1685 fri 8.05.2015 by Ziarul Vaii Jiului

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4495 lei 1$ = 3,9106 lei 1₤ = 5,9597 lei

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Director: Cătălin DOCEA

Vineri 8.05.2015

• Ciorbă de legume şi smântână • Grătar din cotlet de porc • Cartofi ţărăneşti şi salată

vineri, 8 mai 2015 Anul VIII nr. 1685 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Vulcan: posibil

Drogaţi în parc Doi tineri de 17 şi 18 ani au fost preluaţi în stare critică, de către un echipaj SMURD, dintr-un părculeţ din municipiul Vulcan, după ce, probabil, au consumat substanţe halucinogene. Era ora 21:15

a serii zilei de miercuri, când cei doi stăteau pe o bancă din parcul aflat în faţa blocului 1 M de pe Bulevardul Mihai Viteazul. Dintr-o privire îţi puteai da seama că ceva nu-i în regulă cu ei. Unul dintre băieţi căzuse în genunchi, tremura şi, cu mâinile, îl strângea strâns, de picior, pe prietenul său. Murmura ceva de neînţeles, apoi, dintr-o dată a căzut pe spate. Ziceai că e mort. Doar pieptul care, de la respiraţie, i se mişca ritmic arăta că e încă în viaţă. Celălalt tânăr, cu o privire absentă, se ridicase şi, aplecat, părea că vomită.

După un minut, două,

cel căzut s-a ridicat şi, cu un mers mecanic, ca de robot, s-a dus până la primul pom. L-a îmbrăţişat cu mâinile şi, cu o voce pierdută, striga „ajutaţi-mă!”. Între timp, prietenul său şi-a luat tălpăşiţa. A traversat bulevardul şi a început să urce panta de la Minimarket. L-a ajuns din urmă şi l-a adus înapoi unul dintre subofiţerii de poliţie care-şi făcuseră apariţia după ce cineva sunase la „112”. A sosit, între timp, şi autospeciala SMURD, iar tinerii au fost duşi la serviciul de urgenţă al Spitalului Municipal Vulcan.

Medicul care i-a consultat

a constatat că ambii erau într-o stare de confuzie. Cel mai mare prezenta prelipotimie, o stare care se instalează înainte de leşin, şi frecvenţă cardiacă crescută. Amândoi aveau mişcări coreice. Stare cauzată, conform explicaţiilor medicilor, de faptul că sistemul nervos central este în imposibilitatea de a mai controla mişcarea. Băieţii au fost puşi sub perfuzie şi la oxigen, după care, la ora 22:04 primul şi la 22:14 al doilea, au fost transferaţi la Spitalul de Urgenţă din Petroşani.

Confuzi cum erau,

Sindicatul Muntele – executat silit. Nu şi-a plătit chiria cu lunile. Bebe, ce-ai făcut cu banii minerilor? Cerem IPJ Hunedoara să ancheteze afacerea automatelor Pagina 10 de cafea.

tinerii nu au putut da multe explicaţii cu privire la ce li s-a întâmplat. Unul a spus că au apucat să tragă fiecare câte două fumuri. La spitalul petroşenean există aparatura necesară capabilă să depisteze dacă o persoană a consumat sau nu substanţe halucinogene. La instituţia spitalicească vulcăneană, din câte am aflat, este destul de redus numărul de cazuri de tineri aduşi în Apare sub urma intoxicării cu îngrijirea substanţe care creează prof. Irina Boboc stări de confuzie. Întrebat Cu Mariana Codruţ şi Ion Barbu dacă cel căzut la pământ ar fi putut deceda atunci, pe loc, medicul de la urgenţă a răspuns afirmativ. Tânărul avea crescută foarte mult frecvenţa cardiacă şi ar fi fost posibil, în orice moment, să apară o

şcoală & cultură

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul VI Nr. 160 8 mai 2015 4 pagini

ISSN 2068 - 3650

Niţică alchimie la Casa Memorială „Ion D. Sîrbu”

Marţi, pe la orele când schimbul II se afla în rampa puţului, pentru a fi scos la zi, la colorata Casă Memorială „Ion D. Sîrbu” din Petrila activitatea duduia de mama focului, cam ca la o mină… pe vremuri, desigur… Doi zidari de ocazie,

imediat cum intrai în curte, faţă-n faţă cu celebrul cuptor, meştereau de zor, cu gesturile unor alchimişti ai vremurilor arse demult în etuvele istoriei. După cum veţi vedea mai încolo, efortul zidarilor a dat rezultatul scontat de tainicile manuale de alchimie, transformând gipsul/ cimentul în ceva mult mai preţios, necuantificabil nici de marile burse ori instituţii bancare.

Pe Petre Braiţ,

te aşteptai să-l întâlneşti mai degrabă cu ultimul miner din „Momo City”, decât cu securea, în fundul curţii. Ca orice volintir al Casei Memoriale „Ion D. Sîrbu”, şi el avea o sarcină

precisă şi, în egală măsură, misterioasă… Tăia surcele… Nu pentru sobă, căci marţi a băgat pe foc bunul Dumnezeu, ci pentru… Pentru ce veţi afla mai încolo…

Pe la orele când ortacii

din schimbul II au ajuns deja la suprafaţă, toată activitatea din curtea casei memoriale a încetat. Disciplinaţi, constructorii de ocazie, oamenii „căşii” şi invitaţii au păşit în casă, unde au făcut cunoştinţă cu musafira.

Mariana Codruţ,

căci dânsa a fost distinsa musafiră, ne-a vrăjit cu generozitatea sa moldavă. După un ceremonial, în care Ion Barbu, mai marele aşezământului cultural, a spălat-o pe musafiră cu gesturi coborând parcă din biblie pe o mână, însoţite de cuvinte descălecate din umorul său dovedit, Mariana Codruţ s-a lăsat amprentată pentru memoria culturală a locului. Iată de ce, gipsul/ cimentul a căpătat, după ce a fost atins de mâinile scriitoarei ieşene, strălucirea şi nobleţea aurului. Într-adevăr, zidarilor de ocazie le-a ieşit amestecul, dovedind că stăpânesc arta alchimiei. Apoi, conform uzanţei, Ion Barbu i-a plasat certificatul de proprietate al unei bucăţi de pământ din curtea casei memoriale, vital ca o inimă. În curte, Mariana Codruţ a intrat, cu oareşce eforturi chiar pe minuscula proprietate, ajutată de Ion Barbu. Am promis că devoalăm la ce a folosit munca lui Petre Braiţ, şi ne ţinem de cuvânt: surcelele lui Petre au delimitat proprietatea Marianei Codruţ.

Poezie deux pieces

Când i-am oferit cartea mea „femeia din marile colonii ale cărbunelui”, Mariana Codruţ mi-a spus că, din păcate, nu are nicio carte la dânsa, şi că va vedea dânsa cum va citi. De văzut a văzut şi publicul care s-a holbat ca un miner la banii falşi din Piaţa Universităţii din Bucureşti pe vremurile IMeGhebiadelor… Poeta, am uitat să specific, a fost îmbrăcată într-un sacou pe care erau imprimate cuvinte. Însă, nu de pe acest accesoriu vestimentar a citit, ci de pe… pantaloni. Mariana Codruţ nu şi-a dat jos pantalonii în faţa publicului, aşa că spiritele mai pudibonde pot citi liniştite în continuare relatarea noastră. Pantalonii, pe care au fost imprimate poemele sale, i-au fost oferiţi în dar şi în văzul lumii de Ion Barbu. Care, pentru a pune în operă această invenţie cu iz avangardist, a apelat cu încredere la ajutorul a trei doamne petrilene şi, în acelaşi timp, prietene ale aşezământului cultural, doamne care mai de care mai

croitorese. Dacă lectura pe croiul pantalonilor nu a mulţumit-o întru totul pe Mariana Codruţ, în schimb lectura poveştilor avându-i ca personaje pe tata şi pe mama sa au sensibilizat auditoriul la maxim.

Întrebările

auditoriului, unele din cap/ inimă, altele doar din gât, au beneficiat de răspunsurile brodate cu inspiraţie şi sinceritate pe pânza de păianjen a unei seri de neuitat. Şi această întâlnire cu Mariana Codruţ a dovedit că ce e frumos nu e veşnic, ci se gată repede: pe la orele 19:15, când minerii din schimbul II au ajuns de vreo două halbe la bere… Marian BOBOC

În Regiunea Vest

DIN JUDEŢ

Planul pentru Dezvoltare Regională al Regiunii Vest corespunzător aceleiaşi perioade şi portofoliul de proiecte al Regiunii Vest pentru această nouă perioadă de finanţare. La aceste întâlniri sunt aşteptaţi să participe reprezentanţi ai instituţiilor din Regiunea Vest precum consilii judeţene, prefecturi, primării de oraşe şi comune, instituţii deconcentrate judeţene, precum şi reprezentanţi ai mediul academic.

Caravana Fondurilor Europene Începând de luni, până în 20 mai, se va desfăşura Caravana Fondurilor Europene în Regiunea Vest. Caravana va trece prin toate cele patru reşedinţe de judeţ ale Regiunii Vest: Arad, Timişoara, Reşiţa, Deva.

Startul caravanei se va da luni, 11 mai, în Arad, în sala de şedinţe „Vasile Goldiş” a Consiliului Judeţean Arad, începând cu ora 10:00. În cadrul caravanei vor fi prezentate oportunităţile de finanţare în perioada de programare 2014 – 2020. Acestea sunt oferite prin intermediul Programului Operaţional Regional (POR) pentru perioada 2014 – 2020, Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) pentru perioada 2014 – 2020 şi al Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru perioada 2014 – 2020. Aspectele specifice ale programelor operaţionale vor

Simeria

Urmărire ca-n filme

Un hunedorean a vrut să fugă de poliţie cu maşina, pentru că nu avea acte, dar nu a reuşit să scape nici în râu.

Miercuri, în jurul prânzului, poliţiştii Formaţiunii Rutiere Simeria au oprit în trafic, pe strada Petru Maior, din oraş, un autoturism al cărui conducător auto, un bărbat în vârstă de 34 de ani, din localitatea Tâmpa, a demarat cu viteză în

fi detaliate de Sorin Maxim, directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest-Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional în Regiunea Vest, Mircea Leschian, directorul Organismului Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu Timişoara – Regiunea Vest, şi Margareta Rodica Roicov, directorul general adjunct al Centrului Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 5 Vest. De asemenea, pe lângă prezentarea oportunităţilor de finanţare cu fonduri europene nerambursabile şi a oportunităţilor de finanţare a investiţiilor în Regiunea Vest, participanţilor la întâlnirile organizate în cadrul caravanei li se vor prezenta: aspecte generale privind Acordul de Parteneriat pentru perioada 2014 – 2020 semnat de Comisia Europeană şi Guvernul României,

momentul în care poliţiştii i-au solicitat să prezinte documentele personale. Echipajul de poliţie rutieră a pornit în urmărirea autoturismului pe DN 7, ulterior prin localităţile Sântandrei şi Bârcea Mare, iar în localitatea Bârcea Mică suspectul a abandonat autoturismul şi s-a aruncat în râul Cerna, fiind însă depistat, imobilizat şi încătuşat de agenţii de poliţie rutieră. În cauză s-a întocmit dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui autovehicul pe drumurile publice de o persoană care nu deţine permis de conducere, iar bărbatul a fost reţinut pentru 24 de ore, urmând a fi prezentat Judecătoriei Deva cu propunere de arestare preventivă.

Orăştie

Caravana Fondurilor Europene este o iniţiativă a Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest în parteneriat cu Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu Timişoara Regiunea Vest şi Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 5 Vest. Demersul de a organiza Caravana Fondurilor Europene are ca scop final facilitarea accesului Regiunii Vest la fonduri nerambursabile prin sprijinirea potenţialilor beneficiari de finanţare europeană nerambursabilă şi continuarea iniţiativelor pentru dezvoltarea Regiunii Vest cu fonduri europene.

Al doilea suspect a fost găsit

În urma cercetărilor efectuate, poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale Orăştie au identificat cel de-al doilea prezumtiv autor al unei infracţiuni de furt, faptă care a fost comisă în data de 29 aprilie 2015.

Atunci, un tânăr în vârstă de 17 ani, din municipiul Orăştie, a fost surprins în flagrant în timp ce sustrăgea bani şi produse alimentare dintr-un chioşc al unei societăţi comerciale, din municipiu. Cel de-al doilea prezumtiv autor, identificat de poliţişti în urma cercetărilor efectuate, este un bărbat în vârstă de

Deva

Cu mâna pe borseta omului

Un devean de 27 de ani a fost prins când fura borseta unui bătrân.

