CMYK
După Prefectura Hunedoara,
Valea Jiului a preluat consiliul judeţean, pentru prima oară în istorie. Liberalul Adrian David a fost ales preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara!
Consilierii judeţeni UNPR şi PSD din Vale nu au fost interesaţi de Valea Jiului Uneperiştii şi pesediştii nu doar că nu au susţinut pe un om tânăr al Văii, aninoseanul Adrian David, dar nici măcar nu au avut curajul să voteze, abţinându-se… Cu o asemenea „maneră”
politică, Nistore, vei mai pupa voturi de la Vale?
Consilierul judeţean liberal Adrian David a devenit ieri noul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara. El a fost ales în această funcţie, prin votul consilierilor judeţeni, după noua lege a alegerilor locale.
Adrian David a fost ales consilier judeţean în 2012, pe listele USP - din partea UNPR. A intrat în PNL în toamna anului trecut, profitând de ordonanţa privind migraţia aleşilor locali. La începutul acestui an a devenit vicepreşedinte interimar al CJ Hunedoara, în locul lui Tiberiu Balint.
La şedinţa de ieri a CJ Hunedoara au votat 21 de consilieri judeţeni, în condiţiile în care în aceeaşi şedinţă şi-au pierdut mandatul doi consilieri, Tiberiu Balint şi Cosmin Costa, şase consilieri PSD şi doi UNPR s-au abţinut de la vot, iar un consilier UNPR, Mihail Rudeanu, nu s-a prezentat. Din 21 de consilieri care au mai rămas cu drept de vot, 17 au fost de la PNL, 3 in-
„Vreau să le mulţumesc colegilor pentru încrederea care mi-au acordat-o astăzi. Cred că am demonstrat că din punct de vedere politic suntem o forţă, suntem cel mai important partid din judeţul Hunedoara. Nu vreau să comentez decizia colegilor noştri de la PSD şi de la UNPR de a nu participa la vot, dar cred că o concluzie pot să trag: ne-au ajutat să demonstrăm că suntem împreună foarte puternici. Ne pregătim pentru un mandat de aproximativ un an de zile, un mandat în care vom şi trage concluziile ultimilor patru ani. Va fi un an destul de dificil, în care avem de încheiat proiecte de mare importanţă pentru judeţul Hunedoara. Am încredere în echipa din care fac parte. (...) De asemenea, ne pregătim pentru un exerciţiu financiar Europa 2020 în care, deşi încă n-au apărut ghidurile de finanţare ale partenerilor noştri europeni, suntem deschişi spre a pregăti, în urma unor dezbateri publice, cele mai fierbinţi puncte de interes pentru Hunedoara.”, a declarat Adrian David, preşedintele CJ Hunedoara, la finalul şedinţei de ieri.
Ziar ul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Tupeu a la Nistor
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,4844 lei 1$ = 3,9785 lei 1₤ = 6,2631 lei
joi, 18 iunie 2015 Anul VIII nr. 1712 8 + 4 pagini Preţ: 1 leu
dependenţi şi un consilier din partea PNŢCD. Adrian David a câştigat funcţia de preşedinte al CJ Hunedoara cu 16 voturi „pentru”, 4 „împotrivă” şi un vot nul. Până ieri, conducerea executivă a CJ Hunedoara a fost exercitată interimar de vicepreşedintele Dorin Gligor, care nu a candidat la funcţia de preşedinte, după ce acest lucru i s-a impus de partid. „Această decizie a fost luată aseară (marţi seară - n.r.) în cadrul partidului, după o dezbatere foarte grea. Am respectat deciziile partidului chiar în condiţiile în care pe mine nici raţiunea, nici soluţia nu m-au convins”, a declarat Dorin Gligor. Tot ieri, în funcţia de vicepreşedinte al CJ Hunedoara, în locul lui Tiberiu Balint, a fost desemnată Vetuţa Stănescu, consilier judeţean PNL. În urma unei şedinţe a Biroului Politic Judeţean al PNL Hunedoara, care a avut loc marţi, la Deva, Adrian David a fost desemnat candidat la prima funcţie în CJ. La şedinţă au participat şi doi lideri naţionali ai noului PNL, Gheorghe Falcă şi Ciprian Dobre. Mihaela PETROŞAN
Preşedintele PSD Hunedoara îl plânge de mama focului pe Gligor, al cărui plan de a ajunge la frâiele CJ Hunedoara a fost dejucat
Printr-o declaraţie de presă remisă astăzi cotidianului nostru, deputatul Laurenţiu Nistor acuză PNL Hunedoara că îşi încalcă propriile principii politice.
Redăm, în cele ce urmează, textul integral al declaraţiei. Tupeul d-lui Nistor de a vorbi de principii politice e fără margini. Gaşca sa de interpuşi la vârful CEH SA a distrus din punct de vedere economic şi social acest judeţ, condamnându-l la sărăcie şi depopulare. Corupţii locali ori naţionali ai PSD au umplut puşcăriile. Marţi, plenul reunit al celor două Camere a adoptat propunerea legislativă, semnată inclusiv de Nistor şi protejata sa, Natalia Intotero, prin care actualii parlamentari vor primi lunar indemnizaţii suplimentare cifrate între 1.500 şi 4.600 de lei. Acelaşi Nistor se află pe lista parlamentarilor care şi-au angajat rudele pentru a topi fiecare bănuţ alocat cabinetului său parlamentar. Nistor se află, astfel, într-un mega conflict de interese penal. Aşadar, tocmai el, tatăl politic al şmenarilor pesedişti din judeţ, ne vorbeşte despre principii? Cătălin DOCEA
„PNL Hunedoara şi-a anunţat candidatul pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, nominalizându-l pe Adrian David. Cel puţin două lucruri aruncă îndoieli serioase asupra modului în care PNL Hunedoara şi-a desemnat candidatul pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean. Primul este încălcarea unui principiu politic enunţat în decembrie 2014 de chiar de preşedintele PNL, Alina Gorghiu, care îşi avertiza partidul că aleşii locali care vor uza de OUG 55/2014 şi vor schimba formaţiunea politică din care fac parte îşi vor pierde mandatele dacă CCR va declara
Ordonanţa neconstituţională. De asemenea, în februarie 2015, liderul grupului parlamentar PNL din Camera Deputaţilor, Ludovic Orban, a anunţat că liberalii vor susţine şi în Senat obligativitatea pierderii mandatelor aleşilor locali care au “profitat” de prevederile OUG 55/2014. CCR a declarat Ordonanţa neconstituţională. Acum însă liberalii din Hunedoara par să fi uitat de toate acestea. Ei au ales tăcerea pentru că nu mai este nimic de declarat ştiind că propunerea lor pentru CJ Hunedoara este Adrian David, consilier judeţean venit în PNL din UNPR în toamna anului trecut. Al doilea aspect este poate chiar mai grav decât primul. Este inadmisibil din punct de vedere politic să propui ca partid un candidat, dar cei care au luat decizia să nu poată prezenta public un punct de vedere clar, deschis, despre criteriile care au stat la baza desemnării lui şi, desigur, ce anume i se reproşează
celui care a deţinut funcţia până în acest moment. Ar fi un gest de respect şi minimă transparenţă faţă de hundoreni pentru că este important ca oamenii să fie informaţi cât mai bine cine urmează să preia responsabilitatea destinelor lor şi la nivel de judeţ. Cu atât mai mult cu cât din relatările mass-media reiese foarte clar că Dorin Gligor a optat să candideze, dar nu a fost lăsat. Cel mai important capital al unui politician sau partid rămâne consecvenţa cu propriile principii asumate public. Dar tot ce s-a întâmplat acum demonstrează în mod evident că liberalii sunt de fapt doar demagogi şi populişti, iar în spatele vorbelor se află doar interese de grup privat şi nu dorinţa fermă ca judeţul să fie condus de oameni cu adevărat capabili, în beneficiul cetăţenilor. Deputat Laurenţiu Nistor Preşedintele Organizaţiei Judeţene a PSD Hunedoara”
2
LA ORDINEA ZILEI
La o zi după declanşarea grevei japoneze,
Energeticienii de la Paroşeni au primit tichetele de masă
În timp ce, în Parlament, o mare parte a reprezentanţilor poporului îşi vota, ca nesimţiţii, pensii suplimentare, la Termocentrala Paroşeni angajaţii lucrau cu banderole galbene la mână.
Primul semn
că intrarea în grevă japoneză a energeticienilor nu a fost zadarnică a apărut ieri, când angajaţii uzinei şi-au primit bonurile de masă. „Este o victorie care ne arată că sun-
tem perfect îndreptăţiţi în ceea ce facem, a declarat Mihai Lorincz, preşedintele Sindicatului Liber de la SE Paroşeni. Aşteptăm veşti bune şi de la Bucureşti, unde conducerea CEH şi cea a uzinei discută despre deblocarea urgentă a sumei de bani din care să fie plătite certificatele verzi şi achitate o parte din datoriile acumulate la investiţia instalaţiei de desulfurare. Suntem încrezători pe mai departe şi, în ce ne priveşte pe noi, energeticienii de la Paroşeni, am vrea să se ştie că nu ne lăsăm călcaţi în picioare!”. Gheorghe OLTEANU
Comunitatea academică a Universităţii din Petroşani anunţă cu consternare şi profundă tristeţe moartea neaşteptată, în data de 17 iunie 2015, a Domnului Prof.Univ.Dr.Ing. Aron POANTĂ, Rectorul Universităţii. Născut la 8 iulie 1950, în satul Cerişor din mirificul Ţinut al Pădurenilor, şi-a făcut studiile liceale la Braşov (1965–1969), iar cele universitare la Facultatea de Electromecanică Minieră din Petroşani (1969–1974). Activitatea profesională şi-a desfăşurat-o la Institutul de Mine din Petroşani, parcurgând toate treptele didactice, de la asistent la profesor universitar, remarcându-se prin certe calităţi didactice apreciate de studenţi şi colegi, printr-o valoroasă activitate de cercetare teoretică şi aplicativă şi printr-o probitate morală impecabilă. Pe plan profesional a fost Prodecan (1996–2004) şi Decan (2004–2012) al Facultăţii de Inginerie Mecanică şi Electrică, iar din 2012 şi până în prezent a fost Rectorul Universităţii din Petroşani. În toate aceste funcţii a manifestat competenţă şi
profesionalism, fiind apreciat atât de conducerile administrative, cât şi de subordonaţi. Prin plecarea sa neaşteptată, comunitatea academică din Petroşani, Valea Jiului şi familia sa suferă o pierdere greu de înlocuit. Fie ca Bunul Dumnezeu să-l odihnească şi să-i facă parte de viaţă veşnică!
