studenţilor din Petroşani studenţi din centrele universitare ClujNapoca, Timişoara, Alba-Iulia şi Petroşani, galeria fiind deschisă în fiecare zi lucrătoare, între orele 9:00-16:00. Marţi după-amiaza a avut loc vernisajul expoziţiei de icoane. Zeci de picturi religioase şi alte exponate au captat interesul publicului.

Vernisajul

Sala a fost plină ochi: artişti plastici din Valea Jiului, studenţi, profesori, elevi, pensionari, preoţi şi iubitori de artă şi de frumos. Deschiderea i-a aparţinut doamnei Lavinia Hulea, directorul casei de cultură. A urmat la cuvânt Octavian Pătraşcu, decanul de vârstă al preoţilor ortodocşi din Valea Jiului. Vorbele frumoase ale preotului Pătraşcu au fost urmate de alte idei şi gânduri frumoase, exprimate inteligent de către Marius Ghenescu, profesor universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.

Declaraţii la cald

La final am luat şi noi câteva vorbe de la câţiva dintre participanţi şi, fireşte, de la principalul organizator al evenimentului, doamna director Lavinia Hulea. „Când vin la astfel de manifestări culturale, cum e cea de faţă, îmi aduc aminte de anii de facultate. Se vede la această expoziţie profesionalismul celor care lucrează, veniţi din centrele mari universitare, cum sunt, de exemplu, cei din Cluj şi sunt încântat de ceea ce văd. Acum, în preajma sărbătorilor, cred că este o

expoziţie binecuvântare pentru toţi creştinii. Ar trebui ca zilele următoare foarte multă lume să vină şi să vadă aceste lucrări, pentru că oamenii au ce vedea, de la icoane la texte bisericeşti, broderii religioase şi alte lucruri foarte frumoase. Inclusiv foarte multe icoane pe sticlă, pictate tradiţional sau într-o tehnică mai modernă. Îi invităm pe toţi cei care iubesc pictura, arta în general, pe toţi creştinii să vină să vadă expoziţia!”, ne-a declarat profesorul şi artistul plastic Eugen Bencău. „Expoziţia naţională de artă religioasă a pornit de la o idee simplă: artistul plastic - fie că abordează arta, fie că abordează arta sacră - este un demiurg. Pornind de la această idee am reuşit, prin invitaţii noştri, să aducem la Petroşani nişte lucrări extraordinare, care abordează tehnici absolut felurite. Este expoziţia cu numărul 33, este un număr predestinat, iar ceea ce este expus aici pe pereţi este absolut deosebit. Operele expuse sunt ale studenţilor de la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca şi de la Universitatea de Vest Timişoara, dar avem şi exponate

www.zvj.ro vineri, 10 aprilie 2015

realizate de studenţii de la Casa de Cultură a Studenţilor Alba-Iulia, Casa de Cultură a Studenţilor Cluj-Napoca. Îi felicit pe toţi şi pe această cale şi pot să trag o concluzie: într-adevăr, aceşti studenţi talentaţi s-au jucat efectiv de-a demiurgii! Şi-au pus tot sufletul în aceste exponate, iar publicul din Valea Jiului are ce vedea, până vineri, 17 aprilie. Le mulţumim încă o dată şi îi mai aşteptăm pe la noi cu alte exponate”, ne-a declarat doamna director Lavinia Hulea. Prof. Marius Ghenescu, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Departamentul „Artă Sacră”, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca ne-a mărturisit: „Mulţumesc doamnei directoare Lavinia

Bisericii Ortodoxe. Asta este ca şi în muzică, în muzica clasică dacă este interpretată o piesă la infinit, la un moment dat are darul să nu mai prezinte un aşa mare interes, dar dacă i se dă în interpretare puţin sâmbure de nou, atunci readuce din nou un mare interes publicului. Uitaţi-vă ce se întâmplă la Vivaldi, la piesele lui, cel mai bun exemplu la ceea ce v-am spus. În ceea ce priveşte Petroşaniul, pot spune în încheiere că astăzi m-am simţit aproape de casă, eu sunt născut şi crescut în Hunedoara. E un oraş plăcut, frumos, interesant, o urbe de munte cu nişte peisaje încântătoare unde se merită să îţi petreci câteva zile în calitate de turist sau de pasionat al muntelui”. Corneliu BRAN

Hulea. În urma unei activităţi desfăşurate în comun în urmă cu 3 ani, am creat un parteneriat, care, de la an la an, devine tot mai serios din punctul de vedere al numărului şi al lucrărilor expuse. Şi anul acesta am fost invitaţi, iar pentru noi, ca şi artişti POSDRU/164/2.3/S/138080 plastici, dar şi pentru Proiect cofinanɃat din Fondul Social European prin Programul OperaɃional Sectorial mine ca profesor al Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 – InvesteĂte în oameni! distinsei universităţi clujene, este un moment important de ANUNɂ DE PRESċ a sta alături şi în comunicare cu alte 10.04.2015 universităţi din ţară, cu artiştii plastici din SC EURO JOBS SRL, în parteneriat cu FUNDAɂIA „āCOALA COMERCIALċ āI DE SERVICII” aceste entităţi Ăi SC BRAHMS INTERNAɂIONAL SRL, implementeazČ în perioada 17.04.2014 – 16.10.2015 universitare. Este o proiectul cu titlul „Calificarea, o ĂansČ pentru viitorul tČu” ID 138080. săptămână deosebit de Proiectul se adreseazČ angajaɃilor Ăi este cofinanɃat din Fondul Social European prin Programul frumoasă, ne simţim OperaɃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013- InvesteĂte în oameni! Axa bine la dumneavoastră prioritarČ 2 „Corelarea învČɃČrii pe tot parcursul vieɃii cu piaɃa muncii”, DMI 2.3, „Acces Ăi la Petroşani şi să participare la formare profesionalČ continuČ”. sperăm că publicul va În cadrul activitČɃii A 4.2.2. Organizare Ăi desfČĂurare a 12 tipuri de cursuri în cadrul aprecia aceste lucrări. a 42 programe FPC, SC EURO JOBS SRL va organiza în perioada urmČtoare programul de Dintre aceste exponate, formare profesionalČ în calificarea „LUCRċTOR ÎN AGROTURISM”, pentru un numČr de 14 există unele lucrări pe beneficiari. Programul se va desfČĂura pe o perioadČ de 6 luni Ăi vor fi furnizate 720 ore de care noi le numim pregČtire, dintre care 240 pregČtire practicČ Ăi 480 pregČtire teoreticČ. deschise. Ce înseamnă Persoanele care doresc sČ participe la acest program trebuie sČ aibČ statutul de asta? De câţiva ani noi persoane angajate. încercăm să facem picturi Toate serviciile oferite sunt cu titlu GRATUIT! menite să revigoreze ceea ce există, lucrările de artă bizantine, clasice, supuse BENEFICII: unui conservatorism x OBɂINEREA UNEI DIPLOME DE CALIFICARE VALABILċ ÎN UNIUNEA EUROPEANċ clasic. Încercăm să x SERVICII SPECIALIZATE DE INFORMARE āI CONSILIERE ÎN CARIERċ obţinem lucrări care să x SUBVENɂII LA FINALIZAREA PROGRAMULUI DE FORMARE PROFESIONALċ CONTINUċ. elibereze arta din acest Pentru înscriere ne puteɃi contacta la sediul SC EURO JOBS SRL, din PetroĂani, str. 22 tradiţionalism, care merge Decembrie, nr. 1 sau la numerele de telefon: uşor-uşor spre repetiţie. Încercăm să venim cu ceva - Responsabil FPC – Pasternek Irina - 0354/108.516 nou, dar care să respecte - Manager proiect – Jianu Elena - 0731.301.162. totodată regulile bisericeşti ortodoxe, esenţa şi însemnele VČ mulɃumim! UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

EVENIMENT

OIPOSDRU

SC EURO JOBS SRL

MINERIT

În sfârşit cineva rupe pisica politichiei de la CEH. Deputatul PSD Cristian Resmeriţă:

„Nu pot să nu recunosc că un guvern PSD, în momentul de faţă, îl numeşte director general pe domnul director general Jujan (…), secretar executiv PDL…” (IV)

Domnule, o dată ne-am întâlnit, m-aţi claxonat, salut, parcam maşina, şi aţi trecut în viteză pe lângă mine… Nu ştiu dacă eraţi sau nu în maşină, poate era numai şoferul, dar am văzut numărul de la maşină… (Este întrerupt de Petre Nica, care îi spune: „Scuzaţi-mă, eu v-am văzut prin companie!”). Ah, da, staţi că ajung şi acolo! Am vizitat compania de două ori de la momentul respectiv: o dată – domnul director este aici şi poate să confirme – am stat cred că 15 secunde şi altă dată am stat cam 30 de secunde. (Nervos că e întrerupt din sală de un lider de sindicat) Imediat termin şi după aceea puteţi să mă întrebaţi din sală ce vreţi, vă stau la dispoziţie! Prima oară am pus o problemă şi l-am întrebat pe domnul director general Jujan cum a plecat de la conducerea companiei în 2012. Corect, domnule director? (i se răspunde afirmativ). Nu, spuneţi dacă e corect sau nu?! („Am spus că da”, îi răspunde din nou directorul general Jujan). Şi după aceea, când am mai stat 15 secunde, i-am adus aminte că, chiar dacă-i presiune sindicală, toţi care pleacă de la conducerea companiei, trebuie să plece în mod onorant. Trec mai departe… Avem nevoie de întâlniri la nivel guvernamental. Este foarte bine că avem nevoie de astfel de întâlniri la nivel guvernamental, dar în conducerea companiei, în momentul de faţă, se află oameni care au spus următorul lucru: Dom-le, n-avem nevoie de ăştia, de miniştri, ne deschidem singuri uşa! Poate că din cauza asta nu m-a căutat nimeni de două luni de zile… Deci nimeni, repet! M-a întrebat Ciubotaru, care şi el e membru PSD Lupeni, să ştiţi: Domnule deputat, v-au căutat ăştia vreodată? Niciodată! Păi, atunci mă scuzaţi… E nevoie de noi, domnule, spuneţi! Nu e nevoie de noi, nu-i niciun fel de problemă, dar să ne spuneţi. S-a discutat de către domnul Stancu despre angajări şi ieşiri la pensie. Am avut o statistică, o avem şi noi aici, am citit-o, am zis că şi Vadim Tudor citea când dorea să transmită anumite mesaje… Domnule director general, dumneavoastră, domnule Blaj, restul directorilor, domnule Stancu, astăzi am plăcerea să-l cunosc, deci, domnilor, aveţi o responsabilitate (către Costel Avram, nervos: Domnul director general o să poată să ia cuvântul la sfârşit deci nu mă întrerupe, Avram! Aţi spus mai înainte că Cristi are ultimul cuvânt… ei bine, am avut ultimul cuvânt. I se răspunde de Costel Avram: PSD e la conducere… Costel, te rog frumos!). Am avut cuvânt în iulie 2014, când fără supărare… (Costele, te rog frumos lasă-mă să vorbesc!), deci, când fără supărare, fostul director general al CEH, domnul Niculescu, susţinut poate de o echipă din care făceam şi eu parte, a cerut ca dumneavoastră să lucraţi patru zile din cinci! Am zis că mor atunci de 6 August, că a fost chiar de ziua aia… Domnul Mârza era acolo. M-au băgat în şedinţă ai mei la partid, de două ori până la 12,00 seara (întrerupt din nou de Costel Avram, deputatul se enervează: Haide, nu mai tot zice… ori discutăm lucruri serioase, ori dacă nu, lasă!). Mi-au spus că de ce cer ca oamenii să lucreze cinci zile din patru, domnul Nistor m-a susţinut altfel nu

facebook.com/ziarulvaiijiului

puteam să vă ajut („invers” i se spune din sală!, dar deputatul nu înţelege greşeala: Darius, te rog, tu eşti chiar prietenul meu, lăsaţi-mă să vorbesc şi vă răspund la întrebări!). Puteam să plătesc că am ţinut cu voi, puteam să fiu şi exclus din partid la vremea respectivă, şi să ştiţi că anumiţi colegi de la Deva au dorit acest lucru! Am riscat tot. Pentru că mi-am zis, sunt oamenii mei, m-au trimis acolo, deci trebuie să lupt pentru ei. Ăsta sunt eu! Am discutat astăzi din nou foarte mult… Discutam de angajările şi ieşirile la pensie pe care domnul Stancu le-a zis. Domnule director general, luaţi-mă măcar ca pe cel mai bun prieten, dar cei care conduceţi asumaţi-vă şi pe cel mai aprig contestatar. Dacă cu domnul Niculescu am putut să lupt, singur la vremea respectivă, îmi este foarte simplu cu echipa actuală de conducere să lupt: alături sau împotrivă!”.

