CMYK
Ziar ul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,4577 lei 1$ = 3,9783 lei 1₤ = 6,2630 lei
luni, 29 iunie 2015 Anul VIII nr. 1719 12 pagini Preţ: 1 leu
Fie ca această zi sfântă, zi de mare praznic pentru creştinii ortodocşi, să le aducă belşug şi bucurie tuturor celor ce poartă numele Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Le doresc sărbătoriţilor să fie ocrotiţi de cei doi mari apostoli, să fie sănătoşi şi să se bucure de tot ce le poate oferi viaţa mai bun. La mulţi ani! Haralambie VOCHIŢOIU Senatorul Văii Jiului
Un nou episod din seria care, mai mult ca sigur, se va încheia la DNA.
Profitorii din gaşca lui Nistor Prodecanul Mangu de la Facultatea de Mine, peste 1,6 de miliarde de lei de la CEH SA. Efectul? Faliment iminent, datorii de peste 313 milioane de lei noi numai către stat
Cu toate că, zi de zi, Complexul Energetic Hunedoara s-a afundat în datorii, interpuşii plasaţi cu girul politic al deputatului Laurenţiu Nistor, liderul organizaţiei judeţene a PSD, în diverse funcţii la nivelul colosului industrial au avut venituri absolut nesimţite. E clar că, atunci când decizi asupra destinelor a 6.672 de oameni, plus familiile acestora, nu poţi fi remunerat cu minimul pe economie. Dacă performanţele unei entităţi de stat pe care o conduci nu există, iar rezultatele sunt dezastruoase de la un exerciţiu financiar la altul, e lesne de dedus că nu poţi fi remunerat precum un “părerolog” de la vârful multinaţionalelor de succes. Gaşca lui Nistor a dus CEH de râpă. Însă, lună de lună, a încasat cu zece mâini, de parcă ar fi manageriat Microsoft.
Tabloul dezastrului
La CEH SA, anul financiar 2014 s-a încheiat cu o pierdere de 352.308.913 lei noi, dar şi datorii colosale către stat şi terţi: 935.748.287 de lei noi. La finalul lunii martie a.c., doar datoriile către stat se cifrau la 313.648.123 de lei. Comparativ cu anul 2013, atât cifra de afaceri, cât şi veniturile totale au scăzut dramatic. Aceste rezultate “de excepţie” vin după un an 2013 încheiat de asemenea dezastruos: un rezultat negativ (-147.644.355 de lei noi), dar şi datorii totale de 752.282.296 de lei noi. Înfiinţat în 2012 şi condus exclusiv de membri ori interpuşi PSD, giraţi politic de Laurenţiu Nistor, Complexul Energetic Hunedoara SA a reuşit şi contraperformanţa de a avea peste 100 de litigii în instanţă. Pornite, în marea lor majoritate, de furnizori neplătiţi cu lunile, în timp ce mai multe firme agreate, inclusiv cel puţin una controlată de un serviciu de informaţii, şi-au încasat banii cu vârf şi îndesat, peste rând. Şmecherii au încasat, iar mii de angajaţi, de la unităţile miniere, din energie ori din servicii şi industria conexă vor rămâne pe drumuri.
Câţi bani iei dacă bagi Valea, şi chiar judeţul, în faliment?
Aceşti îmbuibaţi, profitori politici şi nu numai, trebuie să plătească. Nu pentru că au avut venituri nesimţite în raport cu performanţele inexistente ale CEH SA, pentru că oricum vor da înapoi acei bani cu vârf şi în-
desat, ci pentru că au condamnat un întreg judeţ la foame, la sărăcie. În goana lor după bani, aceşti indivizi fără scrupule au distrus viitorul tinerilor din această zonă. Şi chiar nu există pe lume vreo pedeapsă îndestulătoare pentru aşa ceva. Aşa cum Ziarul Văii Jiului a dezvăluit în 2014, Mangu Sorin-Iuliu (membru CA începând cu data de 03.07.2013) a încasat în anul 2013, pentru aproape 6 luni, indemnizaţii în sumă de 42.117 lei. “Performanţele” CEH SA din 2013, anterior prezentate, nu justificau în niciun caz un asemenea nivel al veniturilor. Mai ales că, pe lângă dl. Mangu, şi alţi membri CA, AGA, ori conducerea executivă a CEH SA au băgat la buzunar asemenea sume, ori unele mult mai mari. Pe măsură ce rezultatele financiare ale CEH SA luau calea declinului, veniturile d-lui Mangu creşteau. Aşa s-a ajuns în situaţia ca, potrivit documentului pe care îl prezentăm, o secţiune doar a Declaraţiei sale de avere, depusă în 2015, dar aferentă anului 2014, dl. Mangu a ajuns să bage la buzunar, ca membru CA şi administrator special la CEH SA, suma de 118.191 de lei noi. Cam o sută de milioane de lei vechi lunar. Să vă închipuiţi că, la nivelul anului 2014, dl. Mangu s-a dăruit, clipă de clipă, doar pe altarul cărbunelui. Nicidecum. Din activitatea didactică şi ca prodecan al Facultăţii de Mine a câştigat 59.229 de lei, iar ca salariat al Petroeval SRL, societatea la care
este asociat, încă 1.260 de lei. La ceas de seară, la lumina lumânării (când, desigur, nu avea somn de grija industriei miniere), dl. Mangu a mai realizat venituri nete şi prin actvitatea derulată în numele Mangu Sorin Iuliu PFA. Mai exact umila sumă de 160.710 lei. În 2014, Petroeval SRL a derulat cel puţin opt contracte, direct atribuite de către entităţi de stat (Primăria Petrila, Pregoterm SA), valorile acestora fiind cuprinse între 350 şi 5.100 de lei noi. Să faci încă o sută de milioane de lei vechi lunar, pe lângă funcţia de bază şi biznisurile personale, e chiar mare lucru. Dl. Mangu e exemplul viu că, dacă vor, pesediştii pot să prospere. Ce ne facem însă cu faptul că toate aceste venituri nu au absolut nicio legătură cu performanţele reale ale entităţii de stat? Vom reveni. Cătălin DOCEA
o clasă matematică - informatică,
intensiv engleză
două clase matematică -
informatică, intensiv informatică o clasă ştiinţe ale naturii o clasă ştiinţe sociale
2
LA ORDINEA ZILEI
La Evaluarea Naţională
Pentru transport ilegal de persoane
Promovabilitate de 80 la sută
După cum arată statisticile centralizate vineri de Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Hunedoara, înainte de contestaţii, la Evaluarea Naţională susţinută de absolvenţii de gimnaziu din judeţul Hunedoara, aproape 80 la sută dintre candidaţi au reuşit să obţină medii peste 5.
Potrivit conducerii IŞJ Hunedoara, examenul a fost promovat de 79,33 la sută dintre elevi, ceea ce reprezintă un rezultat mai bun ca anul trecut, la toate disciplinele. „La proba de Limba şi literatura română, procentul de promovabilitate a fost de 87,85 la sută, la Limba
maternă, de 97,4 la sută, iar la Matematică, de 71,83 la sută”, a declarat Raluca Manea, purtătorul de cuvânt al IŞJ Hunedoara. În judeţul Hunedoara, patru elevi au obţinut media 10. În acelaşi timp, cele mai multe note de 10 la acest examen au fost obţinute la matematică. Pentru elevii nemulţumiţi de rezultate, contestaţiile au putut fi depuse vineri, până la ora 22, iar rezultatele finale vor fi afişate pe 30 iunie, până la ora 16:00. Numărul elevilor înscrişi la Evaluarea Naţională, în judeţul Hunedoara, a fost de 3.252. Mihaela PETROŞAN
Către,
Redacţia ziarului Ziarul Văii Jiului, Referitor la articolul publicat în ziarul dumneavoastră, „Ziarul Văii Jiului”, de domnul Gheorghe Olteanu în data de 24.06.2015 cu titlul „Întrebarea este:/E sau nu pierdere de apă potabilă?”, vă informăm că în dimineaţa zilei de 24.06.2015 s-au făcut verificări la faţa locului pentru constatarea celor relatate în articolul sus-menţionat. S-a constatat o scurgere de apă la golitorul montat pe conducta care alimentează rezervorul Brazi Vulcan, aceasta fiind cu presiune ridicată, scurgerea golitorului în pârâul Valea Morii se manifesta sub formă de evantai. S-au făcut câteva manevre pentru eliminarea totală a acestei scurgeri şi s-a reuşit închiderea aproape în totalitate a golitorului. Datorită faptului că golitorul nu s-a închis perfect, acesta va fi înlocuit de urgenţă. Cu stimă, Biroul presă SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani Purtător de cuvânt Daniel Preda
)
Ziarul Vaii Jiului
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Sancţiuni de 30.000 lei Săptămâna trecută, poliţiştii Compartimentului Sistematizare şi Legalitate Transporturi, din cadrul Serviciul Rutier Hunedoara, au desfăşurat, la nivelul întregului judeţ, mai multe activităţi în scopul depistării şi sancţionării contravenţionale a conducătorilor auto care efectuează transport public de persoane, contra cost, fără a deţine autorizaţie taxi sau copie conformă.
