CMYK
Societate comercială oferim spre închiriere
SC VISA SA Petroşani angajează şofer profesionist cat. B+C+E
SPAŢIU COMERCIAL (CHIOŞC) situat în Vulcan, zona giratoriu – Primărie (lângă Succes),
din termopan, suprafaţă totală 12 mp, branșat la utilităţi, posibilitate extindere la 20 mp, în următoarele condiţii: chirie 200 EUR + TVA / lună + taxe în valoare de 762 lei (TVA inclus)/an. Perioadă minimă de închiriere: 12 luni. Spaţiul este ocupabil imediat. Se percepe în avans chiria pentru lunile contractuale X, XI și XII. Solicităm și oferim seriozitate. Spaţiul comercial se află într-o zonă cu vad comercial foarte bun și a funcţionat mult timp în domeniul panificaţiei.
Cerinţe: - experienţă ca şofer de TIR în trafic intern/internaţional - domiciliul stabil pe raza Văii Jiului - card tahograf, atestat transport marfă, analize valabile - cunoştinţe mecanică Se oferă: - salariu atractiv, plata la timp - mediu de lucru plăcut În intenţia de a lua legătura cu noi, vă rugăm trimiteţi CV la adresele: email: office@visa-sa.com fax: 0254.545454 sau la sediul societăţii din str. Independenţei, nr. 5.
Ziar ul Vaii Jiului Relații la telefon 0773.349513.
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,4336 lei 1$ = 3,9064 lei 1₤ = 6,0292 lei
vineri, 5 iunie 2015 Anul VIII nr. 1703 12 pagini Preţ: 1 leu
Deşi de mai bine de o lună de zile apa pârâului Morii din Vulcan este poluată sistematic,
Nimeni nu cutează să-i trezească din dulcele somn de bugetar pe funcţionarii de la Mediu
Am mai aşteptat câteva zile, ca să văd dacă, totuşi, se sesizează din oficiu vreun factor responsabil în domeniu. Mai ales că, din auzite, se vorbea că, joi, ieri, cum ar veni, ar urma să apară la faţa locului doi şefi, unul de la Apele Române şi celălalt de la Apa de Băut. Cum, până la orele amiezii, nu am auzit de eventuala lor sosire, m-am pus pe scris.
De mai bine de o
lună de zile apa pârâului Morii e tulbure şi are o culoare argiloasă. Ca mai toţi, la început am pus asta pe seama topirii zăpezilor de la munte. Dar azi aşa, mâine la fel, poimâine şi mai murdară, însă nici urmă să se cureţe la loc. Ceva trebuie, mi-am zis, şi am purces pe Valea Morii în sus. S-a nimerit să fie în dimineaţa zilei de Rusalii, când zeci şi zeci de vulcăneni, ieşiţi la iarbă verde, încingeau grătarele şi pitulau peturile cu bere în apa rece, dar tulbure a pârâului.
Nu mi-a fost greu să dau de
sursa poluării. Mai sus de barajul doi, la vreo două sute de metri pe dreapta e un pârâu care coboară de pe deal. Apa-i era maronie, de ziceai c-a trecut prin nu mai ştiu ce bude neştiute. Dar, nu, nu avea amiros, ci doar culoarea-i era căcănie. De la ceva argilos, mai mult ca sigur. La deal în sus de locul în care apa pârâului acestuia micuţ intra în cea a pârâului Morii, pe toată valea, apa acestuia din urmă
era cristalină. Bună şi de băut, la o adică.
Cineva din zonă
mi-a zis că, cu ceva timp înainte, a văzut mişcare sus pe deal. Zumzet de motoare de utilaje grele şi se auzea perfect zgomotul pe care-l fac drujbele care tăiau copacii. Dar nu, nu de acolo venea mizeria. Am verificat şi nici vorbă ca vreunul de pe deal de peste drum de ferma lui Ile să-şi facă bazin, piscină sau păstrăvărie. Nici la staţia de clorinare de mai sus nu era baiul. În regulă era şi fosta captare de mai jos de Crucea lui Bogdan. Apa supraplinului care scapă din instalaţie e ca de izvor. Aşa că am coborât şi, cam în dreptul telegondolei, am mers cincizeci de metri la vale. La
Căsuţa Albastră
angajează urgent personal feminin pentru curăţat interior auto. Salariu atractiv! Relaţii la telefon 0723.347852 pârâul care, coborând oarecum paralel cu şoseaua care urcă la cabană, vine din munte şi, din locul acesta, o ia la vale, ca să-şi unească apele cu cele ale pârâului Morii. Ei bine, pârâul acesta era tulbure.
Din ce cauză?
Nu v-aş putea spune exact. Posibil ca, undeva la munte, careva „să tragă copacii”, a fost de părere şi Gheorghe Ile, când, în prezenţa doamnei consilier local Alina Cîrstoiu (asta se petrecea la Nedeia Paroşană, în dupămasa aceleiaşi zile de Rusalii), i-am spus despre poluarea pârâului Morii. Bun, să spunem că răspunsul primarului este bingo. Dar de ce nu au sărit în sus funcţionarii de la Mediu din Primăria municipiului Vulcan? Suspectă atitudine. Şi spun asta, pentru că, în alte cazuri, minore pe lângă acesta, domniile lor au percutat incredibil de repede. Un pic mai demult cineva a lăsat nişte materiale, pământ sau aşa ceva, parcă, lângă albia pârâului, dar destul de departe de apă. Ca din pământ a apărut careva de la Mediu. Luaţi-le imediat, că vă amendăm! Le duc de aici, s-ar fi apărat omul, dar peste două zile, apoi sunt destul de departe de apă, nu are cum să le ia! Nu. Duceţi-le de aici, că vă amendăm!
Cam aşa,
în funcţie de fes şi interes, pare-se că înţelege Serviciul de Mediu al primăriei vulcănene să-şi facă datoria. Amintiţi-vă că, tot aşa, când s-a (aşazis) modernizat bulevardul, doar după ce ZVJ şi Unda de Şoc au urlat că toată mizeria din canalizarea oraşului se scurgea, în fiecare după amiază, pe la cinci, în Valea Morii undeva mai jos de podul de lângă Profi s-a trezit cineva din somnul dulce de funcţionar bugetar plătit de către plătitorii vulcăneni de impozite şi taxe locale şi a catadicsit să ia măsuri. Sper ca, de data asta, să-i trezească vreun şef judeţean de-al lor de la Protecţia Mediului. Asta, fiindcă, am băgat de seamă, că primarului Gheorghe Ile degeaba i-am vorbit despre asta… Gheorghe OLTEANU
2
La start:
DIN JUDEŢ
Festivalul Virşlilor Începând de astăzi şi până duminică, la Deva, are loc cea de-a patra ediţie a Festivalului Virşlilor.
Evenimentul este organizat de Primăria municipiului Deva în colaborare cu Serviciul Public Administrare Pieţe, Târguri, Cantină, Centrul Cultural „Drăgan Muntean” şi Centrul European pentru Dezvoltare Rurală. Potrivit organizatorilor, în Piaţa Unirii din Deva vor fi prezenţi producători tradiţionali de virşli din zonele Sălaş, Brad şi Hălmagiu (judeţul Arad). De asemenea, va fi amenajată o zonă separată unde se vor comercializa dulciuri, popcorn, îngheţată, băuturi răcoritoare şi bere. Pe parcursul celor trei zile, pe scena din Piaţa Unirii vor concerta artişti locali şi vedete naţionale. Vineri vor cânta Bambi şi Marcian Petrescu&Trenul de noapte. Sâm-
Ruta împăraţilor romani
Certificată ca rută culturală europeană
La sfârşitul lunii trecute, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR) Deva a fost notificat de către reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT) că unul dintre proiectele în care este implicat împreună cu mai mulţi parteneri externi a primit o recunoaştere oficială din partea Consiliului Europei. Este vorba despre proiectul „Ruta împăraţilor romani”, al cărui lider este Centrul Dunărean de Competenţe Belgrad şi la care participă reprezentanţi a 20 de situri arheologice din patru ţări: Serbia, România, Croaţia şi Bulgaria. Astfel, într-o informare adresată ANT se precizează că „Ruta împăraţilor romani”, alături de „Ruta dunăreană a vinului” (din care fac parte 12 regiuni viticole), a fost certificată ca şi rută culturală europeană a Consiliului Europei. „Ne bucurăm că unul dintre
)
Ziarul Vaii Jiului
bătă, cap de afiş vor fi Adda şi Bere Gratis. Duminică este ziua rezervată folclorului şi dansurilor tradiţionale. Printre invitaţi se numără: Mariana Risipitu şi formaţia, Ansamblul Folcloric Silvana, Taraful de la Vaţa şi Szaszcsavas Band cu un recital de cântece şi dansuri. Spectacolele încep la ora 17:00, iar pentru buna desfăşurare a evenimentului, traficul rutier în Piaţa Unirii şi parcările aferente au fost închise încă de ieri, restricţiile aplicându-se până duminică, 7 iunie, ora 00:00.
proiectele de anvergură derulate prin instituţia noastră a primit o astfel de recunoaştere europeană, întrucât acest fapt va asigura o şi mai mare vizibilitate pe plan internaţional celui mai important obiectiv istoric aflat în administrarea MCDR Deva. Prin demersurile întreprinse până acum şi prin corelarea cu celelalte proiecte pe care le derulăm la Sarmizegetusa Ulpia Traiana, situl arheologic de aici va putea fi pus mult mai bine în valoare şi va putea reprezenta pe viitor unul dintre polii de atracţie în domeniul turismului cultural din România”, a declarat Liliana Ţolaş, managerul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva. Din România, alături de Sarmizegetusa Ulpia Traiana, au mai fost selectate pentru a face parte din respectivul proiect siturile de la Adamclisi, Histria, Apulum şi Roşia Montană.