)

Ziarul Vaii Jiului

Poliţia Deva a fost sesizată miercuri seara de un tânăr în vârstă de 22 ani, din municipiul reşedinţă de judeţ, cu privire la faptul că, în parcarea unui hotel din Deva, a surprins în flagrant un suspect, care i-a sustras unui bărbat în vârstă de 70 ani, din Deva, o borsetă ce Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

32 de ani, tot din Orăştie. Poliţiştii au stabilit că cei doi au pătruns în chioşc prin forţarea gratiilor unei ferestre şi au reuşit să sustragă bani, cafea şi ţigări, în valoare de aproximativ 3.000 de lei. Faţă de cei doi bărbaţi vor fi extinse cercetările, întrucât există suspiciuni rezonabile că aceştia sunt suspecţi de comiterea mai multor infracţiuni de furt, pe raza municipiului Orăştie. În baza probatoriului administrat, suspecţii au fost reţinuţi pentru 24 de ore, cercetările fiind continuate de poliţişti pentru stabilirea întregii activităţi infracţionale a acestora. conţinea mai multe bunuri. Evenimentul s-a petrecut în timp ce bătrânul se afla pe o bancă, într-o staţie de autobuz situată pe strada Carpaţi din municipiul Deva. Poliţiştii au stabilit că suspectul este un devean în vârstă de 27 ani, care a fost condus la sediul Poliţiei municipiului Deva, unde a fost reţinut pentru 24 de ore, în vederea stabilirii întregii activităţi infracţionale a acestuia. Prejudiciul a fost recuperat în totalitate, iar în cauză s-a întocmit dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de furt. Ieri, bărbatul a fost prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Deva cu propunere de luare a măsurii controlului judiciar.

Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ioan LASCU, Ion Hirghiduş, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

În curând dinspre Dealul Institutului se va auzi:

Mult e dulce şi frumoasă limba chinezească... Dacă nu ne-am ales cu chinezi la CEH, care să investească masiv în tehnologie şi să salveze mineritul de huilă, ne alegem cu chinezi la Universitatea din Petroşani, care să ne înveţe limba chineză. Joi, 7 mai, în Aula Universităţii a avut loc o întâlnire interesantă, stabilită conform „Acordului de Cooperare” încheiat între Institutul „Confucius” din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu şi Universitatea din Petroşani. Obiectivul acestui acord încheiat şi al acţiunii de ieri este întărirea „cooperării româno-chineze prin promovarea limbii şi culturii chineze, astfel încât între cele două ţări să existe pe viitor o colaborare cât mai bună şi mai prietenească”. Aula plină

Am regăsit ieri o Aulă plină până la refuz, practic niciun scaun din cele câteva sute nu mai era gol cu zece minute înainte de startul întâlnirii. Exact la orele 11:00, în sală au intrat rând pe rând

toţi cei care au făcut posibilă semnarea acestui acord şi realizarea acestei întâlniri. Au luat loc la prezidiu: rectorul Universităţii din Petroşani (prof.univ.dr.ing. Aron Poantă), rectorul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu (prof.univ.dr.ing. Ioan Bondrea), preşedintele Senatului Universităţii din Petroşani (conf.univ.dr.ec. Ilie Răscolean), preşedintele Senatului Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, totodată şi preşedintele Institutului „Confucius” (prof.univ.dr.ing. Constantin Oprean), directorul Institutului „Confucius” (prof.univ.dr. Song Shaofeng), decanul Facultăţii de Mine Petroşani (conf.univ.dr.ing. Ioel Vereş), directorul Liceului de Muzică şi Arte Plastice „Sigismund Toduţă” din Deva (prof. Gheorghe Mihuţ) şi un inspector general adjunct în cadrul Inspectoratului Şcolar Hunedoara (prof. Lavinia Ilina). Din partea Primăriei municipiului Petroşani, în calitate de invitat, a fost prezent viceprimarul Nicolae Florin. În sală, pe lângă sutele de studenţi şi liceeni prezenţi, alături de numeroase cadre didactice, s-au aflat şi

www.zvj.ro vineri, 8 mai 2015

două profesoare de limba chineză, care predau la liceele noastre din judeţ, precum şi mulţi alţi profesori de la liceele din Petroşani, printre aceştia aflându-se şi doamna profesoară Gabriela Rus, directorul Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida” din Petroşani.

După cuvântul de deschidere

al rectorului Aron Poantă, care a adresat un salut călduros din partea Universităţii din Petroşani tuturor invitaţilor prezenţi, fiecare dintre cei prezenţi la prezidiu au luat cuvântul. Din discursurile prezentate am înţeles foarte exact că, într-un viitor relativ apropiat, la Universitatea din Petroşani studenţii doritori vor putea învăţa limba chineză cu profesori specializaţi. Acesta fiind primul pas de colaborare cu partea chineză, mai exact cu directorul Institutului „Confucius” din Sibiu, prof. univ. dr. Song Shaofeng, şi cu colaboratorii dumnealui. Va urma extinderea acestor relaţii şi lărgirea ariei de colaborare şi a proiectelor comune ale celor două instituţii din Sibiu şi Petroşani.

sporirea înţelegerii reciproce între români şi chinezi”.

U.P. cu ochii pe Asia

În concluzie, nu ştim cât de implicate vor fi cele două părţi în baza acestui acord de cooperare, un document pe care nu l-am citit şi nu ştim ce conţine în cuprinsul lui, dar ştim că deacum înainte Universitatea din Petroşani şi-a extins aria de legătură şi cu cel mai puternic stat din Asia din multe puncte de vedere: China. După legăturile de cooperare şi colaborare cu zeci de instituţii din Europa, acum, cei ce conduc instituţia superioară de învăţământ din Petroşani, practic şi cea mai reprezentativă din judeţul Hunedoara, îşi îndreaptă ochii şi spre răsărit. Vom vedea în anii ce urmează dacă această colaborare va continua, se va consolida, sau totul a fost un simplu foc de paie. Până una alta, trebuie să remarcăm faptul că în judeţ prima instituţie de învăţământ unde s-a semnat un

acord prin care s-a stabilit predarea limbii chineze, şi unde colaborarea cu partea chineză este mult mai avansată, este Liceul de Muzică şi Arte Plastice „Sigismund Toduţă” din Deva. Corneliu BRAN

Partenerii chinezi

Institutul „Confucius”, din cadrul Universităţii „Lician Blaga” din Sibiu, a fost deschis oficial în data de 18 noiembrie 2007, având ca partener oficial Universitatea de Limbă şi Cultură Beijing (ULCB). Până la ora actuală, misiunea institutului este crearea unei strânse legături în domeniul educaţional între România şi China, dar şi „sprijinirea şi promovarea învăţământului în limba chineză şi

EVENIMENT

SPORT

Fotbal Liga a IV-a Fotbal Liga a IV-a În partida CS Vulcan – Hercules Lupeni (1-5),

Portarul lupenean Adi Farcaş numai că nu a murit de plictiseală Foarte frumos meciul făcut de către Hercules Lupeni, în etapa intermediară de miercuri jucată la Vulcan. Oaspeţii au câştigat cu scorul de 5-1, o victorie fiind ceea ce le era necesar pentru a rămâne în cursa pentru promovare. Numai că nici Cetate Deva nu s-a dus la Băiţa, ca să ia bătaie...

Două mari ocazii

au avut gazdele, ca să deschidă scorul. Una, prin Adi Roşianu, care a trimis mingea razant pe linia porţii lui

Adi Farcaş, şi, apoi, prin Răzvan Maier. Care l-a pus la mare încercare, trimiţând mingea dintr-o lovitură liberă, pe portarul lupenean. Scorul a fost deschis în minutul 22 de către Brânduşa. A fost o greşeală a portarului vulcănean Durac, speculată rapid de atacantul de la Hercules. Singura soluţie pentru ca Vulcanul să egaleze ar fi fost ca jucătorii lui Marius Szoradi să iasă la atac. Numai că Lupeniul, la îndemnul antrenorului Dan Voicu, joacă din ce în ce mai ofensiv. De aici şi fazele în care băieţii încep să se mai ciondănească, iar centralul Petru Voica, mirare mare, îi cam lasă în plata lor.

În repriza întâi,

Vulcanul ar mai fi putut încasa şi alte goluri, numai că Durac a avut câteva În meciul cu Inter Petrila intervenţii foarte inspirate. La fel de adevărat este că gazdele ar fi putut chiar egala dacă, în minutul ultim al primei părţi a jocului, Ion Roşianu nu ar fi ratat Meciul de la juniori dintre Retezatul Haţeg şi Inter Petrila a fost unul cu cânlovitura cu capul. Golul a tec, după ce oaspeţii au descoperit că trei jucători de la echipa gazdă au jucat doilea al lupenenilor a pe fals, având peste 20 de ani şi nu 16 ani cum era trecut pe legitimaţia de venit la două minute după joc. reluarea jocului, fiind realizat, dintr-o lovitură „Am sesizat imediat acest lucru şi când i-am luat la întrebări cum îi cheamă pe cu capul, de către părinţii lor sau adresa unde stau, habar nu au avut. Unul chiar a fugit. Am făcut Cojocaru. După opt imediat contestaţie după meci şi sunt decis să-i dau chiar şi în judecată pentru minute, Lupeniul înscrie acest lucru. Aşteptăm ca Comisia de Disciplină să ia măsuri. Dacă meciul ar fi fost din nou. Durac respinge un pe bune, juniorii noştri ar fi câştigat, nu s-ar fi terminat la egalitate, 4-4. Una balon trimis spre poarta peste alta, am avut parte şi de un arbitraj slab. Aşa e când la centru e o femeie. lui de către Ciocârlan, dar, Un jucător de al meu şi-a pierdut cumpătul, a înjurat şi a luat roşu. Un astfel de atent, Ungurianu îl arbitraj este ruşinos”, a declarat Aurel Moldovan, antrenorul Interului. În cazul în recuperează şi-l care se va dovedi că petrilenii au dreptate, echipa de juniori a Haţegului riscă pierderea partidei cu scorul de 3-0 la “masa verde” şi o amendă de până la 2000 de lei.

Juniorii Retezatului au jucat pe fals

Rezultate:

AS Aurul Certej - ACS Minerul Uricani: 2-3; CS Gloria Geoagiu - Dacia Orăştie 2010: 4-2; Retezatul Haţeg - CS Inter Petrila: 4-4; „U” Petroşani - CSM Jiul Petroşani: 0-3; CS Vulcan - AS Hercules Lupeni: 7-2; CSA Aurul Brad - AS Victoria Călan: 2-2; AS Şoimul Băiţa - CNS Cetate Deva: 0-5. Metalul Crişcior Brad a stat. 1. Jiul Petroşani 2. CS Inter Petrila 3. Hercules Lupeni 4. Aurul Certej 5. Victoria Călan 6. CS Gloria Geoagiu 7. CNS Cetate Deva 8. CS Vulcan 9. Dacia Orăştie 10. Minerul Uricani 11. CSA Aurul Brad 12. Retezatul Haţeg 13. „U” Petroşani 14. Şoimul Băiţa 15. M. Crişcior Brad

23 23 23 23 24 23 23 24 24 24 23 23 24 23 23

Etapa viitoare, 9 mai:

21 17 15 14 11 11 11 10 8 8 8 6 7 2 0

Clasament 0 3 4 0 7 4 3 4 5 4 3 6 3 6 0

2 3 4 9 6 8 9 10 11 12 12 11 14 15 23

83-11 106-25 79-34 82-46 82-78 81-58 67-66 58-48 46-53 40-58 60-51 65-72 35-55 29-100 6-164

ACS Minerul Uricani - CSA Aurul Brad Dacia Orăştie 2010 - AS Aurul Certej CS Inter Petrila - CS Gloria Geoagiu CNS Cetate Deva - Retezatul Haţeg AS Hercules Lupeni – „U” Petroşani Metalul Crişcior Brad - CS Vulcan CSM Jiul Petroşani - AS Şoimul Băiţa. AS Victoria Călan stă.

facebook.com/ziarulvaiijiului

63 54 49 42 40 37 36 34 29 28 27 24 24 12 0

redirecţionează în aţele porţii vulcănene.