De asemenea, poliţiştii au efectuat controale şi pe linia respectării perioadelor de conducere şi odihnă de către conducătorii autovehiculelor destinate transporturilor rutiere publice. În urma activităţilor desfăşurate, poliţiştii au sancţionat patru conducători auto pentru nerespectarea prevederilor legii taximetriei, într-una dintre situaţii fiind dispusă şi măsura administrativă de suspendare a dreptului de utilizare a autovehiculului folosit la săvârşirea contravenţiei pe o perioadă de şase luni. Alte patru sancţiuni contravenţionale au fost aplicate pentru nerespectarea legislaţiei privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale şoferilor. De asemenea, 15 conducători auto au fost sancţionaţi pentru nerespectarea Codului Rutier, în patru situaţii fiind ridicate certificatele de înmatriculare ale autovehiculelor pentru defecţiuni tehnice sau lipsa asigurării obligatorii. În urma acestor activităţi, poliţiştii au aplicat sancţiuni contravenţionale în valoare de aproximativ 30.000 de lei. Mihaela PETROŞAN
Comunicat de presă Partidul Conservator şi Partidul Liberal Reformator au fuzionat. Astfel vom crea un partid puternic, vom consolida a treia forţă politică, o forţă etică de centru, a clasei de mijloc, a acelora care lucrează în serviciul public, a întreprinzătorilor din toate sectoarele economiei, a practicienilor profesiilor liberale, a românilor pentru care libertatea individuală este pusă cu adevărat în valoare prin asumarea activă a responsabilităţii pentru propriul destin, pentru soarta comunităţii şi prosperitatea naţiunii. România are nevoie astăzi de două lucruri esenţiale: liberalism şi democraţie. Pentru că liberalism înseamnă asigurarea libertăţilor cetăţeneşti, înseamnă economie de piaţă, taxe mai mici şi locuri de muncă bine plătite. Iar democraţia nu poate exista fără valori de bază: libertate, dreptate şi egalitate în faţa legii, transparenţă, toleranţă,
Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134
competiţia dreaptă, egalitatea şanselor şi egalitatea în drepturi. Din punctul de vedere al ALDE statul trebuie să garanteze drepturi politice, economice şi sociale precum: libertatea de gândire şi de exprimare, libertatea presei, a cercetării ştiinţifice şi a educaţiei, libertatea de asociere, dreptul oricui de a alege o ocupaţie şi de a folosi liber venitul rezultat, dreptul la un tratament echitabil care să asigure condiţiile unei vieţi decente, dreptul la securitate socială, dreptul de a trăi liber într-un sistem de liberă întreprindere, apărat în faţa arbitrariului politic, administrativ sau economic. Filiala Municipală a Partidului Conservator ia act şi aprobă fuziunea, şi anunţă că reprezentarea grafică a semnului permanent al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor este: o pasăre în zbor încadrată de 12 pentagrame de culoare galbenă în forma unei elipse incomplete având textul „ALDE, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor” în partea stângă jos. Biroul Executiv al ALDE Petroşani
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României
Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
Vulcanul va fi
Nodul rutier al autobuzelor electrice ale liniei „Green Line”
Clădirea fostului atelier al decedatei fabrici de stâlpi hidraulici, încă în picioare în Colonia de Jos a Vulcanului, este numai bună pentru a deveni garaj pentru autobuzele electrice care vor împânzi Valea Jiului.
Afirmaţia,
făcută de însuşi Gheorghe Ile, i-ar aparţine proiectantului. Acesta, văzând ce-i în colonie, ar fi mărturisit că nici la Hunedoara nu s-a găsit aşa ceva. Remarca l-a umplut de respect pe mai marele Vulcanului, care, în sinea lui, precis că s-a felicitat, pentru că, acum ceva vreme în urmă, primăria a preluat clădirea în contul datoriilor pe care fostul IPSRUEMP le avea. Aici, după ce clădirea va fi renovată şi compartimentată, va exista tot ce-i necesar, pentru întreţinerea autobuzelor. Inclusiv staţie de spălare, a menţionat Ile, pentru că, acum, normele UE nu-ţi dau voie să ieşi pe traseu cu maşina murdară. Personalul, incluzându-i şi pe şoferi, va fi în număr de 110, iar cu ocazia asta va fi pus la punct, adică asfaltat, şi drumul care, de la intersecţia cu Nicolae Titulescu, duce în Colonia de jos.
Foarte interesantă
mi s-a părut ideea avansată de consilierul local Simion Spiridon. Omul a propus ca specializările necesare acestui tip de îndeletnicire să fie incluse în programa claselor de profil de la Colegiul Tehnic Mihai Viteazu. În acest mod, tinerii care ies de pe băncile şcolii vor fi siguri de un loc de muncă. Gheorghe Ile i-a făcut cunoscut că varianta a fost deja luată în calcul. După cum a fost prevăzută şi aceea a asigurării unui transport în interiorul localităţilor – centru-cartier Dallas, centru Vulcan-Paroşeni sau centru Vulcan-Dealu Babii, bunăoară - tot cu acest tip de autobuze electrice. Gheorghe OLTEANU
I-a prins pe mai toţi primarii Văii Jiului
Ideea transformării în zone rurale a împrejurimilor localităţilor Iar Gheorghe Ile este unul dintre aceştia. Sau, dacă îmi aduc aminte, a fost, chiar cu foarte mult înainte de a se pune problema, un adept al revenirii la statut de sat a unor componente ale municipiului pe care-l păstoreşte.
Pentru vulcăneni
statutul de municipiu al localităţii lor nu le-a adus cine ştie ce beneficii care să sară în ochi. În afară de creşterea corespunzătoare a taxelor şi impozitelor locale, poate doar accesările de fonduri europene şi guvernamentale din ultima vreme pot fi luate în calcul. Dar şi Uricaniul le primeşte, aşadar sfârâiala nu-i prea mare. Aşa că ultima găselniţă, în vederea diversificării accesării de fonduri europene substanţiale ar fi aceea de a pune mâna pe banii care se atribuie zonelor rurale.
Nu-i deloc
o noutate, ci doar vă amintesc, că, la Paroşeni, bunăoară, momârlanii mai trecuţi ca vârstă duc şi
Pui
Accident rutier grav Un şofer din Pui a provocat un accident grav, din neatenţie, în zona comunei.
Joi, în jurul orei 12:50, un bărbat în vârstă de 75 de ani, din comuna Pui, în timp ce conducea un autoturism pe DN 66, pe
www.zvj.ro luni, 29 iunie 2015
acum dorul satului care le-a mângâiat copilăria. Mai în şagă, mai în serios, ei au zis de câteva ori că le cam vine să se desprindă de Vulcan şi să-şi facă primăria lor. Nu departe de ei ar fi momârlanii din Dealu Babii. Iar la o adică, dacă nu greşesc, chestia asta i-ar pune pe gânduri şi pe localnicii din Coroeşti. Care, şi acum, după zeci şi zeci de ani, merg tot la bisericuţa lor şi au obiceiuri şi tradiţii din care nu-i poate scoate nimeni.