Spiritele încep să se încingă

Întrerupt de deputatul Carmen Hărău, care dorea să spună ceva legat de ce a spus deputatul, care sună a ameninţare, Cristian Resmeriţă a spus: „Doamna Hărău, sunteţi la Petroşani!”; apoi a continuat: „În momentul în care o să vă spun care este posibilitatea de a lupta împotriva colegei… să ştiţi doamnă că la noi este o disciplină mai mare decât la Deva…”. În acest moment Petre Nica se ridică în picioare şi spune: „Eu îmi permit să intervin!”. „Nu, nu şi nu!”, strigă deputatul Resmeriţă. „Ba da, pentru că suntem la noi acasă”, îi răspunde Petre Nica. „Sunteţi, dar mă lăsaţi să iau cuvântul!”, încearcă deputatul. „Vă las, dar sunteţi mereu împotrivă, deja încep să mă deranjeze reproşurile dumneavoastră!”, îi răspunde liderul de sindicat. După câteva zeci de secunde de contraziceri şi nervi, deputatul încearcă să mai spună ceva: „În ultimul an de zile, CEH condus de Niculescu, Drăgoi, Andronache (nu mai ştiu exact când a plecat) a făcut 300 de angajări. Domnul Darius, câte au făcut la Lupeni? 60 cu 10, cu 15… 75-80…”. Moment în care deputatul este din nou întrerupt de Petre Nica şi de câţiva lideri din sală, printre care şi liderii de sindicat Darius Cîmpeanu şi Vasile Păduraru. „Nu vă mai las, pentru că discuţia de astăzi este ce trebuie să facem să depăşim momentul greu. Lăsaţi angajările, lăsaţi-l pe Andronache, pe Drăgoi, pentru că ştim cu toţii cine au fost aceşti oameni! Vă rog frumos…”, a zbierat Petre Nica. „Vă rog să mă lăsaţi să-mi termin discursul!”. „Dacă discutaţi punctual, pe problemă, dacă nu oprim!”. „Eu chiar v-am respectat, domnule Nica!”. „Dacă m-aţi respectat rămâneţi pe subiect!”. „Da, domnule Nica, eu sunt alături de oameni cum sunteţi şi dumneavoastră”. Apoi, deputatul a continuat: „În ultimii doi ani de zile să ne spună cineva care este prezent aici care n-a luat k-ul de 1!”. Aici, după această afirmaţie, nu mai puţin de 56 lideri de sindicat sar în picioare ca arşi, unii susţinând că nu e deloc adevărat! Petre Nica opreşte din nou discursul, sărind şi el ca ars în picioare. Camerele de televiziune pot arăta şi demonstra ce fel de

atmosferă a fost în acel moment, când toţi vorbesc, ţipă, dar nimeni nu-l ascultă pe celălalt!

Celebrul tupeu al lui Bebe Nica…

„Vreţi să daţi bine la presă, de aia provocaţi aici?!”, zbiară obscurul lider de sindicat Păduraru. „Nu, deloc! Florine, te rog închideţi camerele tv, dacă asta deranjează…”, cere deputatul. Apoi, deputatul continuă, după ce sala pare că s-a liniştit: „În momentul în care complexul dă oameni afară, în momentul în care omul e plătit cu 50%, cum s-a mai întâmplat, domnule director, când aţi mai condus, şi nu-i nicio supărare şi nu vă acuz de nimic, vă rog, luaţi-mă ca pe cel mai bun prieten, nu e bine. În anii 2009-2010, când minerii de la Lupeni au luat în plan 67%...”. În acest moment discursul e din nou întrerupt de liderul de sindicat Petre Nica: „Nu există aşa ceva! Eu sunt din Lupeni, ştiu… Domnule Resmeriţă, aruncaţi în public lucruri care sunt total neadevărate! Vă rog frumos să ne spuneţi pe problemele pe care v-am solicitat prezenţa, ce puteţi să faceţi pentru noi… Lăsaţi angajările şi ce-a făcut Drăgoi cu mineritul, că ştim cu toţii din sala asta”. „300 de angajări, s-au dat la oameni salarii cât s-a putut de bine, nu se poate să aud azi de scăderi de salarii, nu se poate să aud de oameni care sunt daţi afară, nu pot să aud de planuri de reorganizare în care pleacă 1.000 de oameni nu ştiu unde!”, continuă deputatul. „Dar spuneţi-ne dumneavoastră soluţii, nu tot felul de poveşti”, strigă Petre Nica. În acest moment intervine şi Costel Avram, destul de nervos. Timp de zeci de secunde se aude doar „domnule Avram, domnule Nica, domnule deputat…”, un circ de nedescris. „Sunt datorii de când s-a înfiinţat CEH, nu sunt de 100 de ani, domnule deputat”, strigă şi mai tare Petre Nica (aici se poate observa pe viu foarte bine tupeul lui Bebe Nica; păi, de ce nu spune ce pagubă a produs el şi „Muntele” bugetului CEH – n.r.). Cum Costel Avram dă în clocot din sală, deputatul strigă: „Chiar dacă sunteţi doi, nu mă puteţi învinge! Vă rog să mă lăsaţi să-mi termin discursul şi apoi stau şi vă răspund cât vreţi dumneavoastră”.

Păduraru face urât la unii pesedişti. Nu şi la pedelişti, pelerişti...

„Domnule Gligor, aveţi dreptate astăzi, continuă deputatul. Aţi spus că nu există nicio imixtiune politică în acest moment. Şi aveţi perfectă dreptate: nu pot să nu recunosc că un guvern PSD, în momentul de faţă, numeşte director general pe domnul director general Jujan – şi-l felicit şi-l sprijin, nu va fi niciun fel de problemă – secretar executiv PDL”. „Domnule deputat, eu nu m-am adresat dumneavoastră…”, îi răspunde preşedintele interimar al CJ Hunedoara. „Nu, dar eu nu pot să vă contrazic, după cum vedeţi vă dau dreptate în totalitate”, îi răspunde deputatul Resmeriţă. „Dar eu nu înţeleg recitalul dumneavoastră. Până la urmă la ce ne foloseşte?”, întreabă foarte calm

Dorin Gligor. Deputatul continuă, mizând pe faptul că nu mai aude alte voci, sala liniştindu-se pe moment: „Ştiţi la ce îmi foloseşte, domnule Gligor? Eu trăiesc aici! Mă întâlnesc cu ei toată ziua, mă ceartă… bun, rău, eu sunt cu ei!”. La acest moment intervine şi brigadierul Păduraru, care îi spune răspicat deputatului că nu-l mai lasă să vorbească pentru că „nici dumneavoastră nu m-aţi lăsat pe mine să vorbesc!” (nu cumva Păduraru trebuia să iasă la pensie? – n.r.). „De ce nu-l lăsaţi pe domnul director general să facă tot ce trebuie la complex? Lăsaţi-mă cu guvernanţii voştri de la putere… că aţi adus complexul unde l-aţi adus! De ce nu-l lăsaţi să facă ce trebuie?!”, zbiară minerul, în acel moment în sală existând cele mai mari ţipete de la începutul discursului deputatului. (Păduraru joacă acelaşi rol de „miner dur” pe care l-a mai jucat de atâtea ori pe vremea lui Drăgoi, nu însă şi pe vremea lui Jujan. Oare de ce pe vremea lui Jujan nu mai protestează Păduraru? Nu mai are voie? E pe mână cu administraţia? – n.r.)

Ce beneficii mai vor Nica şi sindicaliştii de la „Muntele”?

Văzând că spiritele sunt foarte încinse, deputatul dă oarecum înapoi şi doreşte să încheie discursul, încercând totodată să detensioneze situaţia: „(…) Vă mulţumesc pentru posibilitatea pe care mi-aţi dat-o de a mă adresa dumneavoastră, eu sunt un om mai dur, recunosc, dar sunt pentru dialog. Sunt un om care dialoghează foarte încet, care gândeşte, poate mai mult câteodată, poate mai puţin, poate mai impulsiv altădată… Am fost impulsiv şi când v-am apărat cu alea patru zile din cinci, de era să mă dea ai mei afară… Dar spun: noi trebuie să avem scop comun! Noi rămânem aici! Trebuie să continuăm activitatea, domnule director vă susţin cu tot dragul. Domnul Blaj…”. În acest moment Petre Nica intervine din nou: „Nu-l mai tot chestionaţi pe domnul director, nu mai tot, domnule director în sus… Discursul dumneavoastră a fost unul deosebit de politic şi de…”. „Sunt politician, poate de asta… dar vă rog să mă lăsaţi să închei!”. „Spuneţi-ne ce soluţii aveţi pentru noi, lăsaţi-i pe Drăgoi şi ceilalţi…”, strigă din nou liderul de la Sindicatul „Muntele” (tupeul lui Nica revine; păi, ce soluţii mai vrea Nica şi liderii de sindicat, în condiţiile în care umflă o căruţă de bani, nu văd mina, au bonuri de benzină şi alte beneficii pe care dl. Jujan va trebui să le facă public, pentru a nu fi considerat părtaş – n.r.) „Eu vă mulţumesc, îmi cer scuze dacă am zis anumite adevăruri care dor, vă urez o zi plăcută şi vă stau la dispoziţie. Şi despre liderii PSD Lupeni care fac anumite emisiuni TV, aici vă răspund în nume personal… La Lupeni sunt 1.300 de membri, fiecare are libertatea de a face anumite lucruri. Dacă cineva le-a zis vreun cuvânt vreodată, eu sunt în stare să plec din partid. Vă mulţumesc încă o dată, vă felicit pentru tot ceea ce faceţi, să vă dea Dumnezeu sănătate”. A consemnat Corneliu BRAN

Mâine, de la orele 11:30, la Lupeni,

Derbiul judeţului În întâlnirea cu ocupanta locului unu, Cetate Deva, lupenenii merg şi pe cartea victoriei, care i-ar menţine în cursa pentru primul loc.

În cazul unei înfrângeri pe teren propriu, gruparea din Lupeni ar pierde din terenul pentru primul loc. „Noi ne vom face jocul aşa cum ştim mai bine. Un lucru vreau să fie sigur: nu vor avea viaţă uşoară, pentru că vrem să câştigăm. Eu sunt un om sincer şi recunosc că nu mai suntem echipa din sezonul trecut, dat fiind faptul că am pierdut mulţi jucători valoroşi”, a afirmat Dan Voicu. În urma meciului din etapa precedentă cu Inter Petrila, Hercules Lupeni se confruntă cu probleme de efectiv. Trei dintre jucătorii săi de bază sunt accidentaţi, iar antrenorul Dan Voicu nu ştie dacă îi va recupera până la ora meciului.

Arbitrat de Gavrilă

Cel mai interesant meci al rundei din Sâmbăta Mare, dintre Hercules Lupeni şi Cetate Deva, va fi condus la centru de arbitrul Valentin Gavrilă. În urmă cu două etape, acesta a fost scuipat şi înjurat de către un jucător de la Petrila. Tot mâine, Universitatea Petroşani şi Minerul Uricani se vor întâlni într-un joc al orgoliilor. Inter Petrila, una dintre cele mai în formă formaţii din campionat, se va deplasa la Metalul Criscior.

Liga a IV-a, etapa 21 (Sâmbătă, 11 aprilie): CSO Retezatul Haţeg - CSA Aurul Brad. Arbitri:

Astăzi,

Petru Voica (Deva), Leopold Herczeg (Băcia), Hercules Lupeni - CNS Cetate Deva. Arbitri: Valentin Marius Corui (Deva). Observator: Nicolae Kroutil (Deva). Gavrilă (Crişcior), Robert Deoancă (Crişcior), Raul ACS Şoimul Băiţa - AS Victoria Călan. Arbitri: Popa (Hunedoara). Observator: Vasile Capotescu Alexandru Bălan, Andrei Fodor, Francisca, Ghişe (Hunedoara). (Deva). Observator: Răzvan Iacob (Deva). Metalul Crişcior Brad - CS Inter Petrila. Arbitri: Radu CS “U” Petroşani - ACS Minerul Uricani. Arbitri: Danciu (Orăştie), Cosmin Danciu (Deva), Tiberiu Hajdu Daniel Thirt (Călan), Alex Petreliceanu (Călan), Raluca (Deva). Observator: Mirel Biriş (Deva). Rus (Hunedoara). Observator: Remus Azamfirei (Vulcan). Fotbal. Juniori B1 CS Gloria Geoagiu - AS Aurul Certej. Arbitri: Emanuel Băiconi (Boiţa), Cosmin Obreja (Hunedoara), Aurelian Băleanu (Deva). Observator: Grigore Macavei (Deva). CS Vulcan - CSM Dacia 2010 CSA Aurul Brad (antrenor Mihai Leaha) şi CSM Jiul Orăştie. Arbitri: Florin Anca Petroşani (antrenor Cosmin Kandut) s-au întâlnit ieri în (Deva), Corado Cîrstoiu (Deva), Alexandra Kadaş (Lupeni). finala Campionatului Judeţean de juniori B1. Observator: Mihai Nacu (Ghelari). În semifinalele competiţiei disputate marţi, tot la Călan, Aurul Brad a dispus de Inter Petrila cu 3-1, iar CSM Jiul Petroşani a făcut instrucţie cu ACS Victoria Călan, câştigând cu scorul de 8-0. Întrucât meciul s-a terminat după închiderea ediţiei noastre, vom reveni cu amănunte.

