CMYK
Ziar ul Vaii Jiului
Vila Melinda
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,4805 lei 1$ = 4,0601 lei 1₤ = 6,2485 lei
vineri, 10 iulie 2015 Anul VIII nr. 1728 12 pagini Preţ: 1 leu
angajează de urgenţă bucătar şi barman cu experienţă în domeniu. Se oferă salariu atractiv, în funcţie de capacitate. Pentru informaţii sunaţi la sediul firmei: 0762.657455; 0254.545842 sau accesaţi pagina noastră www.vilamelinda.ro şi lăsaţi un mesaj.
Critică dură la adresa puterii în problema CEH. Carmen Hărău:
„6.500 de locuri de muncă depind de un judecător din Petroşani”
Miercuri, într-o emisiune la B1TV, deputatul hunedorean Carmen Hărău a abordat, într-o manieră extrem de dură, problematica Complexului Energetic Hunedoara (CEH). Conform declaraţiilor parlamentarului liberal, CEH a fost căpuşat ani de zile şi nici acum nu i se acordă mai multă atenţie.
„S-a modificat schimbarea deciziei politice” Carmen Hărău vorbeşte despre „un simptom” în abordarea problemelor extrem de delicate, care ar fi specific actualei puteri. „Noi avem acum o situaţie simptomatică pentru cum procedează domnul Ponta. În timp ce
dânsul era fugit la turci, a venit Garda de Mediu peste termocentralele Mintia şi Paroşeni, parte a Complexului Energetic Hunedoara. Deşi aceste termocentrale funcţionează fără autorizaţie integrată de mediu, de cinci ani Paroşeni şi de un an Mintia, prin decizie politică s-a schimbat modificarea, s-a modificat schimbarea deciziei politice. A venit golăneşte, că alt cuvânt n-am de folosit acum, Garda de Mediu şi a sistat activitatea. Ştiţi că 6.500 de locuri de muncă în acest judeţ calamitat social depind de un judecător din Petroşani, care va trebui să constate că oamenii ăştia nu sunt în regulă şi să spună domnilor aţi contestat degeaba. Închideţi. Nu există alternative?”, a declarat Carmen Hărău.
Prea mulţi angajaţi la CEH
Deputatul hunedorean susţine că a făcut demersuri în sprijinul CEH încă din luna februarie a acestui an. „Din februarie am făcut vorbire despre asta pentru că, făcând parte din comisia de buget-finanţe, am avut în faţă troika. Ştiţi ce ne-a spus Banca Mondială în legătură cu structura de posturi? A zis reprezentantul Băncii Mondiale cam aşa: au structură de posturi de te plezneşte peste ochi. Valea Jiului e căpuşată de PSD de zeci de ani. S-a creat o situaţie dramatică. Sunt oameni arondaţi acestor termocentrale. Mineritul este de multă vreme pe tobogan la vale, iar politica de stânga în România decimează structuri mari muncitoreşti”, a explicat deputatul de Hunedoara.
„Ponta este invalid politic”
Conform opiniilor lui Carmen Hărău, problema CEH nu este în Parlament acum: „În momentul acesta am avea nevoie de un premier valid din punct de
vedere politic şi cu credibilitate, să meargă la Comisia Europeană, să mai obţină o derogare pentru implementarea tehnologiilor care protejează mediul, să vină acasă, să bage mâna în buzunar şi să scoată banii necesari, că 85 la sută investiţie la Paroşeni s-a făcut. Să rezolve problema. Cine să facă lucrul acesta? Cineva care chiar dacă va fi primit în încăpere va sta pe un colţ de masă? Doamne fereşte să rămână Ponta! Pentru că este invalid politic. Nu ne mai reprezintă”.
„Gerea, ştiţi foarte bine, se agaţă de un fir de aţă” Hărău a mai explicat faptul că presiunea pusă pe termocentralele hunedorene generează reacţii în lanţ, multiplicând problemele locale. „În momentul acesta Hunedoara fierbe pe mai multe teme legate de închiderea Complexului Energetic Hunedoara. O dată termocentralele şi toată structura care disponibilizează 6.500 – 7.000 de oameni, fără alternativă, pe urmă încălzirea. Vine iarna peste noi. Sunt zeci de mii de apartamente care depind cu agentul termic de aceste structuri. Nu avem la nivel guvernamental cu cine discuta. Domnul Gerea, ştiţi foarte bine, se agaţă de un fir de aţă. Când apare o listă de remaniere, când domnul Gerea, care face parte din partidul domnului Tăriceanu, e pe listă. Poate dânsul să gestioneze aşa o problemă?”, a mai spus Carmen Hărău.
Mihaela PETROŞAN
2
LA ORDINEA ZILEI
În privinţa rampei de gunoi din Vulcan,
Ile nu-şi mai face probleme
Ieri, Gheorghe Ile a dat asigurări că viitorul rampei de gunoi din Vulcan este rezolvat. Nu se mai pune problema dacă banii europeni pentru ecologizarea sa vor veni sau nu.
Vor veni aceşti bani
europeni, a spus Ile, atât pentru groapa de gunoi din Vulcan, cât şi pentru cea din Uricani. În plus, primarul nu a uitat să amintească despre oferta unor italieni de a valorifica gunoaiele depozitate pe
Primăria Petroşani
„Felicitată” de AEP
Primăriile din Petroşani şi comuna Lunca Cernii de Jos trebuie să plătească amenzi pentru nereguli constatate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). O altă primărie, cea din Băniţa, a primit două avertismente.
Conform obiceiului din ultima vreme, Autoritatea Electorală Permanentă a desfăşurat, în luna iunie 2015, alte 603
dealul de la Paroşeni. A făcut asta după ce consilierul local Simion Spiridon a expus, într-o dizertaţie profesorală, diferite posibilităţi de valorificare a deşeurilor menajere.
Managerul acelei firme
care are instalaţii speciale în mai toată lumea a avut, deja, o discuţie cu Ile. Atunci, a povestit primarul, omul i-a arătat nişte chestii pe care Ile le văzuse şi în Germania. „A zis că revine, sunt în legătură cu secretara lui, a mai menţionat edilul şef vulcănean, ca să discutăm, în detaliu, chestiunea respectivă”. Gheorghe OLTEANU
acţiuni de control la nivel naţional, în scopul îndeplinirii principalelor obiective ale activităţii de instruire şi control electoral. În urma acestora, au fost aplicate 208 sancţiuni contravenţionale, 69 dintre acestea concretizându-se prin amenzi în cuantum total de 74.600 lei, iar 139 prin avertismente scrise. În urma controalelor efectuate, Filiala Vest a AEP a aplicat 23 de sancţiuni contravenţionale: 7 amenzi în cuantum total de 7.000 lei şi 16 avertismente scrise, pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr.215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modi-
CONSILIUL JUDEŢEAN HUNEDOARA ANUNŢ DE INTERES PUBLIC Programul de audienţe al conducerii Consiliului Judeţean Hunedoara este următorul: David Adrian Nicolae, Preşedinte: Marţi - Deva, orele 9:00 - 12:00; Vineri - Petroşani, orele 9.00 - 12.00; Gligor Dorin Oliviu, Vicepreşedinte: Luni, orele 11:00 - 14:00; Stănescu Vetuţa, Vicepreşedinte: Joi, orele 9:00 - 12:00; Ştefoni Dumitru Sorin, Secretar al Judeţului: Miercuri, orele 9.00 - 12.00.
Cei interesaţi se pot programa la Biroul de relaţii cu publicul, la adresa instituţiei: Deva, Bld. 1 Decembrie 1918, nr.28, sau la tel. 0254 215 055.
Acţiunile de instruire, îndrumare şi control electoral au ca principale obiective: verificarea modului de întocmire, păstrare şi actualizare a listelor electorale; verificarea autorizării de către primar, prin dispoziţie, a persoanelor care efectuează operaţiuni în listele electorale permanente şi în Registrul electoral; verificarea modului de păstrare şi recuperare a materialelor de logistică electorală; verificarea respectării criteriilor privind delimitarea secţiilor de votare, conform prevederilor legislaţiei electorale; îndrumare privind utilizarea Registrului electoral; verificarea efectuării operaţiunilor specifice în Registrul electoral; monitorizarea modului de efectuare a înregistrărilor ori a radierilor în Registrul electoral, conform prevederilor legale în vigoare; urmărirea modului de respectare a instrucţiunilor şi hotărârilor AEP.
ficările şi completările ulterioare. Dintre sancţiunile aplicate primăriilor de către Filiala Vest în luna iunie 2015, patru sunt în judeţul Hunedoara şi sunt primite de două primării: Petroşani şi Lunca Cernii de Jos. Astfel, fiecare dintre cele două primării a primit două amenzi de câte 1.000 de lei, pentru
nereguli în gestionarea informaţiilor ce folosesc în campaniile electorale, la alegeri. Autoritatea Electorală Permanentă va continua să efectueze astfel de controale, conform planificărilor lunare şi anuale. Mihaela PETROŞAN
Lupeni
Cu numere expirate
Chiar dacă maşina pe care o conduce are numerele de înmatriculare expirate, un şofer din Lupeni a insistat să folosească drumurile publice.
)
Ziarul Vaii Jiului
Miercuri dimineaţă, poliţiştii rutieri au oprit în trafic autoutilitara condusă de către un bărbat în vârstă de 42 de ani, din municipiul Lupeni. La verificarea documentelor au constatat faptul că valabilitatea plăcuţelor de înmatriculare provizorii ale autovehiculului era expirată. Pentru comiterea infracţiunii de conducere, pe drumurile publice, a unui autovehicul neînmatriculat pe numele bărbatului a fost întocmit dosar penal. Mihaela PETROŞAN Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României
Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
La Universitatea din Petroşani s-a lansat
Proiectul „Studenţi ancoraţi în realitate”
Joi, 9 iulie, la Universitatea din Petroşani a avut loc, începând cu orele 12:00, într-unul din amfiteatrele clădirii centrale de pe Dealul Institutului, conferinţa de lansare a proiectului european intitulat „Studenţi ancoraţi în realitate”.