Numai că trebuie
un pic de timp, pentru ca să revină la firescul de altădată ceea ce a fost stricat. Gheorghe Ile spune că i-a sugerat prefectului Sorin Vasilescu să purceadă cu un proiect prin care Paroşeniul, Pasul Vâlcan, Dealu Babii (nu a pomenit de Coroeşti, dar cred că şi Coroeştiul, dar l-a uitat el, probabil – n.a.) şi strada Abatorului să redevină zone rurale. La fel ca şi ceilalţi edili şefi, Gheorghe Ile speră că demersul va fi încununat de succes, iar după aceea peste zonele rurale nou constituite va ploua cu euro. Gheorghe OLTEANU
raza comunei, a efectuat o manevră de întoarcere fără să se asigure corespunzător şi a intrat în coliziune cu un autoturism care circula dinspre Haţeg spre Petroşani şi era condus de un bărbat în vârstă de 60 de ani, din municipiul Vulcan. În urma accidentului a rezultat rănirea gravă a şoferului în vârstă de 75 de ani. În cauză s-a întocmit dosar de cercetare penală pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă. Mihaela PETROŞAN
ACTUALITATE
3
4
SPORT
Campionatului Naţional de Juniori A1
Jiul Petroşani – locul al treilea din 500 de competitoare
Campionatul Naţional de Juniori A1 şi-a stabilit podiumul final al competiţiei. Din 500 de echipe care au luat startul în competiţia juniorilor A1, fotbaliştii Jiului au câştigat locul al treilea pe ţară.
La Complexul Naţional de Fotbal Buftea a avut loc finala mică a Campionatului Naţional de Juniori A1. Meciul s-a disputat între argeşenii de la Olimpia Suseni şi hunedorenii de la CSM Jiul Petroşani. Înainte de finala mică, jiuliştii au pierdut, în semifinale, cu 1-0 contra echipei Bihorul Beiuş. Cu o dăruire exemplară, jiuliştii lui Cosmin Kanduth s-au impus cu 4-2 prin golurile marcate de Daniel Stoica, Păduraru (de două ori) şi Marius Avram. „Cred că aceasta este ierarhia corectă, iar locul al treilea ocupat de noi reflectă realitatea. Să nu uităm de condiţiile avute şi de sărăcia în care ne-am zbătut. Toate meritele pentru formarea acestei echipe îi aparţin antrenorului Cosmin Kanduth, pe care îl felicit”, a declarat managerul Marin Tudorache.
Filmul meciului:
Min. 2. 0-1: Corner bine bătut pe spaţiul porţii de către hunedoreni şi Daniel Stoica înscrie; Min. 11. 0-2: Păduraru prinde un şut superb, din marginea careului, iar portarul Ciolacu nu poate evita înscrierea golului. Min. 18. 0-3: Jiul înscrie din nou prin Călin Păduraru, scăpat singur spre poarta adversă. Min. 37: Prima schimbare a meciului este făcută de către cei de la Olimpia. Sucală este înlocuit cu Cîmpeanu.
Min. 42. Ocazie imensă pentru Olimpia. Crivac şutează puternic de la circa 25-30 de metri, dar mingea se duce milimetric pe lângă vinclul barelor. Min. 46. Repriza a doua începe cu o nouă schimbare la Olimpia. Chiriţescu îi ia locul lui Crivac. Min. 48. 1-3: De-abia intrat, Chiriţescu reduce din diferenţă. Min. 56. 1-4. Marius Avram înscrie. Min. 68. Primul galben al meciului a fost primit de către Dună, căpitanul oaspeţilor. Min. 69. Darius Stoica intervine salvator şi deviază peste bară un balon periculos pentru poarta echipei sale. Min. 70. Al doilea galben al meciului a fost primit de către Chiriţescu. Min. 72. 2-4 Mihai Gheorghe trimite spre poartă, iar Ştefănoaica scapă mingea în poartă. Min. 74. La Jiul, Păsărică este schimbat cu Mircea Popa. Min. 80. Intervenţie foarte bună a lui Ştefănoaica, portarul Jiului salvându-şi echipa de la un gol ca şi făcut. Min. 90+1: Bălan intră în locul lui Graur. Min. 90+2: Dublă schimbare la Jiul: Mândruţ intră în locul lui Păduraru, iar Andriţoiu îl schimbă pe Ilieş.
Echipe:
Olimpia: Ciolacu - M. Neacşu, Din,Vlădescu, Crivac, I. Toma, G. Dumitrescu, Sucală, Corbu, M. Popescu, Dună (cpt.) Antrenor: Mihai Cârstea. Jiul: Ştefănoaica - Darius Stoica, Oct. Ionică (cpt.), Păduraru, A. Şerban, O. Roşu, Păsărică, M. Avram, Ilieş, Graur, Daniel Stoica. Rezerve: Sg. Mihalache - Mândruţ, M. Bălan, T. Dumitrescu, Andriţoiu, D. Albu, M. Popa. Antrenor: Marian Tudorache.
facebook.com/ziarulvaiijiului
Arbitri
Meciul a fost condus la centru de Andrei Moroiţă (Ploieşti), ajutat la linii de Ştefan Călăraşu (Câmpina) şi Cătălin Alexandru Popovici (Ploieşti). Rezerva de arbitru a fost Sergiu Târşoreanu (Ariceştii Rahtivani). Observator de arbitri a fost Costel Băntescu (Bucureşti).
Judeţul mai are încă o echipă în Liga a III-a
CNS Cetate Deva
Campioana judeţului nostru, CNS Cetate Deva, a promovat în Liga a III-a, după ce a câştigat şi partida din retur de la Târgu Cărbuneşti cu scorul de 3-1.
Partida retur nu a mai fost atât de spectaculoasă ca cea din tur, dar i-a avut tot pe deveni la timonă, care pe alocuri au oferit faze spectaculoase, fiind aplaudaţi la scenă deschisă. Astfel, formaţia pregătită de Marius Sîrbu a învins şi la Târgu Cărbuneşti, în manşa a doua a barajului de promovare în Liga a III-a. Devenii s-au impus cu 3-1 (2-0), reuşind să rupă blestemul promovărilor ratate de reprezentantele Hunedoarei la baraj, care se întinsese pe şase sezoane. La fel ca în tur, omul cu lipici la gol a fost Adrian Pribac, care a marcat două dintre cele trei
La „Nedeia Vulcăneană”
goluri ale lui CNS Cetate, ajungând astfel la 51 de reuşite în acest sezon. Cealaltă reuşită i-a aparţinut lui Boloş, care a deschis scorul din pasa lui Pribac. Pentru gazde a punctat Brandibur, în prelungiri. Oaspeţii au încheiat meciul cu un om în minus, un jucător al lor primind cartonaşul roşu cu cinci minute înainte de final. CNS Cetate Deva se impune cu 11-3 şi va evolua
sezonul viitor în Liga a III-a. La Cărbuneşti devenii au fost însoţiţi şi de o galerie inimoasă dotată cu un întreg arsenal de zgomote, tobe, vuvuzele şi, desigur, multe scandări pentru formaţia deveană. Nu a lipsit de la meci nici preşedintele Asociaţiei Judeţene de Fotbal Hunedoara, Mircea Sîrbu, însoţit de Petru Spărios, secretarul executiv al Comisiei Centrale de Arbitri Hunedoara. În calitatea de oficial, Mircea Sîrbu a felicitat echipa deveană, dar i-a atenţionat pe jucători că vor avea nevoie şi de suflu proaspăt în Liga a III-a şi de multă ambiţie. Evident, Mircea Sîrbu a avut un gând bun şi pentru fiul său, antrenorul Marius Sîrbu, căruia i-a transmis să continue rezultatele bune şi în Liga a III-a. „Doar câţiva au crezut în promovare, cât degetele de la o mână! Cel care a ştiut a fost doar unul, şi de aseară nu mai e cu noi, ci prea sus de noi. Am făcut un joc foarte bun, am demonstrat că merităm în Liga a III - a, după toată munca depusă. Doresc să dedic această promovare regretatului profesor Simion Molnar, care a trecut în altă dimensiune”, a scris pe facebook-ul său Marius Sîrbu.
Şahistul Raul Gircsis a obţinut maximum
În organizarea CS Vulcan, prin inimosul preşedinte Ioan Dorel Şchiopu, alături de Consiliul Local şi Primăria municipiului Vulcan, dar şi de Costel Avram, au organizat la Şcoala Gimnazială „Teodora Lucaciu” din Vulcan ediţia pe anul 2015 a competiţiei de şah „Nedeia Vulcăneană”.
