CMYK
Ziar ul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
De ce taci, Nistore?
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Controale repetate
Împotriva deciziei Gărzii de Mediu, conducerea CEH a depus o contestaţie miercuri, la Judecătoria Petroşani, menţionând că aceasta se află în procedură de reautorizare. Un alt control a fost efectuat de Garda de Mediu Hunedoara la Sucursala Electrocentrale Paroşeni, acolo unde instalaţiile sunt oprite din lipsă de cărbune. Legat de Termocentrala Paroşeni, reprezentanţii CEH spun: „Menţionăm că Sucursala Electrocentrale Paroşeni este în curs de obţinere a unei noi Autorizaţii Integrate de Mediu, procentul de realizare a investiţiilor pentru conformare este de 90 la sută”. Deputatul hunedorean Bogdan Ţîmpău susţine că nu există niciun fel de presiune legală pentru suspendarea activităţii la Mintia şi Paroşeni. „Garda de Mediu a efectuat controale la Complexul Energetic Hunedoara de cel puţin două ori pe an în toată această perioadă. Autorizaţie Integrată de Mediu termocentrala de la Paroşeni nu mai are de la începutul anului 2010, iar termocentrala de la Mintia, de la începutul anului 2013. Ultimul control făcut de către Garda de Mediu este din primăvara acestui an, din luna mai 2015. Acest control din luna mai s-a soldat cu constatarea că, într-adevăr, normele de mediu nu sunt respectate, aşa cum ne-am asumat,
• Ciorbă rădăuţeană • Sote de mazăre şi chifteluţe
Curs valutar: 1€ = 4,4563 lei 1$ = 3,9902 lei 1₤ = 6,2588 lei
vineri, 26 iunie 2015 Anul VIII nr. 1718 8 + 4 pagini Preţ: 1 leu
Liberalii spun că PSD presează CEH
Deputatul hunedorean Bogdan Ţîmpău a atacat dur decizia Gărzii Naţionale de Mediu, care a cerut suspendarea activităţii de producţie la Termocentrala Mintia, parte a Complexului Energetic Hunedoara (CEH). Decizia a survenit în urma unui control, când s-ar fi constatat că termocentrala funcţionează fără Autorizaţie Integrată de Mediu.
Vineri 26.06.2015
nici la Mintia, nici la Paroşeni. Ei bine, de data asta a fost un control care nu a fost programat şi asumat de către această instituţie, ci un control inopinat venit în urma unui ordin ministerial. Concluzia a fost sistarea activităţii la cele două termocentrale. Mai mult, conform planului naţional de tranziţie, plan adoptat de către Comisia Europeană la sfârşitul lunii martie a acestui an, instalaţiile mari de ardere de la Termocentrala de la Mintia, IMA 2 şi IMA 3, au termen de conformare pentru IMA 2 – 2016, şi 2020 pentru IMA 3”, a declarat deputatul liberal.
Este o decizie politică a PSD
Ţîmpău mai precizează că toată această presiune pusă pe CEH, prin Garda de Mediu, se datorează guvernului şi trebuie asumată de acesta: „Cel mai scurt, cel mai draconic termen care ar fi putut să fie imputat conducerii de la Complexul Energetic Hunedoara este de 31.12.2015. Deci, undeva la începutul anul viitor o astfel de decizie ar fi putut să fie luată. În acest moment nu există niciun fel de presiune legală pentru a lua decizia de suspendare. Ceea ce înseamnă că există un alt fel de presiune, în urma căreia Garda de Mediu acţionează. Şi acţionează într-un mod cu totul şi cu totul brutal. Consider că este o decizie politică a Partidului Social Democrat, decizie politică ce trebuie să fie asumată de către ministrul Industriilor, domnul Andrei Gerea, şi de către încă prim-ministrul României, domnul Victor Ponta. Acelaşi Victor Ponta care venea în judeţul Hunedoara când era candidat la Preşedinţie şi ne spunea cum se înghesuie chinezii să investească la Mintia şi cum nu vor fi închise termocentralele din
o clasă matematică - informatică,
intensiv engleză
două clase matematică -
informatică, intensiv informatică o clasă ştiinţe ale naturii o clasă ştiinţe sociale
judeţul Hunedoara şi nici minele. Nu vreau să aduc în discuţie modul în care hunedorenii au avut încredere în Victor Ponta şi de aceea probabil în judeţul Hunedoara domnia sa a câştigat şi în turul doi alegerile prezidenţiale. Mă îndoiesc că în acest moment mai există cineva care să mai aibă încredere în Partidul Social Democrat şi în vorbele lui Victor Ponta”. Mihaela PETROŞAN
N.R. Până la închiderea ediţiei nu am primit nicio reacţie din partea lui Laurenţiu Nistor, preşedintele PSD Hunedoara, la gravele acuze ale liberalilor. Care, să nu uităm, şi ei (adică PNL plus PDL) au contribuit din plin cu directori generali, directori de mine, de termocentrale, şefi de sectoare etc. la starea dezastruoasă a mineritului. Nerăspunzând Nistor, şi Natalia tace mâlc…
2
LA ORDINEA ZILEI
„Proiectele Critice” ale CNADNR:
Defileul şi Transalpina
CNADNR a aprobat Planul de acţiune al companiei pentru 2015.
Ştim, suntem la jumătatea anului, dar acest act se pare că nu are doar calitatea de a trasa principalele linii de acţiune din anul în curs, ci să fie un liant între anul precedent şi următorul. În cadrul planului sunt subliniate „Proiectele Critice” care au prioritate ca termen de realizare. „Au fost identificate şi definite drept Proiecte Critice acele proiecte fie gata executate, fie în curs de execuţie şi întârziate, care, prin stadiul/ funcţiunea După succesul recent de pe Dunăre,
Avram Iancu a câştigat şi „Nedeia Vulcăneană”
Proaspăt întors de la „Maratonul acvatic Gropeni-Brăila Galaţi” de pe Dunăre, unde a înotat timp de peste 10 ore aproape 44 de kilometri, petroşeneanul Avram Iancu s-a recuperat printr-o altă cursă, e drept mult mai scurtă ca lungime şi pe bicicletă, desfăşurată miercuri dimineaţă la Vulcan, în cadrul „Nedeii Vulcănene”.
După cei cinci kilometri parcurşi, de la Sohodol şi până în faţa primăriei, Iancu a ajuns primul la categoria de vârstă de peste 20 de ani, fiind şi campion în clasamentul general. A demonstrat încă o dată că la cei 39 de ani ai
)
Ziarul Vaii Jiului
Proiectele identificate şi încadrate în categoria „Proiectelor Critice" sunt: DN 18 Moisei-Iacobeni; DN 67C (Transalpina); Pasaj Domneşti; Pasaje la Arad; Centura Suceava; Centura Nord Bucureşti; Centura Sud Bucureşti; Staţia de Taxare Feteşti; DN 76 Beiuş – Oradea; DN 66 Bumbeşti Jiu - Petroşani; DN 1S Şercaia-Hoghiz; DN 73 Câmpulung-Braşov; DN 17C Bistriţa-Salva-Moisei; DN 17D Beclean-Cârlibaba; Drum de legătură A3-DN 1 (zona loc. Mărtineşti); Sens giratoriu pe DN 1, la Floreşti (Cluj); Pod Borcea - A2, km 145+215; Pod Cernavodă - A2, km 1. Sursele necesare finanţării acestor proiecte sunt identificate chiar de companie. Tot conform documentului menţionat, „în anul 2015 CNADNR SA are
îndeplinită, provoacă disconfort utilizatorilor şi/ de proiect din partea constructorului; documentaţie tehnică de slabă calitate; lipsă finanţare sau fisau riveranilor. Motivele principale care au condus nanţare parţială. În 2015 CNADNR propune pentru la încadrarea unor proiecte în această cateaceste proiecte să intensifice obţinerea surselor săi are încă multe resurse nebănuite, necesare finanţării execuţiei acestora”, se arată în gorie au fost: contracte aşa cum a demonstrat şi duminică document. Au fost identificate 18 asemenea reziliate sau suspendate; pe Dunăre şi cum vrea să o facă în constructori în insolproiecte critice, printre care şi drumul defileului, august prin traversarea Canalului venţă; disconfort în dar şi Transalpina. Mânecii. S. LIBERESCU trafic; management slab „A fost o cursă de recuperare, organismul meu aşa e croit, nu pot să stau, mai bine îmi fac recuperarea prin CPM de pe lângă Curtea de Apel Alba Mediatorii hunedoreni antrenamente de genul acesta. Iar Iulia este Ion Stamatoiu. cursa de la Vulcan mi-a venit ca o Mai exact, un anunţ important este mănuşă. Week-end-ul acesta mă acela că acest Consiliu de Mediere, antrenez concurând la Iron Man fiind singurul organism naţional auRomânia, celebra cursă de triatlon cu tonom cu personalitate juridică de incaracter internaţional, de la Oradea, teres public, a decis organizarea unde sper să parcurg cu bine cei 3,8 teritorială a Corpului Profesional al Ieri, de la ora 15, la Tribunalul km înot, 180 de kilometri cu bicicleta Mediatorilor, astfel încât totalitatea Hunedoara, în Sala Mare, Corpul şi 42 de kilometri de alergare”. mediatorilor autorizaţi care îşi exerProfesional al Mediatorilor din Premiul i-a fost înmânat de vicepricită profesia pe raza unui judeţ Judeţul Hunedoara a organizat prima marul Vulcanului, Cristian Merişanu, formează Corpul Profesional al Mediaconferinţă de presă având ca temă care l-a felicitat public pentru perfortorilor din judeţul respectiv, rezultând modificările legislative legate de manţa de pe Dunăre şi i-a urat succes un număr de 42 de corpuri profesionalitigiile dintre consumatori şi în tentativa de a trece Canalul Mânecii le. producători. din august. Loredana JUGLEA Pe de altă parte, cu acest prilej a fost anunţat şi modul de organizare al Corpului Profesional al Mediatorilor din Judeţul (CPMJ) Hunedoara din cadrul Consiliului de Mediere şi rolul său, propunerea legislativă iniţiată de Consiliul de Mediere cu privire la implementarea Directivei 11/2013/UE privind entităţile SAL Aceste corpuri profesionale ale media(Soluţionarea Alternativă a Litigiilor) torilor vor asigura implementarea în materie de consum şi a platformei strategiei Consiliului de Mediere în SOL (Soluţionarea Online a Litigiilor), teritoriu. dar şi lansarea proiectelor sociale În acelaşi timp, pentru o mai bună coiniţiate de Consiliul de Mediere, respectiv „România mediază” şi „O socie- municare cu sistemul judiciar există câte un reprezentant ales de mediatate a dialogului” ce doresc să aducă tori pe lângă fiecare Curte de Apel. schimbări în comunitate. De notat că preşedinţii celor 42 de De asemenea, au fost prezente orCorpuri Profesionale Judeţene constiganele de conducere a CPMJ Hunedoara: preşedinte – Cristina Ioana tuie Comisia Consultativă a Consiliului de Mediere. Dafin, vicepreşedinţi – Elvira Pristavu Mihaela PETROŞAN şi Camelia Bujor, iar reprezentantul
Au ieşit în public
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
prevăzută prin bugetul de stat suma de 6.162.922 mii lei, cu 31,98% mai mult faţă de prevederile bugetare ale anului 2014 (4.669.588 mii lei), astfel: credite externe (inclusiv cofinanţarea): 900.000 mii lei; fonduri externe nerambursabile (inclusiv cofinanţare şi neeligibile): 3.891.631 mii lei; buget de stat: 1.371.291 mii lei”. La sumele alocate prin Legea bugetului de stat se adaugă 1.166.777 mii lei reprezentând „venituri proprii", provenite din încasarea tarifelor pentru: rovinietă, trecere poduri dunărene, utilizarea zonei drumului, autorizaţii de transport etc.). Rezultă astfel bugetul total pentru 2015, în valoare de 7.329.699 mii lei, reprezentând o creştere de 26% faţă de anul 2014 (5.833.482 mii lei)”.
Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României
Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
Prima conferinţă de presă a lui
Marius Marcu - rector pe o perioadă determinată
Sub sceptrul prezenţei, încă, a celui care a fost prof.univ.dr.ing. Aron Poantă, rectorul Universităţii din Petroşani, plecat de curând dintre noi, joi, 25 iunie, într-o atmosferă tristă, noul rector al Universităţii din Petroşani, conf.univ.dr.ing. Marius Marcu, numit în noua funcţie printr-un ordin al ministrului emis pe data de 23 iunie 2015, a susţinut o conferinţă de presă.
Rector pe o perioadă determinată
„Am dorit să organizăm această conferinţă de presă pentru a vă anunţa că în cursul zilei de ieri am primit confirmarea, printr-un Ordin al Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, pentru exercitarea funcţiei de rector şi ordonator de credite, pe o perioadă determinată, până la viitoarele alegeri, organizate conform metodologiei şi Legii Educaţiei Naţionale (nota red. – martie sau aprilie 2016). Vreau să mulţumesc pe această cale tuturor membrilor Consiliului de Administraţie, membrilor Senatului şi întregii comunităţi academice, membrilor direcţiei administrative pentru încrederea şi sprijinul acordat până acum şi cred şi sper că voi avea sprijin şi în continuare în derularea acţiunilor viitoare din partea celor amintiţi”, a menţionat la început rectorul interimar Marius Marcu. De undeva, dintr-un colţ al biroului, de pe o masă unde ardea o lumânare, fostul rector Aron Poantă parcă ne privea de Sus.
Toate condiţiile pentru un studiu performant
În continuare, Marius Marcu şi-a bazat expunerea pe problema atragerii de studenţi către Universitatea din
Petroşani, „lupta”, dacă putem spune aşa, ducându-se, fireşte, cu celelalte universităţi din regiune, dar şi cu universităţile puternice din centrele mari universitare. Rectorul numit de minister pe o perioadă determinată a dat de înţeles printre altele că noii studenţi care se vor înscrie anul acesta la Petroşani vor găsi absolut toate condiţiile de educaţie şi formare profesională în domeniile de învăţământ diversificate ale Universităţii din Petroşani. De aceea ar fi păcat ca măcar absolvenţii din Valea Jiului, mare parte din ei, să nu continue studiile superioare la doi paşi de casă, cheltuielile familiilor lor fiind absolut mult mai mici decât dacă ar pleca în altă parte, plus distanţa, apăsătoare uneori, între ei şi familii sau prieteni dragi. „Având în vedere evenimentele care se derulează în această perioadă, respectiv examenele de capacitate şi examenul de Bacalaureat, care ne interesează un pic mai mult pe noi, vreau să urez mult succes elevilor în examenele acestea şi doresc să-i asigur pe absolvenţii de liceu că-i aşteptăm în Dealul Institutului, unde vom încerca să le asigurăm toate condiţiile, pentru ca să poată să-şi desfăşoare în continuare o educaţie şi o activitate corespunzătoare în cadrul Universităţii din Petroşani. Anul acesta în sesiunea de admitere o să avem puncte de înscriere la sediul Universităţii din Petroşani, la Liceul nr. 2 din Tg-Jiu şi la Liceul Moisil din Deva”, a subliniat Marius Marcu.
Program managerial excelent, moştenire de la răposat
Următorul subiect de prezentare făcut de Marcu a vizat proiectele pe care noul rector vrea să le continue sau să le pună în aplicare, specificând că programul managerial lăsat de către regretatul rector Aron Poantă este unul foarte bun. „În legătură cu durata perioadei în care voi fi rector, pot să vă spun că voi încerca să continui programul managerial al domnului rector Aron Poantă (un program excelent) şi strategia stabilită de Universitatea din Petroşani, plus unele idei pe care le vom dezvolta ulterior,
Lunca Cernii de Jos
Dispărut de-acasă Un bătrân din Lunca Cernii de Jos este dat dispărut, după ce nu a mai revenit acasă de mai bine de o lună. Miercuri, 24 iunie, la Secţia Poliţie Rurală Hunedoara s-a prezentat un bărbat din oraşul Haţeg. Acesta a sesizat faptul că fratele său, Petru Şeroni, din comuna Lunca Cernii de Jos, în vârstă de 74 de ani, a dispărut de la domiciliu de circa 4-5 săptămâni. Din verificările efectuate, echipa operativă care s-a deplasat la faţa locului a stabilit faptul că bărbatul locuia singur într-o casă izolată şi obişnuia în mod frecvent să părăsească locuinţa pentru pe-
www.zvj.ro vineri, 26 iunie 2015
menite să susţină activitatea universităţii noastre. Dorinţa mea este să urgentăm demararea acţiunilor de a acredita câteva programe de studiu în limbi străine, pentru a atrage mai mulţi studenţi la Petroşani, nu numai de la noi din zonă sau din ţară, ci şi din alte ţări. Acest lucru, după mine, ar fi o necesitate şi, probabil, acest lucru nu se va finaliza până la alegerea noului rector pentru că procesul e un pic mai îndelungat, dar sperăm că putem avea anul viitor măcar două specializări într-o limbă străină”, a declarat rector numit al universităţii din Dealul Institutului.
Din Moldova în Vale
„În privinţa promovării Universităţii din Petroşani, până acum s-au făcut eforturi serioase în acest sens. În continuare vom demara acţiuni pentru atragerea studenţilor în cadrul universităţii noastre. De exemplu, chiar în perioada următoare o delegaţie formată din studenţi basarabeni va merge în Republica Moldova pentru a promova universitatea şi a atrage astfel cât mai mulţi studenţi de-acolo la Petroşani”, a mai susţinut Marius Marcu.
Noi proiecte europene
Legat de noi proiecte europene care să fie implementate la Universitatea din Petroşani, Marcu a subliniat: „În continuare ne dorim să facem cât mai multe proiecte. Mă gândesc la câteva proiecte pe fonduri europene. Intenţia este de a demara un proiect european pentru reducerea abandonului şcolar şi atragerea studenţilor spre cursurile noastre de la Petroşani. Mă gândesc, de asemenea, şi la un proiect european pentru dezvoltarea infrastructurii universităţii – au mai fost astfel de proiecte europene, dar în continuare ele sunt necesare pentru ca să putem dezvolta universitatea din Dealul Institutului, cum îi spunem noi. Eu sunt convins că întreaga comunitate academică şi personalul administrativ vor fi alături de mine şi împreună vom încerca să ducem mai departe învăţământul superior din Petroşani, astfel încât Universitatea din Petroşani să fie un pilon al comunităţii din Valea Jiului”. Corneliu BRAN
rioade lungi de timp, pentru a se deplasa la diferite rude, pe raza judeţelor Hunedoara şi Caraş-Severin. Nu s-a putut stabili cu ce era îmbrăcat bărbatul în momentul dispariţiei. Semnalmentele celui în cauză sunt: înălţime de 1,70-1,75 metri, greutate 70-79 kilograme, corpolenţă normală, faţă ovală, ten deschis, păr grizonat, tuns scurt, ochii căprui, nas rectiliniu, poartă mustaţă şi este cunoscut cu probleme cardiace. Poliţiştii continuă cercetările în vederea identificării persoanei dispărută, fiind solicitată urmărirea naţională şi consemnul la frontieră. Persoanele care pot furniza informaţii, care să conducă la depistarea bătrânului, sunt rugate să apeleze numărul unic de urgenţă 112 sau să sesizeze cea mai apropiată unitate de poliţie. Mihaela PETROŞAN
ACTUALITATE
3
CMYK
4
ACTUALITATE Prefectura Hunedoara pregăteşte
Vizita ministrului Fondurilor Europene
În aceste zile administraţiile din Valea Jiului poartă discuţii comune cu reprezentanţii prefecturii. Se încearcă stabilirea priorităţilor esenţiale şi a unei strategii comune în vederea atragerii fondurilor europene pe proiecte bine concepute şi necesare dezvoltării.