Sala amfiteatrului a fost plină de studenţi şi de invitaţi
Sala a fost plină, iar printre invitaţi am regăsit o parte dintre angajatorii care vor lua studenţii în practică sau reprezentanţi ai lor, inclusiv de la Direcţia Minieră, mai multe cadre universitare, în frunte cu rectorul universităţii, Marius Marcu, iar din partea administraţiei publice locale a fost prezent viceprimarul Petroşaniului, Florin Nicolae. De la conf.univ.dr.ec. Eduard Edelhauser, managerul de proiect, şi de la prorectorul pe linie de Învăţământ şi Relaţii Internaţionale, conf.univ.dr.ec. Codruţa Dura, am aflat câteva lucruri interesante legate de acest proiect care se adresează studenţilor.
150 de studenţi angrenaţi
„Proiectul de azi vizează tranziţia de la şcoală la viaţa activă pentru un număr de 150 de studenţi ai Universităţii din Petroşani. Practic, aceşti tineri vor trebui să facă practică de profil în cadrul mai multor agenţi economici din Valea Jiului, care au decis să ne sprijine în cadrul acestui demers. Lista este destul de lungă şi nu pot acum să vă spun toţi aceşti agenţi economici, dar printre ei se regăseşte, de exemplu, şi Complexul Energetic Hunedoara, cel mai mare agent industrial din judeţ.
Studenţii vor trebui să-şi întocmească un portofoliu de practică în conformitate cu cerinţele Văii Jiului. Dacă vor respecta aceste cerinţe – care sunt de natură să contribuie la dobândirea unor abilităţi practice pentru ei –, vor primi o subvenţie de 500 de lei în cadrul acestui proiect. Până la urmă, să zicem că ei îmbină utilul cu plăcutul. Acest stadiu de practică oricum trebuia să-l facă, era prevăzut în planul de învăţământ. Dacă vor arăta seriozitate vor dobândi cunoştinţe practice care le vor fi utile în viitor, precum şi o sumă de bani”,
Un proiect benefic
ne-a declarat doamna prorector Codruţa Dura. De partea cealaltă, managerul de proiect conf.univ.dr.ing. Eduard Edelhauser a subliniat: „Acest proiect a fost câştigat de Universitatea din Petroşani, fiind pe prima poziţie de evaluare. Suntem singuri, nu avem parteneri în acest proiect derulat pe POSDRU. În cadrul proiectului beneficiari vor fi 150 de studenţi de la două facultăţi din cadrul universităţii noastre. Este vorba de Facultatea de Mine şi de Facultatea de Ştiinţe, ponderea studenţilor fiind mai mare de partea celor de la Ştiinţe, lucru normal din moment ce această facultate are mai mulţi studenţi care urmează cursurile de la noi. Scopul acestui proiect este ca aceşti studenţi, în perioada de practică, să aibă o mai mare implicare. Mă bucur că în cadrul acestui proiect am reuşit să aducem toţi studenţii de anul II, care în alţi ani
La categoria sa,
Colegiul Economic „Hermes” - al doilea pe judeţ Pentru cunoscătorii fenomenului educaţional petroşenean nu mai constituie niciun secret faptul că la Colegiul Economic „Hermes” se face şcoală, nu glumă. Nu o spunem noi, ci vorbesc de la sine rezultatele obţinute la Bacalaureat.
Faţă de anul trecut, promovabilitatea la Bac a fost cu 12 procente mai mare. Acest procent de promovare ascunde în spatele său multă muncă a dascălilor, şi mai ales a elevilor. De fapt, promovarea elevilor care au absolvit anul acesta Bacul este de 77,11%. Însă, anul
www.zvj.ro vineri, 10 iulie 2015
făceau practică de la distanţă şi mai erau şi neplătiţi. Aici, ei vor participa la cele trei săptămâni de practică în cadrul unor activităţi de muncă clare ale unui agent economic şi vor avea o serie de beneficii în această perioadă. În primul rând, acumularea de cunoştinţe la un loc de muncă adevărat, pe domeniul pe care ei se pregătesc. Proiectul funcţionează până în decembrie, iar în semestrul I, anul viitor în ianuarie, vor exista activităţi de consiliere, activităţi de orientare în carieră etc., acţiuni desfăşurate tot în cadrul acestui proiect”. Am stat de vorbă şi cu un angajator, cu directorul Direcţiei Miniere din cadrul CEH, ing. Viorel Stancu. „Este un proiect benefic atât pentru studenţi, cât şi pentru noi, având în vedere că la noi angajări s-au făcut foarte puţine în ultima perioadă de timp, iar un tânăr student, cine ştie, poate veni cu câteva idei noi, bune de pus în aplicare, care să ne ajute. În funcţie de specializările pe care dumnealor le fac la Universitatea din Petroşani, în practica pe care o vor efectua la noi, îi vom repartiza la locul potrivit. Dacă sunt de la finanţe-contabilitate îi vom repartiza la contabilitate, dacă sunt pe partea de inginerie mecanică îi vom repartiza la atelierele unităţilor de producţie ale noastre, poate, de ce nu, chiar în subteran, să vadă cum funcţionează locurile de muncă şi utilajele pe care le avem şi să-şi facă o idee clară cum arată o mină. În general, conlucrăm
bine cu universitatea şi, din punctul nostru de vedere, credem că aceste proiecte, cum e cel care se lansează azi, sunt utile. De aceea spun că acest gen de proiecte ar trebui să fie cât mai multe. Cu cât mai multe, cu atât vom avea mai mulţi absolvenţi de facultate care vor avea experienţă în momentul când vor găsi un loc de muncă. Această practică contează şi tot sistemul de învăţământ românesc ar trebui să se axeze pe acest gen de practică executată de studenţi la firme de profil, cum în alte ţări europene se întâmplă asta demult”. Corneliu BRAN
acesta au dat Bacalaureatul şi elevii care nu au avut şansă anii trecuţi. Astfel, media celor din seria curentă cu aceea a celor din anii trecuţi este de 70,3%. Un procent care clasează în judeţ serioasa instituţie de învăţământ petroşenean pe un onorant loc secund la nivelul liceelor tehnologice, după Colegiul Economic Hunedoara. Că este o instituţie de notă mare o dovedesc şi notele de 10 (zece) obţinute la matematică (10 bucăţi) şi la limba şi literatura română (unu). Şi aceste rezultate confirmă un fapt cunoscut de comunitatea educaţională din judeţ: la Colegiul Economic „Hermes” se face şcoală, nu glumă. Sonia LIBERESCU
ACTUALITATE
3
4
SPORT
Hercules şi Inter
Au pierdut cei mai mulţi jucători
Luna iulie este perioada în care majoritatea echipelor din Valea Jiului se vor reuni în vederea reluării pregătirilor pentru începerea noului sezon din Liga a IV-a, sezon ce va debuta la finele lunii august. Ca de obicei, sunt multe echipe de la noi care se confruntă cu diverse probleme, unele financiare, altele legate de lot. Vicecampioana judeţului, Hercules Lupeni, şi una dintre revelaţiile campionatului, Inter Petrila, sunt formaţiile care se confruntă cu cele mai multe greutăţi. Inter Petrila nu se poate baza la pregătiri pe şapte jucători de bază, plecaţi la muncă în străinătate. Şi Hercules Lupeni a pierdut trei jucători din formula de bază, şi ei, ca şi petrilenii, plecaţi la alte echipe. „Dacă mă gândesc la toate aceste probleme, cu siguranţă nu e bine. Aşa că mai bine ne gândim la noi soluţii. Am ochit deja un jucător important,
Işfan Konicka, dar mai am şi alţi jucători în vizor pentru a-i aduce la Lupeni. În ceea ce priveşte reunirea nu pot vorbi despre o dată concretă, dar după 15 iulie vom strânge rândurile”, a declarat antrenorul Dan Voicu. Inter Petrila se află printre formaţiile care se vor reuni cel mai târziu. Oficialii au anunţat ca posibilă dată de reunire ziua de 1 august. Conducătorii echipei spun că vor merge şi în noul sezon pe formarea unei echipe omogene şi cu o atenţie crescută spre juniorii clubului, care în sezonul trecut au câştigat titlul de vicecampioni judeţeni. Problema echipelor din judeţ se răsfrânge şi asupra Asociaţiei Judeţene de Fotbal Hunedoara, acolo unde unele echipe intenţionează să-şi anunţe retragerea din lipsă de fonduri, ceea ce nu ar avantaja deloc forul judeţean.
Ce bani au mai luat jucătorii în 2015?!
Devenii cele mai mari salarii, jiuliştii în coada clasamentului S-a tot vorbit despre câştigurile fotbaliştilor în ligile judeţene, cu precădere în Liga a IV-a, acolo unde fotbalul se joacă mai mult din pasiune, iar abia apoi se vorbeşte şi despre performanţă.
Nu este un secret pentru nimeni că la unele echipe sunt câştiguri destul de substanţiale pentru acest nivel, iar la altele câştigul lipseşte cu desăvârşire. Astfel, din sursele noastre se pare că cei mai bine plătiţi au fost jucătorii campioanei judeţene, Cetate Deva. Un salariu ajunge şi la 1.200 de lei, iar cei mai prost plătiţi, sau mai bine spus deloc, au fost jucătorii Jiului care au jucat pe o savarină sau pe suma de 50 de lei şi aceşti bani veniţi din buzunarul antrenorilor. Însă, spre cinstea ei, Primăria Petroşani s-a implicat şi a salvat Jiul de la dispariţie. O situaţie certă au avut echipele CS Vulcan şi Minerul Uricani. Şi asta în ciuda faptului că Minerul Uricani a avut un sezon slab. Totuşi, jucătorii au încasat salarii de până la 500 de lei, ceea ce dovedeşte că la echipa uricăneană este o stabilitate financiară. Lipsesc rezultatele, dar preşedintele Vasile Scurtu ne-a asigurat că în noul sezon Minerul va avea o cu totul altă faţă şi nu se va mai repeta ruşinea din campionatul trecut. Jucătorii de la Hercules Lupeni au mers şi în sezonul recent încheiat pe acelaşi principiu, câştigi - iei bani, pierzi - nu iei nimic. Tot 120 de lei a rămas prima pentru o victorie, astfel că dacă elevii lui Dan Voicu au câştigat patru meciuri pe lună au ajuns la suma de 480 de lei. Dar prima de obiectiv a fost cireaşa de pe tot pentru gruparea lupeneană, fiecare jucător a încasat suma de 900 de lei pentru locul secund ocupat în clasament. Peste 1.200 de lei ar fi fost prima dacă s-ar fi situat pe primul loc. Dar echipa din Lupeni promite să lupte pentru prima poziţie în viitorul campionat.