Înscrierea ultimelor

două goluri ale oaspeţilor îi aparţine lui Darius Ursachi. Al doilea al lui şi al cincilea pentru Hercules Lupeni a fost un gol de divizia B către A, după cum s-a exprimat specialistul de lângă mine în comentariul său pentru postul TV la care prestează. Golul vulcănenilor a apărut în minutul 70, după ce, în ambele echipe, s-a făcut numărul regulamentar de schimbări. Răzvan Maier execută o lovitură liberă, Adi Roşianu intră în posesia mingii şi, de la zece metri, îl înfrânge pe portarul lupenean Adrian Farcaş. Care, nu-i rău de amintit, pe mai tot parcursul meciului, numai că nu a murit de plictiseală. Gheorghe OLTEANU La Vulcan

A ieşit iar Soare(le) După o perioadă în care talentatul jucător Adrian Soare şi-a încercat şansa la muncă în străinătate, acesta a revenit la ultima sa echipă la care a evoluat.

Soare a fost titular în partida de campionat cu CS Vulcan, dar nu s-a aflat pe lista marcatorilor. Ursachi de două ori, Moldovan, Brânduşa şi Cojocaru au semnat golurile pentru trupa lui Dan Voicu, care a revenit, astfel, pe locul secund în clasament, la cinci puncte de lidera Cetate Deva.

Deva, drum liber spre baraj, Hercules a revenit pe locul secund Etapa intermediară de miercuri a fost una agitată, în care multe echipe au acuzat prestaţia slabă a brigăzilor de arbitri. Liderul Ligii a IV-a a făcut un pas mare pentru câştigarea campionatului, învingând, scor 2-1 (1-0), pe terenul principalei contracandidate, Şoimul Băiţa.

Trupa lui Marius Sîrbu a marcat la prima şansă adevărată, exact la mijlocul primului mitan, după ce Emil Vîrtan l-a învins pe Paşca cu un vole de la 16 de metri lateral dreapta. Replica gazdelor a venit de la veteranii Pisoiu şi Vişan, dar niciunul nu l-a putut învinge pe fostul coleg Marius Iancău. Pisoiu a preferat un lob în locul unui şut din careu, respins de Doboş, iar „Masivu” a tras slab de la câţiva metri, mingea fiind salvată de pe linia porţii de Şumuţiu. În debutul reprizei secunde, golgheterul Adrian Pribac a majorat diferenţa printr-un penalty scos tot de el, la un fault a lui Benea. Speranţele gazdelor au renăscut, după ce rezerva Stamatin a redus din diferenţă cu un şut din unghi dar liderul a gestionat bine finalul şi are cale deschisă spre barajul de promovare în Liga a III-a. Gazdele au acuzat prestaţia arbitrului Denis Haidiner, căruia i-au reproşat neacordarea a două lovituri de pedeapsă. După meci mai multe sticle pline cu apă au „zburat” spre arbitrul Haidiner din partea spectatorilor. Un meci cu năbădăi a fost şi la Haţeg. Retezatul a trecut cu scorul de 5-2 de Inter Petrila, dar oaspeţii spun că arbitrajul a lăsat de dorit. De asemenea, la Vulcan meciul dintre CS Vulcan şi Hercules Lupeni, încheiat cu un neverosimil 5-1 pentru oaspeţi, a adus nemulţumiri în ambele tabere din cauză că arbitrul de centru a lăsat jocul prea liber, nesancţionând unele durităţi dintre jucătorii celor două echipe. Minerul Uricani a luat din nou scor de grădiniţă, pierzând cu 11-3 la Certej. Jiul Petroşani a remizat, scor 1-1, la Universitatea Petroşani.

Şoimii

Vor depune contestaţie împotriva lui Haidiner Liderul Ligii a IV-a, Cetate Deva, a făcut un pas mare pentru câştigarea campionatului, învingând, scor 2-1 (1-0), pe terenul principalei contracandidate, Şoimul Băiţa.

Gazdele au acuzat prestaţia arbitrului Denis Haidiner, căruia i-au reproşat neacordarea a două lovituri de

www.zvj.ro vineri, 8 mai 2015

1. Cetate Deva 23 2. Hercules Lupeni 23 3. Şoimul Băiţa 23 4. CS Gloria Geoagiu 23 5. CS Vulcan 24 6. CS Inter Petrila 23 7. CSA Aurul Brad 23 8. Aurul Certej 23 9. CSM Jiul Petroşani 23 10. „U” Petroşani 24 11. Victoria Călan 24 12. Dacia Orăştie 24 13. Retezatul Haţeg 23 14. Minerul Uricani 24 15. M. Crişcior Brad 23

pedeapsă. Prestaţia centralul Denis Haidiner a adus nemulţumiri din partea oficialilor echipei gazdă, care spun că se gândesc să trimită caseta meciului la Federaţia Română de Fotbal. „O să ne gândim bine şi vom vedea ce e de făcut. Arbitrajul lui Haidiner ne-a dezavantajat clar. Am avut două lovituri de pedeapsă pe care nu ni le-a acordat, a dat o lovitură de pedeapsă pentru Deva, care nu a fost, şi cred că, la un moment dat, un jucător de la Deva, Şumuţiu a scos mingea de după linia porţii. Chiar observatorul meciului, Răzvan Iacob, a declarat că după un asemenea arbitraj îşi dă demisia. Nu contestăm valoarea jucătorilor de la Deva, pentru noi şansele la primul loc sunt mici”, a declarat preşedintele clubului Şoimul Băiţa, Mirel Dubar. Reamintim că arbitrul Haidiner a mai primit o suspendare pe termen nelimitat din partea Asociaţie Judeţene de Fotbal după un meci între Jiul Petroşani şi Cetate Deva, scor 2-1, desfăşurat în turul campionatului. Adrian Pepenar, antrenorul de la Şoimul Băiţa, a declarat doar că, echipa mai experimentată, în speţă Cetate Deva, a câştigat şi a evitat să comenteze arbitrajul.

Clasament 19 17 16 14 14 13 10 9 8 6 5 5 5 2 3

2 3 5 3 1 2 2 3 6 7 7 4 3 7 3

2 3 2 6 9 8 11 11 9 11 12 15 15 15 17

90-21 64-18 67-26 46-29 50-32 43-36 35-34 51-48 33-31 37-49 36-55 33-66 30-51 20-72 19-86

59 54 53 45 43 41 32 30 30 25 22 19 18 13 12

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Rezultatele etapei intermediare desfăşurate miercuri, 6 mai:

AS Aurul Certej - ACS Minerul Uricani: 11-3 CS Gloria Geoagiu - Dacia Orăştie 2010: 4-1 Retezatul Haţeg - CS Inter Petrila: 5-2 „U” Petroşani - CSM Jiul Petroşani: 1-1 CS Vulcan - AS Hercules Lupeni: 1-5 CSA Aurul Brad - AS Victoria Călan: 5-0 AS Şoimul Băiţa - CNS Cetate Deva: 1-2 Metalul Crişcior Brad a stat.

Etapa viitoare, 9 mai:

ACS Minerul Uricani - CSA Aurul Brad Dacia Orăştie 2010 - AS Aurul Certej CS Inter Petrila - CS Gloria Geoagiu CNS Cetate Deva - Retezatul Haţeg AS Hercules Lupeni - „U” Petroşani Metalul Crişcior Brad - CS Vulcan CSM Jiul Petroşani - AS Şoimul Băiţa AS Victoria Călan stă.

SPORT

CMYK

facebook.com/ziarulvaiijiului

ÎNVĂŢĂMÂNT

Primarul Iacob-Ridzi se ţine de cuvânt.

După introducerea canalizării, 14 străzi din Colonia de Jos vor fi asfaltate Încheiem materialele legate de ultima şedinţă de Consiliu Local Petroşani cu un proiect probabil mult aşteptat de către toţi locuitorii Coloniei de Jos a Petroşaniului. Cetăţenii aşteaptă asfaltul promis

domnului respectiv pe loc: „Din câte ştim, da, veţi vedea răspunsul şi în ziar, unde vom vorbi de proiectul care se referă la aprobarea documentaţiei de avizare a lucrărilor de investiţii în cadrul obiectivului de modernizare a străzilor din Colonie… şi sunt destule, nu le ştiu din cap, dar le vom scrie”.

Deunăzi am fost sunat de un locuitor al Coloniei Petroşani. Ne-a rugat să ne interesăm la primărie dacă mai e valabilă promisiunea primarului Tiberiu Iacob-Ridzi referitoare la asfaltarea drumurilor din acest cartier, după lucrările de canalizare efectuate de către Apa Serv. Pentru că ştiam de hotărârea de consiliu adoptată la ultima şedinţă, i-am răspuns

Simpozion Naţional Studenţesc

Covor asfaltic pentru 14 străzi

Consilierii petroşeneni au votat în unanimitate acest proiect important. Străzile vizate pentru modernizare, prin turnarea de covor asfaltic integral, sunt 14: Griviţa Roşie, Radu Şapcă, Micu Klein, Egalităţii, Gheorghe Bariţiu, Andrei Mureşanu, Împăratul Traian, Gheorghe Doja, Mihail Kogălniceanu, Circa Pompieri, Sarmisegetuza, Mioriţa, Jiului şi Aurel Vlaicu.

Nu vor fi uitate nici trotuarele şi rigolele

Din raportul prezentat de directorul SPADPP, Daniel Vişan, vă prezentăm care este varianta propusă de proiectant şi acceptată „de autoritatea contractantă”: „Structura rutieră va fi executată prin aşternerea unui strat de balast şi a unui strat de piatră spartă, peste care se va realiza îmbrăcăminte

bituminoasă în două straturi, respectiv un strat de legătură şi un strat de uzură. Se vor executa lucrări de construcţie a trotuarelor şi se vor amenaja rigole, acolo unde configuraţia străzilor o permite”. Din ceea ce am înţeles de la primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, lucrările urmează să demareze cât de curând, ele fiind susţinute cu bani de la bugetul local, astfel că în această vară cetăţenii din Colonia Petroşani trebuie să se aştepte din nou la şantier, ca şi în cazul canalizării, dar la final vor uita cu desăvârşire de noroi, gropi şi apă strânsă în faţa porţilor când plouă. Cu condiţia ca apoi cetăţenii să-şi întreţină curăţenia la rigole, astfel încât apa să poată să treacă şi să nu iasă pe drum. Dar asta-i o altă discuţie… Corneliu BRAN

Astăzi Universitatea din Petroşani (UP) va fi gazda ediţiei XIII a Simpozionului Naţional Studenţesc „Student, Ştiinţă, Societate”, organizată de Facultatea de Ştiinţe a UP. Programul zilei de astăzi: 9:00-10:00 - deschiderea lucrărilor; 10:00-14:00 - lucrări pe secţiuni; 14:00-15:00 - pauză de masă; 15:00-18:00 - lucrări pe secţiuni; 19:00-20:00 - festivitatea de închidere şi înmânarea diplomelor. După o zi de muncă de (primă)vară până-n seară, ziua următoare adică, mâine, 9 mai - va fi dedicată vizitării unor obiective culturale din Ţara Haţegului. Lucrările prezentate de studenţi, dar şi de masteranzi acoperă mai multe secţiuni: matematică; informatică; sociologie; asistenţă socială; economie, turism, servicii; finanţe; contabilitate; management, marketing şi administraţie publică. De notat că acestea vor fi publicate în volum, în format electronic.

www.zvj.ro vineri, 8 mai 2015

DIVERSE

Cuvânt de ordine şi un gest creştinesc:

Salvaţi-l pe Andrei, puştiul petrilean bolnav de o formă rară de leucemie! Un micuţ are nevoie

de noi toţi. Primii care au sărit în ajutorul lui au fost petrilenii, prin Asociaţia „San Montan”, condusă de inimoasa Erika Santa. Care a pus la cale organizarea a două concursuri sportive, cu caracter umanitar, ce vor avea loc la 16 mai. Banii din înscrieri şi donaţii de la această acţiune urmează a fi depuşi în contul micuţului care suferă de o boală grea, năprasnică şi parşivă, cum e leucemia! La gestul acestei asociaţii s-au raliat imediat ca parteneri Primăria Petrila şi firma „Eco Frigo Tehnica”. După care gestul a ajuns şi la Petroşani, cei de Universitatea din Petroşani şi cei de la firma „Euro Jobs” sprijinind iniţiativa celor de la „San Montan”. Să sperăm că în perioada următoare tot mai multe firme şi instituţii, dar şi persoane private care pot să ajute cu bani şi cu alte lucruri legate de concursul din 16 mai, vor sări în ajutorul băieţelului de numai 5 ani! Alte cuvinte credem că sunt de prisos, pentru că cine vrea să ajute o viaţă de om n-are nevoie de mai multe rugăminţi, iar Dumnezeu e sus şi vede.

