1689 joi 14 mai 2015

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4585 lei 1$ = 3,9696 lei 1₤ = 6,2152 lei

JOI 14.05.2015

• Supă de pasăre cu găluşte • Ceafă la grătar • Cartofi la cuptor şi salată

joi, 14 mai 2015 Anul VIII nr. 1689 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

În urma mişcărilor de protest ale sindicatelor afiliate „Energetica” şi ale Sindicatului „Noroc Bun”

CEH a primit 40 de milioane de lei împrumut

Ieri, Guvernul a aprobat, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, unele măsuri în sprijinul Complexului Energetic Hunedoara (CEH). Mai exact, actul normativ creează cadrul legal şi stabileşte condiţiile în care Trezoreria Statului, prin Ministerul Finanţelor Publice, va putea acorda, la solicitarea CEH, în condiţii de piaţă, un împrumut în limita sumei de 40 de milioane de lei.

Împrumut condiţionat

Acest împrumut, acordat din venituri din privatizare, pe o perioadă de 90 de zile, va fi destinat rambursării de către CEH a ajutorului de stat incompatibil, pentru care Comisia Europeană a dispus, în data de 20 aprilie 2015, recuperarea acestuia de către statul român.

Obligaţia de recuperare a ajutorului de stat rezultat din tarifele practicate de Hidroelectrica pentru Termoelectrica SA şi Electrocentrale Deva s-a extins la CEH în calitate de succesor în drepturi al celor două societăţi. Împrumutul în limita sumei de 40 de milioane de lei se va acorda în baza unei analize economico-financiare efectuate de EximBank, în vederea stabilirii capacităţii de rambursare şi a marjei de dobândă. De asemenea, împrumutul se acordă cu condiţia constituirii unor garanţii care trebuie să acopere cel puţin 120 la sută din cuantumul împrumutului. Garanţiile se constituie prin instituirea de către organul fiscal competent al ANAF a unor sechestre asiguratorii asupra bunurilor imobile libere de orice sarcini, proprietatea CEH. Împrumutul şi dobânda aferentă vor fi rambursate de către CEH din surse proprii.

Ajutor de stat amânat

Împrumutul se acordă după încetarea procedurii de administrare specială instituită asupra societăţii în baza Legii 137/ 2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările şi completările ulterioare.

Actul normativ a fost adoptat de Guvern având în vedere faptul că nerambursarea ajutorului de stat incompatibil de către CEH ar fi făcut imposibilă acordarea, ulterior, a

unui ajutor de stat individual pentru salvare în sumă de 167 de milioane de lei. Asupra acestui ajutor de stat individual de salvare a fost notificată Comisia Europeană. În data de 21 aprilie 2015, Comisia Europeană a emis o decizie, prin care a stabilit să nu ridice obiecţiuni şi a decis că acest ajutor de stat individual de salvare este compatibil cu piaţa internă. Condiţiile de acordare a unui ajutor de stat individual de salvare pentru CEH vor fi aprobate printr-un act normativ ulterior.

Trebuie altă strategie

şi găsirea unor soluţii viabile de dezvoltare. Situaţia economico-financiară a Societăţii nu s-a apreciat atât de mult astfel încât să reziste pieţei concurenţiale, înregistrând la data de 31 martie 2015 datorii de 942,2 milioane lei, din care datorii restante în suma de 432,8 milioane lei.

Pe cale de consecinţă, este necesară abrogarea strategiei de privatizare a CEH adoptată prin HG nr.

86/2013.

Una peste alta, aceste resurse disponibilizate de guvern reprezintă şi o victorie a bunului simţ sindical, adică al mişcărilor de protest ale sindicatelor afiliate „Energetica” şi ale Sindicatului „Noroc Bun”. Care, fără a face un show dubios din mişcarea sindicală, au reuşit să convingă guvernul. Ca să spunem aşa, o primă bătălie a fost câştigată.

Mihaela PETROŞAN

Tot în şedinţa de ieri, Guvernul a adoptat o Hotărâre de abrogare a HG nr. 86/2013, prin care se stabilea strategia de privatizare a CEH, luând în considerare structura integrată a societăţii de producător de energie electrică şi de exploatare a unor perimetre de huilă.

Conform prevederilor legale în vigoare, CEH avea obligaţia de a restitui până la data de 30 La Uricani o vârstnică a fost aprilie 2015 un număr de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, egal cu numărul total de emisii de gaze cu efect de seră provenite din instalaţiile care funcţionaseră în anul anterior, înregistrând un deficit de certificate de emisii de gaze cu efect de sera evaluat la Zilele trecute o uricăneancă a depus circa 39 de milioane lei. plângere la poliţie, după ce un vecin Implementarea cerinţelor Deciziei Comisiei Europene din 21 al ei – conform spuselor femeii – ar aprilie 2015, privind acordarea fi sărit la ea, ca să-i dea în cap cu unui ajutor de stat pentru saltoporul. vare către CEH care să asigure şi restituirea certificatelor Multă lume menţionate anterior, condiţie de pe strada Sterminos din Uricani esenţială pentru continuarea cunoaşte relaţiile tensionate exisactivităţii de producere energie electrică, impune separarea ac- tente între Olga B. şi doi vecini ai tivităţii miniere de celelalte ac- ei. Nici primăria nu-i străină de ceea ce se petrece acolo. Nu o tivităţi. În acest context se modifică structura patrimonială dată, femeia de 72 de ani a venit la a Societatii faţă de cea avută în primarul Dănuţ Buhăescu şi i-a relatat despre abuzul făcut de către vedere la momentul elaborării strategiei de privatizare şi, ast- un cetăţean de pe stradă. Care, fel, acţionarul se află în imposi- conform spuselor sale, şi-ar fi mutat gardul în afară, astfel că bilitatea de a derula procesul drumul pe care trece lumea a de privatizare în condiţiile prerămas lat doar de doi metri. văzute prin strategia adoptată prin HG nr. 86/2013.

Primăria a trimis un om acolo, Totodată, CEH a fost inclus în acesta a măsurat şi a constatat că e programul de reducere a adevărat: drumul, care-i domeniu plăţilor restante, fiind vizate public, a fost îngustat cu doi metri. măsuri de restructurare internă

Ameninţată cu toporul de vecinul ei

Marţi, doamna Olga B.

a intrat în birou la primar (vezi poza) şi, în prezenţa doamnei Iulia Moară, funcţionară la Urbanism, i-a povestit ce spaimă a tras cu o zi înainte. Când, în jurul orei trei după amiaza, unul dintre cei doi gospodari cu care este certată ar fi sărit la ea cu toporul. Noroc c-a scăpat-o un fiul al ei. „Nu am fost de acord şi nu voi fi niciodată de partea acelora care aplică forţa în rezolvarea problemelor, a declarat Dănuţ Buhăescu. Mai ales că sar cu topoare, toporişti, ca-n Evul Mediu, ce mai!”. După care primarul a îndemnat-o pe femeie să meargă cu plângerea la poliţie, fiindcă măsurile pe plan administrativ vor fi luate din biroul său de primar.

Gheorghe OLTEANU

2

LA ORDINEA ZILEI

Tensiuni mari la Termocentrala Mintia

Protest spontan cu 200 de angajaţi

După protestul legal de marţi, din faţa sediului Instituţiei Prefectului Judeţului Hunedoara, la care au participat aproximativ 300 de persoane, ieri dimineaţă, 200 de angajaţi ai Termocentralei Mintia au pornit un protest spontan, chiar în curtea întreprinderii.

Motivul protestului spontan de ieri dimineaţă este acelaşi: cererea sindicaliştilor ca guvernul Ponta să

La Şcoala Gimnazială Nr. 2 Lupeni

Îşi dau întâlnire discipolii lui Pitagora

Sâmbătă, 16 mai 2015, la Lupeni, de la orele 10:00, va avea loc deschiderea festivă a concursului regional de matematică „Discipolii lui Pitagora", ediţia a XI-a Evenimentul se va desfăşura la Şcoala Gimnazială Nr.2. Vor participa peste 240 elevi, însoţiţi de 40 cadre didactice din judeţele Gorj, Dolj, Hunedoara, Mehedinţi, Giurgiu.

Activitatea de acest gen este singulară în perimetrul Văii Jiului şi chiar al judeţului.

Prof. Emilia Velcea, Coordonator concurs

)

Ziarul Vaii Jiului

acorde Complexului Energetic Hunedoara (CEH) ajutorul de stat de 37,7 milioane euro, aprobat de

La Biblioteca U.P.,

„Arena educaţiei”

Astăzi, începând cu ora 12:00, la Biblioteca Universităţii din Petroşani (U.P.), va avea loc „Arena educaţiei”.

Deva

Hoţul prins

Un tânăr de 18 ani, din Deva, a fost depistat de poliţişti ca suspect în cazul unui furt de electrocasnice dintr-un imobil proprietate privată.

Duminică, 10 mai, Poliţia Deva a fost sesizată de o persoană în vârstă de 61 ani, din municipiul reşedinţă de judeţ, despre faptul că în noaptea de 9 spre 10 mai, persoane necunoscute au pătruns prin efracţie într-un imobil aflat în construcţie, situat în Deva, de unde au sustras mai multe produse electrocas-

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Comisia Europeană, fără de care Termocentrala Mintia, dar şi cea de la Paroşeni, sunt în pericol de închidere definitivă.

După cum se ştie deja, ajutorul de stat este necesar pentru cumpărarea certificatelor de CO2, lipsa acestora aducând CEH o amendă usturătoare din partea Comisiei Europene, respectiv 120 de milioane de euro. În plus, angajaţii mai solicită stoparea procedurilor de preluare a activităţii de căi ferate uzinale (CFU), cantină şi dispensar medical de către sucursala PrestServ, o entitate nou înfiinţată în cadrul CEH. La protestul spontan de ieri dimineaţă au participat angajaţii din schimbul de dimineaţă şi mai mulţi angajaţi care au venit chiar dacă erau în perioada liberă.

Mihaela PETROŞAN Acţiunea se desfăşoară în fiecare an sub patronajul Inspectoratului Şcolar Hunedoara. Pe parcursul desfăşurării acţiunii, liceele şi colegiile din Valea Jiului, dar şi instituţii de învăţământ superior din ţară, îşi vor promova oferta şcolară pentru anul 2015-2016.

V.T.

nice. În cursul zilei de marţi, poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei Deva au depistat un suspect în vârstă de 18 ani, din municipiu, cu privire la care, în urma cercetărilor, s-a stabilit că este prezumtivul autor al furtului.

Prejudiciul, în valoare de 9.400 de lei, a fost recuperat în totalitate, iar faţă de suspect s-a luat măsura reţinerii pentru o perioadă de 24 de ore, urmând a fi prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Deva cu propunere de arestare preventivă.

Mihaela PETROŞAN

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

Societate comercială oferim spre închiriere

SPAŢIU COMERCIAL (CHIOŞC)

situat în Vulcan, zona giratoriu – Primărie (lângă Succes), din termopan, suprafaţă totală 12 mp, branșat la utilităţi, posibilitate extindere la 20 mp, în următoarele condiţii: chirie 200 EUR + TVA / lună + taxe în valoare de 762 lei (TVA inclus)/an. Perioadă minimă de închiriere: 12 luni. Spaţiul este ocupabil imediat. Se percepe în avans chiria pentru lunile contractuale X, XI și XII. Solicităm și oferim seriozitate. Spaţiul comercial se află într-o zonă cu vad comercial foarte bun și a funcţionat mult timp în domeniul panificaţiei.

Relații la telefon 0773.349513.

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ioan LASCU, Ion Hirghiduş, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

La mitingul de la Deva

Energeticienii de la Paroşeni au arătat că şi răbdarea are o limită

Cincizeci de salariaţi ai Termocentralei Paroşeni, membri ai Sindicatului Liber din cadrul uzinei, au fost prezenţi, împreună cu preşedintele de sindicat Mihai Lorincz, la mitingul care a avut loc marţi după amiaza în faţa Prefecturii judeţului Hunedoara.

Fireşte, oricare diriguitor

şi deţinător de putere din ţara asta nu priveşte cu ochi buni şi nici nu-i convine să audă scandându-se lozinci sau să-i ajungă la urechi câte o înjurătură scăpată, printre măsele, de careva mai nervos. Şi nici fluierături sau să-şi piardă timpul, ca să vadă ce scrie pe bannerele agitate de manifestanţi, şi să asculte melodiile interpretate cu mult talent şi originalitate la tobe, fluierici şi vuvuzele. Este posibil ca nici domnului prefect Sorin Vasilescu, de loc din Lupeni, să nu-i fi convenit toate astea. Numai că, odată cu funcţia, domnia sa a ştiut foarte bine că, oricând, sub fereastra biroului său se pot desfăşura astfel de spectacole. În organizarea sindicatelor, în special.

Mihai Lorincz care, împreună cu

tatea finalizării investiţiei de la Paroşeni, realizată în proporţie de 85 la sută, şi paşi siguri spre insolvenţă”.

Energeticienii i-au explicat mai marelui peste judeţ că ei nu doresc divizarea CEH de dragul divizării.

Numai că, în cazul

în care acordarea ajutorului de stat va fi condiţionată de acceptarea separării activităţii de producere a energiei electrice de activitatea de extracţie a cărbunelui, răspunsul lor va fi afirmativ. „Va trebui să spunem da, precizează Mihai Lorincz, deoarece, în lipsa ajutorului de stat, locurile de muncă din uzină devin incerte şi, apoi, situaţia financiară catastrofală a CEH face imposibilă continuarea activităţii în actuala formulă”.

Preşedintele de sindicat de la Paroşeni şi cel de la Mintia i-au explicat, apoi, prefectului de unde a apărut nemulţumirea în cazul creării suprastructurii numite Prestserv.

Este clar o suprastructură

căpuşă, i-au spus, fără menajamente, cei doi lideri de sindicat. Una făcută, iar nu născută, doar pentru a crea posturi călduţe, bine plătite pentru apropiaţii şi lingăii mai marilor din CEH. Care nu doar că va dubla, ci chiar va tripla costurile serviciilor efectuate pentru termocentrale. S-a comis o ilegalitate prin înfiinţarea, la Paroşeni, bunăoară, a unui punct PSI (Prevenirea şi Stingerea Incendiilor), în condiţiile în care uzina, care lucrează în foc continuu, trebuie să aibă, ca până la ivirea ciudatei creaturi denumite Prestserv, propriul Serviciu pentru Situaţii de Urgenţă.

Desigur,

prefectul Sorin Vasilescu, în limitele competenţei

sale, s-a oferit să-i sprijine pe energeticieni în rezolvarea problemelor ridicate. În caz contrar, au făcut cunoscut reprezentanţii salariaţilor de la termocentralele Mintia şi Paroşeni, în regia BNS spectacolul din faţa prefecturii hunedorene va fi jucat şi la Bucureşti, reprezentaţia fiindu-i dedicată premierului Victor Ponta. La fel cum s-a întâmplat la Deva, nici la cel preconizat să aibă loc în Capitală nu este de aşteptat să performeze lideri sau membri ai Sindicatului „Muntele”. Asta, fiindcă, şi-au dat cu părerea cei de la „Energetica”, unii dintre ei vor prefera, probabil, să joace mai departe, atârnaţi de aţele mânuite de marele păpuşar, aşa cum li se cântă de la CEH. Gheorghe OLTEANU P.S. În buletinul de ştiri de la ora 13:00 de la Radio România Actualităţi am auzit ceva cu posibilitatea acordării acestui ajutor de stat. A rămas ca premierul să facă precizările necesare. Dă, Doamne, bine!

omologul său de la Termocentrala Mintia, Ioan Ticula, a fost invitat la discuţii cu prefectul i-a prezentat acestuia cele cinci revendicări mari şi tari solicitate de sindicaliştii de la Federaţia Energetica, afiliată Blocului Naţional Sindical. Este vorba despre „1) Funcţionarea în continuare a termocentralelor Mintia şi Paroşeni; 2) Acordarea ajutorului de stat; 3) Reluarea lucrărilor la staţia de desulfurare şi şlam dens; 4) Patrimoniul şi personalul calificat SSU, CFU, Transport Auto, Administrativ şi Asistenţa Medicală să rămână în cadrul SE Mintia şi SE Paroşeni; 5) Programul de restructurare, reorganizare şi eficientizare să se facă după o analiză reală”.