Vulcan
Tot mai mulţi hoţi minori
Încă doi minori din Valea Jiului au fost identificaţi ca prezumtivi autori ai unei tâlhării care a avut loc în Vulcan.
)
Ziarul Vaii Jiului
Duminică, în jurul orei 11:00, Poliţia Vulcan a fost sesizată de o femeie în vârstă de 61 de ani, din municipiu, cu privire la faptul că, în timp ce mergea spre casă, pe strada Nicolae Titulescu o persoană necunoscută, profitând de neatenţia ei, i-a smuls poşeta în care avea un telefon mobil şi suma de 45 de lei. În urma cercetărilor efectuate, poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale Vulcan au identificat doi minori, ambii în vârstă de 16 ani, din localitate, cu privire la care au stabilit că sunt suspecţi de comiterea infracţiunii de tâlhărie. Marţi, unul dintre suspecţi a fost prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroşani, cu propunerea instituirii măsurii controlului judiciar, măsură care a fost admisă, pentru o perioadă de 60 zile, în timp ce celălalt minor va fi cercetat în continuare în stare de libertate. Mihaela PETROŞAN Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României
Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
Ieri la Vulcan
O temută grupare de infractori a fost reţinută
câteva bijuterii de familie. Pentru confirmarea acestora din urmă a fost rugat să o aducă şi pe soţia sa.
Din câte se pare
cei pe care procurorii i-au descusut miercuri
Ieri, după ce au luat micul dejun, procurorii hunedoreni i-au avut ca invitaţi la discuţii pe posibilii membri ai grupării infracţionale care, începând din primăvara anului trecut, a intrat prin efracţie în locuinţele unor potentaţi financiari din Vulcan şi Petroşani.
ANUNŢ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Pensionarii din sistemul minier care nu şi-au ridicat drepturile cuvenite pentru anul 2013 şi 2014, urmare facturilor Enel şi Termoficare depuse, se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaţi (minele Petrila, Paroşeni, Uricani), până la data de 30.09.2015. Conducerea Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului SA
Întrevederea a avut
loc în sediul Poliţiei municipiului Vulcan, iar anchetatorii au fost extrem de discreţi în a oferi amănunte. Nici jandarmii şi nici poliţiştii din trupele speciale sub paza cărora a fost efectuat transportul posibililor hoţi nu au fost mai comunicativi cu presa. Ei au aşteptat ore în şir, lângă autospecialele parcate în curtea poliţiei vulcănene, ca procurorii să termine audierile şi să-i preia pe arestaţi.
dimineaţă ar fi aceiaşi hoţi care au pătruns şi în locuinţa omului de afaceri petroşenean Vasile Lăcătuşu. Pe dumnealui nu l-am zărit intrând în sediul poliţiei în intervalul de timp în care am
REALCOM PETROŞANI
vă oferă zilnic prin Magazinul Alimentar nr. 16 - Piaţa Centrală cele mai ieftine şi de calitate sortimente de
Nu am putut afla
nici numărul şi nici identitatea celor anchetaţi, ci doar faptul că, tot ieri dimineaţă, locuinţele câtorva dintre ei au fost supuse unei minuţioase percheziţii. Ovidiu Lascăr, unul dintre păgubiţi, a ajuns la poliţie în jurul orei 12:05. Nu a fost pus faţă în faţă cu cei care-i vizitaseră locuinţa fără consimţământul său, ci a fost rugat doar să identifice câteva dintre bunurile care, în urmă cu câteva luni, îi dispăruseră din vilă. Tânărul a recunoscut imediat două ceasuri şi
carne de porc:
zăbovit în preajma clădirii acesteia, dar nu ar fi exclus ca domnia sa să fi apărut după aceea. Vestea capturării grupării de hoţi l-a bucurat enorm pe cunoscutul om de afaceri Emil Bercea. Acesta a fost anunţat despre întrevederea procurorilor cu hoţii în timp ce era pe autostradă, venind de la Sibiu.
• pulpă de porc cu os - 9,80 lei • fleică porc - 12,00 lei • carne tocată - 12,80 lei • pulpă porc fără os - 13,80 lei • cotlet porc cu os - 13,90 lei • cotlet porc fără os 17,90 lei • ceafă porc cu os - 14,30 lei • ceafă porc fără os - 17,90 lei • costiţă porc cu os - 9,50 lei • ciolane porc - 5,00 lei • grăsime pentru topit - 3,90 lei
*Preţurile conţin TVA.
Noi suntem mereu în slujba dumneavoastră! Telefon util 0733.960311. Servire promptă, ireproşabilă!
El îşi aminteşte
şi acum data la care a fost prăduit de bijuterii şi o mare sumă de bani: 28 martie 2014. „A fost un an de calvar, de teamă, a retrăit el perioada de timp trecută de atunci, după ce a auzit că posibilii hoţi sunt ferecaţi. Mă gândesc şi acum ce s-ar fi întâmplat dacă dădeau în casă peste copil şi soţie! Nu mai ştiu ce să zic, dar le mulţumesc procurorilor pentru modul în care au lucrat. Le mulţumesc şi poliţiştilor care au conlucrat şi parcă nici acum nu-mi vine să cred că o asemenea grupare temută de infractori a fost reţinută!”. Ca să nu se mai repete o asemenea prăduială lui Bercea îi spunem doar atâta: „Să bată în lemn d-ăla bun”. Că are în ce… Gheorghe OLTEANU
www.zvj.ro joi, 18 iunie 2015
ACTUALITATE
3
CMYK
4
ACTUALITATE
Cât de curând, în zona Dincă din Vulcan
Câteva cămine urmează să fie transformate în locuinţe sociale
Trei cămine din Vulcan, aflate în fază înaintată de degradare, vor fi supuse unui amplu proces de reparare, în vederea transformării lor în locuinţe sociale.
Este vorba
despre căminele C1, C2 şi C3, situate în vecinătatea fostei cantine a EM Paroşeni, actuala Sala de Petreceri de la Dincă. În trecut, în aceste cămine au locuit nefamiliştii care lucrau la unitatea minieră amintită, apoi ele au servit drept cazarmă militară. După plecarea soldaţilor clădirile au intrat într-un proces lent, dar sigur de degradare.
Gheorghe Ile a vorbit despre intenţia lui de a le moderniza, ca pe „G”-urile din oraş, şi de a le asigura aici locuinţe sociale persoanelor cu venituri reduse. Primul pas în materializarea acestei intenţii s-a făcut zilele trecute când, într-o şedinţă extraordinară a consiliului local vulcănean, a fost aprobată „Documentaţia de Avizare a Lucrărilor de Intervenţii, a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiţie
Refuncţionalizarea Cămine C1,C2,C3 în locuinţe sociale”.
Destinul lor s-a
Valoarea totală a investiţiei
schimbat după ce au ajuns în proprietatea Primăriei municipiului Vulcan. De vreo câteva ori, primarul
este de 17.092,59 de lei, iar durata ei de realizare se întinde de-a lungul a 36 de luni. Gheorghe Ile a precizat că banii sunt alocaţi guvern în cadrul programului de construcţii de locuinţe sociale, iar transmiterea hotărârii consiliului local prin care sunt aprobaţi indicatorii tehnico-economici şi a destinaţiei locuinţelor sociale este necesară pentru alocarea acestor fonduri. Gheorghe OLTEANU
Pentru că nu poate finaliza lucrările până la finele acestui an şi pentru a nu pierde finanţarea europeană
CNADNR a cerut AMPOS-T fazarea proiectului
CNADNR SA neagă informaţiile apărute în presa naţională conform cărora va pierde fondurile europene alocate pentru reabilitarea drumurilor naţionale. În acest context, CNADNR SA face câteva precizări, menite să lămurească stadiul lucrărilor la fiecare proiect în parte, cât şi modalităţile de finanţare ale acestora.