Un transplant costisitor. Foarte costisitor…

Miercuri, la Biblioteca orăşenească Petrila, din cadrul Casei de Cultură „Ladislau Schmidt”, directorul Erika Santa a organizat o conferinţă de presă, prin care a încercat să facă un apel către toţi cei din Valea Jiului care pot să-l ajute pe Andrei Eduard Bălan, de 5 ani şi 7 luni. La acţiune a fost prezent şi tatăl băieţelului şi viceprimarul Petrilei. De la directorul Erika Santa am aflat amănunte legate de băieţel şi operaţia ce ar urma să o facă pentru a-i putea fi salvată viaţa, precum şi amănunte legate de concursul de alergare şi concursul de biciclete, care

facebook.com/ziarulvaiijiului

se vor desfăşura sâmbătă, 16 mai, pe traseul Cheile Tăii-Cabana Auşelu din Munţii Şureanu. „Este o acţiune caritabilă de strângere de fonduri pentru un copil de 5 ani din Petrila. Acest puşti este bolnav de o formă rară de leucemie şi familia sa are nevoie, din păcate, de foarte mulţi bani pentru a-l putea duce pe Andrei la operaţie, practic pentru a-i putea face transplant de măduvă. Operaţia costă circa 100.000 euro în cazul în care nu există nicio rudă de gradul I compatibilă. Dacă se va constata că există o rudă de gradul I compatibilă, atunci costurile transplantului se reduc undeva între 40-50.000 euro. Sunt o grămadă de bani, iar familia nu poate să-i aibă fără sprijinul nostru al tuturor. De aceea ne-am gândit că putem să-l ajutăm pe Andrei cu toţii dacă donăm fiecare din comunitate cât putem şi dacă la acţiunea din 16 mai vom fi ajutaţi de toată lumea binevoitoare şi de cât mai multe instituţii sau firme. Pe data de 16 mai, pe traseul Cheile Tăii-Cabana Auşelu va avea loc o acţiune de caritate, care va conţine două concursuri: unul de alergare, celălalt de montain-bike. Traseul este de aproximativ 10 kilometri, înscrierea la concursuri va costa minim 30 de lei, bani ce vor fi depuşi în contul umanitar deschis pentru Andrei la Banca Transilvania. Am spus minim 30 lei, pentru că cine vrea să participe poate să dea cât poate peste această sumă. La fel şi cei care nu participă la concursuri vor putea dona bani direct la faţa locului şi să sperăm că va fi cât mai multă lume binevoitoare, oameni cărora le mulţumim încă de pe-acum. Înscrierile la concurs se pot face fie la telefon, fie pe Facebook, la pagina asociaţiei noastre. Ele pot fi făcute până în ziua concursului, inclusiv în data de 16 până la orele 10:00. Eu voi fi acolo începând cu orele 8:30. Startul va avea loc la orele 11:00, pentru biciclişti şi la orele 11:15 pentru alergători. Startul va fi de la Cheile Tăii,

iar finalul curselor va avea loc la Cabana Auşelu. Până acum avem peste 60 de oameni înscrişi, care au plătit 30 de lei, mulţi şi mult mai mult. Cei care vor termina cursa de aproximativ 10 kilometri (traseul are cam 300 metri diferenţă de nivel, deci e accesibil pentru toată lumea) vor fi aşteptaţi de noi cu mâncare la Cabana Auşelu, unde primăria va sponsoriza câte o porţie de pastă cu brânză, din câte am fost anunţaţi. S-ar putea şi Universitatea din Petroşani să ne ajute de asemenea cu câte o porţie de mâncare. Vom acorda medalii şi diplome la toate categoriile de vârstă şi vom organiza şi o tombolă cu premii. Avem stabilite cinci categorii de vârstă pentru concurs: sub 18 ani, 18-29 de ani, 29-39 de ani, 39-49 de ani şi peste 49 de ani.

La Banca Transilvania, filiala Petroşani

Există un cont bancar umanitar la Banca Transilvania, filiala din Petroşani, deschis pe numele băieţelului, Bălan Eduard Andrei, în calitate de beneficiar: RO44 BTRL RONC RT02 9128 8701. De asemenea, relaţii pentru alte amănunte legate de donaţii, de înscrierea în concursul umanitar din 16 mai, sau pentru vreun alt sprijin legat de acest caz disperat puteţi obţine de la numărul de telefon al doamnei Erika Santa: 0723.728624. Corneliu BRAN

La o stână din Stănija

Tentativă de omor

Un cioban de la o stână din Stănija şi-a înjunghiat angajatorul pentru că nu i-ar fi plătit salariul.

Miercuri, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara a dispus începerea urmăririi penale in rem, continuarea urmăririi penale faţă de suspect, punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pe timp de 24 de ore a inculpatului D.P. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la omor. „Din probatoriul administrat până în prezent în cursul urmăririi penale rezultă că, în dimineaţa zilei de 6 mai 2015, în jurul orei 11:50 întrucât persoana vătămată TSV a amânat plata sumei de 1.000 lei datorată inculpatului Dumbravă Petru pentru munca prestată în calitate de cioban, în timp ce ambii se aflau la stâna de pe raza localităţii Stănija, comuna Buceş, judeţul Hunedoara, acesta din urmă, pe fondul consumului de alcool, a atacat victima prin surprindere, din spate, cu un cuţit, lovind-o în zona latero-cervicală stânga provocându-i o plagă înjunghiată ce necesită pentru vindecare 9-10 zile îngrijiri medicale. În timp ce victima a fugit, a aruncat cu o bâtă după el, lovindu-l cu aceasta în piciorul drept, fără a-i provoca leziuni vizibile”, se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalului Hunedoara. Deşi viaţa persoanei vătămate nu a fost pusă în pericol, practica judiciară s-a pronunţat constant în sensul că atunci când zona vizată de agresor este o zonă vitală, iar obiectul vulnerant este capabil să producă moartea victimei sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracţiunii de omor în forma tentativei. Astfel, ieri, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Hunedoara a dispus faţă de inculpat luarea măsurii arestării preventive pe o durată de 30 zile, măsură apreciată ca necesară în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal şi proporţională cu gravitatea acuzaţiilor aduse inculpatului. Cercetările continuă în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor de fapt şi stabilirii răspunderii penale. Mihaela PETROŞAN

Cine-i născut în luna MAI… Vă ofer epigrame – „flori de spirit”, crescute în „grădina” umoriştilor născuţi în aceeaşi lună cu mine: luna florilor. Costel Stancu (Reşiţa)

George Zarafu (Bucureşti)

Ah, reţetele! Sunt cazuri, evident, hazlii: Cu o reţetă, eu, odată, Am fost la şapte farmacii… Şi-o am şi azi, nedescifrată!

Petru Miloş (Ghiroda, Timiş)

Efim Tarlapan (Chişinău)

Din Basarabia La izvoarele cu ape Dulci, ca limba strămoşească, Cerbii vin să se adape, Porcii, să se bălăcească.

Rugăciune la naşterea unui copil Doamne,-ascultă la zi mare Rugăciunea mea adâncă: Dacă-i dai un loc sub Soare, Dă-i te rog şi-un loc de muncă!

Lenin în mausoleu De ce neîngropat el zace? Mi-au spus-o ruşii creştineşte: L-ar îngropa că au mijloace, Dar glia rusă nu-l primeşte.

Vecinii De vecini ce să vă spui? Nu cred nasul să mă-nşele: Unu-şi vede de-ale lui, Celălalt de ale mele!

Noi şi satul Prin al timpului tumult, Satul nostru – evident – L-am îmbogăţit demult. El ne-a sărăcit recent.

Laurian Ionică (Boureni, Dolj)

Vasile Plăcintă (Galaţi)

La un concurs de miss Nu mai întrec de mult măsura, Nici când mai beau câte-un lichid, Măcar la ele să casc gura, Că la nevastă o închid.

Prânzul Vin acasă, cum mi-e firea, Să văd starea de război, Îmi gust soaţa cu privirea Şi-apoi plec la… felul doi.

Condiţionare Chiar de-ţi este peste mână, Legea asta este sacră: Dac-o vrei pe blonda jună, La pachet, primeşti şi-o soacră.

Modernizare Tare-mi place portul, vatra, Ba m-am şi modernizat: Am de-acuma un palat De o să-mi încapă şatra...!

Marius Coge (Craiova)

Corneliu Iovuţa (Timişoara)

Unui oltean zgârcit Nu-s prea bogat, sunt om de bine, Dau sfaturi gratis, nu dau bani; Dau eu şi haina de pe mine, Dar, s-o mai port vreo zece ani.

Tranziţie O permanentă trecere Către un ţel neconturat, O aprigă întrecere La ce mai este de furat…

Simulare Cum soaţa are draci, îmi pare, Oricât mă chinui să discern, Că e o bună simulare A viitorului infern!

Rezistenţă acerbă Femeia asta, oameni buni, E o belea, vedeţi şi voi Că, iată, o curtez de luni Şi n-a cedat, deşi e joi.

Janet Nică (Ostroveni, Dolj)

Florin Rotaru (Buzău)

Progres familial De-aş consemna în calendar, Socot că viaţa mi-e frumoasă; Cu soaţa mea mă cert mai rar, Căci rar de tot mai dau pe-acasă!

Mintea de pe urmă Eram puştan, era frumoasă, Mă ofticam că nu mă lasă, Azi sunt căsătorit cu ea Şi ce n-aş da de m-ar lăsa!

www.zvj.ro vineri, 8 mai 2015

Criza mondială Vine omul de pe stradă Mult mai des ca-n ceilalţi ani La muzeu, ca să mai vadă… Cum arată nişte bani.

Bătrâneţea unei fabule Eu lucrez ca o furnică, Zilnic prin oraş cutreier, Strâng şi bani, căci am o fiică Măritată cu un greier.

Mutaţie... conjugală Un amănunt îmi dă fiori: Schimbările fiind majore, Şi cele mai blajine flori Devin, cu timpul, carnivore! Sclipire de miliardar Stând pe closetul aurit, Un adevăr a intuit: Oricât e omul de bănos, Nevoile îl trag în jos!

Eugen Sfichi (Bacău)

Evoluţie Am învăţat cu griflu pe tăbliţă Şi educaţia mi-a fost completă, Azi, nepoţelul, chiar şi pe oliţă, Se joacă şi învaţă pe tabletă. Probleme de familie La vârsta-a treia viaţa-i grea Şi adevărul vi-l spun tot: Ea încă poate, dar nu vrea, Eu încă vreau, dar nu mai pot. Dorel Lazăr (Aiud)

Motivaţie Şi-a pictat în faţă-o frunză Şi pozează în revistă, Iar când lumea o acuză Zice că-i... ecologistă.

Diferenţe Ani în urmă, drept vă spun, Fetele-mi spuneau nebun, Azi, zic cu priviri hoţeşti: Moşule, ce tânăr eşti! Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

UMOR ÎN HA... MAJOR

DEZVĂLUIRI

Sindicatul Muntele – executat silit. Nu şi-a plătit chiria cu lunile. Bebe, ce-ai făcut cu banii minerilor? Cerem IPJ Hunedoara să ancheteze afacerea automatelor de cafea. Bebe, curaj! Spune-le ortacilor cum a dat iama executorul prin banii lor, ca lupii în oi pe Slătinioara!

Înainte de Paşti, m-am întâlnit cu unul dintre lideraşii de la Sindicatul „Muntele”. Acesta era foarte amărât că din cont i-au dispărut, dacă ţin eu minte bine, vreo 20 milioane lei vechi. Şi că ce o să le spună el ortacilor săi… Chiar dacă pe lideraşul respectiv l-am mai criticat când şi când, mi s-a făcut milă de el, căci şi ziaristul e om, vorba aceea. Din cele spuse, pardon jelite de lideraş, am dedus că nu dracul şi-a băgat coada în banii săi, ci executorul judecătoresc. Am aflat că era vorba de celebra deja afacere „Automatele de cafea”” birjărită de Sindicatul „Muntele” şi el birjărit de Nica Petre, zis Bebe. Pe bună dreptate, lideraşul era un pachet de nervi. Mi-a povestit câte ar fi făcut pentru membrii săi cu aceşti bănuţi. A cerut lămuriri (telefonice) lui Petre Nica. Acesta, nefiind în localitate, a încercat să liniştească apele şi să pună batista pe ţambal, trimiţându-i un mesaj. Dacă în mesaj Bebe i-a scris lideraşului că pentru faptul că a pierdut ca mutu’ 20 de milioane de lei din cotizaţiile ortacilor, sindicatul lideraşului nu va mai plăti cotizaţie către Sindicatul „Muntele”, dar, ATENŢIE, în contrapartidă, justificativ, i se va elibera un act contabil cum că ar fi plătit cotizaţia şi dacă acest gen de mesaj se înscrie în limita legalităţii, asta doar organele abilitate pot să ne lumineze. Şi, eventual, să-l mai pudreze cu făina nevinovăţiei pe Petre Nica, ca de atâtea alte ori când ZVJ l-a prins cu ocaua mică pe Bebe. Însă, un lucru e cert: executorul judecătoresc a recuperat anul acesta datoria de zeci de milioane de lei din conturile Sindicatului „Muntele”. Dacă ar fi fost un om corect aşa cum se pretinde a fi şi mai ales pretinde la alţii, Petre Nica şi-ar fi informat pe schimburi ortacii că/ pentru ce Sindicatul „Muntele” a fost executat silit. Pentru a rememora afacerea „Automatele de cafea”, republicăm articolul din vara anului 2014, de altfel o bijuterie a genului, scris de Cătălin Docea, directorul ZVJ. Vă urez lectură plăcută, la o cafea dacă se poate… Marian BOBOC

facebook.com/ziarulvaiijiului

Judecătoria Petroşani a admis, în data de 6 august 2014, cererea de încuviinţare a executării silite împotriva Sindicatului „Muntele”, condus de Petre „Bebe” Nica. CEH şi punctele sale de lucru au depus, anul acesta, mai multe acţiuni în instanţă în încercarea de a recupera chiriile neachitate, încă de la nivelul anului trecut, de către sindicatul condus de Nica.