Peste 100 de participanţi au luat startul în grupele de băieţi+fete 8 ani, boboci (b+f), băieţi+fete 9-10 ani, juniori (b+f) 16 ani şi seniori. Astfel, la grupa de băieţi 10 ani, Lucian Raul Gircsis (CS
Vulcan) s-a impus cu maximum de puncte Gircsis a reuşit să treacă, printre alţii, de favoriţii Dragoş Vişănescu (CS Deva), Aris Mario Ancuţa (CS Vulcan), Alexandru Maidik şi Andreea Albescu (ambii de la CSM Jiul Petroşani). La seniori, după şapte runde jucate în sistem elveţian, 15 minute partida de jucător, s-a impus Marin Michi, urmat în clasament de Laurean Manaţe, ambii componenţi ai echipei divizionare B CSM Jiul Petroşani. Locul al treilea a fost ocupat de talentatul junior de 12 ani, Andrei Cristian Secrieru (CS Vulcan). Foarte bine s-au descurcat şi Alexandru Antonie, Andrei Cozma şi cei doi fraţi,
aflaţi pentru prima dată într-o astfel de competiţie, Radu Rotunjanu (7 ani), care a realizat patru puncte, şi Arissa Rotunjanu, toţi de la CSM Jiul Petroşani. Cei care au urcat pe podium au fost recompensaţi cu premii în bani şi cu… un tort imens, medalii şi diplome pentru toţi participanţii.
Automobilism
Frandoş locul secund la avansaţi Cornel Gărdean (Haţeg), cel mai în formă pilot hunedorean al momentului, şi ceilalţi concurenţi de la categoria „avansaţi” au dominat autoritar Raliul Cupa „VTM Hăşdat” prima etapă a Campionatului Naţional de Viteză pe Traseu Montan.
Mihai Frandoş din Petroşani s-a clasat pe locul al doilea la avansaţi. Întrecerea s-a desfăşurat pe Drumul Judeţean 687A dintre Nădăştia de Jos şi Haţeg şi a aliniat la start 29 de piloţi din întreaga ţară. Pagini realizate de Loredana JUGLEA
www.zvj.ro luni, 29 iunie 2015
SPORT
5
CMYK
6
EVENIMENT
Colegiul Economic Hermes Petroşani
Un proiect pentru comunitate al clubului IMPACT HERMES TEAM
„Apă pentru toţi” este numele proiectului de advocacy implementat de tinerii clubului IMPACT HERMES TEAM de la
Colegiul Economic „Hermes” Petroşani, în perioada martieiunie 2015.
Proiectul face parte din proiectul FNO „Educaţia nonformală. Tot educaţie!”, finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Problema identificată de tineri a fost nevoia de apă potabilă pe care foarte mulţi cetăţeni ai municipiului Petroşani, copii, bătrâni, şomeri, bolnavi, elevi sau mame cu copii, o au atunci când tranzitează oraşul în diferite locaţii. Rezolvarea acestei probleme este introducerea de cişmele sau ţâşnitori la Spitalul de Urgenţă Petroşani şi în alte zone din cartierul Aeroport şi Colonie. Primul pas a fost depunerea unei cereri către Primăria Petroşani, în care am solicitat introducerea a 5 ţâşnitori cu apă potabilă. Răspunsul primăriei a fost: „Pe raza Municipiului Petroşani există 4 cişmele cu apă potabilă, respectiv zona Brădet, parcul pensionarilor, zona centrul civic şi parcul Carol Schreter. Odată cu identificarea fondurilor necesare luăm în calcul montarea de noi cişmele în zonele indicate de dumneavoastră”. Deoarece răspunsul acesta nu ne-a mulţumit, am realizat o petiţie pe care au semnat-o 3168 cetăţeni. Apoi, în data de 9 iunie, am organizat o „Expoziţie Vie”, în zona Jiul Shopping Center, în care am încercat să atragem atenţia
facebook.com/ziarulvaiijiului
cetăţenilor oraşului Petroşani asupra acestei probleme a cişmelelor publice şi am încheiat proiectul în acest an şcolar cu „Tribunalul” , o dezbatere realizată nonformal, printr-o metodă de tip „tribunal”, în care tinerii împreună cu reprezentanţi ai unor ONG-uri locale cum ar fi „Caritas”, „ProParâng”, „Crucea Roşie”, Detaşamentul de Pompieri Petroşani, Asociaţia „Hermes Comunitas 2007” şi profesori ai Colegiului Economic „Hermes” Petroşani au discutat pro şi contra, fiind jurizată fiecare prestaţie despre nevoia de cişmele cu apă potabilă în Municipiul Petroşani. Toate semnăturile petiţiei vor fi prezentate Primăriei Petroşani. Promitem cetăţenilor care ne-au luat în serios acest proiect, că vom reveni asupra lui anul viitor, când va fi an electoral şi poate va fi mai uşor de identificat acele fonduri necesare pentru rezolvarea unei probleme a cetăţenilor. Ne vom oferi în continuare sprijinul ca voluntari şi poate vom reuşi să avem o astfel de ţâşnitoare măcar la Spitalul de Urgenţă. Amănunte despre proiect găsiţi pe pagina noastră de facebook – IMPACT HERMES TEAM. Prof. Liliana GĂICEA – lider senior, Diana VOCHIŢOIU – lider junior al Clubului
Drumul crucii realizate de artistul popular Nicolae Stoi spre locul numit „La Tablă” din Muntele Şiglău
Fotoreportaj de Ion HIRGHIDUŞ
www.zvj.ro luni, 29 iunie 2015
FOTOREPORTAJ
7
8
POLITICĂ
Dintre politicieni, doar liberalii lui Avram
Au participat activ la dezbaterea cu europarlamentarului Siegfried Mureşan
Dezbaterea europarlamentarului Siegfried Mureşan, purtătorul de cuvânt al celui mai mare grup europarlamentar - Partidul Popular European (PPE), desfăşurată vineri seara la Petrila a pus pe tapet câteva probleme esenţiale ale Văii Jiului şi mineritului.
O dezbatere interesantă
pe probleme curente ce ţin de Valea Jiului, legate în primul rând de minerit, de lipsa locurilor de muncă şi de dezvoltarea înceată sau mai deloc a altor domenii de activitate, care ar putea să devină o alternativă viabilă la minerit, s-a desfăşurat vineri seara, începând cu orele 19:00, la Casa de Cultură „Ladislau Schmidt” din Petrila. Organizatorul acestei acţiuni a fost Partidul Mişcarea Populară Hunedoara, care i-a avut ca invitaţi speciali pe europarlamentarul Siegfried Mureşan, primvicepreşedinte al Partidului Mişcarea Populară, purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European din Parlamentul European şi vicepreşedinte în Comisia pentru Bugete al aceluiaşi for european, şi deputatul de Alba, Clement Negruţ.
100 de oameni interesaţi. Restul?
Din start trebuie remarcat faptul că în sală s-au aflat circa 100 de oameni, marea majoritate din Petrila şi Petroşani; dintre aceştia absolut niciun factor responsabil din cadrul CEH, SNÎMVJ, sau din conducerea administraţiilor publice locale, semn că
pe dezbaterile de acest gen cei care conduc destinele localităţilor sau ale mineritului nu dau doi bani, punând în faţă culoarea de partid, nu interesele comunităţilor locale şi ale minerilor. Pentru că da, oameni buni, practic n-a fost vorba de Partidul Mişcarea Populară, a fost vorba de un om care reprezintă România la Bruxelles şi care e purtătorul de cuvânt al celui mai mare grup europarlamentar din Parlamentul European, PPE. Departe de noi gândul să-i certăm pe mai marii din minerit sau din localităţile noastre, dar puteau măcar să-şi trimită oamenii la dezbatere, asta dacă pentru domniile lor era prea „periculos” să meargă la o dezbatere organizată de „inamicii politici ai unui partid mic şi băsist”, cum s-a exprimat un important politician al Văii Jiului. Singurii reprezentanţi de instituţii şi de partide, prezenţi în sală, care au înţeles că o astfel de dezbatere nu trebuie ratată şi care au ştiut că întrebările lor pot ajunge mai repede la Bruxelles, acestea putându-se transforma în rezolvări de situaţii sau probleme, au fost reprezentanţii PNL Petrila şi cei ai SC Apa Serv Valea Jiului SA. Este vorba de Costel Avram - preşedintele PNL Petrila, totodată şi director general al operatorului regional de apă şi canalizare, şi Doiniţa Bălănesc - consilierul local liberal.