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
ANUNŢ
PRIMĂRIA ORAŞULUI PETRILA ORGANIZEAZĂ LICITAŢIE PUBLICĂ ÎN DATA DE 12.06.2015 Ora 10:00 PENTRU
Închirierea garajului nr. 6, situat în oraşul Petrila, str. T. Vladimirescu, în suprafaţă de 19 mp, jud. Hunedoara. • Durata închirierii este de 5(cinci) ani. • Preţul de pornire al licitaţiei este de 16 lei/mp/an conform art.2 din HCL 94/2015 privind Închirierea prin licitaţie publică a garajului nr. 6, situat în oraşul Petrila, str. T. Vladimirescu, în suprafaţă de 19 mp, jud. Hunedoara. • Taxa de participare la licitaţie este de: 20 lei. • Garanţia de participare la licitaţie este de: 76 lei. • Costul caietului de sarcini este 10 lei, iar acesta este disponibil la sediul instituţiei. • Ofertele se depun până în data de 12 IUNIE 2015, ora 09:00 la sediul Primăriei oraşului Petrila. Informaţii suplimentare se pot solicita la sediul Primăriei Oraşului Petrila, str. Republicii, nr. 196, jud. Hunedoara, la telefon/fax 0254550760 sau 0254550977, interior 218 sau pe adresa de mail: primaria.petrila2008@yahoo.com PRIMAR, PĂDUCEL ILIE
La nivelul UE
Armonizare fiscală
În aceste zile, europarlamentarul hunedorean Iuliu Winkler participă la reuniunea Biroului Grupului PPE din Parlamentul European (PE) care are loc la Budapesta. Pe agenda de lucru a Biroului PPE figurează şi subiectul armonizării fiscale la nivelul UE.
Reunit la Budapesta, Biroul Grupului PPE din PE a adoptat, ieri, draft-ul unui document de poziţie referitor la fiscalitatea europeană. PPE se pronunţă în favoarea salvgardării suveranităţii fiscale a statelor membre. Deciziile în domeniul fiscalităţii trebuie luate de guvernele europene astfel încât să răspundă nevoilor de competitivitate a propriilor economii, să asigure discriminarea pozitivă a IMM-urilor şi să stimuleze crearea de noi locuri de muncă. „PPE sprijină tendinţele de armonizare fiscală atunci când vorbim despre regulile de calcul ale bazei de impozitare. Impozitele trebuie plătite în ţara în care se desfăşoară în mod real activitatea economică taxabilă, acolo unde are loc crearea de valoare adăugată. Suntem, de asemenea, în favoarea armonizării procedurilor de administrare fiscală, eliminând astfel dubla taxare sau dubla netaxare a unor activităţi. Ne opunem categoric armonizării cotelor de impozitare. Acesta este domeniul în care guvernele trebuie să decidă luând în considerare condiţiile concrete din fiecare stat membru în parte. În cazul României, această poziţie este esenţială, deoarece ea vine în sprijinul nevoii ţării noastre de a păstra pe termen mediu cota unică de impozitare”, a declarat Iuliu Winkler. Europarlamentarul hunedorean mai spune că „recenta decizie a Guvernului de a reduce TVA pentru toate produsele alimentare de la 24% la 9% este un exemplu al nevoii de a păstra la nivel naţional decizia privind cotele de impozitare. Aştept cu real interes evaluarea efectelor acestei decizii la sfârşitul anului 2016. Unii analişti vorbesc despre evaluarea efectelor după 6 luni de la aplicare, dar eu aş fi mai prudent. Cred că avem nevoie de rezultatele unui întreg an pentru a putea trage concluziile corecte”. Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN
Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României
Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
Vulcan
E bună canalizarea nouă, dar cu condiţia să nu-ţi lase casa varză! Aş vrea ca rândurile de faţă să fie luate ca motiv de precauţie pentru locuitorii străzilor Morii şi Bazinului din Vulcan. Străzi pe care, dacă ceea ce mi-a spus ing. Vasile Giurgiulescu de la Urbanism se va materializa, urmează să înceapă lucrările de canalizare.
De astfel de amenajări
au avut noroc, cu mult înaintea lor, vulcănenii din Colonia de Jos, de pe străzile din Cocoşvar şi, anume i-am lăsat la urmă, cei din Colonia Ţărănească din Paroşeni. Sohodolul a fost ultima menţiune, fiindcă aici lucrările de canalizare i-au pricinuit necazuri gospodarului care locuieşte pe strada Liliacului la numărul 2.
Domnul Dumitru Holdiş
se plânge că, în timpul lucrărilor de introducere a canalizării, maşinile grele care, de pe Piscului şi Liliacului, îşi scurtau calea, luând-o pe drumeagul îngust de lângă casa lui, spre vale i-au lăsat gardul la pământ şi casa plină de crăpături. Omul s-a îngrijorat şi a priponit cum a putut el atât peretele clădirii, cât şi gardul de beton. Dar nu se ştie cât vor rezista. În aceeaşi situaţie este garajul lui Costel Vâlceanu, aflat la doi paşi de imobilul cu probleme.
Omul socoteşte că
Dumitru Holdiş nu are de unde să o disloce, pentru a-l aduce pe proiectant. Acum, după ce a păţit ce a păţit, regretă că nu a făcut ceva, ca să închidă drumul. I-am spus sincer că nu cred că Primăria Vulcan va sări, ca să-l ajute într-un fel. Totuşi, nu ar strica să facă şi încercarea asta. Acum revin la zicala cu paza bună trece primejdia rea. Atenţie, nici strada Bazinului nu-i cu mult mai lată decât cea de lângă casa cu probleme de pe Liliacului din Sohodol! Gheorghe OLTEANU
în jur de cinci mii de lei l-ar costa numai proiectul pentru consolidarea peretelui şi a gardului. Cincizeci de Angajez deservent pentru milioane vechi e o sumă de bani măriutilaj buldoexcavator. cică şi, la fel ca Cerinţe: permis de foarte mulţi alţii,
conducere specific categoriei, experienţă în domeniu, disponibilitate la program prelungit şi deplasare în judeţul Timiş. Salariu negociabil. Relaţii la telefon 0761.548636
Discuţii la CJ Hunedoara
Ce se întâmplă cu depozitarea gunoiului după închiderea gropilor neconforme Din 15 iulie, potrivit normelor în vigoare, gropile de gunoi care deservesc localităţile hunedorene vor fi scoase din uz. Aceasta a fost tema extrem de importantă pusă în discuţie, ieri, de reprezentanţi ai primăriilor municipiilor şi oraşelor din judeţ cu conducerea Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara.
Potrivit vicepreşedintelui CJ Hunedoara, Dorin Gligor, ţelul principal al discuţiilor trebuie să ducă la un preţ minim în gestionarea deşeurilor pentru locuitori. În urma propunerilor făcute de primari, s-a conturat o strategie privitoare la demersurile care urmează a fi făcute pentru acoperirea perioadei dintre închiderea vechilor gropi de gunoi şi pornirea deponeului ecologic. Unul din punctele bifate în cadrul întâlnirii de ieri a fost acceptarea de către primarii prezenţi a ideii că este nevoie de o soluţie unitară pentru depunerea deşeurilor după închiderea gropilor neconforme, în sensul că toate primăriile să meargă pe aceeaşi locaţie în materie de rampă de gunoi. Soluţia are un argument economic puternic. O cerere de ofertă „en-gros” a unităţilor administrative din judeţul Hunedoara induce posibilitatea succesului în negocierile de reducere a tarifului cu orice operator sau administrator de rampă de gunoi, comparativ cu situaţia unei negocieri punctuale a unei singure
www.zvj.ro vineri, 5 iunie 2015
primării. Tot în cadrul discuţiilor s-a stabilit ca la începutul săptămânii viitoare reprezentanţii principalelor municipii şi oraşe din judeţ plus conducerea CJ Hunedoara să se întâlnească cu mai multe firme care operează rampe de deşeuri pentru a discuta condiţiile de preţ pentru depozitarea temporară a gunoiului în următoarele luni. La întâlnirea de ieri au participat, între alţii, Ovidiu Moş (viceprimar al Devei), Viorel Arion (primarul municipiului Hunedoara), Ovidiu Bălan (primarul Orăştiei), Emil Rîşteiu (primarul oraşului Simeria), Adrian Iovănesc (primarul oraşului Călan). Din partea Agenţiei Judeţene de Mediu a participat directorul instituţiei, Georgeta Barabaş, iar din partea CJ Hunedoara au fost prezenţi Dorin Gligor (vicepreşedinte al CJ) şi Dan Stoian (managerul judeţului). Potrivit statisticilor, un hunedorean produce 0,65 de kilograme de deşeuri pe zi. Mihaela PETROŞAN
ACTUALITATE
3
4
SPORT
Popice
indiferent de culoare”, a declarat Marcel Dobrică, antrenorul lui Inter Petrila.