Finala campionatului judeţean

Jiul joacă amical

Pentru că se află în pauză forţată în campionat, hunedorenii au perfectat, pentru astăzi, un meci amical cu echipa din Liga a IV-a, CSM Jiul Petroşani.

Partida test se va desfăşura începând cu ora 11:00. „Neavând meci oficial în acest sfârşit de săptămână şi dorind să ne ţinem fotbaliştii conectaţi la campionat, am pus la cale un meci amical care să ne ajute în consolidarea relaţiilor de joc. Ştiind că şi cei din Petroşani au etapă liberă, am reuşit să îi convingem să ne fie adversari într-un meci care să se constituie într-o repetiţie benefică ambelor echipe. Pentru noi e un test util din toate punctele de vedere, ţinând cont de lotul tânăr de care beneficiem şi de faptul că următoarea partidă o vom disputa tot în deplasare, săptămâna viitoare, la Craiova”, a spus vicepreşedintele clubului, Dan Stroia.

Rugby

Ştiinţa vrea musai victorie

Astăzi, de la ora 10:00, Ştiinţa Petroşani va evolua, pe teren propriu, cu CSM U23 Bucureşti.

După victoria cu punctul bonus obţinut în etapa trecută la Buzău, petroşenenii au moralul foarte bun. Demnă de urmărit este şi evoluţia jucătorului Ştiinţei Răzvan Barbu care a fost, în această iarnă, la un pas de a se transfera la gruparea din Bucureşti. „Ne dorim să câştigăm. Este un meci

www.zvj.ro vineri, 10 aprilie 2015

foarte greu. Jucăm împotriva unor jucători care au la activ participări la cupe mondiale, vom face totul să câştigăm”, a spus Răzvan Barbu. Pagină realizată de Loredana JUGLEA

SPORT

ADMINISTRAŢIE

Hotărârea nr. 28/2015 pentru revocarea Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 19/ 2015 privind desemnarea reprezentantului Consiliului Local al Municipiului Lupeni în Consiliul Etic al Spitalului Municipal Lupeni

Hotărârea a fost aprobată prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi

Consiliul Local al Municipiului Lupeni, Analizând Nota de fundamentare a Viceprimarului Municipiului Lupeni domnul prof. Cornel Damon Lungan, prin care supune atenţiei Consiliului Local al Municipiului Lupeni revocarea Hotărârii nr. 19/ 2015 privind desemnarea reprezentantului Consiliului Local al Municipiului Lupeni în Consiliul Etic al Spitalului Municipal Lupeni ca urmare a modificării legislaţiei;

Văzând raportul de avizare al comisiilor de specialitate ale Consiliului Local al municipiului Lupeni precum şi al compartimentului de specialitate din cadrul Aparatului de specialitate al Municipiului Lupeni; Ţinând cont de prevederile Ordinului nr. 145/ 2015 a Ministerului Sănătăţii pentru aprobarea componenţei şi a atribuţiilor consiliului de etică ce funcţionează în cadrul spitalelor; În temeiul art. 36, alin. (1) alin.(2) lit. “b’’, “c”, “d”, “e’’ alin. (4) lit. “e”, alin. (5) lit. “a” alin. (6) lit. “a’’ pct. 14 şi alin. (7), lit. “a’’, precum şi art. 45, alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 215/ 2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

HOTĂRĂŞTE: Art. 1 – Se aprobă revocarea Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 19/ 2015 privind desemnarea reprezentantului

Lupeni, 31 martie 2015

Consiliului local al Municipiului Lupeni în Consiliul Etic al Spitalului Municipal Lupeni. Art. 2 – Hotărârea se va comunica Instituţiei Prefectului Judeţului Hunedoara în vederea exercitării controlului cu privire la legalitate, fiind adusă la cunoştinţă publică prin grija Secretarului Municipiului Lupeni.

PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ Prof. CÎMPEAN RODICA

CONTRASEMNEAZĂ – SECRETAR Jr. MARIUS CLAUDIU BĂLOI

HOTĂRÂREA nr. 33/2015 privind aprobarea alocării sumei de 1.000 lei din bugetul local, capitolul 67.02 „Cultură, recreere şi religie” în vederea participării elevilor Liceului Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni - Şcoala Gimnazială nr. 2 Lupeni la concursul “Cangurul lingvist - limba franceză”, Bucureşti 25 aprilie 2015

Hotărârea a fost aprobată prin vot liber exprimat cu 16 voturi “Pentru” şi o “Abţinere”

Consiliul Local al Municipiului Lupeni; Având în vedere cererea primită din partea doamnei prof. Cârlugea Maria, profesor de limba franceză în cadrul Liceului Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni, Şcoala Gimnazială nr. 2 Lupeni de alocare a unei sume pentru participarea elevilor care s-au calificat la faza naţională a concursului “Cangurul lingvist limba franceză”, care se va desfăşura la Bucureşti în data de 25 aprilie 2015; Examinând Expunerea de motive a domnului consilier local Roşu Ioan Cristian, raportul prezentat de compartimentul de resort din cadrul Primăriei Municipiului Lupeni precum şi avizul Comisiei de specialitate din cadrul Consiliului Local Lupeni; În conformitate cu prevederile Legii nr. 273/ 2006 privind finanţele publice locale; În temeiul art. 36, alin. (1), alin. (2) lit. “b” şi “d”, alin. (4) lit.“a”, alin. (6) lit. “a” pct. 1, 5 şi 6 precum şi ale art. 45 din Legea administraţiei publice locale nr.215/ 2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

HOTĂRĂŞTE Art. 1 (1) În vederea participării elevilor Liceului Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni, Şcoala Gimnazială nr. 2 Lupeni care s-au calificat la faza naţională a con-

facebook.com/ziarulvaiijiului

cursului “Cangurul lingvist - limba franceză”, care se va desfăşura la Bucureşti în data de 25 aprilie 2015, se alocă din bugetul local, cap. 67.02 - „Cultură, recreere şi religie”, paragraf 67.02.05.02 - “Tineret”, articolul 20.30, alin. 20.30.30 - “Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii” suma de 1.000 lei. (2) Suma alocată potrivit alineatului precedent va fi predată în mod direct doamnei prof. Cârlugea Maria care va asigura participarea elevilor la respectiva competiţie, prezentând decontul cheltuielilor efectuate în termen de cel mult 3 zile de la reîntoarcerea elevilor. Art. 2 Hotărârea va fi comunicată Instituţiei Prefectului Judeţului Hunedoara în vederea exercitării controlului cu privire la legalitate, fiind adusă la îndeplinire de către Viceprimarul Municipiului Lupeni, Direcţia Economică şi doamna prof. Cârlugea Maria, iar la cunoştinţa cetăţenilor prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 31 martie 2015

PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ Prof. CÎMPEAN RODICA

CONTRASEMNEAZĂ – SECRETAR Jr. MARIUS CLAUDIU BĂLOI

ANGAJĂRI

angajează barmanospătar

mica publicitate

Restaurantul Jolly angajează ospătărițe, barmani, pizzar. CV-urile se depun la restaurantul Jolly sau pizzeria Bella. SC CONSMIN SA Petroşani angajează: INGINER TOPOGRAF. Cerinţe: experienţă minim 3 ani în domeniu. Relaţii la telefon 0254.542972, 0371.307979 sau la sediul din str. Independenţei, nr. 11A. SC GAMBRINUS IMPEX SRL angajează fochist cu experienţă în domeniu. Relaţii la telefon 0721.322662 Angajăm muncitori în construcţii: zidari, termosistem, faianţatori, izolatori, instalatori. Locaţie: Timişoara. Oferim cazare. Telefon 0724.279489 Salon de masaj erotic din Frankfurt am Main angajează fete cu vârsta cuprinsă între 18 şi 40 ani, cazare gratuită, câştig între 100-300 de euro/zi. Relaţii la numărul de telefon 00496927137777 sau trimiteţi mail la info@glamour-massage-frankfurt.de

ÎNCHIRIERI

mica publicitate

Pierdut legitimaţie pentru persoane cu handicap, eliberată de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Hunedoara, pe numele Mihăilă Maria Cristina. O declar nulă. Pierdut legitimaţie de student, eliberată de Universitatea din Petroşani, pe numele Burcea Alexandru. O declar nulă.

ANUNŢ DE LICITAŢIE

REALCOM PETROŞANI

Vă oferă zilnic prin Magazinul Alimentar nr. 16 Piaţa Centrală cele mai ieftine şi de calitate sortimente de carne

de porc:

• pulpă de porc cu os - 10,80 lei • fleică porc - 13,80 • carne tocată - 14,50 lei • pulpă porc fără os - 14,90 lei • cotlet porc cu os - 15,50 lei • ceafă porc cu os - 15,90 lei • ceafă porc fără os - 18,50 lei • costiţă porc cu os - 10,50 lei • ciolane porc - 6,00 lei • grăsime pentru topit - 5,90 lei Preţurile conţin TVA.

Noi suntem mereu în slujba dumneavoastră! Telefon util 0733.960311 Servire promptă, ireproşabilă!

www.zvj.ro vineri, 10 aprilie 2015

De nu se ştie unde, vine o veste excelentă care te face fericit. Poate e o şansă rară de a te remarca sau de a-ţi împlini un vis, doar pentru că prinzi un val favorabil!

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Ceea ce gândeşti se reflectă excelent în ceea ce atragi spre tine, pentru că realitatea e o proiecţie a viselor tale. Practic, ce gândeşti asta obţii, ce doreşti asta vine spre tine.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

O zi în prezenţa celor mai dragi persoane nu poate fi decât un dar divin, deci bucură-te de tot ce ţi se oferă cu generozitate pentru fericirea ta.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

vede!

Ai nevoie de linişte, de o activitate banală care să nu te solicite prea mult, pentru că ai acumulat mult stres în ultima perioadă şi se

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Nu-ţi displace deloc starea de linişte care s-a lăsat peste unele planuri ce nu mai aduceau nimic nou în peisaj. Seamănă cu o zi de totală relaxare.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

IMOBILIARE

mica publicitate

Vând apartament în Petroşani lângă primărie, 3 camere, 2 băi, centrală proprie, 2 balcoane închise, complet renovat, preţ negociabil. Relaţii la telefon 0734.706064

Vând apartament 2 camere, Petroşani, str. Păcii, nr. 1, etaj 3, acoperiş izolat, izolaţie exterioară, termopane, centrală termică nouă, aer condiţionat, finisaje de calitate. Preţ 17.000 de euro. Telefon 0722.349034

Oraşul Uricani, cu sediul în Uricani, str. 1 Mai, nr. 6, cod fiscal 4634647, tel. 0254/511121, fax 0254/511127, email: primariauricani@gmail.com, anunţă organizarea în data de 29.04.2015, ora 13:00, la sediul sus menţionat a licitaţiei publice în vederea închirierii: - Unor terenuri de 20.000 mp, aparţinând domeniului public al Oraşului Uricani, în vederea efectuării de lucrări de exploatare a resurselor minerale. Documentaţia de atribuire, caietul de sarcini pot fi obţinute la sediul Primăriei Oraşului Uricani, din str. 1 Mai, nr.6, persoana de contact: Săvulescu Cristian. Data limită pentru solicitarea clarificărilor este: 24.04.2015. Ofertele se pot depune la sediul Primăriei Oraşului Uricani, din str. 1 Mai, nr. 6 până la data de 29.04.2015, ora 10:00. Ofertele se depun într-un singur exemplar original. Şedinţa publică de deschidere a ofertelor va avea loc în data de 29.04.2015, ora 13:00, în sala de şedinţe a Primăriei Oraşului Uricani din str. 1 Mai, nr.6. În situaţia neprezentării a cel puţin o ofertă, licitaţia se anulează şi va fi reluată în data de 04.05.2015. Acţiunea în justiţie pentru soluţionarea litigiilor apărute se introduce la secţia de contencios administrativ a Tribunalului Judeţean Hunedoara, din localitatea Deva, str. 1 Decembrie, nr. 35, tel. 0254211574, fax 0254216333, e-mail: lbenta@just.ro. Anunţul de licitaţie a fost transmis pentru publicare la data de 09.04.2015. Primar Consilier Juridic Buhăescu Dănuţ Săvulescu Cristian

Nu sta retras într-o astfel de zi, pentru că cele mai frumoase lucruri se întâmplă afară, printre oameni, în spaţii cât mai numeroase, căci acolo te vei simţi în largul tău.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66. Relaţii la telefon 0744.825125

PIERDERI

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 8.500 euro. Telefon 0725.065800 Vând spaţiu ultracentral, lângă Piaţa Centrală Petroşani, 346 mp din care 206 mp construiţi + curte, bun pentru dispensar veterinar, sală fitness, atelier auto, diverse. Telefon 0722.318892 Vând spaţiu 2000 mp şi curte 3500 mp, zona depozitelor Colonie, Petroşani, pentru depozit, producţie, acces TIR, rampă de încărcare, birouri, toate utilităţile, merită văzut. Telefon 0722.318.892

PUBLICITATE

Creativitatea şi inteligenţa îşi dau mâna de minune în planurile tale de azi, pentru că aduci la lumină proiecte care îţi fac şi imensă plăcere, şi îţi inspiră şi un sentiment de satisfacţie intelectuală.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Atmosfera este cam apăsătoare în jurul tău, dar problema nu pare să fie la tine, ci la oamenii din anturaj.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Dacă ai o relaţie specială cu animalele, azi te vei dedica lor în totalitate, pentru că primeşti de la ele acea energie pozitivă de care aveai nevoie.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Nu eşti chiar în apele tale, deşi, de obicei, ai un tonus ridicat indiferent de mediul în care te afli, dar de data aceasta te simţi ca printre străini.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

O vorbă aruncată în vânt într-un moment nepotrivit sau cu o ţintă greşită poate avea efecte dintre cele mai neplăcute. Poţi cauza cuiva o suferinţă sau poţi tăia tot elanul cu care ai pornit o acţiune nouă, pentru că nu ţi-ai luat toate măsurile de precauţie.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Nu ai o relaţie prea bună cu persoanele aflate la oarecare distanţă de tine, ori ca vârstă, ori ca nivel social. Ai impresia că ceilalţi nu te respectă.