„Dintre cele cinci,

am insistat pentru rezolvarea urgentă a punctului al doilea, spune liderul de sindicat de la Termocentrala Paroşeni.

De la 1 mai a început numărătoarea inversă, respectiv trecerea celor şaizeci de zile în care se pot achiziţiona certificatele pentru emisiile de gaze cu efect de seră, necesare producătorilor de energie care emit în atmosferă astfel de gaze. Orice întârziere în acordarea ajutorului de stat necesar achiziţionării acestor certificate înseamnă imposibili-

www.zvj.ro joi, 14 mai 2015

ACTUALITATE

3

4

EVENIMENT

Petroşani

Crucea Roşie în acţiune

Crucea Roşie Petroşani a început săptămâna voluntariatului cu demonstraţii de prim-ajutor şi cu strângere de fonduri pentru micuţul Andrei din Petrila, bolnav de leucemie, care are nevoie de ajutorul întregii comunităţi!

ZVJ a anunţat la timpul potrivit acţiunea de informare a populaţiei, iniţiată marţi, 12 mai, în Parcul Central „Carol Schreter” de Crucea Roşie, subfiliala Petroşani.

Acţiunea a avut ca temă de bază „ce înseamnă viaţa şi cum trebuie să fim alături de cei de lângă noi aflaţi în suferinţă”.

Demonstraţii de prim-ajutor

Începem cu demonstraţiile susţinute de membrii Crucii Roşii Petroşani, legat de cum trebuie acordat primul ajutor în cazul unui stop cardio-respirator, în caz de arsuri, de cum se poate salva viaţa unui om care s-a înecat cu un corp străin prin metoda „Heimlich” şi de cum se face imobilizarea antebraţului în cazul unei fracturi închise.

Toate aceste patru cazuri au fost exemplificate pe viu. Tinerii voluntari coordonaţi de membrii cu experienţă ai Crucii Roşii şi de Felicia Vitan, directorul sucursalei petroşenene, au arătat celor prezenţi cum se procedează.

S-au mobilizat pentru micuţul Andrei

Legat de cazul dramatic al micuţului Andrei din Petrila, băieţelul care suferă de leucemie şi care trebuie ajutat cât mai repede cu bani, pentru ca părinţii lui să-l poată duce la o clinică de specialitate unde să i se facă un transplant, doamna Vitan s-a ţinut de cuvânt şi a început de la acţiunea de marţi campania de strângere de fonduri. „Astăzi am făcut şi o mică campanie de strângere de fonduri pentru Andrei, am făcut o urnă pe care am lipit pliantul trimis de cei de la Asociaţia San Montan din Petrila. Vreau să vă spun că

această campanie va continua toată săptămâna, odată cu acţiunile noastre. Vom vedea până la finalul săptămânii câţi bani se vor strânge. Şi săptămâna viitoare vom continua acţiunea, important este ca populaţia să conştientizeze că prin unitate, donaţii şi gesturi umanitare îi putem salva cu toţii viaţa lui Andrei. Va fi foarte importantă şi acţiunea de sâmbătă, 16 mai, pe care cei de la Asociaţia San Montan o vor organiza la Petrila. Să sperăm că cei generoşi şi toţi cei cu dare de mână se vor mobiliza şi se va reuşi în cele din urmă să se strângă suma necesară pentru salvarea băieţelului”, ne-a declarat Felicia Vitan.

Cursuri de prim-ajutor la sediu

Trebuie să mai spunem că Crucea Roşie, subfiliala Petroşani, organizează periodic cursuri de prim-ajutor pentru cei interesaţi.

Un astfel de curs nu durează mai mult de 12 ore. Iar, cine ştie, poate tocmai de aceste 12 ore va depinde, cândva, viaţa unui membru al unei familii oarecare, ori a unui prieten sau coleg. Costul unui astfel de curs este de 100 lei. Există însă anumite categorii de oameni care nu-l plătesc: copiiivoluntari înscrişi la Crucea Roşie, cadrele didactice care merg cu copiii la anumite concursuri de Crucea Roşie, anumite categorii de vârstnici. „Avem şi pliante pe care le distribuim pe stradă cu ocazia diverselor acţiuni pe care le avem, prin care dăm amănunte celor interesaţi de aceste cursuri de prim-ajutor. Cei care doresc să urmeze cursul acesta la noi, un curs susţinut de un cadru medical specializat, pot să se înscrie la sediul Crucii Roşii din Petroşani, de pe strada Avram Iancu”, ne-a mai spus Felicia Vitan.

Cursul de prim-ajutor e organizat în baza legii Crucii Roşii Române, durata cursului este de 12 ore, iar la terminarea acestuia se eliberează un „Certificat de acordare a primului ajutor”, însoţit de legitimaţie, care este valabil pe întreg teritoriul UE. Cursul se desfăşoară la sediul subfilialei de Cruce Roşie Petroşani, de pe strada Avram Iancu nr. 12, sau, după caz, în spaţii puse la dispoziţie de beneficiar.

Fiecare cursant va beneficia de un suport de curs, iar prelungirea valabilităţii unui certificat se face în urma unui curs de reevaluare cu durata de 6 ore. Crucea Roşie Petroşani, prin vocea directorului Vitan, lansează un apel la angajatori: „Instruiţi-vă personalul pentru acordarea primului ajutor la Crucea Roşie Petroşani şi veţi contribui şi dumneavoastră, alături de Crucea Roşie, la alinarea suferinţei semenilor noştri aflaţi în dificultate sau în situaţii de criză!”.

Corneliu BRAN

facebook.com/ziarulvaiijiului

Ce-o mai fi şi asta?

nat Florin Nicolae, viceprimarul PSD. „Am avut o întâlnire astăzi la sediul PSD Petroşani, noi, cei din Alianţa PSD-UNPR, de la ambele formaţiuni fiind prezenţi consilierii locali. Discuţia a avut ca scop principal constituirea Ligii Aleşilor Locali PSDUNPR. În urma discuţiilor avute, am convenit cu toţii ca preşedintele acestui for să fie dl. Florin Nicolae.

Vorbim de un for intern al alianţei şi care va avea ca scop discutarea iniţiativelor sau proiectelor de

hotărâre care vor fi iniţiate de către reprezentanţii Alianţei PSD-UNPR şi care vor fi promovate apoi în Consiliul Local Petroşani. În acest for se vor discuta proiectele şi ce se doreşte să se iniţieze în şedinţele de consiliu local, urmând să se ia apoi decizia ce proiecte sau iniţiative vor fi susţinute de consilierii locali ai ambelor formaţiuni politice”, a spus printre altele primarul Tiberiu IacobRidzi.

Tot primarul a subliniat că la întâlnirea de la sediul PSD s-a stabilit şi un calendar legat problemele care se vor afla în dezbatere în consiliul local de către consilierii PSD şi UNPR. Preşedintele Ioan Rus a declarat: „Atât la nivel central, cât şi la nivel local, Alianţa PSD-UNPR-PC trebuie să funcţioneze din ce în ce mai bine şi să materializeze cât mai multe proiecte comune în folosul cetăţenilor. Mai degrabă sau mai târziu se apropie şi perioada electorală, de aceea trebuie să valorificăm la maxim ideile bune, oportunităţile şi să rezolvăm cât mai multe din nevoile municipiului”.

Corneliu BRAN

Mergând la anexa 1, aflăm şi obiectivele de investiţii pentru care se va face împrumutul, este vorba de reabilitarea şi modernizarea următoarelor străzi: Griviţa Roşie – 1.312.000 lei, Radu Şapcă – 1.392.000 lei, Micu Klein – 1.416.000 lei, Împăratul Traian – 635.000 lei, Gheorghe Doja – 812.000 lei şi Egalităţii – 433.000 lei.

din Ancona”); 7.000 lei destinaţi cheltuielilor cu delegaţiile oficiale sosite din oraşele înfrăţite cu Petroşaniul; 15.000 lei vor fi folosiţi pentru premierea elevilor, sportivilor, câştigătorilor de olimpiade şi concursuri şcolare naţionale şi internaţionale; 1.200 lei – bani pentru sprijinirea concertului de muzică clasică de la Peştera Bolii; 800 lei – alte cheltuieli.

După proiectul de la punctul doi şi în urma votului, Acordul de Asociere dintre municipiul Petroşani şi Asociaţia Ecologică „Petro Aqua” Petroşani, în vederea „organizării în comun a unor evenimente culturale, prin care să fie promovat din punct de vedere turistic şi cultural situl Peştera Bolii”, este valabil de acum înainte pe o perioadă de 5 ani de zile.

În fine, un al patrulea proiect a vizat aprobarea alocării de la bugetul local a sumei de 1.000 lei, în vederea participării Consiliului Local Petroşani, în calitate de co-organizator, la Cupa „Universitas” „Liceele Văii Jiului la Universitatea din Petroşani”. Aici discutăm de o competiţie de fotbal, unde organizatorul principal este chiar echipa de fotbal a profesorilor de la Universitatea din Petroşani. Cele 10 milioane de lei vechi alocate de la bugetul local vor fi folosite pentru premierea echipelor câştigătoare.

Corneliu BRAN

PSD şi UNPR au constituit la Petroşani Liga Aleşilor Locali

Ieri, 13 mai, la sediul PSD Petroşani, reprezentanţii Alianţei PSD-UNPR la nivel de municipiu Petroşani au organizat o conferinţă de presă.

Din partea PSD Petroşani a fost prezent preşedintele Ioan Rus, iar din partea UNPR Petroşani a fost prezent primarul municipiului, Tiberiu Iacob-Ridzi.

Conferinţa de presă nu a fost lungă, cei doi reprezentanţi dorind doar să înştiinţeze mass-media locală de faptul că ieri dimineaţa a fost constituită Liga Aleşilor Locali PSD-UNPR, preşedintele acesteia fiind desem-

De la şedinţa de îndată de ieri

Câteva aspecte interesante

Câteva proiecte importante s-au aflat ieri, 13 mai, pe ordinea de zi a şedinţei de îndată. Patru dintre cele cinci proiecte le vom prezenta mai la vale, cu specificaţia că toate au trecut de votul consilierilor, devenind hotărâri de consiliu.

6.000.000 lei împrumutaţi pentru modernizarea a 6 străzi

Săptămâna trecută vă spuneam că pe ordinea de zi a şedinţei ordinare din aprilie s-a aflat un proiect, devenit hotărâre, ce viza aprobarea indicatorilor tehnico-economici în cadrul obiectivului de investiţii „Modernizare străzi municipiul Petroşani”.

Ei bine, la şedinţa de îndată de ieri, la primul punct s-a aflat un proiect ce a vizat „aprobarea unei finanţări rambursabile în vederea realizării unor obiective de investiţii de interes local”. Conform articolului 1 al proiectului, consilierii locali au aprobat „contractarea unei finanţări rambursabile interne/ externe, în valoare de maxim 6.000.000 lei, cu o maturitate de maxim 10 ani”. La articolul 2 se specifică că „creditul bancar va putea fi rambursat anticipat prin surse proprii”, în timp ce la articolul 3 se specifică faptul că „contractarea finanţării rambursabile prevăzute la articolul 1 se face pentru finanţarea integrală sau parţială a obiectivelor de investiţii publice de interes local care sunt specificate în Anexa 1 la prezenta hotărâre”.

www.zvj.ro joi, 14 mai 2015

Asociere cu „Petro Aqua” pe 5 ani

Undă verde pentru organizarea ediţiei a XIV-a a Zilelor Municipiului

Cupa „Universitas” la fotbal

Al treilea proiect a vizat „aprobarea organizării manifestărilor dedicate Zilelor Municipiului Petroşani, ediţia a XIV-a, în perioada 29-31 mai 2015”. În acest sens, prin proiectul de hotărâre iniţiat de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, consilierii locali au aprobat alocarea sumei de 110.000 lei de la bugetul local, în vederea organizării manifestărilor ce vor avea loc.

Conform devizului estimativ, banii respectivi vor fi alocaţi astfel: 65.000 lei pentru concerte de muzică folk, muzică populară şi muzică uşoară (aici intrând şi sumele necesare pentru amenajarea scenei, pentru sonorizare şi lumini); 6.000 lei alocaţi pentru organizarea de competiţii sportive (fotbal, şah, cros, tenis de masă, tenis de câmp şi table); 4.000 lei – sumă necesară pentru invitaţii, afişe, bannere, plachete şi diplome; 7000 lei – focul de artificii; spectacol de teatru gratuit pentru cetăţeni (piesa „Îndrăgostiţii

ACTUALITATE

5

CMYK

6

facebook.com/ziarulvaiijiului

ÎNVĂŢĂMÂNT

Asfaltarea drumului de la intrarea în Lupeni,

Încă o dovadă a seriozităţii deputatului Resmeriţă Foarte puţini aleşi ai poporului au a se lăuda, în afară de jalnice şi demagogice gulgute, cu rezultate palpabile. Unul dintre aceştia este şi Cristian Resmeriţă, de două legislaturi deputat PSD al Colegiului Vest Valea Jiului. În ediţiile din această săptămână, „Ziarul Văii Jiului” a prezentat, cu dovezi, demararea lucrărilor de asfaltare din DN 66A. O lucrare de care nu doar Lupeniul, ci şi vestul Văii Jiului, avea mare nevoie.

Lucrare care, din păcate, a fost tratată de unii dintre aleşii citadelei Lupeniului, mai neputincioşi din fire, la mişto... Dar, cum am scris şi în articolul trecut, între unul care „plantează” flori în gropile de pe drum şi unul care reuşeşte să găsească soluţii pentru asfaltarea drumului, cetăţenii îl vor alege pe cel care rezolvă problema.

Aici este locul potrivit de a consemna că sub atenta supraveghere a deputatului Cristian Resmeriţă - cel care a întreprins toate demersurile pentru rezolvarea unei stări de fapt care durează de circa 30 de ani -, asfaltarea tronsonului de drum din DN 66A dintre municipiul Vulcan şi municipiul Lupeni se realizează într-un ritm rapid. Începute luni,

lucrările de reabilitare au intrat de ieri în linie dreaptă, trecându-se la turnarea covorului asfaltic. Fotografiile care ilustrează acest articol sunt tot atâtea dovezi de netăgăduit ale seriozităţii deputatului Resmeriţă.

Când lucrarea va fi finalizată, deputatul Resemeriţă va merita un buchet de

flori, chiar dacă nu şi-a făcut decât datoria.

Oare la Lupeni în jocul politic va învinge fairplay-ul? Vom trăi şi vom consemna…

Sonia LIBERESCU

Comunicat de presČ Lansare proiect POSDRU „FII ACTIV āI ADAPTEAZċ-TE LA PIAɂA MUNCII” PetroĂani, mai 2015 SC EURO JOBS SRL – PetroĂani în calitate de Partener 1, în parteneriat cu SC COMPA SA SIBIU în calitate de Beneficiar Ăi AJOFM Sibiu – Partener 2 anunɃČ lansarea proiectului cu titlu „Fii activ Ăi adapteazČ-te la piaɃa muncii”, ID 151603.

Proiectul este cofinanɃat din Fondul Social European prin Programul OperaɄional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - InvesteĂte în oameni, Axa prioritarČ 5 „Promovarea mČsurilor active de ocupare”, Domeniul major de intervenɄie 5.1 „Identificare Ăi recrutare grup ɄintČ din zone foste industrializate”.

Obiectivul general al proiectului este: creĂterea capacitČɃii de ocupare a grupurilor de persoane cu o situaɃie dificilČ pe piaɃa muncii, în special a grupurilor dezavantajate pe piaɃa muncii prin mČsuri active de ocupare. CreĂterea competitivitČɃi pe piaɃa muncii Ăi dezvoltarea resurselor umane prin corelarea educaɃiei Ăi învČɃČrii pe tot parcursul vieɃii cu piaɃa muncii Ăi asigurarea de oportunitČɃi crescute pentru participarea activČ pe piaɃa muncii din regiunile Centru si Vest.

