CMYK
Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
împotriva LUI! ADEVĂRU
)
Nu există lege
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,4117 lei 1$ = 4,0489 lei 1₤ = 6,3255 lei
vineri, 7 august 2015 Anul VIII n nr. 1748 n 16 pagini n Preţ: 1 leu
... i ş i u e l r u a r s e r e in v i M n a a u O e Zi d i ţ i ţ m i s e n ...nişte
Duminică „Ziarul Văii Jiului” va împlini 7 ani. Pentru un copil cei şapte ani de acasă înseamnă, în primul rând, respect, educaţie, conduită. Pentru un cotidian ca al nostru, care nu a avut şi nu are pe nimeni în spate, cei 7 ani înseamnă multe şi nevăzute sacrificii, dar şi mai multe şi, ţinând cont că un cotidian trăieşte doar o zi, efemere bucurii. Când am început această experienţă, în urmă cu 7 ani, în vara anului 2008, aidoma unui copil nu ştiam multe… Nu ştiam că vom deveni cel mai longeviv cotidian (în viaţă, bineînţeles…) din Valea Jiului, nu
ştiam că vom fi recordmenii presei jiene din toate timpurile cu o ediţie record de pagini tipărite, nu ştiam că vom pune în operă atâtea suplimente cu caracter cultural pentru luminarea poporului, nu ştiam că efortul nostru de a scoate adevărul la iveală ne va aduce atâţia prieteni şi… „prieteni”. În cei 7 ani s-au perindat prin redacţia noastră o seamă de oameni, cărora, la ceas aniversar, le mulţumim, chiar dacă ne-au părăsit, din păcate, unii pentru totdeauna. Întrucât mâine este ziua noastră, nu am vrut ca această ediţie să tune şi să fulgere împotriva cuiva, am vrut-o una mai blajină. Însă, ce să-i faci, aşa e în presă, nu mă pot abţine să nu semnalez nesimţirea unor domni/ tovarăşi. Când în Valea Jiului a fost marcată Ziua Minerului. Cu acest prilej
s-au dat în stambă o seamă de sindicalişti, oameni din CEH şi din fruntea Prefecturii Judeţului Hunedoara. Am văzut o fotografie în care aceste triste figuri ţineau parcă cu forţa, în timpul slujbei de pomenire, de o pâine. Uitând, vai, că prin semnăturile lor pe protocolul de închidere a minelor viabile vor lăsa fără pâine mii de oameni. Pentru aceasta, cred că nu se supără nimeni dacă îi voi numi: nişte nesimţiţi. După prostia ce au făcut-o semnând acel protocol, mă aşteptam că măcar de Ziua Minerului să dea dovadă de bunsimţ şi să nu-i văd conducând delegaţii şi parcând coroane la monumente, să nu mai tragă pe nas tămâia popilor şi să nu mai ţină discursuri mincinoase despre minerit şi viitorul Văii Jiului. Amin…
Marian BOBOC
2
EVENIMENT
Vulcan
Veşnica lui pomenire. Adică a mineritului
Nu ştiu cum li s-o fi apărut unora, dar mie şi altora, după acum aveam să aflu după aceea, ceea ce s-a petrecut, joi, la Monumentul Minerului din faţa Poştei Vulcan a fost ca un fel de veşnică pomenire a mineritului care, după 2018, nu va mai fi să fie în toată Valea Jiului. Ziua de 6 august
pare să păstreze din ce în ce mai puţin semnificaţia celor petrecute la Lupeni, acum
câteva zeci de ani. Eram copil când bunicul dinspre mamă, care în acel an lucra la Uzina Electrică Lupeni, ne povestea nouă, nepoţilor, asta, după ce se întorcea de la filmările făcute la „Lupeni ‘29” în cartierul Ştefan. Zicea şi el, ca vechi social-democrat care era pe vremea aia, că - nu pun virgulă comuniştii nu ţineau cont de ceea ce le spuneau martorii oculari şi că o dădeau cum că minerii se ridicaseră împotriva regimului burghezo-moşieresc. Or, pe vremea aceea, moşul meu, specialist în cazane, mai întâi la Lupeni, apoi la uzina Vulcan, crescuse trei băieţi şi patru fete, una dintre ele fiind maică-mea, în condiţiile în care buna, bunica, n-a prestat o secundă pe cartea de muncă.
S-o lăsam, aşadar, mai încet cu
cea era pe atunci. Cauza adevărată a grevei din 1929 se ştie, a arătat-o şi scriitorul Marian Boboc, colegul şi prietenul meu în cele 5 cărţi publicate până acum şi dedicate tragicului eveniment, aşa că s-avem pardon. Mineritului i se cântă, încă de pe acum, veşnica pomenire pe care o vom comemora din 2018 încolo. Vorbesc de cei care vom mai rămâne pe aceste meleaguri, fiindcă tinerii demult şi-or fi făcut vânt spre tărâmuri fericite. În atare condiţii e de înţeles de ce lumea prezentă, joi, la Vulcan nu a
)
Ziarul Vaii Jiului
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro
Colectivul de redacţie:
Alina PIPAN - 0766.678380
mai înghiţit vrăjelile politicienilor veniţi să câştige cu vorbe electorale simpatia vulcănenilor care s-au oprit pe trotuarul dinaintea statuii.
E bine, totuşi,
că sindicatul minei Vulcan s-a ocupat şi acum de toate cele necesare marcării evenimentului. Sunt acolo băieţi care, în ciuda semnelor care se arată, speră ca mina să dăinuie şi după anul nefast prevăzut de nostradamuşii mileniului al doilea. Mie, să recunosc, nu mi-au plăcut vrăjelile ieftine şi electorale de moment ale politicienilor de moment. Le zic aşa, fiindcă nu cred ca, peste câţiva ani, să se mai audă ceva de ei. În schimb, dacă Dumnezeu îmi dă zile şi sănătate, eu voi scrie tot ceea ce văd şi observ. Sau, altfel spus, ce am în guşă şi-n căpuşă...
Gheorghe OLTEANU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României
Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Corneliu BRAN - 0766.728688 Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Loredana JUGLEA - 0763.673727 Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA loredanajuglea@yahoo.com DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839 alinapipan@yahoo.com
La Judecata de Apoi a mineritului….
Marian BOBOC
Valeriu Butulescu şi Marian Boboc, doi scriitori cu competenţă în tehnica şi istoria mineritului, într-o discuţie literară despre mineritul de ieri şi de azi
Sub titlul „La Judecata de Apoi a mineritului” vom publica, sporadic, diverse materiale publicistice, în care vom creiona starea mineritului Văii Jiului, vom portretiza oameni, fapte, întâmplări din lumea subterană (chiar şi atunci când e la suprafaţă…) a huilei. Primul chemat la „Judecata de apoi a mineritului” este colaboratorul Ziarului Văii Jiului, Valeriu Butulescu, pe care îl vom prezenta succint, dar elogios, aşa cum, de altfel, îi place tare-tare mult. Valeriu Butulescu a absolvit în mod strălucit Academia de Mine din Cracovia, cotată drept cea mai bună şcoală de minerit din lume. Este singurul străin inclus de Rectoratul Academiei în topul celor mai valoroşi 25 absolvenţi, din toate timpurile. Şi-a făcut, şi încă pe bune, un doctorat în acest domeniu. Deşi e cunoscut pentru cărţile sale de literatură, a scris şi a publicat şi articole despre minerit. În mandatul său de parlamentar, Butulescu a fost secretarul Comisiei pentru Minerit din Camera Deputaţilor. Apoi a lucrat neîntrerupt, peste 20 de ani, în structurile succesive ale combinatul minier (RAH, CNH, CEH), actualmente fiind angajatul cu cea mai mare vechime în această instituţie. Nu s-a pensionat, cum ar vrea unii, pentru că încă nu are vârsta necesară. Pentru că a văzut multe şi a trăit multe (inclusiv marile mineriade) i-am solicitat un interviu neconvenţional, fără pasiuni partizane, despre situaţia mineritului nostru, în contex european şi global. Iată ce a ieşit. (ZVJ).
Să murim cu „k”-ul de 1 şi cu tichete la teşcherea
Marian BOBOC: Domnule Valeriu Butulescu, sunteţi un bun cunoscător al mineritului românesc şi mondial. Cum explicaţi colapsul Văii Jiului? Valeriu BUTULESCU: nu este un colaps. Colapsul presupune un sfârşit violent. Ce trăim noi acum în valea Jiului e mai degrabă o stingere lentă. un amurg prelungit… O moarte blândă…
8
www.zvj.ro vineri, 7 august 2015
Marian BOBOC: În greacă se spune euthanasia... Valeriu BUTULESCU: Corect. Dar dacă am început discuţia în termeni medicali, putem adăuga: euthanasia este un procedeu nepermis de legislaţie… Se pare însă că s-au dat derogările politice necesare. Logica unora este simplă. Dacă tot trebuie să murim, măcar să murim frumos. Când fiecare are k-ul maxim, sau acum oscilând între 0,95-1, şi câteva tichete de masă în buzunar, moartea pare dulce… Marian BOBOC: Credeţi că boala mineritului nostru este incurabilă? Valeriu BUTULESCU: Am crezut şi am sperat tot timpul că această criză a cărbunelui, care ţine de un sfert de secol, este vindecabilă. eram marcat, probabil, de creşterea fără precedent a mineritului, din perioada comunistă. nu puteam concepe românia fără valea Jiului, nici valea Jiului fără cărbune.
Dacă nu pot nemţii fără subvenţie, atunci cum să putem noi?