HOROSCOP

CMYK

UMOR ÎN HA... MAJOR

Umor… pentru masa de Paşti După Înviere De Paşti – creştin ca orişicare – Primind la slujbă luminiţa, E prima dimineaţă-n care Încep să beau… cu linguriţa. (Nicolae Bunduri – Braşov) Oului pictat Să nu-i spui încondeiat Că se supără! Mai nou, A pretins că e erou, Din moment ce-a fost pictat! (George Corbu – Bucureşti)

Artă periculoasă O gospodină – astăzi am aflat – E cunoscută bine în tot satul: Atâtea ouă a încondeiat, La fel cum şi-a încondeiat bărbatul. (Florina Dinescu-Dinu – Ploieşti)

Mesaj pascal Să nu te vaiţi că n-ai mâncare, Când primăvara a sosit. Afară-i cald şi iarba-i mare; Române... PAŞTE FERICIT ! (Grigore-Marian Dobreanu – TârguJiu) Paştele şi criza Cum m-a cam lovit năpasta – Şi-s sărac şi nevoiaş – Voi vopsi, de data asta, Ouă mici… de iepuraş! (Petru-Ioan Gârda – Cluj-Napoca)

Vine Paştele Când văd preţul pentr-un miel, Stau şi mă gândesc mai bine Dacă-l cumpăr eu pe el Sau mă vinde el pe mine. (Laurenţiu Ghiţă – Bucureşti) Gând de miel E creştinul ipocrit, Zice „Paşte fericit”, Şi când pasc, aşa cum zice, Drob mă face şi arşice… (Eugen Ilişiu – Deva)

Sfaturi în Postul Mare E interzis să pizmuieşti, Să-njuri, să drăcui, să iubeşti, La fel ţigara, băutura Şi-orice păcat făcut cu gura. (Laurian Ionică – Boureni, Dolj)

Prevedere exemplară Amicul meu se dovedeşte Că este un creştin model: De la Crăciun el se gândeşte La ouă roşii şi la miel. (Constantin Iuraşcu-Tataia – Iaşi) De Săptămâna Patimilor Trimisul Sfintei Misiuni Mă ţine-n post şi rugăciuni! Nevasta, cu credinţa-n sfinţi, Mă ţine-n post şi rugăminţi. (George Petrone – Iaşi)

Lumină de la... lumânare În oraşe şi în sate, Case, străzi şi cartiere Au lumină ca-n palate... Doar în noaptea de-Înviere. (Mihai Sălcuţan – Buzău)

Vin şi miel, pe masa de Paşti Să am, de Paşti, belşug pe masă, Am cumpărat, din piaţa mare, Un vin din soiul Tămâioasă Şi-un miel din rasa… lătrătoare! (Vali Slavu – Aninoasa)

Postul Mare durează doar 48 de zile? Care şapte săptămâni? N-o mai faceţi pe profanii; Postul Mare, la români, Ţine, de un timp, cu anii! (Ioan Toderaşcu – Costeşti, Vaslui) Unde paşti tu, mielule... Am un buget cam subţirel Şi totuşi m-am decis, în fine, De Paşte să-mi aleg un miel... Şi-al naibii, mârâia la mine. (Ica Ungureanu – Buzău)

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

Următoarea ediţie a ziarului: joi, 16 aprilie 2015.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VII Nr. 228 10 aprilie 2015 8 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului

Ioan Al. BRAN-LEMENY

Horia CARPATINI

Omule, tu când renaşti?

Înviere

Sună de la cinci biserici Vesel clopotul de Paşti, Firea-ntreagă reînvie... Omule, tu când renaşti? În zadar luceşte astrul Forţei ce te-a zămislit, Patima ţi-e călăuză Diavolului eşti robit...

Zeci de secole te-ndeamnă Din noroi să te ridici, Tu asculţi mereu de glasul Celor răi şi celor mici... Sună de la cinci biserici Vesel clopotul de Paşti, Firea-ntreagă reînvie... Omule, tu când renaşti ?

Radu STANCA

Vecernie

Chemări de mântuire svoneşte-n seară toaca. Din turle de biserici şi mănăstiri uitate Cântările preasfinte în lume răsfirate Au răbufnit din lemnul bătrân, ca promoroaca. Şi-aşa a răsădit în inimi dorinţi de închinări, De sfântă rugăciune - în preajmă de altar Să îngenunchi cu albă credinţă sub stihar Şi să-ţi deslănţui glasul în tainice cântări.

În imnuri înălţate cu-evlavie spre cer S-aduci şi tu prinosul bogat al pocăinţii, Şi-aci, între icoane, în care dorm preasfinţii, Să nu mai aibi un suflet împovărat, stingher.

Frânturi de cânt şi dangăte de clopot Prelung răsună în miezul nopţii sfinte; Se bucură şi apele în şopot, Se zguduie şi morţii în morminte. În suflet tainic prinde să coboare Din cer bogat belşug de sărbătoare. Şoptesc mlădiţe-n umede unghere Ca două suflete pribege şi stinghere. De pace-i plin văzduhul, de mister, Pogoară glasuri tainice din cer Şi-ncet, din bolta liniştită-a Firii Pornesc cântări - preludiul mântuirii. S-aprind lumini, s-aud şi paşi mărunţi Şi-n crezul clipelor sublime, Purtând noianul anilor cărunţi, S-adună pravoslavnică mulţime. Bătrâne gârbove de-a anilor povară, Pioase se închină Cu lumânări de ceară, Şi-n glas tremurător şi subţiat împarte preotul lumină: „Hristos a înviat”!

PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 10 aprilie 2015

O relatare mai puţin cunoscută şi fotografii cu ASR Mihai în Valea Jiului

„Cum învaţă a-şi cunoaşte ţara Măria Sa Mihai” de prof. Ion Conea Clasa palatină a fost deschisă oficial în ianuarie 1933 special pentru ASR Mihai şi număra la început 9 elevi selecţionaţi dintre cei care obţinuseră la examenul de liceu nota 10, elevi din toate provinciile României şi din toate straturile sociale. În vara anului 1935, între 10-22 iunie, ASR Mihai efectuează o lungă vizită de studii, împreună cu colegii săi de la şcoala palatină (11 elevi), în judeţul Hunedoara. În alte documentare publicate până acum am antologat şi prezentat pe larg toate vizitele regale interbelice în Valea Jiului. Lucrând la volumul, cu titlul provizoriu „Vizite domneşti şi tovărăşeşti în Valea Jiului”, am dat, la Biblioteca Central Universitară „Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, de o scriere, de a cărei existenţă mărturisesc nu aveam ştiinţă, care tratează doar acest subiect: „Cum învaţă a-şi cunoaşte ţara Măria Sa Mihai”, apărută în 1936 la Editura „Cartea Românească”, la Bucureşti. Cartea reprezintă o mică bijuterie tipografică, cele 242 de pagini găzduind cu generozitate un număr record de fotografii, 102!, la care se adaugă şi 4 hărţi. Prezenţa hărţilor în volum trădează formaţia autorului, Ion Conea, care, la 33 de ani, în 1935 era profesorul de geografie al şcolii palatine. Pentru apropiaţii geografiei şi geopoliticii, numele lui Ion Conea, nu mai are astăzi nevoie de nici o prezentare. Profesorul Ion Conea dedică voluml „Majestăţii Sale Regelui Carol II/ Sub a cărui augustă şi neobosită veghe, urmărit şi adorat de ţara întreagă, creşte şi înfloreşte Regele de mâine. Marele istoric şi importantul om politic Nicolae Iorga se osteneşte şi binecuvântează cu o prefaţă volumul: „O nouă şi folositoare idee pedagogică, de

şcoală însufleţită asupra realităţilor înseşi, a răsărit în mintea preocupată de marile probleme ale ţării şi premii a Regelui României şi ea a fost pusă în serviciul unui nobil şi înalt ideal: creşterea unui viitor Domn de ţară între cei cari o înfăţişează în toate ramurile naţiei şi cu ochii asupra tuturor ţinuturilor cari formează patria. Un lucru în adevăr mare, vrednic de a fi cunoscut şi departe peste hotarele ţării unde a fost conceput şi adus la îndeplinire. Profesori entuziaşti au avut şi ei sarcina de a realisa un program căruia i s’au închinat cu toate puterile sufletului lor. Unul din ei, un geograf plin de căldură şi de iniţiativă, un spirit de orizont şi de creaţiune, d. Ion Conea, vorbeşte în acest volum de felul cum a izbândit acest plan de mare îndrăzneală fericită. Aceasta-i dă prilejul să vorbească de una din ţerile de văi din care s’a făcut Ţara Românească supt o singură căpetenie, ţara lui Litovoiu, a străvechiului Haţeg, cu încă enigmaticul nume împlântat la începuturile ţerii Jiiului. E în amintirile păstrare şi în notele culese un încântător amestec de ştiinţă adevărată şi de impresii copilăreşti pline de o nevinovată curiositate şi de o înţelegere care mijeşte”. Simpla înşiruie a capitolelor reconstituie traseul şcolii regale în judeţul Hunedoara: „Prezentarea preliminară a Ţării Haţegului”, „Plecarea spre Haţeg”, „La biserica din Dânsuş”, „La Biserica Sfânta Maria Orlea; Oraşul şi Ţara Haţegului”, „La Mănăstirea Prislopului”, „La Poarta de Fier Transilvană”, „Sarmizegetusa, Pietroşani, Defileul Jiului”, „Pe Muntele Băleea”, „Din nou Sarmizegetusa”, „Hunedioara-Ghelar”, „Deva-Brad”, „Triunghiul de cetăţi dacice din munţii Orăştiei”. Din acestea publicăm. Marian BOBOC

Azi, Marele Voevod, - însoţit de generalul Grigorescu şi de unul din colegii săi, Ionniţiu Mircea – a plecat la Pietroşani să împartă ajutor minerilor fără de lucru suma de 500.000 lei, pe care le-a aduso de la Bucureşti. Patria, doară, nu e numai „bucata asta de pământ şi de eternitate” care se cheamă România, ci în imaginea ei mai intră, deopotrivă, şi poporul acesta, avut sau sărac, prins prin nevăzute rădăcini eterne în pământul ei, ca o pădure vie fără de moarte. Şi Regele, drept aceea, ştiind că aproape de Haţeg – regiunea unde Fiul Său îşi va petrece cele două săptămâni de carte practică - se află şi bazinul carbonifer al Pietroşanilor – un fel de Vale a Plângerii muncitoreşti [2], s’a gândit că nu stă bine ca Marele Voevod să treacă pe acolo fără un semn al milei şi griji Regelui pentru muncitorii fără de lucru. Şi iată de ce astăzi, deşi Pietroşanii nu intră propriu zis pe teritoriul nostru de sinteză, Prinţul s’a dus să ducă muncitorilor ajutorul şi cuvântul de îmbărbătare al Părintelui Său.