NumČrul total grup ɃintČ al Partenerului SC EURO JOBS SRL este de 80 de persoane, care vor participa la programe integrate Ăi vor fi din urmČtoarele categorii: persoane în cČutarea unui loc de muncČ, persoane inactive, Ăomeri, Ăomeri de lungČ duratČ Ăi Ăomeri de lungČ duratČ tineri, provenind din zone foste industrializate.

Persoanele care au domiciliul în Valea Jiului sau la maxim 50 km distanɃČ de aceasta se pot înscrie la urmČtoarele cursuri organizate de SC EURO JOBS SRL: cursuri de iniɃiere „CompetenɃe informatice” - 14 persoane, cursuri de perfecɃionare „Comunicare în limba englezČ” - 28 de persoane Ăi cursuri de calificare „LucrČtor în tâmplČrie” - 28 de persoane. De asemenea vor beneficia de servicii integrate în cadrul proiectului cum ar fi: informare, consiliere profesionalČ, mediere Ăi plasare la locul de muncČ, cursurile de formare profesionalČ se vor finaliza cu certificate de calificare/absolvire recunoscute la nivel naɃional.

Perioada de desfČĂurare a proiectului este de 10 luni, respectiv 25.02.2015 – 24.12.2015.

Pentru mai multe informaɃii despre acest proiect: S.C. EURO JOBS S.R.L. Ghinia Andreea Sonia, coordonator proiect Telefon 0354 108 516, email: office@euro-jobs.org

www.zvj.ro joi, 14 mai 2015

EDILITARE

7

ADMINISTRAŢIE

8

Hotărârea nr. 38/2015 privind modificarea şi completarea anexei nr. 1 din Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 18 / 26 februarie 2015 privind aprobarea Listei anuale de priorităţi pentru repartizarea locuinţelor ANL din municipiul Lupeni, judeţul Hunedoara

Hotărârea a fost aprobată prin vot liber exprimat cu 18 voturi “Pentru” şi o “Abţinere” Consiliul Local al Municipiului Lupeni,

Având în vedere Raportul Comisiei sociale pentru analizarea cererilor de locuinţe şi repartizarea locuinţelor pentru tineri, destinate închirierii din Municipiul Lupeni, precum şi Expunerea de Motive a Viceprimarului Municipiului Lupeni; În baza dispoziţiilor Legii nr. 152/ 1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe – republicată, cu modificările şi completările ulterioare; În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (9) litera „a” din Normele Metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/ 1998, cu modificările şi completările ulterioare; În temeiul Dispoziţiilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. „a” şi lit.„c”, alin. (6) lit. „a” pct. 17 lit. „e” şi art. 45 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 215/ 2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Anexa nr. 1 la HCL nr. 38/2015 LISTA ANUALĂ DE PRIORITĂŢI PENTRU REPARTIZAREA LOCUINŢELOR ANL DIN MUNICIPIUL LUPENI, JUDEŢUL HUNEDOARA APARTAMENTE CU O CAMERĂ

1 – Dosar nr. 5 – Parnică Elena Carmen – 40 puncte 2 – Dosar nr. 8 – Iuşan Ecaterina Adelina – 37 puncte 3 – Dosar nr. 4 – Chişu Alina Diana – 36 puncte 4 – Dosar nr. 7 – Rusan Oana Roxana – 35 puncte 5 – Dosar nr. 6 – Manolache Constantin – 34 puncte 6 – Dosar nr. 11 – Avădanei Alin Alexandru – 34 puncte 7 – Dosar nr. 3 – Csorba Irina – 32 puncte 8 – Dosar nr. 12 – Strava Cristian – 29 puncte

Lupeni, 28 aprilie 2015

PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ Prof. RODICA CÎMPEAN

CONTRASEMNEAZĂ – SECRETAR Jr. MARIUS CLAUDIU BĂLOI

HOTĂRĂŞTE: Art.1 (1) Se aprobă modificarea şi completarea anexei nr. 1 a Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 18/ 26 februarie 2015 privind aprobarea Listei anuale de priorităţi pentru repartizarea locuinţelor ANL din municipiul Lupeni, judeţul Hunedoara.

(2) Lista anuală de priorităţi pentru repartizarea locuinţelor ANL din municipiul Lupeni, judeţul Hunedoara, este prevăzută în anexa nr. 1 la prezenta hotărâre.

Art.2 Prezenta hotărâre se comunică Viceprimarului municipiului Lupeni, Instituţiei Prefectului judeţului Hunedoara şi se aduce la cunoştinţă publică prin grija Secretarului municipiului Lupeni.

Lupeni, 28 aprilie 2015 PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ CONTRASEMNEAZĂ – SECRETAR Prof. RODICA CÎMPEAN Jr. MARIUS CLAUDIU BĂLOI

Hotărârea nr. 41 / 2015 privind aprobarea repartizării unei locuinţe în blocul 62 – ANL Bulevardul Păcii, municipiul Lupeni, judeţul Hunedoara

Hotărârea a fost aprobată prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi

Consiliul Local al Municipiului Lupeni, Având în vedere iniţiativa Viceprimarului Municipiului Lupeni, exprimată prin Nota de fundamentare, Raportul Comisiei sociale privind analizarea cererilor pentru locuinţele ANL , avizul Comisiei de specialitate a Consiliului local; În baza dispoziţiilor Legii nr. 152/ 1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe – republicată, cu modificările şi completările ulterioare; În conformitate cu prevederile H.G. nr. 962/ 2001 privind Normele Metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/ 1998, cu

facebook.com/ziarulvaiijiului

modificările şi completările ulterioare; În temeiul dispoziţiilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. „a” şi lit.„c”, alin. (6) lit. „a” pct. 17 lit.„e” şi art. 45 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 215/ 2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

HOTĂRĂŞTE: Art.1 Se aprobă repartizarea locuinţei situate administrativ în blocul nr. 62 - ANL, sc.1, etaj 3, ap.31, Bulevardul Păcii, Municipiul Lupeni, judeţul Hunedoara, doamnei Parnică Carmen Elena.

Art.2 Prezenta hotărâre se comunică Instituţiei Prefectului judeţului Hunedoara în vederea verificării legalităţii, Viceprimarului Municipiului Lupeni, doamnei Parnică Carmen Elena, iar la cunoştinţă publică prin grija Secretarului municipiului Lupeni.

Lupeni, 28 aprilie 2015

PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ Prof. RODICA CÎMPEAN

CONTRASEMNEAZĂ – SECRETAR Jr. MARIUS CLAUDIU BĂLOI

A fi sau a nu fi...?

Valea Jiului – o nouă etapă de evoluţie

Realitatea acestor timpuri ne obligă să putem vedea viaţa oamenilor din Valea Jiului şi după ce mineritul se va restructura şi reorganiza.

Categoric nu putem sta cu mâinile în sân. Cum de altfel nu am făcut-o nici până acum. Este însă momentul să intensificăm aceste eforturi mult mai bine conjugate, între toţi cei ce pot contribui la o schimbare reală a viziunii de menţinere şi de dezvoltare în etape a acestei zone. Dacă nu avem o viziune realistă asupra a ceea ce putem face pentru viaţa oamenilor de aici, nu vom reuşi niciodată să facem nimic. Dacă nu ne trezim măcar acum în al doisprezecelea ceas, să nu ne mire că vom avea un destin pe care nimeni nu cred că îl doreşte.

Deşi există mulţi sceptici care văd Valea noastră îngropată sub cenuşa uitării, eu nu pot şi nu vreau să mă alătur lor. În primul rând pentru că îmi asum rolul de lider al unei comunităţi care are un potenţial de mediu, economic, social, cultural, intelectual, de tradiţii locale şi spiritual deosebit, pe care am convingerea că îl putem valorifica în viziunea dezvoltării urbei noastre (şi implicit a celor din jur) din următorii ani. În al doilea rând pentru că sunt promotorul unor proiecte de dezvoltare care reprezintă platforme realiste de relansare economică a zonei noastre. În al treilea rând pentru că toate discuţiile avute cu toţi cei ce – ca şi mine – văd în Valea Jiului potenţialul de dezvoltare, pe care trebuie doar să reuşim să-l punem în mişcare, îmi confirmă faptul că avem forţa şi masa critică necesare pentru a reuşi. Sunt foarte mulţi oameni de afaceri cu care am stat de vorbă şi care au viziunea dezvoltării acestei zone dincolo de activitatea minieră, care se stinge încet-încet, aşa cum s-a putut observa în localităţile din jur (Aninoasa, Uricani). Sunt oameni care vor să investească şi care cer pentru aceasta susţinerea politică şi guvernamentală absolut necesare în această perioadă, pentru direcţiile de dezvoltare pe care le-am gândit şi le propunem împreună la nivelul

www.zvj.ro

joi, 14 mai 2015

instituţiilor guvernamentale.

Sunt trei mari linii de dezvoltare care pot asigura un standard de viaţă bun pentru locuitorii acestei zone şi garanţia continuării existenţei acestei zone în mod unitar.

1. Urgenţa obţinerii din partea Guvernului României a unei hotărâri care să readucă la locul cuvenit din punct de vedere teritorial zonele rurale tradiţionale ale Văii Jiului.

Este un proiect viabil, care poate permite relansarea tuturor activităţilor agricole şi de creştere a animalelor, a celor de colectare şi procesare a fructelor de pădure, colectarea de plante medicinale, activităţile pentru protejarea şi conservarea ecosistemelor, a mediului natural în general, prin fondurile europene care pot fi şi care trebuie atrase.

Suntem în perioada în care pregătim toate documentele necesare pentru a obţine din partea Guvernului această hotărâre.

că pentru etapa cel puţin imediat următoare este dificil şi neperformant să gândim o strategie de dezvoltare economică prin investiţii productive de dimensiuni mari. Avem toate argumentele economice şi posibilităţile reale din teren pentru a susţine deschiderea de activităţi noi atât în domeniul producţiei cât şi al serviciilor prin

impulsionarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, printr-o mai bună corelare a ofertelor de locuri de muncă cu forţa de muncă calificată existentă pe piaţa muncii.

Desigur că în jurul acestor trei mari direcţii de dezvoltare vor gravita foarte multe activităţi dedicate vieţii oamenilor.

Valea Jiului a existat şi înainte de minerit şi trebuie să-şi găsească resursele pentru a rămâne o zonă vie şi după ce mineritul se va redimensiona, ca urmare a procesului de restructurare. Oricum zăcămintele de huilă existente vor rămâne ca avere importantă şi disponibilă a zonei noastre, într-un alt context de dezvoltare durabilă nu doar locală, dar şi regională şi naţională.

A fi sau a nu fi... Valea Jiului?... pentru mine nu este o întrebare retorică... Este doar o abordare plină de asumare, pentru a face tot ceea ce depinde de mine şi de oamenii din jurul meu în sensul protejării, menţinerii şi dezvoltării vieţii oamenilor de aici.

Ing. Gheorghe ILE Primarul municipiului Vulcan

2. Continuarea dezvoltării proiectelor turistice, cu accent pe atragerea tuturor investitorilor care să dezvolte aici resorturile hoteliere, de recreaţie, sport, aventură şi divertisment conform posibilităţilor oferite de mediul nostru natural, absolut minunat.

3. Dezvoltarea activităţilor productive şi de servicii la nivel de IMM-uri este unul din motoarele de bază ale economiei locale, care poate absorbi forţa de muncă neocupată şi poate impulsiona dezvoltarea de proiecte locale, care nu pot fi puse în operă, oricât de binevoitori ar fi edilii locali, fără resursele pe care doar o economie locală înfloritoare le poate da.

Susţinerea dezvoltării mai ales a IMMurilor are la bază analizele economice făcute la nivelul investiţiilor mari.

Aceste analize pun în evidenţă faptul

ADMINISTRAŢIE

9

10

IMOBILIARE - MACARENA

GARSONIERE 1. Garsonieră confort sporit - 35 mp, zona Institutului, bloc cărămidă, boxă, branşată termoficare, zonă liniştită, amenajări şi îmbunătăţiri, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajată, parţial mobilată (mobilată complet la 20.000 euro neg.).

2. Garsonieră zona Hermes-Dragalina, etaj 3/4, poziţionată pe mijloc, centrală termică, geamuri termopan, instalaţii schimbate, bine întreţinută, preţ 55.000 lei neg.

3. Garsonieră Petroşani Nord, etaj 1/4, în zona Bulevardului, renovată complet, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, parchet laminat, instalaţii şi uşi schimbate, 2 focuri gaz, termopan, preţ 55.000 lei neg.

4. Garsonieră zona Piaţa Petroşani, la stradă, poziţionată pe mijloc şi la soare, mobilată şi utilată, centrală termică, geamuri termopan, gresie şi faianţă, parchet, preţ 16.000 euro neg.

5. Garsonieră confort 1, blocurile noi Aeroport, parter, mobilată şi utilată, modificări interioare, geamuri termopan, uşi schimbate, poziţionată la soare, preţ 35.000 lei sau 30.000 lei nemobilată.

6. Garsonieră confort 1, Unirii, mobilată şi utilată, centrală termică, geamuri şi balcon închis termopan, izolată termic, decomandată, parchet laminat, bine întreţinută, preţ 9.000 euro neg.

7. Garsonieră Aeroport, etaj 2/4, bucătărie si baie mare, geamuri termopan, gresie şi faianţă, uşă metal, gresie şi faianţă, poziţionată pe mijloc, foarte călduroasă, preţ 25.000 lei.

8. Garsonieră zona Hermes-Primărie, etaj 2/4, pe bulevard, renovată, balcon închis termopan, baia şi bucătăria amenajate, parchet, instalaţii şi uşi schimbate, 2 focuri gaz, preţ 48.000 lei.

9. Garsonieră Dimitrov, etaj 1/3, suprafaţă mare, gaz, zonă foarte liniştită, boxă, preţ 15.000 euro.

10. Spaţiu comercial, garsonieră Aeroport blocurile noi - zona Nicuşor Gociu, 33 mp, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, pretabil locuit sau sedii firme, cabinete medicale, birouri, preţ 7.000 euro.

APARTAMENTE 2 CAMERE 1. Ap. 2 cam., Dimitrov, zonă liniştită, aproape brutărie, grădiniţă, farmacie, standard, preţ 60.000 lei neg.

2. Ap. 2 cam., Dimitrov, zona foarte liniştită, etaj 1/3, poziţionat pe mijloc şi la soare, decomandat, boxă mare, standard, bine întreţinut, preţ 74.000 lei neg.

3. Ap. 2 cam., zona Primăriei Petroşani, etaj 2/4, la stradă, 2 focuri gaz, geamuri termopan, branşat termoficare cu gigacalorimetru, izolat termic, poziţionat pe mijloc, foarte călduros, preţ 75.000 lei.

4. Ap. 2 cam., zona Hermes-Mignon, etaj 3/10, standard, poziţionat la soare, 2 balcoane, bine întreţinut, preţ 70.000 lei uşor neg.

5. Ap. 2 cam., Dimitrov, etaj 2, zonă foarte liniştită, modificări interioare, centrală termică, geamuri termopan, mobilat complet, poziţionat la soare şi pe mijloc, boxă, preţ 20.000 euro neg.

6. Vând sau schimb cu ap. 2 cam. în zona centrală plus diferenţa - ap. 2 cam., zona Independenţei-Dacia, decomandat, bloc cărămidă, geamuri şi balcon închis termopan, centrală termică, poziţionat la soare, zonă foarte liniştită, preţ 60 00 lei neg.

7. Ap. 2 cam., zona Piaţă-Poliţie Petroşani, etaj 3/4, centrală termică, geamuri termopan, mobilat şi utilat, poziţionat pe mijloc şi la soare, bloc anvelopat, preţ 25.000 euro neg.