„Având în vedere că proiectele de reabilitare se pot desfăşura pe mai multe perioade de finanţare, ţinând seama de unele întârzieri justificate în desfăşurarea proiectelor, CNADNR SA a solicitat Ministerului Fondurilor Europene fazarea unor proiecte, astfel încât să nu se piardă finanţarea acestora. Considerăm că doar prezentarea strictă a rapoartelor de progres nu este suficientă pentru analizarea unei situaţii. Prin fazarea proiectelor care se suprapun pe cele două perioade de programare POS-T
facebook.com/ziarulvaiijiului
2007-2013, POIM 2014-2020, CNADNR SA a asigurat tranziţia financiară şi tehnică între cele două programe operaţionale, evitându-se astfel decomiterea fondurilor europene nerambursabile şi asigurarea unei continuităţi în implementarea acestora”, a declarat Narcis Neaga - directorul general al CNADNR SA. Iată care au fost demersurile companiei pentru continuarea şi finalizarea a proiectelor de reabilitare derulate în judeţul Hunedoara. Reabilitare DN 66 Rovinari - Petroşani, km 48+900 – km 126+000 - pentru acest proiect, Ministerul Transporturilor a emis în data de 04.12.2013 Ordinul nr. 1490 prin care se aprobă depunerea de cereri de rambursare şi prin care se acordă finanţare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională. Având în vedere imposibilitatea realizării întregului proiect până la finele anului 2015, CNADNR SA a transmis către Autoritatea de Management pentru POS-T 2007–2013 propunerea de fazare a proiectului în vederea evitării decomiterii fondurilor europene, fiind încadrat ca un obiectiv ce se suprapune pe două perioade de programare, respectiv: POS-T 2007-2013 şi POIM 2014-2020; Reabilitare DN 76 (E79) Deva - Oradea - pentru acest proiect, Ministerul Transporturilor a emis în data de 11.12.2013 Ordinul nr. 1513 prin care se aprobă depunerea de cereri de rambursare şi prin care se acordă finanţare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională. Având în vedere imposibilitatea realizării întregului proiect până la finele anului 2015, CNADNR SA a transmis către Autoritatea de Management pentru POS-T 2007–2013 la nivelul lunii mai 2015 propunerea de fazare a proiectului, în vederea evitării decomiterii fondurilor europene, fiind încadrat ca un obiectiv ce se suprapune pe două perioade de programare, respectiv: POS-T 2007-2013 şi POIM 2014-2020.
Aceasta e întrebarea:
Va înota, fără costum de neopren, Avram Iancu 42 km în Dunăre?
Duminică, 21 iunie, Avram Iancu va ataca frontal Dunărea. Pe o distanţă de 42 de kilometri, Iancu va încerca să parcurgă traseul danubian Gropeni-Brăila-Galaţi, într-o perioadă de timp estimată undeva în jurul a 9-10 ore.
Un bun antrenament înainte de „atacul final”
Cursa va începe dimineaţă la orele 8:00, mai multe televiziuni centrale, printre care şi TVR şi Realitatea TV, vor prezenta imagini şi informaţii pe tot parcursul zilei. Precizăm faptul că Avram Iancu este primul înotător din Valea Jiului care se aventurează într-o astfel de cursă pe agitata Dunăre. Meritul lui Iancu va fi cu atât mai mare cu cât el va înota fără costum de neopren, aşa cum a făcut-o şi anul trecut pe Canalul Mânecii şi aşa cum o va face şi în încercarea din august, anul acesta. Pentru cei care nu cunosc ce înseamnă să înoţi fără acest costum de neopren, ei bine, gândiţi-vă că apa Dunării e destul de rece în această perioadă. Chiar dacă au fost câteva zile călduroase, temperatura apei nu va depăşi 16-17 grade, cam cât va fi şi în august în Canalul Mânecii. Un om obişnuit, chiar şi puţin antrenat, în mod normal nu poate rezista 9-10 ore, sau 16-17 ore cum va fi în cazul trecerii Canalului Mânecii, astfel că de aceea e infinit mai uşor cu acel costum. Curajul lui Iancu chiar aici constă şi de aceea dacă va trece pentru România va fi o premieră: primul român care trece Canalul Mânecii fără costum de neopren!
Global Treat – un sponsor gălăţean generos
Revenind la cursa de duminică, Iancu ne-a declarat că acest „maraton acvatic” este foarte important pentru pregătirea lui, în vederea marii încercări din august. În acest sens el aşteaptă cursa cu interes şi crede în reuşita lui. Toată această încercare de pe Dunăre nu s-ar fi întâmplat dacă un sponsor generos din Galaţi n-ar fi pregătit totul dinainte, începând de la ambarcaţiunile închiriate, avizele de parcurgere înot a sportivului pe Dunăre, masă, transport, cazare şi până la cele mai mici detalii, inclusiv organizarea la Galaţi a unei conferinţe de presă. Firma se numeşte Global Treat şi este una din puţinele producătoare de produse farmaceutice româneşti.
www.zvj.ro joi, 18 iunie 2015
„Mulţumesc pe această cale celor de la firma Global Treat, fără de care acest antrenament oficial de înot nar fi putut avea loc. Sper să iasă totul cum ne-am propus, iar Valea Jiului să aibă un om care a parcurs Dunărea, înot, fără costum de neopren”, ne-a declarat miercuri Avram Iancu.
Convoi pe Dunăre
Trebuie spus că tot convoiul care se va deplasa pe Dunăre alături de sportiv va fi format din trei şalupe. În tot acest interval pilotul va fi atent la diverse obiecte ce plutesc pe Dunăre şi la eventualele vârtejuri de apă, astfel încât să nu existe probleme nedorite de accidentare. La fiecare jumătate de oră, sportivul va fi alimentat cu câte un bidon de energizant pus la dispoziţie tot de sponsor, iar din două în două ore va primi câte o banană, pentru ca stomacul să nu-i macine în gol după atâta efort. La fel vor sta lucrurile şi în august pe Canalul Mânecii atunci fiind ajutat de sponsorul Ice World Bucureşti. „Pe Dunăre există acele vârtejuri, despre care se spun tot felul de poveşti. Nu ştiu cât la sută sunt adevărate, cât nu, dar voi vedea la faţa locului. Oricum, eu nu mă tem de nimic şi sunt sigur că voi depăşi şi acest obstacol. Despre această temere a unora, o să am acolo, înainte de start, o discuţie cu cunoscătorii Dunării şi cu pilotul şi voi încerca să aflu cât mai multe amănunte, ca să ştiu cum să mă feresc. Apa va avea între 15 şi 17 grade, cel puţin aşa am toate datele, o apă excelentă pentru pregătirea trecerii Canalului Mânecii fără costum de neopren”, ne-a mai declarat Iancu. Să sperăm că la Galaţi, unde Iancu trebuie să ajungă la finalul celor 42 de kilometri, va îmbrăţişa din nou Tricolorul. „Am mai zis-o şi o mai zic, sunt mândru că sunt român, sunt mândru că reprezint Valea Jiului, de aceea doresc să le fac românilor şi concetăţenilor mei o mare bucurie, atât duminică, cât mai ales în august!”, a punctat emoţionat Iancu. Corneliu BRAN
HOBBY
5
Şah
6
SPORT
Campionat Naţional Masculin la Petroşani
În urma turneelor cu caracter naţional foarte reuşite organizate în ultimii şase ani la Petroşani, Federaţia Romană de Şah în colaborare cu CSM Jiul Petroşani şi ACS „Tinerii Maeştri” Petroşani - cu sprijinul Hotel Petroşani, Universitatea din Petroşani, SC Realcom SA Petroşani, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Petroşani - vor organiza la Petroşani în perioada 3 - 7 octombrie 2015, Campionatul Naţional Masculin pe Echipe Divizia B. La competiţie vor participa în jur de 15-20 echipe. Echipa care se va clasa pe primul loc va promova, oficial, în divizia „A”, ediţia 2016.
Tir cu arcul
Şanse mici la medalii
Simona Băncilă (SCM Deva-Minerul Aninoasa) şi Daniel Ciornei (CSM Iaşi), antrenaţi de aninoseanul Viorel Habian, au trecut de faza preliminară concursului individual de tir cu arcul, la Jocurile Europene de la Baku (Azerbaidjan). Ambii s-au clasat pe locul 31 şi au obţinut calificarea în faza 32-imilor. Dacă vor trece de această etapă vor avea adversari foarte puternici. Reprezentantul României în competiţia masculină, Daniel Ciornei (26 ani), a acumulat 654 puncte, în condiţiile în care primul clasat, italianul Mauro Nespoli, a avut 683, iar ultimul de pe locul 64, kosovarul Hazir Asllani, a avut 554 puncte. În primul tur la
„Avem o zonă frumoasă şi condiţii de organizare deosebite. Oaspeţii noştri vor fi cazaţi la Hotel Petroşani, iar ca spaţiu de joc vom avea de ales între Biblioteca Universităţii sau Colegiul Naţional Mihai Eminescu, care ne-au sprijinit de fiecare dată când am avut astfel de acţiuni, şi le mulţumim şi pe această cale. Ne mai gândim, încă, la locaţia de joc deoarece echipele participante vor avea nevoie de multă lumină, spaţiu adecvat de mişcare, sală de analiză, căldură şi linişte. Atât CSM Jiul Petroşani, cât şi CS Vulcan vor participa cu câte două echipe, o echipă de seniori şi una de juniori. O echipă este formată din patru jucători, dintre care, obligatoriu, unul trebuie să fie junior şi trei rezerve. În echipele masculine pot să joace şi fetele. Se va juca în sistem elveţian pe distanţa de şapte runde, cu un ritm de joc de 1 h 30 minute pentru 40 de mutări + 15 minute KO
fazei eliminatorii, 32-imi, Ciornei se va lupta pe 20 iunie cu danezul Johan Weiss pentru un loc în fazele superioare. Weiss a ocupat în preliminarii locul 34, cu 651 puncte. Veterana delegaţiei României la Jocurile Europene de la Baku, Simona Băncilă (45 de ani), de la SCM Deva – Minerul Aninoasa, a ocupat locul 31 din 62 de participante. Sportiva antrenată de Viorel Hăbian a acumulat 629 de puncte, după ce a strâns 314 puncte în prima manşă şi 315 în manşa secundă. În turul următor, cel al 32-imilor, Simona Băncilă va avea un duel eliminator cu Olga Senyuk (Azerbaidjan), care s-a clasat pe locul 34 cu 627 de puncte (309-318). În cazul în care o va depăşi, vineri, 19 iunie, pe sportiva gazdelor, Simona se va confrunta în turul 16imilor de finală cu ocupanta locului secund din turul preliminar, Jager Maja (Danemarca), care are tur liber în etapa 32-imilor. Obiectivul Simonei este să se califice la Jocurile Olimpice, de la anul, din Brazilia.
pentru restul partidei + 30 secunde/ mutare adăugat începând cu prima mutare. Componenţa echipelor noastre de seniori şi juniori o vom şti numai după competiţia Open Şah Petroşani, ediţia a VI-a, care va avea loc în perioada 21-23 august 2015”, a declarat Gheorghe Şcurhan, coordonator CSM Jiul Petroşani.