Ceilalţi zece camarazi ai Principelui s’au dus să facă cercetăşie pe Muntele Băleea, în Retezat, cu colonelul Pălăngeanu. Pe Băleea vom merge poimâine cu toţii. S’au dus aşadară cei zece într’un fel de recunoaştere. Programul, cum vedeţi, s’a dat pe din două, dacă se poate spune. Ba, şi mai exact vorbind, s’a dat pe din trei: profesorii, rămaşi în Haţeg, şi l-au făcut şi ei pe al lor, unii rămânând locului, alţii pornind încotro i-au mânat gustul sau interesele. Autorul acestor rânduri, de pildă, şi-a luat călăuză pe moş Dumitru Lăsconi [3], din satul Sân Petru din apropiere, şi a pornit în excursie prin Ţara Haţegului, călcând din

15 iunie 1935

zori şi până seara rotunda – dacă putem spune – rotunda distanţă de 40 de km. Între satele vizitate a fost şi Paroşul, unde a descoperit că jumătate din familiile satului se numesc Băsărabă şi unde locuitorii, întrebaţi dacă satul lor a fost şi el unul de iobagi, ca multe altele, au răspuns: „Nu, Domnule, noi n’am fost iobagi; noi am fost nobili (cu accentul pe ultima)”. Cel dintâi s’a întors astăzi, din drumul Lui, Voevodul. Cei duşi la Băleea, ca şi ceilalţi, s’au înapoiat târziu, odată cu seara. La masă, fiecare povesteşte ce a văzut şi ce i s’a întâmplat lui. Ionniţiu Mircea povesteşte celorlalţi copiii scene de la Pietroşani, de la împărţirea ajutoarelor. Femei sărace, şomeri, copiii orfani sărutau plângând mâna Vlăstarului regal, din care fiecare îşi primea direct ajutorul. Iată, însă, că din călătoria Măriei Sale în valea Jiului a venit o perturbare în program: mâine, anume, trebuie să mergem cu toţii – şi trebuie să meargă, deci, şi Voevodul, din nou la Pietroşani. Sunt, la Pietroşani, o seamă de Români patrioţi în toate fibrele fiinţei lor, cum este – de exemplu – părintele Duma, cel care, înainte de Unire, venea în toţi anii la nedeea de la Schitul Lainici de pe Valea Jiului gorjan cu mulţimea românească după el câtă iarbă în munte, şi ţinea acolo, totdeauna, obişnuita lui cuvântare înflăcărată, pe care o termina totdeauna la fel: „Nu vă uitaţi, nici voi Gorjenilor şi nici joi Jienilor mei, nu vă uitaţi că între Oltenia şi Ardeal stau munţii aceştia înalţi. Nu, nu mai e departe ziua când vom da mâna unii cu alţii peste munţi şi ne vom face iarăşi una, ca pe vremea lui Mihai… Şi va fi Unirea, de data asta, pentru totdeauna, nu vremelnică”… Mai sunt acolo, între inginerii conducători ai minelor, câţiva Români de straşnică inimă, după cum la fel sunt şi conducătorii români ai muncitorilor. Cu toţii au trimis delegaţie comună la Măria Sa, care delegaţie a vorit aşa: „Măria Ta, Îţi mulţumim din inimă că, stabilindu-Te pentru câtva timp în Ţara Haţegului, Te-ai gândit să vii să ne vezi şi pe noi, cum trăim aici, în cuibul ăsta de munţi. Că ai venit cu mâna plină, am văzut. Dar vrem să ne dovedeşte cu adevărat că ai venit şi cu inima plină – şi asta, iartă-ne, dar noi nu vrem s’o credem decât dacă ai să vii şi mâine pe la noi. Vrem să Te purtăm prin munţii, prin minele şi uzinele noastre, că tare ne eşti drag la toţi”. Şi Măria Sa, fireşte, a promis. 16 iunie 1935 Iată pentru ce, azi 11 iunie (16 iunie . n.r.), pornim cu toţii spre Pietroşani (…). Iată-ne, în adevăr, trecând pe lângă satul Crevedia, pe care-l domină un muncel încununat în

Trenul regal

vârf cu o veche zidire numită turnul Crivadiei. Zidirea e destul de bine conservată şi a servit în

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

vineri, 10 aprilie 2015

În uşa vagonului, în gara Haţeg, în cea mai bună dispoziţie.

vechime ca turn de pază a drumului care ducea din Haţeg spre bazinul Pietroşanilor şi, de acolo, prin pasul Vâlcanului, până în Oltenia. Măria Sa e de părere să oprim şi să mergem acolo, să privim turnul de aproape. – „Întârziem, Măria Ta; gândeşte-te câte avem de făcut până diseară”. – „Aşa e!”, încuviinţează gânditor Voevodul. Şi mergem, deci, tot înainte. Suntem în inima defileului. Priveliştea muntelui, şi într’o parte şi într’alta, e dintr’acelea care nu-ţi mai satură ochii şi sufletul. Voevodul şi camarazii o gustă cu atâta nesaţ, că par’c’ar sorbi-o în piept odată cu aerul. Ne apropiem de Merişor, satul care a dat numele defileului: sat de munte, răsfirat pe coaste şi văi, înecat în mulţimea de pometuri de la care îi va fi venit şi numele. Se cunoaşte că aici este inima defileului şi după aceea că linia ferată taie satul de mai multe ori, aci afundându-se în tunele, aci aruncându-se peste viaducte şi dâmburi înalte, de pe care ochiul soarbe, în dreapta şi stânga, tablouri de o frumuseţe care te uimeşte. Şoseaua, la un moment dat, încalecă pe un fel de grumaz, după care începe iar a coborî. Unul din profesori crede că aici e înălţimea maximă a drumului dintre Haţeg şi Pietroşani şi spune copiilor: „Iată, suntem pe cumpăna apelor dintre cele două bazine, ai Haţegului şi Pietroşanilor”. Oprim ca să ne dăm jos şi să privim spre sud şi nord deopotrivă: face, odată ce aici e linia de separaţie a apelor, despre care atât de mult li s’a vorbit copiilor, ca despre unul din cele mai importante accidente ale reliefului unei regiuni. Ochiul prinde mult spre Haţeg, dar puţin de tot în partea cealaltă. – „Mai bine o opream”, spune Marele Voevod, „la Crivadia, acolo cel puţin vedeam turnul”.

Primire în Pietroşani

Şi iar pornim. Satul e lung şi întortochiat, ca şi şoseaua care se întoarce ca un şarpe prin el. La o răscruce, lume multă ne închide drumul. Multe fete şi femei frumoase. În mijlocul mulţimii, o figură de patriarh: bătrânul, dar încă vigurosul preot Saturn Izidor. Fără să vrem, ne vine în minte cealaltă figură de patriarh: a părintelui Pasca de la Zăicani. – „Măria Ta”, începe bătrânul, cu ochii în lacrimi, „nimeni nu vă Vede pe Tine şi pe slăvitul nostru Rege, nimeni nu Vă vede aşa de rar ca noi, pierduţi în inimă de munte cum suntem, dar nici nu Vă iubeşte cineva mai mult decât noi… În ziua în care Majestatea Sa Regele a coborât din zbor la Bucureşti, chiar în ziua aceea, eu şi satul Merişor i-am trimis telegramă de bun sosit: Să trăieşti, Mărite Doamne, şi bine ai venit în ţara care Te primeşte cu sufletul şi braţele deschise. Păstrez şi acuma, ca pe lucrul cel mai de preţ, telegrama de răspuns pe care am primit-o a treia zi, atunci” În jur, bătrânii şi bătrânele au lacrimi în ochi şi privesc pierduţi spre Voevod. Când preotul Saturn încheie cu urarea de sănătate pentru Rege şi Voevod, toată lumea izbucneşte în urale şi aruncă cu flori spre Voevodul Care strânge, mişcat dea binele, mâna părintelui. Au fost clipe din cele mai mişcătoare acestea de la Merişor. Pornim înainte. Suim, coborâm; iar suim, iar coborâm; – şi parcă stăm pe loc; totuşi, ieşim în sfârşit din sat. Iată-ne sus de tot, în punctul unde şoseaua încalecă pe turnul Merişorului. Profesorul cel cu cumpăna apelor de adineaori îşi aduce aminte că aici este ea şi nu acolo, unde spunea adineaori că este. – „Copii, m’am înşelat: aici, în locul ăsta - e cumpăna apelor şi nu acolo unde vă spuneam adineaori”. – „Hă, Hă, Hăăă! nu credem”, izbucnesc toţi într’un

glas, „ori e acolo, ori e aici. Unde e, să ştim şi noi?”. Şi haz mare pe chestia asta, pe spinarea profesorului. – „Spune drept, domnule Profesor”, i se adresează Marele Voevod, „spune-mi numai Mie, să nu ştie ceilalţi: unde e cumpăna apelor? A fost acolo, ori e aici, ori e mai încolo spre Pietroşani?”. După o privire de câteva minute pornim pe şoseaua ca în palmă, coborândă mereu de aici şi până la Pietroşani, dar răsucită în meandre ca o Colentină oarecare. Coborâm în goană, fără a lăsa din ochi superba panoramă a Parângului din faţa noastră, cu groapa Pietroşanilor la picioare-i. Cu adevărat că rar se poate desfăta ochiul şi sufletul omului într’o privelişte aşa de frumoasă. Iată-ne în Pietroşani. Toată lumea a venit să-L întâmpine pe Voevod, la intrarea în oraş, pe podul Jieţului. Urale, discursuri, ochi care-L privesc să-L soarbă, şi flori multe. O bătrână în zdrenţe Îl arată copilului pe care-l duce în mână: „Iată-L, mamă, iată-L pe feciorul Împăratului, Care ne-a dat banii ieri”. Dar e prea multă lume. Ca la un meeting antirevizionist. Pornim pe jos, la sediul Societăţii Pietroşani, apoi la Uzine (Atelierele Centrale Petroşani, ajunse astăzi în ruină – n.r.). Mulţimea creşte mereu. Unii aleargă din urmă înainte, să ajungă şi să-L vadă pe Voevod, alţii merg în pas cu noi, alţii dau buzna de pe lături spre noi, căutând pe Principe cu privirile. Câţiva din însoţitori observăm că mulţimea ne-a rupt din grupul Voevodului. Ne găsim mai târziu cu alţii, cari păţiseră şi el la fel. Aflăm că Măria Sa e la Uzine. Grăbim într’acolo. Abia pătrundem înăuntru. Aci, îl vedem pe Voevod supus la supliciul unei lecţii de amănunt, de geologie, geografie, mineralogie etc. O suportă cu calm şi ironie, ca un specialist în materie. Dacă e foarte adevărat că de multe ori El este acela care

Din Pietroşani Biserica Ortodoxă

La Pietroşani. Flori şi cuvinte de bun-sosit.

La Pietroşani…

La Pietroşani – lecţia de fizică

La Pietroşani… “Uite, aşa se fotografiază cu aparatul Meu”.

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII La Pietroşani, în timpul vizitării uzinelor.

Un copil din Pietroşani primeşte ajutorul Vlăstarului Regal.

Un copil din Pietroşani primeşte ajutorul Vlăstarului Regal. Viaduct pe traseul liniei ferate care se construieşte în defileul Jiului. (Clişeu Ionniţiu Mircea).

vineri, 10 aprilie 2015

Petrila. Centrala Lonea cu vârful Roşia.

întreabă şi cere mereu lămuriri, mai ales în chestiile de ştiinţe tehnică, apoi nu e mai puţin adevărat că alteori suportă adevărate suplicii din partea celor cari, întâmplători, sunt chemaţi să-i dea explicaţiile de rigoare. Am văzut oameni de înaltă cultură cari parcă-şi pierd orice măsură şi vor să expună copilului care este Marele Voevod toată ştiinţa pe care o posedă. Cum spun, la câte suplicii de acesta n’am asistat! Trebuie însă, să mărturisim că a fost şi un caz, unul singur, când o persoană, explicându-I, a dat dovadă de multă măsură şi bun simţ al realităţii. De obicei, însă, Marele Voevod suportă expuneri pe care nu le pricep în întregime nici însoţitorii. Şi totuşi, le suportă, resemnat şi gândind numai El ştie ce [5]. După „supliciu” plecăm la Petrila, unde vizităm una din mine. Iată explicaţii: asupra zăcămintelor de cărbuni din bazinul Pietroşani, asupra metodelor de extracţie, asupra personalului. Aflăm, de pildă, că rezerva totală de cărbuni din valea Jiului se poate cifra aproximativ la 200.000.000 de tone, că anual se extrag în medie 1.500.000 de tone şi că, prin urmare, la nevoie şi consumul actual de cărbuni, bazinul Pietroşani poate alimenta România pe 125 de ani de acum înainte; că începuturile exploatării cărbunelui în bazinul terţiar al Pietroşanilor se fixează în anul 1868; că astăzi, suprafaţa concesiunilor miniere este de 34.000.000 metri pătraţi şi se întinde pe o lungime est-vest de 18 km; că, din totalul muncitorilor, elementul românesc e în proporţie de 75% etc. Ne înapoiem la sediul Societăţii, la Pietroşani – unde, într’o sală dinainte amenajată în acest scop, profesorul de fizică dă o temă scrisă, cu subiect din cele auzite şi văzute în mină şi uzine (v. anexă). Cum tema va lua cel puţin o oră, unii din noi mergem să mai privim odată, din punctul în care şoseaua Merişorului coboară în Pietroşani, la magnifica panoramă a bazinului înţesat cu sate şi târguri şi strâns între cei mai înalţi şi mai frumoşi munţi ai Olteniei: Retezatul şi Parângul. Deschidem broşura care ni s’a împărţit la sosirea în Pietroşani şi citim primele două rânduri: „În partea de sud a judeţului Huniedoara se află una dintre cele mai frumoase şi mai bogate regiuni ale României: bazinul Pietroşanilor” (păcat că nu se citează mai mult din această broşură de prezentare, care nu s-a păstrat – n.r.)… Cu adevărat, aşa este. Un cuib de viaţă intensă în inimă de munţi. Dar o viaţă modernă – tehnică sau industrială, cum vreţi să-i spuneţi – una internaţională, într’un cuvânt, nu una românească, autohtonă, de georgice, aşa cum a fost până în anul mai sus numit, al începerii exploatării cărbunelui. Viaţa omenească a trebuit să îmbrace şi aici alte forme, în locul celor vechi, care veneau din afund de vremi. Coşuri de fabrici fumegă şi trenuri transportă aurul negru pe locul în care mii de ani n’a răsunat decât talanga oilor şi fluierul ciobănesc. Simţim că din nou trebuie să apelăm la condeiul şi inima de patriot a vicarului Iacob Radu: „Pietroşanii de azi nu mai e un sat liniştit de