Bădărănie şi „ţuguime a minţii” a unuia legat probabil cu lanţul la cap…
Din cadrul sindicatelor, a fost prezent liderul Păduraru de la Mina Lonea, dar acesta a venit croit mai mult să facă scandal, să-şi dezvolte muşchii, să jignească invitaţii şi să le spună cum s-a legat cu lanţurile, că doreşte minerit până în 2030, deşi mai ieri semna un act care stabilea viaţa minelor mult mai scurtă de această dată, între 2018 şi 2024! Ce să mai crezi, culmea ipocriziei, nimic altceva! De aceea nu vom face deloc referiri la aşa-zisa luare de cuvânt a acestui domn de la Sindicatul Muntele, care şi-a dat cu stângul în dreptul undeva după mijlocul discursului, unul lung şi prin care n-a spus mare lucru care să ajute minerii şi minele noastre. Cu o astfel de atitudine îngustă, nediplomată şi total bădărană, Valea Jiului va ajunge în curând să nu mai fie călcată de niciun om care poate aduce chiar un sprijin, cât de mic, dar important, în cazul
facebook.com/ziarulvaiijiului
de faţă de la Bruxelles, o izolare ce nu poate să aducă nimic bun şi substanţial pentru noi toţi şi minerit (atât cât mai este el acum). În afară de cei de mai sus în sală au fost prezenţi mulţi pensionari, dar şi oameni care încă lucrează la minele din oraş, cetăţeni obişnuiţi. Ei au înţeles poate cel mai bine că o dezbatere pe probleme de minerit şi nu numai, cu un reprezentant de bază de la Bruxelles, nu poate fi decât utilă. „Se mai aude astfel şi cuvântul nostru, celor mulţi şi proşti, cum ne zic politicienii, care au nevoie de noi doar la voturi şi apoi uită de noi, de localităţile noastre de problemele noastre”, ne-a spus Vasile Iloiu.
„Unde mai sunt mitingurile minerilor de altădată?”
Subiectul de bază al dezbaterii a fost mineritul şi perspectivele lui, situaţia grea de-acum fiind prezentată de mai toţi vorbitorii, indiferent că a fost vorba de cei de la prezidiu sau de cei din sală. Deputatul Clement Negruţ a fost printre primii care a luat cuvântul. El a recunoscut că cunoaşte bine viaţa de miner şi ce se întâmplă în subteranul unei mine, specificând că în tinereţe a lucrat câteva luni la Mina Dâlja, apoi timp de 10 ani a fost inginer la Mina Zlatna, iar facultatea a făcut-o sus în Dealul Institutului. „Situaţia de la Mina Petrila e delicată, iar situaţia mineritului de huilă la fel în momentul de faţă. Paradoxal pentru mine e şi această împărţire de mine, viabile şi neviabile, când ştiu că Mina Petrila are cea mai bună huilă şi încă rezerve de cărbune suficiente pentru zeci de ani de-acum încolo, iar Mina Paroşeni are cea mai bună mecanizare. Din câte m-am interesat şi cunosc, din păcate, soarta Minei Petrila e cam bătută în cuie. Însă regretul meu cel mai mare este că în Valea Jiului nici partea umană nu mai este aceeaşi, pentru că minerii sunt tot mai puţini. Greşesc dacă vă întreb că la mitingul cu Nu închideţi mineritul au fost circa 2.000 de oameni? Păi, atunci, cum să se pună presiune pe guvernanţi, pe FMI, pe celelalte instituţii? Pe vremuri minerii erau o forţă, când ieşeau 10.000-15.000 de mineri în stradă se simţea, se punea presiune, se rezolvau multe lucruri. Acum văd că nici populaţia Văii Jiului nu-i sprijină pe mineri, trebuia să fie la miting toată lumea, dar nici minerii nu vin toţi, atâţia cât mai sunt, nu se mai mobilizează ca înainte. Unitatea unde mai e? Unde mai sunt mitingurile minerilor de altădată?”, a constatat oarecum cu amărăciune nedisimulată deputatul de Alba. (Căruia îi comunicăm faptul că dezinteresul manifestat de locuitorii Văii Jiului faţă de acest miting a fost cauzat de lipsa de credibilitate a organizatorilor; dacă îi scădem pe cei aduşi cu autobuzele probabil numărul participanţilor din Vale să fi fost, poate, până într-o mie. Asta cu tot cu membrii partidelor politice, care au dirijat din umbră mitingul – n.r.).
Un europarlamentar care nu promite nimic
După o serie de întrebări pertinente legate de viitorul mineritului şi de apeluri făcute de cei din sală către guvernanţi sau Parlamentul European, via europarlamentar şi deputat aflaţi de faţă, a luat cuvântul Siegfried Mureşan. Interesant a fost începutul discursului, unul realist, prin care
europarlamentarul le-a spus cinstit petrilenilor ce poate şi ce nu poate să facă, nemergând pe populista cale a promisiunilor şi minciunilor, cum adesea o fac cei mai mulţi dintre politicieni la astfel de întâlniri. „Noi am venit aici cu mâna goală, noi nu suntem Guvernul, noi n-avem deocamdată soluţii, n-avem nimic, dar am venit să stăm de vorbă cu dumneavoastră, să vedem apoi ce putem face la problemele pe care le ridicaţi. Eu sunt membru al Parlamentului European, sunt hunedorean şi cunosc drama disponibilizării şi închiderii unei capacităţi industriale pentru că, după cum ştiţi, am avut şi noi la Hunedoara un combinat siderurgic unde lucrau 16.000 de angajaţi, acum dacă mai lucrează acolo 1.600 de oameni”.
Exemplul disponibilizaţilor din Turda
Apoi, europarlamentarul a povestit cum a reuşit să aducă în România 3,5 milioane de euro pentru angajaţii care au fost disponibilizaţi de la combinatul de la Câmpia Turzii. Cu aceşti bani mulţi au reuşit să deschidă mici afaceri şi au creat 400 de noi locuri de muncă. Siegfried Mureşan a dat de înţeles că un astfel de sprijin l-ar putea realiza şi pentru Valea Jiului, în condiţiile în care factorii de decizie din guvern şi minerit, dar şi din administraţiile locale şi judeţene s-ar pune de acord la masa discuţiilor, inclusiv cu europarlamentarul, în găsirea celei mai bune căi de acţiune în acest sens. Dar cum toţi trag într-o parte şi în alta şi peste tot există doar jocuri politice, europarlamentarul a constatat singur că acest lucru va fi greu de realizat, în condiţiile în care până şi sindicatele fac mai nou doar jocuri politice. „UE te ajută din acel fond dacă îşi pierd 500 de oameni locuri de muncă în 4 luni. Trebuie văzut cum e situaţia în Vale, dar aici trebuie să ne ajute toată lumea din zonă cu putere de decizie, inclusiv din minerit şi, bineînţeles, guvernanţii”.
Un liberal printre populari
Costel Avram, liderul liberalilor din Petrila şi director general al Apa Serv, a spus printre altele: „Dumneavoastră aţi venit la Petrila, mi-aş fi dorit ca europarlamentari din partidul din care eu fac parte să fi venit azi aici. Din păcate, nu-i vedem decât foarte rar, când vin să ia voturi, dar asta e o altă discuţie. Două probleme aş avea: prima, pe scurt, se referă la faptul dacă la ora aceasta cunoaşteţi cumva dacă se fac toate demersurile ca minele viabile să nu fie închise la 31 decembrie 2018? Aici avem o mare problemă şi trebuie făcut totul ca acest lucru să nu se întâmple, iar dumneavoastră, prin discuţiile pe care le aveţi sau le puteţi avea puteţi, să-i faceţi pe cei de la Bruxelles să înţeleagă situaţia, aşa cum ne-aţi spus chiar dumneavoastră că pentru mine din Germania sau alte state s-a înţeles şi s-a prelungit
www.zvj.ro luni, 29 iunie 2015
termenul”. Apoi, Costel Avram a pregătit şi cea de-a doua întrebare, legată de planul de tarifare al Apa Serv, spunându-i europarlamentarului că Apa Serv a implementat în Valea Jiului un proiect de circa 40 de milioane de euro, cel mai mare din regiunea noastră, fără un euro corecţie financiară, „ceea ce e mare lucru, credeţi-mă”. „Nu trebuie să vă cred, pentru că ştiu, ştiu politicile UE în acest sens, cunosc din comisia pentru bugete din P.E. cum se pun problemele la nivel de instituţii europene, este cu adevărat mare lucru şi vă felicit!”, i-a răspuns europarlamentarul. Continuând, Costel Avram a pus pe tapet şi o a doua problemă, legată de etapa a II-a a proiectului european al Apa Serv: „Putem modifica planul de tarifare în timpul derulării contractului? Să nu mai crească preţul apei odată cu inflaţia, cum ni s-a impus… Vă întreb să vedeţi ce puteţi afla, ce spun cei de la Uniunea Europeană, dumneavoastră având toate pârghiile s-o faceţi şi unde să vă adresaţi exact”. Siegfried Mureşan şi-a notat întrebarea şi a promis că în două-trei săptămâni va trimite răspunsul directorului general, după ce va discuta şi se va adresa celor competenţi din forurile europene, luând la finalul acţiunii şi toate datele de contact ale şefului de la apă.