Se bat pentru Cupa României
Un portar din Liga a IV-a
A înscris un gol din… acţiune
Attila Santa, portarul lui Inter Petrila, este cel care a reuşit golul, o premieră pentru campionatul nostru.
Într-un meci restanţă din Liga a IV-a la fotbal, Inter Petrila a câştigat cu scorul de 5-1 în deplasare, la Victoria Călan. După acest succes, Inter Petrila a urcat pe locul al patrulea. Dacă va învinge mâine, în ultima etapă, pe Minerul Uricani îşi va consolida poziţia, după unul dintre cele mai bune campionate din ultimii ani făcute de elevii lui Aurel Moldovan. Cireaşa de pe tort la partida de la Călan a fost portarul Attila Santa, care a marcat un gol din… acţiune. Pentru prima dată, jucătorul nu a fost folosit
facebook.com/ziarulvaiijiului
Preda, supărat…
Preşedintele clubului Inter Petrila, Ciprian Preda, s-a arătat nemulţumit din cauză că cei de la Consiliul Judeţean Hunedoara au alocat fonduri pentru cluburile sportive din judeţ, mai puţin pentru Inter Petrila.
La finele acestei săptămâni, la Ploieşti, va avea loc Finala Cupei României la popice.
Vor lua parte patru echipe: Inter Petrila, Poli Iaşi, Electro Mureș Târgu Mureş şi CFR Cluj. Conform declaraţiilor oficialilor, echipa din Vale are ca obiectiv clasarea pe podium. „Mergem cu gândul de a avea o prestaţie foarte bună, iar obiectivul este cucerirea unei medalii naţionale,
Supărat, supărat e
„Ni s-a motivat faptul că noi primim bani şi de la Primăria Petrila şi că nu ar fi corect să primim şi de la consiliu. Dar sunt destule cluburi care au primit bani şi de la primăriile de care aparţin, dar şi de la consiliul judeţean. Eu spun că am fost defavorizaţi”, a declarat preşedintele petrilean. Spre exemplu, echipa de fotbal FC Hunedoara primeşte finanţare atât de la Primăria Hunedoara, cât şi de la Consiliul Judeţean Hunedoara. În altă ordine de idei, îi recomandăm d-lui Preda ca la anul, când se vor face listele pentru consilierii judeţeni, să militeze şi pentru un petrilean pe un loc eligibil. Care consilier judeţean petrilean să ţină cu Inter Petrila atunci când judeţul alocă bani şi pentru cluburi. Credem că situaţia s-ar fi putut rezolva şi în acest an dacă dl. Preda ar fi apelat la dl. Costel Avram, preşedintele PNL Petrila. Dl. Avram, în generozitatea sa arhicunoscută, ar fi putut face un presing la consilierii judeţeni liberali, care să înfigă câteva mii de lei şi în plasa clubului petrilean. (ZVJ)
Mâine,
Se trage cortina peste Liga a IV-a
Sâmbătă, 6 iunie, de la ora 11:30 se va trage cortina peste Liga a IV-a.
în poartă, ci a fost băgat pe postul de mijlocaş dreapta. Spre surprinderea tuturor, petrileanul nu doar că a făcut faţă provocărilor noului post, ci a marcat chiar şi un gol de toată frumuseţea. „Vreau să-i mulţumesc colegului meu Duma, care mi-a dat pasa de gol, şi antrenorului Aurel Moldovan pentru că a avut încredere să mă bage să joc pe acest post”, a declarat Attila Santa.
Se ştie deja campioana care ne va reprezenta la barajul pentru promovarea în Liga a III-a, Cetate Deva, dar nu este clară încă situaţia locului secund, pe care şi-l dispută Hercules Lupeni şi Şoimul Băiţa. Teoretic, Hercules Lupeni este favorită în meciul de pe teren propriu cu Aurul Certej, partidă pe care dacă elevii lui Dan Voicu o câştigă nu vor pierde locul secund. Dar iată programul ultimei runde: CNS Cetate Deva - Victoria Călan. Arbitri: Valentin Gavrilă (Brad), Cristian Petrean (Deva) şi Alin Saraol (Deva). Observator: Mircea Sîrbu (Deva). CS Vulcan - CSO Retezatul Haţeg. Arbitri: Florin Anca, Daniel Roman şi Tiberiu Hajdu (toată brigada din Deva). Observator: Florin Călugăriţa (Deva).
CSM Jiul Petroşani - CSA Aurul Brad. Arbitri: Petru Voica, Cosmin Danciu şi Aurelian Băleanu (toţi din Deva). Observatori: Adrian Radu (Deva). CS Inter Petrila - ACS Minerul Uricani. Arbitri: Radu Danciu (Orăştie); Leopold Herczeg (Simeria) şi Sorin Corpadi (Lupeni). Observator: Grigore Macavei (Deva). Metalul Crişcior Brad - CS Gloria Geoagiu. Arbitri: Cristian Lazăr (Petroşani), Adrian Ceuţă (Petroşani) şi Cătălin Gociu (Petroşani). Observator: Tony Sedecaru (Petroşani). CS „U” Petroşani - ACS Şoimul Băiţa. Arbitru: Sergiu Stanca (Orăştie); Andrei Prodaniuc (Deva); Constantin Rogojină (Haţeg). Observator: Sorin Ciotlăuş (Deva). Hercules Lupeni - Aurul Certej. Arbitri: Daniel Thirt (Călan); Roxana Ghenciu (Hunedoara); Raul Popa (Hunedoara). Observator: Ion Iusco (Veţel).
La mondialele de taekwon-do ITF
Triumf hunedorean
Din lotul României, care a participat la mondialele de taekwon-do, a făcut parte şi sportivul Robert Elekeş din Valea Jiului, care s-a clasat pe locul 9. Tricolorii au cucerit 14 medalii (9 de aur, 2 de argint şi 2 de bronz), devansând ţări precum Canada, Germania, Anglia sau Rusia. La Campionatul Mondial de Taekwon-do ITF, în clasamentul final pe naţiuni lotul României s-a clasat pe locul secund după Noua Zeelandă. Competiţia s-a desfăşurat la Jesolo (Italia). Merite pentru această performanţă au şi hunedorenii, întrucât Cosmin Oprescu este preşedintele Federaţiei Române de Taekwon-do ITF, iar eleva sa, Andra Kovaci, de la Cristal Haţeg, a devenit dublă campioană a lumii. Cele nouă medalii de aur au plasat echipa României înaintea unor echipe cu un număr mai mare de trofee, dar a căror strălucire a fost mai redusă. Lidera ierarhiei mondiale a fost Noua Zeelandă (14 aur - 8 argint – 13 bronz). În urma României (9-2-2) s-au clasat Polonia (8-13-19), Irlanda (5-6-5), Norvegia (4-6-13), Canada şi Germania (4-2-6), Italia (3-2-7), Anglia (2-6-9), Argentina (2-4-6), Rusia (2-1-4) etc. Hunedoreanul Cosmin Oprescu, preşedintele Federaţiei Române de Taekwon-do ITF, consideră că
performanţa obţinută la competiţia din Italia este una istorică pentru România. „Este un succes incredibil a sportului românesc şi va intra în istoria taekwon-doului din ţara noastră. Le mulţumesc tuturor sportivilor şi antrenorilor pentru sentimentele unice pe care mi le-au oferit. Sunt mândru că fac parte din echipa României, care e ca o familie. Rezultatele de excepţie obţinute de sportivii români sunt o dovadă în plus a valorii taekwon-do-ului românesc. Imnul României a răsunat de atâtea ori în cadrul ceremoniilor de premiere din Italia, inspirând sentimentul de mândrie naţională”, a declarat Cosmin Oprescu, din Călan, fost campion mondial.