Marian BOBOC: Dar comuniştii au subvenţionat producţia de cărbune. Or acum, noii noştri stăpâni de la Bruxelles, interzic acest lucru. Valeriu BUTULESCU: uniunea europeană nu interzice totalmente subvenţionarea. Dimpotrivă. A extins-o la alte ocupaţii, cum ar fi creşterea de capre şi melci. În schimb, a sistat-o în cazul unor activităţi cheie, de importanţă strategică, precum mineritul… Marian BOBOC: Poate funcţiona Valea minieră a Jiului fără ajutor de stat? Valeriu BUTULESCU: nu! nu are rost să ne iluzionăm. Într-o economie liber-concurenţială nu se poate! Doar în condiţiile unor salarii de mizerie totală. Am spus-o răspicat, şi în Parlament, şi în faţa unor miniştri, de câte ori am avut ocazia. Dacă mineritul german, superdotat şi de mare performanţă tehnică, nu poate funcţiona fără ajutor de stat, atunci nu poate nici valea Jiului. Dar toţi miniştrii, indiferent de culoarea lor politică, au strâmbat din nas. Au spus că trebuie să avem măcar doi lei profit. Că,
vezi Doamne, aşa vrea paşa de la Bruxelles... Marian BOBOC: Şi totuşi, ultimii 6 ani aţi funcţionat fără subvenţie. Valeriu BUTULESCU: Am funcţionat, acumulând pierderi tot mai mari! Aşa am ajuns pe locul 1, de neinvidiat, în topul naţional al firmelor perdante. S-a ignorat, cu bună ştiinţă, adevărul de mai sus.
La ceasul când industria grea a devenit atât de uşoară că s-a volatilizat…
Marian BOBOC: De ce nu poate fi profitabilă la noi extragerea cărbunelui? Valeriu BUTULESCU: ea este profitabilă, dar nu în sens financiarcontabil. Cărbunele a fost şi va rămâne componenta stabilă, sigură, a energeticii. Sursele neconvenţionale (eoliene, foto-voltaicele, hidroenergia etc.), deşi foarte atractive sub aspect ecologic, depind de intemperii: vânt, soare, ploaie. O naţiune matură nu-şi poate baza securitatea energetică pe buletinul meteorologic. Marian BOBOC: Şi totuşi, aceste argumente astăzi nu mai conving... Valeriu BUTULESCU: Din păcate, această retorică s-a demonetizat. timpurile s-au schimbat. Acum
interviu
facem Valeriu BUTULESCU parte dintr-o mare structură: uniunea europeană. Securitatea energetică este asigurată la nivel unional. Adică, dacă în românia consumul de energie depăşeşte accidental capacităţile proprii de generare, ne ajută ungurii, austriecii, bulgarii. Bucureştiul se descurcă şi fără valea Jiului. Cel puţin aşa crede. Marian BOBOC: Credeţi că cererea de energie poate depăşi capacităţile centralelor electrice în România? Valeriu BUTULESCU: Greu de imaginat! Capacităţile sunt mari şi acoperitoare, rămase de pe vremea comunistă, când ţara fumega abundent, având o economie energofagă. Acum, când industria grea a devenit uşoară, iar cea uşoară s-a volatilizat, consumul de energie a scăzut de trei ori.
Despre ceva ce există, dar lipseşte cu desăvârşire…
Marian BOBOC: Dar necesitatea cărbunelui este recunoscută. S-a vorbit mult despre ponderea cărbunelui în aşa-zisul mix energetic… Valeriu BUTULESCU: S-a vorbit, dar numai la modul declarativ şi
(continuare in pagina 4)
3
4
(urmare din pagina 3)
electoral. Or, acest lucru ar trebui prins clar în strategia energetică. Strategie care încă nu există… Marian BOBOC: De ce nu există? Lucraţi într-un serviciu care se cheamă, cam pompos, „Strategii”… Valeriu BUTULESCU: Pe o uşă de birou poţi să scrii orice. Strategia energetică a României nu poate fi făcută la CEH, de către CEH. Fiind vorba de un document programatic de importanţă pentru siguranţa ţării, strategia energetică trebuie acceptată de toate forţele politice, aşa cum a fost cu aderarea noastră la UE, sau intrarea în NATO. Strategia trebuie să fie valabilă decenii la rând. Dacă va fi ajustată major de fiecare guvernare, ea nu mai reprezintă o strategie. Faptul că la un sfert de secol de la Revoluţie, sau ce-o fi fost ea, nu avem încă o strategie energetică arată, o dată în plus, haosul lumii în care trăim… Marian BOBOC: Credeţi că existenţa unei strategii energetice serioase şi durabile ar ajuta Valea Jiului? Valeriu BUTULESCU: Ar clarifica mult situaţia. Dacă strategia prevede, de exemplu, asigurarea a 6% din energia ţării pe bază de huilă indigenă, atunci Valea Jiului ştie că are această sarcină de producţie.
INTERVIU În 2015 exploatare a cărbunelui cu unelte de la Muzeul Mineritului
Marian BOBOC: Poate asigura Valea Jiului 6% din energia ţării la un preţ competitiv? Valeriu BUTULESCU: Depinde ce înţelegem prin preţ competitiv? Preţul energiei variază de la o zi la alta. La fel variază şi preţul cărbunelui de import. Ştim cu toţii că actualele preţuri la cărbune (printre cele mai scăzute din istorie) nu sunt întru totul preţuri de piaţă, ci de conjunctură politică. Lupta dintre cele două mari supraputeri este mai aprigă decât oricând. Puma americană încearcă să sugrume ursul rusesc. O formă de sufocare este prăbuşirea preţului la combustibili fosili (exportaţi masiv de Rusia), inclusiv la cărbune. Un lucru e cert. În prezent, Valea Jiului nu poate produce cărbune la preţ concurenţial cu Africa de Sud sau Australia… Marian BOBOC: De ce? Valeriu BUTULESCU: Pentru că aceia au uriaşe bazine carbonifere, aproape intacte, cu strate bogate, cu înclinări neglijabile, cu cenuşă puţină, fără falii, la mică adâncime, la mică distanţă de porturi. Şi mai dispun de dotare tehnică de ultimă oră. În vreme ce la noi, exploatarea industrială se face de 150 de ani, panourile bogate, cu o tectonică suportabilă s-au terminat de mult. Exploatăm
zone îndepărtate, la kilometri întregi de puţ, cu metode de exploatare străvechi şi utilaje luate parcă de la Muzeul Mineritului. Marian BOBOC: Ne puteţi da un exemplu mai plastic? Valeriu BUTULESCU: Noi, dacă vrem, putem cultiva roşii pe dealul de la Dâlja Mare. Nu va fi uşor. La noi iarna e mai lungă, soare mai puţin. Va trebui să facem solar, să ancorăm roşiile, să nu o ia la vale. Când roşiile de Işalniţa dau în pârg, ale noastre vor fi încă în floare. Când ale noastre se coc, pe piaţă preţul kilogramului scade sub un leu. Cum să te menţii pe piaţă, la concurenţă cu zarzavagiii consacraţi ai Doljului? Aşa e şi cu mineritul! Cum să ne menţinem pe piaţă, la concurenţă cu mineritul supertehnologizat al Africii de Sud?
O vorbă de dânşii inventată: retehnologizarea
Marian BOBOC: S-a vorbit enorm, ca să nu spun că s-a bătut apa-n piuă, despre retehnologizare. Chiar deputata Monica Iacob-Ridzi a promis un complex la Mina Livezeni. Valeriu BUTULESCU: S-a vorbit. Din păcate, retehnologizarea nu se poate face cu vorbe. Şi nici cu fonduri de producţie. Din cărbunele vândut abia ne achităm salariile. Statul, care este proprietarul acestor mine, ar trebui să se caute prin buzunare şi să cofinanţeze modernizarea minelor viabile. Aşa au făcut nemţii. Aşa a făcut, şi încă mai face, Polonia. Marian BOBOC: Au fost, totuşi, câteva acţiuni de retehnologizare… Valeriu BUTULESCU: Au fost trei, mari şi late, într-un sfert de secol. Toate punctuale. Prima (1991, Valea de Brazi) şi a doua (2003, Paroşeni) au avut ca obiect mine neviabile, azi închise, sau în curs de închidere. A treia (2007, EM Lupeni) a modernizat un singur abataj. Cu o floare, fie ea şi de import, nu se face primăvară.
Retehnologirea cu ochii oblici
Marian BOBOC: Dar marea retehnologizare trâmbiţată acum doi ani, de Andronache şi Drăgoi? Cu chinezii… Valeriu BUTULESCU: A fost o simplă manevră electorală. S-a văzut clar că nu a fost ceva serios. Un facebook.com/ziarulvaiijiului
proiect megaloman, total nerealist. S-a dorit achiziţionarea a peste 300 de utilaje (unele deosebit de complexe), la o valoare estimată de 100 milioane euro!!! Trebuie mult tupeu, să lansezi o asemenea fumigenă, când tu nu ai bani nici pentru explosibil sau cuţite de combină… Marian BOBOC: Se vorbea despre un „credit la furnizor”, adică să ne dea chinezii şi banii, şi marfa… Valeriu BUTULESCU: Asemenea tranzacţii sunt posibile. Şi chinezii, care au o tehnică minieră avansată, au fost dispuşi să semneze cu noi un asemenea contract. Cereau, totuşi, şi pe bună dreptate, nişte garanţii de stat, privind rambursarea, peste ani, a creditului. Aveau nevoie de garanţia că li se va plăti. Pentru ei, cuvântul de onoare al directorilor generali de atunci nu era o garanţie serioasă. Marian BOBOC: De ce era atât de importantă garanţia pentru chinezi? Valeriu BUTULESCU: De teamă că-şi pierd marfa şi banii. Justiţia chineză e dură, nu se joacă de-a controlul judiciar cu infractorii. Nu există, ca la noi, atâta compasiune faţă de hoţi. Cine semnează un contract riscant, păgubind serios statul şi furând poporul, este executat public, pe stadion. În timp ce hoţii noştri de categorie grea se relaxează în celule de 5 stele, se tratează la spitale penitenciare şi scriu tratate de drept penal. Marian BOBOC: Şi de ce statul nostru nu a dat acea garanţie? Valeriu BUTULESCU: Pentru că nu s-a vrut acea retehnologizare. S-a dorit doar să se scrie despre ea prin gazete. Chinezii s-au prins că e doar vânătoare de voturi! De aceea nici măcar n-au venit la licitaţie… Marian BOBOC: Poate au avut şi alte motive… Valeriu BUTULESCU: Au avut. China, nefiind membră UE, trebuia să obţină certificate INSEMEX pentru 300 de utilaje!!! Asta însemna milioane de euro în plus, şi ani întregi de aşteptare… Un lucru e cert! Chinezii n-au venit…
„Avioanele de hârtie” poloneze Marian BOBOC: Au venit în schimb polonezii… Valeriu BUTULESCU: Au venit,
dar tot fără folos. Polonia, fiind membră UE, nu trebuia să-şi certifice la noi utilajele. Certificatele lor de folosire a utilajelor în subteran sunt recunoscute. Polonezii nu aveau handicapul chinezilor. În toate minele Văii Jiului lucrează, de multe decenii, numeroase utilaje poloneze. Oferta lor tehnică a însumat 60 kg de hârtie… Marian BOBOC: 60 de kilograme de hârtii făcute de pomană? Acestea sunt „avioanele de hârtie” traduse de dumnevoastră? Aşa citeam într-un ziar local… Valeriu BUTULESCU: Nu trebuie ironizată munca nimănui. Nici măcar a traducătorilor. Polonezii au avut cinci traducători ai lor. Pentru că oferta trebuia depusă în română. Deci „avioanele de hârtie” au fost făcute de polonezi, cu oamenii lor, pe cheltuiala lor… Marian BOBOC: Şi dv. n-aţi făcut niciodată avioane de hârtie? Valeriu BUTULESCU: Am făcut. Mai ales când eram copil. Din experienţă vă spun că cele mai bune avioane se fac din hârtie de ziar… Marian BOBOC: Probabil cele construite din „Ziarul Văii Jiului” sunt cele mai competitive… Valeriu BUTULESCU: Vorbind absolut serios, ca salariat al CEH, pe umila funcţie de traducător principal, am mult de lucru. Pot confirma acest lucru zeci de colaboratori de la toate unităţile miniere. Deşi proiectul retehnologizării cu Polonia a fost ratat, Valea Jiului derulează sute de contracte cu parteneri polonezi. Contracte care presupun discuţii tehnice, negocieri, o intensă corespondenţă, zile şi nopţi petrecute în abataje, cu echipele de service. În situaţia în care industria noastră de maşini miniere s-a prăbuşit complet, am fost nevoiţi să apelăm tot mai mult la importuri. Nu poţi face minerit numai cu plasă şi bolţari. Iar Polonia a fost la acest capitol pe locul 1, încă din vremea comunistă.