Prin cererea înregistrată pe rolul

Judecătoriei Petroşani sub nr. 1482/ 278/ 2014 din data de 3 martie 2014, Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA - prin Sucursala Divizia Minieră - punct de lucru Exploatarea Minieră Lupeni a solicitat emiterea unei ordonanţe de plată prin care Sindicatul „Muntele” să fie obligat la plata sumei de 8.203,40 lei, din care 7.957,76 lei reprezintă chirie restantă aferentă facturilor emise pentru perioada 07.2013-02.2014, iar suma de 245,64 lei reprezintă penalităţi de întârziere, dar şi a cheltuielilor de judecată. Fireşte că, potrivit contractului de închiriere nr. 193APM/13.06.2013, Sindicatului „Muntele” îi revenea obligaţia de a achita la timp contravaloarea chiriei aferentă spaţiilor ce i-au fost puse la dispoziţie. Cu toate acestea, sindicatul condus de Nica a achitat doar suma de 1.000,00 de lei din factura nr. 204 din 22.07.2013, a cărei în valoare totală a fost de 1.666,56 lei.

Cum nu a achitat chiria...

...pentru perioada iulie 2013 - februarie 2014, Sindicatul „Muntele” a acumulat o restanţă în sumă de 7.957,76 lei, fiindu-i calculate penalităţi contractuale de întârziere în sumă de 245,64 lei. Cu tupeu, în faţa instanţei, reprezentanţii Sindicatului „Muntele” au arătat că spaţiile închiriate de la mină nu s-au aflat niciodată în posesia sau folosinţa sa, fiind situate pe coridoarele EM Lupeni, că aceste spaţii nu i-au fost predate şi nici nu s-a încheiat un proces verbal de punere în posesie.

În realitate însă,...

...în baza contractului nr. 193APM din data de 13.06.2013, modificat prin actul adiţional nr. 1, CEH a închiriat Sindicatului „Muntele” mai multe spaţii de incintă, acesta având obligaţia contractuală de a achita lunar o chirie în sumă de 840,00 de lei, începând cu data preluării spaţiilor şi cel mai târziu până la expirarea lunii pentru care se face facturarea. Susţinerea reprezentanţilor Sindicatului „Muntele” cum că nu i s-ar fi predat spaţiile închiriate a fost nereală întrucât acestea i s-au predat la data de 13.06.2013, aspect care rezultă din procesul verbal încheiat între părţi,

însuşit de Sindicatul „Muntele” atât prin ştampilă, cât şi semnătura reprezentatului său legal.

Din analiza situaţiei debitului...

....restant şi a penalităţilor calculate, rezultă că Sindicatul „Muntele” nu şi-a respectat obligaţia contractuală de a achita la termen chiria, astfel că pe perioada 22.07.2013 - 03.02.2014, a acumulat un debit în sumă de 7.957,76 lei, la care s-au calculat penalităţi de întârziere în sumă de 245,64 lei, facturate prin factura nr. 40 din 6.02.2014. Pentru motivele de mai sus, şi nu numai, Judecătoria Petroşani a admis – prin Ordonanţa civilă nr. 1728 din 23.05.2014 - cererea formulată de CEH (Sucursala Divizia Minieră) - punct de lucru EM Lupeni, obligând Sindicatul „Muntele” la plata sumei de 8.203,40 lei, din care 7.957,76 lei reprezintă diferenţă din contravaloarea chiriei facturată prin facturile emise în perioada 22.07.2013 - 03.02.2014, iar 245,64 lei reprezintă contravaloarea penalităţilor de întârziere la plată. Debitorul a fost obligat şi la plata sumei de 200,00 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Unica soluţie: executarea silită! Ordonanţa civilă nr. 1728/2014 a Judecătoriei Petroşani poartă data de 23.05.2014. Cu toate acestea, nici până la finele lunii iulie a.c., Sindicatul „Muntele”, condus de Petre “Bebe” Nica, nu şi-a achitat datoriile către Complexul Energetic Hunedoara. Drept urmare, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Petroşani, sub nr. 7245/278/2014, în data de 31 iulie 2014, Biroul Executorului Judecătoresc Oancea Petru a solicitat încuviinţarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de Ordonanţa civilă nr. 1728/2014 din data de 23 mai 2014, pronunţată de Judecătoria Petroşani în dosarul nr. 2416/278/2014, la cererea creditorului Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A., prin Sucursala Divizia Minieră - punct de lucru - Exploatarea Minieră Lupeni împotriva debitorului Sindicatul “Muntele”.

Pe cale de consecinţă,...

...prin Încheierea civilă nr. 6117/CC din 6 august 2014, Judecătoria Petroşani a dispus încuviinţarea executării silite a

titlului executoriu reprezentat de Ordonanţa civilă nr. 1728/2014 din data de 23 mai 2014, pronunţată de Judecătoria Petroşani în dosarul nr. 2416/278/2014, pentru suma de 8203,40 lei reprezentând contravaloare facturi neachitate şi penalităţi de întârziere şi 200 lei cheltuieli de judecată.

Potrivit informaţiilor...

...pe care le deţinem, Sindicatul „Muntele” ar fi subînchiriat, la rândul său, spaţiile preluate de la CEH. Asta deşi, din câte am aflat, contractul încheiat cu CEH nu ar fi permis acest lucru. Cel puţin, potrivit datelor noastre, subînchirierea nu ar fi fost prevăzută, de niciun fel, în contractul dintre părţi.

Sindicatul „Muntele”...

...datorează sume de bani şi altor puncte de lucru ale Diviziei Miniere a Complexului Energetic Hunedoara SA. Spre exemplu, potrivit documentelor în posesia cărora ne aflăm, Sindicatul „Muntele” nu a achitat către Staţia de Salvare Minieră suma de 2.633,38 lei, reprezentând chirie pentru perioada august – decembrie 2013. De asemenea, Sindicatul “Muntele” datorează punctului de lucru Prepararea Cărbunelui Valea Jiului al Sucursalei Divizia Minieră suma de 3.570,79 lei, reprezentând chirie şi utilităţi pentru perioada 01.10.2013 – 31.01.2014. Sindicatul „Muntele” a fost obligat la plata acestei sume prin Sentinţa civilă (definitivă) nr. 2618 din 02.07.2014 a Judecătoriei Petroşani, pronunţată în dosarul 5448/278/2014.

Pe spaţiile închiriate...

...la care am făcut referire în prezentul articol au fost amplasate automate de cafea. În loc să le închirieze direct firmelor care deţin automate de cafea, în urma unei proceduri prin care să obţină cel mai bun preţ, CEH – prin punctele sale de lucru – le-a închiriat Sindicatului „Muntele”. Care, la rândul său, le-a pus la dispoziţia unor firme. Folosind acest mecanism, ilogic şi păgubos pentru CEH, entitatea şi-a expus punctele de lucru riscului (deja dovedit) de a nu-şi încasa banii. Doar din datele prezentate în acest articol rezultă că prejudiciul astfel înregistrat de CEH se ridică la suma de 14.407,57 lei. Solicităm IPJ Hunedoara să ancheteze legalitatea acestei afaceri prin care, în mod evident, statul (ca deţinător al CEH) a fost păcălit de liderul Petre “Bebe” Nica şi sindicatul pe care acesta îl reprezintă. Cătălin DOCEA

ANGAJĂRI

mica publicitate

Cabana Groapa Seacă angajează în condiţii avantajoase ospătar. Relaţii la telefon 0766.337077 Angajăm absolvenţi liceu, studenţi, ingineri pe post de desenatori tehnici în programe pe platforma CAD. Telefon 0254.570973; 0723.570937. Bar Ariana Petroşani angajează în condiţii avantajoase barman. Relaţii la telefon 0766.301556 Angajez vânzătoare depozit materiale de construcţii (Petroşani). Relaţii la telefon 0751.199100

ÎNCHIRIERI

mica publicitate

Închiriem hală industrială (1000 mp) şi birouri, amplasate în Petroşani str. Lunca nr. 1 (zona Dacia Mina Livezeni). Relaţii la telefon 0725.085120

LICITAŢII

mica publicitate

INSOLVENT CONSULT SPRL lichidator judiciar al SC BAS INVEST SRL organizează licitaţie publică în data de 20.05.2015, ora 10:00, la sediul lichidatorului din Deva, str. M. Eminescu, nr. 11, ap. 2, pentru vânzarea imobilului: HALĂ PRODUCŢIE, situată în Petroşani – Livezeni, str. Lunca, nr. 153, în suprafaţa de 234 mp, compusă din spaţiu de producţie, vestiar, birou, hol, grup sanitar. Preţul de pornire este de 26.541 lei. Terenul aferent construcţiei nu face obiectul vânzării, fiind proprietatea Municipiului Petroşani. Garanţia de participare la licitaţie este de 10% din preţul de pornire. Caietul de sarcini şi orice informaţii sunt la dispoziţia eventualilor cumpărători la tel. 0254.226006 sau 0785.285456. INSOLVENT CONSULT SPRL lichidator judiciar al SC AMARILDO ELECTRONICS & COMPUTERS SRL vinde la licitaţie publică, organizată la sediul său din Deva, str. M. Eminescu, nr. 11, ap. 2, în data de 21.05.2015, ora 12:00: - „Spaţiu comercial” situat în Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1A, în s.d.=265,81 mp, la preţul de pornire de 183.384 lei; - „Teren intravilan” 6580 mp, situat în Petroşani, strada Şoimilor, la preţul de pornire de 159.882 lei + TVA. Garanţia de participare la licitaţie este de 10%. Caietul de sarcini şi orice informaţii sunt la dispoziţia eventualilor cumpărători la tel. 0254.226006 sau 0785.285456.

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Nu te crampona de o piedică normală în drumul tău spre rezultatul visat. Dacă ceva te opreşte acum din elan, e un semn bun, în sensul că îţi atrage atenţia că ai scăpat ceva din vedere.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Caută adânc în inima ta cele mai bune soluţii pentru situaţia în care te afli. Nu neapărat experienţa de viaţă are ceva de zis aici, ci sentimentele tale cu privire la ce se petrece.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Ideile care se nasc acum în mintea ta te vor duce foarte repede la nişte rezultate demne de toată lauda, ca atare scoate-le la lumină şi pune-le în aplicare imediat.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Nu te gândeai că şi animalele au nevoie de atâta grijă, dar iată că azi sufleţelul tău cu patru lăbuţe are nevoie de tine. Dedică-i mai mult timp şi energie.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Eforturile depuse în comun la un proiect de serviciu generează rezultate excelente cu care toată lumea se mândreşte.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Eliberează-te cât mai repede de lista de sarcini pe care ţi-ai propus-o pentru astăzi, ca să găseşti câteva minute doar pentru sufletul tău.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

IMOBILIARE

E ciudat modul în care cei din jur te completează, de parcă aceleaşi persoane au şi un efect stimulativ asupra ta, dar şi de piedică. Nu se prea poate vorbi de vreun progres azi.

mica publicitate

Vând spaţiu ultra central, lângă Piaţa Centrală Petroşani, 346 mp, din care 206 mp construiţi + curte, bun pentru dispensar veterinar, sală fitness, atelier auto, diverse. Telefon 0722.318.892

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Bugetul s-a cam terminat şi când faci calcule la finalul unei perioade foarte încărcate din punct de vedere financiar, rezultatele nu sună promiţător. Poţi lua unele măsuri de precauţie ca să nu te întinzi mai mult decât ţi-e plapuma.