8. Ap. 2 cam., Dimitrov, etaj 2/3, balcon, zonă foarte liniştită, boxă, sobe teracotă cu gaz, poziţionat pe mijloc şi la soare, preţ 18.000 euro neg.

9. Ap. 2 cam., zona Mignon Petroşani, etaj 6/10, 2 balcoane, gaz, standard, preţ 55.000 lei.

10. Ap. 2 cam., zonă foarte liniştită Petroşani Nord, bloc cărămidă, boxă, suprafaţă mare, sobe teracotă şi centrală termică, gaz, geamuri termopan, preţ 90.000 lei.

11. Ap. 2 cam., zonă centrală, strada Horea, suprafaţă mare, dec, centrală termică, parchet, gresie şi faianţă, bine întreţinut, poziţionat la soare, preţ 17.000 euro.

12. Ap. 2 cam., Aeroport-Nicuşor Gociu, modificări interioare şi amenajări, centrală termică, 2 balcoane şi geamuri termopan, parchet laminat, baia amenajată, aer condiţionat, instalaţii noi, mobilat şi utilat complet, totul nou, izolat termic - posibil rate, preţ 17.000 euro sau 19.000 euro mobilat.

13. Ap. 2 cam., Dimitrov, zona RAAVJ, etaj 2/3, suprafaţă 56 mp, geamuri termopan, parchet, bloc cărămidă, foarte liniştit, boxă, 2 focuri gaz, bine întreţinut, preţ 85.000 lei neg.

14. Ap. 2 cam., Aeroport-Aviatorilor, la stradă, etaj 3/4, balcon, geamuri termopan, o cameră izolată, preţ 32.000 lei.

APARTAMENTE 3 CAMERE 1. Ap. 3 cam., zona Piaţa Petroşani, etaj 1/4, bucătărie modificată, centrală termică, geamuri termopan, bine întreţinut, preţ 26.000 euro.

2. Ap. 3 cam., Independenţei, decomandat, etaj 2/4, centrală termică, geamuri şi 2 balcoane închise termopan, parchet laminat, gresie şi faianţă, izolat termic, poziţionat la soare, zonă foarte liniştită, deosebită, preţ 22.000 euro neg.

3. Ap. 3 cam., Bulevard Petroşani Nord, mobilat şi uti-

facebook.com/ziarulvaiijiului

lat, centrală termică, geamuri termopan, baia amenajată, parchet laminat, preţ 26.000 euro/schimb cu garsonieră plus diferenţa.

4. Ap. 3 cam., Aeroport, etaj 1/4, amenajat, geamuri termopan, gresie şi faianţă, parchet laminat, uşi şi instalaţii schimbate, preţ 45.000 lei neg.

5. Ap. 3 cam. mobilat complet, zona Primăriei Petroşani, modificări interioare, geamuri termopan, gresie şi faianţă, parchet laminat şi parchet stejar, izolat termic, uşi şi instalaţii schimbate, racordat termoficare, geamuri termopan, baia amenajată, instalaţii şi uşi schimbate, preţ 35.000 euro neg.

6. Ap. 3 cam., Uricani, parter înalt, pretabil locuit sau sedii firme, cabinete medicale, birouri, amenajări interioare, gresiat, faianţat, mochetă, poziţionat la soare, geamuri termopan, zugrăvit lavabil, preţ 25.000 lei neg.

7. Ap. 3 cam., zonă centrală şi liniştită Petroşani, bloc cărămidă, parter, balcon închis, amenajări interioare, geamuri termopan, centrală termică şi sobe teracotă, parchet laminat, bucătărie modificată, beci, 2 boxe, preţ 145.000 lei neg.

8. Ap. 3 cam. + 2 cam. amenajate demisol, zona foarte liniştită Dimitrov, amenajări, geamuri termopan, centrală termică, bine întreţinut, preţ 45.000 euro neg.

9. Ap. cam., Petroşani Nord, zona Bancpost, bloc BCA, modificări interioare şi amenajări, 2 balcoane, geamuri termopan, 2 băi amenajate parchet laminat, bine întreţinut, preţ 28.000 euro neg.

10.Ap. 3 cam., Dimitrov, etaj 1, geamuri termopan, zugrăvit, standard, boxe, balcon mare, bine întreţinut, zonă liniştită, preţ 30.000 euro neg.

11. Ap. 3 cam., zona Parc-Astral Petroşani, etaj 1, standard, 3 balcoane, 2 focuri gaz, geamuri termopan, preţ 40.000 euro neg.

12. Ap. 3 cam., zona Parâng-Oituz, neamenajat, etaj 1/4, centrală termică, poziţionat la soare, zonă foarte liniştită, preţ 70.000 lei.

APARTAMENTE 4 CAMERE 1. Ap. 4 cam., zona Mignon Petroşani, suprafaţă 120 mp, amenajări interioare, parchet în stare impecabilă, geamuri şi balcoane închise termopan, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajată, branşat termoficare, poziţionat la soare, izolat termic, panoramă, 2 focuri gaz/ schimb cu ap. 2 cam., cu diferenţa discutabilă.

2. Ap. 4 cam., zona ultracentrală - Bulevard-Petroşani Nord, etaj 1/4, standard, poziţionat pe mijloc şi la soare, balcon mare, panoramă, preţ 45.000 euro neg.

3. Ap. 4 cam., zona Piaţă-Poliţie Petroşani, etaj 2/4, bine întreţinut, centrală termică, geamuri termopan, parchet, amenajări interioare, izolat termic exterior, preţ 45.000 euro neg.

4. Ap. 4 cam., zona Mignon Petroşani, suprafaţă 120 mp, amenajări interioare, parchet în stare impecabilă, geamuri şi balcoane închise termopan, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajată, branşat termoficare, poziţionat la soare, izolat termic, panoramă, 2 focuri gaz, preţ 49 900 euro neg.

5. Ap. 4 cam., Aeroport blocurile noi, etaj 1/4, izolat termic, suprafaţă mare, centrală termică, parchet laminat, geamuri termopan, bai amenajate, bine întreţinut sau schimb cu ap. 2 cam., plus diferenţa discutabilă, preţ 35.000 euro neg.

TERENURI 1. Teren zona comunei Baru Mare,la 1 km de şoseaua naţională, pretabil construcţii case, casă vacanţă, acces auto, acte, ieşire din indiviziune, utilităţi (apă, gaz, curent), zonă pitorească, preţ 9 euro/mp neg.

2. Teren intravilan + proiect casă, zona Sălătruc, suprafaţă 500 mp, pretabil construcţii case, case vacanţă, pensiuni, apă curgătoare, acces auto, canalizare, preţ 10.000 euro neg.

3. Teren Burdeşti-Cimpa, 4500 mp, drept, la stradă, apă, curent, front stradal 20 m, posibil construcţii case, case vacanţă, firme, preţ 5 euro/mp neg.

4. Teren în Parâng, 1000 mp, zona pârtiilor schi, acte, ieşire indiviziune, preţ 50 euro/mp.

5. Teren intravilan, zona Spital Petroşani, suprafaţă 1000 mp - pretabil construcţii case, acte, ieşire din indiviziune, acces auto, apă, curent, canalizare, preţ 25 euro/mp neg.

6. Teren Parâng, zona Rusu, la stradă, 1000 mp, front stradal-40 m, acte, ieşire indiviziune, pretabil construcţii case, case vacanţă, pensiuni, preţ 30.000 euro.

7. Teren Vulcan - Valea Ungurului, 13.000 mp (eventual parcelat), acces auto, posibilităţi multiple case, case vacante, construcţii hale, zonă pitorească şi liniştită, apă, curent, preţ 7 euro/mp neg.

8. Teren Livadia-intravilan - 950 mp, cu casă veche (casă si anexele necesita renovare completa), apă, curent, acces auto, stradă betonată, preţ 10.000 euro.

CASE DE VACANÞÃ 1. Cabană zona turistică Rusu, acces auto, 2 surse apă, panoramă deosebită, mobilată şi utilată complet, P+M, garaj şi beci cu cramă, cameră centrală, la parter cu living, bucătărie, baie, scară interioară, la mansardă - 3 dormitoare, baie, balcon mare, curte amenajată, terasă exterioară cu foişor şi cuptor, geamuri termopan cu lemn mahon, băi amenajate, parchet laminat, 750 mp teren, acte,ieşire indiviziune, preţ 150.000 euro.

2. Cabană zona Rusu,mobilată şi utilată, 3 nivele, mag-

azie, la demisol - bucătărie, sală biliard, cu scară interioară, la parter - living, hol, baie, la mansarda - 3 dormitoare - balcoane, amenajări interioare, geamuri termopan, şemineu şi încălzire centrală gaz, 1000 mp teren drept, acte, ieşire indiviziune, preţ 80.000 euro neg.

3. Casă vacanţă Parâng (aproape de pârtia de schi) la parter - living, bucătărie, baie - scară interioară, la etaj 2 cam., baie, 2 balcoane, beci, anexă, mobilată şi utilată complet, pe teren concesionat - 214 mp, preţ 65.000 euro neg.

4. Pensiune nefinisată în Parâng, P+E+M, suprafaţă construcţie-93 mp la sol, la subsol-2 garaje mari, la parter - living, bucătărie, baie, la etaj - 3 cam. cu baie proprie; mansarda - 3 cam. cu baie proprie, curent, apă, fosă septică, aproape de telescaun, 120 mp teren concesionat, preţ 75.000 euro neg.

5.Casă - casă vacanţă, zona Maleia-Rusu, cu 450 mp teren, P+E+M, la parter cu 2 garaje, beci, cameră centrală pe combustibil solid, la etaj living cu scară interioară, bucătărie, hol grup sanitar, la mansardă - 2 cam., terasă mare, cu fundaţie beton, pereţi bolţari şi lemn, zonă deosebită, pitorească, apă curgătoare, pomi fructiferi, panoramă, preţ 55.000 euro neg.

6. Cabană zona Rusu, mobilată şi utilată, 450 mp teren, acces auto, demisol - 70 mp-nefinisat (pretabil crama-bucătărie vară), la etaj - living, bucătărie, baie amenajată, mansarda cu 2 dormitoare + 1 nefinisat, centrală termică, geamuri termopan, preţ 55.000 euro neg.

7. Casă vacanţă pt. familie, mobilată şi utilată, Parâng, zona Căsuţei din poveşti, P+1, la parter living, bucătărie, cameră, baie, scară interioară, etaj - cameră mare-30 mp, teren concesionat 190 mp-posibilitate extindere, beci, acces auto, preţ 45.000 euro neg.

SPAÞII COMERCIALE 1. Spaţiu comercial amenajat, 90 mp, stradal, compartimentat, vitrină, vad comercial, pretabil orice fel activitate (posibil preluare chiriaşi), preţ 80.000 euro neg.

2. Spaţiu comercial-130 mp, transformat din 2 ap. cu 3 cam. la parter bloc alăturate, zona centrală Petroşani Nord - ENEL, la stradă, pretabil activităţi birouri, sedii firme, cabinete medicale, acces exterior, parcare, amenajări interioare - (posibil parcelat).

3. Spaţiu comercial în Petroşani, zona centrală, teren în suprafaţă de 1360 mp; suprafaţă construită de 750 mp, 2 clădiri, una cu garaj la parter, etaj şi mansardă, cea dea doua parter şi etaj, posibilităţi multiple, apă, energie electrică, preţ 52.000 euro.

4. Spaţiu comercial Vulcan, central - M.Viteazu, suprafaţă totala 240 mp (120 mp, terasa-50 mp, parcare), pretabil orice fel activitate, vitrină, 3 focuri gaz, curent trifazic, canalizare, internet sau chirie, preţ 90.000 euro neg.

5. Hală în zona industrială Livezeni, la DN, suprafaţă construită-690 mp, curte - 1800 mp, acces auto - intrare tir, rampă, curent trifazic, gaz metan, preţ 130.000 euro neg.

6. Garsonieră Aeroport blocurile noi - zona Nicuşor Gociu, 33 mp, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, pretabil locuit sau sedii firme, cabinete medicale,birouri, preţ 7000 euro.

7. Spaţiu comercial pentru închiriere, la parter bloc (ap. cu 3 cam.), strada Horea, parcare, la şosea, vad comercial, pretabil activităţi birouri, sedii firme, cabinete, suprafaţă 68 mp , preţ 200 euro/lună + garanţie (eventual 2 cam. - 120 euro/lună).

8. Spaţiu pentru vânzare, în Vulcan, zonă centralăM.Viteazu, suprafaţă de 80 mp, vitrina 10 m, scări exterioare şi interioare, gaz, CT, pardoseală granit, pretabil activităţi diverse, preţ 50.000 euro neg.

CASE 1. Casă Lonea, zona foarte liniştită, 3 cam., bucătărie,baie, mansarda, curte, centrală termică gaz, la stradă, acces auto, bine întreţinută, bucătărie vara, anexe/ schimb cu ap. 2 cam. în Petroşani - Petrila cu diferenţa discutabilă, preţ 160.000 lei neg.

2. Casă P+1, zona rezidenţială Petroşani, construcţie nouă 2013, suprafaţă 300 mp, parţial finisată, 650 mp curte, acces auto, gaz metan şi termoficare, 2 surse apă,la parter - bucătărie, living cu baie serviciu, 2 dormitoare cu băi proprii, cu scară interioară, la etaj living, balcon mare, 2 dormitoare cu băi proprii, birou, 3 beciuri, izolaţie termică, instalaţie electrică şi sanitară, geamuri şi uşi termopan, preţ 120.000 euro neg.

3. Casă zona rezidenţială Petroşani, P+1, la parter living, hol mare, bucătărie, baie cu scară interioară, la etaj 3 dormitoare, hol, baie, 6 balcoane, centrală termică gaz, garaj şi beci la parter, curte amenajată, acces auto, îmbunătăţiri şi amenajări interioare, parţial mobilată, 1400 mp teren/schimb cu ap. 3-4 cam. centrală

Petroşani, preţ 130.000 neg.

4. Casă zona Dimitrov, cu 520 mp teren, casă 1 camera, bucătărie si baie, proiect pentru gaz, acces auto, zona foarte liniştită, preţ 62.000 euro.

5.Casă zona comunei Baru Mare, 3 cam., cămară, hol, beci, anexe gospodăreşti, 2 bucătării vara, 600 mp teren, acces auto, preţ 80.000 lei neg.

6. Casă zona Dimitrov Petroşani, 3 cam., bucătărie, baie, hol, anexe, centrală termică gaz, amenajări şi îmbunătăţiri, curte dreaptă -700 mp, acces auto, curte amenajată, zonă liniştită, preţ neg.

6. Casă zonă liniştită colonie, mobilată şi utilată - totul nou, 2 cam., bucătărie, baie, hol, camera centrală termică, mansarda necompartimentată, anexe, terasa amenajată, amenajări interioare, parchet laminat, baia amenajată, izolaţie termică exterioară, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate, preţ 150.000 lei neg.

7. Casă Vulcan, zonă liniştită, acces auto, 2 intrări, garaje, casă are 2 cam., bucătărie, baie, 2 beciuri, bucătărie vară, anexe, centrală termică gaz, poziţionată la soare, canalizare, 1500 mp teren, pomi fructiferi, preţ 160.000 lei neg.

8. Casă P+M, zona centrală şi liniştită Petroşani, mobilată, la parter - bucătărie, baie, dormitor, living, cămară şi hol; la mansardă - baie, dresing, 2 dormitoare, living, 2 balcoane, amenajări şi îmbunătăţiri, 520 mp teren, curte amenajată + o construcţie separată, mobilată complet, - cu dormitor, bucătărie, baie, living, preţ neg.

9. Vila zona Maleia, mobilată şi utilată, construcţie nouă, din cărămidă, suprafaţă construită 350 mp, 120 mp amprenta sol, parter - living, hol, bucătărie, baie, etaj - 3 dormitoare, baie, mansarda nefinisată, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, izolată termic, acces auto, centrală termică combustibil solid, fosă septică, curent 380 V, 2 beciuri, cramă, anexe, preţ 125.000 euro neg.