Valeriu BUTULESCU: Traducătorii sunt salariaţi, fac ce li se cere şi ce scrie în fişa postului. Cândva aveam nu mai puţin de cinci traducători de poloneză. Acum, pe tot CEH-ul suntem cinci în total. Unul de poloneză şi patru de engleză. Marian BOBOC: Patru de engleză? Aveţi atâtea contracte cu lumea anglofonă? Valeriu BUTULESCU: Direcţia minieră nu are asemenea contracte. Dacă cumva există, ele sunt doar pe partea energetică. Sunt traducători buni, cu experienţă. Au fost extrem de solicitaţi în relaţia cu chinezii. Au tradus atunci mii de pagini. Texte tehnice grele, cu grad maxim de dificultate. Nu le face oricine.
Despre proşti şi caietele lor de licitaţie
Marian BOBOC: Unele ziare au spus că polonezii ar fi oferit utilaje depăşite tehnic. Valeriu BUTULESCU: Polonezii au oferit utilaje din producţia lor curentă, adică ce au ei mai bun, ce folosesc ei şi ce exportă în mai toate statele miniere din lume. Marian BOBOC: Nu ştiu ce ziar a scris că oferta poloneză a fost respinsă fiind prea scumpă… Valeriu BUTULESCU: Dimpotrivă. Oferta a fost respinsă pentru că nu avea preţ. Polonezii au dorit mai întâi să definitivăm oferta tehnică, să clarificăm ce vrem să cumpărăm. Să detaliem împreună specificaţia tehnică a ofertei. Pentru că numai când ştii exact
ce vrea clientul poţi calcula un preţ. Marian BOBOC: Ce vrea CEH-ul să cumpere trebuia să se găsească în caietul de sarcini… Valeriu BUTULESCU: Corect. Dar n-a fost aşa. Caietul de sarcini a fost făcut peste noapte, cu biciul. Specialiştii din CEH n-au avut vreme să se consulte. Venea premierul Chinei la Bucureşti. Un domn simpatic, care conducea cu telecomanda Valea Jiului, stând la Deva, dorea să se afirme… Marian BOBOC: Deci, caietul de sarcini al licitaţiei nu a fost bun? Valeriu BUTULESCU: A fost insuficient elaborat. Plin de generalităţi. Pentru că s-a făcut contra cronometru. Vă dau un exemplu. Una din minele viabile a solicitat un „complex cu subminare”. Fără alte detalii. Cum să fie acel complex? Mare, mic, mijlociu? Ce producţie trebuie să asigure? În ce condiţii geo-miniere va funcţiona? În absenţa acestor date, ofertantul nu a putut calcula un preţ. Iar fără preţ oferta, conform legislaţiei, era inacceptabilă. Juriştii noştri au avut dreptate...
Gogoaşa „retehnologizării”
Marian BOBOC: Deci, în final, „retehnologizarea” s-a redus la zeci de plimbări prin China şi Polonia. Utilaje, ioc. Valeriu BUTULESCU: Mai rău! Gogoaşa „retehnologizării” a destabilizat complet activitatea minieră. Ani la rând cumpăraserăm, cu maxim de economie, piese de schimb pentru utilajele
existente. Le-am cârpit cum am putut. Dar, de la înfiinţarea CEH, când „retehnologizarea” a fost trâmbiţată ca o realitate iminentă, ca un mare succes politic, aceste mărunte importuri aproape că au fost sistate. Părea logic. Ce rost are să aducem, pe bani, piese pentru combinele şi transportoarele existente, când vom primi gratis combine şi transportoare noi din China sau Polonia?
Cine a pus în cap mineritul
Marian BOBOC: Când credeţi că s-a declanşat, vorba lui Thaleyrand, „începtul sfârşitului”? Valeriu BUTULESCU: Vă repet. După război, mineritul nostru nu a fost o activitate rentabilă, aşa cum a fost şi este producţia de bere. Am avut tot timpul pierderi „scuzabile”, generate de condiţiile grele geo-miniere, de dotarea slabă şi, în mod sigur, din cauza unui management modest, numit pe criterii preponderent politice. Dar erau pierderi rezonabile, procentual mai mici, decât pierderile mineritului german. Bomba a explodat când s-a format Complexul Energetic Hunedoara. Cineva, în naivitatea sa nemărginită, a crezut că dacă va combina patru mine slabe cu două termocentrale neperformante va obţine un complex profitabil. Colac peste pupăză, primele echipe de conducere CEH au fost alcătuite numai din energeticieni. Între factorii de decizie ai CEH-ului nu (continuare în pagina 6)
Traduttore, traditore…
Marian BOBOC: Cum s-au făcut importurile? Valeriu BUTULESCU: O vreme s-au făcut prin intermediari interni, care îşi puneau adaosuri comerciale consistente. Apoi s-a apelat direct la producătorii polonezi. Şi atunci, spre disperarea unora, preţurile s-au înjumătăţit. Iar contractele directe cu polonezii s-au făcut prin licitaţie, conform legilor… Marian BOBOC: Deci nu traducătorii „căpuşează” mineritul Văii Jiului?
8
www.zvj.ro vineri, 7 august 2015
INTErVIU
5
6
(urmare din pagina 5)
vedeai picior de miner... Marian BOBOC: Şi care era problema?! Doar dictatura sindicatului „Muntele”, cel care la Judecata de Apoi a mineritului îşi va mărturisi păcatele care au dus la închiderea minelor, era din Vale… Valeriu BUTULESCU: Păi, toate problemele miniere au trecut în planul secund. Adică, altfel spus, au rămas nerezolvate. Atunci au apărut întârzieri mari, irecuperabile, la lucrările de investiţii. Nu s-au mai făcut din timp lucrările de pregătire necesare. În minerit, mai mult ca oriunde, trebuie să-ţi faci vara sanie…. Marian BOBOC: La care s-a adăugat şi ineficienţa managerială a unor directori generali care veneau la sediul CEH, adică la Petroşani, de două ori pe săptămână, mai mult pentru conferinţele de presă, şi, bineînţeles, populismul deşănţat al CCM-ului de anul trecut, care a pus în cap mineritul…. Valeriu BUTULESCU: Exact. Noi am mai avut conduceri din afara Văii, chiar de la Bucureşti, de-a lungul timpului. Domnul Gheorghe Rancea, regretatul Octavian
facebook.com/ziarulvaiijiului
iNTERViU Ciobanu. Dar oamenii aceştia, pe perioada când au fost directori generali, au locuit la Petroşani, la Casa de Oaspeţi. Şi stăteau la birou, sau la unităţile miniere, chiar şi 12 ore pe zi.