FRF a refuzat oferta Jiului
Juniorii vor juca la Tărlungeni. Nu râdeţi, chiar aşa se numeşte…
Campioana judeţului Hunedoara la juniori A1 (17-19 ani), CSM Jiul Petroşani, mai are de trecut un singur hop, pentru a ajunge la turneul final al Campionatului Naţional.
Pentru a intra în „careul de aşi” naţional, trupa antrenată de Cosmin Kanduth se va duela cu trei dintre cele cinci echipe care vor participa la turneul zonal ce va avea loc la Tărlungeni, în perioada 19-22 iunie. Oficialii petroşeneni şi-ar fi dorit ca turneul să aibă loc la Petroşani, dar oferta lor a fost declinată de Federaţie. Turneul Final al Campionatului Naţional al Juniorilor A 1 se va desfăşura în perioada 25-26 iunie la Buftea şi va alinia la start cele patru câştigătoare ale turneelor zonale. La Turneul Zonal de la Tărlungeni, Jiul a fost repartizată în Grupa A, unde va avea ca adversare echipele AFC Odorheiu Secuiesc (campioana judeţului Harghita) şi ACS Măgurele (campioana judeţului Ilfov). Primul meci al Jiului este programat vineri, 19 iunie, de la ora 18:45, cu AFC Odorheiu Secuiesc. Al doilea se va disputa duminică, 21 iunie, de la ora 18:45, cu ACS Măgurele. În cazul clasării pe primul loc în grupă, Jiul va juca finala cu câştigătoarea grupei B, din care fac parte echipele Avântul Vânătorii (Galaţi), Viitorul Însurăţei (Brăila) şi Inter Cristian (Braşov), luni 22 iunie, de la ora 09:30. „Am încercat să organizam turneul zonal la Petroşani, dar oferta noastră a fost respinsă. Chiar şi aşa, echipa trebuie să confirme la Tărlungeni rezultatele muncii unui an întreg”, a declarat managerul Jiului, Marin Tudorache.
Pagină realizată de Loredana JUGLEA
facebook.com/ziarulvaiijiului
DECESE
Comunitatea academică a Universității din Petroșani anunță cu profundă tristețe trecerea în neființă, în data de 17 iunie 2015, a Rectorului Universității, Prof.univ.dr.ing. POANTĂ ARON, Personalitate marcantă a lumii didactice și științifice, un Om de o aleasă noblețe. Trupul neînsufleţit va fi depus la sediul Universităţii din Petroşani, iar înmormântarea va avea loc vineri, 19 iunie 2015, ora 13:00, în sat Cerişor, comuna Lelese, judeţ Hunedoara. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Asociaţia absolvenţilor Universităţii din Petroşani ALUMNI aduce un ultim omagiu unuia dintre membrii fondatori, Rectorul Universităţii, Prof.univ.dr.ing. POANTĂ ARON Suntem alături de familia îndurerată şi de comunitatea universitară, în aceste momente grele. Dumnezeu să-l odihnească!
Şcoala doctorală a Universităţii din Petroşani, prin conducerea şi membrii săi, cu inimile încărcate de compasiune şi adâncă tristeţe, regretă trecerea în veşnicie a distinsului Rector Prof.univ.dr.ing. POANTĂ ARON Prezenţă constantă, unanim apreciată şi respectată în comunitatea academică şi societate. Om bun şi de omenie dispus permanent pentru dialog şi acţiuni ziditoare. Mentor al atâtor generaţii de studenţi, model de corectitudine şi exigenţă profesională, va rămâne definitiv în amintirea colegilor şi a tuturor celor care l-au iubit şi preţuit. Cu nădejde şi dragoste suntem alături de familia greu încercată. Sindicatul cadrelor didactice şi al personalului muncitor din cadrul Universităţii din Petroşani anunţă cu durere trecerea în nefiinţă a celui care a fost Rectorul Universităţii din Petroşani, Prof.univ.dr.ing. POANTĂ ARON Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Dumnezeu să-l odihnească!
PIERDERI
mica publicitate
• Firma Kotthaus Lazar Societate în Nume Colectiv, cod unic de înregistrare 8595486, număr de ordine în registrul comerţului J20/517/1996, declară pierdute Certificatele Constatatoare nr. 35881 din 28.07.2006 şi 40597 din 27.07.2009. Se declară nule.
OFERTE
mica publicitate
• Bani pentru toată lumea, credite şi refinanţări pentru salariaţi şi pensionari cu venituri mici şi vârsta până la 75 ani. Relaţii la telefon 0730.013594.
ANGAJĂRI
mica publicitate
• Societate comercială angajează bucătar cu experienţă, salariu motivant. Relaţii la telefon 0751.199105. ______________________________________________ • Angajez deservent pentru utilaj buldoexcavator. Cerinţe: permis de conducere specific categoriei, experienţă în domeniu, disponibilitate la program prelungit şi deplasare în judeţul Timiş. Salariu negociabil. Relaţii la telefon 0761.548636 ______________________________________________
• SAIZ TOUR - agenţia Petroşani angajează agent voiaj cu experienţă. CV la email robert@saiztour.ro, fax 021.311.79.63. ______________________________________________
• Angajăm muncitori calificaţi şi necalificaţi în construcţii în Timişoara. Telefon 0726.310726. ______________________________________________
• SC Szabo Sanodental SRL angajează doctor stomatolog în Petrila. Relaţii la telefon 0769.361.118.
www.zvj.ro joi, 18 iunie 2015
Colectivul serviciului Resurse Umane din cadrul sucursalei E.M. Lonea este alături de colega lor Sofian Rodica, în aceste clipe de grea durere şi încercare pricinuite de trecere în nefiinţă a cuscrului său, Prof.univ.dr.ing. POANTĂ ARON Rectorul Universităţii din Petroşani Dumnezeu să-l odihnească! Sincere condoleanţe.
Colectivul Departamentului ACIEE, profund îndurerat de trecerea la cele veşnice a colegului nostru Prof.univ.dr.ing. POANTĂ ARON, Rectorul Universităţii din Petroşani, transmite sincere condoleanţe familiei îndoliate. Aducem un ultim omagiu celui ce a fost un profesionist exemplar, un model de conduită ce va rămâne veşnic în amintirea noastră. Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Colectivul Departamentului de Inginerie Mecanică, Industrială şi Transporturi este alături de familia îndurerată şi de Comunitatea academică în aceste grele momente pricinuite de trecerea în eternitate a Rectorului Universităţii din Petroşani Prof.univ.dr.ing. POANTĂ ARON Dumnezeu să-l odihnească! Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică anunţă cu consternare şi durere moartea neaşteptată a Rectorului Universităţii din Petroşani, fost prodecan (1996-2004) şi decan (2004-2012) al facultăţii, Prof.univ.dr.ing. POANTĂ ARON Înmormântarea va avea loc vineri, 19 iunie 2015, ora 13:00, în sat Cerişor din Ţinutul Pădurenilor. Dumnezeu să-l odihnească şi să-i facă parte de viaţă veşnică!
Cu profundă durere ne alăturăm celor care deplâng dispariția fulgerătoare a celui care a fost un reputat profesor universitar, rector prof. dr. inginer POANTĂ ARON, un specialist remarcabil care a lăsat un gol imens în comunitatea științifică universitară. Împărtășim durerea familiei și ne rugăm ca Bunul Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească cu cei drepți! Senator Haralambie Vochițoiu Departamentul de Matematică-Informatică din cadrul Universităţii din Petroşani este alături de familia îndurerată şi deplânge trecerea la cele veşnice a domnului Rector, Prof.univ.dr.ing. ARON POANTĂ. Dumnezeu să-l odihnească!
Colectivul Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii din Petroşani împărtăşeşte durerea şi se alătură cu multă compasiune familiei Poantă, la trecerea la cele veşnice a celui care a fost un om deosebit, Prof.univ.dr.ing. ARON POANTĂ Dumnezeu să-l odihnească!
Colectivul Departamentului de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii din Petroşani este alături de familia îndurerată şi deplânge trecerea la cele veşnice a domnului Rector, Prof.univ.dr.ing. ARON POANTĂ. Dumnezeu să-l odihnească! Cuvintele sunt de prisos la plecarea dintre noi a Domnului prof.univ.dr.ing. ARON POANTĂ A fost un profesor cu reale calităţi de profesor, un bun coleg, un adevărat familist, având o bunătate sufletească ieşită din comun, iertându-i şi pe cei care i-au făcut rău şi, nu în ultimul rând, a fost un om cu credinţă în Dumnezeu. A făcut cinste locurilor natale, fiind un "PĂDUREAN DE TOATĂ ISPRAVA"! Dumnezeu să-l odihnească! Cele mai sincere regrete şi condoleanţe familiei transmite familia Aronel Matei.