Nu uitaţi, sâmbătă, la Baru:
„Aleargă cu San Montan” Aproximativ 150 de sportivi din toată ţară sunt aşteptaţi să participe la a doua ediţie a maratonului „Aleargă cu San Montan”, care va avea loc la finalul acestei săptămâni, mai exact sâmbătă, 11 iulie, în comuna Baru. Erika Santa, preşedintele clubului San Montan, a declarat că evenimentul a devenit în scurt timp unul popular.
facebook.com/ziarulvaiijiului
Drept dovadă, competiţia va avea şi sportivi din străinătate şi anume din Spania, Italia şi SUA. Va fi o cursă pentru copii, una de semi-maraton de 22 de kilometri şi o cursă de maraton de 42,5 de kilometri.
Se poate dacă se vrea
Pentru CSM Jiul Petroşani
Antrenorii Jiului îşi vor lua banii
Primăria Petroşani a alocat bani mulţi
După ce Ziarul Văii Jiului a consemnat, în paginile sale, problema antrenorilor de la juniorii A1 de la CSM Jiul Petroşani, ei bine, s-a găsit şi soluţia, pe care ne bucurăm să o consemnăm.
Cosmin Kanduth, antrenorul echipei de juniori, formaţie medaliată cu bronz la Campionatul Naţional, s-a arătat nemulţumit de atitudinea autorităţilor locale faţă de echipa sa. Tehnicianul susţinea, zilele acestea, că oficialii Primăriei Petroşani tergiversează achitarea unor cheltuieli pe care şi le-au asumat. Este vorba de nişte deconturi în valoare de 1.500 de lei pentru baremurile la arbitraj, observatori şi benzină, sumă care, normal, ar fi trebuit să fie decontată de Primăria Petroşani. „Este adevărat că ei au suportat
Este foarte adevărat că anul acesta Primăria Petroşani a investit sume de bani deloc de neglijat în activităţile de la CSM JIUL Petroşani, 230.000 de lei, bani foarte mulţi.
o parte din deplasarea la campionatul naţional, dar au apărut nişte cheltuieli neprevăzute, pentru care eu şi Marin Tudorache am pus bani din buzunar”, a declarat Cosmin Kanduth. Răspunsul Primăriei Petroşani a venit după cele apărute în paginile cotidianului nostru, prin intermediul purtătorului de cuvânt: „Decontul în discuţie se află în lucru la Primăria municipiului Petroşani. Mai este nevoie de un document. Când acesta va fi depus, se vor achita sumele de bani”. „A trebuit să dăm în presă problema noastră, pentru ca lucrurile să-şi găsească rezolvare”, a declarat managerul Marin Tudorache. Echipa juniorilor născuţi între anii 1996 şi 1999 de la clubul CSM Jiul Petroşani a realizat cea mai valoroasă performanţă a sezonului pentru fotbalul juvenil hunedorean. Alb-negrii s-au clasat pe locul al treilea la turneul final al Campionatului Naţional şi au obţinut medaliile de bronz la categoria lor de vârstă, performanţă unicat la nivel de juniori în acest sezon în judeţul Hunedoara.
Tot la fel de adevărat este faptul că performerii care ar fi fost în măsură să fie în centrul atenţiei au luat partea mai mică a leului. Aşa se face că, spre fotbal, sumele au fost unele de austeritate, în condiţiile în care s-a vorbit despre o performanţă fotbalistică la nivel naţional. Alte cluburi din municipiul Petroşani urmează să primească sume de bani, în perioada următoare, conform prevederilor Legii 350. „Vom cere ca aceşti copii de la fotbal să fie premiaţi şi chiar vom înainta o cerere oficială în acest sens. Alţi copii din Vale au fost premiaţi de alte primării pentru un loc zece, aşa că aşteptăm şi noi să fim luaţi în seamă”, a declarat managerul Marin Tudorache. E frumoasă combativitatea oficialilor Jiului pentru recompensarea juniorilor, însă, să nu uităm că dacă Primăria Petroşani nu ar fi acceptat să preia Jiul în cadrul clubului municipal, acesta nu ar mai fi existat. Asta o scriem din spirit de fair-play. Pagini realizate de Loredana JUGLEA
ANUNŢ
Primăria orașului Petrila organizează licitație publică în data de 17.07.2015, ora 10:00 pentru
Închirierea parcării acoperite nr. 17 situată în str. 8 Martie în faţa bl. 49 și a parcării acoperite nr. 19 situată în str. Minei, în faţa bl. 39, orașul Petrila, jud. Hunedoara. Durata închirierii este de 5(cinci) ani. Preţul de pornire al licitaţiei este de 160 lei/an/parcare, conform art.2 din HCL 95/2015 privind Închirierea prin licitaţie publică a parcării acoperite nr. 17 situată în str. 8 Martie în faţa bl. 49 și a parcării acoperite nr. 19 situată în str. Minei, în faţa bl. 39, orașul Petrila, jud. Hunedoara. Taxa de participare la licitaţie este de: 20 lei. Garanţia de participare la licitaţie este de: 40 lei. Costul caietului de sarcini este 10 lei, iar acesta este disponibil la sediul instituţiei. Ofertele se depun până în data de 17 IULIE 2015, ora 09:00 la sediul Primăriei orașului Petrila. Informaţii suplimentare se pot solicita la sediul Primăriei Orașului Petrila, str. Republicii, nr. 196, jud. Hunedoara, la telefon/fax 0254.550760 sau 0254.550977, interior 218 sau pe adresa de mail: primaria.petrila2008@yahoo.com PRIMAR, PĂDUCEL ILIE
www.zvj.ro vineri, 10 iulie 2015
SPORT
5
CMYK
6
PRĂVĂLIA CU ISTORII
Dacă în 2015 mineritul a fost oficial îngropat printr-un protocol semnat de Petre Nica şi prefectul Vasilescu,
În 1968 Ceauşescu participa la jubileul centenarului exploatării cărbunelui
Până la 11 august 1968, Ceauşescu mai vizitase Valea Jiului, în diverse calităţi oficiale, cel puţin de două ori. La 21 iunie 1962 a făcut parte din delegaţia româno-sovietică, ce a vizitat Lupeniul, în frunte cu Hrusciov şi Gheorghiu-Dej. Ceauşescu împreună cu alţi demnitari ai PCR (Alexandru Drăghici, Paul Niculescu Mizil, Ilie Verdeţ, Manea Mănescu, Virgil Trofin) - revine în Valea Jiului la 7 octombrie 1966, în calitate de secretar general al PCR (şef al statului era în 1966 Ion Gheorghe Maurer).
De altfel, vizita din 11 august va rămâne una istorică, pentru că aceasta este prima vizită în Valea Jiului a lui Nicolae Ceauşescu în calitate de conducător al României. În august 1968 Valea Jiului a sărbătorit cu mare fast jubileul a 100 de ani de exploatare a cărbunelui în această zonă. Ziua Minerului era celebrată în prima duminică după 6 august (ziua în care, în 1929, 22 de mineri au pierit sub gloanţele Guvernului Maniu), iar în 1968 prima duminică a picat pe 11 august. Cum în epoca interbelică clasa muncitoare a Văii Jiului se trezea în zi de sărbătoare dis de dimineaţă, aceasta
şi-a menţinut obiceiul matinal şi în sărbătorile din anii comunismului. Prin urmare, la ora 8,30, în gara Livezeni garează trenul oficial, care a venit, cu locomotiva pufăind, prin Defileul Jiului. Din vagoane coboară: Nicolae Ceauşescu (secretarul general al Partidului Comunist Român şi preşedintele Consiliului de Stat - funcţie care echivala cu cea de şef de stat), Ion Gheorghe Maurer (preşedintele Consiliului de Miniştri), Chivu Stoica (fost preşedinte al Consiliului de Stat între 1965-1967 şi prim-ministru între anii 1955-1961), Virgil Trofin (secretarul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist), Vasile Patilineţ (născut la Lupeni în 1923; în 1968 secretar al Comitetului Central însărcinat cu apărarea şi securitatea
facebook.com/ziarulvaiijiului
internă), Gheorghe Gaston Marin (numele real - Gheorghe Grossman; a făcut liceul la Petroşani; vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri). Deasupra frontispiciului gării pe o pancartă scrie: „Bine aţi venit, dragi conducători ai partidului şi statului, în municipiul Petroşani”. Ioachim Moga prim-secretar al Comitetului judeţean Hunedoara al PCR şi preşedintele consiliului popular judeţean - îi salută pe înalţii oaspeţi, în uralele mulţumii. După care, se urcă cu toţii în trenul oficial, cu care se îndreaptă spre Lupeni. În Piaţa 6 august din Lupeni delegaţia este întâmpinată de David Lazăr, primsecretar al PCR şi preşedintele consiliului popular municipal. Pensionarul Aron Cristea (fost, printre altele, preşedinte al sindicatului minerilor lupeneni şi director al minei Lupeni) le oferă oaspeţilor pâine şi sare, urându-le „Noroc bun!”. Pionieri şi tineri îmbrăcaţi în costume momârlăneşti le oferă flori. Delegaţia porneşte în uralele mulţimii pe str. Vitoş Gavrilă, îndreptându-se spre Mina Lupeni. Bujor Almăşan, ministrul Minelor, şi Vasile Ciriperu, directorul minei Lupeni, întâmpină delegaţia de partid şi de stat la poarta minei, prezentând un scurt istoric al exploatării miniere. Mai mulţi ortaci prind pe piepturile membrilor delegaţiei insigna jubiliară „Centenarul mineritului industrial”. La Uzina Electrică de la Mina Lupeni, locul tragediei din 1929, Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi demnitari centrali şi locali depun coroane de flori din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri, organelor locale de partid şi de stat, organizaţiilor obşteşti. În timpul momentului de reculegere, duda sună prelung a jale. După consumarea momentelor comemorative, Ioachim Moga, primul demnitar al judeţului Hunedoara, deschide mitingul pe platoul minei Lupeni. Apoi, este citit Decretul Consiliului de Stat (guvernului) prin care, cu prilejul centenarului exploatării industriale a huilei în bazinul carbonifer Valea Jiului, Combinatului Minier Valea Jiului i se conferă „Steaua Republicii Socialiste România”, clasa I. În afară de această înaltă distincţie, prin Decretul nr. 681 din 1 august 1968 au mai fost acordate ordine şi medalii unor muncitori, maiştri, tehnicieni, geologi şi ingineri care lucrează în industria minieră, precum şi unor activişti care lucrează în bazinul carbonifer Valea Jiului. Nici angajaţii Staţiei de
cercetări pentru securitatea minieră nu au fost uitaţi, 5 dintre aceştia fiind recompensaţi cu Medalia „Meritul Ştiinţific”: Vasile V. Berar - inginer electromecanic, şef de sector; Alexandru I. Dicu inginer minier; Gheorghe N. Micheş, doctor inginer electromecanic, şef de secţie cercetări; Nicolae T. Oprea, inginer electromecanic, şef de laborator; Sabin S. Tat, inginer minier, şef de laborator. În cadrul mitingului de la Lupeni, Nicolae Ceauşescu înmânează 30 de ordine. După care ia cuvântul David Lazăr, number one-ul în Valea Jiului.