Baschetbaliştii Văii,
În topul campionatului judeţean
Micii baschetbalişti din judeţul Hunedoara s-au întrecut în cadrul Campionatului judeţean de baschet - ediţia 2015. Competiţia
a aliniat la start echipe din Deva, Petroşani, Orăştie, Brad, Vulcan şi Haţeg. La concurs s-au înscris echipe din categoria de vârstă 1999 – 2007. Partidele susţinute la Deva au fost găzduite de CNS Cetate Deva, prin amabilitatea directorului Adrian Liga.
- Marius Szilaghyi). Categoria de vârstă 2006-2007: locul I - CS Viitorul Deva „Rechinii” (antrenor - Alexandru Pihodi); locul II - CS Viitorul Deva „Leii” (antrenor - Alexandru Pihodi); locul III - CS Viitorul Brad (antrenor - Cristian Iezan); locul IV - Total Sport Vulcan (antrenor - Elvis Stan).
Ţara noastră a fost reprezentată de 21 de juniori, 27 de seniori, 8 antrenori (unul fiind chiar Cosmin Oprescu) şi un arbitru. La competiţie au participat sportivi din 55 de ţări. Din judeţul Hunedoara au concurat patru sportivi, însă doar Andra Kovaci (Cristal Haţeg) a reuşit să urce pe podium. Sportiva antrenată de Cosmin Oprescu a devenit dublă campioană mondială, în probele de „Tehnici speciale” şi „Spargeri forţă”, la categoria junioare. „Andra e o sportivă simplă şi modestă, dar foarte talentată. Cred că are resurse să devină campioană a lumii şi la individual, după aceste succese cu echipa. Are potenţial şi inimă de campioană şi sper să depăşească performanţele mele”, a spus Cosmin Oprescu. Ceilalţi trei reprezentanţi ai judeţului Hunedoara au fost Robert Elekeş („Pantera Neagră” Petroşani), Artur Meizel şi Cristian Popa (ambii de la Hard Steel Călan). Cu ocazia Campionatului Mondial de la Jesolo, Alexandru Mureşan, directorul tehnic al Federaţiei Române de Taekwon-do ITF, a obţinut centura neagră 7 dan, devenind astfel singurul maestru din România care atinge acest nivel.
Pagini realizate de Loredana JUGLEA
Cupa României
S-au decis finalistele judeţului Miercuri au avut loc fazele semifinale ale Cupei României la fotbal, pe judeţ.
Măgura Pui a dispus cu 3-1 de Cetate Răchitova, echipă nou-promovată în eşalonul al patrulea, iar Şoimul Băiţa s-a impus în faţa celor de la Aurul Brad. Astfel, în urma acestor rezultate, finala Cupei României se va disputa la 13 iunie între Măgura Pui, echipă din Liga a V-a, şi Şoimul Băiţa, Liga a IV-a.
Clasamente
Categoria de vârstă 20042005: locul I - CS Viitorul Deva (antrenor - Alexandru Pihodi); locul II - CS Viitorul Brad (antrenor - Cristian Iezan); locul III - Total Sport Vulcan (antrenor - Elvis Stan); locul IV - CS Viitorul Deva „Lupii albi” (antrenor
www.zvj.ro vineri, 5 iunie 2015
SPORT
5
CMYK
ÎNVĂŢĂMÂNT
6
La Colegiul Economic „Hermes” - un nou proiect european
8 profesori în ţara lui Camões
ERASMUS+ este noul program al Uniunii Europene pentru educaţie, formare, tineret şi sport pentru perioada 2014-2020, cu un buget generos de 14,7 miliarde euro şi care reflectă importanţa pe care UE o acordă acestor domenii şi angajamentul de a investi în ele.
Comisia pentru proiecte şi programe europene de la Colegiul Economic
facebook.com/ziarulvaiijiului
„Hermes”, coordonată de doamna profesoară Mihaela Tetileanu, a aplicat şi a câştigat proiectul „Increasing teaching skills by job-shadowing” din cadrul acestui program. Activitatea de job-shadowing s-a desfăşurat pe parcursul a două săptămâni (4 -17 mai 2015) la Liceul Portughez Agrupamento de Escolas de Penacova, scopul fiind îndeplinirea obiectivelor specifice ale proiectului: utilizarea metodelor moderne de predare; dezvoltarea strategiilor didactice prin utilizarea metodelor interactive de predare-învăţare, centrate pe elev, metodica predării disciplinei; dezvoltarea competenţelor de comunicare în limba engleză a participanţilor; acumularea de noi experienţe privind noi metode de lucru cu elevii, noi strategii de abordare a relaţiei profesorelev în şcoala contemporană. De la Colegiul Economic „Hermes” din Petroşani au participat 8 cadre didactice, care au avut posibilitatea de a întâlni şi a împărtăşi experienţa didactică cu colegi de la acest liceu din Penacova (Portugalia), ceea ce va conta
în evoluţia lor profesională. De asemenea, se va crea un grup dinamic prin schimbul de bune practici ce se vor materializa în proiecte de parteneriat educaţional de tip e-twinning şi apoi în elaborarea de viitoare proiecte de tipul KA 2 „School strategic partnership”. Activităţile desfăşurate au permis realizarea unui schimb bilateral de informaţii şi experienţă între cadrele didactice gazdă şi oaspeţi. Toţi cei implicaţi au putut lua contact cu realitatea sistemului educaţional portughez, cu felul în care acesta este conceput, observând şi adoptând noi metode de predare-învăţare-evaluare, activităţi didactice care respectă principiul instruirii diferenţiate, în funcţie de particularităţile de vârstă şi dezvoltarea mentală a elevilor. Două săptămâni de muncă împreună au permis atât analize comparative pe marginea demersurilor didactice realizate, dar şi interacţiuni în sfera socialului, atât de necesare pentru înţelegerea realităţilor unui alt sistem educaţional şi, mai ales, a realităţilor unei alte ţări comunitare, a atitudinii oamenilor şi a rigorii lor faţă de muncă. Am observat cum un demers didactic poate fi pus în practică printr-o serie de abordări metodologice, fiecare cu avantajele şi dezavantajele sale. Analiza într-un alt context educaţional a experienţei personale de dascăl a scos în evidenţă diversitatea abordărilor pedagogice care se pot realiza pentru o anumită temă. Elasticitatea metodelor aplicate, principiul transmiterii de informaţii puţine, dar esenţiale pentru progresul didactic, renunţarea, în mare măsură, la abordările formale, prea academice, centrarea demersului didactic pe elev, care este mereu pus să rezolve singur sau în echipă diferite sarcini de lucru au constituit mobilul activităţilor la care au participat profesorii implicaţi. De asemenea, cadrele didactice de la noi au beneficiat de dialog, interacţiune şi formare multiculturală ce vor fi consolidate în procesul de predare-învăţare-evaluare prin noi abordări şi strategii inovatoare ale actului educaţional. Experienţa acumulată reprezintă valoare adăugată competenţelor profesionale ale beneficiarilor proiectului şi se va reflecta asupra elevilor ca principal indicator de impact, prin creşterea frecvenţei şi a motivaţiei
pentru învăţare sau îmbunătăţirea rezultatelor şcolare. Câştigul intercultural al participanţilor, deşi dificil de cuantificat, este evident şi a făcut ca experienţele trăite să aibă multiple valenţe educaţionale nu doar în sfera pedagogiei, ci şi în cea a dezvoltării personale. Prof. Rodica PASCAL
La mulţi ani, Terra! Cu siguranţă, în 1972, când s-a hotărât să fie sărbătorită Ziua Mondială a Mediului, bătrâna noastră planetă era mult mai fericită. De atunci, în fiecare an, la data de 5 iunie, sărbătorim mediul şi, zi de zi, cu nepăsare, îl distrugem prin poluare, defrişări sau o exploatare abuzivă a resurselor naturale. Această zi este, pentru epigramişti, un prilej de a-i determina pe locuitorii Terrei să reflecteze asupra protecţiei mediului şi a salvării patrimoniului natural al planetei.
Ecologică Când ajunge poluarea Mult mai mare ca şi marea,
Terra este în pericol! Pământu-i poluat, murdar, Iar tipii-aceia deplorabili, Ce-l degradează, nu dispar, Deşi sunt… biodegradabili! (Vali Slavu – Aninoasa) Retrocedarea pădurilor Cum acţiunea e în toi, Acum ne este foarte clar Că dau pădurile-napoi: Pe zi ce trece, tot dispar...