Senatul Universitar regretă profund trecerea în neființă a Rectorului Universității din Petroșani, un om de aleasă noblețe și ținută intelectuală, Prof.univ.dr.ing. ARON POANTĂ. În aceste moment pline de tristețe și durere, suntem alături de familia îndurerată. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Senatul Universităţii din Petroşani
Colectivul Departamentului de Ştiinţe SocioUmane din cadrul Universităţii din Petroşani deplânge trecerea în eternitate a domnului rector, Prof. univ. dr. ing. ARON POANTĂ, şi transmite sincere condoleanţe familiei îndurerate. Dumnezeu să-l odihnească!
Colectivul INCD INSEMEX Petroşani îşi exprimă regretul profund pentru trecerea în nefiinţă a Rectorului Universității din Petroşani, Prof.univ.dr.ing. ARON POANTĂ, un profesor remarcabil, un colaborator deosebit, un om de o aleasă noblețe. Suntem alături de familia îndoliată.
Un gând de mângâiere și sincere condoleanțe familiei greu încercate, acum când cel care a fost un om deosebit, Prof.univ.dr.ing. ARON POANTĂ Rectorul Universității din Petroșani, a trecut la cele veșnice. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Familia Răscolean Ilie și Cristiana
Ne sunt sufletele împietrite de durere la aflarea veştii dispariţiei premature şi nedrepte a celui care ne-a fost coleg, mentor şi fruntaş, Rectorul Universităţii din Petroşani Domnul Prof.univ.dr.ing. ARON POANTĂ. L-am cunoscut, l-am apreciat, l-am admirat! Va rămâne veşnic în amintirea noastră! Suntem alături de familia îndoliată. Sincere condoleanţe. Direcţia General Administrative a Universităţii din Petroşani!
Sincere condoleanţe familiei îndurerate pentru pierderea incomensurabilă a celui care a fost un minunat om şi prieten Prof.univ.dr.ing. ARON POANTĂ Rectorul Universităţii din Petroşani. În astfel de momente cuvintele sunt de prisos. Suntem cu gândul şi cu sufletul alături de familie şi de cei care au avut privilegiul să-l cunoască. Dumnezeu să-l odihnească! Familia Marcu Marius şi Ileana
Conducerea Universităţii Transilvania din Braşov, în numele întregii comunităţi academice, îşi exprimă adânca tristeţe pricinuită de dispariţia distinsului Prof.univ.dr.ing. Aron POANTĂ, rector al Universităţii din Petroşani, personalitate marcantă a lumii didactice și științifice. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Sincere condoleanţe familiei îndoliate! Regretăm din tot sufletul plecarea prematură din mijlocul nostru a celui care a fost bunul nostru colaborator Prof.univ.dr.ing. ARON POANTĂ un prieten special şi de încredere, un profesor exigent dar şi omenos, neobosit în activitatea pe care şi-a ales-o la catedră. Sincere condoleanţe familiei. Dumnezeu să-l odihnească în linişte şi pace! Conducerea Carpatcement Holding SA Deva
PUBLICITATE
7
CMYK
8 Şi la „Dino Parc”
DIN JUDEŢ
Balaurul bondoc e vedetă
Vedetă a expoziţiei „Balauri, dragoni, dinozauri”, de la sediul din Haţeg al Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului Universitatea din Bucureşti, Balaurul bondoc este prezent acum şi în „Dino Parc”, considerat cel mai mare parc cu dinozauri din sud-estul Europei, inaugurat zilele acestea, la Râşnov.
În baza unui parteneriat între cele două entităţi, vizitatorii vor putea admira în sala centrală a Centrului de Vizitare al „Dino Parcului” Râşnov, pentru următoarele două luni, fosilele originale de dinozaur din specia Balaur bondoc şi vor putea afla informaţii despre Geoparc. Fosilele au fost aduse la Râşnov chiar de descoperitorul lor, Mátyás Vremir, de la Societatea Muzeului Ardelean, şi de Mark Norell de la American
Museum of Natural History, doi dintre cei patru membri ai echipei de cercetători care a făcut cunoscută, la nivel mondial, această descoperire. Cei doi paleontologi au fost, de altfel, şi invitaţi speciali în cadrul evenimentului de deschidere al „Dino Parcului”. Balaurul bondoc este unul dintre dinozaurii unicat în întreaga lume, un carnivor feroce cu pene care popula teritoriul ce forma Insula Haţegului cu circa 70 de milioane de ani în urmă. Este singurul dinozaur care are o denumire ştiinţifică în limba română şi nu în latină, cum este uzual, ca un omagiu adus de descoperitori culturii româneşti. O machetă în mărime naturală a acestui dinozaur a fost realizată de celebrul paleoartist canadian Brian Cooley şi poate fi admirată la sediul Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului Universitatea din Bucureşti din Haţeg, într-un spaţiu expoziţional dedicat în întregime Balaurului bondoc. Parteneriatul dintre Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului - Universitatea din Bucureşti şi „Dino Parc” Râşnov vizează promovarea reciprocă, asigurarea consultanţei ştiinţifice de specialitate din partea experţilor Geoparcului, dar şi colaborarea în derularea de proiecte educaţionale şi de interpretare a patrimoniului geologic.
Mihaela PETROŞAN
CJAS Hunedoara reziliază
Un contract pentru servicii de îngrijire la domiciliu Începând de joi, 17 iunie, CJAS Hunedoara reziliază contractul de furnizare de servicii de îngrijiri medicale încheiat cu Fundaţia Crucea Alb-Galbenă din România - filiala Deva, reprezentată de Monalisa Panaitescu. Deşi avea sediul social în Deva, sediul lucrativ al societăţii era declarat în localitatea Rapaş. Pe Facebook fundaţia îşi promova serviciile de masaj terapeutic, dar şi servicii medicale în Deva. Fundaţia, care are mai multe puncte de lucru în ţară, oferă servicii de asistenţă medicală şi contra cost, prin angajaţii tuturor punctelor de lucru. În decizia publicată pe site-ul instituţiei nu se precizează motivul încheierii acestei colaborări. La 1 mai Casa Judeţeană de Asigurări Deva anunţa prelungirea până la finele anului 2015 a contractelor de colaborare pentru
facebook.com/ziarulvaiijiului
acordarea serviciilor de îngrijire la domiciliu cu zece furnizori de servicii. Patru dintre aceştia acordă servicii la Deva, la Petroşani două organizaţii au contract cu CJAS HD pentru acest tip de servicii, Asociaţia Caritas Alba Iulia - Asistenţă Medicală şi Socială şi SC Darteea Exmin SRL Petroşani. Se mai oferă asemenea servicii la Brad, Buceş şi Orăştie. Fondurile alocate pentru anul 2015 pentru acest tip de servicii sunt de 306.000 lei. Pentru a beneficia de servicii de îngrijire la domiciliu este necesară recomandarea medicului de familie (formular tip). (S.L.)
Deva
Un sibian suspect de furt
Un individ din judeţul Sibiu a fost identificat de poliţiştii hunedoreni ca suspect în cazul unui furt din locuinţă.
La începutul acestei luni, poliţiştii au fost sesizaţi de un bărbat de 39 ani, din municipiul Deva, cu privire la faptul că, în noaptea de 31 mai spre 1 iunie, persoane necunoscute au pătruns, prin forţarea unei ferestre, în locuinţa sa din localitatea Cristur. Din interior au sustras un laptop, o tabletă şi suma de 11.500 de lei. În urma cercetărilor efectuate, marţi, poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale Deva, împreună cu poliţiştii Postului de Poliţie Ighiu, judeţul Alba, au identificat un bărbat de 57 ani, din judeţul Sibiu, cu privire la care au stabilit că este suspect de comiterea faptei. Bărbatul a fost reţinut pe bază de ordonanţă, urmând ca Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva să propună măsurile legale. Mihaela PETROŞAN
DECESE
Cadrele tehnice ale Complexului Energetic Hunedoara transmit sincere condoleanţe familiei greu încercate de trecerea în nefiinţă a celui ce a fost Prof.univ.dr.ing.POANTĂ ARON, un om profund dedicat activităţii de veche tradiţie a Universităţii din Petroşani. Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Familia Constantin Jujan regretă profund dispariţia dintre noi a celui ce a fost Prof.univ.dr.ing. POANTĂ ARON, un om de aleasă nobleţe sufletească. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Dumnezeu să-l odihnească!
şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc
pe Jiul de Est şi Jiul de Vest
Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul VI Nr. 163 18 iunie 2015 4 pagini
ISSN 2068 - 3650
In Memoriam. Prof.univ.dr.ing. Aron Poantă:
„Universitatea nu există prin ziduri, ci prin oameni!”