Ing. Petru Roman, directorul general al C.M.V.J., raportează: „(…) acum, după 100 de ani de la începutul exploatării miniere a zăcămintelor de cărbune pe aceste meleaguri, Valea Jiului reprezintă cel mai mare bazin carbonifer al României socialiste în continuă dezvoltare. Nivelul producţiei din prezent depăşeşte de peste 3 ori pe cel mai înalt realizat în trecut în Valea Jiului”. Mai vorbesc în aceeaşi limbă de
ANUNĨ DE PRESċ 10.07.2015 SC EURO JOBS SRL în calitate de Partener 1 al SC COMPA SA SIBIU - Beneficiar Ăi AJOFM SIBIU – Partener 2 implementeazČ în perioada 25.02.2015 – 24.12.2015, proiectul cu titlul „Fii activ ɂi adapteazČ-te la piaĩa muncii” ID 151603. Proiectul se adreseazČ persoanelor aflate în cČutarea unui loc de muncČ, persoane inactive, Ɂomeri, Ɂomeri de lungČ duratČ Ɂi Ɂomeri de lungČ duratČ tineri Ɂi este cofinanĩat din Fondul Social European prin Programul Operaĩional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane InvesteɁte în oameni! Axa prioritarČ 5 „Promovarea mČsurilor active de ocupare”, Domeniul major de intervenĩie 5.1 „Identificare Ɂi recrutare grup ĩintČ din zone foste industrializate”. În cadrul activitČɃii A 4.1. Furnizarea de formare profesionalČ în vederea adaptČrii calificČrii la nevoile pieĩei muncii prin iniĩiere, specializare ɂi perfecĩionare, SC EURO JOBS SRL va organiza în perioada urmČtoare programul de perfecĩionare „COMUNICARE ÎN LIMBA ENGLEZċ”, pentru un numČr de 28 beneficiari. Programul se va desfČĂura pe o perioadČ de 1 lunČ Ɂi 9 zile Ăi vor fi furnizate 60 ore de pregČtire, dintre care 40 pregČtire practicČ Ăi 20 pregČtire teoreticČ. Persoanele care doresc sČ participe la acest program trebuie sČ aibČ statutul de persoane în cČutarea unui loc de muncČ, persoane inactive, Ɂomeri, Ɂomeri de lungČ duratČ Ɂi Ɂomeri de lungČ duratČ tineri. Toate serviciile oferite sunt cu titlu GRATUIT! BENEFICII: x OBɂINEREA UNEI DIPLOME DE CALIFICARE VALABILċ ÎN UNIUNEA EUROPEANċ x SERVICII SPECIALIZATE DE INFORMARE āI CONSILIERE ÎN CARIERċ x SUBVENɂII LA FINALIZAREA PROGRAMULUI DE PERFECTIONARE. x SERVICII DE CATERING – MASA ZILNICċ PENTRU CURSANĨI Pentru înscriere ne puteɃi contacta la sediul SC EURO JOBS SRL, din PetroɁani, str. 22 Decembrie, nr. 1 sau la numerele de telefon: - Responsabil FPC – Negreanu Ana - 0354/108.516 - Coordonator proiect – Ghinia Andreea Sonia – 0730.892.920. VČ mulɃumim!
vineri, 10 iulie 2015
lemn a propagandei comuniste pensionarul minier Vasile Feher, Samuilă Sturza - student la Institutul de Mine Petroşani, Petre Constantin şef de brigadă la Mina Lupeni. În aplauzele şi ovaţiile mulţimii ia cuvântul Nicolae Ceauşescu. După încheierea mitingului, într-o manieră entuziastă, specifică epocii, Nicolae Ceauşescu vizitează staţia telegrizumetrică automată. În sala de consiliu a minei Lupeni are loc o şedinţă cu conducerile minelor Văii Jiului. În faţa unei uriaşe hărţi a bazinului carbonifer Valea Jiului şi a numeroase machete şi grafice, Nicolae Ceauşescu primeşte explicaţii despre avântul industriei miniere. Au luat cuvântul: pensionarul minier Vasile Feher, ing. Vasile Ciriperu directorul minei Lupeni, Ion David - şef de brigadă la Mina Aninoasa şi Bujor Almăşan ministrul Minelor. Nicolae Ceauşescu a pus punct întâlnirii, spunând: „…”. De la Lupeni, coloana maşinilor oficiale se îndreaptă spre Petroşani. Deplasarea este consemnată de ziarul local „Steagul Roşu”: „(…) străbate cu greu culoarul de mineri înşiruiţi pe întregul traseu. Din maşina deschisă tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer răspund cu căldură aclamaţiilor. În stânga se înalţă silueta termocentralei de la Paroşeni, principala furnizoare de energie electrică pentru bazinul Văii Jiului. Un alt punct industrial care atrage atenţia este uzina de preparare a cărbunelui de la Coroeşti. Se trece pe lângă şantierul de la Livezeni, unde se fac lucrări pentru deschiderea unei noi mine. O salbă de blocuri se înşiruie la poalele înverzite ale Parângului şi Vulcanului, formând adevărate oraşe noi, dotate cu cinematografe, cluburi, case de cultură”. După această trecere în revistă a câtorva realizări ale regimului comunist, coloana oficială ajunge pe Maleia, pe str. Dr. Petru Groza, la sediul Staţiei de cercetări pentru securitatea minieră Petroşani: „Se face un scurt istoric, la staţia de cercetări pentru securitatea muncii în mină. Înfiinţată în anul 1949, această instituţie aduce o importantă contribuţie la asigurarea unor condiţii de muncă mereu mai bune celor ce lucrează în industria minieră. Conducătorii de partid şi de stat urmăresc explicaţiile inginerului Constantin Cenuşă, adjunct al ministrului minelor. Reţine atenţia faptul că cercetările realizate aici şi-au găsit aplicarea în mecanizarea sistemului de aeraj în stabilirea unor metode de puşcare în mediul grizutos, în realizarea unor aparate pentru protecţia şi securitatea muncii. Se discută despre perspectivele de dezvoltare a institutului, despre sarcinile importante ce revin acestuia în domeniul securităţii miniere. Se vizitează apoi laboratorul pentru combaterea prafului silicogen, cel al maşinilor electrice miniere şi laboratorul destinat cercetărilor privind detectarea şi combaterea metanului, prafului de mină. Oaspeţilor le sunt prezentate câteva din realizările institutului, care au şi devenit un bun al minerilor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat apreciază activitatea acestui harnic colectiv”. De la S.C.S.M. Petroşani delegaţia se îndreaptă spre Mina Lonea în aceeaşi atmosferă regizatînsufleţitoare: „Pe tot parcursul drumului, de-a lungul a mulţi kilometri, în Petroşani, Petrila, Lonea, mulţimea face o primire entuziastă oaspeţilor, îi întâmpină cu flori. Izbucnesc urale, aclamaţii pentru partidul comunist, pentru
www.zvj.ro vineri, 10 iulie 2015
Comitetul său Central”. În cele din urmă, ajunge la Mina Lonea. Unde, în sala de apel, ing. Aurel Brânduş, directorul minei Lonea, le face istoricul minei, vorbind despre realizările şi perspectivele exploatării lonene, arătând că „a fost redeschisă mina veche, s-au pus în funcţiune două mine noi, iar în prezent se află în construcţie alte obiective”. În tipicul vizitelor în ţară, Nicolae Ceauşescu „face aprecieri, dă indicaţii privind folosirea economică a investiţiilor prin concentrarea producţiei de cărbune”. După ce i se prezintă turnul noului puţ modern de extracţie din curtea minei Lonea, Nicolae Ceauşescu şi tovarăşii iau drumul spre Cabana Lunca Florii. Nu, nu au greşit drumul, întrucât aici erau aşteptaţi, după o trezire matinală şi atâta alergătură prin Vale, cu lăutari şi cu masa pusă: „Într-un decor natural, în locul denumit Lunca Florii, conducătorii de partid şi de stat au fost oaspeţii minerilor şi familiilor lor. Aici, în vecinătatea culmilor Parângului şi ale Şurianului, pe o întinsă poiană înconjurată de falnice păduri, şi-au dat întâlnire formaţii de artişti şi amatori, care duc mai despart tradiţiile serbărilor câmpeneşti ale minerilor. La sosirea oaspeţilor, minerii şi familiile lor aclamă puternic, se aud urări închinate partidului, republicii. Pe o estradă amenajată în mijlocul poienii se perindă formaţii artistice care prezintă dansul, cântecele şi portul din cele mai reprezentative zone folclorice ale meleagurilor hunedorene. Dintr-un grup de vânători localnici, Iosif Cotoţ, miner pensionar, îi invită pe oaspeţi la o gustare vânătorească”. Nu ştim dacă la Lunca Florii vreun lăutar i-a cântat la ureche lui Nicolae Ceauşescu vreuna dintre melodiile sale favorite, „Spune, spune, moş bătrân…”, „Frumoasa mea cu ochii verzi”, ori „Privesc de la Doftana”. Firi disciplinate de… partid, tovarăşii nu au adăstat la petrecere mai mult decât impunea protocolul, s-au ridicat de la masă şi au plecat mai departe. În gara Petroşani îi aştepta trenul oficial: „La amiază, vizita conducătorilor de partid şi de stat în Valea Jiului a luat sfârşit. Pe peronul gării Petroşani, o mare mulţime de oameni ai muncii au venit să-i conducă pe oaspeţi. Sunt clipe emoţionante în care ovaţiile şi aplauzele nu mai contenesc. Tinere, în costume naţionale, specific acestor meleaguri, oferă buchete de flori”. Mai consemnăm că, în afară de anii amintiţi, Nicolae Ceauşescu a mai fost de 5 ori Valea Jiului: în 1972, 1977 (de două ori), 1979 şi 1989, însă printre obiectivele economice vizitate nu s-a mai aflat niciodată SCSM. În colecţia mea de fotografii rare am un film întreg cu vizita lui Ceauşescu la Lupeni din 1968, pe care l-am primit de la nea Flori, Dumnezeu să-l odihnească în pace. Din acesta am ales doar câteva clişee pentru a ilustra această vizită. Marian BOBOC
PRĂVĂLIA CU ISTORII
7
8
DIN JUDEŢ
În centrul localităţii Rîu de Mori
Acţiune eficientă marca ATOP
În data de 30 iunie a.c. Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP) care funcţionează în cadrul Consiliului Judeţean Hunedoara şi-a desfăşurat altfel şedinţa de lucru decât de obicei.