Încălzirea globală la români Apar modificări pe Terra Şi mă întreb, stimaţi confraţi: Când se va-ncinge atmosfera, Vom fi şi noi… mai dezgheţaţi? (Nicolae Bunduri – Braşov)
Apropo de încălzirea planetei Cine vrea să mă asculte: Globul, fără doar şi poate, Se-ncălzeşte de prea multe ... Capete înfierbântate! (Ioan Toderaşcu – Costeşti, Vaslui)
Pământul Suportă resemnat şi cu-ntristare Microbi şi viermi, epidemii, licheni, Furtuni, dezastre, arme, poluare, Suportă chiar şi politicieni! (Marius Coge – Craiova)
Ecologică Laboratoarele arată Că apa,-n unele privinţe, La noi e-atât de poluată, De parcă spală conştiinţe!
Soluţie ideală Aflând, eu meditez intens Cum să prefacem biosfera: De-ar fi pe lume-aşa consens, Ce Paradis ar fi pe Terra! (Constantin Iuraşcu-Tataia – Iaşi) Plaja Când, peste plaja goală, luna Şi stele joacă ţonţoroiul, Constaţi, la fel ca-ntotdeauna, Că omu-i frate… cu gunoiul! Revedere Frumoasă eşti şi-ţi dau bineţe, Pădurea mea cu dulci cântări, Cu piramide mici, răsleţe, Lăsate-n fugă pe cărări!
La o hartă a României în relief Munţii noştri, d-aici şi până Hăt departe în Apus, Parcă-s capre de la stână, Stând cu ugerele-n sus. (Nică Janet – Ostroveni, Dolj) Defrişări Iarna, cu securile, Au tăiat pădurile, Vara fac o mutră sumbră, Că n-au unde sta la umbră. (Vasile Larco – Iaşi) Unui leader ecologist Ca să nu mai fie iară Poluare pe Pământ, Unii apă-i dau la moară, Alţii vor să-i deie… vânt! (Ion Moraru – Galaţi) Primăvara Sus, pe culmile cărunte, Gerul se înmoaie, Iar turiştii vin să-nfrunte Munţii… de gunoaie! (Virgil Petcu – Prahova)
www.zvj.ro vineri, 5 iunie 2015
Pledoarie pentru Planeta Albastră De veacuri, Terra cea albastră, Rezistă-n galaxia sa, Am moştenit-o, e a noastră Şi-avem, acum, ce polua!
Manifest pentru Planeta Albastră Se-adună raţiunea într-un glas Şi-ndeamnă ferm, spre-a depăşi impasul: “Treziţi-vă în cel din urmă ceas, Dar nu în clipa când vă sună ceasul!” (Vasile Vajoga – Iaşi)
S-a desăvârşit cu artă Cea mai cea natură moartă! (Eugen Pop – Cluj-Napoca)
Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU
Nelămurire Schimbându-i-se conjunctura, Mai simte azi agricultorul Comunitatea cu natura, Sau numai cu televizorul?
Diferenţă de temperament Traseul prin lume marcându-şi, Trec unii ce-afundă-n fantastic Poeme, iar alţii lăsându-şi Pe pajişti bidoane de plastic. Pentru un mediu curat Făcând aluzie că „tun” Se scrie în engleză „gun”, Spun că ne-a declarat război În parc o groază de gun-oi. (Eugen Sfichi – Bacău) După defrişare Copacii toţi au dispărut, Hârtie ajungând, săracii, Iar din hârtie s-au făcut Afişe cu… „Salvaţi copacii!”.
Pe litoral Deşeuri multe năpădesc Şi plaja, ca şi promontoriul, Căci nu doar câinii-obişnuiesc Să îşi marcheze teritoriul!
UMOR ÎN HA... MAJOR
7
8
DIVERSE
Petroşani
Încă două acţiuni marca „Crucea Roşie” De o excursie de o zi
la Pensiunea „Retezat” a avut parte un grup de câteva zeci copii de la Centrul de Zi Petroşani, Şcoala Gimnazială nr. 7 Petroşani, cu sprijinul Asociaţiei „Pro Parâng” şi al voluntarilor de la Crucea Roşie, subfiliala Petroşani de ziua lor, 1 Iunie. Acest fapt ne-a fost adus la cunoştinţă de doamna Felicia Vitan, preşedintele subfilialei Crucea Roşie Petroşani, care ne-a mai spus că excursia a fost programată „pentru copiii care provin din familii cu venituri reduse şi cu probleme sociale”: „Acolo, copiii s-au simţit bine şi s-au distrat primind şi o masă de prânz, suc şi apă minerală. Pe parcursul zilei copiii au avut
Doi voluntari împreună cu Felicia Vitan la acţiunea din Centrul Civic
preocupări în parcul de aventuri şi recreere, unde au avut un ghid care le-
a prezentat traseul şi care s-a ocupat de ei, programul copiilor cuprinzând mai multe acţiuni de mişcare în aer liber şi divertisment: datul cu tiroliana, parcurgerea unui traseu montan care a cuprins şi căţărări şi străbaterea un traseu cu unui colac pe un culoar. Una peste alta, o acţiune reuşită, ne bucurăm că am putut să le oferim o zi plăcută acestor copii şi le mulţumim tuturor celor care ne-au sprijinit în această acţiune”.
Campanie antifumat în Centru Civic petroşenean
Crucea Roşie Petroşani a mai marcat o acţiune pe străzile municipiului, cu ocazia „Zilei Mondiale Fără Fumat” – 31 mai. Voluntari de la subfiliala din Petroşani au oferit trecătorilor din centrul civic, pliante, în care erau explicate efectele negative ale fumatului,
riscul la care se expun fumătorii şi cum poate fi ajutat un fumător înrăit să se lase de fumat. „Au fost distribuite peste 100 de pliante tuturor celor interesaţi şi cred că măcar un sfert din fumătorii cu care tinerii noştri au stat de vorbă se vor gândi de două ori înainte de a mai cumpăra un pachet de ţigări, dacă să-l cumpere sau să renunţe la fumat. E un viciu păcătos, dar ca orice viciu, cu voinţă şi ajutor un fumător poate să scape de el. Cu cât mai repede cu atât mai bine şi bine ar fi ca oamenii să înţeleagă la ce pericol se expun. Din păcate, doar o zi pe an nu ajunge, trebuie cu toţii să depunem efort de informare şi prevenire, mai ales în şcoli, unde tinerii nu trebuie să deprindă acest viciu”, ne-a mai declarat Felicia Vitan. Corneliu BRAN
S-a deschis
Ştrandul din Deva
Începând de ieri, Ştrandul Municipal Deva şi-a deschis oficial porţile pentru toţi doritorii. Ştrandul va fi deschis zilnic între orele 8:00 - 20:00.
Potrivit reprezentanţilor Primăriei Deva, clienţii au la dispoziţie trei bazine cu apă, duşuri, cabine de schimb, terase şi puncte de alimentaţie publică, terenuri de volei, fotbal, zonă de fitness. În incinta ştrandului va funcţiona studioul de vară al postului de radio Big FM, un punct de închiriere cărţi al Bibliotecii Judeţene „Ovid Densuşianu” şi un punct de prim-ajutor. Pentru acces, adulţii vor plăti 10 lei, iar copiii 5 lei. Închirierea unui şezlong costă 10 lei. De menţionat că copiii instituţionalizaţi, veteranii de război şi persoanele cu dizabilităţi au acces gratuit. Mihaela PETROŞAN
facebook.com/ziarulvaiijiului
La ceas aniversar,
Biserica „Sfânta Treime” din Petrila
Luni, 1 iunie 2015, biserica din Parohia II Petrila s-a aflat în zi de mare sărbătoare, hramul bisericii având patron Sfânta Treime.