Joi, 25 iunie, în sala de şedinţe a Primăriei municipiului Petroşani a avut loc o întâlnire de lucru între reprezentanţii administraţiilor din Valea Jiului şi reprezentanţii Prefecturii judeţului Hunedoara. Scopul acesteia a fost pregătirea vizitei în judeţul nostru a lui Marius Nica, ministrul Fondurilor Europene, în data de 3 iulie (data fiind încă „nebătută 100% în cuie”, în funcţie de calendarul ministrului şi evenimente). „Prefectura judeţului Hunedoara a iniţiat un program mai amplu legat de o întâlnire de lucru cu ministrul Fondurilor Europene, care va face o vizită în judeţul Hunedoara pe data de 3 iulie. În cadrul pregătirii acestei vizite, prefectura organizează mai multe întâlniri în teritoriu cu oameni din aparatele de lucru ale primarilor şi ale consiliilor locale din Valea Jiului, astfel încât să identificăm modalitatea în care, practic, se vor găsi soluţii în Valea Jiului pentru crearea de noi locuri de muncă. Intenţionăm să identificăm sprijinul financiar de la nivel guvernamental pentru cei care doresc să investească în Valea Jiului şi să identificăm fondurile de investiţii care
pot veni în greenfield (nota red. calităţilor din Valea Jiului şi cu investiţie greenfield - investiţie por- preşedintele Consiliului Judeţean nită de la zero, pe un teren fără inHunedoara, pentru finalizarea acesfrastructură), dar şi dezvoltarea tor discuţii şi punerea pe tapet, investiţiilor existente. În cadrul disconcret, a priorităţilor legate de cuţiilor dorim să aflăm şi să inforceea ce ţine de atragerea de fonduri măm apoi mai departe în ce au europene şi dezvoltarea unor noi acconstat greutăţile, neajunsurile cu tivităţi şi capacităţi de lucru, lucruri care s-au confruntat oamenii în care să conducă la înfiinţarea de noi derularea investiţiilor finanţate prin locuri de muncă. fonduri nerambursabile, astfel ca pe Corneliu BRAN viitor acestea să nu se mai repete. Încercăm prin aceste întâlniri să Vasilescu – semnatarul vedem care sunt strategiile de dezprotocolului de închidere a voltare – dacă ele există – şi în ce di- minelor recţie se doreşte dezvoltarea Văii Reamintim că, spre consternarea Jiului, căci până la urmă despre asta opiniei publice şi societăţii civile din discutăm, fiind vorba de o viziune şi Valea Jiului, prefectul Sorin de o aplicabilitate mai mare decât Vasilescu, de loc din Lupeni – Valea până acum faţă de Jiului, a semnat alături această problemă. de Petre Nica, în luna Cred că acesta este mai a.c., protocolul de cel mai important închidere a minelor vialucru pentru Valea bile din Valea Jiului, Jiului: să se staapărut tam-nisam. Şi bilească exact în ce acum, se face că le direcţie se doreşte caută de lucru şomeria se merge, după lor. Propunem ca care să se staTerteci, directorul lui bilească un plan code cabinet, să-l recomerent, comun, pe penseze pe Vasilescu şi care să se meargă”, Terteci îi ţine umbrela să-l declare „Premiprefectului Vasilescu. ne-a declarat Dan antul săptămânii”. Că Care a semnat pentru Terteci - directorul nu credem că mai închiderea minelor Văii de cabinet al preexistă în istoria judeţufectului judeţului lui Hunedoara vreun prefect (culHunedoara, Sorin Vasilescu. mea originar şi din Valea Jiului) care Tot de la Dan Terteci am mai aflat dintr-o singură semnătură să omoare că, înainte de venirea ministrului, 4 (patru) mine. Care, întâmplător prefectul va avea cel puţin o întâlsau nu, sunt chiar ultimele… (ZVJ) nire de lucru cu primarii tuturor lo-
Din acest an
Nedeia Vulcăneană se petrece din nou pe locul care a consacrat-o
Readucerea, pe Bulevardul Mihai Viteazul, a tot ce ţine de petrecerea primelor zile ale Nedeii Vulcănene nu este legată, aşa cum ar fi explicaţia oficială, doar de trecerea perioadei de garanţie a lucrărilor făcute la principala infrastructură a municipiului de la poalele munţilor Vâlcan.
Iniţial, chiar în proiectul,
iar, apoi, în hotărârea adoptată de consiliul local se preciza că, şi în acest an, nedeia are loc la stadion. Ca şi în anii trecuţi, de fapt. Numai că, între timp, pare-se că au existat argumente, ca să nu le zic presiuni făcute asupra primăriei, pentru ca locul tarabelor, al grătarelor, al jucăriilor pentru copii şi al celorlalte instalaţii să fie din nou pe bulevard. Nu o dată negus-
facebook.com/ziarulvaiijiului
torii s-au plâns că, la stadion, stau mai mult degeaba, iar vânzările nu merg mai deloc. Un pic de vânzolează se făcea la orele după amiezii, când începeau spectacolele. Atunci consumul parcă se înviora. Numai că, dacă ploua şi se făcea noroi, puţină lume se încumeta să bată drumul până în Coroeşti.
Chestia cu ieşirea din
perioada de garanţie e discutabilă. Nu văd ce garanţie a oferit constructorul când pavelele de pe trotuar, puse în dorul lelii, mişcă atunci când păşeşti pe ele, iar fixarea lor a fost făcută nu de firma care a încasat banul greu, ci de lucrătorii de la Pregoterm. Acesta e doar un exemplu. Asta, ca să nu mai amintesc de momentul penibil în care, peste drum de primărie,
asfaltul s-a lăsat şi a apărut ditamai gaura. Revenirea pe bulevard cu tot ce ţine de nedeie i-a uns la suflet nu doar pe negustori, ci şi pe vulcăneni. Altă treabă e să stai pe dealul de la Baba şi să te uiţi la spectacolul de pe scena amplasată lângă cinematograf. Mult mai ok ca la stadion, să recunoaştem.
Apoi, după
cum am putut vedea ieri dimineaţă, pe la zece şi un pic, după ce am ieşit de la şedinţa de consiliu local, altcumva se face şi repartizarea locurilor pe care se instalează tarabele. Operaţiunea n-o mai execută tipul acela negricios venit de cine ştie unde şi pe care, la sesizarea presei, economicul de la Vulcan l-a onorat cu un dosar penal. De data asta, repartiţia o face personalul de la primărie. Ceea ce este şi legal, şi corect, fiindcă, în acest fel, banii nu mai ajung, nefiscalizaţi, în buzunarul negrului şi sunt înlăturate suspiciunile cum că afacerea aceea s-ar fi făcut în complicitate cu cineva din primărie. Gheorghe OLTEANU
Şi în epigramă,
Unde-i lege nu-i tocmeală
Concursul Naţional de Epigramă „Mircea Trifu” a ajuns la a X-a ediţie. Şi în acest an, organizatoarea concursului, doamna doctor Elis Râpeanu, a editat un volum-oglindă. Este un volum elaborat cu dăruire, în care, pe lângă o selecţie de epigrame, sunt consemnate observaţii privind textele din concurs şi sfaturi despre poantă, prozodie şi punctuaţia epigramei. Am ales să vă prezint câteva epigrame din volum, acum, când se apropie Ziua Justiţiei, deoarece tema concursului a fost „Unde-i lege nu-i tocmeală”. Justiţie autohtonă De braţul legii lung şi greu Nu va scăpa nici Dumnezeu – Chiar de se-ascunde în altar – Că doar n-o fi parlamentar. (Florin Rotaru – Buzău)
Anchetatorului meu Nu-i tocmeală unde-i lege – Axioma-i dreaptă şi De-am comis o făr’delege, Cred că ne putem tocmi. (Vasile Til Blidaru – Beceni, Buzău) Unde-i lege nu-i tocmeală? Când legea face rânduiala Pe drumuri judecătoreşti, Te mai tocmeşti, că şi tocmeala E scrisă-n legile-omeneşti! (Vali Slavu – Aninoasa) La noi Fără nicio îndoială, Toată lumea-i lămurită: Unde-i lege, nu-i tocmeală, E… comision sau mită. (Eugen Pop – Cluj-Napoca)
Justiţie militară Constat că legea este dură, Ca un oţel, cu cei ce fură, Dar şi că duritatea scade Subit la anumite grade. (Grigore Chitul – Bistriţa)
Legea pentru omul simplu Când vrei şi tu cu drepturi să te-alegi Şi mintea ţi-o sfărâmi c-un Cod de legi, Pricepi că sunt aşa intitulate, Fiindcă-au fost întâi codificate. (Gheorghe Bâlici – Chişinău)
Sătul de vorbe Spune-o vorbă din bătrâni: Unde-i lege, nu-i tocmeală, Dar, de-o vreme, la români Vorba asta-i vorbă goală. (Eugen Albu – Cluj-Napoca)
Unor magistraţi Chiar uneori de-o mai sfidează, Ei legea o supraveghează – Pe tot ce e mai scump se jură Că mita o primesc, n-o fură. (Grigore Drăgan – Nisiporeni)
www.zvj.ro vineri, 26 iunie 2015
Unde-i lege nu-i tocmeală Nu-i decât o bănuială, Deci rămâne în tăcere Că şi legea-i o tocmeală… Pe la cei de la putere. (Ştefan Boboc-Pungeşteanu – Iaşi)
O doamnă, parte la proces I-am spus, lipsită de sfială, Acelui magistrat semeţ Că unde-i lege, nu-i tocmeală… Şi-a mai lăsat ceva din preţ. (Nicolae Bunduri – Braşov)
Serviciu public Cum unde-i lege, nu-i tocmeală, Cu slujitorii ei de fier Ar fi o mare îndrăzneală Să te tocmeşti… le dai cât cer. (Nicolae Căruceru – Piatra Neamţ) Unde-i lege nu-i tocmeală Unde-i lege nu-i tocmeală – Spun cei ce deţin puterea, Căci acum esenţială E, pe-ascuns…, negocierea. (David Valentin – Orăştie)
Themis la datorie Cu balanţa-i când apare – Cârcoteşte un glumeţ: O să aibă legea preţ Că zeiţa-i vânzătoare! (Ion Diviza – Chişinău)
Rigoarea legii În a legii aplicare, Nu-i loc de negociere: Ca să n-ajungi la răcoare, Dai… exact cât ţi se cere. (Liviu Gogu – Buzău)
Unei doamne judecător Profilul ei moral, se înţelege, E unul de femeie îndrăzneaţă: Aplică procedura după lege, Tocmeşte mita ca o precupeaţă. (Mirela Grigore – Buzău) Viceversa N-ar fi, la români, scofală Prostituţia legală, Căci la noi, deocamdată, Legea e prostituată! (Eugen Ilişiu – Deva)
Puterea legilor Precum cuţitele de-argint Sunt legile şi nu vă mint: Deşi sunt ascuţite bine, Mai nou, nu taie pe oricine. (Elena Leach – Sângeorz Băi)
Separaţia puterilor Soţia mea-i legislativul C-adoptă zilnic câte-o lege Şi-n casa mea, se înţelege, Eu reprezint executivul. (Ion Micuţ – Râmnicu Vâlcea)
În justiţie E-un dicton de mare fală – Unde-i lege, nu-i tocmeală, Dar constat, de ani şi ani, Mulţi nu dau pe el doi bani. (Gavril Moisa – Cluj-Napoca)
Tradiţionalism Să cercetezi aceste legi, Afirmă unii, circumspecţi, Eşti tare prost când le-nţelegi Şi mult mai prost când le respecţi. (Ion Ruse – Săcele, Constanţa) Palmaresul concursului
Marele Premiu „Mircea Trifu” – Florin Rotaru (Buzău) Premiul I – Vasile Til Blidaru (Beceni, Buzău) Premiul II – Vali Slavu (Aninoasa) Premiul III – Eugen Pop (Cluj-Napoca) Menţiune – Grigore Chitul (Bistriţa) Menţiuni onorifice – Gheorghe Bâlici (Chişinău), Eugen Albu (Cluj-Napoca), Grigore Drăgan (Nisiporeni, Moldova) şi Ştefan Boboc-Pungeşteanu (Iaşi)
Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU
UMOR ÎN HA... MAJOR
5
6
SPORT
Rugby ca la „Radio Erevan”
Somată să dea banii înapoi
Dat fiind faptul că suma de 50.000 de lei venită anual de la Consiliul Judeţean Hunedoara nu a mai intrat în contul echipei de un an de zile, Ştiinţa Petroşani traversează o evidentă criză financiară. Şi asta nu e totul. Pe lângă faptul că nu mai primeşte niciun leu de la judeţ, clubul Ştiinţa mai trebuie să şi returneze. Exact ca în bancurile „Radio Erevan”.