10. Casă - casă vacanţă în zona comunei Pui, P+M, la parter living, bucătărie, cămară, baie, cu scară interioară, la mansardă - 2 dormitoare, pereţi izolaţi, geamuri duble, baia amenajată, gresie şi faianţă, parchet, fântână în curte, acces auto, pomi fructiferi, 1000 mp teren, preţ 32.000 euro.

11. Casă Dimitrov, 2 cam.,living, bucătărie, baie mare, scări interioare, la mansardă 1 cameră, amenajări interioare, centrală termică, şemineu, geamuri termopan, gresie şi faianţă, parchet laminat, uşi şi instalaţii schimbate, curte 200 mp, zonă foarte liniştită, preţ 69.000 euro neg/ schimb cu ap. Petroşani –Petrila cu diferenţa discutabilă.

12. Casă zonă liniştită Petroşani, 2 cam., bucătărie, hol, anexe, terasă, centrală termică pe combustibil solid, 260 mp curte, canalizare, renovată, amenajări interioare, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajată sau schimb cu ap. + diferenţa, preţ 160.000 lei neg.

13. Casă – casă vacanţă, 2 cam., bucătărie, baie, hol, pretabil locuit sau case vacanţă pe Valea Streiului - zona pitorească, - Baru Mare, amenajări şi îmbunătăţiri, geamuri termopan, gaz metan, sobă teracotă, 200 mp curte + 2000 mp grădină, teren drept, utilităţi, acces auto, preţ 33.000 euro neg.

14. Casă zona Haţeg - Valea Dîljii, 2 corpuri: o casă cu 3 cam., baie, hol 20 mp, mobilată complet, cu amenajări şi îmbunătăţiri + 1 casă cu bucătărie, 2 cam., baie serviciu, hol, terasă, amenajată, îmbunătăţiri, 2 beciuri, anexe, 2500 mp teren, curte şi grădină, pomi fructiferi, acces auto, fântână cu hidrofor şi apă reţea, preţ 40.000 euro neg.

15. Casă Petroşani Nord, P+ E, la parter - living, bucătărie, 2 cam., 2 băi, scară interioară, la etaj - 2 cam., baie, debara, 2 terase (1 închisă), 2300 mp teren, curte amenajată, centrală termică, garaj, sală sport, anexe, acces auto, preţ 75.000 euro neg.

16. Casă la roşu, zonă centrală şi liniştită Petroşani, la parter - hol, living, anexă centrală, bucătărie, baie, la etaj 3 cam., hol, baie, instalaţii noi, acoperiş nou, izolată exterior, 180 mp curte, canalizare, acces auto, preţ 40.000 euro neg.

CHIRII 1. Garsonieră zona Hermes-Dragalina, nemobilată, etaj 3/4, curată, bine întreţinută, preţ 100 euro/lună + garanţie.

2. Ap. cu 3 cam., strada Horea, parcare, la şosea, vad comercial, pretabil locuit sau/şi activităţi birouri, sedii firme, cabinete, suprafaţă 68 mp, preţ 200 euro/lună + garanţie (eventual 2 cam. - 120 euro/lună).

Pentru relaþii sau alte oferte vã puteþi adresa zilnic la sediul firmei, str. Horea, 2/23 sau la telefoanele: 0254.545.393, 0727.832308.

www.agentia-imobiliara-petrosani.ro e-mail: agentia_macarena@yahoo.com

ANGAJĂRI

mica publicitate

S.C. CONSMIN S.A. Petroşani angajează: deservent utilaj - buldoexcavator.

Cerinţe: experienţă minim 3 ani.

Relaţii la telefon: 0254.542972, 0371.307979 sau la sediul din str. Independenţei, nr. 11A. Angajez în condiţii foarte avantajoase doamnă/ domnişoară pentru îngrijire copil în Petroşani.

Relaţii la telefon 0766.301556 Bar Ariana Petroşani angajează în condiţii avantajoase barman.

Relaţii la telefon 0766.301556

IMOBILIARE

mica publicitate

Vând apartament 2 camere, Petroşani – Saturn, fără îmbunătăţiri. Preţ negociabil.

Telefon 0724.774683

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

DECESE

Cu inimile zdrobite de durere şi cu ochii în lacrimi pentru totdeauna, soţia Maria, fiicele Andreea şi Cristina anunţă trecerea la cele veşnice a celui care a fost un soţ deosebit şi un tată iubitor, CURTA IOAN TINEL EUGEN Dumnezeu să-l primească în Împărăţia Sa pentru odihna sufletului său şi mângâierea noastră!

O mamă ce nu mai are putere să plângă, Ana Curta, se desparte de fiul său drag şi scump, CURTA IOAN TINEL EUGEN, cu credinţa în bunul Dumnezeu că, acolo sus, îşi va găsi liniştea şi odihna veşnică.

Fiul meu drag, ai plecat din braţele mele slabe în braţele Domnului, pentru totdeauna!

Sora Eugenia Georgeta Toma, cumnatul Gheorghe Toma şi nepoţii Ciprian şi Eugen deplâng dispariţia fulgerătoare a celui care a fost un frate bun şi frumos, un cumnat deosebit şi un unchi atât de drag nouă: CURTA IOAN TINEL EUGEN Amintirea ta va rămâne veşnică în inimile noastre împietrite de durere.

Dumnezeu să te odihnească în pace şi linişte!

Colectivul SC Realcom SA Petroşani este alături de familiile Ana Curta, Maria Curta, Gheorghe Toma în greaua suferinţă pricinuită de pierderea unei fiinţe deosebit de dragă lor: CURTA IOAN TINEL EUGEN Dumnezeu să-l odihnească în pace!

LICITAŢII

REALCOM PETROŞANI Vă oferă zilnic

prin Magazinul Alimentar nr. 16 Piaţa

Centrală cele mai ieftine şi de calitate sortimente de

carne de porc:

• pulpă de porc cu os - 10,80 lei • fleică porc - 13,80 lei • carne tocată - 14,50 lei • pulpă porc fără os - 14,90 lei • cotlet porc cu os - 15,50 lei • ceafă porc cu os - 15,90 lei • ceafă porc fără os - 18,50 lei • costiţă porc cu os - 10,50 lei • ciolane porc - 6,00 lei • grăsime pentru topit - 5,90 lei Preţurile conţin TVA.

Noi suntem mereu în slujba dumneavoastră!

Telefon util 0733.960311 Servire promptă, ireproşabilă!

www.zvj.ro

joi, 14 mai 2015

mica publicitate

INSOLVENT CONSULT SPRL lichidator judiciar al SC NOMENTANA SRL organizează licitaţie publică în data de 21.05.2015, ora 13:00, la sediul lichidatorului din Deva, str. M. Eminescu, nr. 11, ap. 2, pentru vânzarea următoarelor imobile: - Ansamblu imobiliar format din: Spaţii Depozitare şi Administrative + Bază Agrement şi alte construcţii, situat în Vulcan, str. Preparaţiei, nr. 2, jud. Hunedoara, la preţul de pornire 1.773.375 lei.

- Casă cu anexe (teren + construcţii), situată în Dealul Babii, nr. 116, com. Baru, sat Petros, jud. Hunedoara, la preţul de pornire 242.475 lei.

- Spaţiu Depozitare, Spaţiu Administrativ, Casă, situat în Vulcan, str. N. Titulescu, nr. 13, jud. Hunedoara, la preţul de pornire 92.325 lei.

- Spaţiu comercial situat în Vulcan, str. Aleea Salcâmilor, nr. 7, bl. N2, judeţul Hunedoara, la preţul de pornire 55.425 lei.

Preţurile mai sus menţionate nu includ TVA. Garanţia de participare la licitaţie este de 10% din preţul de pornire. Caietul de sarcini şi orice informaţii sunt la dispoziţia eventualilor cumpărători la tel. 0254.226006 sau 0785.285456.

Vrei anunţul tău aici?

Vino la sediul firmei din Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II.

Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 mail: zvj2008@yahoo.com

ce faceţi!

Deşi treceţi printr-o perioadă dificilă pe plan financiar, reuşiţi să rămâneţi optimist. Sunteţi predispus la accidente. Fiţi prudent în tot

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Vă amelioraţi simţitor situaţia financiară. Aveţi posibilitatea să faceţi o investiţie avantajoasă.

După-amiaza vă pregătiţi pentru o călătorie în interes familial.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

V-aţi propus să faceţi ceva folositor pentru casă. În partea a doua a zilei s-ar putea să aveţi mici probleme de sănătate.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Se pare că deveniţi irascibil din cauza schimbărilor de program.

Concentraţi-vă asupra activitatilor ce nu suportă amânare! Evitaţi speculaţiile de orice fel.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Sunteţi tentat să vă angajaţi în mai multe activităţi în acelaşi timp.

Nerăbdarea şi nervozitatea vă pot reduce randamentul. Nu este o zi prielnică întâlnirilor cu prietenii şi nici călătoriilor.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Se anunţă o zi tensionată, din cauza colaborării dificile cu un partener de afaceri. Dacă reuşiţi să evitaţi o ceartă, situaţia se va rezolva în scurt timp.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Se pare că nu sunteţi în apele dv. Sunteţi predispus la stări depresive şi accidente vasculare.

Viaţa este frumoasă când există un echilibru sufletesc oferit de starea de calm.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

sional.

Aveţi tendinţa de a deveni impulsiv. S-ar putea să primiţi o sumă de bani, recompensă pentru rezultatele bune pe plan profe-

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

afacerilor.

Ar fi bine să reduceţi ritmul de muncă şi să vă dozaţi efortul.

De asemenea, evitaţi luarea deciziilor importante în domeniul

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Deveniţi irascibil din cauza surmenajului. Evitaţi activităţile care necesită efort şi putere de concentrare. Puteţi să vă ocupaţi de probleme casnice.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

În cursul dimineţii sunteţi puţin cam agitat şi nu reuşiţi să vă controlaţi impulsivitatea. Riscaţi să provocaţi discuţii aprinse. Ar fi bine să vă dedicaţi activităţilor de rutină şi să conduceţi cu prudenţă.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

ciare!

S-ar putea să aveţi o discuţie aprinsă cu o persoană tânară şi să spuneţi cuvinte jignitoare la adresa acesteia. Evitaţi speculaţiile finan-

HOROSCOP

PUBLICITATE

11

CMYK

12

DIVERSE

De ziua antrenorului lor,

24 de medalii

În 10 mai, CS Fujin Vulcan a fost prezent cu cincisprezece sportivi la Campionatul Naţional de Kempo Submission şi Konckdown, organizat la Centrul Apollo din Bucureşti. „Campionatul, mi-a precizat de la bun început prof. Florin Mârza, antrenorul sportivilor vulcăneni, unul greu, din punct de vedere al nivelului tehnic, fapt datorat modului de conducere şi de perfecţionare impus în federaţia de specialitate de către prof. Amatto Zaharia, preşedintele FR Kempo”.

Luptătorii de la CS Fujin Vulcan

s-au întors acasă cu 24 de medalii: şase de aur, nouă de argint şi nouă de bronz. Acestea, i-a destăinuit lui Florin Mârza unul dintre băieţi, reprezintă cadoul lor de ziua antrenorului. Pe 9 mai Florin a

facebook.com/ziarulvaiijiului

împlinit frumoasa vârstă de treizeci şi nouă de ani. Dar iată-i, mai întâi, împreună cu rezultatele lor, pe cei care au luptat la CN Submission: Vasile Şoporoni (aur, -80 kg), Cristian Zilinszki (aur, -65 kg), Daniel Brânzău (argint, -80 kg), Robert Achim (argint, -90 kg), Mihail Corloţeanu (argint, -65 kg), Iosif Calo (argint, -55 kg), Raul Moldovan (bronz, -60 kg), Daniel Raclău (bronz, -60 kg), Liviu Andreescu (bronz, -70 kg), Robert Dan (bronz, -50 kg), Bogdan Farcaş (bronz,-55 kg), Cosmin Pîrva (bronz, -60 kg), Vlad Buzzi (bronz, -75 kg), Dragoş Doroftei (bronz, -80 kg) şi Cristian Cojocariu (locul al V-lea, -70 kg).

Parlamentari în judeţ

Vizită de lucru la cetăţile dacice La Campionatul Naţional de Knockdown

au evoluat şi câştigat Vasile Şoproni (aur), Bogdan Farcaş (aur), Daniel Brânzău (aur), Raul Moldovan (aur), Iosif Calo (argint), Cristian Zilinszki (argint), Cosmin Pîrva (argint), Dragoş Doroftei (argint) şi Robert Dan (bronz). După perioada de recuperare şi de vindecare a truamatismelor, urmează pregătirea, în vederea participării sportivilor de CS Fujin Vulcan la Campionatul Naţiona Wushu (6 iunie), iar la o zi după la Campionatul Naţional MMA + Grappling. Ambele programate să aibă loc tot la centrul sportiv bucureştean Apollo.

Gheorghe OLTEANU

Zilele acestea judeţul Hunedoara este vizitat de mai mulţi parlamentari, scopul deplasării fiind discuţii şi informări legate de cetăţile dacice aflate în patrimoniul UNESCO.

Astfel, în perioada 13-15 mai, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO efectuează o vizită de lucru la cetăţile dacice din judeţul Hunedoara. Aceasta include, pe lângă vizitarea cetăţilor, consultări cu reprezentanţii Consiliilor Judeţene Hunedoara şi Alba, ai Comitetelor de gestiune UNESCO pentru monumentul Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei, cu primari, cu reprezentaţi ai Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva şi ai Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina.

Mihaela PETROŞAN

şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul VI Nr. 161 14 mai 2015 4 pagini

ISSN 2068 - 3650

Poeme de Ioan Dan BĂLAN PETRAPOEM I

Moto : Poezia e iubire întru veşnicie; este calea prin care îmbin, transform cuvintele în mesaje personale către Cer. Miră-te pentru cel care îşi trimite inima la plimbare, supără-te dacă îţi dă întâlnire, undeva prin lume; inima are gând ca înveliş gândul trebuie s-o urmeze cu credinţa câinelui faţă de stăpân.

Nu te mira dacă uneori va lătra, lumea e hăţişul cu vietăţi lătrătoare terestre şi celeste care ne pot speria până la tăcere.

SPOVEDANIE Fugeam iute din mine şi alergam speriat spre mine (e, în fiecare, dorinţa de a se apropia de propriul eu) tu, ploaia, pădurea, noaptea şi semnele de unire erau chemări şi dispoziţii, po e şi apucături eram primul sau ul'mul dintre îndrăgos'ţii nopta'ci erai prima sau ultuma dintre rătăcitele nocturne fugeai rapid din 'ne şi alergai înfricoşată spre 'ne (e, în fiecare, dorinţa de a trăi miracolul) apoi sărutam trunchiurile brazilor înfrăţiţi şi ne sărutam până răceala buzelor devenea fierbinţeală

până simţeam prelingându-se în noi mes'că, răşină vie

Tu mă salvai de mine, eu te salvam de 'ne ne îndreptam unul altuia tres'ile îndoite după furtuni spuneam în cor : „trebuie să ş'u dacă mă poţi limpezi al&el nu-mi trebuie seninul cerului şi altă suferinţă lumina e ros're şi limpezire…”

Sărutam trunchiurile dăltuind în ele semnele de unire dârdâiam în ploaie încălzindu-ne unul în celălalt aşteptam o spărtură în nori să aflăm cărarea eram îndrăgos'ţii rătăciţi lipsiţi de voinţa plecării ne luminam unul pe celălalt, spărgeam întunericul

Zorii ne-au găsit obosindu-ne în cuibul casei cu bucăţi din trupurile nopţii printre hainele ude…

… în liniştea trecerii semnele de unire dăltuite (lucrătura buzelor pe trunchiurile brăduţilor înfrăţiţi) au ajuns să se sărute cu mes'că, răşină vie ne-au lăsat întru amin're doar o fantă subţire prin care te-am închipuit urcând abia-abia şi din mine s-a prelins în 'mp o lacrimă uriaşă peste rana care nu se închide niciodată, regăsito !