Cămătarii de la Înalta Poartă Europeană
Marian BOBOC: Dacă minele viabile nu pot trăi fără subvenţie, atunci de ce le mai spuneţi viabile? Valeriu BUTULESCU: Nu există mine viabile în Valea Jiului, în actuala conjunctură geo-politică. Pentru că se bat cap în cap două mari realităţi: extracţia huilei nu aduce profit, în sensul cămătăresc al cuvântului, iar cămătarii de la Înalta Poartă de la Bruxelles nu permit ajutorul de stat pentru activităţi „neprofitabile”. Denumirea de mine „viabile” a fost din start deturnată. Pentru noi, viabile sunt minele care, într-o ţară normală, au viitor, prin volumul şi calitatea rezervelor deja deschise, distanţa faţă de beneficiar şi tectonica existentă. Rezerve care trebuie valorificate, conform strategiei energetice a ţării. Viabil nu înseamnă profitabil, în sens pur negustoresc. Statul nu poate câştiga bani din toate afacerile
sale. Câştigă bani la tutun, alcool, nu la huilă. Dar huila, de pe poziţia de garant al securităţii energetice a ţării, este un mare câştig pentru stat. Pentru un stat normal. Acesta era marele argument al Văii Jiului. Din păcate, şi-a pierdut actualitatea. Marian BOBOC: Fiţi mai clar! Valeriu BUTULESCU: Voi fi înspăimântător de sincer! Aderarea la UE a adus României avantaje de neimaginat, dar nouă, minerilor cărbunari, ne-a adus numai belele. UE a impus standarde ridicate de mediu, iar cărbunele, ca sursă de bioxid de carbon, este marginalizat sistematic şi obstrucţionat de strategii de la Bruxelles, care încurajează energia verde, regenerabilă. Pentru a exista încă pe piaţă, energetica pe cărbune trebuie să plătească bani grei. Desulfurarea de la Termocentrala Paroşeni, încă nefinalizată, ne va costa peste 60 milioane euro. Şi asta nu e totul. Ceea ce ne va pune crucea finală sunt certificatele de bioxid de carbon…
Adevărul despre certificatele de carbon
Marian BOBOC: Multă lume vorbeşte despre aceste certificate, dar puţini cunosc despre ce e vorba. Vreţi să explicaţi? Valeriu BUTULESCU: După cum se ştie, bioxidul de carbon, produsul secundar şi nedorit al termocentralelor pe cărbune, este un factor poluant. Pentru a reduce emisiile acestui gaz s-au impus taxe noi, unionale. Aici nu e loc de întors. Cine nu plăteşte nu mai poate funcţiona. În prezent, acest bir este undeva la 7 euro/ tona de gaz emis. Ca să-l poată plăti şi să poată funcţiona, CEH, prin fostul său director general Jujan, a apelat la faimosul ajutor de salvgardare. Care, de fapt, se vrea a fi un împrumut de 10 milioane euro, de la stat, plătit imediat înapoi tot statului, şi rambursat apoi statului, peste 6 luni, cu dobândă. O asemenea „salvgardare” ne mai dă şase luni de viaţă… Marian BOBOC: Alte ţări din UE plătesc? Valeriu BUTULESCU: N-au de ales! Dar ăia au punga ceva mai mare. Polonia, a cărei energie în proporţie de 90% vine din cărbune, plăteşte miliarde grele şi este la limita posibilităţilor ei financiare. Germania, de asemenea. Şi rezultatele se văd. Din
cauza acestor biruri, lumea fuge de cărbune. În Franţa, unde doar 8% din energie se obţine pe bază de cărbune, Parlamentul a stabilit o taxă şi mai mare: 22 euro/tonă în 2015, iar în 2030 va fi 100 euro/t! Această majorare i-a obligat pe francezi să-şi ajusteze strategia energetică. Zero cărbune, în viitor! Marian BOBOC: Are relevanţă acest aspect pentru România? Valeriu BUTULESCU: Desigur, renunţând la cărbune, Franţa va obstrucţiona orice demers în favoarea cărbunelui. Şi Franţa este o voce sonoră şi respectată la Bruxelles.
Energia occidentalilor. Problemele noastre…
Marian BOBOC: Şi din ce vor face occidentalii energie? Valeriu BUTULESCU: În prezent, 75% din energia Franţei provine din centrale nucleare. Dar în viitor, ponderea acestora se va reduce la 50%. Germania a anunţat că renunţă complet la centralele nucleare, începând cu 2022. Dar Germania renunţă şi la huila indigenă. Occidentul merge masiv spre energia verde, ecologică. Acelaşi lucru va avea loc şi în România. Trei lucruri ne vor strivi, cât de curând, pe noi, aici la Petroşani: neplata furnizorilor, plecarea în pensie a puţinilor specialişti care au mai rămas, incapacitatea de plată a certificatelor verzi. Ne place sau nu, aceasta e situaţia.
Bioxid de cărbune vs. bioxid de bălegar
Marian BOBOC: Dar bioxidul de carbon nu vine numai din cărbune. Valeriu BUTULESCU: Desigur. S-a calculat că bioxidul rezultat din descompunerea bălegarului din zootehnie (încă netaxat, în UE) e mai greu decât cel provenit din huilă. Toate motoarele cu ardere internă produc bioxid, ba chiar monoxid, care este mult mai dăunător. Şi aici vine UE şi face ordine. În Franţa, cine va renunţa la un autoturism cu motor Diesel în favoarea unei maşini electrice va primi o primă de 10.000 euro, de la stat, desigur. Marian BOBOC: Chiar poate polua Valea Jiului planeta? Valeriu BUTULESCU: E mai degrabă un moft. Complexul Energetic Hunedoara procesează sub două milioane tone de cărbune şi
plăteşte zece milioane euro taxă de mediu! China procesează 4 miliarde de tone (de 2000 ori mai mult!) şi nu plăteşte un cent. Or, poluarea este un fenomen global.
Crize şi… crize…
Marian BOBOC: Seamănă criza huilei de Valea Jiului cu criza huilei europene? Valeriu BUTULESCU: Destul de puţin. Polonia are pe stoc, constant, 6–8 milioane de tone de huilă pe care nu o poate vinde. În vreme ce în Valea Jiului producţia s-a prăbuşit catastrofal. Termocentralele din CEH rămâneau fără foc în cazane, dacă nu erau nişte importuri de cărbune. Discutabile, desigur. Pentru acele importuri au descins „mascaţii”... Dar, în prezent, stocul de cărbune la Termoelectrica Paroşeni e aproape zero, deşi suntem în miezul verii.
Ultimele cuie în sicriul CEH
Marian BOBOC: Nu credeţi că tichetele de masă şi creşterea salarială forţată de sindicalişti populişti, ca Bebe Nica, au fost ultimul cui la sicriul Complexului? Valeriu BUTULESCU: Acolo unde, într-o economie de piaţă, 70% din cheltuieli merg în salarii, nu te poţi aştepta la nimic bun. Dar nu e vina sindicatelor, care au fost tot timpul populiste. Populismul ţine de însăşi natura lor. Sindicatele au cerut, că aceasta e treaba lor, să ceară. O administraţie serioasă şi responsabilă ar fi trebuit să spună: nu! Marian BOBOC: Administraţia neserioasă a spus „da”, ca să-şi poată încasa salariile. Nu vi se pare nesimţit un salariu de 30.000 lei pentru nişte directori care îşi târăsc firma în insolvenţă? Valeriu BUTULESCU: Timpurile pe care le trăim au prea puţin în comun cu bunul simţ. Aceasta e faţa hâdă a democraţiei.
„Ţine minte: sfârşitul nu-i aici…”
Marian BOBOC: Ce credeţi că va urma? Valeriu BUTULESCU: Nu va fi un film de groază, dar nici nu va curge lapte şi miere prin abataje, aşa cum ne spunea Liviu Dragnea, în ultima sa vizită în Vale, electorală, desigur. (Nici cu d-alde Radu Berceanu nu ne e ruşine… - n.r.). Mineritul se poate usca lent, ca un copac pe timp de secetă prelungită. Pentru că sistemul guver-
8
www.zvj.ro vineri, 7 august 2015
namental de „irigaţii”, cu care ne obişnuisem, a încetat să mai funcţioneze. Chiar dacă vom reuşi să amânăm insolvenţa, pensionările vor decima efectivele. Şi cum angajări nu se mai fac (doar aşa, simbolic, în anii electorali), vom rămâne în curând fără mână de lucru. Pleacă mulţi oameni cu experienţă, nu prea mai ai ce să pui în locul lor. Unele mine pot fi încă salvate. Altele, nu. Cea mai de perspectivă mină a Văii este EM Livezeni. Care, deşi viabilă, e pe ducă, dacă nimeni nu o ajută… Marian BOBOC: Privatizarea? Valeriu BUTULESCU: Cândva eram optimist când auzeam cuvântul „privatizare”. Astăzi, văzând câte firme „privatizate” au ajuns la fier vechi, sunt ceva mai sceptic. Marian BOBOC: Care este cel mai iminent pericol? Valeriu BUTULESCU: Blocajul financiar! Plata salariilor a rămas, pe bună dreptate, prioritară. Statul îşi cere şi el, prioritar, birurile, tot mai numeroase. Pe ultimul loc rămân furnizorii, unde datoriile sunt foarte mari, practic, imposibil de plătit în integralitatea lor.
Pricepuţii noştri mineri
Marian BOBOC: Cum vedeţi minerii români, comparativ cu minerii străini? Valeriu BUTULESCU: Avem oameni experimentaţi şi pricepuţi. Pentru că nevoia te învaţă multe. Lucrează în condiţii mult mai grele. Lipsurile materiale îi obligă mereu să improvizeze. Am însoţit delegaţii externe în abatajele tuturor minelor Văii Jiului. Străinii au avut cuvinte de laudă despre pregătirea şi curajul minerilor noştri. Nu şi despre dotarea lor tehnică, încremenită undeva la nivelul secolului trecut.