Vând spaţiu 2000 mp şi curte 3500 mp, zona depozitelor Colonie Petroşani, pentru depozit, producţie, acces TIR, rampă de încărcare, birouri, toate utilităţile, merită văzut. Telefon 0722.318.892

Vând apartament 2 camere, Petroşani – Saturn, fără îmbunătăţiri. Preţ negociabil. Telefon 0724.774683 Vând apartament 2 camere, Petroşani, str. Păcii, nr. 1, etaj 3, acoperiş izolat, izolaţie exterioară, termopane, centrală termică nouă, aer condiţionat, finisaje de calitate. Preţ 17.000 de euro. Telefon 0722.349034

Vrei anunţul tău aici?

Vino la sediul firmei din Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II.

Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 mail: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro vineri, 8 mai 2015

REALCOM PETROŞANI Vă oferă zilnic

prin Magazinul Alimentar nr. 16 Piaţa

Centrală cele mai ieftine şi de calitate sortimente de carne

de porc:

• pulpă de porc cu os - 10,80 lei • fleică porc - 13,80 lei • carne tocată - 14,50 lei • pulpă porc fără os - 14,90 lei • cotlet porc cu os - 15,50 lei • ceafă porc cu os - 15,90 lei • ceafă porc fără os - 18,50 lei • costiţă porc cu os - 10,50 lei • ciolane porc - 6,00 lei • grăsime pentru topit - 5,90 lei Preţurile conţin TVA.

Noi suntem mereu în slujba dumneavoastră! Telefon util 0733.960311 Servire promptă, ireproşabilă!

PUBLICITATE

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Abia aştepţi ca planurile care se prefigurează acum la orizont să devină realitate, pentru că sună foarte promiţător. De aceea te implici trup şi suflet.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Vestea care ajunge azi la urechile tale are un efect foarte stimulativ asupra ta, pentru că deschide o perspectivă nouă. Ştii mai bine încotro te îndrepţi, eşti mai sigur pe rezultatele care te aşteaptă la final.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Viaţa de cuplu este motiv de împlinire pentru tine, deoarece partenerul te răsfaţă cu gesturi de afecţiune, copiii te înconjoară cu maximă iubire şi tu dăruieşti tot ce ai mai bun în suflet doar pentru a-i vedea pe ei fericiţi.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Stai pe loc, nu insista să te ocupi azi de un proiect dacă vezi că toate merg de-a-ndoaselea. E o senzaţie ciudată de blocaj, simţi că orice ai face tot nu-ţi iese.

HOROSCOP

CMYK

ACTUALITATE

La Vulcan

Câinii sunt capturaţi şi din curţile oamenilor

Am mai adus vorba cândva despre faptul că hingherii din Vulcan fac şi abuzuri atunci când sunt în timpul serviciului.

Deşi, mai de fiecare dată,

respectivii fie că nu au recunoscut, fie că fapta le-a fost trecută cu vederea de şefi, nu am auzit ca ei să fi fost luaţi la rost. De data asta am un caz recent petrecut, la care, la o adică, există persoane care pot depune mărturie. Domnul Nicolae Gartner locuieşte pe strada Fântânelor, în casa cu numărul 17/1.

Marţi, în jurul orei 11:00,

a plecat de acasă. A încuiat poarta şi cu lacătul, aşa cum obişnuieşte. Când s-a întors, poarta era deschisă, cam de o palmă, cât îi permite lanţul, iar căţeluşa Bella nu l-a mai întâmpinat voioasă aşa cum făcea de fiecare dată. A căutat-o peste tot, dar nu a dat de ea. De abia după aceea a aflat de la cineva, care văzuse totul, că un hingher i-a luat-o. Domnului Nicolae Gartner, care şi-a recuperat căţeluşa ieri dimineaţă, i s-a zis că ar fi fost luată de pe drum.

Exclus, zice omul,

fiindcă nu avea cum să iasă. În schimb, dumnealui îl

bănuieşte pe hingherul care, odinioară, i-a fost vecin de stradă. Pe acesta căţeluşa îl ştia şi s-ar fi lăsat uşor prinsă. Odată scoasă din aşa zisul adăpost din colonia de jos a Vulcanului, Bella s-a aruncat şi a băut la greu apă dintr-o baltă. Asta spune foarte mult despre condiţiile în care sunt cazaţi acolo câinii în scurta perioadă de dinainte de a fi terminaţi de tot de seringa doctoriţei. Vom reveni. Gheorghe OLTEANU N.R. Ar fi recomandabil ca hingherii de mai sus să dea iama cu acelaşi zel şi prin haitele de lătrăi din Petroşani. Care, la anumite ore şi în anumite zone, creează deranj în traficul pietonilor.

o clasă matematică - informatică,

intensiv engleză

două clase matematică -

informatică, intensiv informatică o clasă ştiinţe ale naturii o clasă ştiinţe sociale Petroşani

Hoţi la bricege

Doi indivizi din Petrila au fost descoperiţi de poliţişti ca autori ai unui furt de la o firmă din Petroşani.

Astfel, poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale Petroşani efectuează cercetări faţă de doi bărbaţi în vârstă de 19 şi 29 ani, ambii din oraşul Petrila, suspectaţi de săvârşirea unei infracţiuni de furt. Potrivit poliţiştilor, furtul a fost comis în noaptea de 23 spre 24 aprilie 2015, când cei doi au pătruns prin efracţie (prin ruperea grilajului metalic) în punctul de lucru al unei societăţi comerciale din municipiul Petroşani, şi au sustras mai multe bunuri (mănuşi din latex, bricege, yale), cauzând părţii vătămate un prejudiciu în valoare de 500 lei. Prejudiciul a fost recuperat parţial, iar cei doi bărbaţi sunt cercetaţi în stare de libertate, poliţiştii urmând a stabili întreaga activitate infracţională a acestora. Mihaela PETROŞAN

facebook.com/ziarulvaiijiului

şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul VI Nr. 160 8 mai 2015 4 pagini

ISSN 2068 - 3650

Cu Mariana Codruţ şi Ion Barbu

Niţică alchimie la Casa Memorială „Ion D. Sîrbu” precisă şi, în egală măsură, misterioasă… Tăia surcele… Nu pentru sobă, căci marţi a băgat pe foc bunul Dumnezeu, ci pentru… Pentru ce veţi afla mai încolo…

Pe la orele când ortacii

Mariana Codruţ,

Pe Petre Braiţ,

Poezie deux pieces

Întrebările

SPECIAL

vineri, 8 mai 2015

Doru Roman - de la safire şi ofrande la „fata fără umbră” sau de la poezie la proză (I) 1. Profesie şi cercetări

Doru Roman s-a născut la 1 ianuarie 1949, în comuna Tulgheş, din fostul raion Ceahlău şi regiune Bacău, loc de tranziţie între Transilvania şi Moldova, privelişte înaltă, cristalizată sub cer şi în suflet, moraliceşte, de tăria şi puritatea cuarţului de stâncă. Doru Roman are caracterul, privirea lucrurilor şi statornicia omului de munte. Tatăl, Roman Aurel, ofiţer, iar mama, Sabina, învăţătoare. Îşi petrece copilăria în casa bunicilor săi, şi sporadic cu părinţii la Bucureşti, Ploieşti, Constanţa şi Piatra Neamţ, după cum familia trebuia să se mute. Şcoala primară o face în Poiana Veche; generală, în Tulgheş; şi Liceul de Arte, la Târgu Mureş (1963-1968). Urmează Şcoala Tehnică Sanitară (1968-1970) şi Facultatea de Stomatologie din Târgu Mureş (1970-1975). Ca medic stomatolog este repartizat la Policlinica de Stomatologie Infantilă din Petroşani (1975-1990), iar, în urma examenului de secundariat în Ortodonţie, din 1990, lucrează la Policlinica Municipală, nr. 2, din cadrul Spitalului Clinic Judeţean din Târgu Mureş. Între 1991-1994 efectuează secundariatul în Ortodonţie în Centrul Universitar Bucureşti, devenind medic specialist ortodont, perioadă în care obţine şi competenţa în implantologie dentară. În anul 1998 susţine examenul de medic primar în Bucureşti, devenind medic primar ortodont. În anul 2000 se înscrie la doctorat, iar în 2006 obţine titlul de Doctor în Ştiinţe Medicale, cu lucrarea Cercetări referitoare la posibila corelaţie existentă între malocluziile de clasa a II-a Angle şi disfuncţia articulaţiei temporo-mandibulare, la prof. univ. dr. în ştiinţe medicale, Lucian Ieremia. La începutul anului 2008 susţine concursul pentru ocuparea postului de Şef de lucrări de Ortodonţie în cadrul Facultăţii de Medicină Dentară de la U. M. F. Tg. Mureş, unde reuşeşte şi activează. În 1968 debutează cu versuri în ziarul târgumureşean Steaua Roşie. Ca elev şi student publică în acelaşi ziar şi în revista Vatra. După 1975, venind în Petroşani, este prezent cu poezii în ziarul Steagul Roşu din localitate, în Drumul socialismului şi Ritmuri Hunedorene din Deva, şi în revistele: Transilvania, Tribuna, Steaua, Astra. După ’89, continuă cu articole în revista de cultură Solstiţiu din Petroşani (1990), unde este şi redactor, şi în Gazeta Văii Jiului; iar cu versuri, în revistele: Ardealul literar (Deva), Al cincilea anotimp (Oradea), Rostirea Românească (Timişoara), Vatra veche (Târgu Mureş), Discobolul (Alba Iulia), ProSaeculum (Focşani), Agero (Stuttgart - Germania), Observatorul (Toronto - Canada). Publică poeme în antologiile literare: Exerciţii lirice, din Tg. Mureş, 1969; Incandescenţe subterane, din Petroşani, 1978. În 2003 debutează editorial cu volumul de versuri, Pasajul filigranului (Ed. Fundaţiei Culturale „Ion D. Sîrbu“, Petroşani). Continuă cu volumele: 1907, micropoeme, şi Doine printre dinţi, poezii (ambele la Ed. Contrafort, Craiova, 2071; 2011) şi romanul Fata fără umbră (Ed. Sitech, Craiova, 2015). Referinţe critice, în reviste şi publicaţii: Ziarul Văii Jiului, Petroşani; Agero, Stuttgart; Cuvîntul liber şi Vatra Veche, Tg. Mureş; Ardealul literar, Deva. În volume: Ochiul şi Mâna, de Dumitru Velea (Ed. Fundaţiei Culturale „Ion D. Sîrbu“, Petroşani, 2005; Doru Roman – Peisajul ca mediu pentru lumină, pp. 109-117; 307312); Pragul de Jos, vol. I, Trepte şi Căi, de Dumitru Velea (Ed. Sitech, Craiova, 2011; Doru Roman – Safire şi Ofrande, pp. 220-226); Pragul de Jos, vol. II, Urme şi Păşiri, de Dumitru Velea (Ed. Sitech, Craiova, 2013; Doru Roman şi poezia în „vremuri maladive“, pp. 211-214). Premii literare: în 2003, Premiul pentru poezie „Ion D. Sîrbu” al Fundaţiei Culturale „Ion D. Sîrbu“ din Petroşani, pentru volumul de versuri, Pasajul filigranului; şi în 2015, Premiul pentru proză „Ion D. Sîrbu”, acordat de aceeaşi fundaţie, pentru romanul Fata fără umbră.