ŞAH

(poem politic)

E deceniul (secolul!) când nimeni nu trebuie să moară decât de moarte bună pentru asta jucăm şah pe tabla vieţii, a Europei

Două cărţi de autori din Valea Jiului

ne-au rămas turnul şi pionul le-au rămas nebunii şi calul cu cât avem rezistăm,medităm încă vii, inventăm fericiţi ne închipuim fără grimase, declarăm zâmbet alb printre lacrimi erau două turnuri şi doi pioni lângă rege ne sfidau cu patru nebuni şi doi cai lângă ţar dar în spectrul luminos al victoriei juca speranţa luneca spre noi dinspre altă tablă, parcă urca dinspre altă planetă în descompunere acolo erau alte patrate bicolore de 8 ori câte 8 care închideau piese extraterestre sau punice şi un arbitru cu puteri stelare care pândea ca fiecare mişcare să fie după regulă ca sfârşitul jocului să lege un nou început…

Cine să amâne par'da sau să o declare remiză?

Pe tabla vieţii şi-a Europei jocul era ex'ns peste reguli arbitrul mituia jucători cu disperări gregare şi compromisuri cu nădejdi mascate, cârcoteli, minciuni (noi purtam masca mielul, ei purtau masca „cap de mort” arbitrul purta un orologiu cu manivelă şi baterie) de aceea se înmulţeau şi spectatorii cu capete patrate aşa că 'mpul suferea şi mai şi, tabla era cât orizontul braţele care mutau piesele se în'ndeau după alt şi alt cer…

Aţi prins partea de sus a piesei?

Liniştea ţiuie a răspuns de seară purpurie până ce aşteptarea se umple de cârstei poli'cianiş' până ce unul dintre jucătorii curaţi se întreabă când a murit de moarte bună…

Adversarul îi sparge de frunte oglinda, tabla de şah şi-i fură din cont banii pentru un cartuş!

DE VÂRTELNIŢĂ

Cald, sufletul în 'mp se deapănă pe vârtelniţa străveche ori pe fus inima creşte sub soare când se văd clar femeile fecundate nocturn cele care îşi oferă sânul stâng mângâierii din mo've care încă nu se dezvăluie

Bărbatul creşte în sine la gândul naşterilor autumnale as&el, în liniştea de după naştere se aud foşnetele din muguri şi plăcerea de a trăi încă din primăvară

Pas cu pas apele celui nemăsurat cresc precum datoriile când te plimbi cu mâinile în buzunare sau când faci semn pe canatul uşii că ţi se lungeşte umbra că noaptea poartă haină din ce în ce mai scurtă şi că de drag şi dor bărbatul creşte în sine că în frământarea de după dragoste aşteptarea îmbracă plăcerea în aceeaşi armură lăsată pădurii unde luminii se cântă, verde, madrigal.

II

SPECIAL

joi, 14 mai 2015

Doru Roman - de la safire şi ofrande la „fata fără umbră” sau de la poezie la proză (II)

Din această preschimbare, mai bine zis, împieliţare, care „te pune într-o fluiditate fără de capăt”, cum s-a zis, vin îngrijorarea doinirii şi grija doinitorului. Sunetele nu mai umplu cerul, nu se mai îndreaptă spre mister şi transcendenţă, ci spre răni şi imanenţă, ele se scurg ca lacrimi pe faţă şi în pământ: unele sunt cu lumină, ca „floarea de in” („Floricica inului/ ochişorii cerului/ în ştergar ţesută/ cu lumină multă/ şi cu fir de lună/ candelei cunună/ vină de lumină/ cu iz de grădină/ şi de busuioc/ floare cu noroc!”, Chemare), altele grele, cu tremur de nefiinţă şi moarte socială („Foaie verde brad umbros/ lumea s-a întors pe dos/ şi e plină de căpuşi/ la ferestre şi la uşi /.../ când te-au stors ca pe-o lămâie/ drept la coş îţi fac vânt ţie/ şi din om eşti numai marfă/ ac, unealtă, altă boarfă”, Bancomania, s. n.). Nu misterele lumii contează, ci rănile. Privirea poetului se îndreaptă tomografic spre ele, le observă cum s-au întins pe faţa şi corpul suferindului şi le descrie în aşa fel ca să se aleagă chipul făptuitorului, deşi acesta este înfăşurat în hainele binefăcătorului. Altfel spus, tema acestor doine este ipocrizia cu efectele ei maladive, întoarse ca balsam asupra ţesuturilor sănătoase ale organismului social.

Atitudinea poetului, ca orice atitudine, se adânceşte în subiectivitate şi numai prin rezonanţa socială s-ar putea, în ultimă instanţă, determina reîntoarcerea spre obiectivitate. Însă această determinare, ce scapă observaţiei directe, se surprinde estetic în recursul lui Doru Roman la unele entităţi ipostaziate din poezia noastră populară sau la altele din zestrea culturală a lumii.

Prin aceasta, poetul se fereşte atât de ilustrativismul cu marginile întinse în abstractul alegoric, cât şi de efuziunile sentimentalismului. El face să vibreze contrastant cu precaritatea morală din interstiţiile sociale aceste entităţi din folclorul nostru, precum oiţa năzdrăvană din Mioriţa („Mioriţă lae/ lae bucălae/ te lăsară-n ploaie/ să o faci de oaie/ bacii te despoaie/ şi te ciomăgesc/ şi amar asuprăţi/ rău grăiesc/ că n-ai fi de neam/ că n-ai fi de rasă/ că pe arc carpatic/ n-ai mai fi acasă/ că eşti hidoasă/ că n-ai caracter/ nu eşti andaluză/ nu eşti juvaier/ ba că-ţi pute lâna/ dar de tuns te tund...”, Oaie dragă); dorul („Pe muscelul mărului/ la umbra haiducului/ în cântecul cucului/ toarce ţara din fuior/ lacrimi de argint şi dor/ răsucind fusul uşor/ şi îl cântă şi descântă/ zbor de pasăre plăpândă/ şi de inimă flămândă/ gând de soare cu scântei/ de izvor ţâşnit din stei/ pe aripa norului/ drept la poarta dorului”, Printre gene, s. n.); jalea generată de un hotar despărţitor de neam (Lacrima Prutului), sau cea din doinirea „Munţii noştri aur poartă/ noi cerşim din poartă-n poartă”, constant prezentă, reluată în Doina spolierii; urâtul, ca piază rea („Cânta un huhurez la proră/ un singur huhurez cânta/ şi ţara-n lacrimi se stingea”, Imitaţie nereuşită); alte ipostaze vin cu contururi prezente, dispariţia fără urmă a flotei româneşti (Fata morgana), cu carnavalescul din social şi politic (Gondola, Prezent incandescent, În locul plopilor tăiaţi, Revelaţie, Superbaştanii, Zăbranic), cu spectacolul lumii teatralizate (Spadasinii noştri, De-a hoţii şi vardiştii), chiar al semnelor istorice (Dilemă). Spre acest procedeu sunt aduse şi construcţii „fabulistice” (Opinia publică). Din zestrea culturală a lumii, cu consonanţă în prezent, se întrupează poetic Mamutul cu picioare de lut – ipostaziere a deşertăciunii puterii şi valorii politice, ca în cazul visului Împăratului Babilonului, ghicit şi descifrat de Daniel (Daniel 2, 31-45).

Ipostazierea aceasta poematică, la care face recurs Doru Roman, îşi are rădăcinile în candoarea sufletească a românului şi în speranţa că prin invocarea poetică se pot îmbuna cele rele ale lumii. Când vremurile au ajuns maladive, ca şi în locuinţa în care există un bolnav, vocea trebuie să fie liniştită, iar mişcările celor din jur să fie discrete. Astfel se petrece şi cu această poezie a lui Doru Roman: doinele sale, „printre dinţi”, nu înseamnă că sunt spuse cu ton ridicat, ci doar cu năduf, ca de o gură în sufocare, cu supărare şi ciudă, de cineva ajuns la ceas de necaz. Poate să fie un om, poate să fie un popor.

Un alt set de poezii, desprinse parca din primul volum, de tăietură barbiliană, vin cu acelaşi scrâşnet social şi se alătură doinelor, în cea mai mare parte dezarticulându-şi strofele, întinzându-le pe verticală, clipind din rimele „ascunse”, ca nişte stalagmite sau stalactite apărute în pieptul omului. Cine pătrunde printre ele, şi în tăcere le aude lacrima picurând în îngheţare, începe să le împărtăşească durerea.

Doru Roman o face.

Este durerea celui ce constată schimbările ipocrite ale unei paradigme sociale, ale acestei maladii sau banchize care ne scapă stăpânirii. Uimirea sa, ce ne priveşte şi cuprinde, pare aidoma cu surprinderea lui Parry, din celebra Parabolă a lui José Ortega y Gasset: „Parry povesteşte că, în călătoria sa spre pol, a mers o zi întreagă îndreptându-se spre nord, în goana neobosită a câinilor înhămaţi la sanie. La căderea nopţii a privit indicaţiile aparatelor ca să determine locul unde se afla şi, spre marea lui surprindere, a constatat că se găsea mult mai la sud decât dimineaţa. Întreaga zi se căznise să înainteze spre nord, alergând pe un sloi imens pe care curentul oceanic îl târa spre sud”, (Meditaţii despre Don Quijote, Ed. Univers, Buc., 1973, p. 109).

V. FATA FĂRĂ UMBRĂ SAU DESPRE A DOUA VEDERE

1. Doru Roman este un scriitor ce pare a veni mai mult dinspre preocupările şi practicile ştiinţifice, deşi întreaga sa edificare, artistică şi ştiinţifică, este bine prinsă pe un fundament al frumuseţii. Se ştie că aceasta dă sens fiinţei. Că ar trebui să-i dea şi istoriei – este o a doua problemă. Doru Roman urmează Liceul de Arte din Târgu Mureş şi face expoziţii de pictură, scrie poezie şi publică trei volume: Pasajul filigranului (Ed. Fundaţiei Culturale „Ion D. Sîrbu”, Petroşani, 2002), 1907 şi Doine cu dinţi (ambele la Ed. Contrafort, Craiova, 2007 şi 2011). Cariera, însă, şi-o desfăşoară cu împliniri majore pe latura ştiinţifică: urmează cursurile Şcolii Sanitare şi Facultatea de Stomatologie din Târgu Mureş, pe cele de secundariat în Ortodonţie la Bucureşti, pe care le încununează, în 2006, cu lucrarea de doctorat Cercetări referitoare la posibila corelaţie existentă între malocluziile de clasa a II-a Angle şi disfuncţia articulaţiei temporomandibulare. Este medic ortodont la Policlinica nr. 2, din Târgu Mureş şi cadru universitar la Facultatea de Medicină şi Stomatologie din acest oraş. În fine, ortodonţia, după cum o spune şi numele, ţine şi ea de frumuseţe, de cea umană, şi „rimează” cu cea adăugată de om lumii. Vădite în edificarea de sine îi sunt, lui Doru Roman, şi absorbţia de date din istoria noastră (de-ar fi să amintim adâncirea în Dacia preistorică a lui N. Densuşianu sau în cercetările savantei Marija Gimbutas, privind originea vechii civilizaţii europene în zonele carpatice, devansând pe cea sumeriană) şi informaţiile din domeniul fizicii (unele de ultimă oră, iar altele străvechi şi aproape inexplicabile).

Multe din acestea, filtrate interogativ, le publica în revista Solstiţiu, unde era redactor, pe vremea cât a apărut publicaţia la Petroşani, de-a lungul anului 1990. Se luminează astfel, prin dubla preocupare, o buclă cum se închide şi se deschide între instituirile artistice şi cele ale practicii ştiinţifice. Despre aceasta şi unghiul de observaţie să spunem doar cu ştiutele vorbe că totdeauna pădurea se vede mai bine din afara pădurii!

2. Doru Roman, fire discretă, stă departe de parada zgomotoasă a „modelor” şi „generaţiilor” literare, aplecat doar asupra studiului şi căutărilor sale, ştiind că în creaţie şi devenirea acesteia nu contează decât piatra de sub picioare şi cerul de deasupra creştetului! Adică, tăria bunătăţii şi corola frumuseţii. Şi încă ceva, intrinsec amândurora: iubirea, despre care s-a zis cu o vorbă ce a traversat veacurile: „iubeşte şi fă ce vrei!” Fără aceasta nimic nu apare, nimic nu se leagă sau să se pună laolaltă.

Prin ea se întrevede că omul îşi are un sens în străbaterea lumii şi a drumului său; că s-a decis cu el, mai dinapoi şi

foarte de sus, participarea la creaţie. Că de pe munte i s-au dat tablele legilor şi că din lumină i s-au revelat citirea şi sensurile acestora. Că muntele este sfânt. De aici aplecările sale, din romanul Fata fără umbră (Ed. Sitech, Craiova, 2015), asupra celor trecute şi a celor ce au să vină, cu împliniri şi neîmpliniri, căutându-le şi netezindu-le partea ce va să ţină în crugul omenesc, fie ea şi ca proiecţie artistică. Este nefiresc ca omul să alunece în „pura” devenire naturală, fără să-şi ridice fruntea spre stele pentru devenirea întru rost şi fiinţă, spre a folosi cuvintele lui Noica. Nu se cuvine ca omul să se înece în apele tulburi ale materialităţii şi, mai rău, ale bestialităţii, să se zbată sub vălurile istoriei prins în plasa plăcerilor şi strangulărilor consumiste de sens şi fiinţă; nu se cade să păşească prin cele date fără un luminiş deasupra capului; nu trebuie să abdice de la misiunea sa de făptură creatoare. Nu se poate ca acele devorări, numite lanţuri trofice în simpla devenire a naturii, la care se face referinţă şi în roman, să cuprindă societatea cu om cu tot, să le vedem strălucind cu solzii lor de aur îmbibaţi de sânge ca legi şi „libertăţi” omeneşti. Şi Doru Roman ia atitudine.

3. Romanul Fata fără umbră s-ar fi putut numi chiar „lanţuri trofice”, însă Doru Roman s-a ferit de explicitare, el folosindu-se în instituirile artistice mai mult de tehnici şi procedee poetice: analogia şi corespondenţele, structura de vitraliu şi dubla ei referinţă, fragmentarismul şi „întregul”, sau suspendarea şi spărtura de orizont, cum se întâmplă aproape cu întreaga scriere şi în mod expres în penultimul capitol, de proiecţie „utopică”, numit Şi totuşi se poate. Chiar de la începerea romanului şi ca o introducere „tematică” apare o dâră trofică sclipind ici şi colo spre a arăta „realităţile” şi sensul ce trebuie dezavuate: păianjenul migala înghite musca, guşterul verde culege păianjenul, eretele din înălţimi înşfacă guşterul, vulpea înfulecă eretele ce îşi prinsese piciorul într-un laţ, mistreţul „spintecă vulpea şi o înfulecă cu o furie nebună”, apoi, mai încolo, „sub un tufan, o namilă de urs se ospătează din vierul care devorase cu furie vulpea” şi aşa mai departe, până unde cercul se închide cu omul viclean ce împuşcă ursul şi se deschide la nivel uman.