La iniţiativa domnului general Vasile Bârea, cel care conduce acest organism, şedinţa s-a desfăşurat în localitatea Rîu de Mori şi a avut două momente diferite. În prima parte a fost prezentat un material de către comandantul poliţiei judeţene cu privire la măsurile pe care poliţia le-a luat pentru buna desfăşurare a examenului de Bacalaureat. S-a remarcat în cadrul acestui material precizia şi seriozitatea de care dau în permanenţă dovadă reprezentanţii poliţiei pentru asigurarea
ordinii publice. De altfel, toate evenimentele importante din Judeţul Hunedoara beneficiază de protecţia poliţiei care, prin regulamente ei, se implică atât cât este necesar în viaţa publică. Găzduirea de către primarul comunei, domnul dr.ing. Niculiţă Mang, a fost una deosebită. Domnia sa a prezentat avantajele şi dezavantajele situării comunei pe care o conduce într-o arie protejată. Este avantajos că se află la poalele Munţilor Retezat, dar este dezavantajos pentru că nu se poate exploata lemnul, ceea ce-i diminuează foarte mult veniturile. În a doua parte s-au prezentat mijloacele şi dotările de care dispun în special Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratul Judeţean de Jandarmi atunci când intervin în teren. Maşinile moderne dau un plus de siguranţă atât cetăţenilor, cât şi lucrătorilor speciali din cadrul acestor inspectorate. A fost prezentată
harta cu zonele de responsabilitate ale posturilor montane din cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Hunedoara. Este important de menţionat că
În comuna care l-a dat politicii pe Nistor,
A început să se fure din… pod
Doi indivizi puşi pe furat din podul metalic dezafectat de la Şoimuş au avut „ghinionul” să fie prinşi de poliţiştii hunedoreni.
Mai exact, miercuri, în jurul orei 21:00, poliţiştii din cadrul Poliţiei municipiului Deva s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că un suspect în vârstă de 31 de ani, din localitatea Strehaia, şi un altul, în vârstă de 39 de ani, din reşedinţa de judeţ, au încercat să sustragă componente din secţiunea podului metalic dezafectat, aflat în albia râului Mureş, din zona localităţii Şoimuş. Cei doi suspecţi au fost depistaţi în apropierea locului faptei şi conduşi la sediul subunităţii de poliţie, pentru audieri. În cauză s-a întocmit dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de furt calificat. Reamintim că Şoimuşul l-a livrat politicii judeţene pe Laurenţiu Nistor, un nume de tristă amintire pentru mineritul şi energetica hunedoreană. Nu ştim dacă în momentul comiterii furtului Nistor era acasă, la biserică, la partid sau la… Mihaela PETROŞAN
În weekend
Jandarmii hunedoreni au iar de lucru
Conform surselor oficiale, în perioada 10-12 iulie, jandarmii hunedoreni vor asigura un climat de linişte şi siguranţă cetăţenilor la mai multe evenimente ce se vor desfăşura în spaţiul public.
facebook.com/ziarulvaiijiului
ATOP Hunedoara funcţionează din luna iunie a.c. într-o formă lărgită. Aşa cum era şi firesc, în acest organism au fost incluşi Viorel Sălan - şeful Inspectoratului de Jandarmi Judeţean, Viorel Demean – şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, dar şi Ilie Lavu – şeful Serviciului Public de Poliţie Locală Deva. Prezenţa ATOP-ului în localitatea Rîu de Mori a stârnit şi interesul localnicilor care au admirat capacităţile de intervenţie în teren. Ion HIRGHIDUŞ
Astfel, peste 50 de jandarmi vor asigura ordinea publică la manifestaţiile cu public numeros, dintre cele mai importante fiind: Weekend Festival – pe râul Strei pe toată perioada acestui sfârşit de săptămână; Maraton montan – plecare/ sosire din/ în comuna Baru; Nedee tradiţională - sat Poeniţa Voinii,
comuna Bunila; Protest „Stop defrişărilor” - Piaţa Victoriei, municipiul Deva; Premianţii fără premii - Piaţa Victoriei, municipiul Deva. De asemenea jandarmii hunedoreni vor asigura ordinea publică în zona lăcaşelor de cult din municipiul Deva şi la Mănăstirea Prislop. Jandarmii recomandă tuturor participanţilor la aceste adunări publice să respecte recomandările făcute de organizatori sau de forţele de ordine, iar în cazul în care sunt martori ai unei fapte de încălcare a legii, să apeleze la sprijinul jandarmilor sau să sune la numărul unic pentru situaţii de urgenţă 112. În plus, jandarmii montani vor fi prezenţi în staţiunile din judeţul Hunedoara, pe traseele turistice din munţii Retezat, Vâlcan, Şureanu şi Parâng, precum şi în staţiunea balneoclimaterică Geoagiu Băi, unde sunt aşteptaţi să sosească numeroşi turişti. Mihaela PETROŞAN
Cine nu crede, să încerce:
„Lung îi drumul Clujului”
„Lung îi drumul Clujului” spune un cunoscut refren popular. Pentru mine, se pare că nu e chiar atât de lung, din moment ce am ajuns să-l bat, două weekend-uri, la rând. În 20 iunie, am participat la festivitatea organizată de Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca, pentru a o susţine pe Teodora, fiica mea, la absolvire. Unde? În Sala „Dumitru Fărcaş” a Casei de Cultură, locaţie în care urma să revin peste o săptămână, la Festivalul „Eterna Epigramă”.
Festivalul a ajuns la ediţia a XXVI-a şi a fost organizat de Asociaţia Epigramiştilor Clujeni „Satiricon” (preşedinte - Eugen Albu), în parteneriat cu Consiliul Local şi Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Casa de Cultură a Municipiului Cluj-Napoca şi Uniunea Epigramiştilor din România. Încă de vineri, au sosit la Cluj epigramişti din ţară, dar şi de dincolo de graniţele ţării. Au fost prezenţi 30 de invitaţi - un număr mare, dacă ne gândim la vremurile grele în care trăim. Sfidând aceste greutăţi, organizatorii au găsit soluţii ca, în cele trei zile, să fim trataţi cu ospitalitate. Sâmbătă, în Sala de conferinţe a Hotelului „Delaf”, a avut loc lansarea cărţii „Umor şampanizat de epigramişti frapat” - o culegere întocmită de dl. Petru Cioclu, din Israel. „Culegerea de faţă se adaugă relativ puţinelor întreprinderi similare izbutite de-a lungul timpului la noi, dintre care se cuvine amintită, pentru unicitatea ei, Antologia umorului liric (1977),
frumuseţea capitalei europene a tineretului. Dl. Gavril Neciu a fost un ghid bine documentat, dornic să ne spună cât mai multe lucruri despre Clujul de ieri şi de azi. Festivalul propriu-zis s-a desfăşurat la Casa de Cultură a Studenţilor, moderatorul spectacolului fiind dl. Cornel Udrea. Au urcat, rând pe rând, pe scenă, membrii Cenaclului „Satiricon”, dar şi epigramiştii invitaţi. Epigramele au fost presărate cu arii celebre din opere, iar umoristul Sorin Tănase a susţinut un recital spumos. Multe dintre epigramele citite pe scenă au fost noi, scrise special pentru concursul din acest an. Tema concursului a fost „Lasă-mă să te las”. M-am lăsat premiată, ce era să fac, dacă aceasta a fost voinţa juriului alcătuit din domnii Aurel Buzgău (preşedinte), Eugen Pop şi d-na profesoară Silvia Popescu. Premiul I a fost obţinut de Gheorghe Şchiop, din Porumbacu de Jos, fiind pentru a treia oară pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, la Cluj. Premiul al II-lea a fost acordat domnului Ion Micuţ (Râmnicu Vâlcea), iar premiul al III-lea l-a obţinut Ion Diviza (Chişinău). Cele două menţiuni le-am primit eu şi Nicolae Bunduri (Braşov). Înţepăturile colegiale nu au întârziat să apară. Maestrul Nicolae Bunduri a adresat două şarje umoristice câştigătorului premiului I şi confratelui Petru-Ioan Gârda - gazdă la acest festival: Am ratat locul I la Cluj Cu un catren de căpătâi, Trecând la Cluj de-un ultim hop, Mă-mpiedicam de locu-ntâi… Dar nu sunt chiar aşa de ŞCHIOP.