2. Safire

„...pe sufletele pietrificate/ mai stăruie o lumină/ confuză - // doar rădăcinile, oarbe,/ sfredelesc în pământ/ după o fărâmă de floare”. Cu aceste versuri se încheie poemul Vitraliu, care deschide volumul Pasajul filigranului al lui Doru Roman, abstras din climatul gălăgioasei poezii epice şi narative din ultimele două decenii ale secolului XX. Doru Roman descrie o lume surprinsă în clipa ultimă dinaintea unui cataclism geologic, pricinuit din nu se ştie, şi prea se ştie, ce cauză. „Copaci cu măşti de gaze/ îşi mângâie obscen ramurile;/ dincolo de retină/ păsări atomice/ vânează fluturi de zgură” – sunt versurile de început ale aceluiaşi poem. Poezia sa, deşi şlefuită mallarmeean şi marmorean, ca la parnasieni, este formată din descrierea vizuală a mici fragmente ale unei lumii calcinate („Dogoare, cer calcinat/ torţa pădurii linsă de fulger/ slobod cristalul ferigilor arde/ visul pietrei şlefuieşte mâna/ glasul porumbelului de alabastru/ devorat de vârcolaci”, Dimineaţa-n menajerie), ale unei lumi schilodite, mai mult retrasă în resturi de reprezentări pe mici obiecte casnice sau în mirajele reflexive ale luminii din jurul pietrelor preţioase, aduse în număr sporit la suprafaţă de uriaşe explozii magmatice. Întreprinderea lui Doru Roman este de a săpa pasaje în filigran înlăuntrul reprezentărilor, imaginilor, în spaţiul dur al cristalelor, în nevăzut şi vid chiar (Fisiunea vidului), cu dorinţa de descoperi şi prezenta o urmă omenească, un semn posibil al vieţii:

„cerul gurii are gust de cucută fragedă/ doar undeva/ în palme a înflorit un cactus” (Non stop). Realitatea este aridă şi consistă în reprezentare,

peisajul se desfăşoară ca-n ireal, în vis şi se esenţializează în spaţiul din cristale, locul unde s-a retras spectacolul umanităţii: „sparg gheaţa luciilor nisipuri/ păduri topite-n chihlimbare”. Pietrele preţioase sunt locurile privilegiate ale imaginarului lui Doru Roman. Cristalul: „incendiate cristale topiten clavir”, „prin cercul himerei se-ndoaie/ panterele cristalelor seci”, „căzuţi pe povârnişul cristalelor de aer”; alabastru: „paşi pe lespezi de-alabastru”; coral: „pân’ ce durut simt prin palme/ cum creşte un ram de coral”, „amurgul de corali bătuţi de spume”, „în ochiul străveziu de apă şi de sare/ s-a prelungit doar visul coralilor de azur“; opal: „în irisul mareei calme/ zbor de rândunică irizat în opal”; rubin: „cerul de rubin”, „ne-am regăsit într-un rubin/ cu unduiri de jar, domoale”, „cu libere aripi/ spre al zilei rubin”; smarald: „cercuri smarald adastă un guşter”, „cetatea îşi despoaie zidul de zgură/ în hohotul săgetat de smarald”; agată: „noaptea de agată”; argint: „nuci de cocos pe argintate timpane”, „briza sprinţară ca argintul viu”, “argintul năvalnic năimeşte izvoare”; safir: „fulguie şoapte prin caldul safir”, „dă-mi mâna planărilor-nalte/ în ochiul safirului crud/ cercul selenei muguri să salte/ din arcul Dianei ud”, „nu-nchide genele cu unduiri albastre/ mă doare unduirea săpată în safir”; chihlimbar: „pulverizează steaua răchiţilor chihlimbarii”; sau aurul, după care aleargă alchimiştii: „pe-nfierbântatele timpane/ bat orele uimirea transfigurată-n aur”, „pe-un cimitir de aur portativ/ păianjenul îşi fierbe noua partitură”. Prin aceste „locuri privilegiate” poezia lui Doru Roman, dincolo de tragismul „retragerii” lumii („un vapor gravitează-ntro scoică”, Somnambula), capătă un anume hieratism ce o situează în descendenţa poeziei lui Adrian Maniu. Este remarcabilă consecvenţa poetului în a urmări temele ce ţin de posibilitatea reflexiei luminii, parcă până la acel alchimic soare negru: „cerul setos (de aştri) nimbează-o/ cariatidă” (Arena), „Lumina mioapă la ceas de castani/ răsfrânge uimire spre greul exod” (Delirul tonomatului), „reflexe joacă-n undele pupilei/ absurd încătuşate în pianul neguros/ impudic se răsfrânge pleoapa zilei/ cu ţipăt lung prin ram de chiparos” (Reverberaţii), „prin negrul luminii (n.n.) cernute din scame/ toceşte potcoava greoi oseminte” (Caruselul hipodromului). Lumea nu este decât o citire a celei retrase în structurile prismatice, reînviată de lumină şi descriptiv de poet. Ea este rezultatul unei duble reflexii. În poezia aceasta în care limbajul îşi poartă cu sine propria sa oglindă, urmărindu-şi desfăşurarea, reflexivitatea şi autoreferinţa apar ca definitorii. Prin faptul că limbajul îşi devine propriul său obiect, că „vorbele au miezul în afară”, paradoxul începe să se simtă la sine acasă. Doru Roman obţine surprinzătoare efecte poetice prin „diagonalizare”, cum defineşte Solomon Marcus fenomenul când „un enunţ care atribuie o anume proprietate unor obiecte se află el însuşi printre aceste obiecte” (Paradoxul, Ed. Albatros, Buc., 1984, p.136): „într-un deşert sintetic o cămilă/ şi-a scufundat privirea în apa din/ tablou”; prin autoreferenţialitate: „din policandru-nalt o stea umilă/ depune în oglindă efemer un ou” (Aroma mareei); „cad vişini în oglindă/ peste-un contur de casă” (Oglinda de mai); prin alunecarea realitate-ficţiune (vis): „solzi vitrificaţi/ acoperă urma peştelui/ rănind firul/ visatului cristal” (Fisiunea vidului), fiinţă-nefiinţă: „copilul nenăscut zdrobit în marşuri/ de chimval” (Bivolul negru), „umbra zborului fără aripă” (Jaz), „din licuricii nopţii fosforescente braţe/ ne inundau ca seva un arbor nevăzut” (Incandescenţa), sau răsturnări temporale (modale): „atunci vei fi sublim/ ca un

SPECIAL III

vineri, 8 mai 2015

lichen/ pe un arbore/ ce nu mai există” (Frescă); „gâtul egretei / adânc curcubeu / peste ultima ploaie / incertă” (Fisiunea vidului). Prin Pasajul filigranului se aude dăltiţa poetului ce sapă în safire şi smaralde, dar se vede şi havuzul orbitoarelor culori.

3. Ofrande

La 5 iunie 1937, în şedinţa solemnă a Academiei Române, Lucian Blaga rostea discursul Elogiul Satului românesc; la 29 mai 1940, într-o altă asemenea şedinţă solemnă a Academiei, Liviu Rebreanu rostea discursul Laudă ţăranului român. Cu mult înapoi, George Coşbuc şi alţi scriitori clamaseră soarta ţăranului român; acelaşi Liviu Rebreanu scrisese monumentalul roman Răscoala; chiar şi ironicul Caragiale nu se putuse reţine în a nu scrie cutremurătorul pamflet, Din primăvară până în toamnă, împotriva puterii vinovate de Răscoala ţăranilor din 1907 şi de uciderea a unsprezece mii de ţărani; mult mai înapoi, Mihai Eminescu – cel care a văzut în ţăranul român adevăratul purtător al geniului naţional – plecase desculţ din Pensione Pera, din Florenţa, rătăcind spre răsărit, spre a se întoarce acasă, unde „problema ţărănească” era nerezolvată (după cum au confirmat mişcările ţărăneşti din 1888, culminând cu răscoala din 1907); şi mai aprope de noi, în 1955, Tudor Arghezi înalţă, în volumul 1907 – Peisaje, adevăraţi psalmi pentru ţăranii împuşcaţi; iar Editura de Stat publică, în 1948, Răscoala ţăranilor din 1907. Documente din arhiva Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Instrucţiunii şi Cultelor, două masive tomuri, primul de 908 pagini, al doilea de 510 pagini, însoţite de hărţi, documente pline de sânge şi mărturisitoare a crimei morale şi reale executată de clasa politică. După un veac, unde sunt aceştia toţi care au scris despre marea jertfă socială şi naţională a poporului român şi au înălţat rugi pentru sufletul celor morţi? Morţii prezentului îi acoperă cu penibile zgomote de trâmbiţe şi uitare, încercând să-i facă şi pe tineri să nu audă nici salvele de tunuri care au ras sate întregi cu suflete cu tot şi nici pe purtătorii lor de cuvânt. Lucrări plastice, evocatoare ale jertfei de la 1907, sunt retrase din expoziţiile permanente ale muzeelor noastre şi dosite în depozite. În memoria mea afectivă aud vocea bunicului, Ilie Zisu Dumitru, care a cunoscut acest prăpăd; îmi amintesc şi cuvintele lui V. G. Paleolog, din 1973, care mi-a povestit actele barbare ale puterii. Pe el, fiu al fostului Secretar al Prefecturii Craiova, răscoala îl găseşte, nu doar în ultimul an al liceului, ci, împreună cu băiatul prefectului şi contrar oricăror aşteptări, în mijlocul ţăranilor disperaţi, ajunşi cu rezmeriţa la porţile Craiovei. Şi drept urmare, este exmatriculat din şcoală, ca apoi, în 1908, să fie „eliminat definitiv din toate şcolile din ţară”. Abia cu sprijinul lui Macedonski reuşeşte să plece din ţara celor care îl lipsiseră de dreptul de a învăţa, şi să ajungă la Paris, absolvind chiar Sorbona. Sunt realităţi peste care morţii zilei trag pânza deasă şi grea a uitării, ne împiedică să ni le amintim; morţii nu ne lasă să ne plângem nici sufletele noastre din lumină. Să ne amintim că Leonid Andreev a scris povestirea Guvernatorul, prezentând procesul de conştiinţă al Guvernatorului Piotr Ilici care a ordonat să se tragă în ţărănimea înfometată, dezlănţuită în 1905 în Rusia. Acesta a ales să apere şi să se supună ordinii instituţiei pe care o reprezenta, în detrimentul dreptului natural al vieţii celor înfometaţi. Şi drept urmare, tribunalul conştiinţei îl condamnă la moarte. Ideea îl ucide. La noi, morţii zilei prezente nu vor nici să-şi amintească: ei încearcă să şteargă, să şteargă memoria. Dar ea se prezervă în cei disperaţi, în cei care trăiesc cu resturi din containere. În 1906 s-au constatat 150 de mii de cazuri de ţărani bolnavi de pelagră, datorită hrănirii cu mălai din porumb stricat; 300 de mii de ţărani nu aveau drept locuinţe nu bordeie, ci nişte vizuini. După o sută de ani, câţi trăiesc – şi îndeosebi, copii – în subteranele oraşelor? Zgomotele politice de deasupra încearcă să le acopere vocea. Rezonanţa cu 1907 să nu se petreacă.

Dar între artişti, se mai găseşte câte unul care să intre în rezonanţă cu suferinţa şi să le aducă o ofrandă celor unsprezece mii de jertfe. Şi unul dintre aceştia este Doru Roman. El pune, în cartea 1907, sub crucile căzute în uitare ale celor 11 mii de ţărani, 110 micropoeme, ca nişte lumânări, câte o luminiţă la suta de morţi. Şi altele 87, pentru cei vii. Ca într-un lumânărar: „pentru morţi”, „pentru vii”! Două părţi stau alături, 1907 şi Crâmpeie, fiecare având câte un poem-epilog semnificativ şi simbolic: Fraţi gemeni şi Economie de piaţă. În prima parte sunt străluminate răni vechi, răni noi ale celui lipit de glie, cu rezonanţa dintre ele, ca şi cum rănirea i-ar fi menită etern. Cele trei feţe, versuri ale micropoemelor cu chip de haiku, sunt astfel şlefuite şi aşezate încât să primească lumină unul de la altul şi, ca în sporita lumină, să se vadă omul alunecat sub vremi, omul-rană. „Zăpezi jilave/ Peste unsprezece mii de/ Suflete albe.” (20), „Ultima capră./ Palizi, copiii văduvei/ Visează lapte.” (23), „Vatră risipită./ Vechilul mână copii/ Cu biciul la plug.” (26) şi rezonanţa: „Un veac după 1907./ Hingheri cu cagule,/ Norodul în juvăţ.” (93), „Castele în Spania./ Românii culeg căpşuni/ În genunchi.” (87), „Ceasul alegerilor./ Viermii emanaţiei,/ Aceleaşi gogoşi.” (96). Poemul Fraţi gemeni le închide şi – ca şi cum nimic nu s-ar fi schimbat în trecerea timpilor – se deschide, amintind oarecum de povestioara vechiului Egipet, Adevărul şi Minciuna, unde Minciuna îl orbeşte pe fratele său Adevărul: „Cu surle minciuna/ Se-ndeasă-nainte/ În nouri de purpuri/ Şi noroi de cuvinte, // În urmă-i adevărul/ Miop şi tembel/ Se trage în spate/ Prostit, dar cu zel.” (p. 28). Partea a doua, Crâmpeie, este a prezentului: „Alegerile./ Bat la uşă baloane/ Albe de săpun.” (22), „Sub pernă busuiocul./ El vine prin/ Ceaţa lacrimei.” (71) şi, aceeaşi rezonanţă: „Ciocanul muşcă din coasă. Dureroasă/ Chemarea strămoşilor.” (32). Şi poemul Economie de piaţă, întins pe trei pagini, vine cu imaginea unei funii ce se strânge, ca un nod marinăresc, pe chipul omului ajuns marfă. Doru Roman este poetul ce şlefuieşte safire şi aduce cu ele ofrande omului căzut sub vremi, care este mai mult decât un safir într-o bucată de steril.