Cel ce ar fi trebuit să fie podoaba creaţiei, omul, s-a degradat la nivelul subspeciei. Şi încă mai mult! Prin viclenie devoră şi se auto-devoră. Analogiile o luminează: îl atrage cu momeală pe ursul ce apare „total descoperit în lunetele orgolioase, ale prestigioaselor firme de gen, asemenea manifestanţilor creduli din decembrie, care post mortem au fost botezaţi «revoluţionari». (…) Luneta îl încadrează ca pe revoluţionarii lui decembrie şi glontele laş îl trimite instantaneu pe tărâmul de vânătoare al strămoşilor”. Contrastele o explicitează: „Cioflingarii ăştia – zice pentru sine Baba Raveca, amintindu-şi de vechile vânători – nu ajung nici la talpa opincilor lui Gheorghe Alupului, dar s-au adunat de prin străinătăţuri să ne strice mândreţe de urs!” Se întrevede uşor viclenia istoriei şi se deduce clar filosofia acesteia. Doru Roman îi va expune degradările cu dureroasele alunecări ale omului de aici şi acum. Acel „şi aşa mai departe” şi omul degradat sunt proprii „căderilor în cerc”, nevertebrate, în care omul zilei, îmbătat de materialitate, se prinde sau chiar s-a prins. Iar celui încărcat de puritate, tot mai rar în acest context plin de mutilări şi degradări, nu îi rămâne decât jertfirea şi privirea a doua, dintr-o altă dimensiune, liberă şi omniscientă. „Mijloacele poetice” ce subîntind romanul o spun cu prisosinţă. Să vedem în despletire analogia, începând cu saltul Elisei spre neant: „trupul zvelt, ca un arc din cel mai pur oţel, se desprinde de pe cea mai înaltă platformă a trambulinei şi, după înşurubări prin aer şi rostogoliri, despică pânza frământată a apei, într-un roi de fluturi multicolori. Spasmele muştei au încetat. Păianjenul se apropie de nesperatu-i festin şi tacticos se aşază la masă, precum un senator sau deputat invitat la un dineu, angajat parcă într-un dialog cu un important partener invizibil, pe care încearcă să-l atragă într-o afacere ocultă”. Dar trebuie spus de la început că

joi, 14 mai 2015

analogia trece de la nivelul frazelor la cel al „fragmentelor”, de la spusa textelor la sensul contextelor. La fel, şi celelalte „mijloace”, toate funcţionează pe mari întinderi, ca deschideri de orizonturi şi viziuni. Tehnica „vitraliu”, ca aşezând formele, personajele, acţiunile între două „lumi”, pe un fond transparent, luminându-le sensul şi „apariţia”. Fragmentarismul şi „întregul”, ca deschidere asupra omului alunecat în „fragmentare”, dar, poetic zis, cu mâna întinsă spre „întreg”. Ori „spărtura de orizont”, despre care nu mai trebuie spus nimic.

4. Doru Roman scrie un roman de atitudine şi ceva mai mult şi-l pune societăţii în faţă ca pe o oglindă în care să-şi privească rănile şi chipul ce a ajuns desfigurat. Să reamintim aici şi vorbele lui Gogol, de pe frontonul piesei Revizorul, să nu dăm vina pe oglindă, dacă ne arată chipul stâlcit. Că au ajuns astfel şi omul şi societatea nu mai încape nicio îndoială, chiar dacă obrăzarele le schimbă şi se sulemenesc ostentativ şi-n faţa templului! Ipocrizia a cuprins totul. Trebuie spus ca-n basmul lui Andersen, că împăratul e gol, şi mai mult, că societatea şi-a precupeţit veşmintele şi este goală! Dar pentru asta, trebuie să fie o făptură nevinovată, un copil care s-o strige. Şi Doru Roman, parcă în rând cu danezul, imaginează pentru aceasta o copiliţă care priveşte şi expune lumea, fireşte determinată, dintr-un hic et nunc românesc şi nu numai, cu reverberaţii ce îşi au centrul în schimbările din ’89 şi întinderile, înapoi, până la al doilea război mondial, şi în faţă, până la marginile unei posibile „mutaţii” umane. Marii scriitori ruşi îşi imaginaseră, pentru lumea alunecată şi-n degringoladă, venirea unui Salvator, ce în fine se dezvăluie ca fals, pentru Gogol, şi ca respins de Marele Inchizitor al acestei lumi, pentru Dostoievski – ambii scriitori, prin problematizările implicate, aducând la zi problema Mântuirii. Doru Roman nu îşi ridică fruntea atât de sus, ci se apleacă urgent asupra omului făcut KO de istorie. Ca unul care a depus jurământul lui Hipocrat, el caută rapid să stabilească diagnosticul, fără perturbări de la etica „profesiei” şi a artei.

Indiferent de situaţii, de opţiuni, de vremi, de consecinţe, acest om „istoric” trebuie supus observaţiilor şi descrierilor exacte în vederea diagnosticării. Şi salvării vieţii. Cel puţin, a vieţii de primă instanţă. Prin urmare, factorul subiectiv trebuie să fie pe cât posibil diminuat, înlăturat. Pentru a observa, descrie şi expune cele întâmplate cu acest om, scriitorul caută o conştiinţă neîntinată, plină de candoare şi uimire, şi „alege” o copilă. Dar nu oricum. Ea trebuie să surprindă, sub chipul frumos, ţesutul găunos; sub cele, deseori fascinante, ale manifestării, să vadă întinderile tumorale. Acţiunile dulci şi perfide ale răului. Ea trebuie să observe ipocrizia răului căzut agresiv peste om, prezentându-se mai totdeauna ca binefăcător. Căţeluşul goethean, ca să nu i se mai răstoarne intenţiile, s-a transformat în fermecător şi perfid dulău! Ea trebuie să aducă în faţă partea ascunsă a lumii, partea dosită şi încărcată de răutate, de ipocrizie a omului şi istoriei sale. Partea ce refuză să mai ştie de întreg. Dar cum s-o deconspiri şi cum s-o expui credibil şi în lumină mare? Nu este de ajuns doar un ochi nevinovat. Doru Roman proiectează, să-i zicem operator artistic, o „conştiinţă”, un „suflet”, o „entitate spirituală” care să poată să se strecoare în ungherele făpturii umane, ale societăţii şi să le expună cu metastazele lor. Şi aceasta este Elisa, copila care suferă o „fractură cervicală mielică” şi intră în moarte clinică, lăsând sufletul să cutreiere liber şi imperceptibil, despărţit de corp şi fără umbră. Ea este conştiinţa din spatele făpturilor omeneşti, sufletul ce vede şi aude ceea ce se petrece în dosul deciziilor, actelor şi acţiunilor omeneşti, uneori în zbaterile onirice, nu doar la prezent, ci pe un traseu social şi ideologic destul de lung. În trecut, acestea se re-fac până la a treia generaţie, în viitor se proiectează până într-o fază când „prezentul” se răstoarnă şi devine proiecţie, sau proiecţiile scufundate în trecut devin prezent. Ubicuitatea sufletului şi privirea a doua, ca din dimensiunea a patra, asupra lumii, constituie operatorul artistic (narativ), adică subiectul, iar lumea cu partea ei ascunsă ce cade sub această privire de „dincolo” este obiectul. Doru Roman, ca medic, trebuie să fi citit multe şi mult privitor la moartea clinică a omului, să-l fi preocupat intens datele despre acest fenomen, de se sprijină pe el şi îi acordă o funcţie genetică în literatură, în romanul său, Fata fără umbră.

5. Mai întâi despre acest fenomen, în câteva vorbe. El este cazul particular al unui fenomen general şi fundamental pentru om, al vieţii de dincolo de moarte. Credinţele şi literatura despre aceasta şi nemurirea sufletului sunt vechi şi tot atât de întinse cât şi viaţa omului, cunoscută şi datată. De la primele însemne şi înscrisuri până la recentele cercetări cuantice despre suflet (v. Schrödinger), omul nu a pregetat să gândească asupra morţii şi vieţii, să se gândească asupra nemuririi. De la cărţile despre moarte ale egiptenilor, la tibetani, de la aceştia la incaşi, sau de la asirieni la evrei, ori, ca tradiţii, la locuitorii Carpaţilor, toate arată paşii omului înscrişi pe cărarea nemuririi spre lumina cea mare şi necreată. Cum să-ţi explici gestul lui Saul, după ce prigonise toate vrăjitoarele, de a solicita femeii din En-Dor să-i aducă spiritul lui Samuel spre consultare privind decizia Domnului!? Şi ceea ce acesta îi supune – se întâmplă. Sau, peste alte timpuri, pe Zina, femeia din Băbiciu Romanaţilor, care i-a adus bunicului spiritul lui Zaharia, neîncrezător că fiul îi murise în Tatra!? Şi ceea ce fiul i-a spus – s-a adeverit. Unul a vorbit despre întâmplări viitoare, celălalt despre cele petrecute. Literatura în domeniu, a călătoriilor în alte lumi, este fascinantă şi greu, aproape imposibil de a fi străbătută.

Ea se desface pe întinse laturi, religioase şi filosofice, ezoterice şi alchimiste, chiar matematice, ori în timpii din urmă, istorice, incitând domeniile ştiinţelor şi psihologiilor.

Restrâns, aceste călătorii ar viza stări modificate ale conştiinţei, povestiri despre experienţe din afara corpului, sau experienţe la limita morţii. Şi mai restrâns, toate acestea privesc o „spargere de orizont” şi o situare într-un „dincolo”, cu alte dimensiuni şi determinante. Între care, cele mai importante şi definitorii sunt lumina şi transluciditatea, dematerializarea şi ubicuitatea sufletului, în fine, comunicarea de „sus

SPECIAL III

în jos” între lumi, în funcţie de complexitatea şi subtilitatea ontică a acestora, de „subtilitatea lui Dumnezeu”, cum a zis Einstein. Comunicarea şi „spărtura” de jos în sus, adăugată primului sens, o va face Iisus, arătându-i omului calea recuperării de sine, omeneşti şi divine.

6. Doru Roman îşi instituie acest „operator artistic”, prin moartea clinică a Elisei, nu pentru a ne expune o călătorie în lumea sau lumile de dincolo, cu determinantele ontice ale lor, ci pentru a „explora” de „dincolo” lumea de aici, bine determinată şi datată. El o situează pe Elisa „între lumi”, după cum zice şi titlul capitolului cu „pricina”: Nici la loc luminos, loc cu verdeaţă, ci între lumi… Şi îi adaugă ochiului posibilităţi diverse, superioare în a vedea lumea de „jos” şi, în acelaşi timp, o prezervă ca entitate intangibilă privirii de jos a omului. De fapt, romanul este „povestea” călătoriei unui „suflet”, al Elisei, printre oameni şi faptele lor, printre acţiunile acestora şi evenimentele puse în mişcare, toate date sub simţuri, indiferent de timp şi loc, şi aduse la prezenţă. Şi mai important este faptul că sunt văzute şi auzite, la fel indiferent de timp şi loc, toate cele ce scapă simţurilor şi aparţine „gândurilor”, părţii dosite a omului şi lumii, ba uneori, ce scapă şi acestora. În partea de „dincoace”, Elisa a fost olimpica elevă Smaranda Grinţescu, care, în momentul solicitării unei sponsorizări pentru a participa la olimpiada internaţională de chimie din America, a fost supusă înjosirii de patronul cepeleag al Combinatului chimic, combinat ctitorit, de fapt, de tatăl său. „Sunteţi patronul combinatului chimic pe care tatăl meu l-a ridicat şi l-a condus până la privatizare – zice copila – şi poate mă puteţi ajuta să particip… (…) – Desigur, fetica. Tu estem bun, foarte bun! Şi limba patronului se iţeşte ascuţită lingând buzele groase. – Dacă se poate, biletul de avion… – Desigur fetica, viitorul dumitale estem în faţă. Şi privirea hulpavă, băloasă ca un melc se lipi pe genunchii Elisei şi urcă încet sfredelitoare pe coapsele fetei şi se opri ca un fier înroşit pe triunghiul pe care acestea îl întruchipau prin fustiţă.” Şi nesuportând înjosirea la care s-a ajuns, datorită indiferenţei statului faţă de valori şi de cele ale spiritului, copila decide să-şi ia viaţa prin săritura riscantă de la bazin. (Notă: subtilitatea scrierii face abia să se distingă aceste lucruri, numele adevărat, pe la jumătatea romanului, iar grava „decizie”, în ultima frază: „Ochii i se fixează mari pe azurul adânc al cerului, iar picioarele-i zvâcnesc cu putere de pe trambulină în neant”!) Despre familia ei, câteva date: provine din Tulgheş, de la poalele dinspre apus ale Ceahlăului. Bunicul i-a murit în război, în Tatra. Soţia acestuia, Gherghina, ajunsă mutilată de un ochi, reuşeşte cu greu să supravieţuiască, împreună cu băieţelul Lisandru, tatăl Elisei. Aceasta, nemaisuportând privaţiunile impuse de noile schimbări, deposedările şi cotele, pleacă de acasă cu băieţelul, în partea cealaltă a muntelui, la o ţesătorie din Buhuş. Vor locui la bătrâna lor rubedenie, Dochia.

Emoţionantă este scena în care îi urmăreşte şi-i ajunge, sărind în tren după ei, şi credinciosul câine Haiduc. Supravieţuiesc şi răzbat. Elisa îşi vede tatăl-elev în curtea şcolii: „Lisandru, mândria şcolii, fiul unei ţesătoare fruntaşe de la Buhuş. (…) A primit recomandare pentru facultate. Va pleca să studieze chimia la Moscova. Tenacitatea ţărănuşului care sfredelea coaja groasă a mămăligii, cu degetele amorţite de ger, pe când mamă-sa era dusă la miliţie să declare de ce nu dau vacile socialiste mai mult lapte decât cele capitaliste, pe când lupii urlau de ţi se făcea părul măciucă, izbândise”. În fine, mama reuşeşte să facă din Lisandru un om: un inginer cu două doctorate în domeniul chimiei, unul la Moscova şi altul la Londra. Acesta participă şi ctitoreşte o serie de combinate în ţară. De la conducerea ultimului, este înlăturat, graţie privatizărilor, şi drept urmare îi plesneşte inima. Trei morţi nedrepte. Bunicul în Tatra; tatăl, sub zidurile combinatului ce sunt împinse de noii „stăpâni” să se prăbuşească; şi fata, sub mârşăvia reziduurilor ipostaziate ale prezentului. Trei morţi, ca un sacrificiu: pentru libertate în istorie, dreptate în societate şi iubire a valorilor într-o lume cuprinsă de depravare! Sunt jertfe, chiar dacă par la nivelul anonimatului, fiindcă omul se confruntă cu forţe abstracte ce îl depăşesc! Doru Roman le luminează discret triumful ideii cu lumina caldă a unei lumânări! Romanul său parcă ar fi „statul omului” din obiceiul gorjean, acea lumânare de la capul mortului, înfăşurată ca un melc şi cu feştila scoasă deasupra, să ardă şase săptămâni, cât sufletul mai stă pe aproape şi-i dă ocol!

7. Doru Roman lasă „sufletul” Elisei să povestească, să spună ceea ce vede din cele văzute şi mai ales nevăzute pentru noi. Mai întâi, Elisa vede pe cele din apropierea familiei şi comunităţii, apoi pe cele din timpii trecuţi şi din cei încă neveniţi şi, în fine, pe cele din zonele ascunse, sau proiectate. Nu este aici locul de urmărit „modelul triadic” de desfacere a sufletului de trup din „experienţele” celebre relevate de bătrânele cărţi ale lumii, nici din datele de curând ale ştiinţei; sau de desfacere şi preluare a trupului cu tot, după modelul christic. Importantă este funcţia pe care Doru Roman o dă ochiului Elisei, adică „operatorului artistic”, subiectului scrierii. Elisa înregistrează la nivelul percepţiei; autorul ordonează la nivelul intelectului. Privitor la obiect, acesta se constituie într-o structură de „vitraliu” în care strânge treizeci şi şase de „întâmplări”, de „acţiuni”, definite sugestiv chiar prin titlurile de capitol (Una este, alta vezi; La mila celor tari; Mereu în numele democraţiei; Boii ară, caii mănâncă; În locul plopilor tăiaţi; Umanism bancar), şi le rânduieşte astfel: – în primă instanţă, pe două şiruri: unul subiectiv, al Elisei, să zicem, al hoinăririi ei prin cele ale familiei, ale naturii mirifice şi fabuloase, în care toate sunt binecuvântate, inclusiv păşirea ei, însă cu mirarea că se deosebeşte de lumea văzută prin faptul că ea nu are umbră, chiar şi atunci când se vede pe sine („Elisa de la masă are umbră, el are umbră, umbrela proiectează umbră pe terasă; doar ea, Elisa de pe zid, nu are umbră. Unde i-o fi dispărut umbra?”), şi altul obiectiv, al întâmplărilor lumii, al

IV SPECIAL

evenimentelor istorice, trecute şi prezente, prezente şi viitoare, toate date ca prezenţă. Însă important în „darea” lor este faptul că le aduce în faţă partea ascunsă, nu doar ceea ce fac şi vorbesc oamenii, ci şi ceea ce gândesc şi, uneori, visele ce-i bântuie. Se stă sub semnul percepţiei; – în a doua instanţă – şi îndeosebi şirul al doilea –, totul, şi om şi lume, se luminează în sfâşierea lăuntrică, ipostaziată în contraste: omul şi lumea ce ţin şi nu cedează, nu abdică de la valori şi nume, şi omul alunecat în mrejele răului, în ipocrizia ideologiilor şi fantasmelor de-o clipă, a infirmizării fericite şi a triumfurilor orbitoare ale puterii politice, degenerat şi periculos prin viclenie şi parşivenie. În termeni eminescieni, este contrastul dintre „omul de munte” şi „omul de baltă”, sau cum s-a zis mai târziu, dintre „popor” şi „populaţie”. Se pare că nimic nu tulbură aceste contraste, că ora lor este încă a intelectului abstract. Că omul sfâşiat se simte bine-n sfâşiere! Elisa le expune în opoziţie, autorul le raportează. Termenului prim îi opune pe cel de-al doilea – şi expunerea îşi lasă apele corozive peste acesta; şi – în a treia instanţă, rânduirea capătă o anume subtilitate, iarăşi în trei: a) se deschide într-o zonă în care palpită luminozitatea şi fericirea ca efecte ale cunoaşterii.