Cu toate acestea, cu ceva timp în urmă oficialii echipei au primit o somaţie prin care sunt obligaţi să returneze suma de 50.000 de lei, sumă folosită pentru
întreţinerea echipei de rugby. „Noi am mers pe nişte norme metodologice, norme pe care cei de la Curtea de Conturi le-au contestat. Am primit somaţie să returnăm banii, dar nu avem această posibilitate şi apoi nu este vina noastră. Cu siguranţă, vom merge în instanţă şi acolo lucrurile vor sta altfel”, a declarat Dacian Ciodaru, unul dintre oficialii echipei. Tot din motive
financiare, Ştiinţa Petroşani nu s-a prezentat la două etape din Campionatul Naţional de Rugby în 7. E posibil să rateze şi cea de-a treia etapă programată sâmbătă, la Năvodari. În aceste condiţii echipa va intra în vacanţă până pe data de 1 august.
Pentru fotbaliştii de la Hercules
Primă record Pentru locul secund ocupat în Liga a IV-a, jucătorii lui Hercules Lupeni au primit o primă frumuşică, deloc de neglijat. Unii dintre jucători de la Hercules au primit 1.200 de lei. Nu toţi jucătorii au luat această sumă, doar cei care au jucat tur - retur, de la un capăt la altul. Anul trecut jucătorii lupeneni pregătiţi de Dan Voicu au luat între 600 şi 900 de lei pentru acelaşi loc ocupat.
Cosmin Negrilă
Tir cu arcul
Ratează „VTM Hăşdat 2015”
Merge la Cupa Europeană
Peste 30 de piloţi amatori şi licenţiaţi, din mai multe judeţe, sunt aşteptaţi, sâmbătă, la startul Cupei „VTM Hăşdat 2015”, competiţie ce contează ca primă etapă a Campionatului Naţional de viteză pe traseu montan ACR.
Anul trecut, întrecerea ce se desfăşoară pe DJ 687A s-a bucurat de un succes aparte, podiumul fiind acaparat de piloţi din afara judeţului, prezenţi în număr mai mare decât de obicei. Traseul raliului „VTM Hăşdat”, în lungime de trei kilometri este unul tehnic şi de viteză. Din păcate, cel mai bun pilot din Valea Jiului, Cosmin Negrilă, premiat anul acesta de forul de specialitate din judeţ, va rata, din motive obiective, participarea la acest eveniment, dar acesta promite să revină cât mai curând în circuit.
La Campionatul Naţional rezervat copiilor şi juniorilor care s-a desfăşurat la Bacău, arcaşii din „generaţia nouă” a SCM Deva – Minerul Aninoasa au obţinut trei titluri naţionale şi trei medalii de argint.
Mai mult decât atât, Sebastian Trestian în vârstă 15 ani şi lider al noii generaţii, care a devenit campion naţional la nivel de juniori II - a reuşit să îndeplinească şi baremul pentru participare la „Cupa Europeană” de la Roma, fiind primul lui concurs de această anvergură. De asemenea, în luna iulie vor începe tragerile pentru îndeplinirea baremului care sigură participarea la jocurile Olimpice de anul viitor. Sportivii din Vale, Răzvan Marcu, Simona Băncilă şi Luminiţa Boroş, au şanse egale de a se califica la Jocurile Olimpice din Brazilia.
Marius Cucăilă
S-a despărţit de Universitatea După 16 ani de activitate, petrecuţi la echipa de fotbal Universitatea Petroşani, Marius Cucăilă a decis să se despartă de formaţia petroşeneană.
Implicat atât în probele administrative ale clubului, dar şi jucător cu acte în regulă, Marius Cucăilă crede că planurile sale nu au mai fost compatibile cu cele ale oficialilor. Dar cum niciodată să nu spui niciodată, fostul portar nu exclude o revenire în noul sezon. Aşa că aşteptăm să vedem cu ce forţe va ataca Universitatea noul campionat, precedentul fiind unul ratat din punct de vedere al rezultatelor. La un moment dat, au existat plângeri din partea jucătorilor, cum că îşi folosesc bursele de la facultate în sprijinul echipei contribuind la plata arbitrilor şi a deplasărilor la meciurile din campionat. Pagină realizată de Loredana JUGLEA
facebook.com/ziarulvaiijiului
Vulcan
Prea mare-i optimismul… Ieri, în jurul orelor amiezii, cam treizeci şi ceva de perechi de vulcăneni în vârstă au parcurs drumul până la Cabana „Căprişoara”. Nu pe jos, ci cu microbuzul primăriei sau, după preferinţe, cu un alt mijloc de transport.
La cabana al cărei deces
este în curs de pregătire, primarul Gheorghe Ile i-a sărbătorit pe bărbaţii şi femeile care, ca soţ şi soţie, s-au suportat şi au rezistat alături cincizeci de ani de viaţă. Felicitările, masa şi dansul au fost asigurate de către primărie, iar obiceiul de a-i sărbători pe toţi cei care, cu certificatul de căsătorie drept dovadă, au stat alături, unul lângă altul, o jumătate de secol este inclus an de an în evenimentul numit Nedeia Vulcăneană.
Bucuria celor sărbătoriţi
ieri trebuie să fie fost mult mai mare, din moment ce, din cele câte se aud, cabana aceasta nu mai are zile multe. Gheorghe Ile zicea, tot ieri, că a căzut la o înţelegere cu cei de la Termocentrala Paroşeni, interesaţi de cabană nu ca să facă în ea chefuri, conform tradiţiei, ci ca s-o îngroape în
COMEMORĂRI
ADRIAN NANU 28 iunie 1993 – 28 iunie 2015 În 28 iunie anul acesta se împlinesc 22 de ani, de când marea nemiloasă te-a prins în braţele ei şi nu te-a mai lăsat să pleci. De atunci tristeţea a pus stăpânire pe inimile noastre care sângerează mereu, iar dorul după tine este tot mai greu. A fost uşor să te iubim, dar e imposibil să te uităm. Dumnezeu să te odihnească în pace! Mama şi tata
OFERTE
mica publicitate
• Bani pentru toată lumea, credite şi refinanţări pentru salariaţi şi pensionari cu venituri mici şi vârsta până la 75 ani. Relaţii la telefon 0730.013594.
SERVICII MEDICALE
mica publicitate
• Szabo Sanodental, cabinet stomatologic din Petrila, în fiecare zi de joi, vă oferă extracţia la jumătate din preţ, adică 30 lei, şi se face fără programare. Relaţii la telefon 0769.361.118.