Gheorghe Bâlici a scris, ulterior, o replică pentru concitadinul său, Ion Diviza:
Lui Ion Diviza, care a luat premiul III, după Gheorghe Şchiop şi Ion Micuţ Maestre, iarăşi iau aminte Că-n epigramă eşti slăbuţ, De ţi-au luat-o înainte Un ŞCHIOP şi unul chiar MICUŢ.
În vederea racolării de noi membri, „Satiricon” a lansat un concurs de epigramă, la care au participat oameni cu simţul umorului, din judeţul Cluj. Cei trei câştigători (de care sper că vom mai auzi) au fost premiaţi, în cadru festiv. Matrimonială Domnul mi-a luat o coastă Ca să am din ea nevastă, Dar soţia mea cea dragă Zice că-mi lipseşte-o doagă. (Octavian Cordoş - Premiul I)
Clujul - metropolă europeană Toţi ne fierbem, ca în oală, De când Cluju-i capitală Pentru tineri - bine spus Însă ei sunt în Apus! (Dorina Elena Florea - Premiul II)
elaborată de universitarul, umoristul, omul politic Ştefan Cazimir, care a pus în circulaţie un concept estetic reprezentat prin formula umor liric”. (George Corbu - preşedintele U.E.R.) Plimbarea prin municipiul Cluj-Napoca a avut scopul de a vedea, de la înălţime,
www.zvj.ro vineri, 10 iulie 2015
Clujul este… numai unu Fac aici o constatare: Clujul e - justificat Singurul oraş în care… Gârda nu e premiat.
Unui candidat la postul de primar Ornând-o cu idei de viitor, Azi uşa ne-o deschide tuturor, Dar după ce-l vom scoate din impas, Tot el ne-o va trânti frumos în nas! (Emil Cenan - Premiul III)
Absent motivat de la această întâlnire,
După spectacol, a urmat tradiţionala fotografie de grup, apoi cina festivă. La masă, s-a organizat un concurs ad-hoc de epigrame, pe rime date. Rimele au
fost extrase din pălărie: vacă şi util. Chiar dacă nu s-au prea potrivit, noi le-am potrivit cum ne-am priceput. Cei care le-au potrivit mai bine au primit, ca premiu, sticle (doi dintre ei - sticle pline, unul… o vază de sticlă). E drept că unora le cam… sticleau ochii, la vederea sticlelor pline. E necesar şi un bou Neputinciosu-o ia-n tărbacă Şi-adeseori o face vacă, Da-n casă boul e util Ca soţ şi tată de copil. (Elis Râpeanu - Premiul I)
Traian Băsescu are în ograda noului domiciliu un urs, o vacă şi un cal
Nu c-aş dori să fiu subtil, Dar pun o întrebare: dacă În curte n-ar fi fost util Să ai şi-un bou, pe lângă vacă?! (Nicuşor Constantinescu - Premiul II) Unuia care dansează cu o damă corpolentă Ca partener, e chiar util Să fii prudent la dans, că dacă Te prinzi cu dânsa în cadril, O să te calce ca o… vacă! (Grigore Chitul - Premiul III)
Tot la cină, epigramiştii care au împlinit, în 2015, o vârstă rotundă, au primit diplome. Pentru că am fost omisă, am scris următorul catren:
Şi vârsta mea-i „rotundă”, dar, ciudat, De mine, gazdele au cam uitat Şi, astfel, supărarea mi-e profundă, Că m-aş fi dat acum… şi mai rotundă!
Consider că m-am dat rotundă destul… Urmează să vin cu relatări despre un alt festival la care am participat - cel de la Craiova. Până atunci, în ediţia următoare, veţi avea ocazia să citiţi epigramele premiate la Cluj.
UMOR ÎN HA... MAJOR
Pagină realizată de
Petronela Vali SLAVU
9
10
CULTURĂ
Despre funcţia aforistică a replicii din metaforă
Lucian Strochi (poet, prozator şi dramaturg, autorul unei opere vaste şi de mare diversitate) s-a născut, a copilărit şi s-a format (ca om, dar şi ca scriitor) la Petroşani. Viaţa l-a împins spre alte meleaguri. S-a stabilit în Moldova, la Piatra Neamţ, în vârful magic al triunghiului astral al literaturii moldave: Ipoteşti, Humuleşti, Paşcani. Lucian Strochi a debutat ca poet la Petroşani, în antologia lirică „Muguri de piatră”, publicată la sfârşitul anilor ’60. Tot el a citit şi a dat gir primelor încercări literare ale lui Valeriu Butulescu, pe atunci elev de liceu. Acum, la peste patru decenii de la acele evenimente, se simte în continuare atras de problemele Văii Jiului, inclusiv de viaţa literară a zonei noastre. El a publicat recent un articol consacrat creaţiei literare a lui Valeriu Butulescu, pe care îl prezentăm mai jos. (ZVJ)
Cine deschide volumul Fragmentarium de Valeriu Butulescu nu poate rămâne indiferent. 1500 de aforisme, adică definiţii (dacă ne gândim la originarul gr. apforismos), judecăţi de valoare, sentinţe, maxime, cugetări, (o întreagă serie sinonimică), proverbe, ziceri, poeme într-un vers, metafore scânteietoare, oximoroane, figuri de stil, de gândire, leme, uneori haikuuri. Ecouri din Xenophon, Democrit, Heraclit, Martial, Juvenal, Pertius, La Rachefoucauld, Voltaire, Juels Renard, Rabindranath Tagore, Stanislaw Jerzy Lec, Emil Cioran, Ion Pillat, Lucian Blaga, Marin Sorescu, Tudor Muşatescu etc., dar sunetul e întotdeauna unul original, valerian (folosesc termenul pentru că e mai vindecător decât celălalt!). Dacă ar trebuit să folosesc o singură imagine pentru unitatea de ton a aforismelor sale m-aş opri la o orgă cu mii de tuburi. Uneori cuvântul e grav, reţinut, amărui ca un sâmbure de migdală, alteori îţi strepezeşte mintea precum agurida, pentru ca, peste doar un rând, să guşti dintr-o lubeniţă dulce şi rece. Aparent neutral câteodată, cuvântul vibrează oţelit abia după ce i-ai încercat elasticitatea: „În fiecare an trecem nepăsători prin ziua morţii noastre”. Sarcasmul, bine temperat pare întotdeauna prea actual: „Proorocii, cu cât sunt mai bine plătiţi, cu atât sunt mai optimişti”. Uneori definiţiile sunt de cuvinte încrucişate: „Glorie. Uitare cu efect întârziat”. Cinismul poate deveni absurd, trecând prin caricatural: „Am văzut un ministru urcat într-un pom. Fiecare ramură tremura sub povara răspunderii”. O figură de stil, chiasmul, poate da oricând o formulă/are elegantă: „Criticii văd muzica şi aud pictura”, derutantă prin ambiguitate (afirmaţia e laudativă sau mai degrabă…?). Meditaţia e uneori dulce-amară cu tâlcuri adânci: „Dacă n-ar fi avut alături munţii cei mari, şi dacii şi-ar fi construit piramide”. Imaginarul dezvoltat în unele aforisme trădează un poet adevărat: „Îmi doresc un buchet în care florile să se îmbrăţişeze din proprie iniţiativă”. Chiar limbajul ştiinţific îi permite surprize lingvistice dintre cele mai neaşteptate: „Oare scleroza timpurie tot precocitate se cheamă?”. Jelania poate fi sinceră, precum cea a unui pustnic în ascultare: „Doamne! De ce ai pus atâta sete de viaţă în trupul acesta perisabil?”. Paradoxul e, de cele mai
facebook.com/ziarulvaiijiului
multe ori, de foarte bună calitate: „Consider că adevărul gol-goluţ nu este moral”. Ca moralist, Valeriu Butulescu e cu dreapta măsură în mână căutând un echilibru: „Pasărea zboară. Pe pământ, umbra ei se târăşte”. Sau, şi mai categoric: „Dacă nu ar exista diavolii, binele ar subjuga totul”. Limbajul poate fi (aparent) biblic, sentenţios: „Iar cel ce n-a văzut munţii, uluit va fi de măreţia dealului”. Foarte rar, formulările lui Butulescu se întâlnesc cu altele mai vechi. Vulturul roman care nu prinde muşte, vânează, la gânditorul nostru, găini, rămânând tot vultur. Uneori un singur cuvânt devine decisiv pentru un aforism memorabil: „A ajuns prim solist în corul tăcerii” (s.n.). Sunt aforisme care conţin umor pur: „Mitologie. Bufniţa doarme toată ziua şi trece drept pasăre a înţelepciunii.” (Marchizul ce a dat numele lapalisadei aţipea doar (prin saloane) şi era considerat profund). Pentru unele aforisme, Butulescu ar trebui excomunicat sau pedepsit de zei: „Cel rătăcit descoperă drumuri noi”. Sau: „În faţa reformelor religioase, zeii au rămas întotdeauna pasivi”. Şi încă: „Îmbălsămaţi-mă! Nu cred în a doua viaţă, dar vreau să fac o bucurie arheologilor”. Tragismul umanităţii poate pleca dintr-o aparent simplă constatare: „Crucea s-a prefăcut stea, în urma perfecţionării tehnicii de crucificare”. Înţeleptul are şi un rol purificator, sancţionând, amendând, denunţând tarele societăţii sale: „Crăciun. Transcendentul se pierde în spatele unui orizont de mezeluri”. Morala poate fi acidă, ca într-o fabulă întoarsă: „Pe vremuri animalele conversau cu oamenii. Acum tac, convinse de inutilitatea oricărui dialog”. Ca orice moralist, Butulescu e un „sceptic mântuit”: „Această antologie seamănă cu o groapă comună” sau, aproape sarcastic: „Fiecare să râdă în funcţie de starea danturii lui”. Ambiguitatea e cultivată atent, autorul obţinând efecte maxime: „Poezia lui e uscată ca o mumie şi poate de aceea rezistă timpului”. Gânditorul filosofează, meditaţia lui fiind adesea amuzantă, fără încrâncenări inutile: „O fi existând lumea cealaltă? Vom muri şi vom vedea”. Valeriu Butulescu nu se teme de adaptări şi de parodii, mizând pe faptul că textul este deja parţial cunoscut: „Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-i pe planeta mea”. (Acest aforism conţine un tur de forţă: se pleacă din cunoscuta afirmaţie: „Fie pâinea cât de rea, tot mai bună dulce-n ţara mea”, se trece la un dicton latin cu semn contrar Ubi bene, ibi patria pentru a se ajunge în final la un internaţionalism … planetar). Moralistul este un observator atent, observând neconcordanţele, coincidenţele, lupta contrariilor: „Încercând să desfigureze monstrul, l-au făcut aproape simpatic”. Sau: „Iedera e convinsă că susţine stejarul”. Ironia e subţire, cuceritoare: „Creşte tot mai mult apropierea dintre oameni. Mai ales în autobuze”. Sau: „La măreţia vârfului îşi aduc contribuţia şi văile, cu adâncimea lor”. (Adevărul acestui aforism mi-a fost probat recent, când un speolog a declarat, la un post de radio, că el şi colegii lui contribuie la… mărirea suprafeţei României, în mod paşnic, descoperind noi şi noi… suprafeţe subterane!) Având auz fin, de poet renascentist, Valeriu Butulescu se ia uneori la trântă cu rimele, cu rezultate notabile: „Cu gardă şi zgardă, greu se face avangardă”. (Pentru acest aforism, ca şi pentru altele, Butulescu ar fi fost aspru sancţionat în unele regimuri mai puţin democratice. De exemplu: „Alegeri libere. Trebuie să optezi: ciumă sau holeră”. Sau: „Democraţia este periculoasă pentru popoarele cu spirit jovial. Ele vor alege mereu bufoni în funcţiile cheie ale statului”. Şi
încă: „Politica te murdăreşte, dar te scoate în evidenţă. A trebuit să mă murdăresc, pentru a deveni vizibil”. Sau, fulminant: „Pentru putere nu există cămaşă de forţă”). Demitizarea e şi ea la ea acasă: „Dacă nu era şarpele, Eva ar umbla şi astăzi, virgină, prin rai. Omenirea îşi datorează existenţa şarpelui”. Ancorat solid în social, Valeriu Butulescu trece prin toate registrele, neiertând pe nimeni, fiind iertat tocmai pentru obiectivitatea sa, pentru echilibrul indiferent, probat întotdeauna: „Am avut un şef atât de capabil, încât lua singur decizii colective”. Sau: „„… din moarte pre moarte călcând, iar celor din mormânturi, viaţă dăruindu-le!”. Asta da, ofertă electorală!”. Sau: „Clemenţa justiţiei înseamnă injustiţie”. Pendularea între social şi religios îi permite gânditorului soluţii elegante, întotdeauna surprinzătoare, memorabile, chiar mnemotehnice: „Elitele vor fi mereu în minoritate. Opţiunea politică a unei naţiuni este voinţa mediocrităţii majoritare”; „În Paradis, dracii intră doar cu paşaport diplomatic”. „Lui Dumnezeu îi spun tu, şefului de birou numai dumneavoastră”; „Domnul a dat, hoţii au luat. Fie numele statului veşnic lăudat”; „E revoltător să crezi doar în lucruri care există”; „Majoritatea rugăciunilor tratează cerul ca pe o instituţie prestatoare de servicii”; „Ateii se recunosc uşor, după felul cum se închină”. Chiar atunci când glosează pe adevăruri deja spuse, Valeriu Butulescu e original, vehement, conclusiv, teribil: „Cine nu are ruine, nu are istorie”; „Lumea devine onestă, acolo unde e mai ieftin să cumperi, decât să furi”; „Orizontul latin e ceva mai limitat. Are două paranteze majore: fiesta şi siesta”; „Ce e mai condamnabil? Frâul sau desfrâul?”; „S-a ars puţin cu ţigara şi se crede Giordano Bruno”; „Mi-e dor de un duşman adevărat. Mă sufocă devotamentul falşilor prieteni”; „Călăul este un criminal ridicat de justiţie la rang de funcţionar public”; „Poftele spiritelor înalte se cheamă aspiraţii”; „O neînţeleasă ordine e haosul”. Moralistul e irezistibil atunci când comprimă două sau mai multe realităţi arhicunoscute, obligându-te să le reconsideri: „Columb ar fi ajuns în India. Dar a intervenit, ca de obicei, America”. Au scris cu har, cu seriozitate şi pătrundere, despre aforismele sale, nu puţini critici, oameni de spirit: românii Alex. Ştefănescu, Nelu Oancea, Cornel Moraru, Adrian Păunescu, Marin Sorescu, Darie Novăceanu, Anghel Dumbrăveanu, Mircea IonescuQuintus, Ioan Alexandru, Constantin Sorescu, Dumitru Velea, Cornel Ungureanu, Ioan Dubek, Dumitru Hurubă, Marian Barbu, Daniel Mariş, Daniela Crăsnaru, Ştefan Tcaciuc, Georgeta Bîrla, Mircea Andraş, Volodia Macovei, Mircea Ghiţulescu, Emil Gherasim, Gligor Haşa, Cătălina Iliescu, Radu Ciobanu, Dorin Perie, Octavian Opriş, Adrian Ţion, Horia Gârbea, Ion Hirghiduş, Eugen Evu, Grid Modorcea, Jeana Morărescu, Augustin Frăţilă, Hristu Cândroveanu, Vasile Ponea etc., precum şi străinii Fabrizio Caramagna, Eva-Marie Sjobeck, Pham Viet dao, Vo Khak Nghiem, Kim Toft Hansen, Camelia Elias, Bent Sorensen, Cezara Kolesnik, Tatiana ZinkeviciEstingneeva, Peter Gluck, Giuseppina Firoavanti, Laura Cenni, Jan Willem Bos, Holm Fickel, Jiri Nasinec, Konstantin Elenkov, Vasil Tolevski, Milan Bestic, Stavros Deligiorgis, Mieczyslaw Kozlowski, Vildan Sadac Ustundag, Naji Naaman, Raul Gonzalez Pinto, Baki Ymeri, Bojan Rajevic, Mihail Veshim, Ulises Estrella, Tadeusz Nowak. Opera lui Valeriu Butulescu este un triunghi dinamic: vers–aforism–replică (de teatru). Sau, cu o altă notaţie, opera recunoscându-şi autorul: poet–eseist– dramaturg. Lucian STROCHI
Deva
Seminar de informare privind mediul de afaceri Astăzi, de la ora 10, la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie Hunedoara va avea loc un seminar de informare în vederea comunicării măsurilor iniţiate de către Guvern pentru sprijinirea sectorului IMM şi a mediului de afaceri autohton şi identificării problemelor cu care se confruntă în desfăşurarea activităţii.
Evenimentul este organizat de Camera de Comerţ şi Industrie Hunedoara, împreună cu Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri. Sunt invitaţi să participe Anca Laura Ionescu – secretar de
DECESE
Suntem alături de doamna prof. Luciana Cornea, în aceste clipe de grea durere și încercare pricinuite de trecerea la cele veşnice a soțului CORNEA DUMITRU Dumnezeu să-l odihnească în pace! Familia Petru Marc
SERVICII MEDICALE
mica publicitate
• Szabo Sanodental, cabinet stomatologic din Petrila, în fiecare zi de joi, vă oferă extracţia la jumătate din preţ, adică 30 lei, şi se face fără programare. Relaţii la telefon 0769.361.118.
IMOBILIARE
mica publicitate
• Vând apartament 3 camere, decomandat, balcon, întreţinut, bloc recent anvelopat, etaj 2 din 4, situat pe str. Păcii, bl. 14. Negociabil. Relaţii la telefon 0722.779705.
ÎNCHIRIERI
mica publicitate
• Societate comercială oferim spre închiriere SPAŢIU COMERCIAL (CHIOŞC) situat în Vulcan, zona giratoriu Primărie (lângă Succes), din termopan, suprafaţă totală 12 mp, branșat la utilități, posibilitate extindere la 20 mp, în următoarele condiții: chirie 200 EUR + TVA/ lună + taxe în valoare de 762 lei (TVA inclus)/an. Perioadă minimă de închiriere: 12 luni. Spațiul este ocupabil imediat. Se percepe în avans chiria pentru lunile contractuale X, XI și XII. Solicităm și oferim seriozitate. Spațiul comercial se află într-o zonă cu vad comercial foarte bun și a funcționat mult timp în domeniul panificației. Relații la telefon 0773.349513.
REALCOM PETROŞANI
vă oferă zilnic prin Magazinul Alimentar nr. 16 - Piaţa Centrală cele mai ieftine şi de calitate sortimente de
carne de porc:
• pulpă de porc cu os - 9,80 lei • fleică porc - 12,50 lei • carne tocată - 12,80 lei • pulpă porc fără os - 14,30 lei • cotlet porc cu os - 14,20 lei • cotlet porc fără os 18,50 lei • ceafă porc cu os - 14,60 lei • ceafă porc fără os - 18,50 lei • costiţă porc cu os - 9,90 lei • ciolane porc - 5,00 lei • grăsime pentru topit - 5,00 lei
*Preţurile conţin TVA.