Un muncitor, primind ajutorul din mâna Voevodului.

ciobani români, ci o Americă, o Babilonie întreagă. În locul căsuţelor de bârne de brad, cu coperişele ţuguiate de prăşilă, se ridică edificii mari, moderne… Pe stradele negrite şi murdare, cu tot asfaltul aşternut pe unele locuri, mişună fel de fel de neamuri ca să târguie din prăvăliile foarte dese marfa îmbiată, pe bani foarte scumpi, de cătră neguţătorii ovrei, între cari mulţi cu mutra curat galiţiană. Mai ales Duminica, înainte de amiazi, este prin piaţă o îmbulzeală şi un tărăboi infernal încât nu-ţi vine să crezi că eşti într’un târg de creştini, cari după munca grea de peste săptămână ar trebui să-şi mai aducă aminte şi de sufletul lor şi să meargă la sfânta biserică. Rămâi apoi cu totul îngrozit de priveliştea ce ţi-o înfăţişează această mulţime destrăbălată Duminica după amiazi, când, cu mic şi mare, bărbaţi, femei şi copii se adună pe stradele îndesuite şi împestriţate de tot felul de golani şi beţivi, cari se ceartă, cântă, zbiară şi se înjură de parcă sunt în iad şi nu rareori ajung la rând cuţitul sau revolverul, ca să trimită pe cealaltă lume pe câte un nenorocit… Pentru poporul nostru nu a adus niciun bine descoperirea atâtor comori în sânul pământului pe care moşi de strămoşii lui l-au călcat păscându-şi în pace turmele, nesupăraţi de cât din când în când de Turcii răpitori, ale căror năvăliri treceau ca şi o fortună, iar ei se scoborau iarăşi din înfundăturile codrilor şi-şi petreceau în linişte viaţa monotonădar tihnită. Acum, însă, năvălitorii moderni, mult ai nesăţioşi ca cei vechi, nu numai că scurmă în măruntaiele pământului după preţiosul metal, după cărbunele indispensabil omului modern, ci au cuprins în mare parte şi suprafaţa lui, prefăcând vechile sate româneşti în uimitoare aşezări industriale”… [6] E acelaşi sentiment, aceeaşi nostalgie şi revoltă ca în Doina lui Eminescu, revolta patriotului de inimă arzătoare pentru cele autohtone care se duc… Coborâm, sub impresia şi a lecturii şi a celor ce vedem în faţa noastră şi, gândind că în faţa mersului implacabil al vieţii şi al tehnicii moderne peisagiile de viaţă naţională merg tot mai mult spre uniform şi monoton. După masa luată la restaurantul cu nume care ne aduce aminte de Bucureşti: Gambrinus, şi situat afară din oraş, spre Livezeni, la umbră de pădure, pornim îndată pe Jiu în jos, să vedem defileul, despre care mulţi afirmă că ar fi cel mai frumos şi mai sălbatic din toţi Carpaţii meridionali. Mulţi din noi l-au mai văzut. Voevodul însă, nu. Şi iată că-I place straşnic. Oprim mereu, să admire şi să ia fotografii. Oprim un sfert de oră la punctul Polatiştea, unde râuleţul cu acelaşi nume se aruncă în Jiu şi unde era vechea frontieră. Marele Voevod fotografiază sugestiva ruină a fostului pichet de graniţă, ca şi podul pe sub care apa Polatiştei se azvârle în Jiu. Pereţii văii Jiului stau parcă să se împreune, aşa de apropiaţi sunt unul de altul. Pornim înainte. E de o frumuseţe de basm, în adevăr, această vale a Jiului. Şi iată, ca un simbol

vineri, 10 aprilie 2015

Lângă monumentul eroului General Dragalina, rănit de moarte în defileul Jiului, aproape de vechea frontieră, în toamna lui 1916.

neperitor, ridicat aproape de vechea frontieră, stă chiar pe malul Jiului, în punctul unde eroul general Dragalina a fost rănit, monumentul acestuia. Fericit prilej pentru un scurt colloquium asupra războiului nostru de întregire; se stăruie, mai ales, în acest colloquim, din nou, asupra colaborării – ca să spunem aşa – dintre pământul şi poporul românesc, în luptele de conservare şi de emancipare, din totdeauna, ale neamului nostru. Profesorul de istorie face o scurtă expunere asupra eroicei „Divizii de la Cerna” şi a comandantului ei, generalul Dragalina. Pornim înainte. De „frumos” n’o fi defileul Jiului chiar primul din defilele Carpaţilor de sud, dar de sălbatic – se poate să aibă dreptate cei cari susţin faptul. Pereţii abrupţi de rocă cristalină stau parcă să se împreune deasupra şi soarele deabea răsbate câteva ceasuri pe zi până în fundu-i. Apa râului

PRĂVĂLIA CU ISTORII

aleargă şi cade din hop în hop, ţesând horbotă din spuma bogată. Drumul n’are nici 500 de m altitudine, în timp ce sus, pe muchia dinspre soare a pereţilor defileului, sunt cel puţin 1500. Din loc în loc, valea se deschide în mici bazinete, primind baia de lumină a soarelui. Ajungem în schitul Lainici. Era vorba ca de aici să ne întoarcem. Marele Voevod, însă, vrea să vadă defileul tot. Şi iată-ne, după trei sferturi de oră la Bumbeşti, de unde prindem în priviri groapa depresiunii subcarpatice oltene, până dincolo de Târgu Jiu. Cum stă în nord de munţi, chiar sub straşina lor, groapa Ţării Haţegului, aşa stă aici, în sud, groapa depresiunii oltene. Pornim repede înapoi. Şi iată-ne, după o nouă vizionare de două ceasuri, a unuia din cele mai frumoase filme geografice româneşti – iată-ne, la ora opt, asistând la obişnuita partidă voevodalăde volleyball, pe terenul special amenajat din ţara Haţeg.

[2] În vremea când, la Bucureşti, Regele hotăra ca lecţiile de sinteză ale Clasei Voevodului să se facă în Ţara Haţegului, gazetele aduceau vestea concedierii unui mare număr de muncitori mineri la Pietroşani. [3] Lăsconi nu se pronunţă în trei silabe, cum aţi crede, ci numai în două: Lăs-coni, iar ni din ultima se pronunţă ca gn francez. E plină Ţara Haţegului de nume ca acestea: Mihăiloni, Pătroni, Nemeşoni, Băloni, Văsiloni etc. [4] Dr. Iacob Radu, Istoria vicariatului grecocatolic al Haţegului, pp.315-316. [5] Propiu zis, la Pietroşani n’a fost chiar aşa. Dar am folosit acest prilej ca să dăm în vileag o “primejdie” care-L paşte peste tot pe Marele Voevod. [6] Op.cit, pp.285-286.... În difileul Jiului, din Pietroşani spre Bumbeşti.

Vechea frontieră. Ruinele de piatră ale fostului pichet de graniţă, lânga apa Palatiştei. (Clişeu Marele Voevod)

Schitul Lainici (în defileul Jiului, la c. 20 km nord de Bumbeştii de Jii). (Clişeu Marele Voevod).

VI PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 10 aprilie 2015

29 Iunie 1952

Expunerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej la Consfătuirea pe ţară a muncitorilor mineri din industria carboniferă desfăşurată la Petroşani (III)

Politica antipartinică dusă de deviatorii de dreapta a avut drept efect împiedicarea ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, şi în primul rând al clasei muncitoare, în ritmul prevăzut de partid şi guvern. Lovind în clasa muncitoare, linia antipartinică şi antistatală a lui Luca ştirbea grav şi interesele ţărănimii muncitoare, interesată în desvoltarea schimbului între oraş şi sat, în desvoltarea industriei socialiste, care este baza creşterii socialismului, baza creşterii bunei stări a muncitorimii, a ţărănimii muncitoare, a poporului. În timpul pregătirii şi înfăptuirii reformei băneşti din Ianuarie a.c., a fost dezvăluită devierea oportunistă de dreapta de la linia partidului şi activitatea antipartinică şi antistatală a deviatorilor. După cum am arătat, reforma bănească a adus, prin efectele ei, mari avantaje materiale clasei muncitoare şi tuturor oamenilor muncii. Ea a lovit în elementele chiabureşti şi alte elemente capitaliste, speculative dela sate şi oraşe. Tocmai pentru că reforma bănească avea astfel de obiective, ea a întâmpinat de la început rezistenţa înverşunată a duşmanilor poporului, cocoţaţi în posturi de răspundere în sistemul financiaro-bancar, rezistenţa elementelor deviaţioniste, oportuniste, capitulante. Cu deosebită înverşunare a luptat împotriva reformei băneşti, căutând s-o zădărnicească, V. Luca. Analiza adâncă şi multilaterală a situaţiei economice, întreprinsă de partid în perioada de pregătire a reformei băneşti, analizarea rădăcinilor rezistenţei opuse reformei băneşti de V. Luca şi de alţi deviatori, au uşurat şi au grăbit descoperirea şi zdrobirea devierii oportuniste de dreapta şi a împăciuitorismului faţă de ea. Trebuie reamintit în legătură cu aceasta ceeace ne învaţă tovarăşul Stalin cu privire la împăciuitorism. împăciuitorismul, arată tovarăşul Stalin, nu este decât o formă deghizată a aceluiaşi oportunism. Atunci când oportunismul este demascat şi compromis, el apare travestit în haine de împăciuitorism, de liberalism şi îngăduinţă faţă de deviatori, de sentimentalism, văicăreală şi milă pentru cei ce s-au făcut vinovaţi în faţa partidului, în faţa statului celor ce muncesc şi în faţa proletariatului. De aceea împăciuitorismul faţă de oportunism este o primejdie care trebuie lichidată cu aceeaşi hotărâre cu care lichidăm oportunismul făţiş. O asemenea atitudine împăciuitoristă, care s-a dovedit a fi în fond oportunism deghizat, au avut-o A. Pauker şi T. Georgescu. Poziţia lor de împăciuire faţă de linia antipartinică şi antistatală a lui V. Luca a împiedicat partidul de a desvălui şi lichida mai din timp devierea de dreapta şi urmările ei dăunătoare. Aceasta este o serioasă răspundere, cu atât mai mult cu cât la baza împăciuitorismului lui A. Pauker şi T. Georgescu faţă de devierea lui V. Luca stă faptul că se aflau pe o platformă comună împotriva liniei partidului. La A. Pauker acest lucru s-a manifestat prin demobilizarea organelor de stat chemate să realizeze planul de colectări, prin întârzierea organizării întovărăşirilor de lucrare în comun a pământului, prin neglijarea întemeierii de noi gospodării colective, prin tolerarea chiaburilor în gospodăriile colective şi în întovărăşiri, prin neglijarea sectorului socialist de stat al agriculturii (S.M.T.-uri şi gospodării de stat), unde a pătruns un mare număr de elemente duşmănoase şi sabotoare. În ce priveşte pe T. Georgescu, acesta, pus de partid într-un post unde trebuia să stea de pază intereselor statului de democraţie populară şi ale celor ce muncesc, a dat dovadă de pierderea vigilenţei revoluţionare, de lipsă de combativitate şi simţ de clasă, ceeace a permis elementelor duşmane să-şi desfăşoare