Rusaliile marchează Pogorârea Sfântului Duh asupra apostolilor. A doua zi de Rusalii este sărbătoarea Sfintei Treimi. Biserica din Petrila cu hramul „Sfânta Treime” este păstorită de preotul Gligor Urecheat şi de preotul Adrian Boantă. Construirea acestei biserici a început la 12 septembrie 1926 şi a fost finalizată în anul 1932 sub binecuvântarea protopopului greco-catolic Nicolae Zugravu, preot fiind Virgil Pop. Iconostasul a fost pictat în anul 1937 de către P. Timoc şi V. Covaci. Sfinţirea bisericii s-a făcut la 21 mai 1941. La această biserică au slujit de-a lungul timpului preoţii Virgil Pop (1932-1933), Ieronim Hangea (1933-1965), Ilie Ştefănie(1965-1972), Gheorghe Cornoi (1972), Nicolae Fugătă (1975-1976), Mihai Muntean (1976-1984), Ioan Jurca (1984-2000), Gligor Urecheat din anul 2000, căruia i s-a alăturat din anul 2010 preotul Adrian Boantă. Acesta este la origini petrilean, fiind născut în anul 1983. A absolvit Liceul Teologic din Arad în anul 2002, apoi din 2002 până în 2006 a fost student la Facultatea de Teologie
„Aurel Vlaicu”, tot din Arad. După absolvire, a urmat timp de 2 ani masteratul în cadrul aceleiaşi facultăţi. Aşa după cum se ştie, hramul reprezintă serbarea patronului unei biserici, cum s-ar spune mai popular este „ziua bisericii”, aniversarea ei. Acest lucru s-a simţit din plin cu această ocazie la Biserica „Sfânta Treime”. Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor din 10 preoţi, celor doi preoţi ai bisericii alăturându-li-se încă opt slujitori ai altarului. Biserica s-a dovedit a fi neîncăpătoare. Pe lângă enoriaşii bisericii au venit credincioşi din parohiile învecinate sau mai îndepărtate, şi, bineînţeles, oficialităţile locale. După terminarea Sfintei Liturghii a urmat o slujbă specială pentru ridicarea unui parastas în memoria şi pomenirea ctitorilor bisericii. Ziua de sărbătoare s-a încheiat cu o agapă frăţească la care au participat enoriaşi din parohie, invitaţi din alte parohii precum şi persoane nevoiaşe. Elanul tineresc şi priceperea preotului Adrian Boantă, ajutat de preotul Gligor Urecheat, au permis o organizare ireproşabilă a acestui eveniment sărbătoresc. Cu câţiva ani în urmă trăgeam un semnal de alarmă în presa locală - „Vor dispare costumele momârlăneşti?” întrebare care la acea dată începuse să
fie justificată. Mă bucur că temerile mele nu au fost justificate decât în mică măsură. Evenimentele care au urmat s-au solidarizat, parcă, în a mă contrazice. S-au implicat ulterior în promovarea şi susţinerea costumelor populare şcolile din Valea Jiului prin minunatele cadre didactice, căminele culturale, şi în special formaţiile artistice populare care au apărut între timp: „Bujorii Muntelui”, „Nedeia Petrileană”, „Junii Petrileni”, „Jienii Petroşaniului”, afirmarea în continuare a Ansamblului artistic „Doruleţ” etc. Zilele oraşelor Văii Jiului au început să fie dominate de ansamblurile folclorice locale, de solişti ai cântecului popular autohtoni şi de costumul popular tradiţional.
De ce am făcut această divagaţie? Pentru că şi la hramul Bisericii „Sfânta Treime” ne-a fost oferită o surpriză plăcută. Cântăreţul bisericesc Dorin şi fetele din corul bisericii au venit îmbrăcaţi în frumoase costume momârlăneşti. Pe lângă frumuseţea puilor cusuţi pe albul imaculat al costumelor, au dat o notă de eleganţă şi distincţie în plus evenimentului sărbătoresc, acea notă care a desăvârşit munca organizatorilor prin cunoscuta afirmaţie „Omul sfinţeşte locul”. Dr. Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ
ANUN CONSILIUL LOCAL i PRIM RIA MUNICIPIULUI PETRO ANI desf oar activit i de elaborare a Planului de Dezvoltare Local a municipiului Petro ani pentru perioada 2014-2020, document care va fundamenta utilizarea resurselor existente în comunitate i atragerea de noi resurse pentru a asigura dezvoltarea municipiului în perspectiva anului 2020. Existen a unui plan strategic de dezvoltare care s fie adaptat nevoilor i resurselor comunit ii noastre este o condi ie obligatorie i pentru atragerea finan rilor externe, o important aten ie fiind acordat cu prec dere fondurilor Uniunii Europene în actualul exerci iu financiar. Acest proces de elaborare a Planului de Dezvoltare Local va fi un un proces consultativ prin care cet enii î i pot exprima p rerile/opiniile/propunerile de dezvoltare privind atât zona în care locuiesc, cât i municipiul nostru în ansamblu, propuneri care s fie cuprinse în Planul de Dezvoltare Local a municipiului Petro ani pentru perioada 2014-2020 i care s contribuie la dezvoltarea comunit ii i la cl direa unui viitor mai bun. În acest sens, municipiul Petro ani a fost împ r it în 5 zone de ac iune, iar procesul de consultare a popula iei se va desf ura cu sprijinul membrilor Consiliului local al municipiului Petro ani repartiza i astfel:
ZONA 1
ZONA 2
ZONA 3
ZONA 4
ZONA 5
D r ne ti – Pârâul Maleia, Pe tera Bolii
Pârâul Maleia Pârâul Sl tinioara, inclusiv partea spre masivul Parâng
Cartierul Colonie, Dâlja Mare
Pârâul Sl tinioara Pârâul Staicului, inclusiv Dâlja Mic
Pârâul Staicului intersec ie cu Aninoasa, inclusiv S l truc
Nicolae Florin Rad Marius Durbac Eusebiu Dr goescu Petru Muntean Lucica
Postolache Costel Rus Ioan Grigoriu Lavinia Toma Ion Ilia Nicolae Butulescu Valeriu Lupu Constantin
Pascu Viorel Blag Daniel Rad Marius Cornea Claudiu
ipe an Leodor Ciuic Petri or Ni Dorina
Rad Marius Cornea Claudiu Mârza Florin
Cet enii municipiului Petro ani, institu iile, organismele, organiza iile din diversele domenii de activitate existente, to i factorii interesa i, sunt invita i s fac propuneri i s participe la dezbaterile publice care se vor desf ura în zonele de ac iune la datele care vor fi anun ate ulterior. Propunerile pot fi adresate consilierilor locali responsabili pe fiecare zon de ac iune, pot fi depuse direct la Prim ria municipiului Petro ani, str. 1 Decembrie 1918, nr 93 sau pot transmise prin fax: 0254-545903 i e-mail: primaria.petrosani@upcmail.ro pân la data de 30 iunie 2015. PRIMAR Florin Tiberiu IACOB RIDZI
www.zvj.ro vineri, 5 iunie 2015
SPIRITUALITATE
9
10 La Şomu
ATELIER
În toamna aceea fulguise devreme şi, după brume repetate, frigul coborâse din Parâng şi viaţa locuitorilor din Valea Jiului o luase, în consecinţă, pe urgentarea pregătirilor pentru iarnă. Parcă înţelegând, norii fugiră spre nord şi cerul deveni senin, soarele începu să încălzească peste zi şi ochii tuturor se luminară, flacăra speranţei într-o toamnă lungă se aprinse. Oamenii, pe care schimbarea bruscă îi făcuse mai arţăgoşi, îşi recăpătară buna dispoziţie şi începură să privească mai des către crâşmă, locul în care minerii ieşiţi din şut discutau despre problemele muncii lor, momârlanii vorbeau despre animalele abia coborâte din munte şi oile pornite în trashumanţă. Aşa că, la coana Marioara, ţuica fiartă („ochii lui Dobrin”, dreasă cu zahăr şi piper) era nelipsită de pe bar şi mititeii copţi pe grătar îmbogăţeau mirosul specific de crâşmă populară. Ca să alunge frigul dimineţilor aspre se făcea deja foc în sobele de teracotă, cărbunii păstrau jar pentru căldură plăcută şi în pacea sănătoasă a primilor ani din deceniul opt al secolului trecut lucrurile, vorba aia, se desfăşurau normal…, numai rareori intra câte un miliţian, răsturna câte „una mică” în fugă, doar erau în exerciţiul funcţiunii, şi sediul Miliţiei locale era la câţiva zeci de paşi de unitatea de alimentaţie publică… „La Şomu” era şi încă mai este un loc binecunoscut înspre nordul localităţii aşezate pe Jiul Ardelean şi pe afluenţii acestuia; cândva fusese un restaurant cu nume sonor, condus de un „mandatar” priceput, care păstra anume standarde… dar, cu trecerea anilor, din motive care se cunosc, rămăseseră atractive geamurile foarte mari, prin care clienţii admirau nesfârşita stradă a Republicii şi un fel de stranie coloratură a vieţii sociale, unde cei care îşi împleteau braţele către miezul pământului căutau să-şi apropie frunţile şi inimile de ciobanii din zonă şi de crescătorii de alte animale, care munceau cu sufletele mai aproape de puterea Înaltului. În mare număr, intelectualii şi muncitorii se „abonau” la momârlani pentru produse proaspete, pentru lapte şi carne, şi nu numai. Uneori, cum e la români şi la majoritatea naţionalităţilor conlocuitoare, între cei cu sângele aprins de piperul din ţuică se iscau şi mici conflicte, se scotea şi câte-o brişcă sau câte un jungher folosit la belit oi şi miei, viţei nedeclaraţi la recensământul anual pentru animale. Spus fără ocolişuri, era un bun loc de întâlnire pentru concetăţeni şi cei din zonele învecinate, cu preţuri pentru toate buzunarele şi cu staţia pentru autobuzele transportului local aşezată alături, ca o invitaţie de nerefuzat pentru cei care, după chef, aveau dificultăţi într-ale mersului pe picioare…, un loc unde dascălul Tăian