Birou de consultanţă gratuită
O altă întrebare interesantă, care, de altfel, a şi primit răspuns pe loc, unul pozitiv din câte s-a înţeles în sală şi din câte ne-a explicat europarlamentarul Mureşan în interviul pe care i l-am luat ulterior (şi care va apare în ediţia viitoare a ZVJ), a fost adresată de consilierul local liberal Doiniţa Bălănesc. Consilierul a întrebat dacă nu cumva petrilenii şi cei din Valea Jiului ar putea să beneficieze de un birou de consultanţă gratuită, deschis la Petrila sau în Vale, prin care oamenii să poată să primească informaţii legate de accesarea fondurilor europene, de modele de proiecte pe care să şi le poată face singuri, de ce acte au nevoie pentru dosar, de date utile pentru toate acestea şi de toţi paşii pe care trebuie să-i facă. „Oamenii au nevoie să fie îndrumaţi, ajutaţi. La noi informaţia e puţină, nimeni nu-i prea ajută şi de aceea omul simplu nu prea ştie ce să facă. Poate că ar trebui făcut mult mai mult în acest sens, astfel încât toată lumea să aibă şanse egale, cel mai simplu cetăţean să
ştie ce poate face ca să obţină fonduri pe un proiect, ca să-şi deschidă o mică afacere să poată trăi decent. Aşa s-ar încuraja munca, pentru că ne-am săturat pe-aici prin Vale să auzim numai de asistaţi sociali şi de bani daţi de pomană, cu care oamenii nu se aleg cu nimic. Haideţi să mai facem ceva şi mai inteligent, să ajutăm cu adevărat pe omul simplu, să deschidem locuri de muncă prin astfel de proiecte europene aflate la îndemâna oamenilor, dar care nu ştiu să le acceseze pentru nu au informaţii şi pentru că aşa se vrea să rămână în sărăcie pentru a fi mai uşor manipulaţi, mai ales la vot”, a spus, printre altele, consilierul liberal.
Zonele periurbane, între a fi şi a nu fi…
Petrileanul Pârlea a deschis un subiect interesant, legat de zonele periurbane, omul atrăgând atenţia că se pierd anual bani serioşi pe fondurile alocate de UE agriculturii, sau a deschiderilor de locaţii agroturistice şi de întreprinderi mici şi mijlocii în zonele rurale, doar pentru simplu motiv că Cimpa, Jieţ, Taia, Slătinioara, Dâlja Mare, Valea Ungurului, Tusu, Valea de Brazi, Câmpu lui Neag etc. aparţin de oraşe, buletinul de identitate al cetăţenilor ce locuiesc fiind „unul de oraş, o chestiune aiurea, total nebenefică în acest sens”. Tot acelaşi cetăţean a ridicat şi ideea conurbaţiei, menţionând că politicile de regionalizare trebuie făcute atent şi trebuie analizate bine, pentru ca acest lucru să fie la final folositor şi bine
făcut şi nu în detrimentul cetăţeanului şi al României. Europarlamentarul Mureşan a răspuns că, într-adevăr, chestiunea cu localităţile periurbane reprezintă o problemă şi cum va ajunge în Parlamentul European va purta mai
multe discuţii cu factori responsabili, fiind dispus să aducă sprijin în această problemă. „Nu-i în regulă cu acest lucru. Într-adevăr, oamenii pierd proiecte importante şi bani europeni mulţi, trebuie văzut cum vom soluţiona această problemă, astfel încât aceşti cetăţeni să nu mai aibă probleme din cauza actului de identitate care atestă că ei stau la oraş, când, de fapt, ei locuiesc la sat. Mi-am notat şi credeţi-mă voi discuta cu toţi oamenii importanţi care pot soluţiona această problemă şi să sperăm că vom găsi o soluţie cât mai rapidă”.
Unde sunt dezbaterile cu cetăţenii ale oamenilor politici hunedoreni?
După circa două ore de discuţii, dezbaterea s-a încheiat. Nu ştim care va fi şi rezultatul ei, dar ştim că măcar câteva zeci de persoane au plecat acasă cu gândul că măcar cineva le-a ascultat grijile şi nevoile. Nu ţine de cald, de foame şi de frig, dar dezbaterea poate fi o gură de speranţă. N-ar strica, măcar o dată la trei luni, ca parlamentarii de Hunedoara, primarii, prefectul şi preşedintele consiliului judeţean (mai ales că sunt din Vale), factori de decizie din minerit şi din învăţământul superior să ţină câte o dezbatere publică. Practic, exact cum se proceda acum mii de ani în agora (piaţa) Atenei. Ar fi o descărcare generală de idei, soluţii, probleme, neajunsuri şi tot ar fi ceva. Aşa, a trebuit să vină un deputat de Alba, Clement Negruţ, să ne vorbească de cum să facă să găsească o posibilitate să salveze minele de huilă de la închidere, promiţând că în septembrie vom auzi cum s-a gândit şi-l vom vedea, concret, în faţa parlamentarilor, rugându-i să-i sprijine planul! Nu-i de râsul curcilor, stimaţi parlamentari şi oameni de decizie din judeţul Hunedoara şi Valea Jiului? Corneliu BRAN
POLITICĂ
9
10
DIVERSE
În judeţul Hunedoara
Numărul insolvenţelor a scăzut
Numărul insolvenţelor în Hunedoara respectă trendul descendent de la nivel naţional. Dacă în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2012 numărul insolvenţelor în judeţul nostru ajungea la 178, de atunci şi până în prezent acesta a scăzut an de an.
De exemplu, în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2013 numărul insolvenţelor a ajuns la 158, în 2014 - la 131, iar anul acesta, până la finele lunii aprilie se înregistraseră doar 104 insolvenţe. Cu toate că a scăzut de la an la an procentul firmelor intrate în insolvenţă, comparativ cu cel al înmatriculărilor, arată faptul că 17,5 la sută dintre afacerile hunedorene au dat greş. Anul acesta doar 14 la sută este procentul eşecului în afaceri prin declararea insolvenţei. Conform specialiştilor scăderea procentului insolvenţelor are două cauze: noua lege a insolvenţei şi creşterea economică. Din iulie 2014, la nivel naţional, numărul dosarelor noi de insolvenţă a scăzut la jumătate, dar doar 5 la sută dintre firmele care intră în insolvenţă
reuşeşesc să se reorganizeze şi să evite falimentul. Acest lucru se întâmplă şi din cauza numărului redus de specialişti capabili să construiască un plan de reorganizare. Unii specialişti ai firmelor de insolvenţă vorbesc din experienţă când spun că numărul insolvenţelor scăzute din ultima perioadă se datorează noii legi. După noul cod, clienţii se feresc de inspectorii fiscali care trebuie să ancheteze în termen de 60 de zile de la deschiderea procedurii toate actele contabile, iar pentru omiterea prezentării actelor sancţiunile sunt de natură penală. Acest risc îi sperie pe administratori şi îi determină să negocieze din timp cu creditorii, decât să-şi expună toată contabilitatea, fără perdea, inspectorilor fiscali. Firmele mici şi mijlocii au fost cel mai puternic lovite de criză, în condiţiile în care şi-au văzut veniturile diminuate drastic şi, prin urmare, nu şi-au mai
putut onora obligaţiile de plată către bănci sau furnizori. Rata de neperformanţă ajunge la circa 40% pe segmentul microîntreprinderilor. În ceea ce priveşte încurajarea mediului de afaceri, Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, prin prevederile din noul cod fiscal, votat de curând, încurajează dezvoltarea mediului de afaceri. Mai mult, prin ceea ce-şi propune să facă decât prin ceea de face, ministerul aşterne toate măsurile de dorit pentru o economie mai sănătoasă. Scăderea TVA la 9% la produse alimentare, băuturi nealcoolice şi servicii de alimentaţie publică, măsură care a început să îşi producă efectele; scăderea T.V.A. la 20% de la 1 ianuarie 2016 şi la 18% de la 1 ianuarie 2018; scăderea cotei unice la 14% de la 1 ianuarie 2019; reducerea fiscalităţii pentru microîntreprinderile active în paralel cu penalizarea întreprinderilor
fără salariaţi şi anume: 1% pentru microîntreprinderile cu peste 2 salariaţi, 3% pentru microîntreprinderile cu un salariat, 3% + 1530 Iei trimestrial pentru microîntreprinderile fără salariaţi; eliminarea impozitelor pe dividende începând cu 1 ianuarie 2016. Măsura ajută la eliminarea dublei impozitări, la creşterea competitivităţii României şi la menţinerea în ţară a capitalului. De la 1 ianuarie 2016 se doreşte eliminarea impozitului pe construcţii; reglementarea principiului „in dubio contra fiscum”; reducerea cotei la contribuţiile de asigurări sociale de stat pentru condiţiile normale de muncă la angajat de la 10,5 la 7,5 de la 1 ianuarie 2017 şi la angajator de la 15,8 la 13,5 de la 1 ianuarie 2017; neimpozitarea profitului reinvestit; reducerea CAS cu 5%; eliminarea/comasarea unui număr de 92 de taxe şi tarife parafiscale; aprobarea legii privind stimularea investitorilor individuali Business Angels; adoptarea legii privind incubatoarele de afaceri; elaborarea Proiectului de lege privind finanţările participative (crowd funding); elaborarea proiectului de lege privind Mediatorul de Credite pentru IMM-uri; implementarea Programului Româno - Elveţian, prin care se oferă acces la finanţare în condiţii avantajoase; neimpozitarea totală a cheltuielilor efectuate de angajatori pentru pregătirea profesională a angajaţilor. Sonia LIBERESCU
Lelese
Arbori tăiaţi ilegal
La sfârşitul săptămânii trecute, poliţiştii hunedoreni au descoperit o zonă de pădure unde au fost făcute tăieri ilegale de arbori.