activitatea vrăjmaşă intereselor statului. Întâlnindu-se pe platforma devierii de dreapta dela linia partidului, A. Pauker, T. Georgescu şi. V, Luca au introdus fracţionism în partid, călcând unul dintre principiile de bază ale partidului marxist-leninist, care glăsuieşte că partidul este unitatea de voinţă, incompatibilă cu existenţa fracţiunilor. Ştirbirea unităţii de fier a partidului, a coeziunii sale interioare este o vină gravă în faţa partidului şi a clasei muncitoare. Dar deviatorii au fost descoperiţi. Ei au căutat să continue politica lor antipartinică şi s-o extindă. Conducerea partidului nostru a demascat şi zdrobit acţiunea deviatorilor. Cunoaşteţi măsurile luate de partid şi guvern faţă de acei care s-au făcut vinovaţi de oportunism şi împăciuitorism. Măsurile acestea oglindesc marea forţă şi înalta principialitate a partidului clasei muncitoare, care cere fiecărui membru al său, indiferent de postul pe care-l ocupă, fidelitate faţă de linia partidului şi faţă de unitatea sa, intransigenţă revoluţionară faţă de duşmanul de clasă, credinţă faţă de învăţătura marxistleninistă. În faţa organizaţiilor de partid stă astăzi sarcina de a lichida complet orice urmă a devierii de dreapta. Aceasta este o sarcină vitală pentru continua întărire a partidului şi statului nostru, pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor care stau în faţa noastră a tuturor. Tovarăşul Stalin ne învaţă: „S-ar putea părea că bolşevicii au acordat prea mult timp luptei împotriva elementelor oportuniste din sânul partidului, că ei au supraapreciat importanţa lor. Aceasta este însă absolut greşit. Nu poţi tolera oportunismul în rândurile tale, după cum iju poate fi tolerat un ulcer într-un organism sănătos... Nu se poate admite ca în statul-major conducător al clasei muncitoare să-şi găsească loc scepticii, oportuniştii, capitulanţii, trădătorii. A duce o luptă pe viaţă şi pe moarte împotriva burgheziei, având capitulanţi şi trădători în propriul tău stat-major, în propria ta fortăreaţă, înseamnă să cazi în situaţia unor oameni prinşi între două focuri... Fortăreţele pot fi cucerite cel mai uşor pe dinăuntru. Pentru a obţine victoria, trebuie, înainte de toate, ca partidul clasei muncitoare - statul ei major conducător, fortăreaţa ei înaintată - să fie curăţit de capitulanţi, dezertori, spărgători de grevă şi trădători”. Discutarea documentelor de partid - Scrisoarea C.C. al P.M.R. din 15 Martie 1952 şi articolul redacţional din „Scânteia” din 3 Iunie 1952 - a însemnat o puternică manifestare a unităţii partidului nostru, a tăriei lui de nezdruncinat, a devotamentului membrilor de partid pentru partid şi conducerea sa. Pretutindeni, membrii de partid şi cei fără partid îşi manifestă indignarea faţă de deviatorii dela linia partidului, care au încercat să-i slăbească unitatea. Apariţia celor două documente de partid, aşa cum o arată discuţiile, constituie un mare eveniment în istoria partidului. o cotitură în viaţa sa, un pas înainte pe drumul bolşevizării sale, adică pe drumul apropierii de înaltul exemplu pe care-i dă tuturor partidelor comuniste gloriosul partid al lui Lenin şi Stalin - Partidul Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice. Nu numai membrii de partid, dar şi massa de oameni ai muncii dela oraşe şi sate poartă un adânc interes întăririi continue a partidului, consolidării unităţii sale, a disciplinei sale de fier, a legăturii sale cu massele, a capacităţii sale de mobilizare. Deaceea, cu prilejul publicării documentelor de partid privitoare la devierea de dreapta, milioane de oameni ai muncii ai ţării noastre îşi manifestă adânca satisfacţie şi aprobare faţă de zdrobirea devierii de dreapta şi a împăciuitorismului, faţă de întărirea şi mai mare a partidului, faţă de măsurile

luate de partid pentru a merge cu şi mai mare consecvenţă pe drumul său revoluţionar, drum arătat de învăţătura marxist-leninistă, de experienţa Partidului Bolşevic. (Aplauze puternice.) Tovarăşi, Unul din principalele învăţăminte pe care oamenii muncii, membri şi nemembri de partid, trebuie să le tragă din documentele şedinţelor celor două plenare ale Comitetului Central al partidului din 29 Februarie - 1 Martie şi 26-27 Mai a.c., unde au fost demascate devierea de dreapta şi împăciuitorismul faţă de ea, este întărirea vigilenţei revoluţionare. Noi nu avem dreptul să uităm măcar pentru o clipa de existenţa în ţara noastră a duşmanului de clasă - a rămăşiţelor claselor exploatatoare zdrobite şi alungate dela putere, a clasei capitaliste celei mai numeroase - chiaburimea, a spionilor, diversioniştilor şi sabotorilor, agenţi aflaţi în slujba guvernelor imperialiste, a fasciştilor titoişti şi a altor duşmani ai păcii, ai independenţei Patriei noastre şi ai cuceririlor revoluţionare ale poporului român. Duşmanul de clasă din afară şi dinăuntru încearcă să stăvilească înaintarea ţării noastre spre socialism, să împiedice industrializarea socialistă a ţării, să împiedice transformarea socialistă a agriculturii şi dobândirea unor noi realizări pe drumul asigurării bunei stări a celor ce muncesc. Duşmanul de clasă visează la restaurarea în ţara noastră a capitalismului, a domniei sângeroase a imperialiştilor americani şi englezi şi a „propriilor” capitalişti şi moşieri. Deaceea vigilenţa faţă de duşmanul de clasă şi faţă de agenţii lui trebuie să fie o lege a activităţii partidului, a organelor de stat, a organelor economice şi organizaţiilor de massă, a tuturor oamenilor muncii dela oraşe şi sate. Duşmanul de clasă caută să se ascundă şi să-şi camufleze cu abilitate activitatea. În această privinţă el e ajutat - fără voia lor - de acei despre care tovarăşul Stalin spune că sunt bolnavi de boala idioată a nepăsării. Trebuie recunoscut că oameni loviţi de această boală mai există pe alocuri în organizaţiile noastre de partid şi în organele de stat. Pe bună dreptate sublinia Scrisoarea C.C. adresată organizaţiilor de partid şi membrilor partidului în Martie 1952 că unele organe de partid şi de stat au partea lor de vină în necombaterea manifestărilor oportunismului şi împăciuitorismului faţă de duşmanul de clasă. Asemenea stări de spirit, asemenea manifestări de oportunism, împăciuitorism, nepăsare trebuie grabnic lichidate fără nicio cruţare. Realităţile din Valea Jiului, cât şi din alte bazine carbonifere confirmă cu tărie faptul că, în condiţiile regimului de democraţie populară, condiţii de trecere de la capitalism la socialism, lupta de clasă se ascute necontenit, căpătând forme tot mai variate. In conducerea unora dintre mine, în unele organe ale Ministerului minelor şi petrolului, datorită slabei vigilenţe, au reuşit sa pătrundă elemente duşmănoase, care au organizat sabotarea realizării planului cincinal. Sabotajul acesta s’a manifestat sub diferite forme: prin dispoziţii care desorganizau activitatea normală a exploatărilor, prin călcarea cu reavoinţă a procesului tehnologic, prin neluarea de măsuri pentru tehnica securităţii şi protecţia muncii, prin încercări de dezorganizare a transportului, prin sabotarea folosirii utilajului nou şi a aplicării metodelor sovietice ş.a.m.d., prin acţiuni diversioniste, ca deteriorarea de utilaj şi altele de acest fel. Pentru descoperirea sabotorilor şi a altor duşmani ai clasei muncitoare, nu e de ajuns activitatea organelor de stat; e necesară cultivarea vigilenţei la fiecare membru al partidului, la fiecare membru de sindicat, la fiecare utemist, agitator, membru al comitetului de luptă

vineri, 10 aprilie 2015

pentru pace, la fiecare muncitor, funcţionar şi tehnician cinstit, pentru ca duşmanul de clasă, oriunde s-ar afla, să simtă aţintiţi asupra lui mii de ochi. Vigilenţa revoluţionară cere o atitudine de combatere neîmpăcată a şovinismului şi naţionalismului de orice fel — naţionalism românesc, unguresc, german sau oricare altul. Naţionalismul şi şovinismul caută să lovească în frăţia între popoare, în lupta comună a oamenilor muncii de toate naţionalităţile pentru construirea socialismului în ţara noastră. Naţionalismul este cea mai otrăvită şi periculoasă armă a imperialismului şi a duşmanilor interni ai poporului muncitor, de aceea lupta pentru stârpirea oricăror manifestări ale naţionalismului trebuie să preocupe în permanenţă organizaţiile noastre de partid şi organizaţiile de massă. Vigilenţa de massă a oamenilor muncii este arma cea mai puternică pentru descoperirea şi lichidarea acţiunilor criminale ale duşmanului de clasă. Sprijinindu-se pe massele de oameni ai muncii, statul nostru de dictatură a proletariatului descoperă şi pedepseşte fără cruţare, cu mână neşovăitoare, pe oricine îndrăzneşte să pună piedici mersului poporului spre fericire şi bunăstare. (Aplauze.)

Tovarăşi, Desbaterile consfătuirii noastre au arătat dragostea fierbinte a minerilor pentru Patria noastră, Republica Populară Română, pentru partid, pentru cauza construirii socialismului; desbaterile au arătat că minerii sunt pătrunşi de voinţa de a da Patriei cât mai mult cărbune, necesar tuturor ramurilor economiei noastre. Ele au arătat din nou că muncitorii mineri reprezintă un sprijin de nădejde al partidului, unul din detaşamentele de frunte ale luptei pentru construirea socialismului. În cursul acestor dezbateri s-a analizat într-un serios spirit de critică şi autocritică deficienţele existente în industria carboniferă, s-au făcut numeroase propuneri preţioase pentru asigurarea avântului producţiei. Examinând împreună dezvoltarea industriei cărbunelui în cei trei ani de economie planificată, şi îndeosebi în ultimul an, am constatat că exploatările carbonifere au primit importante cantităţi de utilaj minier, ca: maşini de extracţie, trolii de mină, haveuze, scocuri oscilante, compresoare, perforatoare şi ciocane pneumatice, locomotive, precum şi multe alte maşini, aparate şi materiale necesare mecanizării proceselor grele de producţie şi îmbunătăţirii condiţiilor de lucru în minele de cărbuni. În urma dotării cu utilaje, procentul de mecanizare a crescut. De exemplu, la „Sovromcărbune”, transportul în abataj este mecanizat în proporţie de 66%, transportul în subteran - 85%, iar la suprafaţă - 95 %. De asemeni în cei trei ani de economie planificată s-au luat importante măsuri pentru asigurarea tehnicii securităţii şi de protecţie a muncii, ca: echipament de protecţie, haine, cizme, căşti, puncte sanitare subterane şi altele. Pentru securitatea muncii s-au înfiinţat servicii speciale de urmărire a gazelor nocive şi explozive, servicii de controlul lămpilor de siguranţă şi altele. Cu toate acestea, producţia de cărbuni realizată nu asigură încă pe deplin necesităţile industriei noastre socialiste, care se dezvoltă într-un ritm rapid. Principalele lipsuri care mai există în industria noastră carboniferă sunt deficienţele de ordin tehnico-organizatoric şi lipsurile în materiale şi în forţe de muncă. Productivitatea muncii nu a crescut în măsura mecanizării procesului de producţie. În unele locuri disciplina în muncă lasă de dorit. S-au manifestat lipsuri în aprovizionarea cu utilaj şi materiale de producţie, lipsuri care se datoresc atât organelor de conducere a întreprinderilor, cât şi ministerului. Sunt deficienţe în munca unor furnizoare de utilaj minier, ca „Strungul”, „Unio”, care nu respectă termenele de livrare. Unele organe tehnice din întreprinderi se preocupă slab de deschiderea şi pregătirea din timp a abatajelor rezervă. Organele tehnice ale unor întreprinderi ca Ojasca, Căpeni, Cozla nu s-au pătruns încă de superioritatea ce o prezintă abatajele frontale faţă de cele învechite, ca abatajele în morişcă sau camere. Unele organe tehnice nu aplică întocmai dispoziţiile cu privire la protecţia muncii. În ceea ce priveşte organizarea şi mobilizarea muncitorilor în întrecerea socialistă, în ultimul trimestru au fost activizaţi în întreceri 47% din numărul total de muncitori. Totuşi, din cauza lipsei de măsuri tehnico-organizatorice, din lipsa unei evidente zilnice a realizărilor, din cauza slabului ajutor acordat muncitorilor pentru a-şi realiza angajamentele, întrecerea are în unele locuri caracter de campanie şi nu de acţiune permanentă de massă pentru realizarea planului. Unele organizaţii de partid şi sindicale nu depun o muncă susţinută pentru mobilizarea tuturor muncitorilor, tehnicienilor, pentru evidenţierea, popularizarea şi stimularea fruntaşilor în producţie şi stahanoviştilor, nu duc o muncă intensă de răspândire a metodelor înaintate folosite de aceştia. O lipsă serioasă a unor conducători tehnici, şi administrativi constă în aceea că nu se ocupă îndeaproape de organizarea procesului de muncă, de asigurarea locului de muncă cu materiale, de asigurarea vagonetelor pentru evacuarea cărbunilor din abataje şi din mină. Unii şefi de sectoare nu intră odată cu muncitorii în mină şi nu dau asistenţa tehnică necesară bunei organizări şi desfăşurări a procesului de muncă în mină. Tehnica nouă n-a fost folosită în suficientă măsură; astfel, nu s-au pregătit