ÎNCHIRIERI
mica publicitate
• Societate comercială oferim spre închiriere SPAŢIU COMERCIAL (CHIOŞC) situat în Vulcan, zona giratoriu Primărie (lângă Succes), din termopan, suprafaţă totală 12 mp, branșat la utilități, posibilitate extindere la 20 mp, în următoarele condiții: chirie 200 EUR + TVA/ lună + taxe în valoare de 762 lei (TVA inclus)/an. Perioadă minimă de închiriere: 12 luni. Spațiul este ocupabil imediat. Se percepe în avans chiria pentru lunile contractuale X, XI și XII. Solicităm și oferim seriozitate. Spațiul comercial se află într-o zonă cu vad comercial foarte bun și a funcționat mult timp în domeniul panificației. Relații la telefon 0773.349513.
www.zvj.ro vineri, 26 iunie 2015
cenuşă. Primăria nu vrea bani pe Cabana „Căprişoara”, nu vrea nici ca ea să fie evaluată, ci vrea una exact ca ea ridicată în Pasul Vâlcan. Unde copia nu se va mai numi, fireşte, ca pe vechiul amplasament, ci va fi înaintată, pompos, la gradul de castel. Castelul din Carpaţi, visul lui Ile şi al bărbosului alb care i-a băgat în cap ideea asta (o idee fără pic nicio legătură cu istoria, de fapt o curată tâmpenie – n.r.).
Că uzina ar
vrea asta, nu-i o veste era. Mai greu e cu banii de făcut o alta, cu înfăţişarea exactă ca a ăsteia de acum, taman în vârf de munte. Uzina trece şi ea prin momente economice deloc plăcute. Nu sunt bani pentru certificatele verzi, neamţul ameninţă că pleacă, dacă nu-i sunt plătite datoriile din spate, iar stocul de combustibil e pe zero. Aşa că, până una-alta, personal îmi păstrez entuziasmul pentru zilele astea de chef de la nedeie. Gheorghe OLTEANU
ANGAJĂRI
mica publicitate
EUROELECTRIC SRL angajează 3 electricieni. Constituie avantaje experienţa în domeniu şi permisul conducere auto. Lucrările se desfăşoară în ţară. Depunerea CV se va face numai prin email: office@euroelectric.ro sau fax 0254.545444. Relaţii suplimentare la telefon 0354.107100.
• Vila Melinda angajează în condiţii avantajoase bucătar, barman, cameristă. Relaţii la telefon 0254.545842, 0762.657455. ______________________________________________ • Societate comercială angajează bucătar cu experienţă, salariu motivant. Relaţii la telefon 0751.199105. ______________________________________________
• Angajez deservent pentru utilaj buldoexcavator. Cerinţe: permis de conducere specific categoriei, experienţă în domeniu, disponibilitate la program prelungit şi deplasare în judeţul Timiş. Salariu negociabil. Relaţii la telefon 0761.548636 ______________________________________________
• SAIZ TOUR - agenţia Petroşani angajează agent voiaj cu experienţă. CV la email robert@saiztour.ro, fax 021.311.79.63. ______________________________________________ • Angajăm muncitori calificaţi şi necalificaţi în construcţii în Timişoara. Telefon 0726.310726. ______________________________________________
• SC Szabo Sanodental SRL angajează doctor stomatolog în Petrila. Relaţii la telefon 0769.361.118.
REALCOM PETROŞANI
vă oferă zilnic prin Magazinul Alimentar nr. 16 - Piaţa Centrală cele mai ieftine şi de calitate sortimente de
carne de porc:
• pulpă de porc cu os - 9,80 lei • fleică porc - 12,50 lei • carne tocată - 12,80 lei • pulpă porc fără os - 14,30 lei • cotlet porc cu os - 14,20 lei • cotlet porc fără os 18,50 lei • ceafă porc cu os - 14,60 lei • ceafă porc fără os - 18,50 lei • costiţă porc cu os - 9,90 lei • ciolane porc - 5,00 lei • grăsime pentru topit - 5,00 lei
*Preţurile conţin TVA.
Noi suntem mereu în slujba dumneavoastră! Telefon util 0733.960311. Servire promptă, ireproşabilă!
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Tensiunea ar putea ajunge la cote alarmante încât, de la o banală replică, ai putea genera un motiv de despărţire de un prieten care ţi-a stat alături o vreme.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Nu te grăbi să dai imediat un răspuns, pentru că trebuie să foloseşti timpul pe care-l ai la dispoziţie pentru a analiza problema.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Şi tu ai păreri diferite de jumătatea ta, şi el are alte dorinţe sau planuri, dar ar fi bine să vă puneţi de acord cumva cu privire la soluţiile posibile, ca să nu tensionaţi inutil atmosfera din casă.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Ai făcut cândva o greşeală din neatenţie, iar acum sufli şi-n iaurt, ca nu cumva să o repeţi. Treci printr-o situaţie similară celei de demult şi se pare că ţi-ai învăţat bine lecţia.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Eşti obligat să dai un răspuns foarte repede, ceea ce nu îţi oferă timpul necesar pentru a cântări situaţia corect.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Ai un bun elan la o activitate care se prefigurează la orizont şi dacă vei reuşi să-i ţii pe toţi uniţi în jurul acestui scop care se conturează, lucrurile vor evolua repede şi bine.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Nu-ţi place să ţi se comenteze gusturile, pentru că, în fond, preferinţele oamenilor diferă şi nimeni nu are dreptul să le ridiculizeze.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Ai ceva pe suflet, dar nu vrei să mărturiseşti ce te apasă, ca nu cumva o eventuală destăinuire să fie interpretată drept un semn de slăbiciune din partea ta.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
E o plăcere să te întâlneşti cu cât mai multă lume, pentru că numai în medii aglomerate nevoia ta de comunicare este pe deplin satisfăcută.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
bilit iniţial.
Dacă pleci la drum, ia-ţi rezerve suficiente de bani, de timp şi de benzină, pentru că vei consuma mai mult decât ai sta-
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Există o bună compatibilitate la nivel mental, vă completaţi unul pe altul şi poate nici nu e nevoie de prea multe cuvinte pentru a percepe ce are celălalt de transmis.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Ai chef de ceva palpitant, de sport, de mişcare de aventură, şi dacă nu ţi se oferă din alte direcţii, ţi le vei provoca singur.
HOROSCOP
DIVERSE
7
CMYK
8
ACTUALITATE
În aşteptarea ultimei suflări a mineritului,
Aleşii noştri locali inventează, una după alta, fel de fel de asociaţii de dezvoltare intercomunitară
Ca niciodată până acum, şedinţa de consiliu local din luna iunie a fost programată la ora 9:00. Asta le-a cam dereglat programul matinal al aleşilor locali vulcăneni, dar, dacă a fost cu poruncă de la primar, ordinul a fost îndeplinit întocmai şi la timp.
Doar doi consilieri
locali din totalul de nouăsprezece nu şi-au putut îndeplini obligaţia de ales al vulcănenilor cu sau fără drept de vot. Dar au avut motive întemeiate, ca să fie absenţi, aşa că nimeni nu s-a îngrijorat pentru ei. În atare situaţie, pepededistul Vasile Holban, aflat la prima sa postură în calitate de preşedinte de şedinţă, şi-a învins emoţiile şi l-a invitat să ia cuvântul pe primarul Gheorghe Ile, ca să glăsuiască ordinea de zi a adunării.
Aceasta a fost subţirică.
Doar trei proiecte de hotărâre au tânjit după votul consilierilor locali vulcăneni. Primul a fost cel referitor la componenţa Comisiei tehnice de Amenajare a municipiului Vulcan, a doua a adus vorba despre constituirea unui nou
„ADI POL (al câtelea, oare?) de creştere a Văii Jiului”, iar ultimul a fost acela cu extinderea spre Petrila-Lonea a „Line Gree”. Linia aceea de autobuze electrice despre care se tot vorbeşte în ultimul timp. De votat au fost votate toate, adică „au trecut”, ca să mă exprim în limbajul specific consilierilor locali.
Nu-mi dau seama exact
în ce măsură vă interesează componenţa comisiei de urbanism. Dacă vă spun că primarul Gheorghe Ile e preşedintele ei v-am spus deja totul. Restul numelor sunt ale unor funcţionari din primărie şi ale unora din afară, iar din experienţa mea nu am auzit ca vreunul să-i fi ieşit din cuvânt impulsivului dregător local al taxelor şi impozitelor locale vulcănene. Dar, fiindcă deontologia profesională mă ciupeşte de ureche, vi-i spun şi pe dumnealor. Aşadar, în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism a municipiului Vulcan o mai avem pe arhitectul şef Acs Paraschiva, secretar, iar ca membri pe Ailincăi Monica, arhitect atestat, Poenar Petru, conductor arhi-
tect, Moldovan Adrian, inginer la Inspectoratul Judeţean de Construcţii, Eşiu Ioan, consultant tehnic, inginer constructor PFA, Deac Cornel, inginer constructor la SC Hefaistos Constprod SRL Petroşani, Tradnik Rudolf Iosif, şef Serviciu Tehnic CEH, Mihai Costel, şef secţie apă-canal Vulcan-Aninoasa, Balu Nelu Ioan, şef birou avize E-ON Deva, şi Arhitculesei Vasile, inginer Enel Distribuţie Banat.