Astfel, joi, poliţiştii Secţiei de Poliţie Rurală Hunedoara şi cei din cadrul Postului de Poliţie Lelese, împreună cu un inspector silvic din cadrul Comisariatului de Regim Silvic şi Cinegetic Timişoara, au efectuat controlul unor exploatări forestiere de pe raza comunei Lelese, exploatări constituite în pajişti împădurite aparţinând unor persoane fizice. În urma activităţilor efectuate în teren, poliţiştii au identificat 113 cioate ale unor arbori din speciile fag, jugastru, carpen, cer şi frasin, tăiate fără a fi marcate în regim silvic. Poliţiştii au stabilit că exploatările forestiere au fost efectuate de către o societate comercială din municipiul Hunedoara. În cauză urmează a se efectua cercetări sub aspectul comiterii infracţiunilor de tăiere fără drept de arbori şi furt de arbori. Mihaela PETROŞAN
facebook.com/ziarulvaiijiului
Profesorul Simion Molnar
A plecat într-o lume mai bună
La sfârşitul săptămânii trecute a plecat dintre noi un dascăl de mare probitate profesională, un istoric de seamă şi un om deosebit: profesorul Simion Molnar.
DECESE
În viaţă trebuie să duci o mulţime de lupte. Din unele ieşi învingător, din altele ieşi învins, mai sunt câteva pe care le abandonezi. Până atunci, eşti un luptător. După aceea devii un erou. Vom rămâne cu amintirile şi poveştile dumneavoastră. Din nefericire sfaturile dumneavoastră nu le vom mai auzi, Domnule Profesor! Dumnezeu să vă odihnească! Rămânem cu amintiri frumoase şi durere în suflete când ne despărţim de cel care a fost un om cu alese calităţi profesionale şi morale, istoric SIMION MOLNAR Cuvintele nu pot exprima tristeţea colegilor din Partidul Conservator - Filiala Petroşani & Petrila care transmit un sincer gând de mângâiere şi alinare pentru familia îndurerată! A plecat prea devreme, când mai avea atâtea de făcut pe acest pământ. A lăsat în urma sa familia şi prietenii, pe colegii şi colaboratorii săi apropiaţi să-i continue munca. După o grea suferinţă, a părăsit această lume profesorul şi istoricul SIMION MOLNAR. Dumnezeu să te odihnească în pace, prieten drag! Petru Mărginean, Primarul Municipiului Deva Primăria şi Consiliul Local al Municipiului Deva aduce un pios omagiu celui care a fost un bun coleg, colaborator şi prieten. Prof. SIMION MOLNAR Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Dumnezeu să-l odihnească în pace!
OFERTE
mica publicitate
• Bani pentru toată lumea, credite şi refinanţări pentru salariaţi şi pensionari cu venituri mici şi vârsta până la 75 ani. Relaţii la telefon 0730.013594.
SERVICII MEDICALE
mica publicitate
• Szabo Sanodental, cabinet stomatologic din Petrila, în fiecare zi de joi, vă oferă extracţia la jumătate din preţ, adică 30 lei, şi se face fără programare. Relaţii la telefon 0769.361.118.
ÎNCHIRIERI
mica publicitate
• Societate comercială oferim spre închiriere SPAŢIU COMERCIAL (CHIOŞC) situat în Vulcan, zona giratoriu Primărie (lângă Succes), din termopan, suprafaţă totală 12 mp, branșat la utilități, posibilitate extindere la 20 mp, în următoarele condiții: chirie 200 EUR + TVA/ lună + taxe în valoare de 762 lei (TVA inclus)/an. Perioadă minimă de închiriere: 12 luni. Spațiul este ocupabil imediat. Se percepe în avans chiria pentru lunile contractuale X, XI și XII. Solicităm și oferim seriozitate. Spațiul comercial se află într-o zonă cu vad comercial foarte bun și a funcționat mult timp în domeniul panificației. Relații la telefon 0773.349513.
www.zvj.ro
luni, 29 iunie 2015
Profesorul Molnar a decedat după o lungă şi grea suferinţă. Ne-a părăsit discret, poate puţin trist că nu a apucat să ne împărtăşească toate proiectele sale, toate rezultatele muncii sale titanice de cercetare a istoriei noastre locale şi naţionale. „Datorită domniei sale, noi suntem acum mai bogaţi, mai interesaţi de trecutul nostru şi mai atenţi la fenomenele istorice care ne-au făcut ceea ce suntem astăzi. A plecat un OM. Celor care l-au cunoscut le va lipsi priceperea sa în a descoperi şi a forma alţi Oameni, le vor lipsi pildele şi sfaturile spuse uneori pe un ton glumeţ, dar în egală măsură le va lipsi energia sa molipsitoare. Simion Molnar a fost un om special, cu o mare pasiune pentru cunoaştere şi autodepăşire. A plecat un PROFESOR. Ca şi dascăl de istorie la Liceul de Arte Sigismund Toduţă Deva a modelat caractere, a format tineri, le-a insuflat dragostea pentru istorie şi mulţi i-au călcat pe urme. A fost pe rând director al acestei instituţii de învăţământ, inspector şcolar general adjunct, director adjunct al CNS Cetate Deva şi în ultimii ani şef al Biroului Administrare Unităţi de Învăţământ în cadrul Primăriei Municipiului Deva. A plecat un ISTORIC. A lăsat în urma sa un gol care cu greu va putea fi înlăturat. Spiritual, cu un dezvoltat simţ al umorului, dar mai presus de toate, o adevărată enciclopedie vie, aşa va rămâne în inimile tuturor istoricul Simion Molnar. Proiectul său de suflet, revista Perspective istorice, şi Asociaţia Profesorilor de Istorie Clio – Filiala Hunedoara, al cărei preşedinte era, vor continua să trăiască în amintirea sa. A fost şi om politic. O vreme a fost în eşalonul întâi. Apoi s-a retras discret şi a ales să formeze oameni politici noi, care să continue linia elegantă impusă de marii oameni de stat ai României interbelice, dar care să fie, totodată, în acord cu vremurile actuale. Acesta a fost omul, profesorul, istoricul, omul politic Simion Molnar. Acum va rămâne ca o amintire vie şi frumoasă în inimile tuturor celor care l-au cunoscut şi stimat”, au transmis reprezentanţii Primăriei Deva, într-un mesaj de condoleanţe. Dumnezeu să-l odihnească în pace!