Noi suntem mereu în slujba dumneavoastră! Telefon util 0733.960311. Servire promptă, ireproşabilă!
www.zvj.ro vineri, 10 iulie 2015
stat în cadrul Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, Sorin Vasilescu – prefectul judeţului Hunedoara, Adrian David – preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, reprezentanţi ai autorităţilor locale, reprezentanţi ai băncilor hunedorene care acordă credite către start-upuri şi IMM-uri şi reprezentanţi ai mediului de afaceri din judeţul nostru. În timpul evenimentului va fi prezentată şi o informare a Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri cu privire la următoarele măsuri: strategia Guvernamentală pentru sprijinirea sectorului IMM şi îmbunătăţirea mediului de afaceri ORIZONT 2020; programele de finanţare de la bugetul de stat; programul Romania HUB; programul Româno – Elveţian pentru IMM; programul de lege privind incubatoarele de afaceri; proiectul de lege privind stimularea investitorilor individuali business angels; proiect de lege privind Mediatorul de Credite pentru IMM; proiectul de lege privind finanţările participative (Crowdfunding). Mihaela PETROŞAN
LICITAȚII
mica publicitate
• INSOLVENT CONSULT SPRL lichidator judiciar al SC NOMENTANA SRL Vulcan vinde, prin negociere directă, autoutilitară Iveco Eurocargo, HD-08-SWU, motorină, alb, 3908 cmc, 100 kW, 465.900 km, la preţul de pornire de 10.080 lei, exclusiv TVA. Ofertele pot fi formulate şi depuse la sediul lichidatorului din Deva, str. M. Eminescu, nr. 11, ap. 2 sau pot fi transmise pe fax la nr. 0254.226006, până la data de 22.07.2015. Orice informaţii sunt la dispoziţia eventualilor cumpărători la tel. 0254.226006 sau 0785.285456.
ANGAJĂRI
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Faci echipă perfectă cu un colaborator care îţi seamănă mult ca fire și nici măcar nu se resimte între voi vreo competiţie de a demonstra care e șeful sau care e primul.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
E o plăcere să stai de vorbă cu lumea, chiar și cu oameni complet necunoscuţi, pentru că din discuţiile pe care le porţi cu ceilalţi primești azi cele mai inteligente soluţii.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Ţi-e frică de judecata aspră a celor din jur și, ca să nu intri în gura lupului, preferi să rămâi tăcut și anonim pe margine.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Agitaţia zilei are două tăișuri: ori te irită și reacţionezi agresiv în cele mai nepotrivite momente, ori te susţine pentru a te apuca de o activitate pe care o priveai cu puţină teamă.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Fii extrem de prudent în situaţii cu factor mai mare de risc, pentru că nu ești în cea mai bună formă și poţi strica totul. Ia o pauză și vei continua altadată, după ce psihicul tău se va reface.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
E o bucurie pentru tine că ai ocazia de a învăţa mereu ceva nou. Discuţia pe care o ai astăzi cu o persoană mai tânără decât tine îţi deschide noi direcţii de abordare a unei probleme.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Se anunţă ceva bani în perioada imediat următoare și deja începi să faci planuri mari cu ei, dar nu cumva te cam pripești?
mica publicitate
• Societate de transport internaţional angajăm urgent, în condiţii foarte avantajoase, doi conducători auto pentru TIR. Cursele se desfăşoară între Anglia, Belgia, Olanda şi Germania. Cerinţe: experienţă de minim 1 an ca şofer de TIR în trafic internaţional; disponibilitatea de a lucra 2 luni cu 2 săptămâni pauză; de preferat domiciliu stabil pe raza judeţului Hunedoara; card tahograf, atestat transport marfă, analize valabile. Cunoştinţele de limba engleză sau germană constituie un avantaj. Coordonarea flotei auto se face de către vorbitor de limba română! Se oferă: mediu de lucru plăcut! Plata salariului la timp! Bonusuri în funcţie de rezultate! Relaţii la telefon 0722.344681. ______________________________________________
• SAIZ TOUR - agenţia Petroşani angajează agent voiaj cu experienţă. CV la email robert@saiztour.ro, fax 021.311.79.63. ______________________________________________ • Angajez deservent pentru utilaj buldoexcavator. Cerinţe: permis de conducere specific categoriei, experienţă în domeniu, disponibilitate la program prelungit şi deplasare în judeţul Timiş. Salariu negociabil. Relaţii la telefon 0761.548636. ______________________________________________ • Angajăm muncitori calificaţi şi necalificaţi în construcţii în Timişoara. Telefon 0726.310726. ______________________________________________
• SC Szabo Sanodental SRL angajează doctor stomatolog în Petrila. Relaţii la telefon 0769.361.118.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Ai de partea ta o imensă doză de noroc pe care merită să o valorifici într-un scop căruia îi acorzi acum mai multă importanţă.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
După ce stai de vorbă cu un tovarăș de încredere care are rolul de a te dinamiza și mobiliza mai mult pune mâna pe unelte și treci la treabă. El vine cu ideea, tu cu motorul de energie!
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Ai grijă la tertipurile pe care le folosești azi pentru a depăși un moment tensionat, pentru că, deși pe moment poate te ajută să-ţi atingi scopurile, mai apoi își va arăta și latura negativă.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
ces deplin.
Acţionează acum, pentru că este o zi norocoasă în care poţi beneficia de toate resursele de care ai nevoie pentru a avea suc-
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Călătoriile zilei nu se desfășoară perfect, ci apar tot felul de piedici pe parcurs. Nu ajungi ușor la destinaţie...
HOROSCOP
DIVERSE
11
CMYK
12
ACTUALITATE
La Vulcan
În stagiunea acestei veri,
Consilierii locali liberali au lipsit de la extraordinara de ieri
Şedinţa extraordinară de joi a Consiliului Local al municipiului Vulcan a avut, la ordinea de zi, doar două proiecte de hotărâre.
La dispoziţia nr.972/2015
a primarului Gheorghe Ile au răspuns prezent unsprezece aleşi locali din cei nouăsprezece cât are consiliul. Au lipsit trei pesedişti şi toţi cei cinci consilieri liberali. Pe Aurel Anghel l-au reţinut, e posibil, problemele de la societatea de închideri de mine, al cărei director general este, Petru Hodor trebuie să fi fost, ca de obicei, la Timişoara, iar Dan Petculescu… la Sohodol, ori dus, şi el, cine ştie unde.
Tuturor celor din sală
li s-o fi părut, probabil, ciudată absenţa in corpore a consilierilor liberali. Nu a fost vorba despre vreun boicot, m-a asigurat doamna Alina Anamaria Cîrstoiu. Motivul invocat de către dumneaei a fost acela că a fost nevoită, în ultimul moment, să plece din localitate. Plecat, la un concurs profesional, a fost şi Costel Dragu. Daniela Boţoroga nu şi-a putut amâna un client important, pe care-l programase, cu câteva zile bune înainte, ca să vină la biroul ei, iar Cristina Iszak a decis, în ultimul moment, că, în condiţiile astea, nu-i cazul să fie ea singurul consilier liberal din sală.
Scena politică vulcăneană ne rezervă reprezentaţii interesante
Explicaţii plauzibile,
la o adică, dar pare-mi-se că absenţa celor cinci ar avea oarece legătură cu unul dintre proiectele de hotărâre puse pe tapet. Este vorba despre cel privind aprobarea Bugetului de Venituri şi Cheltuieli pe anul 2015 al SC Pregoterm SA Vulcan. Îmi amintesc foarte bine că, în câteva rânduri, liberalii vulcăneni au solicitat discutarea, la modul serios, într-o şedinţă ordinară, a situaţiei economico-financiare a acestei societăţi aflate sub controlul administraţiei publice locale. Este posibil, îmi dau cu părerea, după ce am rumegat, împreună cu aducerile aminte, cele văzute şi auzite ieri, ca liberalii să fi vrut ca discutarea şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe 2015 al acestei societăţi să fi avut loc cel târziu în luna mai, iar nu acum în cea de-a şaptea lună a anului în curs. Gheorghe OLTEANU
La sfârşitul şedinţei de consiliu local vulcănean de ieri, primarul Gheorghe Ile i-a invitat pe colegii lui pesedişti din sală la o altă şedinţă.
O şedinţă
pe teme politice, de astă dată, a ţinut să le precizeze Ile în calitatea sa de proaspăt preşedinte al organizaţiei municipale PSD Vulcan. „La ora patru, cred că vă convine, nu?”, a dat el să încheie comunicatul.
„Unde?”,
a întrebat, totuşi, cineva. „La sediu, la sediul nostru, sper ca să ne lase!”, a venit răspunsul lui Gheorghe Ile. Cel care, după spusele primarului, ar trebui să-i lase este Marin Coltescu, fostul preşedinte de partid, sediul PSD fiind cel din blocul NATO, ultimul înainte să ajungi la Dincă. Încăpere spaţioasă, care, împreună cu altele din această zonă, este în proprietatea influentului om de afaceri vulcănean.
Dintr-o sursă
cu credibilitate de peste nouăzeci la sută s-a auzit că, miercuri, Ile şi Coltescu ar fi avut o întrevedere între patru ochi. Chestiunea pusă în discuţie, afirmă sursa, ar fi urmat să fie aceea a valului stârnit de apariţia în presă a unei eventuale schimbări din funcţie a vicelui Cristian Merişanu. Nu am primit confirmarea certă a desfăşurării acestei întâlniri tainice, dar comunicatul destul de agramat al organizaţiei PSD Vulcan, difuzat către mas-media în aceeaşi zi, ar putea constitui semnalul clar al unor evenimente interesante care vor apărea pe scena politică vulcăneană.
Gheorghe OLTEANU
facebook.com/ziarulvaiijiului