facebook.com/ziarulvaiijiului
fixase întâlnire cu pictorul Bela, un artist interesant, menţionat şi în Dicţionarul naţional de profil. xxx - Îi urmăreşti, dragule? Azi e sărbătoare pentru momârlani, una pre-creştină, un fel de „nuntă a oilor”, se slobod berbecii în turmă, să mârlească. O să înţelegi că aici omul şi natura, adică momârlanul şi pământul, animalele lui… Ştii, mă doare că noi, intelectualii, avem salariile aşa de mici, că mirosim a cartofi prăjiţi şi la şcoală, şi la crâşmă, că la biserică… mai bine zis mirosim din
Unul dintre tineri îl ochi pe oierul de lângă sobă şi începu să-l necăjească. - Fraţilor (se vede treaba că erau fraţi de cruce…), până să cobor din munte, de la stână, am pus la pământ o namilă de prin Loman, avea cu el o bâtă cât aia de lângă sobă, apoi i-am îndreptat oasele cu ea! Sprijinită de bituşcă, să nu lunece pe „mozaicul” încăperii, era bâta ciobanului. Omul îşi turnase ultimul pahar de ţuică şi mesteca ultimul mititel copt pe grătar, imperturbabil. În sală se lăsa
plin a „spirit tovărăşesc”, te-ai gândit câţi „proletari” am „alfabetizat”? xxx Crâşma se umplea repede, erau trei rânduri de mese în sala mare şi în încăperea barului erau mulţi care serveau „la botul calului”. La mesele din mijloc, ca să-i vadă lumea, câţiva tineri momârlani cam zurbagii începură strigături „de după miezul nopţii”, chiar dacă era mult până la miezul zilei. Lângă sobă, singur la masă, un oier care nu era din localitate se îndeletnicea cu golitul unei sticle de ţuică şi mânca mititei dintr-un carton mare, fără să arate vreun interes faţă de tinerii gălăgioşi. Dar nu întotdeauna a sta liniştit şi la locul tău îi mulţumeşte pe cei puşi pe scandal… xxx Pictorul îşi reluă vorba şi Tăianul deveni atent. - Ştii, pe toţi ne-a făcut femeia, această mirabilă întocmire din coasta bărbatului, pe care eu o vreau, la vârsta mea de aproape opt decenii, cu gură mai mică şi cu poftă de pat mai scăzută, normal că mă laud, ce zâmbeşti neîncrezător? Ne domină femeile, domnule, în învăţământ sunt majoritare, bărbaţii să coboare în mină, acolo salariile sunt de două-trei ori mai mari decât la şcoală… adică o să scadă disciplina şi o să se umple Valea de nimuluşi şi nimicuşi, experţi în „inima lui Stalin” şi campioni precum „excavatoarele cu barbă”, oho, avem spectacol! xxx
linişte grea, tânărul era cunoscut pentru scandaluri şi bătăi cu brişca. Parcă îndemnat de ceasul rău, cel îmbrăcat în costum fecioresc de zonă se apropie de oierul care transpirase în hainele-i groase, de suman şi cu un pieptar din piele de oaie peste cămeşa de in. Se aşeză neinvitat, scoase brişca din curea şi, având spatele asigurat de fraţii de cruce, începu: - Bă, şapte slugi ca tine am pus pe fugă la nedeia din Poiana Muierii, aşa-i că unul dintre fricoşi erai tu? Ia ridică-te, să te văd mai bine, vezi cuţitul? Şi, fără veste, repezi pumnul în care ţinea brişca înspre tăblia din brad a mesei, înfigând tăişul până-n prăsele, strigând: - A doua lovitură în tine intră, pe mine nimeni, mă, niciodată nu m-o întrecut…
Încerca să scoată lama cuţitului din tăblia mesei, dar nu mereu ceea ce intră uşor e la fel de uşor să iasă. Fulgerător, oierul îşi repezi braţul drept peste cel al flăcăului, dintr-o parte, cât să rupă lama, ceea ce îl scoase din sărite pe tânăr. Se auziră câteva înjurături, bătăuşul îşi repezi pumnul spre faţa ciobanului, ceea ce îl făcu pe oier să folosească scurt braţul stâng, cu care lovi la încheietura gâtului cu omoplatul cu aşa putere, încât trupul tânărului se prăbuşi peste mesele din centrul sălii, pe care le „mătură” până spre zidul din partea opusă, lăsând locul gol. Încet, parcă pentru a arăta că nu îi este deloc frică de cei care săriseră să-l ridice pe cel căzut, oierul se ridică arătând o statură impunătoare, de peste doi metri, din câţiva paşi ajunse la cel căzut, care nu-şi venea în fire, îl ridică de curea şi-l întinse pe una dintre mesele golite, rostind rar: - Bă, puţoiule, ar trebui să te bat până să-ţi iasă toţi gărgăunii din cap, da’ ai mare noroc că după ţuică şi mititei proaspeţi mă prinde lenea, auzi? Şi spune-le ăstora de zici că ţi-s fraţi să te ducă în pace acasă, că pe mine lenea nu mă ţine mult…, da-i fain că acum ai şi ring de dans, de nu ţi-o fi trecut pofta! Şi, părăsindu-l pe bătăuşul chircit de durere, fără să-i bage în seamă pe ceilalţi, îşi luă bituşcă şi bâta, dădu „sănătate bună şi noroc” la toată lumea şi plecă spre piaţa mică a localităţii, unde îl aştepta calul. La ieşire, cum ospătăriţa tocmai îşi flutura fusta să ajungă repede la mesele deranjate, îi strecură o hârtie în palmă: - Cer iertare, dar lumea a văzut că nu eu sunt vinovatul, cer iertare!... xxx La masa lor, lângă fereastră, Tăianul şi Pictorul îşi încrucişară privirile. Se auzeau în ele, dinspre partea băştinaşului, într-o limbă a trecerii prin viaţă, o întrebare: „cât din oierul acela sunt eu?”, şi dinspre prietenul său maghiar: „un tablou intitulat La Şomu n-o să mă lase să dorm o perioadă, la vârsta mea e chiar recomandat…”.
ANUNŢ
Ioan Dan BĂLAN Fragment din romanul „Semnele Prezentului”
În conformitate cu prevederile Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică locală se supune consultării publice: “PROIECT DE HOTĂRÂRE PENTRU COMPLETAREA ANEXEI NR.3 LA HOTĂRÂREA CONSILIULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA NR.14/2015 PRIVIND APROBAREA NIVELULUI TAXELOR ŞI TARIFELOR, PRECUM ŞI ALTOR TAXE ASIMILATE ACESTORA, DIN COMPONENŢA CONSILIULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA, APLICABILE ÎN ANUL FISCAL 2015”. Proiectul de hotărâre poate fi consultat la Centrul de Informare a Cetăţeanului, la sediul Consiliului Judeţean Hunedoara, camera 28 sau pe site-ul propriu al Consiliului Judeţean Hunedoara, la adresa de internet: www.cjhunedoara.rom Propunerile, sugestiile şi opiniile cu valoare de recomandare, cu referire la acest proiect de hotărâre, se pot depune în scris la sediul Consiliului Judeţean Hunedoara, prin poştă la adresa: Deva-330025, str. Bulevardul 1 Decembrie 1918, nr. 28, judeţul Hunedoara sau prin intermediul poştei electronice la adresa: relatiicupublicul_cjh@yahoo.com, până la data de 15 iunie 2015.
ANGAJĂRI
mica publicitate
Societate comercială angajează: • lăcătuşi, sudori, zidari • necalificaţi, rigipsari, • montator termosistem • ingineri stagiari, dulgheri, fierari Telefon 0740.929138, 0753.473122 ELECTROUTIL ALISER angajează şofer tir pentru curse interne şi sudori sudură MIG MAG pentru fabrica din Aninoasa. Se oferă salariu atractiv. CV-urile se depun la sediul societăţii din Aninoasa, str. Costeni, nr.311, până în data de 08.06.2015. Telefon 0254.513325 Motel Restaurant „Paradis” din Deva angajează de urgenţă ospătari, bucătari, ajutoare ospătar şi bucătar, precum şi cameriste. Se asigură salariu minim de 1000 de lei, cazare şi condiţii foarte bune de muncă. Rog seriozitate. Relaţii la telefon 0724.921.078
COMEMORĂRI
Cu durerea încă vie în suflet, familia Ana anunţă că în 15 iunie se împlineşte un an de când a încetat din viaţă cel care a fost ANA GHEORGHE, profesor universitar doctor economist, membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, dragul nostru soţ, tată, frate şi bunic, omul care a muncit o viaţă întreagă pentru a face bine semenilor săi, oriunde l-au dus paşii. Nu îl vom uita niciodată şi îl vom iubi mereu. Slujba de pomenire va avea loc sâmbătă, 6 iunie 2015, la Biserica Sfânta Treime din Petroşani şi la locul de veci. Dumnezeu să-l odinească în pace!