Despre proiectul, deja
devenit hotărâre, cu privire la asocierea consiliilor locale din Valea Jiului – sunt toate, nu le mai amintesc pe fiecare în parte - în „Asociaţia de Dezvoltare In-
tercomunitară A.D.I. POL de creştere a Văii Jiului” nu voi spune prea multe. Asta, fiindcă mi s-a urât deja, şi cred că nu doar mie, să aud noi şi noi abureli, asezonate cu vrăjeli, pe tema modului cum că, dacă ne adunăm grămadă toate oraşele şi mai facem un A.D.I. din acesta, ne vor îngropa de vii fondurile europene care vor veni în varianta închiderii mineritului, cum s-a precizat clar. Aşadar, ce să mai înţelegem? Pe de o parte, cu orice ocazie în care se găsesc gură cască să-i asculte, barosanii zilei agită lozinca patriotismului local şi-i dau în sus şi-n jos că mineritul, nu trebuie să dispară din Valea Jiului, iar pe de alta îi pregătesc de pe acum înmormântarea? Gheorghe OLTEANU
La Penitenciarul Bârcea Mare,
Bibliotecă vie Astăzi, în incinta Bibliotecii Judeţene „Ovidiu Densuşianu” Deva, începând cu ora 10:00, Penitenciarul Bârcea Mare organizează o acţiune din proiectul „Biblioteca vie”, manifestare desfăşurată la nivel naţional de către toate penitenciarele, la iniţiativa Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Scopul acestei manifestări vizează combaterea stereotipurilor şi prejudecăţilor despre mediul de detenţie, personalul de penitenciar şi persoanele aflate în detenţie, precum şi stimularea comunicării şi diminuarea distanţei sociale dintre sistemul penitenciar şi comunitate, prin implicarea personalului şi a persoanelor custodiate în activităţi legate de viaţa socială a comunităţii, în spaţii neconvenţionale. „Biblioteca vie” este asemenea unei biblioteci obişnuite, din care cititorii interesaţi împrumută cărţi pentru o perioadă limitată de timp, le citesc şi le returnează bibliotecarului, pentru a fi răsfoite de următorii cititori interesaţi. Sunt două diferenţe majore însă: cărţile sunt persoane, iar citirea lor presupune dialogul cititorului cu acestea. „Biblioteca vie” oferă, prin cărţile sale, poveşti de viaţă interesante care aşteaptă să fie cunoscute şi retransmise, dar şi informaţii despre mediul penitenciar, despre oamenii care lucrează acolo şi despre persoanele condamnate. Mihaela PETROŞAN
facebook.com/ziarulvaiijiului
Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VII Nr. 222 26 iunie 2015 4 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului
Nouăzeci şi nouă de ani pentru istorie
Duminică, 28 iunie, 2015, cu o zi înainte de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, va avea loc sfinţirea unei troiţe care a fost ridicată pe Muntele Şiglău (1.529 m), pe locul cunoscut de localnici ca fiind „La Tablă”, pentru a rememora eroicele lupte date de armata română în anul 1916, pe graniţa dintre Vechiul Regat al României şi Imperiul Austro-Ungar.
Troiţa este reprezentată de o cruce cu înălţimea de 6 m, creată de venerabilul Nicolae Stoi din Uricani. Ea va străjui înălţimile care au vedere spre localitatea Runcu din judeţul Gorj şi Oraşul Uricani din Hunedoara. Monumentul a fost realizat la iniţiativa lui Ioan Nădrag şi a organizaţiei de vânători „Şiglău 64” – Uricani, condusă de inimosul Claudiu Făgaş. Acest monument împreună cu cel de la Tulişa reprezintă o imagine a patriotismului pe care o au localnicii din Uricani. Acest patriotism a fost exprimat cel mai bine de marele istoric Nicolae Iorga: „Plaiurile ardelene au băut răscumpărarea robiei. Odihniţi-vă, viteji, în brazda lacomă de mult de acest sânge care plăteşte birul nenorocirilor seculare! Ţărani ostaşi, dormiţi în pământul care aştepta moaştele voastre, ale răbdătorilor şi voinicilor, ca să fie iarăşi al nostru! Niciodată nu se va uita fapta voastră, biruinţa voastră prin moarte. Voievozii cei vechi, dezrobitorii mucenici din zilele bătrâne, cheamă la sine din negura trecutului umbrele voastre care abia au părăsit carnea lor chinuită de duşmani. Veşnică pomenire vouă, marilor şi fericiţilor!” (Nicolae Iorga, fragment din Ceasul…, 21 august 1916) xxx Anul acesta se împlinesc nouăzeci şi nouă de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, eveniment ce a avut numeroase consecinţe pentru întreaga lume. Ne aflăm acum pe hotarul în care înaintaşii noştri şi-au jertfit viaţa pentru apărarea pământului strămoşesc, într-un război crunt, dar care a stat la temelia formării României Mari. În contextul luptelor din anul 1916, Valea Jiului a jucat un important rol de jertfă atât prin ostaşii români care au fost aduşi aici să lupte cu inamicul, cât şi prin fiii săi, oameni ai locului care s-au pus întru slujirea steagului tricolor. Sărbătoarea de azi este o sărbătoare de suflet pentru că trebuie să vărsăm o lacrimă pioasă pentru cei care au vrut
să fie mai bine, să ne fie nouă mai bine, în planul general al naţiunilor europene. Dacă azi suntem o naţiune europeană al cărui nume produce pentru mulţi admiraţie, acest lucru se datorează şi jertfelor de sânge şi suferinţă ale eroilor pe care azi îi sărbătorim cu multă admiraţie şi pioşenie. Organizarea acestui eveniment ţine de un context favorabil: o împletire strânsă a celor mai nobile şi frumoase libertăţi umane cu voinţa şi posibilităţile unei comunităţi a localnicilor din Uricani de a realiza o manifestare a cărei valoare nu poate fi calculată în bani sau alte bunuri materiale, ci într-o profundă înţelegere care animă spiritul românesc de câteva veacuri încoace. Efortul nostru pentru a ajunge pe această culme a Carpaţilor, care cândva a fost o graniţă a suferinţei, ne creează prilejul de a ne bucura de o bună stare a naţiunii române, probată în timp prin maturizarea ei europeană. Avem azi prilejul de a ne manifesta admiraţia faţă de înaintaşi şi de a admite că vămile istoriei au creat înţelepciunea de a ierta pe toţi cei care au trecut în eternitate, chiar dacă aceştia au fost cândva inamici. Se cuvine ca peste osemintele care dorm sub glia strămoşească să revărsăm lacrimile noastre de recunoştinţă, în acest peisaj mirific al Carpaţilor,
unde eroii, de orice naţie ar fi ei, îşi au un loc binemeritat. Mesajul nostru este cel al bucuriei, bucuria de a trăi cu cea mai mare intensitate o minunată împlinire a unui ideal naţional care nu se va stinge niciodată oricât de vitrege ar fi vremurile, oricât de mult ne-am afla noi sub aceste vremi, după cum spune cronicarul Miron Costin. Istoria este dascălul care are capacitatea să ne înveţe cum să murim cu demnitate, dar şi cum să trăim cu toată cinstea. Cei nouăzeci şi nouă de ani de la începutul Războiului pentru Întregirea Neamului reprezintă prilejul pentru a învăţa, pentru a înţelege că niciodată marile jertfe ale unei naţii nu sunt inutile. Credinţa, Voinţa şi Adevărul sunt cele trei valori pentru care trebuie să ne batem, când este vorba de afirmarea unui neam. Ele sunt mai importante decât Dreptatea, care nu întotdeauna este expresia echilibrului necesar al naţiilor. Azi se face aici, pe locul numit de momârlani „La Tablă”, dreptate pentru toţi cei care au fost şi cei care vor veni. Noi nu suntem decât cumpăna pe care se împacă voinţa noastră de adevăr şi credinţa într-o lume mai bună şi mai dreaptă a adevărului. Cinste eroilor care pentru totdeauna vor fi o pildă pentru neamul românesc! Ion HIRGHIDUŞ
II
PRĂVĂLIA CU ISTORII
vineri, 26 iunie 2015
Nicolae Stoi, venerabilul artist popular şi cetăţean de onoare al oraşului Uricaniului:
„Lipsa de respect faţă de propria istorie înseamnă naivitate şi, de foarte multe ori, prostie…”
Respect faţă de neam şi ţară
Ion Hirghiduş: Domnule Nicolae Stoi, aţi mai realizat încă un monument pentru cinstirea locurilor în care v-aţi născut şi trăiţi. În ce constă legătura sufletească fundamentală cu acest pământ? Nicolae Stoi: În drumul meu prin viaţă, am trăit perioada generaţiilor interbelice şi a celor din timpul celui de-al doilea război mondial (1930-1947), ceea ce face să nu pot uita activitatea înaintaşilor, datinile, obiceiurile, cultura locală din acele vremuri. Exista atunci o lume liberă, credincioasă şi cinstită, exista o mare pasiune şi dragoste faţă de pământ şi rânduielile gospodăreşti, un respect deosebit faţă de neam şi ţară, faţă de Casa Regală. Datinile şi tradiţiile moştenite mi-au format aceleaşi sentimente pe care îmi doresc să le transmit urmaşilor prin diferite forme de manifestări creştineşti, prin simboluri ale tradiţiei.
Geneza lucrării „La Tablă”
Ion Hirghiduş: Ştiu că aţi lucrat un timp destul de îndelungat pentru realizarea crucii care reprezintă monumentul amplasat în locul numit „La Tablă”. Concret, care a fost perioada când aţi realizat monumentul? Nicolae Stoi: De câteva ori, la întâlnirile vânătoreşti, am avut discuţii legate de cultura locală cu ortacul meu, domnul Ion Nădrag, vânător iscusit şi om de afaceri. Am discutat împreună despre obiceiurile, datinile, tradiţia istorică legate de Uricani. Astfel că am discutat şi despre Primul Război Mondial, despre graniţa dintre Vechiul Regat al României şi Ardealul aflat sub stăpânirea Imperiului Austro-Ungar. Domnul Ionel amintea deseori despre acest hotar care a fost de mult timp uitat, încât foarte puţini mai ştiu unde a fost acesta. În urma discuţiilor, domnul Ionel mi-a cerut părerea dacă sunt de acord să mă implic la realizarea unui monument (unei trioţe) care să marcheze luptele din anul 1916 date la sud de Uricani şi Câmpu lui Neag. Am primit cu mare interes propunerea şi am spus „da”, am bătut palma şi am trecut la fapte. Pentru realizarea acestui obiectiv, mi-am făcut un program riguros: am procurat cel mai bun lemn de paltin şi am parcurs toate operaţiile de debitare, conservare, uscare, prelucrare a crucii care au durat un an şi jumătate (2014-2015) – până la amplasarea pe hotarul/ graniţa care se afla cândva pe Muntele Şiglău, pe locul numit „La Tablă”. Ion Hirghiduş: Aţi vrut ca monumentul să fie amplasat într-un loc în care să fie vizibil atât din Gorj, cât şi din Uricani. Poate fi considerat acesta un element de legătură între comunităţile din Uricani şi Runcu? Nicolae Stoi: În familia din care provin, bunicul meu dinspre mamă, Tarhat Ioan, avea şi a rămas moştenire şi azi un hectar de teren agricol pe raza comunei Runcu din Gorj, cu aplasament în locul numit Crovuri, aflat pe linia de demarcaţie, graniţa dintre Vechiul Regat Românesc şi Imperiul Austro-Ungar, pe linia Muntele Arcanu – Valea de Peşti – Şiglăul Mare – Şiglăul Mic – Straja – Pasul Vâlcan – Lainici. Relaţiile de colaborare cu gorjenii erau foarte apropiate deoarece
bunicii mei au păstrat un grad de rudenie cu familia Gugu din Dobriţa - despre care nu cunosc prea multe amănunte deoarece sunt amintiri din copilărie, din perioada 19401948. Construirea şi ridicarea monumentului pe Muntele Şiglău, în locul numit de localnici „La Tablă”, aduc în actualitate un trecut destul de îndepărtat, adică 99 de ani de la luptele care s-au dat pe această graniţă. Rămâne ca acest simbol creştin, CRUCE SFÂNTĂ, să păstreze această amintire pe vecie pentru generaţiile din comunităţile Runcu şi Uricani.