PRĂVĂLIA CU ISTORII VII

suficiente abataje frontale, se lucrează şi azi în abataje cu mică productivitate - cu abatajele cameră şi cele în morişcă. Într-o serie de locuri nu se folosesc încă în mod raţional utilajele şi maşinile. Nu au fost extinse în măsură suficientă metodele avansate în muncă: metoda ciclică, avansări rapide etc. Spiritul inovator al minerilor nu este suficient folosit, stimulat şi îndrumat; nu există cabinete tehnice la toate exploatările, iar ministerul nu s-a preocupat suficient de stimularea inovaţiilor. Tot o lipsă serioasă economico-organizatorică este şi întârzierea introducerii gospodăririi socialiste pe exploatări şi guri de mină, ceea ce a făcut ca unele conduceri administrative ale acestora să nu simtă răspunderea pentru lipsurile pe care le aveau şi să nu stimuleze mobilizarea întregului colectiv de muncitori şi tehnicieni pentru îndeplinirea planului, pentru economii şi reducerea preţului de cost. Lipsuri serioase sunt în acordarea asistenţei medicale. Faţă de măsurile de prevenire a bolilor, cum sunt supraalimentaţia, cantinele dietetice, cura de ape minerale, organele sindicale şi ale Ministerului sănătăţii dovedesc o lipsă de preocupare. Nu peste tot medicii îşi îndeplinesc în mod corect sarcinile lor, iar în alte părţi acordă cu foarte mare uşurinţă foi de boală, contribuind astfel la desorganizarea producţiei. O altă lipsă în acest domeniu este nerespectarea Decretului 73 cu privire la acordarea gratuită a medicamentelor pentru bolnavii din spitale, unităţile sanitare refuzând să le elibereze medicamente, motivând că nu au. Toate acestea trebuie să determine pe tovarăşul ministru al sănătăţii să cerceteze imediat şi să ia măsurile necesare pentru a crea cele mai bune condiţii sanitare, igienice muncitorilor mineri. Din dezbaterile consfătuirii noastre au reieşit serioase lipsuri tehnicoorganizatorice ale Ministerului industriei cărbunelui şi petrolului. Ministerul nu a îndrumat, nu a sprijinit şi nu a controlat suficient întreprinderile carbonifere pentru luarea măsurilor tehnico-organizatorice şi pentru lichidarea lipsurilor constatate. O lipsă serioasă a conducerii ministerului a fost aceea că nu s-a străduit de a găsi din timp mijloacele necesare pentru lichidarea fluctuaţiei braţelor de muncă, pentru întărirea disciplinei în muncă şi pentru pregătirea temeinică a cadrelor necesare de muncitori, tehnicieni şi ingineri. Conducerea ministerului, preocupându-se în principal de sectorul petrolifer, a lăsat în bună măsură pe planul al doilea sectorul carbonifer, dând dovadă astfel de o subapreciere a rolului deosebit de important pe care îl are acesta - alături de sectorul petrolifer - în opera de industrializare socialistă a ţării. Planul cincinal şi planul de electrificare a ţării pun sarcini deosebit de importante pentru sectorul cărbunelui, a cărui producţie din ce în ce mai mare trebuie să asigure desvoltarea industriei, transporturilor, funcţionarea uzinelor cocso-chimice şi a centralelor termo-electrice. Pentru îndeplinirea acestor mari sarcini, conducerea partidului nostru şi guvernul, analizând situaţia din industria carboniferă, au elaborat un ansamblu de măsuri privind îmbunătăţirea organizării muncii, lichidarea fluctuaţiei forţei de muncă, recrutarea şi pregătirea cadrelor, noi de mineri şi ridicarea nivelului de trai, material şi cultural al minerilor. (Aplauze puternice.) După discuţiile care au avut loc în consfătuire, aceste măsuri au fost complectate, ţinându-se seama de o serie de propuneri făcute de delegaţi. Măsurile pe care le propunem sunt:

1. Organizarea şi mecanizarea muncii

Se va face mecanizarea operaţiunilor de bază în industria carboniferă. Astfel, va trebui să se asigure mecanizarea tăierii cărbunelui cu utilaje moderne, ca: combine, haveuze, ciocane pneumatice etc., precum şi mecanizarea încărcării şi transportului în abataje şi la înaintări. Aceste măsuri vor fi legate de organizarea şi mecanizarea transportului subteran. Până la sfârşitul anului acesta vor trebui întocmite planurile de desvoltare şi sistematizare a minelor, bazate pe introducerea celei mai avansate tehnici din lume - tehnica sovietică. Conducerile întreprinderilor carbonifere trebuie să creeze în cel mai scurt timp condiţiile pentru aplicarea pe scară cât mai largă a metodei de abataj frontal în locul abatajelor cameră. Lucrările miniere vor trebui organizate după graficul, ciclic. Deasemeni conducerile exploatărilor vor trebui să asigure crearea de abataje de rezervă utilate.

2. Ridicarea nivelului de trai

În locul sistemului actual de salarizare pe categorii, se va introduce un nou sistem pe funcţiuni. Salariile tarifare vor fi stabilite pe funcţiuni, în lei pe zi, şi vor cuprinde actualul spor de intrare în mină. Funcţiunile de bază, hotărâtoare pentru creşterea producţiei de cărbune, vor primi salarii tarifare mai ridicate decât cele actuale. De exemplu: un miner dela abataje frontale va primi pentru îndeplinirea normei 22,12 lei pe zi faţă de 17,75 sau

VIII PRĂVĂLIA CU ISTORII

19,92 cât primeşte în prezent. Un miner la înaintări va primi deasemeni pentru realizarea normei 22,12 lei pe zi faţă de 15,68 sau 17,76 pe zi cât primeşte în prezent. Cel mai mare salariu, de 26,32 de lei pe zi, se va acorda combiniştilor şi havatorilor, pentru a se stimula însuşirea tehnicii noi de către muncitorii mineri. Astfel, minerii care trec la cele mai importante meserii, direct productive, din subteran vor avea salarii mai mari decât în prezent. Având în vedere condiţiile de muncă, pentru minele din bazinul Anina se vor acorda salarii mai mari decât pentru Valea Jiului, iar pentru minele de lignit salarii tarifare corespunzătoare condiţiilor de muncă. Pentru organizarea lucrului şi pentru conducerea brigăzilor în subteran, brigadierii dela lucrările principale vor primi, în afară de câştigul realizat în acord, un spor de 30% la salariul tarifar, iar brigadierii celorlalte brigăzi vor primi un spor de 15%. Sporurile se vor plăti numai pentru brigăzile cuprinzând mai mult de 4-5 muncitori şi cu condiţia îndeplinirii normei de producţie. Brigadierii în ale căror brigăzi toţi muncitorii vor îndeplini normele individuale vor primi aceste sporuri majorate cu 50%. În afară de îmbunătăţirea salariilor tarifare, se va îmbunătăţi şi actualul sistem de acord progresiv. Pentru minerii dela lucrările de bază se va plăti tariful dublu pentru depăşirile de normă până la 10% şi tariful triplu pentru depăşirile de peste 10%, începând dela primul procent de depăşire, în locul sistemului actual, prin care se plătesc cu tariful dublu depăşirile până la 20% şi cu tariful triplu depăşirile de peste 20%. Astăzi un miner care depăşeşte norma cu 25% primeşte 55% peste salariul tarifar. După noul sistem el va primi 75%. Pentru muncitorii dela lucrările auxiliare în subteran se va plăti tariful majorat cu 50% pentru depăşire de normă până la 20% şi tariful dublu pentru depăşirile de peste 20%, începând dela primul procent de depăşire. Având în vedere marea importanţă pe care o prezintă trecerea abatajelor frontale la munca după graficul ciclic, se va introduce un sistem special de premiere colectivă pentru depăşirea numărului de cicluri normat. Pentru premierea muncitorilor direct productivi şi auxiliari dela abatajele cu front lung, ciclurile executate peste normă se vor plăti dublu. Repartizarea premiului colectiv se va face

proporţional cu câştigul realizat, numai între muncitorii care şi-au îndeplinit norma şi nu au avut absenţe nemotivate. Pentru maiştrii, inginerii şi tehnicienii de la sectoarele miniere, mină şi trest, care prin munca lor contribuie direct la creşterea numărului de cicluri realizat la abataje, se va acorda un premiu egal cu 5% din salariul de bază lunar pentru fiecare ciclu realizat peste norma medie lunară. Se va introduce un nou sistem de premiere pentru muncitorii care lucrează în regie şi pentru ingineri, tehnicieni şi funcţionari. Muncitorii calificaţi din subteran şi dela suprafaţa minei care lucrează în regie vor fi premiaţi cu până la 35% din salariul de bază pentru îndeplinirea planului de producţie al sectorului sau abatajului pe care îl deservesc, şi cu câte 3% din salariu pentru fiecare procent de depăşire. Personalul de conducere va fi premiat pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie pe sectorul, mina sau trestul deservit, cu condiţia realizării preţului de cost planificat şi a nedepăşirii fondului de salarii planificat. Aceste premii vor putea merge până la 50% din salariul de bază pentru îndeplinirea planului şi până la 7% pentru fiecare procent de depăşire. Deasemeni, se vor acorda premii suplimentare inginerilor şi tehnicienilor pentru îndeplinirea şi depăşirea planului lucrărilor de deschidere şi pregătire, cu condiţia îndeplinirii planului de producţie de cărbuni. La minele unde se extrag cărbuni pentru cocs, inginerii şi tehnicienii vor fi premiaţi în plus pentru realizarea standardului stabilit şi pentru reducerea sub standard a conţinutului de cenuşă. Pentru a se asigura industriei carbonifere cadre stabile, se vor construi până la sfârşitul planului cincinal 9.000 de apartamente, din care 5.000 în Valea Jiului, precum şi cămine pentru 9.000 de locuri, şi alte construcţii social-culturale. Locuinţele vor fi construite în apropierea exploatărilor carbonifere pe sistemul orăşelelor muncitoreşti. Pe lângă aceste locuinţe se vor construi magazine alimentare, cu produse industriale, precum şi instituţii, social-culturale, sportive şi de sănătate, cluburi, cinematografe, teatre, biblioteci, şcoli, stadioane etc. Astfel, se vor construi pentru mineri 21 de dispensare, 6 policlinici, 2 spitale, 24 de creşe şi grădiniţe, 20 de şcoli, 18 cluburi.

vineri, 10 aprilie 2015

Sfaturile Populare vor repartiza minerilor din industria carboniferă care nu au gradină de zarzavat pe lângă casele în care locuesc terenurile necesare pentru a-şi face grădini de zarzavat. Se vor înfiinţa magazine speciale pentru aprovizionarea exclusivă a salariaţilor din industria carboniferă cu alimente şi produse industriale. (Aplauze.)

3.Măsuri pentru recrutarea şi pregătirea cadrelor noi de mineri

Pentru crearea de condiţii cât mai bune pentru muncitorii noi care se angajează la munca în minele de cărbuni, se vor acorda acestora o serie de avantaje, şi anume: - acordarea de avansuri pentru amenajarea gospodăriei, care merg până la 1.000 de lei, cu restituirea în rate lunare, timp de un an şi jumătate; - acordarea de împrumuturi, teren gratuit şi materiale contra cost pentru cei care doresc să-şi construiască o locuinţă individuală proprie; - pentru a se da muncitorilor noi posibilitatea de a câştiga cel puţin salariul tarifar în perioada de însuşire a meseriei şi pentru a nu păgubi pe minerii mai vechi, în ale căror echipe lucrează muncitorii mai noi, normele se vor reduce astfel: - pentru cei care se califică la locul de muncă, în prima lună cu 50% şi în a doua lună cu 25%; - pentru absolvenţii şcolilor S.F.U. şi ai şcolilor profesionale, în prima lună cu 40%, în a doua lună cu 25% şi în a treia lună cu 10%; - muncitorii care califică muncitori noi la locul de muncă vor fi retribuiţi cu până la 250 de lei pentru fiecare muncitor instruit individual, plus premii stabilite în raport cu realizarea normelor de către muncitorul instruit, premii care pot ajunge până la 150 de lei. Pentru muncitorii noi care se angajează la minele de cărbuni se va introduce un contract individual, prin care administraţia întreprinderii se va obliga să-i asigure muncitorului avantajele speciale arătate mai sus, precum şi toate drepturile de care se bucură muncitorii mineri din industria carboniferă.

4. Protecţia muncii

În domeniul îmbunătăţirii tehnicii securităţii se va urmări introducerea măsurilor perfecţionate de tehnică a securităţii şi a protecţiei muncii, ca: aeraj, iluminat, armări metalice şi betoane, puncte sanitare subterane şi de suprafaţă utilate cu cele necesare. (Aplauze.) Pentru luarea masurilor profilactice de prevenire şi de combatere a incendiilor, exploziilor şi avariilor tehnice, ministerul va trebui să organizeze unităţi de salvare minieră şi intervenţii rapide la toate întreprinderile carbonifere grizutoase, precum şi în întreprinderile de mare capacitate. Aceste unităţi trebuie să fie dotate cu toate aparatele necesare, cu muncitori de calificare corespunzătoare. Pentru muncitorii mineri care, datorită vârstei înaintate sau bolilor profesionale, sunt trecuţi la munci auxiliare, diferenţa dintre salariul anterior şi cel actual se va acoperi de asigurările sociale. Pe baza celor de mai sus, va fi întocmită în scurtă vreme o Hotărâre a Consiliului de Miniştri şi a Comitetului Central al partidului. (Aplauze puternice.) Desbaterile consfătuirii noastre au oglindit creşterea continuă a nivelului politic şi tehnicoprofesional al minerilor noştri. Aceste desbateri ilustrează procesul de făurire a unor cadre noi, valoroase, din ce în ce mai numeroase în ţara noastră. La alcătuirea hotărârii partidului şi guvernului va trebui să se ţină seama de propunerile juste şi interesante făcute de numeroşi delegaţi, printre care tovarăşii Jiescu, Mătăsăreanu, Kopetin Geza, Petru Roman şi mulţi alţii. (Aplauze.) (va urma)