este actuala conjunctură europeană. Şi mondială. Adică, nişte factori care nu mai depind de noi. S-au găsit forme noi de energie, mai ieftine şi mai curate. Din păcate pentru noi, ele exclud cărbunele. Nu trebuie să ne mirăm! Aproape toată Valea a optat pentru centralele pe gaz metan, în locul clasicei termoficări pe cărbune. De ce? Pentru că e mai comod, mai curat. Aceeaşi logică guvernează problema aceasta şi la nivel macro. Se ştie că unele oraşe din Vale îşi vor trage parcuri foto-voltaice iar pe crestele munţilor Vâlcan vor răsări centrale eoliene. Progresul tehnic este de neoprit. V-aş da un exemplu: când, acum aproape două secole, au apărut căile ferate, adică o formă evoluată de transport, sute de mii de căruţaşi au rămas pe drumuri. Locomotivele aveau nevoie de cărbune. Prin urmare, mineritul cărbunelui a luat amploare. Şi mulţi din căruţaşii şomeri au devenit mineri. Apoi, motoarele cu abur au dispărut treptat, înlocuite de alte acţionări, superioare ca randament şi construcţie. Cărbunele şi-a găsit încă piaţă în energetică şi siderurgie. Dar şi aici a venit progresul tehnic, cu legile sale nemiloase. Cărbunele din vestul Văii Jiului (slab cocsificabil) şi-a pierdut piaţa. Iar cel energetic, orice vom face noi, nu poate lupta cu concurenţa, pe o piaţă liberă. Deci, dacă trebuie să identificăm un vinovat, acela este progresul tehnic. Dar acesta nu poate fi tras la răspundere. Desigur, acest proces de destructurare (restructurarea este doar un alint!) se putea face altfel, mai raţional, mai cu cap, mai echitabil. Dar trăim în ţara a cărei epopee naţională se numeşte „Ţiganiada”,
iar autorul ei, Ioan BudaiDeleanu, s-a născut lângă Geoagiu. Deci, e de-al nostru…
Obrajii Văii fără funingine de cărbune
Marian BOBOC: Cum credeţi că va arăta Valea Jiului fără cărbune? Valeriu BUTULESCU: Trebuie să spunem deschis. Rezervele de cărbune documentate ale Văii Jiului, cât de cât exploatabile, nu depăşesc o sută de milioane de tone. Este producţia de cărbune a Chinei pe două săptămâni! Chiar dacă se va continua exploatarea, aşa, târâş, grăpiş, ca acum, tot va veni o zi a morţii clinice. Cum va arăta atunci Valea noastră? Populaţia va fi mult mai mică. Tinerii vor pleca spre zone cu locuri de muncă, poate peste hotare. Acestea sunt timpurile noi pe care le trăim, şi care prea puţin depind de voinţa noastră. În oraşele de la obârşia Jiului, o vreme vor predomina pensionarii. Turismul va deveni mai important ca acum, cu siguranţă. Deşi în acest domeniu, să fim realişti, Valea Jiului nu va putea bate niciodată Valea Prahovei. Veniturile primăriilor vor fi mai mici. Dar şi cheltuielile vor fi în scădere. Probabil, vom cheltui mai puţini bani cu Zilele Oraşului. Şi nu vom mai face catedrale noi. Sfârşitul mineritului ne întristează, desigur. Dar e departe de a fi sfârşitul lumii. Mica Apocalipsă. Oraşul frate din Ungaria, Varpalota, avea cândva patru mine viabile. Acum, singura amintire a acelor vremuri este Muzeul Mineritului. Trebuie să avem speranţă în viitor. Şi în capacitatea omului de a se adapta la condiţii mereu în schimbare.
„Vinovaţii fără vină…”
Marian BOBOC: Cine se face vinovat de acest declin ireversibil al mineritului Văii Jiului? Politicienii, sindicaliştii gen Petre Bebe Nica, conducătorii CEH? Valeriu BUTULESCU: Frumoasă întrebare! Instinctul de om politic mă îndeamnă să strig: vinovat e partidul x, premierul y şi directorul general z! Vinovat sunt şi eu, care, deşi am terminat o şcoală minieră de prestigiu mondial, nu am putut opri declinul, prin tehnologii noi, ci m-am complăcut să lucrez ca traducător. Dar un astfel de răspuns ar fi nedrept. Vinovată, dacă se poate numi aşa,
INTERVIU
7
8
reportaj
Impresii de călător
Dover – un oraş mai mic decât Petroşaniul, dar mai voinic…
Dover, oraşul-port din Comitatul Kent, unde se pregăteşte în aceste zile înotătorul din Petroşani, Avram Iancu, în vederea trecerii a Canalului Mânecii fără costum de neopren, este o localitate englezească plină de istorie zbuciumată, comerţ şi turism. Ca şi Folkestone, oraşul vecin, Dover este poarta de intrare în Anglia dinspre Canalul Mânecii. Distanţa pe mare, cea mai scurtă, este de 34 de kilometri, între plaja de sub „stâncile albe” şi Cap le Gris, o micuţă localitate franceză situată în apropiere de Calais. Începând de azi vă prezentăm, însoţit şi de imagini, un material, împărţit în câteva episoade, prin care vă vom arăta câteva impresii de turist prin această localitate de la sud-vestul Mării Nordului,
fiind plaja de la ţărmul mării. pe latura de est există platforma navală, unde acostează feriboturile şi vasele de croazieră mari, şi un şantier naval unde se fac
Dover - celebra „poartă de intrare”
populaţia Doverului este de circa 30.000 de locuitori, cu vreo 7.000 mai puţin decât petroşaniul. pe lângă această populaţie autohtonă, Doverul găzduieşte, zilnic, mai ales în lunile de vară, circa 7.000-8.000 de turişti, aflaţi în tranzit înspre Marea Britanie, în vacanţă, care sosesc cu feriboturile şi cu vasele de croazieră, sau cu trenurile pline de autovehicule de toate formele care circulă prin „eurotunelul” inaugurat pe 6 mai 1994, cu o lungime totală de 50,45 de kilometri.
Latura de est
oraşul are forma unui triunghi isoscel cu baza în jos, la baza lui
facebook.com/ziarulvaiijiului
che din O biserică ve rului o centrul D ve reparaţii. Un dig ce se afundă în mare, de circa 1 kilometru, închide latura de est a plajei şi a golfului artificial Harbour Dover. aici înotătorii se antrenează de primăvara până toamna, fiind şi locul unde iubitorii de vele şi ambarcaţiuni nautice de mici dimensiuni (mici bărci, canoe etc.) practică diverse sporturi cu vele şi de relaxare.
Case din zona de nord a Doverului
Latura de vest
De partea cealaltă, pe latura de vest a plajei, există, de asemenea, un dig de circa un kilometru de la plajă până în mare, unde turiştii au acces până la orele 21:00, vara ei pot ajunge până la zona farurilor. De-acolo, cu privirea, în zilele frumoase, se poate vedea, ca prin ceaţă, o dungă neagră - zona înaltă a coastei franceze din zona Calais, dar şi puzderia de vapoare care plutesc sau care aşteaptă intrarea în port. tot acolo, la capătul digului dinspre mare, există şi un mic, dar cochet restaurant (cu preţuri pe măsură…), cu o privelişte fantastică. În apropiere se află o latură de dig amenajată pentru amatorii de pescuit. Contra unei taxe de câteva lire sterline, pe un anumit interval orar, se poate pescui lejer. Cine nu plăteşte această taxă este avertizat că va plăti o penalizare de 50 de lire sterline. acest dig de pe latura vestică poartă denumirea „prince of Wales”, iar de pe el se poate vedea şi portul care adăposteşte ambarcaţiunile de dimensiuni mijlocii, printre care şi „Sea Leopard”, ambarcaţiunea care-l va însoţi pe Iancu în încercarea sa. Digul care închide golful dinspre plajă, la sud, are o lungime de circa 3 kilometri şi două despărţituri, pe unde vapoarele intră şi ies cât e ziua de lungă. acolo există şi câteva mici faruri, de avertizare pe timp de noapte a
Hotelul unde stăm cazaţi mateloţilor, precum şi un sistem asemănător semafoarelor stradale, lumina roşie semnalizând că n-ai voie să ieşi sau să intri din larg sau dinspre ţărm până ce nu primeşti undă verde.
„Monumentul înotătorilor care au traversat Canalul Mânecii”
revenind la triunghiul nostru imaginar, pe toată baza lui, cât ţine plaja din oraş, există o faleză, bine lucrată şi care arată excepţional. pe această faleză bănci de lemn din loc în loc, pistă pentru biciclişti şi mult spaţiu pentru promenadă. De sesizat faptul că în afară de o maşină de îngheţată nu există pe toată faleza niciun alt vânzător ambulant, sau vreo altă „circăreală”, iar oamenii circulă relaxaţi şi fără să fie deranjaţi de nimeni. Din loc în loc, în punctele esenţiale, există amplasate panouri mari cu hărţi şi câteva monumente, printre care şi cel dedicat înotătorilor care au traversat Canalul Mânecii, monument devenit celebru în toată lumea, care reprezintă oarecum Doverul. tot din loc în loc se pot întâlni şi anumite construcţii interesante care te protejează de razele soarelui, amenajate discret şi cu gust, cu bănci. paralel cu faleza trece o şosea cu un asfalt ireproşabil, pe unde circulă încoace şi încolo maşini mici, motociclete şi ciclişti. Între această şosea şi faleză, dar şi în latura dinspre oraş, există o linie de hoteluri, restaurante, pub-uri şi tot felul de clădiri ale
strice în vreun mod arhitectura, geaadministraţiei navale, precum şi murile având ramele din lemn, iar blocuri de locuit, în general între trei uşile fiind ca şi cele din cetăţile vechi şi şase etaje cu multe scări şi zone din lemn masiv fără urmă de aspect verzi superbe în faţa lor (în spate fiind modern. Lângă această clădire zone de garaje, inclusiv subterane), nişte clădiri tipic englezeşti ridicate cu impozantă şi plină de farmec medieval se află o altă clădire istorică, mult bun gust şi deloc în contradicţie transformată într-un restaurant şi unele cu altele şi cu natura, niciuna berărie imensă, dar care şi-a păstrat aflată în stare de deteriorare. În finalul descrierii zonei de plajă, mai tot ce era în trecut, inclusiv tablourile vechi, săbiile şi lăncile de bătălie, trebuie amintite trei lucruri esenţiale: suliţele şi scuturile care se foloseau în pescăruşii – e plin de ei şi în aer şi pe evul mediu la bătăliile de apărare ale plajă printre oameni, ba chiar şi în Doverului sau la duelurile din „sala de faţa restaurantelor unde cerşesc mânluptă”. Practic, un local-muzeu, unde care; nisipul – care lipseşte cu turistul poate să şi viziteze şi să ia o desăvârşire, toate plajele, inclusiv în lecţie de istorie, dar şi să servească Folkestone, fiind liniştit masa sau o bere amenajate cu (nelipsită în Anglia pe oripietriş; curăţenia e unde ai merge). la ea acasă, cu excepţia mucurilor Castelul veghează de ţigări aruncate Doverul fără milă pe jos O parte din ţărmul Punctul cel mai important cam peste tot de Doverului de pe harta Doverului este turişti, deşi există castelul. Oriunde te uiţi coşuri speciale din oraş vezi acest castel, pentru aşa ceva (la situat în zona estică înaltă fel şi pentru a oraşului. Dar despre murdăria făcută de acest obiectiv turistic vom câinii de comavea prilejul să vă vorbim panie). Legat de după ce îl vom şi vizita acest ultim aspect, împreună cu Adrian trebuie însă să O parte din Popescu, managerul ICE spunem că în faleză - seara WORLD, sponsorul oficial. fiecare dimineaţă Castelul este un reper implaja şi faleza portant pentru toţi cei arată impecabil care cunosc Doverul mai fără urmă de puţin şi a avut pentru cei mizerie, semn că din Dover un rol însemnat noaptea e un în apărarea oraşului, fiind gunoier bun. un adevărat bastion en-
Zona centrală
Castelul din Dover văzut de pe ţărm
Mijlocul triunghiului nostru imaginar aparţine zonelor comerciale şi de locuit, inclusiv zona centrului administrativ al Doverului. Case aliniate frumos pe străzi, toate într-o culoare şi cu ziduri în faţă de cărămidă sau piatră. Unele au în faţă şi mici zone amenajate cu flori superbe sau pomişori ornamentali, trandafiri şi anumite specii de flori cunoscute. Există în centru şi o zonă pietonală, unde nu circulă maşini; de-o parte şi de alta a străzii există înşirate magazine şi restaurante, mai mari sau mai mici. Mii de oameni pe zi fac diverse cumpărături, servesc masa, beau un suc, o cafea sau o bere după plimbarea de pe plajă. Clădirea consiliului local, situată în centrul Doverului, este o clădire istorică, din piatră, reabilitată la cerinţele actuale, dar fără să i se
8
www.zvj.ro vineri, 7 august 2015
glezesc în calea intruşilor care puneau gând rău oraşului sau Angliei.