ANGAJĂRI
mica publicitate
EUROELECTRIC SRL angajează 3 electricieni. Constituie avantaje experienţa în domeniu şi permisul conducere auto. Lucrările se desfăşoară în ţară. Depunerea CV se va face numai prin email: office@euroelectric.ro sau fax 0254.545444. Relaţii suplimentare la telefon 0354.107100.
• Hotel Palace angajează director marketing, bucătar, contabilă şi recepţioner. Salariu atractiv. Relaţii la telefon 0751.199100. ______________________________________________
• Angajez deservent pentru utilaj buldoexcavator. Cerinţe: permis de conducere specific categoriei, experienţă în domeniu, disponibilitate la program prelungit şi deplasare în judeţul Timiş. Salariu negociabil. Relaţii la telefon 0761.548636. ______________________________________________ • Angajăm muncitori calificaţi şi necalificaţi în construcţii în Timişoara. Telefon 0726.310726.
REALCOM PETROŞANI
vă oferă zilnic prin Magazinul Alimentar nr. 16 - Piaţa Centrală cele mai ieftine şi de calitate sortimente de
carne de porc:
• pulpă de porc cu os - 9,80 lei • fleică porc - 12,50 lei • carne tocată - 12,80 lei • pulpă porc fără os - 14,30 lei • cotlet porc cu os - 14,20 lei • cotlet porc fără os 18,50 lei • ceafă porc cu os - 14,60 lei • ceafă porc fără os - 18,50 lei • costiţă porc cu os - 9,90 lei • ciolane porc - 5,00 lei • grăsime pentru topit - 5,00 lei
*Preţurile conţin TVA.
Noi suntem mereu în slujba dumneavoastră! Telefon util 0733.960311. Servire promptă, ireproşabilă!
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
la o vreme.
Aştepţi de undeva un verdict, un răspuns cu tentă categorică, ceva care să pună capăt unei stări nesigure în care te simţi blocat de
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Azi apeşi pe butonul de pauză şi te bucuri din plin de lucrurile simple şi uşoare pe care viaţa ţi le oferă. Bine faci, e o decizie înţeleaptă de a te detaşa de miezul agitaţiei de zi cu zi.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Dacă unele lucruri nu au ieşit bine în viaţa ta, nu trebuie să te cramponezi de ele şi să le tot treci în revistă. Eşecurile au şi ele rostul lor.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Planul pe care-l porneşti azi te entuziasmează la maximum şi faci tot posibilul să treci repede de fazele de început, cele de pregătire a terenului.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Discută mai mult cu persoana iubită, pentru că este o zi în care multe lucruri până acum incerte pot găsi o soluţie care să vă convină amândurora.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Te bucuri de o stare de dolce far niente care nu te reprezintă de obicei, pe tine, un om mereu în mişcare, dar probabil aveai nevoie de puţină odihnă.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Este o zi perfectă, veştile bune şi evenimentele fericite dau năvală în calea ta. Ar fi culmea să nu profiţi din plin de tot ce ţi se oferă pe tavă, pentru că o poţi numi una dintre cele mai optimiste zile din ultima perioadă.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Unii îşi folosesc autoritatea în orice împrejurare, chiar şi în cele mai banale acţiuni, deci să nu te mire că se mişcă în jurul tău nervi descătuşaţi, cuvinte aspre sau comentarii acide.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Unde-i lege, nu-i tocmeală, ca atare nu insista să duci la capăt o acţiune dacă ştii că nu e întru totul legală. Urmează numai căile cinsti-
te.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
soane.
Din discuţii se nasc cele mai bune soluţii, de aceea merită să vorbeşti despre problemele care te preocupă cu cât mai multe per-
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Mediul în care te afli te influenţează negativ, ca atare alege-ţi cu grijă companionii, ca să nu-ţi strici ziua din cauza toanelor lor.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Nu ai ajuns acolo unde ai sperat, dar nici nu te laşi copleşit de eşecul parţial la care ai ajuns. Reu-şeşti să schimbi imediat macazul, fără a te crampona. Nu e un capăt de drum, ci şansa unei schimbări de sens radicale.
HOROSCOP
DIVERSE
11
CMYK
12
ACTUALITATE
La Vulcan
Ministrul Gerea
Gheorghe Ile a dat asigurări că, la anul, autobuzele electrice vor circula în Valea Jiului
La Hidroelectrica
Când ideea se va materializa, iar clipa asta nu-i prea departe, prelungirea, până la Lonea, a traseului autobuzelor electrice ale societăţii „Green Line” le va face o concurenţă care trebuie că-i îngrijorează de pe acum pe proprietarii de microbuze maxi-taxi şi de taxiuri.
Iniţial,
viitoarea linie de autobuze nepoluante, acţionate electric, era prevăzută să se întindă între Uricani şi Petroşani. Între timp, a fost consultat proiectantul - am aflat de la primarul Gheorghe Ile în şedinţa de consiliu local din 25 iunie -, iar Consiliul Judeţean Hunedoara, instituţia pe banii căreia se materializează proiectul, a luat în calcul şi varianta prelungirii, până la capătul Lonei, a traseului de transport în comun realizat de autobuzele „Green Line”. Dar, pentru asta, era nevoie de acceptul scris, adică de hotărâri de consiliu local ale unităţilor
administraţiilor publice locale implicate în problemă.
La Vulcan
nu a existat niciun impediment în aprobarea proiectului pe care Ile l-a supus dezbaterii. Nu sunt necesare mari investiţii suplimentare, a explicat primarul. „E nevoie doar de o staţie de încărcare a bateriilor electrice, amplasată la cap de linie”. Teoretic, am mai aflat din gura lui Gheorghe Ile, un asemenea autobuz electric are o autonomie de mers de 300 de kilometri. Dar, cum de obicei nu totul merge ca-n
cartea de instrucţiuni de folosire, este posibil ca el să rămână în pană de curent. Asta, însă, nu-i o problemă. Şoferul sună la „Depanare”, cei de la serviciul respectiv aduc baterii noi şi, ţac-pac, în nici două minute le pun în locul celor consumate.
Gheorghe Ile a mai spus
că el a călătorit cu un astfel de autobuz şi că autovehiculul nu va avea probleme cu eventualele pante pe care va trebui să le urce. Cu viteză mai mică, e drept, dar le va urca. Călătoria se va face pe bază de cartelă pe care persoana care urcă în autobuz o va introduce în dispozitivul electronic care o citeşte. Nu am aflat cât va costa o călătorie, de la un capăt la altul, de exemplu, dar costul ei va fi mai mic, decât cel actual, practicat de microbuzele maxi-taxi. În plus, elevii care fac naveta vor primi gratuit aceste cartele. Fiecare de la şcoala la care învaţă. „Proiectul este agreat şi la Bruxelles, şi-a încheiat Ile cuvântarea, iar cel târziu anul viitor autobuzele electrice vor fi văzute circulând în Valea Jiului!”. Gheorghe OLTEANU
Ministrul Energiei, Andrei Gerea, a efectuat o serie de vizite la sucursale Hidroelectrica, inclusiv din judeţul Hunedoara.
Remus Borza, reprezentantul administratorului judiciar al Hidroelectrica, şi ministrul Energiei, Andrei Gerea, au efectuat, în perioada 26-27 iunie, o vizită de lucru la sucursalele şi uzinele Haţeg, Caransebeş, Târgu Jiu şi Porţile de Fier pentru a verifica stadiul lucrărilor la proiectele de investiţii
Bretea, Poiana Mărului şi DumitraBumbeşti. Vineri, Remus Borza împreună cu ministrul Energiei şi oficialităţi ale judeţului Hunedoara au ajuns pe şantierul centralei Bretea. Centrala, cu 12 MW putere instalată şi 24,34 GWh/ an aport energetic, face parte din amenajarea hidroenergetică a râului Strei pe sectorul SubcetateSimeria. Aceasta, în varianta optimizată, va însemna concretizarea unui amplu proiect de investiţii, cuprinzând şapte idrocentrale, dintre care trei cu lac de acumulare şi patru cu derivaţie, conţinând un număr de 14 hidroagregate şi trei microhidrocentrale, totalizând o putere instalată de 84,25 MW şi o producţie medie anuală de 164,52 MWh. Valoarea totală a investiţiei pentru CHE Bretea este de peste 58 de milioane de euro, dintr-un total estimat de 420 de milioane de euro, stadiul fizic al lucrărilor fiind în prezent de 62 la sută. Centrala Bretea va fi pusă în funcţiune în decembrie 2015.
Mihaela PETROŞAN
facebook.com/ziarulvaiijiului