4. Poezia în „vremuri maladive”

Poezia lui Doru Roman urmează un drum ce se deconspiră a fi circular, în ceea ce priveşte obiectivitatea. Din volumul Pasajul filigranului (Ed. Fundaţiei Culturale Ion D. Sîrbu, Petroşani, 2002), volum ce trebuia să apară, în urma unor „nevinovate” modificări, la Cartea Românească înainte de ’89, poetul înlăturase orice urmă de subiectivism, sfidând narativitatea şi metaforismul gratuit, în favoarea şlefuirii obiectului poetic într-un mod parnasian, de directă tăietură barbiliană. Se trecea, astfel, prin individualurile tarate ideologic, în orizonturile unei obiectivităţi reci, uneori sculpturale, graţie predispoziţiei poetului spre o lume populată de pietre preţioase, adevărate locuri privilegiate ale imaginarului său. Un safir este omul în bucata de steril social. Cu al doilea volum, 1907 (Ed. Contrafort, Craiova, 2007), se avansează pe aceeaşi linie a experienţei poetice, de şlefuire şi decantare a limbajului, însă atitudinea nu mai este de retragere de sub presiunea ideologică, nici de înfruntare, ci de retracţie faţă de gesturile şi subiectivităţile excitate la schimbarea de paradigmă socială. La o sută de ani de la reprimarea răscoalei din 1907, în pofida tăcerii generalizate, Doru Roman găseşte de cuviinţă să aducă ofrande celor unsprezece mii de ţărani ucişi. Micropoemele din acest volum se constituie, după arta haiku-ului, ca scăpărări ale locului unde sufletul se atinge de obiect şi subiectivitatea face o breşă în partea de eternitate a lumii. Aura ei se vede de cei din ochii cărora picură lacrimi de sânge. Al treilea volum, Doine printre dinţi (Ed. Contrafort, Craiova, 2011), este o întoarcere sau recuperare a obiectivităţii prin subiectivitate. Lumea, în ceasul ei prim de răsturnare de paradigmă, s-a subiectivizat, alunecând, pe întinse laturi, în zonele maladivului. Doru Roman scrie, acum, în „vremuri maladive”, poeme ca doine de jale şi le rosteşte „printre dinţi”. Ele poartă asupra omului ajuns cu rădăcinile tăiate, prăvălit perfid la condiţia de „marfă”. Doru Roman se apleacă asupra unor situaţii din social şi ideologic, atinse de o boală văzută de toţi şi de nimeni, şi le ridică, spre confruntare, cu partea oarecum stabilă din istorie şi viaţa omului. La „examenul clinic” al justiţiei poetice se semnalează „viruşi” periculoşi, care, prin acţiunea ipocrită, trec drept „anticorpi”. (va urma)

IV SPECIAL

vineri, 8 mai 2015

Premieră absolută pe scena Teatrului Dramatic “Ion D. Sîrbu”:

“Herghelia albastră”, un spectacol captivant pe un text programatic, de estetică teatrală…

Spectacol vibrant, de mare tensiune dramatică, realizat cu doar patru personaje, cu final grandios, care a ridicat sala în picioare timp de minute bune. Aşa s-ar putea caracteriza, pe scurt, premiera piesei “Herghelia albastră”, veritabil regal dramaturgic, oferit recent publicului de scena Teatrului Dramatic “I.D. Sîrbu” din Petroşani.

Piesa reprezintă un moment de vârf al teatrului de idei cu care ne-a obişnuit deja dramaturgul Valeriu Butulescu. Selectată în triada celor mai bune piese ale anului 2009, nominalizată de Ion Caramitru pe scena Teatrului Naţional din Iaşi la Gala Premiior UNITER, în acest text de excepţie, aşa cum nota scriitorul Ironim Muntean (fost profesor de română al autorului, devenit între timp un exeget consecvent al acestuia), “Valeriu Butulescu armonizează în toată fiinţa sa poetul sensibil cu moralistul ironic, temperamentul solar de sorginte rurală, capacitatea disociativă şi analitică cu reflexivitatea insului lucid, atent sagace la spectacolul lumii diverse şi unitare totuşi în paradoxala ei alcătuire. (…) Autorul topeşte în scrierile sale lirismul şi reflexivitatea, privirii mirate şi ironice a scriitorului înfăţişându-i-se o lume clădită pe o dialectică a contrastelor multiple între viaţă şi moarte, veşnicie şi efemeritate, iubire şi ură, sacru şi profan, astral si teluric, angelic şi demonic, fiinţă şi mască, esenţă şi aparenţă, virtute şi viciu, prietenie şi duşmănie, frumos şi urât, autenticitate şi falsitate, inocenţă şi perversitate, tinereţe şi bătrâneţe, singurătate şi sociabilitate, bogaţie şi sărăcie, înţelepciune şi prostie - în care induce o tensiune printr-un paradox de proporţie sau perspectivă.” Spectacolul se ridică la înălţimea acestui text (sclipitor, dar extrem de dificil), datorită extraordinarului efort al realizatorilor. Textul pune într-o dureroasă şi paradoxală antiteză două lumi: cea reală, contorsionată de absurdul comic al prezentului (reprezentată de Ofiţer, ca exponent al statului “de drept”) şi cea imaginară, instrumentată de două personaje fictive (Bărbatul şi Femeia). Cele două lumi se întrepătrund, într-un mixaj tragi-comic, strunit cu autoritate dictatorială de personajul dominant: Autorul. Acesta, nu numai că-şi joacă personajele, ca pe nişte păpuşi obediente, dar treptat îşi extinde dominaţia înrobitoare asupra lumii reale, subordonându-şi spiritual Ofiţerul, care în final înnebuneşte. Al doilea titlu al piesei (Forţa imaginaţiei) devoalează sensul fundamental al acţiunii. Forţa demiurgică a Autorului decurge din formidabila sa capacitate imaginativă, cu care domină propriul său universe, ţinând în captivitate o tânără familie (Bărbatul şi Femeia) urzindu-i un destin plin de inedit, actualizat comic şi imprevizibil, în mod permanent. Atitudinea inchizitorială, inflexibilă, a autorului nu poate fi contracarată de reacţiile palide ale statului, reprezentat de Ofiţer, imaginaţia acestuia fiind prea săracă. Decorul este simplu şi sugestiv, fiind opera tinerei scenografe Măriuca Ignat: o filă de manuscris, terenul de lucru al scriitorului, pe care acesta ridică şi demolează personaje, încropeşte destine, urzeşte intrigi. Pe o simplă coală de hârtie, autorul zideşte din cuvinte, un întreg univers, dă viaţă unei fascinante lumi imaginare. Piesa are o structură cardinală: patru personaje

(două reale, două imaginare), puternic individualizate, prin replici şi comportament interacţionează intens, menţinând constantă o stare de tensiune, amplificată brusc de un final insolit. Autorul, interpretat exemplar de Sergiu Fîrte, este omniprezent. Acţiunea se ţese, sub ochii spectatorilor, scenele curg imprevizibil din condeiul acetuia. Fire complexă şi complexată, pe alocuri superficial şi vulgar, implicat dureros şi patetic în tot parcursul său demiurgic, Autorul face şi desface lumi şi destine. Este nemulţumit de obedienţa personajelor sale, de lipsa lor de voinţă. Le-ar dori independente, ca dovadă supremă a artei sale creative. În personajul Femeia, actriţa Oana Liciu-Gogu îşi joacă probabil cel mai frumos rol al carierei. Este o Galateea capricioasă, care-şi struneşte Pygmalion-ul şi, folosind toate trucurile femeieşti posibile, scapă de sub controlul Autorului. În fapt, ea este o femeie normală, căreia imaginaţia Autorului i-a hărăzit un zbucium erotic de nimfomană. Mihai Sima, în rolul Bărbatului, creionează excepţional arhetipul masculului, emasculat de intense convulsii existenţiale, preocupat până la ridicol de criza sa de identitate. Este un personaj ratat încă din faza de proiect, fapt care sporeşte ura acestuia împotriva Autorului, care îl domină, îl sfidează îl ridiculizează, fiind absolut convins de lipsa de voinţă a personajului său. Însă, la punctul culminant, personalitatea Bărbatului erupe imprevizibil, încurajată puternic de demersul Femeii. Personajul numit Bărbatul pune mâna pe revolver şi îşi împuşcă Autorul, amintind de tragedia scriitorului bulgar Aleko Konstantinov, care a stat la baza acestui text. Desigur, moartea Autorului este una pur conceptuală, acesta fiind nemuritor prin opera sa. Din plaga din pieptul Autorului împuşcat nu curge sânge, ci cerneală de scris, ca dovadă că viaţa scriitorului autentic este propria sa creaţie. Prăbuşirea Autorului, scoaterea sa din joc, duce la un comportament haotic, acefal al personajelor sale. Singurul supravieţuitor, Ofiţerul, interpretat cu mult simţ actoricesc de către Daniel Cergă, reprezentantul statului, în calitate de garant al drepturilor cetăţeneşti are o evoluţie ciudată. Din funcţionar public, robul unor norme şi regulamente, prin exerciţiul imaginative la care îl supune firea manipulatoare a Autorului, el îşi câştigă independenţa şi libertatea, înnebunind în final. Pentru că numai un nebun poate fi liber într-o lume atât de restrictivă. Tânăra regizoare Nicoleta Dănilă a avut curajul să dea viaţă acestui text pretenţios, generând un spectacol de efect, de mare încărcătură dramatică. În viziunea ei, teatrul lui Valeriu Butulescu a devenit pe scenă ceea ce, citându-l pe scriitorul Ironim Muntean, constituie în text: “o oglindă a lumii, a vieţii imaginate şi ficţionalizate, un joc cu paradoxuri în care homo ludens (ori homo artifex, homo aestheticus) omul creator pentru care arta este un joc prin care creează universuri, tot aşa cum Dumnezeu s-a jucat de-a lumea, creând-o.” “Herghelia albastră” este un spectacol reuşit, care a acaparat publicul numeros, captivat de replicile spumoase ale textului, dar şi de un comic de situaţie robust şi original. Adrian IONESCU

Poeme de Ioan Dan BĂLAN PANTUM IV

A scrie cu suflet pe cer e uşor Pe toarta vieţii scrisul rămâne Din duh şi har împle&-se-va nor Azi, dinspre ieri, e gândul spre mâine Pe toarta vieţii scrisul rămâne Prin cer fac jocuri îngeri păzitori Azi, dinspre ieri, e gândul spre mâine Timpul se află-n orice, uneori Prin cer fac jocuri îngeri păzitori Rotesc prin mii de vieţi nemurire Timpul se află-n orice, uneori Scrisul înalt e prins în ro&re Rotesc prin mii de vieţi nemurire Eu, printre jocuri şi vers început Scrisul înalt e prins în ro&re E vinul în cana din care-am băut Eu, printre jocuri şi vers început Voi privi dintre stele în jos E vinul în cana din care-am băut Dor şi speranţă în iz tămâios Voi privi dintre stele în jos Prin cheutoarea sânilor femeii Dor şi speranţă în iz tămâios E apa – vin din Caana Galileii

Prin cheutoarea sânilor femeii Din duh şi har împle&-se-va nor E apa – vin din Caana Galileii … A scrie cu suﬂet pe cer e uşor !

PANTUM VII

O voce cum a mea se-aude-n mine, de umbră mă despart ca de uitare. Sunt paznicul imaginii de vine, rob al iluziei ce-n frunte sare . De umbră mă despart ca de uitare, să sperii moartea port ca datorie . Sunt rob iluziei ce-n frunte sare, rob al femeii-ﬂoare ce îmbie .

Să sperii moartea port ca datorie, împrejur din ţarc mi-adun reci anii, rob al femeii-ﬂoare ce îmbie pe sâni să-i las însemne din cazanii . Împrejur din ţarc mi-adun reci anii, stelarul paznic pierde dintre stele… E dura lex ! mă susur cu sărmanii care se plimbă printre cucuvele. Stelarul paznic fură dintre stele voci în canon, celestă armonie care se plimbă printre cucuvele : iluzii izvorăsc din veşnicie .

Voci în canon, celestă armonie… eş& paznicul imaginii de vine ? Iluzii izvorăsc din veşnicie şi-o voce cum a mea se-aude-n mine !