Despre Aron şi Petre Poantă. Din Cerişor - D-le profesor, lumea vă cunoaşte ca un om al şcolii, ca om de ştiinţă şi cred că mai puţin ca pe un om cu o biografie spectaculoasă. Sunteţi născut la Cerişor, în Ţinutul Pădurenilor, şi sunteţi vărul unui important critic literar român, Petre Poantă. Vreţi să ne spuneţi povestea acestui ţinut şi a celor două familii Poantă? Cum se face că unul dintre copii a ales cariera ştiinţifică, iar celălalt cariera literară, excelând fiecare în domeniul său? Cum s-a întâmplat, pas cu pas? - Problema este destul de delicată.... Nu prea îmi place să vorbesc despre mine, dar dacă aţi provocat-o am să încerc să pun în discuţie aspectele legate de ceea ce aţi spus. Ţinutul Pădurenilor poartă această denumire din cauză că, pentru orice acces în zonă, drumurile trec prin pădure. De aici a fost botezat Ţinutul Pădurenilor. Această zonă a fost cândva, şi îmi pare rău că vorbesc la trecut, foarte animată. Era foarte animată pentru că exista o oază de stabilitate. Pădurenii au fost nişte oameni care foarte greu au acceptat, chiar într-o comunitate locală, într-un sat, accesul altora din alte zone. Vorbesc la trecut pentru că, la ora actuală, din ceea ce a existat odinioară acum nu mai există decât foarte puţin. Mă refer la Vadul Dobrei cu exploatarea minereului de fier, la Ghelari, la Lelese, la Cerişor - locul unde se exploata talcul. La Lelese, ce se mai exploatează azi se face doar la nivel de carieră. Era o zonă foarte animată, cu toate că era o zonă cu altitudine foarte înaltă. Vreau să vă spun că, la noi în curte, este o altitudine de 750 m. Oamenii existau, deoarece se ocupau şi de agricultură, pe lângă faptul că lucrau la mină, la talc, la Ghelari sau la minereul de fier de la Teliuc. Mi-aduc aminte că, pe când eram copil, în satul în care m-am născut erau trei stâne. La ora actuală nu mai este picior de oaie. Zona este depopulată, majoritatea au migrat spre Deva şi Hunedoara. În consecinţă, populaţia - nu numai din satul meu, ci din toată zona Pădurenilor - a scăzut dramatic. În Vadul Dobrei nici nu ştiu dacă mai există cineva. Poate doar casele care au fost. Revenind la ce m-aţi întrebat, vreau să vă spun că Petre Poantă a fost un absolvent de liceu cu profil real şi, cu toate acestea, a urmat calea literaturii. Eu, ce să vă spun? Mie mi-au plăcut mai mult cifrele şi se pare că fiecare om are un destin în viaţă. Aparent, zic eu, în problemele mari faci ce vrei. Dar eu zic că am ales bine şi am optat pentru ce mi-a plăcut. - Familiile dvs. erau apropiate din punct de vedere al spaţiului, ca să zic aşa? Eraţi vecini? - Satul nostru este foarte compact. Deci,
pot să spun că distanţa între case nu era mai mare de 100 de metri. - Aţi copilărit împreună? - Am copilărit împreună. El era cu trei ani mai mare decât mine. Sigur că am copilărit împreună până la un moment dat. Pentru că, începând din clasa a V-a, am părăsit amândoi satul şi ne vedeam, într-adevăr, doar în vacanţe. Ne-am luat lumea-n cap, ca să zic aşa, pentru că în sat la noi nu erau decât clasele I-IV…
- El a rămas la Braşov? - El a rămas la Braşov, sigur că da. Momentan, este pensionar...
No, băiete, tu eşti căzut în cap! - Şi de la Braşov cum aţi ajuns la Petroşani? Nu puteaţi să rămâneţi să faceţi o facultate acolo? - Am să vă povestesc istoria.... Pe toată perioada liceului am avut un profesor de fizică care ne era şi diriginte - ce era preocupat şi de informatică. Algebra bună o făcusem cu regretatul profesor încă din liceu pentru că Destinul omului pe ruta Cerişor-Alunfăceam şi cercuri de specialitate. El, ca Braşov-Petroşani - După Cerişor unde aţi plecat? diriginte, tot timpul mă întreba unde vrea să dau - După Cerişor am plecat la Alun până la 8 admitere. Eu am vrut să mă duc la electronică. clase, după care am plecat la Braşov. Acolo am Şi i-am zis domnului diriginte că mă duc să dau făcut liceul, după care am venit la Institutul de la electronică fie la Bucureşti, fie la Cluj. Mine din Petroşani, la Facultatea de Părinţii, oameni cu scaun la cap, îmi ziceau pe Electromecanică. bună dreptate: „Bine, tu te duci la Bucureşti, dar - Dar cum aţi ales Braşovul? frate’tu îi în Braşov!”. Spre Bucureşti nu chiar - Ecuaţia a fost simplă. Aveam un frate, optam, dar spre Cluj - da. Un alt profesor mă căsătorit acolo, care este cu şapte ani şi întreabă: „De ce nu dai la electromecanică la jumătate mai mare decât mine. Hunedoara nu Petroşani fiindcă mai sunt colegi de-ai tăi acolo avea internat la vremea respectivă, şi atunci se şi poţi s-o faci foarte liniştit. De ce trebuie să pare că asta a fost opţiunea cea mai sigură. mergi la Bucureşti?”. Şi, atunci, după ce mi-am - Câţi fraţi aveţi? scos diploma de bacalaureat, a trebuit să iau o - Numai noi doi suntem. Eu şi fratele meu decizie. A fost o distanţă, între BAC şi admitere, de la Braşov. de două săptămâni şi, în acest timp, m-am
II
SPECIAL
Cuvânt înainte
întâlnit cu dirigintele meu. Şi îmi zice: „No, Poantă, unde mergi? La Bucureşti? Sau la Cluj?” Şi îi spun: „Dom’ profesor, nici acolo, nici dincolo. Mă duc la Petroşani…”. În paranteză fie spus, eu, ca să fiu sincer, nu fusesem până atunci în viaţa mea în Petroşani. Pentru că, dacă l-aş fi văzut cum arăta pe atunci, sigur nu veneam! Şi dirigintele meu îmi zice: „No, băiete, tu eşti căzut în cap!”... „Dom’ profesor, asta este!”. Când am venit la Petroşani, am ajuns dimineaţa la 4. Mă gândeam că dacă aş fi avut bani m-aş fi întors urgent. Şi m-aş fi dus direct la Cluj. Uite aşa a fost... După asta, am avut oportunităţi să mă duc în Cuj, după absolvire. Am avut oportunităţi, după aceea, să mă duc şi la Braşov. De aceea, revin, în problemele mari aparent faci ce vrei şi mai mult faci ce trebuie. Actualul rector a plecat de la fostul UMIROM - După ce aţi absolvit facultatea, aţi rămas direct în cadrul Institutului de Mine? - Eu am prins foarte multe reforme în
joi, 18 iunie 2015
dublă repartiţie guvernamentală. Nu altfel...
participanţi la Festivalul Pădurenilor de pe dealul Cornetului! - Casa memorială a cântăreţului Drăgan Între casa rectorului şi cea a doinitorului Muntean este departe de casa dvs.? se interpun două dealuri - Aş vrea să revenim la Ţinutul - Satul unde s-a născut Drăgan se cheamă Pădurenilor... L-aţi cunoscut pe Drăgan Muntean? Poieniţa Voinii. Ne despart două dealuri. - Oh....(lăcrimează) Îmi creaţi o stare de emoţii... Am fost prieteni buni. Cerişorul natal e un cer mai mic? Ne-am cunoscut încă din copilărie, ca să - V-aţi întrebat, vreodată, de ce îi zice spun aşa… El era mai mic cu 5 ani decât mine. satului dvs. Cerişor? Drăgan a plecat de acasă începând tot cu clasa a - Să ştiţi că m-a preocupat problema V-a. După care a fost la şcoala de muzică, după etimologiei cuvântului. Colegii mei care au fost care la Pedagogică, la Deva. La un moment dat, acolo cu diverse ocazii - şi în special triste, nu noi aveam aici o formaţie de dansuri care a fost vesele - au zis că, având în vedere că satul meu şi în Danemarca. Cei care cântau la noi erau e pe o coamă de deal, Cerişor poate veni de la un trimişi de primul secretar de la judeţ - care era „cer mai mic”. Citind studiile pe care le-au făcut atunci Moga - şi nu erau alţii decât cei de la unii şi având în vedere şi altitudinea la care este liceul pedagogic. Drăgan Muntean, pe atunci, satul, am o altă teorie. Sigur, acolo nu este prea cânta la clarinet. Apoi a continuat cu taragotul şi abrupt, pentru că este prea jos, dar acolo este abia după aceea a trecut la solo voce. În fagul şi se pare că pe un deal vecin este o pădure momentul când venea el aici nici nu se punea de stejar şi se spunea că vine de la cer. Adică, problema de afirmare. El doar cânta în formaţia tot o esenţă tare şi de aici ar fi etimologia liceului pedagogic… Eu terminasem institutul, cuvântului „Cerişor”. Toată lumea a speculat, a zis că e de la altitudinea mare şi că acest cuvânt vine de la un „cer mai mic”. Dar alte puncte de vedere sunt legate de faptul că ar fi fost păduri din categoria stejarului. Deci, a fost o zonă cu arborele ăsta. Deocamdată, sigur, nu ar putea nimeni să vă spună… - Dvs. spre ce aţi înclina? Care varianta v-ar plăcea să fie adevărată? - Mie, să ştiţi, că ambele variante îmi plac. Prima îmi place mai mult pentru că acolo când există zile frumoase, cu soare, este un cer cu o particularitate mai deosebită. - De ce credeţi asta? - Nu ştiu. Asta n-aş putea să o explic, dar a fost remarcată şi de alţii. Şi, în special, de soţia mea care zicea că „aici e alt cer”, şi ziceam că de aia îi zice Cerişor.