Zona de nord
Vârful triunghiului nostru coincide cu zona de nord a oraşului. Cartiere de case, colegii, parcuri şi străzi paralele care dau apoi într-una principală umplu această zonă a Doverului, din cel mai nordic punct de intrare în oraş şi până la mare, pe jos, la o plimbare, luându-ţi cam o oră şi vreo cinsprezece minute de mers liniştit. În numărul viitor vom vorbi de rezervaţia naturală din centrul Doverului, ceva inimaginabil pentru oricine şi o chestiune ce ţine de civilizaţie, absolut superb, după care vom continua într-un alt material cu rezervaţia naturală „Samphire Hoe”, situată la baza „stâncilor albe”, între mare şi deal, un loc absolut încântător întins pe o rază de câteva hectare. Corneliu BRAN
REPORtAj
9
10
aCTualiTaTe
La Vulcan
Schimbarea la faţă a coincis cu ieşirea la rampă a formaţiunii politice conduse de Angela Stoica Contrar semnelor
arătate unor politicieni locali vulcăneni, organizaţia politică în fruntea căreia se află fosta viceprimăriţă angela Stoica a ieşit în faţă. De fapt, la câţi membri a adunat uNPR-ul din Vulcan nu era niciun motiv de jenă. Dimpotrivă. apoi, prezenţa, la Ziua Minerului, a senatorului Haralambie Vochiţoiu, şeful acestei organizaţii politice hunedorene, i-a încurajat pe cei strânşi în jurul fostei subordonate a lui Gheorghe ile.
Desigur, nu au lipsit
ventuzele. un uneperist, mai mult ca sigur că nu din imbold personal, s-a dus la unul dintre oamenii lui ile, ca să-l întrebe, îngrijorat, desigur, că ce e cu Cristi Merişanu, nu-i la depuneri? e în concediu, i s-a zis,
dar pare-se că răspunsul nu l-a mulţumit pe individ. Îl înţeleg, pentru că, la câte variante se vorbeşte că le-ar lăsa după el viitorul deputat Gheorghe ile la primărie, şi eu m-aş simţi la un moment dat, să fiu unul dintre cei despre care se zvoneşte.
Gheorghe OLTEANU
Spălătoria auto Rapid RO (Petroşani)
angajează în condiţii avantajoase personal vulcanizare, spălător auto şi muncitor necalificat. Relaţii telefon 0766.337077, sau la sediul din Petroşani, şoseaua de centură (vizavi de Stadionul Jiul).
De-ale sfârșitului de săptămână:
Cangurul în Straja, Festivalul Berii și Zilele Municipiului Brad
În perioada 07-09 august 2015, jandarmii hunedoreni vor asigura un climat de linişte şi siguranţă cetăţenilor la manifestaţiile cultural-artistice, religioase sau sportive ce se vor desfăşura în spaţiul public. Peste 120 de jandarmi vor asigura ordinea publică la manifestaţiile cu public numeros, cele mai importante fiind: Zilele Municipiului Brad, Festivalul Berii la Petroşani, Concert Folk şi Rock Free Bikers - Gurasada Park, Tabăra internaţională „Cangufacebook.com/ziarulvaiijiului
rul” şi Târgul internaţional al firmelor de exerciţiu – Straja. De asemenea, jandarmii continuă misiunea de asigurare a ordinii publice în zona mănăstirii Prislop.
Sonia LIBERESCU
Petroşani
Ziua „Minerului”
Ieri, la ora 9, în Parcul „Carol Schreter”, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a fost gazda care a primit toate grupurile politice şi instituţionale venite să aducă un omagiu minerilor trecuţi în nefiinţă. manifestarea de comemorare şi depunere de coroane a fost una complexă. Au fost de faţă liderii partidelor politice locale, consilierii locali, şefi de instituţii locale, dar şi foarte mulţi cetăţeni. După cuvântul de deschidere adresat auditoriului de primarul tiberiu iacob-Ridzi, chiar de la picioarele statuii minerului, au luat cuvântul prefectul Sorin vasilescu,
8
www.zvj.ro vineri, 7 august 2015
preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara - Adrian David. Au fost prezenţi şi directorul general al Apa Serv valea Jiului - Costel Avram, senatorul Haralambie vochiţoiu, alături de alte figuri marcante ale politicii şi administraţiei locale. A urmat depunerea coroanelor, în mod
organizat, conform unui program prestabilit. Chiar dacă nu sunt multe de spus despre o manifestare solemnă, simplă, merită remarcat că oamenii importanţi ai Petroşaniului, rivali sau nu pe scena politică, se pot reuni fără ranchiună la aceste evenimente, unde, mai important decât prezentul, este trecutul măreţ al unei comunităţi. „Putem trece în mod corect prin această zi doar alături de mineri
eveniment
şi de familiile lor. Putem fi împreună în această zi doar dacă avem aceeaşi convingere: că mineritul din valea Jiului continuă să rămână o activitate necesară pentru economia României. Avem totodată obligaţia morală de a le mulţumi plini de recunoştinţă tuturor celor ce şi-au sacrificat sănătatea şi chiar viaţa pentru ca huila să dea căldură românilor”, a transmis primarul.
Sonia LIBERESCU
11
12
SPORt
În primul amical
Revine
Hercules Lupeni a remizat
Gavriluţi la Haţeg?
Vicecampioana judeţului Hunedoara la fotbal, Hercules Lupeni, a remizat, scor 1-1, pe teren propriu, cu FC Filiaşi. Antrenorul Dan Voicu
a declarat că şi de data aceasta a avut probleme de efectiv, neputând alcătui un prim 11 aşa cum ar fi vrut: „Cu ajutorul a trei juniori am reuşit să alcătuiesc un prim 11 de bază. Suntem într-o situaţie foarte dificilă, dar eu sper să rezolvăm problema efectivului. Portarul Adrian Farkaş a revenit la echipă, iar Andrei Konicka rămâne singura achiziţie.
Cel mai greu început
Dan Voicu recunoaşte că programul noului sezon competiţional nu îi avantajează deloc pe lupeneni şi crede că primele şapte meciuri sunt cele mai grele. „Prima parte a sezonului va fi şi cea mai grea pentru noi. Avem meciuri cu cele mai incomode echipe din campionat. Sper să trecem cu bine, dar numai în cazul în care ne vom întări, altfel vom avea viaţă grea”, a spus Dan Voicu
Jiul – Hercules Lupeni
CSM Jiul Petroşani s-a înscris în noul campionat, dar va merge pe mâna juniorilor şi a puţinilor fotbalişti cu experienţă, care au mai rămas la echipă, printre care şi Cornel Irina. Sâmbătă, de la ora 11:00, la baza Jiul va avea loc primul amical al petroşenenilor. Parteneră de întrecere le va fi Hercules Lupeni.
Ionuţ Stelescu, oficialul echipei de fotbal Universitate Petroşani, a declarat în ultimele zile că atenţia grupării sale va fi cantonată spre campionatele universitare şi mai puţin pe campionatul judeţean. Este posibil ca petroşenenii să se confrunte şi cu pierderea unor jucători cunoscuţi, precum Ionuţ Gavriluţi sau Ovidiu Popesc. Deocamdată, Ionuţ Stelescu nu a confirmat plecare niciunuia dintre jucătorii de bază, dar nu
La Mondialele de Judo
este exclus ca cei doi să ajungă la Retezatul Haţeg. „Momentan, mai mulţi jucători sunt la mare, încă se mai află în vacanţă. Când se vor reuni toţi, vom discuta concret”, a declarat Ionuţ Stelescu.
Performanţă de top
Lidia Marin, care are dublă legitimare la SCM Deva şi CSŞ 1 Bucureşti, a obţinut medalia de bronz la Campionatele Mondiale rezervate cadeţilor care au început la Sarajevo, în Bosnia Herţegovina. Judoka antrenată de Aurel Bîrcă şi Ramona Enache a fost singura medaliată a României în prima zi a competiţiei mondiale. „Câştigarea unei medalii de bronz la Mondiale este o performanţă de nota zece. Păcat că Lidia a suferit acea pe-
Nu lăsaţi rugbyul să moară!
nalizare în semifinale, că altfel medalia putea fi mai strălucitoare”, a precizat Mugurel Ciuşcă. Lidia Marin este şi deţinătoarea titlului de vicecampioană continentală la categoria sa de greutate. Pagină realizată de Loredana JUGLEA
Ştiinţa Petroşani se pregăteşte tot în efectiv redus, şi aceasta la iniţiativa jucătorilor
facebook.com/ziarulvaiijiului
La 15 august va avea primul meci din returul Diviziei Naţionale, cu CSM Bucureşti. Până atunci pe site-ul oficial al clubului prin glasul jucătorilor se vorbeşte despre susţinerea echipei, care pare să fie pe nicăieri: „Răzvan Barbu, căpitanul nostru, e din Lupeni. A învăţat rugby în Valea Jiului, face parte din echipa naţională de la vârsta de 17 ani, iar acum
cochetează cu naţionala de seniori la rugby în 7. El crede în continuare că
Ştiinţa Petroşani nu trebuie să fie lăsată pe mâinile oricui, deoarece se va ajunge unde suntem acum, din păcate. Voi, cei din Valea Jiului, haideţi să susţinem această echipă şi să o ducem unde a fost până acum ceva timp, adică în frunte. Ştiinţa e o echipă mică, dar cu un istoric imens, toţi jucătorii care vin aici ştiu ceva despre noi, de aceea joacă cu inima şi cu sufletul”.