„Fraţii în veci vor fi fraţi”
Ion Hirghiduş: Pe faţa crucii dinspre Uricani este scris „Fraţii în veci vor fi fraţi”, iar dedesubt sunt două mâini împreunate. Ce puteţi spune despre aceste lucruri? Nicolae Stoi: Formularea „FRAŢII ÎN VECI VOR FI FRAŢI”, dăltuită pe faţa crucii, ne confirmă că cele două comunităţi, regăţenii din comuna Runcu şi ungurenii din localitatea Uricani, au trecut prin foc şi sabie sub dominaţia străină, au învins împreună sărăcia şi nevoile, s-au sprijinit reciproc în cele mai grele momente. Fraţii au fost fraţi în toate timpurile, şi-au dat mâna în anul 1916 pe Muntele Şiglău. În urma bătăliei de pe Muntele Tulişa, au trăit împreună înfrângerea inamicului, cu sprijinul Batalionului 4 din Regimentul 18 Gorj (26 august 1916, ora 1), apoi ruperea frontului. Din surse culese şi transmise din generaţie în generaţie, localnicii din Uricani care au sprijinit armata română, având misiunea de călăuze, au îndrumat pe cărări numai de ei ştiute Compania 14 condusă de tânărul locotenent Gheorghe Tătărăscu în miez de noapte. După Unirea cea Mare din
1918, prin care s-a format Regatul României mari, fraţii au rămas fraţi pe vecie. Cele două comunităţi îşi vor da mâna pe Muntele Şiglău în fiecare an, la aceeaşi dată, pentru a cinsti memoria trecutului, pentru a sărbători bucuria prezentului şi pentru a avea un viitor luminos împreună.
Dumnezeu îţi dă de toate
Ion Hirghiduş: Pe faţa crucii dinspre Runcu este scris „Nihil Sine Deo”. Care este semnificaţia acestei formulări în limba latină, formulare pe care o regăsim şi pe celelalte monumente ridicate de către dvs.? Nicolae Stoi: „NIHIL SINE DEO” este un dicton creştin din limba latină, dar care în limba română înseamnă „NIMIC FĂRĂ DUMNEZEU”. Noi suntem un popor de origine latină, care păstrăm vechile tradiţii ale latinităţii. Este un sentiment moştenit din anii copilăriei. Când tatăl meu aducea leafa, bani câştigaţi cu multă trudă, primeam o monedă pe care era imprimat capul prinţului Mihai, mai târziu Rege al României. Pe cantul monedei era imprimat dictonul în limba latină „NIHIL SINE DEO”, dicton care mi-a rămas în minte şi care m-a marcat de-a lungul vieţii. În orice moment acest dicton mi-a creat sentimentul de respect, de credinţă în Dumnezeu şi mi-a întărit personalitatea cu multă încredere în ceea ce am realizat, mi-a dat speranţă în toate împrejurările vieţii. În activitatea mea şi-n toate lucrările am urmărit posibilitatea aşezării la vedere, în locuri publice, a acestui dicton pentru a sensibiliza sufletele creştinilor. Pronunţarea acestui dicton este strâns legată de cultura Naţiunii Române. Ion Hirghiduş: Sunteţi cunoscut ca unul dintre cei
vineri, 26 iunie 2015
mai activi locuitori ai Uricaniului. De unde vă vine această energie? Nicolae Stoi: Că sunt cunoscut ca unul dintre cei mai activi locuitori ai Uricaniului nu se poate spune, dar posed suficientă energie pentru a avea un comportament normal, pentru a fi activ şi competent în activitatea personală. De aici se naşte următoare situaţie: oamenii vin în lume dotaţi diferit unul faţă de ceilalţi, fiecare este înzestrat de Creator cu anumite însuşiri şi aptitudini, cu energie intelectuală şi fizică. Niciodată nu putem cunoaşte întregul potenţial al omului care în activitatea sa poate obţine, la un moment dat, lucruri incredibile. Viaţa are suişuri şi coborâşuri, astfel că trebuie să avem energia necesară să întâmpinăm cum se cuvine orice eveniment, apelând la dictonul „NIHIL SINE DEO” – care trebuie să fie cea mai luminoasă cale a vieţii. Ion Hirghiduş: Prin activitatea dvs. aţi dovedit că iubiţi istoria. Ce reprezintă istoria pentru dvs.? Nicolae Stoi: Din totdeauna am avut un sentiment aparte pentru păstrarea şi susţinerea tradiţiei şi istoriei neamului românesc. Localitatea din care fac parte reprezintă o comunitate care dacă ar renunţa la tradiţii şi-ar pierde istoria şi identitatea.
Tradiţii&obiceiuri
Ion Hirghiduş: Cât credeţi că s-a mai păstrat la ora actuală din tradiţiile locurilor? Nicolae Stoi: Îmi pare rău că trebuie să fac o asemenea apreciere negativă, dar în Uricani, aşa cum probabil se întâmplă în toată ţara, tradiţiile şi obiceiurile au intrat în declin, degradându-se pas cu pas. Această situaţie va avea un efect şi asupra pierderii sentimentelor faţă de istoria locală şi cea naţională. Ion Hirghiduş: Ce ar trebui făcut ca aceste tradiţii să nu dispară? Nicolae Stoi: Cred că o normalizare în acest sens s-ar putea face printr-o mai bună educaţie a tineretului, începând cu „cei şapte ani de acasă” din cadrul familiei, apoi cu şcoala şi cu influenţa mai mare a Bisericii. Ion Hirghiduş: Care sunt şansele ca tinerii să păstreze aceste tradiţii? Nicolae Stoi: Mai întâi, tinerii trebuie să cunoască tradiţiile şi obiceiurile. Avem în Uricani tineri, cum sunt şi cei care fac parte din grupul de vânători, care ştiu rânduielile de la părinţii şi bunicii lor. Este bine ca aceste rânduieli să se păstreze
PRĂVĂLIA CU ISTORII III
pentru ca să nu dispară familia tradiţională. În al doilea rând, nu trebuie să uităm că lumea este în schimbare. Mulţi dintre tineri pleacă la muncă în străinătate unde se pierd. Alţii uită foarte uşor de unde au plecat. Eu cred că sunt şanse relativ mici pentru păstrarea unui timp îndelungat a tradiţiilor şi obiceiurilor locale, dar oricât de mici sunt aceste şanse, ele trebuie folosite la maxim.
Troiţa mai aproape de inima mea
Ion Hirghiduş: Aţi realizat până acum câteva monumente importante pentru Uricani şi Câmpu lui Neag, dar şi pentru întreaga zonă a Văii Jiului. Care dintre acestea credeţi că este cel mai reprezentativ? Nicolae Stoi: Este greu să fac o alegere, pentru că toate monumentele ridicate de mine, sau la care am avut contribuţie ca şi concepţie, au acelaşi conţinut creştin. Pentru mine viaţa bunului creştin este o viaţă curată, trăită în cinste, onoare, dreptate şi adevăr. Totuşi, dacă ar fi să fac o alegere, consider că cel mai apropiat monument de sufletul meu este reprezentat de troiţa de lângă casă, amplasată pe DN 66.
Naivitate şi sprijin
Ion Hirghiduş: În realizarea lucrărilor dvs. aţi fost sprijinit uneori de către administraţia locală. Credeţi că la nivel local, judeţean, naţional se face suficient pentru păstrarea memoriei trecutului? Nicolae Stoi: La această întrebare răspunsul este parţial negativ. Eu am fost sprijinit de administraţia locală, unde am găsit înţelegere, dar cred că se poate face mult mai mult. Cred că nu se alocă suficienţi bani pentru păstrarea monumentelor, pentru reabilitarea celor degradate, fenomen comun întregii ţări. Lipsa de respect faţă de propria istorie înseamnă naivitate şi, de foarte multe ori, prostie.
Ne întâlnim în… Chei
Ion Hirghiduş: Sunt sigur că veţi face multe de aici încolo. Care sunt proiectele de viitor? Nicolae Stoi: Mă gândesc de mult timp să ridic o troiţă în Cheile Buţii, aceasta pentru a închide într-un fel cercul lucrărilor mele cu conţinut creştin.
Col. (r) Ion Aldescu, istoric militar:
„În toate drumurile mele, nu am întâlnit atâta preocupare şi râvnă în cinstirea înaintaşilor, a eroilor neamului, ca în Valea Jiului”
Un „El Dorado” înroşit
- Domnule Ion Aldescu, sunteţi autorul unei cărţi intitulată „Armata română în Valea Jiului. Repere istorice (1916-1999)”, publicată la Editura „Militară”, Bucureşti, 2001. Din câte ştiu, aceasta este singura lucrare de acest fel, care să trateze amplu şi profesionist rolul armatei române în evoluţia istorică a Văii Jiului de la sfârşitul modernităţii până în istoria recentă. Ce v-a determinat să scrieţi această carte? - Valea Jiului este un pământ iubit şi blestemat deopotrivă de locuitorii săi. Căutat şi iubit ca un „El Dorado”, totuşi, în zbuciumata sa istorie acest pământ a fost udat cu lacrimi şi sânge de nenumărate ori. Fascinat de frumuseţea, de istoria şi de oamenii acestor locuri, în calitatea mea de ofiţer al armatei române, am căutat să aflu cât mai multe lucruri despre Valea Jiului, mai ales în domeniul militar. După circa 10 ani de cercetări în arhivele civile şi militare, am strâns un foarte bogat material documentar. În aceste condiţii, cartea la care faceţi referire a fost o urmare firească a sintetizării şi sistematizării acestor documente.