Oamenii Cerişorului sunt, în general, oameni tehnici - Domnule rector, sunteţi, probabil, fiul cel mai important al satului, alături de criticul literar Petre Poantă. Mai sunt şi alţi intelectuali care au pornit de acolo? Care dintre ei s-au învăţământ. Am fost prima promoţie cu 8 clase, dar soţia mea mai era încă studentă. Întotdeauna realizat? respectiv cu 12 clase. Ultima promoţie cu 8 clase mă duceam la repetiţiile lor, mă întâlneam cu el, - Avem! Avem destui! Avem în special în care a mai dat examen de absolvire. Când am discutam şi, după aceea, s-a întâmplat minunea domeniul tehnic. Avem ingineri mulţi care sunt terminat facultatea, cu o săptămână înainte de cu lansarea. Ceea ce a urmat se ştie. Drăgan de acolo, care activează în diverse domenii, repartiţii, a venit o lege prin care se spunea că Muntean a devenit unul dintre cei mai cotaţi chiar şi un director general pe firme de asigurări. nu se mai poate rămâne în cercetare şi în doinitori din ţară. Chiar şi un nepot de-al meu intră în categoria învăţământ direct decât după un stagiu prealabil - Acum, în satul său, se face un festival în asta. Petre a fost un deschizător de drumuri, în producţie. Şi atunci am primit o dublă memoria lui. Are şi o casă memorială? pentru că el a fost cu trei ani mai mare decât repartiţie, având în vedere situaţia profesională. - Drăgan şi-a făcut o casă memorială din mine, după care am urmat eu. Şi după care, în Nu vreau să fiu acuzat de lipsă de modestie, dar casa părintească. Festivalul el l-a iniţiat. Era un timp, au venit şi alţi tineri care s-au dedicat am fost şef de promoţie... Şi mi s-a dat repartiţie Festival al pădurenilor la Ghelari. După care el a studiului şi învăţământului. dublă, cu obligativitatea de a face stagiul în scos acest festival în Dealul Cornetului, pe care-l - Era o tradiţie acolo între oamenii locului producţie. Dar, pe perioada stagiului, aveam şi şi cântă. Poieniţa Voinii este, însă, o zonă să-şi dea copiii la şcoli? Sau trebuia să rămână calitatea de cadru didactic asociat. extraordinară. Parcă e un amfiteatru care poate acasă să îngrijească de gospodărie? Care era - Şi unde aţi fost repartizat? absorbi foarte multă lume. Pot să vă spun că, în filozofia ţăranului din Cerişor? - Am luat eu repartiţie la UMIROM, pentru virtutea relaţiilor care le avea, a relaţiilor de - Filozofia zonei era foarte clară, mai ales că aveau o secţie de automatizări. După ce am prietenie vorbesc, veneau cântăreţi de mare atunci la începuturi. Pentru că acolo era cariera terminat stagiatura, am revenit, cu normă valoare. Dealurile alea erau pline de maşini. Au de dolomită, în capătul satului, pentru că era totală, la institut. Pentru că eu aveam, oricum, fost şi ani în care au fost şi peste 10.000 de cariera de talc, pentru că era calcar, se putea să
joi, 18 iunie 2015
faci o şcoală de maiştri sau inginerie şi puteai să vii acolo. Ce să vă spun? Zona nu se pretează la agricultură. Lumea a dus-o bine acolo prin faptul că au fost lucrările astea de minerit şi cariere unde lucrau majoritatea oamenilor şi de unde aveau venituri. Eu vreau să vă spun că, de exemplu, străbunicul meu din partea mamei a lucrat la mina Ghelari. Bunicul meu a lucrat tot acolo, tatăl meu a lucrat la noi, în Cerişor, la talc.
A fost greu să-l înveţi pe om cu lenea. Darămite cu munca… - Domnule rector, ca om de ştiinţă, cum aţi putea reînvia o zonă moartă? Fiind din Cerişor, sunteţi, totuşi, cel mai aproape de cer! - Este greu de reînviat! - Dar de ce a murit Cerişorul? - Este o ecuaţie simplă! Având în vedere altitudinea la care e, exceptând Cerişorul şi încă vreo două sate din zona Pădurenilor care nu au fost colectivizate, toate celelalte au fost colectivizate. De exemplu, în Lelese, în Alun s-au ridicat nişte grajduri impunătoare din cărămidă şi au adunat animalele. În primăvara următoare toate au murit de inaniţie. Atunci când s-au colectivizat, eu eram prin clasa a V-a sau a VI-a, şi îmi aduc bine aminte de această nenorocire... - Păi ce, nu aveau ce să le dea de mâncare? - Vă întreb un lucru: Când ştiai că nu-i al tău, cine se mai ducea să muncească? - Dar zona industrială de ce s-a închis? - Zona industrială a fost părăsită după revoluţie. - De ce? Nu era rentabilă? - Talcul, de exemplu, era căutat şi recunoscut! Dolomita - care era fondant la furnale, din moment ce siderurgia s-a dus naibii, atunci nu mai avea obiect. Dar talcul mai putea să reziste. Minele de la Vadul Dobrii s-au închis demult, pentru că zăcământul s-a epuizat şi concentraţia era absolut ineficientă pentru a mai putea fi prelucrată. Şi atunci, încet, încet, lumea când a văzut că nici agricultura nu mai merge a început să migreze spre Hunedoara, Deva şi aşa mai departe... Dar pe de altă parte, pur şi simplu pentru că ăsta este omul... Vrem sau nu vrem, să recunoaştem, alegem calea de minimă rezistenţă. - D-le rector, ca fiu al satului, cum v-aţi gândit că s-ar mai putea reînvia satul românesc? Şi Cerişorul şi toată zona asta a Pădurenilor... Aţi zis că, azi, sunt nişte sate părăsite. - Da. De exemplu, Cerişorul revine la viaţă în special de marile sărbători, de Crăciun, de Paşti, de Rusalii, deoarece atunci tot tineretul vine şi petrece sărbătorile acasă. E greu să-i readuci, pentru că fiecare are deja un job şi nu renunţă la el. Îi clar, indiferent ce promisiuni are pământul, cu înălţimile lui, el nu îţi oferă nimic. Ş-apoi ştiţi că munca în agricultură e mai grea, şi eu, făcând o analogie la ceea ce se întâmplă şi în învăţământ, constat că a fost greu să îl înveţi pe om cu lenea. Darămite cu munca…
Important e să vezi că mai mişcă ceva acolo în curte - Vă duceţi des pe acasă? Mai aveţi la cine merge? - Nu mai am pe nimeni acolo. Dar am casa părintească unde am făcut, să zic aşa, tot ceea ce trebuie pentru a avea un confort. Sigur, mai greu este iarna. Fiind în zona Pădurenilor, nu ne putem plânge de lemne. Dar ca să încălzeşti casa îţi trebuie 2-3 zile. Dar mergem acolo, mergem şi pe câte 10 zile. Ceea ce mă bucură este că şi copiii merg cu drag acolo, fără niciun pic de probleme. Când nu se mai pune problema temperaturii scăzute, împărţim distanţa de la Petroşani la Cluj şi, împreună cu cuscrii, mergem la Cerişor. Asta pentru a mai scuti din distanţă dar, oricum, le place. E curte, e aer curat. Îi mulţumim Domnului că avem tot confortul ca să putem să ne simţim bine. Iarna mergem mai rar, v-am spus de ce, dar mergem şi iarna. Chiar dacă plec sâmbătă dimineaţa şi revin sâmbătă seara. Mai am acolo ceva vietăţi... - Cine mai are grijă de ele? - O vecină. Am nişte găinuşe. Nu am suportat ideea să nu văd nicio mişcare în curte atunci când mă duc acasă. Mama s-a dus fulgerător... Nu le ţin pentru vreun beneficiu, Doamne fereşte! Dar e important să vezi că ceva mişcă ceva, acolo în curte. - Părinţii ce ţineau, când mai erau în putere? - Oi, vaci, boi. Tata a murit la 76 de ani, în 1993. Aveam mari discuţii cu tata şi tot încercam să-i conving să renunţe la ei, că avea nişte boi
SPECIAL III
demenţiali, care au fărâmat uşa la grajd. O mie de kile - unu! De multe ori le spuneam părinţilor mei: „Voi cheltuiţi din pensie pentru ferma asta care nu prea vă aduce mari beneficii sau aproape deloc”. Dar răspunsul l-am primit foarte scurt, după care m-am lecuit: „Noi aşa suntem învăţaţi!”. - Şi după ce s-a petrecut tatăl dvs., mama a mai continuat să ţină gospodăria? - Mama a continuat să ţină gospodăria, dar n-am mai lăsat decât o singură vacă. Pe restul le-a vândut. Vreo 4 ani, cât mai trăia fratele lui tata, au mai ţinut patru oi. Dar le ţinea la el. Acolo era vorba de obţinere de furaje. Mai mergea fratele meu, mai mergeam şi eu pe acasă, dar, la un moment dat, am zis că nu se mai poate. Nu mă mai puteam împărţi în prea multe părţi. Puşca ecologică a vânătorului Poantă - Despre ce îi plăcea să cânte lui Drăgan Muntean? Care erau temele lui favorite? Erau legate de Poieniţa Voinii? - Folclorul favorit al lui a fost doina, iar cântecele au fost culese din zonă. Apropo de Cerişor, el cânta despre o „Mândruţă din Cerişor/ Ştiu că de gură ţi-e dor...” (râde). - Domnule profesor, am auzit că sunteţi un mare amator de vânătoare. Ce puteţi să ne spuneţi despre asta? - Chestiunea este puţin inexactă! Am să vă spun de ce... Eu ştiu că am fost mediatizat şi pozat ca om cu puşcă. Dar eu, întotdeauna, am spus că „nu sunt vânător! Eu sunt un om cu puşcă!”. De ce mi-am luat armă de vânătoare? Din dorinţa de a merge în natură. Mereu am spus-o şi v-o spun şi vouă: Puşca mea este ecologică! N-am împuşcat pentru că nu puteam. Îmi era milă... Şi toată lumea mă întreba, atunci, de ce mi-am mai luat armă? Pentru simplul motiv că altfel nu puteam să fiu alături de dvs. (de vânători – n.r.) şi să mă plimb! Am văzut zone pe care, altfel, nu le-aş fi văzut niciodată. Se pare că şi vânatul are instinctul de conservare, dar cu