Natură şi sănătate
Numele S.C. Hofigal se identifică, normal, cu cel al domnului inginer Ştefan Manea, deoarece tot ce este legat de această înfloritoare companie poartă amprenta domniei sale. Printr-o neobosită muncă de cercetare şi prin multe invenţii, a deschis perspective spre o nouă eră a medicinii: medicina naturistă. Din 1996, societatea condusă de domnul Manea a obţinut frecvent medalii de aur şi argint la Saloanele de Inventică de la Bruxelles şi Geneva. Cele peste 200 de brevete şi medalii internaţionale sunt o adevărată carte de vizită pentru o firmă de succes şi pentru un om care, conform unei zicale din bătrâni, sfinţeşte locul.
Puterea lucernei De vrei să-i ştii naturii locul Şi armonia vieţii-n doi, La Hofigal găseşti norocul Trifoiului cu patru foi. (Elis Râpeanu – Bucureşti)
Domnul Ştefan Manea s-a arătat interesat şi de acele „invenţii” în patru versuri, cu poantă, numite… epigrame. Ca urmare, a fost prezent alături de epigramişti şi i-a ajutat pe organizatori, la toate ediţiile Festivalului Internaţional de Epigramă „Traian Demetrescu”, desfăşurat la Craiova. A devenit deja tradiţie, să ne întoarcem de la acest festival cu plase pline de produse naturiste şi publicaţii din care să aflăm noi taine ale farmaciei naturii. Şi în acest an, la cina festivă de la Restaurantul „Flora”, pe lângă bucatele şi băuturile alese, am primit şi câte o plasă cu medicamente şi produse naturiste. Plasele Hofigal Ce seară, iată, dragii mei, Să stai cu oameni buni la masă, Să cânţi, să povesteşti, să bei Şi să te bucuri că iei plasă. (Petru-Ioan Gârda – Cluj-Napoca)
Dar, la această ediţie a festivalului, domnul Ştefan Manea a iniţiat şi un concurs de epigramă, cu tema „Natură şi sănătate”. Astfel, a oferit, pe lângă „tradiţionalele” daruri, diplome de excelenţă pentru toţi participanţii la acest concurs, dar şi trei premii. Am trăit bucuria de a obţine premiul I, alături de alţi doi epigramişti: Mi-am tratat soţul cu o tinctură Hofigal Admiră soţul meu fetiţe De când vederea-i vindecai; Tinctura este de crăiţe, Iar dumnealui e mare crai! (Vali Slavu – Aninoasa) La această epigramă am primit şi o replică, din partea confratelui Nică Janet, care a intuit urmarea: Gheorghe Bâlici şi Nichi Ursei. La rândul dumnealui, domnul Manea a primit din partea domnului Petre Gigea-Gorun, organizatorul festivalului, Premiul „Ilie Murgulescu” pentru întreaga activitate desfăşurată în promovarea epigramei româneşti.
L-ai vindecat să se desfete, Dar îl compătimesc, săracu’, Că, tot cu ochii după fete, Acasă vede el pe dracu’!
Pagină realizată de Petronela VALI-SLAVU
În poiana din pădure Acei ce fac ospeţe cu de toate, Lăsând gunoaie, veseli şi fălcoşi, Vin în pădure după sănătate, Căci este clar că nu-s chiar sănătoşi!... Efecte naturiste Chiar şi boala care nu mă lasă, De când sunt la anii de curbură, Când o scot pe-afară, la natură, Simt că e cu mult mai… sănătoasă. (Gheorghe Bâlici – Chişinău) Sfat Bunicul meu ieşi în cale Cu vorbele-i interesante: „Nu da naturii chimicale, Că ţi le dă-napoi prin plante!”
Natura, sănătate curată Un adevăr ce-i de dorit Să fie crezul vieţii tale: Ce-ţi dă natura gratuit N-ai să găseşti în cinci spitale. (Nichi Ursei – Râmnicu Vâlcea)
Produsele Hofigal tratează somnolenţa De cauţi un extract de rozmarin Sau de mesteacăn, când eşti somnolent, Nu se găseşte câtuşi de puţin… Tot stocul s-a livrat la Parlament!
8
www.zvj.ro vineri, 7 august 2015
UMOR ÎN HA... MAJOR
13
14
SPORT
Patru echipe din Liga a IV-a
Au cerut să joace partidele duminica Adunarea Generală Ordinară a Asociaţiei Judeţene de Fotbal (AJF) Hunedoara, întrunită în ultima zi a lunii trecute, a stabilit ţintarul primei părţi a campionatului judeţean care va debuta pe 29 august cu meciurile din prima etapă, urmând ca turul să se încheie pe 21 noiembrie. Ziua oficială de disputare a jocurilor este sâmbăta de la ora 9:30 - echipele de juniori, iar de la 11:30 - echipele de seniori. În tur nu va avea loc nicio etapă intermediară. Patru echipe au solicitat să dispute jocurile duminica: CNS Cetate II Deva va disputa jocurile de pe teren propriu în zilele de duminică. Universitatea Petroşani va juca meciurile atât de pe teren propriu, cât şi din deplasare în zilele de duminică. ACS Şoimul Băiţa va juca pe teren propriu în zilele de duminică pe terenul din Crăciuneşti. Victoria Călan va disputa jocurile de pe teren propriu în zilele de duminică. Etapa I, sâmbătă, 29 august: Metalul Crişcior – Gloria Geoagiu; Jiul Petroşani – Aurul Certej; Hercules Lupeni – Aurul Brad; Inter Petrila – Minerul Uricani; Retezatul Haţeg – CS Vulcan; Universitatea Petroşani – Victoria Călan; Şoimul Băiţa – CNS Cetate II Deva.
Etapa a II-a, sâmbătă, 5 septembrie: Aurul Certej – Metalul Crişcior; Gloria Geoagiu – Hercules Lupeni; Minerul Uricani – Şoimul Băiţa; CS Vulcan – Inter Petrila; Aurul Brad – Universitatea Petroşani; CNS Cetate II Deva – Jiul Petroşani; Victoria Călan – Retezatul Haţeg. Etapa a III-a, sâmbătă, 12 septembrie: Aurul Certej – Gloria Geoagiu; Metalul Crişcior – CNS Cetate II Deva; Jiul Petroşani – Minerul Uricani; Retezatul Haţeg – Aurul Brad; Inter Petrila – Victoria Călan; Şoimul Băiţa – CS Vulcan; Universitatea Petroşani – Hercules Lupeni.
facebook.com/ziarulvaiijiului
Etapa a IV-a, sâmbătă, 19 septembrie: Aurul Brad – Inter Petrila; Minerul Uricani – Metalul Crişcior; CS Vulcan – Jiul Petroşani; Hercules Lupeni – Retezatul Haţeg; Victoria Călan – Şoimul Băiţa; CNS Cetate Deva – Aurul Certej; Gloria Geoagiu – Universitatea Petroşani.
Etapa a V-a, sâmbătă, 26 septembrie: Inter Petrila – Hercules Lupeni; Aurul Certej – Minerul Uricani; Metalul Crişcior – CS Vulcan; Jiul Petroşani – Victoria Călan; Şoimul Băiţa – Aurul Brad; CNS Cetate II Deva – Gloria Geoagiu; Retezatul Haţeg – Universitatea Petroşani.
Etapa a VI-a, sâmbătă, 3 octombrie: Minerul Uricani – CNS Cetate II Deva; CS Vulcan – Aurul Certej; Gloria Geoagiu – Retezatul Haţeg; Aurul Brad – Jiul Petroşani; Hercules Lupeni – Şoimul Băiţa; Universitatea Petroşani – Inter Petrila; Victoria Călan – Metalul Crişcior.
Etapa a VII-a, sâmbătă, 10 octombrie: Gloria Geoagiu – Minerul Uricani; Inter Petrila – Retezatul Haţeg; Aurul Certej – Victoria Călan; Metalul Crişcior – Aurul Brad; Jiul Petroşani – Hercules Lupeni; Şoimul Băiţa Universitatea Petroşani; CNS Cetate II Deva – CS Vulcan.
Etapa a VIII-a, sâmbătă, 17 octombrie: CS Vulcan – Minerul Uricani; Retezatul Haţeg Şoimul Băiţa; Aurul Brad – Aurul Certej; Hercules Lupeni – Metalul Crişcior; Inter Petrila – Gloria Geoagiu; Universitatea Petroşani – Jiul Petroşani; Victoria Călan – CNS Cetate II Deva.
Etapa a IX-a, sâmbătă, 24 octombrie: Gloria Geoagiu – CS Vulcan; Minerul Uricani – Victoria Călan; Jiul Petroşani – Retezatul Haţeg; Aurul Certej – Hercules Lupeni; Metalul Crişcior – Universitatea Petroşani; CNS Cetate II Deva – Aurul Brad; Şoimul Băiţa – Inter Petrila. Etapa a X-a, sâmbătă, 31 octombrie: Inter Petrila – Jiul Petroşani; Aurul Brad – Minerul Uricani; Hercules Lupeni – CNS Cetate II Deva; Retezatul Haţeg – Metalul Crişcior; Victoria Călan - CS Vulcan; Universitatea Petroşani – Aurul Certej; Şoimul Băiţa – Gloria Geoagiu.