Istorie pe pâine. Uneori, pe pâine neagră…
- Cum s-a născut pasiunea dvs. pentru istorie? - Cadru militar fiind, era esenţial să cunosc istoria patriei mele. Şi, pe măsură ce pătrundeam mai adânc în tainele acesteia, creştea şi pasiunea mea pentru această ştiinţă. Cred că nu poţi cunoaşte istoria patriei tale fără să o iubeşti. Am avut şi privilegiul de a fi îndrumat, pe parcursul carierei mele militare, de superiori cu vocaţie şi experienţă în domeniu. De asemenea, am servit patria în regimente cu puternice
tradiţii militare, ceea ce mi-a însufleţit dragostea pentru pământul românesc şi pentru trecutul acestuia. - Pentru documentare aţi folosit informaţiile din arhive, dar şi lucrări de istorie relevante pentru perioada pe care aţi avut-o în vedere. Vă rog să faceţi câteva aprecieri despre perioada în care v-aţi documentat, despre greutăţile pe care le-aţi întâmpinat (dacă acestea au existat). - Perioada de documentare a fost cuprinsă între 1991–2000. Orice cercetare arhivistică presupune un mare efort de timp, de bani şi, de ce nu, de nervi. Cercetarea mea a fost îngreunată mai ales de faptul că se desfăşura pe două direcţii: civilă şi militară. Cercetarea arhivelor civile se făcea la Deva, iar a celor militare la Piteşti şi Bucureşti. La cheltuielile legate de transport, cazare şi masă între aceste centre arhivistice, se adăugau cheltuielile cu taxele de consultare şi de copiere a documentelor. Un alt mare efort fizic şi de timp a necesitat corelarea documentelor şi ordonarea acestora. Cu toate acestea, în momentul ieşirii cărţii de sub tipar, sentimentul „misiunii îndeplinite” te face să uiţi greutăţile prin care ai trecut sau să le consideri, mai degrabă, trepte care te-au ajutat să-ţi împlineşti un vis.
Săpaţi, săpaţi şi iară săpaţi
- Este cunoscut faptul că istoria Văii Jiului este mai degrabă de dată recentă. Sunt puţine documente despre perioada evului mediu, iar în ceea ce priveşte antichitatea lacunele sunt şi mai mari. Aceasta nu înseamnă că această zonă ar fi fost nelocuită, aşa cum s-ar putea înţelege după unele opinii. În mod sigur, zona aceasta a fost adânc angrenată în creşterea şi descreşterea statului dac. Realitatea este că zona Văii Jiului este defavorizată în ceea ce priveşte
cercetarea trecutului în comparaţie cu alte părţi ale Judeţului Hunedoara. Întrebarea mea este dacă dvs. apreciaţi că ar fi necesară o cercetare arheologică a acestei zone? - Sigur că da! O astfel de cercetare poate completa - în mod cât se poate de ştiinţific, cu dovezi şi mărturii sigure, cu argumente inatacabile – cunoaşterea, din vechime, a cestei zone.
„Descălecări” de gorjeni şi haţegani
- Lipsa izvoarelor istorice antice şi existenţa sporadică a celor medievale este suplinită de implicarea locuitorilor Văii Jiului în istoria contemporană. Primul Război Mondial apare şi ca prima jertfă majoră a acestor locuitori care erau situaţi la graniţa sudică a Imperiul Austro-Ungar, dar în imediata vecinătate cu Vechiul Regat Românesc. Legăturile dintre Valea Jiului şi Ţara Românească sunt străvechi, existând în secolul al XIII-lea chiar o unitate prestatală comună intitulată Litua (Ţara lui Litovoi), care cuprindea inclusiv zona Haţegului. Ar putea explica acesta, ca „legătură de sânge” esenţială, migraţia unor locuitori din Gorj şi din Ţara Haţegului pentru repopularea Văii Jiului în evul mediu târziu şi în perioada modernă? - Prima atestare documentară a unor localităţi din Valea Jiului datează din timpul regelui maghiar Vladislav al II-lea (1593). Este vorba de un act prin care acest rege întăreşte stăpânirea lui Mihai şi Nicolae Cândea (Kendeffy) asupra acestor locuri. Urmare a documentărilor mele cu privire la istoria Văii Jiului, pot afirma că pe la mijlocul secolului al XVIII-lea începe o migraţie puternică dinspre Ţara Haţegului înspre Valea Jiului, unde sunt întemeiate localităţi cu nume asemănătoare celor din Ţara Haţegului. Până la acel
IV PRĂVĂLIA CU ISTORII
moment, Valea Jiului era foarte slab populată. Mai precis, populaţia acestei zone se limita la câteva sălaşe (aşezări sezoniere, pe timpul verii, pentru păscutul vitelor şi al oilor). Deşi legătura de sânge este evidentă, migraţia dinspre Gorj a fost mult mai redusă, la început, în comparaţie cu cei din Haţeg. Aceasta, şi din cauză că autorităţile austro-ungare nu permiteau celor din regat să se stabilească în Valea Jiului. După Primul Război Mondial, numărul „gorjenilor” care şi-au căutat un rost în Valea Jiului a crescut. Alte momente importante în migraţia gorjenilor spre Valea Jiului au fost: 1944 (urmare a situaţiei economice de după război) şi 1962 (după încheierea cooperativizării agriculturii).
Momârlani, călăuze locale, români
- Sacrificiul locuitorilor Văii Jiului în cele două războaie mondiale, cei care sunt numiţi, peiorativ sau nu, „momârlani”, este certificat prin documente istorice la care dvs. aţi avut acces. Pentru că în prezent se împlinesc 99 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, ce se poate spune, dincolo de documente, despre jertfele de sânge ale acestora? - În timpul stăpânirii austro-ungare, „momârlanii” din Valea Jiului erau încorporaţi în regimente care luptau în alte zone, pe alte fronturi, evitându-se, din cauza legăturilor de sânge, confruntarea directă pe frontul din Carpaţi. În al doilea război mondial, însă, jertfele celor din Valea Jiului au fost nenumărate. Numărul mare al decoraţiilor primite de fiii Văii Jiului arată atât eroismul, cât şi jertfa de sânge a acestora. - Evoluţia frontului în Valea Jiului a fost dramatică. Ce rol credeţi că au avut călăuzele locale, inclusiv cele din Uricani şi Câmpu lui Neag, în succesul armatei române care, pentru scurt timp, a eliberat teritoriul Transilvaniei? - Un rol foarte important. Dragostea de neam a determinat pe mulţi dintre locuitorii Văii Jiului să-şi rişte viaţa şi să ajute armata română în lupta de eliberare a Ardealului. Sunt foarte mulţi cei care au plătit cu viaţa pentru aceasta, exemple edificatoare fiind bătrânul preot Ştefan Berinde (care a înlocuit brâul preoţesc cu o bandă lată tricoloră), fiul său, teologul Vasile, şi sătenii George Mârşav, Ştefan Breben, Alexa Hamz, Petru Mojoatcă şi Ion Danciu, care au condus trupele române până spre Valea Streiului. Un alt caz asemănător este acela al călăuzei Petru Matei, care a fost prins de trupele duşmane în Munţii Retezat şi executat fără judecată.
vineri, 26 iunie 2015
Despre jertfa contemporanilor noştri
- De cele mai multe ori, noi, epigonii, nu avem capacitatea de a preţui sacrificiul major al înaintaşilor pentru menţinerea fiinţei noastre istorice. În contextul în care se fac eforturi pentru reparaţii minime în această privinţă, cum vedeţi dvs. efortul comunităţii din Uricani, în special al unui grup restrâns de localnici, de a ridica un monument pe linia vechii graniţe care a coincis la un moment dat cu frontul şi unde s-au sacrificat soldaţii români (aproape toţi ţărani la origine) în 1916? - Este un gest de recunoştinţă faţă de jertfele înaintaşilor demn de toată admiraţia. Lăudabil este că, prin această acţiune, se menţine vie amintirea şi faptele eroilor. Aş preciza că, în toate drumurile mele, nu am întâlnit atâta preocupare şi râvnă în cinstirea înaintaşilor, a eroilor neamului, ca în Valea Jiului. Acesta este motivul pentru care, personal, în perioada în care am slujit patria sub drapel în Valea Jiului, m-am implicat cu toată puterea şi experienţa mea în organizarea a sute de manifestări de omagiere şi de evocare a celor care - aşa cum spuneţi - s-au jertfit pentru menţinerea fiinţei noastre istorice. Mai presus de toate, suntem datori să le păstrăm numele şi fapta!
La anul 100. De la luptele din Vale…
- Ştiu că în munca laborioasă de cercetare pe care aţi desfăşurat-o aţi strâns un volum mare de informaţii. Aveţi intenţia publicării unei lucrări mai ample despre Valea Jiului? - Un astfel de demers ar implica un mare efort material, financiar şi de timp. Momentan, am în derulare câteva proiecte similare în zona mea natală (jud. Vâlcea) şi nu mă pot angaja la această uriaşă responsabilitate. - Ce alte proiecte de viitor în privinţa scrisului aveţi? - Urmare a respectului şi consideraţiei pe care le am pentru Valea Jiului, voi încerca finalizarea până anul viitor a lucrării „Luptele din Valea Jiului în documentele vremii”. Publicarea ei este preconizată cu ocazia evocării centenarului luptelor din Primul Război Mondial din Valea Jiului. Interviu realizat de Ion Hirghiduş