REALCOM PETROŞANI Vă oferă zilnic prin Magazinul Alimentar nr. 16 Piaţa Centrală cele mai ieftine şi de calitate sortimente de carne
de porc:
• pulpă de porc cu os - 9,80 lei • fleică porc - 12,00 lei • carne tocată - 12,80 lei • pulpă porc fără os - 13,80 lei • cotlet porc cu os - 13,90 lei • cotlet porc fără os - 17,90 lei • ceafă porc cu os - 14,30 lei • ceafă porc fără os - 17,90 lei • costiţă porc cu os - 9,50 lei • ciolane porc - 5,00 lei • grăsime pentru topit - 3,90 lei Preţurile conţin TVA.
Noi suntem mereu în slujba dumneavoastră! Telefon util 0733.960311 Servire promptă, ireproşabilă!
Somaţie
Pentru îndeplinirea procedurii privitoare la înscrierea dreptului de proprietate dobândit prin uzucapiune, prin Încheierea nr. 347/2015 dată de Judecătoria Haţeg la data de 26 mai 2015, în dosar 561/240/2015, în conformitate cu disp. Art. 1051 Cod procedură civilă (2013) s-a dispus publicarea prezentei după cum urmează: „Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Haţeg, sub nr. 561/240/2015 reclamanta TITU MARIA cu domiciliul în com. Baru, nr. 402, jud. Hunedoara, în contradictoriu cu pârâţii CEUŢĂ MIHAI lui MIHAI, POPA ZENOVIE, CEUŢĂ IOAN lui MIHAI cu domicilii necunoscute a solicitat: - să se constate că a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune, adică folosinţa continuă, netulburată şi neîntreruptă, asupra imobilului înscris în CF vechi 601, sub nr. topo 2563, în suprafaţă totală de 221 mp, teren în suprafaţă totală de 1101 mp, conform expertizei şi schiţelor anexate. De asemenea reclamanta a arătat că foloseşte imobilul şi terenul din anul 1974, de când s-a mutat în Baru şi a anexat înscrisuri prin care a solicitat relaţii despre pârâţii CEUŢĂ MIHAI lui MIHAI, POPA ZENOVIE, CEUŢĂ IOAN lui MIHAI”. Orice persoană interesată poate face opoziţie, care va fi depusă la Judecătoria Haţeg în dosar nr. 561/240/2015, în caz contrar, în termen de 6 luni de la data emiterii prezentei somaţii se va trece la judecarea cererii reclamantei TITU MARIA.
www.zvj.ro
vineri, 5 iunie 2015
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Te supără mult atitudinea recalcitrantă a unui prieten care e pus pe harţă şi ridică tonul la oricine. Nu meriţi tu asemenea tratament, dar din păcate nu ai parte de tovarăşi de discuţie prea amabili.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Prietenii sunt cei mai importanţi în planurile tale de azi şi îţi place să stai de vorbă minute în şir, pentru că aveţi un subiect care vă leagă.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Atmosfera e perfectă în jurul tău, probabil tu eşti motorul tuturor acţiunilor interesante de astăzi şi reuşeşti să-i ţii aproape şi pe alţii cu interese similare.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Aprecierile care vin de la ceilalţi te stimulează să dai ce ai mai bun în tine, pentru că e o plăcere să te dedici unor oameni care au încredere în tine.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Ceea ce ar fi trebuit să fie un ajutor salvator, se va dovedi a fi, mai degrabă, o mare complicaţie, semn că uneori nu e bine să te bazezi pe alţii, pentru că ei pot încurca şi mai mult lucrurile.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Toate bune şi frumoase azi, ai senzaţia că ai rezolvat cele mai complicate probleme şi orizonturile tale sunt mai luminoase. Excelent: păstrează acest tonus ridicat.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Nu ai de ce să-ţi pierzi curajul dacă mai apar în calea ta şi piedici, pentru că ele au rolul de a te ambiţiona şi mai tare! E o dovadă clară că eşti capabil de mai mult decât ai crede.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Ai muncit mult, dar ai ajuns undeva la o răscruce de drumuri şi nu ştii încotro să mergi. Mai bine iei o pauză şi aştepţi să se mai sedimenteze lucrurile.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Este exact starea de bine pe care o aşteptai, care te ajută să priveşti lucrurile obiectiv şi să le aşezi pe toate la locul potrivit.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Nu ştii cum să tratezi veştile care vin azi din toate părţile, pentru că sunt foarte contradictorii. Ai parte de ambele feţe ale monedei în aceeaşi zi.
Vrei anunţul tău aici?
Vino la sediul firmei din Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II.
Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 mail: zvj2008@yahoo.com
PUBLICITATE
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Eşti omul de care alţii au nevoie pentru a contribui cu ceea ce ştie mai bine în rezolvarea unei probleme complicate. Eşti conştient că nu e uşor, dar ştii ce trebuie făcut.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Trece azi un mare noroc prin calea ta, dar te prinde pe picior greşit, fără să poţi profita de ocazia ivită. Altul pare mai iute de mână şi-ţi fură de sub nas şansa, încât vei regreta că ai fost comod.
HOROSCOP
CMYK
12
ACTUALITATE
La Uricani
Oamenii nu au uitat promisiunea Primarul Dănuţ Buhăescu Mai bine de Primarul o sută de asemenea becuri moderne se vrea ca tot mai mulţi Uricaniului montează în Câmpu lui Neag şi Valea de ar vrea să le reamintească locuitori ai celei mai Brazi. Se pun în locuri care, de când domnilor de la Consiliul sunt ele, nu au văzut lumină artificială, întinse localităţi, cum îi Judeţean Hunedoara de o iar locuitorii de acolo doar auziseră depromisiune mai veche făplace lui să-i spună spre iluminatul public. „Vom extinde, cută cetăţenilor iluminatul public, mi-a detaliat Uricaniului, să se convingă apoi, Stoenescu şi Miclăuşi şi Dănuţ Buhăescu, în zona Manoleştilor altor şapte familii din cu ochii lor de beneficiile (Viţelariu) şi până la casa familiei Balla, Câmp, ale căror care-i la Câmpu lui Neag. Familie cu pe care le oferă corpurile mulţi copii care locuieşte într-un loc gospodării sunt situate în zone izolate. Cărora, e drept, atunci la de iluminat economicoase. izolat”. putere era Mircea Moloţ, li s-a promis solemn că nu va trece mult timp şi curentul electric necesar iluminatului
Deva
o clasă matematică - informatică,
intensiv engleză
două clase matematică -
informatică, intensiv informatică o clasă ştiinţe ale naturii o clasă ştiinţe sociale
public va ajunge şi la ei. Oamenii nu au uitat promisiunea. Să vedem dacă şi reciproca este valabilă. Gheorghe OLTEANU
BULLYnă albă pentru toleranţă
Ieri seară, de la ora 20, în centrul vechi al Devei (în zona Liceului „Decebal”), poliţiştii hunedoreni împreună cu 23 de elevi voluntari din şase licee devene, au desfăşurat o campanie stradală numită sugestiv „BULLYnă albă pentru toleranţă”.
Acţiunea a fost organizată pentru conştientizarea comunităţii, în special a publicului adult (părinţi, tineri adulţi, cadre didactice), despre existenţa fenomenului de bullying în unităţile şcolare gimnaziale şi liceale şi din judeţul Hunedoara, precum şi despre efectele şi consecinţele acestuia asupra dezvoltării copiilor şi adolescenţilor, cu accent pe consecinţele legale. Cei 23 de elevi voluntari implicaţi în campanie au făcut un lanţ uman, îmbrăcaţi în tricouri personalizate, cu mesaje anti-bullying şi au pregătit o expoziţie cu 42 de fotografii realizate chiar de ei sub îndrumarea poliţiştilor, cu idei, situaţii şi posturi despre ceea ce reprezintă bullying-ul. Trecătorii au putut admira pozele expuse şi au aflat detalii despre consecinţele bullying-ului chiar de la voluntarii participanţi. Mihaela PETROŞAN
În limba engleză se numeşte scurt şi cuprinzător bullying...
În limba română - comportament ostil/ de excludere şi de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Cum se manifestă? Un copil este etichetat, tachinat, batjocorit în cercul său de cunoştinţe sau de către colegi care îl strigă într-un anume fel (făcând referire la aspectul fizic sau probleme de ordin medical/ familial). Uneori aceste tachinări se transformă în îmbrânceli sau chiar, în unele cazuri, în atacuri fizice. Îi auzim de foarte multe ori pe copiii din jurul nostru spunând lucruri mai puţin frumoase la adresa altor copii sau folosind apelative de genul: grasule/ graso, aragaz cu patru ochi etc. Ceea ce poate nu ne dăm seama este în ce măsură aceste cuvinte dor sau măsura în care aceste cuvinte afectează copilul şi percepţia sa despre sine şi despre ceilalţi.
facebook.com/ziarulvaiijiului