Etapa XI-a, sâmbătă, 7 noiembrie: Gloria Geoagiu – Victoria Călan; Minerul Uricani – Hercules Lupeni; Metalul Crişcior – Inter Petrila; Aurul Certej – Retezatul Haţeg; Jiul Petroşani – Şoimul Băiţa; CNS Cetate II Deva – Universitatea Petroşani.
Etapa a XII-a, sâmbătă, 14 noiembrie: Aurul Brad – Victoria Călan; Hercules Lupeni – CS Vulcan; Jiul Petroşani – Gloria Geoagiu; Retezatul Haţeg – CNS Cetate II Deva; Inter Petrila – Aurul Certej; Şoimul Băiţa – Metalul Crişcior; Universitatea Petroşani – Minerul Uricani.
Etapa a XIII-a, sâmbătă, 21 noiembrie: Gloria Geoagiu – Aurul Brad; Metalul Crişcior – Jiul Petroşani; Aurul Certej – Şoimul Băiţa; Minerul Uricani – Retezatul Haţeg; CNS Cetate II Deva – Inter Petrila; Victoria Călan – Hercules Lupeni; CS Vulcan – Universitatea Petroşani.
DECESE
Deplângem plecarea în eternitate a celui care a fost un bun vecin, ANTON MIHAI (77 ani) și suntem alături de fiicele Liliana și Mihaela și familiile lor. Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace! Trupul neînsuflețit este depus la Capela Pensionarilor Petrila, iar înmormântarea va avea loc sâmbătă, 8 august 2015, ora 13:00. Vecinii din scara 4, bloc 20, Petrila
La ceas de grea încercare şi multă durere sufletească, suntem alături de Liliana, Mihaela și familiile lor acum când dragul lor tată, socru și bunic ANTON MIHAI pleacă la cele veşnice. Rugăm pe bunul Dumnezeu să-i odihnească sufletul său bun în Împărăţia Sa, iar pe voi să vă mângâie şi să vă întărească. Familiile Hagiu, Filimon și Dreghici
SERVICII MEDICALE
mica publicitate
IMOBILIARE
mica publicitate
ÎNCHIRIERI
mica publicitate
• Szabo Sanodental, cabinet stomatologic din Petrila, în fiecare zi de joi, vă oferă extracţia la jumătate din preţ, adică 30 lei, şi se face fără programare. Relaţii la telefon 0769.361.118. • Vând spațiu comercial de 64,2 mp, situat la parterul blocului D6 în str. Aviatorilor nr. 70B, Petroșani. Preț 27.000 euro negociabil. Contact: 0763.806150.
• Societate comercială oferim spre închiriere SPAŢIU COMERCIAL (CHIOŞC) situat în Vulcan, zona giratoriu - Primărie (lângă Succes), din termopan, suprafaţă totală 12 mp, branșat la utilități, posibilitate extindere la 20 mp, în următoarele condiții: chirie 200 EUR + TVA/ lună + taxe în valoare de 762 lei (TVA inclus)/ an. Perioadă minimă de închiriere: 12 luni. Spațiul este ocupabil imediat. Se percepe în avans chiria pentru lunile contractuale X, XI și XII. Solicităm și oferim seriozitate. Spațiul comercial se află într-o zonă cu vad comercial foarte bun și a funcționat mult timp în domeniul panificației. Relații la telefon 0773.349513.
REALCOM PETROŞANI
vă oferă zilnic prin Magazinul Alimentar nr. 16 - Piaţa Centrală cele mai ieftine şi de calitate sortimente de
carne de porc:
• pulpă de porc cu os - 9,80 lei • fleică porc - 12,50 lei • carne tocată - 12,80 lei • pulpă porc fără os - 14,30 lei • cotlet porc cu os - 14,20 lei • cotlet porc fără os - 18,50 lei • ceafă porc cu os - 14,60 lei • ceafă porc fără os - 18,50 lei • costiţă porc cu os - 9,90 lei • ciolane porc - 5,00 lei • grăsime pentru topit - 5,00 lei
*Preţurile conţin TVA.
Noi suntem mereu în slujba dumneavoastră! Telefon util 0733.960311. Servire promptă, ireproşabilă!
8
www.zvj.ro vineri, 7 august 2015
ANGAJĂRI
mica publicitate
• ELECTROUTIL ALISER organizează în data de 17.08.2015 interviu pentru ocuparea următoarelor posturi: - 1 inginer constructor pentru șef șantier; - 1 maistru constructor; - 10 electricieni; - 10 lăcătuși; - 5 sudori; - 10 muncitori necalificați. CV-urile se depun pe e-mail: electroutil@yahoo.com sau la sediul societăţii din Aninoasa, str. Costeni, nr.311. Informaţii la telefon 0254.513325. ______________________________________________
• Societate de transport internaţional angajăm urgent, în condiţii foarte avantajoase, doi conducători auto pentru TIR. Cursele se desfăşoară între Anglia, Belgia, Olanda şi Germania. Cerinţe: experienţă de minim 1 an ca şofer de TIR în trafic internaţional; disponibilitatea de a lucra 2 luni cu 2 săptămâni pauză; de preferat domiciliu stabil pe raza judeţului Hunedoara; card tahograf, atestat transport marfă, analize valabile. Cunoştinţele de limba engleză sau germană constituie un avantaj. Coordonarea flotei auto se face de către vorbitor de limba română! Se oferă: mediu de lucru plăcut! Plata salariului la timp! Bonusuri în funcţie de rezultate! Relaţii la telefon 0722.344681. ______________________________________________ • Societate comercială angajează barman pentru bar în Petroșani. Relaţii la telefon 0763.155871. ______________________________________________ • SC Szabo Sanodental SRL angajează doctor stomatolog în Petrila. Relaţii la telefon 0769.361.118. ______________________________________________
• Angajez deservent pentru utilaj buldoexcavator. Cerinţe: permis de conducere specific categoriei, experienţă în domeniu, disponibilitate la program prelungit şi deplasare în judeţul Timiş. Salariu negociabil. Relaţii la telefon 0761.548636.
PUBLICITATE
15
CMyK
16
hobby
De azi,
Avram Iancu ar putea trece oricând Canalul Mânecii
Joi, 6 august, pilotul englez Stuart Gleeson de pe „Sea Leopard” l-a anunţat pe Avram Iancu că de vineri, 7 august, să fie pregătit oricând, în aceste zile, de marea încercare: trecerea înot a Canalului Mânecii fără costum de neopren!
„Sea Leopard” pregătită de plecare. La fel şi Iancu Încet, dar sigur, momentul decisiv pentru încercarea lui Avram Iancu de a trece Canalul Mânecii fără costum de neopren, conform regulilor stricte ale celei mai clasice asociaţii de înot din Anglia, Channel Swimming Association, se apropie. După zeci de ore de antrenament în harbour Dover, timp în care a acoperit lungimea Canalului Mânecii de vreo trei ori, joi, 6 august, dimineaţă, petroşeneanul nostru a fost contactat de către pilotul ambarcaţiunii „Sea Leopard”, Stuart Gleeson. Acesta l-a întrebat dacă e pregătit să înoate chiar în acest week-end care dă să înceapă, sau imediat în zilele următoare lui, luni sau marţi, deoarece există posibilitatea ca doi, dintre cei patru înscrişi pe această ambarcaţiune, un rus şi un american, să nu ajungă în Dover, din diferite motive. Astfel, deşi Avram era înscris al patrulea pe listă, în „tide-ul” din 8-13 august (aşa sunt denumite de piloţi şi oficiali aceste „ferestre” de înot pentru trecerea Canalului Mânecii, care nu sunt programate deloc întâmplător deoarece ţin cont de mai multe aspecte: curenţi marini, valuri, vânt, temperatură, perioadele de fluxuri şi refluxuri de o anumită intensitate etc.), a fost anunţat că s-ar putea să devină al doilea sau al treilea, până joi doar primul înotător confirmând că e prezent în zonă şi poate trece oricând va fi anunţat în facebook.com/ziarulvaiijiului
„tide” de către pilot. Anunţul oficial de trecere se face, de regulă, de către pilot cu o seară înainte, concurentul având obligaţia prin contract să fie gata de plecare la orice oră din zi şi din noapte în „tide”, navigatorul ştiind cel mai bine care e perioada bună de înot în cele 24 de ore ale zilei. Tot Stuart Gleeson l-a anunţat pe Iancu că s-ar putea ca, după ziua de luni, 10 august, vremea să se strice, cel puţin pe Canalul Mânecii. Astfel că o trecere în
week-end sau lunea care vine, în acest caz, ar fi de dorit, altfel toate ar fi date peste cap, în condiţiile în care delegaţia şi
Iancu are biletele de avion rezervate pentru data de 15 august, când mi se gată şi mie lungul concediu. orice amânare înseamnă o zi pierdută, ori o traversare după data de 13 ar însemna pentru petroşenean şi staff-ul său alte probleme.
Cursa se poate urmări live pe internet Cei care doresc să urmărească cursa lui Avram Iancu pe Canalul Mânecii o va putea face urmărind graficul cursei, care apare în timp real, prin „live tracker”, pe link-ul: http://www.channelswimmingassociation.com/pilots/sea-
leopard/. Informaţii privind ziua de trecere şi ora exactă le veţi avea cu minim 12 ore înainte, pe pagina de facebook a înotătorului nostru Avram Iancu.
Cea mai grea cursă din lume Această incertitudine a zilei de trecere, care nu depinde de oameni, ci de Zeul Neptun, îi încarcă pe înotători cu mult stres. După incertitudinea legată de pericolele Canalului Mânecii, cel mai dificil traseu din lume pentru orice iubitor de înot, ţinând cont de curenţii puternici şi de apa rece care nu depăşeşte 17,518 grade niciodată, iar temperatura aerului e deocamdată şi mai mică, 15,4 grade deasupra nivelului apei şi vreo 18 grade în oraş. De aceea şi din multe alte cauze, trecerea Canalului Mânecii e pentru un înotător echivalentul unei medalii mondiale. Totuşi, în decursul a 200 de ani au reuşit să treacă 2.000 de înotători, din zeci de mii de încercări! baftă, Avram!
Corneliu BRAN