IV SPECIAL
toate astea nu se ferea de mine. Probabil că ştia că eu sunt om inofensiv. Dacă am armă de vânătoare? Da, o am şi acuma. Şi ţin la ea. Dar dacă am fost vânător - nu, niciodată! - Deci satisfacţia dv. nu consta în vânat, ci în călătoriile făcute în mijlocul naturii? - Vă rog să mă credeţi că am făcut, odată, o crimă. Eram la începuturi. Atunci am dat drumul solicitării mai multor tovarăşi de vânătoare. Îmi strigau toţi că prada trecea pe lângă mine şi să trag. Dar cred că şi iepuraşul acela a fost un sinucigaş! Vreau să vă spun că nu am putut să mă ating de carnea iepurelui şi soţia mi-a spus: „Dacă nu mănânci, nu te mai duci la vânătoare!”. La un moment dat i-am zis: „Ştii ceva? Nu mă mai duc la vânătoare, dar nici din carnea aia nu mănânc!”. Vreau să vă spun că în ziua aia n-am putut să mănânc nimic. Mă mustra conştiinţa... - De la un biet iepure? - Bine, după aia m-am lecuit. Dar nici nu mă mai gândeam să ridic arma! - Apropo, la petrecerile vânătoreşti, dvs. ce poveşti le spuneaţi? - Eu nu le spuneam nimic. Ascultam. Pentru că lumea ştia că nu am ce să povestesc din punctul ăsta de vedere. Regretatul profesor Păsculescu mă critica, după fiecare vânătoare. Îmi zicea că de ce îmi mai ţin arma dacă vine vânatul la mine, iar eu îi dau onorul (râde). Românii, sub un singur drapel! - La Festivalul basarabenilor de la Petroşani v-am văzut de câteva ori lăcrimând. Ce relaţii speciale aveţi cu Basarabia? Dincolo de faptul că aveţi foarte mulţi studenţi din Basarabia... - Sigur că mă doare istoria lor, gândindu-mă prin ce au trecut şi prin ce încă mai trec. Poate că sunt o fire mai sensibilă, dar eu mă gândesc numai la ce s-a întâmplat după 1940 şi la deportările care s-au făcut şi aşa mai departe... Nu mă lasă indiferent ci, dimpotrivă, mă mir că au avut tăria şi au rezistat. Ceea ce nu cred că a fost un lucru uşor! - Legat de situaţia actuală, dvs. credeţi că mai este posibilă unirea acestor două ţări? - Eu am mai spus că, la următorul spectacol al basarabenilor, sper să fie pe scenă un singur drapel… - Domnule profesor, am lăsat la urmă partea ştiinţifică care v-a adus, probabil, şi funcţia de rector. Cu ce v-aţi prezenta acum, la o imaginară judecată de apoi, din tot ce aţi scris de-a lungul unei cariere didactice? - Ceea ce am făcut este faptul că am ajuns profesor şi faptul că am ajuns profesor ascunde în spate o activitate ştiinţifică, publicistică care trebuia să răspundă unor exigenţe. Deci, ăsta e singurul lucru care vi-l pot spune. Ca să vă spun tot, câte lucrări am publicat, câte cărţi am scris, câte brevete am obţinut şi aşa mai departe, astea sunt toate cele care au contribuit să ajung profesor. Nu rector. Funcţia de rector este una administrativă. Cine seamănă bălării, nu treieră bucate… (Shakespeare dixit!) - Cum vă explicaţi, domnule rector, faptul
joi, 18 iunie 2015
că, deşi ne aflăm într-o Vale în care mineritul moare, în mod paradoxal, pe Dealul Institutului se află cea mai importantă şcoală minieră din România. Cum vă explicaţi faptul că profesorii universităţii noastre nu sunteţi foarte prezenţi în Cetate? De ce credeţi că mineritul moare încet şi singur, în timp ce Universitatea rezistă? - Problema este destul de delicată. Vreau să vă spun un lucru… Chiar dacă pe unii o să îi supere. Cum vă explicaţi că suntem singura universitate care pregătim în domeniul minier, iar lucrările legate de închiderile de mină şi multe alte lucrări de genul ăsta, toate au fost date în alte părţi şi nu la Universitatea din Petroşani? Şi de cine? De decidenţi care sunt absolvenţi ai universităţii noastre! - Trebuie să existe o explicaţie! E de sorginte financiară? Sau ţine, oare, de competenţa DNA-ului? - Nu vreau să mă pronunţ aici, pentru că nu vreau să intru pe un teren minat. Dar sigur că există o explicaţie. Şi, dacă vreţi, una din explicaţii este reaua voinţă şi lipsa de respect faţă de şcoala pe care ai absolvit-o! - Daţi-ne, vă rog, câteva exemple! Cine-s aceşti oameni? Sunt nume importante? - Nu-i mai ştiu. Şi nici nu cred că are vreo importanţă… - Are, domnule rector. Ar trebui să faceţi o Listă a ruşinii la intrarea în Universitate... - Credeţi că ajută? - Poate că sunt eu naiv, dar cred că ajută. Căci nu toată lumea îi ştie... Dar vreau să vă mai întreb ceva. Mulţi dintre profesorii de la Universitate au făcut parte din consiliile de administraţie ale RAH-ului, CNH-ului şi ale tuturor urmaşelor acestora… Au avut ei vreun cuvânt de spus? Sau, au acceptat să fie partea minoritară dintr-un consiliu de administraţie şi care se mulţumea cu sinecura oferită de vreun partid? - Consiliul de administraţie trebuia să aprobe nişte documente şi cam la asta se rezuma problema consiliului de administraţie. Deci, nu erau probleme ca să decidă. Asta dăm cuiva să rezolve! Aici se făceau şedinţe de consiliu de administraţie în care era ordinea de zi, aprobarea unui sindicat şi aşa mai departe. - Şi strategia...? Nu o făcea sau nu ar fi trebuit s-o facă şi consiliul de administraţie? - Mmm... Ba da... Vă zic, consiliul de administraţie se preocupa de aprobări, dar strategia trebuia să o facă organizatorii.. - Adică tot nişte absolvenţi ai institutului? - Da, aşa este. Dar eu v-am relatat un fapt real… - ....şi trist! - Foarte trist. Îmi asum ceea ce am spus.
Deocamdată, cărbunele nu este cel care poate fi expulzat din economie. Degeaba vorbim de energii alternative şi aşa mai departe. E ca şi în cântecul ăla „...cade frunza, cade/ Vântul când nu bate...”. Facem eoliene dacă nu bate vântul? Facem panouri solare. Dar dacă nu-i soare? Facem hidrocentrale, dar dacă nu plouă şi scad debitele? Până la urmă, cea mai constantă energie este tot asta a noastră. Chiar dacă este un pic costisitoare, dar este cea mai sigură. Eu nu vreau să mă pronunţ. Dar cred că lucrurile aşa vor sta. - Dar cine credeţi că o să fie parte din jocul dvs. de cuvinte: „Închidem ca să avem ce deschide”? Generaţia noastră va mai apuca acele timpuri? - Eu cred că lucrurile îşi vor reveni la matcă pentru că, la un moment dat, numai din importuri nu poţi să trăieşti. Mă rog, eu am mai zis, odată, că sunt bolnav de optimism, dar cred că încep să mă vindec... - Dom’le profesor, când aţi candidat aţi avut o deviză cu care aţi intrat în competiţia pentru întâia funcţie din universitate? Ce aţi vrea să faceţi după ce vi se termină mandatul? Să îl reînnoiţi? Ce aţi vrea să rămână după dvs. după primul mandat? - Oricum, al doilea mandat nu mai urmează. Chiar dacă ar fi posibil... Aş putea să-i oftic pe contracandidaţi şi să spun că până la 70 de ani mai am. Aşa că nu ar fi o problemă… Dar eu am făcut tot ce mi-a stat în putere, la facultate, ca să găsesc oportunităţi prin care să creăm programe de studiu atractive. Pentru că asta este: nu poţi să faci abstracţie de piaţa muncii, şi de ceea ce solicită piaţa muncii. Ceea ce aş vrea, poate chiar am să supăr, dar nu contează, aş vrea mai multă seriozitate din partea unora şi mai multă implicare. Să nu uite, ceea ce am spus şi cu alte ocazii: „Universitatea nu există prin ziduri, ci prin oameni”.
Timpul este măsurătoarea muncii - Ce aţi vrea să zică profesorii şi studenţii după ce vă terminaţi mandatul? - Singurul lucru pe care l-aş vrea este să îmi zică ce am greşit sau dacă am făcut vreun lucru bun. Nu vreau să rămân altfel în memoria lor decât cum sunt şi cum am fost! - Domule rector, aveţi pe birou două obiecte, un miner şi un clopoţel. Ne puteţi spune povestea lor? - Aceste două obiecte, clopoţelul şi mascota, le-am primit de la fostul rector Pop când am preluat mandatul. Mascota simbolizează, ceea ce vorbeam mai înainte, un miner. - Nu e cam gras? - Era după reprofilarea galeriilor. Iar ăsta este un clopoţel, fin care de multe ori suni şi nu Închidem ca să avem ce deschide! - Cum vedeţi evoluţia Văii Jiului dacă te ascultă nimeni. minele se vor închide? Turismul nu cred că, aşa - O să-l daţi mai departe? cum e conceput astăzi, o să aibă vreo influenţă - Eu l-am primit cadou şi ceea ce e primit hotărâtoare în economia Văii… cadou nu se dă. Aşa zic eu. Şi mă repet: Sunt - Eu am făcut, odată, un joc de cuvinte la o bolnav de optimism, chiar dacă am început să teză de doctorat, când unii dintre referenţi au mă mai vindec. Interviu realizat de Mihai BARBU, spus ceva despre închideri de mine. Şi am spus publicat în „Ziarul Văii Jiului” în patru episoade în luna mai 2014 că, acum, închidem ca să avem ce deschide!