Elisa este la vârsta copilăriei şi adolescenţei. Ochiul ei trece peste sfâşierile lumii mângâietor. Percepe şi expune lumea de „dincoace” cu uimire şi bucurie. Aceste determinante aparţin şi primului pas al păşirii „dincolo” – o spun bătrânele cărţi şi experienţele noi. b) Fiind vorba de o adolescentă, când „toate” se deschid prin iubire, apare „logodna” cu cele frumoase ale lumii şi iubirea „celuilalt”, ca şi cum ar fi propriul eu: de „aici” şi de „dincolo”. În ultim, numai de dincolo de experienţă. Doru Roman aşază în mijlocul romanului, ca „punct de sprijin” sau ca „spărtură dincolo”, capitolul 21. Flacără divină, iubirea, cu sensul explicit de punere laolaltă, de strângere întru divin. Smaranda Grinţescu şi Cristofor Stavrache. Acesta cu rădăcinile de dincolo de Prut, cu bunicii de la Cetatea Albă şi Cernăuţi, iar fruntea, după cum îi spune numele, Cristo-for. Şi el, ca şi Smaranda-Elisa, „plecat în nevăzut (…), într-un stupid accident cu barca cu motor, în deltă”.

Dincolo de experienţă, cei doi se întâlnesc. Pe o terasă sub umbrelă, la o masă. Scena erotică este sublimă. Aureolele lor se ating, se suprapun, se amestecă, se identifică. „O aură subţire, fină, argintiu-aurie izvorăşte din capul şi faţa Elisei; creşte încet în jurul capului ca o bură fină, formată din nenumărate sfere de lumină, mai mărunte decât vârful de ac. Creşte ca o flacără şi se ridică de câteva palme deasupra creştetului, apoi se curbează uşor, înspre el. Izvorul aurei se lărgeşte şi-i cuprinde gâtul, umerii şi tot corpul. O aură asemănătoare izvorăşte şi din el. Micile particule de lumină (…) Se recunosc unele pe celelalte (…) Luminozitatea lor creşte. Apoi încet, ca la un semn, se pun din nou în mişcare şi se întrepătrund şi fiecare sferă îşi caută corespondenţa şi se sălăşluieşte una în cealaltă într-o armonie deplină”. Şi c) din acel „dincolo”, se revine, în penultimul capitol Şi totuşi se poate, într-un „dincoace”, de proiecţie şi mutaţie umană, generată de elementul mutagen, ce se bazează pe bunătatea omului.

8. Fata fără umbră este şi un roman satiric. Dacă „omul de munte” se retrage în casa cuvântului, cel de-al doilea iese în faţă şi se umflă cu discursuri emfatice şi ideologice, precum slujbaşul Ulea şi ai săi, sau se retrage în zone „oculte”, ca Sam şi bancherii lui, pentru cele financiare. Primul, când îşi lasă cuvântul să-şi prindă coada, să fie ironic, îl îmblânzeşte ca umor şi îl eliberează într-un râs sănătos, revigorant şi ambivalent, pentru a nu se pierde nimic. Chiar şi atunci când râsul „coboară”, el se răsuceşte şi înalţă (ca în cazul păţaniei ruşinoase a Zvăncioaiei: „udeala din cizme” aprinde şi mai mult ceardaşul); oricând, omul de tăria muntelui face haz de necaz, cu glume căutând să-l învingă şi pe diavol – nu altfel se amuză pacienţii pe băncile din parcul spitalului („ – A zis iconomistu’ şef să se dea la cei ce şi-a pierdut fasolele, la cinci ani o proteză, şi nicicum, una sus şi una jos o dată. Da nu ştie, bă, pă care s-o dea, p’a de sus, ori p’a de jos. S’o gândi omu’ s-o dea p’a de sus, să aibă cu ce să se fasolească creştinul de sărbători, ori duminica, când merge la biserică. Că două e prea mult şi pică bugetu’, iar omul glojdeşte mâncarea şi fără dinţi, când o are. Da, poate dă una de familie şi atunci, s-a scos, că

joi, 14 mai 2015

două de familie e prea multe şi pică bugetu’”), sau cei deposedaţi de drepturi şi viaţă, zvârliţi de stat la „conductă”, şi care încă zâmbesc pe deasupra mâinii uscate a morţii! Al doilea, „omul de baltă”, se răsuceşte după bătaia vântului, se afundă în ridicolul fără ieşire, se foloseşte de un râs printre dinţi, „profesional”, distant şi rece, degradant prin voinţa expresă de a degrada pe celălalt (de pildă, „scena” de pe iaht, unde Sam moţăie într-un cărucior şi cele două pipiţe de alături şuşotesc: „ – Dă-l încolo de boşorog! – Pupă-l în bot şi-i ia tot! – Mi-e greaţă, putregaiul naibii! – Taci, până te alegi cu banii! Te place! Stoarce-l ca pe-o lămâie putredă pe boşorogul acesta împuţit”), ori de a fi în ton cu degradarea (precum elevii marcaţi de discotecă). Dacă primul vorbeşte natural şi se încovoie ca o întrebare, al doilea impozant ţine discursuri. Girueta Ulea, miliţianul care a participat la jupuirea ţăranilor şi strângerea cotelor, acum, distins şef de „partid istoric”, vorbeşte public, fără jenă: „ – Onorabili săteni, în aceste momente istorice, în care libertatea dobândită vă cheamă să acţionaţi, nu puteţi sta deoparte! (…) Spargeţi grajdurile care v-au robit animalele, smulgeţi adăpătoarele şi instalaţiile de irigaţii, care amintesc de robia voastră într-un sistem colectiv, în care nimic nu este proprietate privată!

Domnilor, trăiască privata! (…) Rupeţi orice legătură cu trecutul! Nimiciţi vaca socialistă cu spirit colectiv! Ea vă aduce numai sărăcie. Promovaţi vaca nouă cu liberă iniţiativă, cu spirit democratic, descentralizat! Domnilor, promovaţi vaca descentralizată! Fiţi descentralizaţi, acesta este viitorul! (…) Livezile socialiste produc mere nostalgice! Tăiaţi pomii nostalgici! Tăiaţi merii, curmaţi răul din rădăcină! (…) Să nu uităm femeia! Femeia liberă nu mai merge la fabrică! (…) Femeia trebuie implementată profund, aceasta este soluţia! Acum femeia este liberă, da domnilor, şi este în măsură să ia libera iniţiativă în propriile mâini şi cu avânt revoluţionar să se descentralizeze! Trăiască femeia descentralizată!”

Acestui comic involuntar îi răspunde cel voluntar, propriu omului de munte: „ – Măi Ilie, aista nu-i oare Ulea, miliţianul care ne-a băgat la pârnaie? – Ţi-aduci aminte cum vorbea la inaugurarea colectivei?, tot cu partidul, dar cu celălalt. (…) – Stai ghinişor că n-are rost să ai necazuri pentru gunoiul ista! Tăte lucrurile la vremea lor!

– Da nu vezi că până la Dumnezeu te mănâncă sfinţii? Şi cum mai schimbă sfinţii ăştia culoarea? Când verzi, când roşii, când portocalii, când galbeni, când albaştri!... ca bostanii, până se coc şi apoi după ce degeră se fac ca şi acesta, tot gunoi. Ia dă-i în grijania mamei lor, şi hai la Saveta că are vin bun!”. Şi pentru a-i spulbera asemenea discurs politic, ţărani simpli de la munte îl reduc pe Ulea la pierderea cugetului, înscenându-i o farsă cu strigoi. Iar la alt nivel, mai amplu şi ocult, unde răul pare a fi cuprins întreaga lume şi nimic nu-l mai atinge („A murit Sam, trăiască Sam!”), satira acţionează dizolvant precum natura: „Printre grunjii mărunţi ai ţărânii răzbat afară viermi negri şi graşi, hrăniţi luxuriant de stârvul idolului marii finanţe. (…) Un stol de ciori se apropie de îmbietorul festin şi cu pliscuri nesăţioase îi culeg unul câte unul, până la cel din urmă, apoi zboară în copacii din preajmă purtând în guşă duhul lui Sam multiplicat”.

Satira lui Doru Roman este, de fapt, o incizie în tumoarea zilei. Dar şi o credinţă că nimeni nu a văzut vreodată norii de ceaţă să acopere vârful Ceahlăului! Însă.

9. Aceste contraste evidenţiate de Doru Roman constituie o fractură ontică şi identitară între cele două părţi sfâşiate ale omului şi lumii sale, între „omul de munte” şi cel de „baltă”. Primul este deschis perenităţii şi memoriei fiinţei – de fapt întreg romanul se poate citi şi astfel – ; al doilea stă la capetele evanescente ale paradigmei sociale, la capetele ce se răsucesc după bătaia vânturilor, şi are memoria de la mână până la gură. El este „frate” cu tagma bancherilor, cu marele Sam, care îşi are locurile lângă ape, sau pe iahturi pe mare. Primul este conştient de această fractură şi o îndură ca stânca puhoaiele naturii; al doilea este o generaţie spontanee, care se manifestă spongios. Din primul se alege cristalul, din celălalt, cărbunele moale. Primul are faţa spre Muntele Sfânt, spre Ceahlău, locul unde Ştefan Cel Mare venea, înaintea unei bătălii, să întâlnească Bourul alb, însemn întemeietor de ţară, şi să se închine bătrânului monah – după Sadoveanu – care „avea o cunoştinţă

ascunsă despre mersul stelelor şi al soarelui; cetea pe cer zodiile; ştia întocmai noaptea sfântă când se vesteşte Învierea Domnului. A spus odată că ascultă să audă tropot, când se va ridica sfântul mare-mucenic Gheorghe împotriva balaurului…” (Fraţii Jderi, vol. II, BPT, Buc., 1963, p. 167). Binele şi numele aparţin acestui om asemănător muntelui, eternităţii insesizabile; răul cu poreclele de mână stă ascuns în manifestării şi-n certitudinea sensibilă. Omul Carpaţilor s-a trezit sub două schimbări de paradigmă istorică, una spre jumătatea secolului ce tocmai a trecut şi alta spre sfârşitul acestuia, invers situate ca sens, dar cu consecinţe asemănătoare şi sporite în răutatea lor. Poate la fel şi în durată: dacă primei schimbări i-a trebuit o jumătate de secol, poate tot atât şi celei de-a doua!? Sigur, cu acest prezent se petrece o situaţie revelatoare, de „dezvelire” în istorie, chiar dacă deocamdată nimeni nu o ia în seamă! Elisa nu judecă, ea expune spre judecare şi luare aminte. Sunt „mişcările circulare” ale istoriei, cum s-a zis de la începuturi („Vântul suflă spre miazăzi şi se întoarce spre miazănoapte; – vede fiul lui Solomon – apoi iarăşi se întoarce şi începe din nou aceleaşi mişcări circulare”, Ecl. 1, 6), sunt „căderile în cerc”, cum s-au vădit, mai de curând, de bătrânul filosof al lumii. Şi niciunde ca în acest hic et nunc al vremii nu se vede mai bine mişcarea circulară a răului – ce a fost va mai fi, cu aceleaşi alunecări şi încercări ale omului. Şi totuşi se poate, zice autorul, să se spargă „cercul”, să se rupă „lanţurile trofice”, să se găsească mutagenul, buna mutaţie umană. Dar pentru aceasta, este nevoie de un „punct de referinţă”, de omul drept, de „omul de munte”, cum zicea Eminescu. Este nevoie de lumea ţărănească, de oamenii simpli şi tari ca piatra, cu frică de Dumnezeu, prinşi ca nişte verigi în lanţul fiinţei, ce duce dinspre pământ spre cer. Aceşti oameni ce îndură ca piatra viforniţele şi vremurile par de-a dreptul arhetipali. Ei se mişcă şi vorbesc ca într-o poveste, paşii şi vorbele fiindu-le mai vechi decât ei, inclusiv în „poema” lui Doru Roman, unde se merge până la a treia spiţă, dar cu acroşări întinse în istorie, iar calea pe care sunt înscrişi este şi mai veche, pierzându-se în orizonturi arhaice, atinse de privirea divinităţii. Aici bunătatea, frumuseţea şi adevărul sunt la sine acasă. Cu candoare Elisa se surprinde în mişcarea lor, este din neamul acestora, şi, din această perspectivă, observă clina pe care alunecă până în adâncul văii cei prinşi şi îmbătaţi de „răutatea” zilei şi de benchetuiala din jurul „viţelului de aur”. Însă, de undeva din viitor, ochiul ei surprinde şi marea mutaţie, acea bună deschidere umană ca petrecându-se cu vreo cinci-şase veacuri înapoi şi o descrie indirect, prin „gura” unui ospătar ce i-o povesteşte, în timp ce o serveşte la o masă într-un restaurant situat undeva, la câteva etaje în pământ şi totuşi cuprins de o caldă şi bună lumină. „Astfel fără să vrea, ştiinţa – îi spune Ospătarul – redescoperise posibilitatea reactivării centrului de comunicare telepatică instantanee selectivă. Adică dacă vrei să comunici cu cineva, te acordezi la lungimea de undă a gândului său, adică doar te gândeşti la persoana respectivă şi gata, te şi afli în relaţie cu ea. În felul acesta au fost eliminaţi nişte duşmani deosebit de periculoşi cum erau minciuna, invidia, perfidia şi orice alte gânduri urâte care puteau fi mascate de perdeaua de borangic a cuvintelor dulci şi false. (…) Cel ce gândea strâmb nu se mai putea ascunde după vorbe meşteşugite şi sforăitoare. Era gol în faţa lumii întregi şi aşa încet, încet gândul rău a fost înlocuit cu gândul bun, constructiv şi umăr la umăr am construit un fel de paradis”.

Prin privirea a doua, venită ca dintr-o altă dimensiune, de unde se face vădită partea ascunsă şi devoratoare prin rău a lumii, dar şi micuţul „bob de piper” al bunătăţii şi posibilitatea încolţirii sale, Doru Roman pune, în romanul Fata fără umbră, o diagnoză asupra societăţii prezente, în care omul a ajuns KO de istorie – şi execută o deschidere umană, care, în pofida aparenţei utopice, este de fapt o propunere, pe calea frumuseţii şi artei, de îndreptare socială. Este imaginea unei urgente şi necesare ortosocietăţi.

Ce uimitor „rimează” acum „practica” şi creaţia sa, înfrumuseţarea omului cu cea a societăţii!

Dumitru VELEA