CMYK
Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
La Vulcan
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,4434 lei 1$ = 4,1357 lei 1₤ = 6,2733 lei
joi, 12 noiembrie 2015
Anul VIII n nr. 1817 n 8 + 8 pagini n Preţ: 1 leu
Unii cred că Ile a tăiat scutirile la impozit
Prevederile noului Cod Fiscal după care se calculează impozitul pe locuințe îi cam pun pe gânduri pe cei trecuți de vârsta la care, până acum, erau scutiți să dea acești bani la stat. Mulți dintre vulcănenii
trecuți de șaptezeci de ani cred, bunăoară, că primarul Ile le-a tăiat scutirea de impozit. Ceea ce, normal, nu-i adevărat. Bătrânii știu că Ponta le-a mărit pensiile, dar refuză să înțeleagă că
tot ex-premierul le-a făcut cadou codul fiscal și noua procedură de calculare a impozitelor și taxelor locale.
Îl înțeleg și eu, acum,
ce simte pensionarul trecut de șapte decenii de viață care, câțiva ani la rând, a plătit numai un leu la casieria primăriei. Îi înțeleg și pe voluntarii din organizații care plăteau doar jumătate. Dar legea-i lege și asta e în toată țara, nu doar la Vulcan. Cum greșit au interpretat unii care au citit articolul pe care l-am scris pe tema asta. De aceea cred că Gheorghe Ile și oamenii lui ar trebui să iasă la Hotel Petroșani înaintare, ca să le angajează urgent barmani-ospătari scoată din minte ideea asta. Gheorghe OLTEANU CV-urile se depun la recepția HP, iar relații se pot obține la telefon 0254.542801 și 0755.065182.
2
DIN JUDEŢ Senatorul Vochiţoiu reprezintă România la seminarul Rose-Roth de la Chişinău
Centrul de Sănătate Multifuncţional din Petrila este recompartimentat
Parcă nu se mai termină lucrările de la Centrul de Sănătate Multifuncțional din Petrila. Acest proiect este într-o perpetuă modificare, amenajare. Primarul Ilie Păducel nu se mai vede cu lucrurile terminate, pentru a da drumul acestui centru. În momentul de față au fost deja contractate lucrări de recompartimentare a cabinetelor de specialitate din ambulatoriul centrului. Lucrările de recompartimentare vor costa 24.772 lei, fără TVA. Primăria Petrila a mai investit luna trecută 179.000 de lei pentru a rezolva alimentarea cu energie electrică a instalației de utilizare pentru acest centru. Primarul Ilie Păducel a fost și la Ministerul Sănătăţii pentru a discuta cu reprezentanţii ministerului cu privire la urgentarea procedurilor de autorizare de către CNCAN (Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare) a cabinetului de radiologie din cadrul Centrului de Sănătate Multifuncţional Petrila, în vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare. În cadrul ambulatoriului din Petrila vor funcţiona următoarele secţii: Cardiologie, Medicină Internă, Obstetrică-Ginecologie, Pediatrie, Laborator Analize Medicale, Laborator de Recuperare Medicină Fizică şi Balneologică, Laborator Radiologie, Neurologie, Psihiatrie, Chirurgie, Ortopedie.
Între 11 și 13 noiembrie a.c. se desfășoară, la Chișinău în Republica Moldova, al 90-lea Seminar Rose-Roth, organizat de Adunarea Parlamentară a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord în cooperare cu Parlamentul Republicii Moldova. La acest important seminar al AP NATO, România este reprezentată de senatorul Haralambie Vochițoiu și deputatul Mihai Tararache. Evenimentul este dedicat relaţiilor Republicii Moldova cu NATO şi Uniunea Europeană, având ca temă centrală: „Viitorul european al Moldovei Contextul regional şi provocări interne”. Discuţiile vor aborda, printre altele, relaţiile Republicii Moldova cu Federaţia Rusă, „războiul informaţional” din Europa de Est şi situaţia din Transnistria. Seminariile Rose-Roth vizau iniţial cooperarea cu ţările din Europa Centrală şi de Est (asocierea şi integrarea parlamentarilor la activităţile AP NATO, dezvoltarea parteneriatului şi cooperării la nivel legislativ, familiarizarea parlamentarilor cu problemele de securitate şi apărare, ş.a.). În prezent, acestor preocupări li s-au adăugat şi chestiunile de securitate regională din zona Balcanilor şi Caucazului de Sud, iar participarea s-a extins şi la ţările partenere NATO. O atenție deosebită se acordă controlului democratic al forțelor armate și monitorizării, de către parlamente, a sectorului militar.
Informare de presă
)
Ziarul Vaii Jiului
S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroșani anunță utilizatorii din orașul Petroșani că pentru punerea în funcțiune a rețelei de alimentare cu apă potabilă realizată prin proiectul „Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Hunedoara (Valea Jiului) – Economii”, distribuția apei potabile va fi restricționată după următorul program: - în data de 12.11.2015, între orele 8:00-20:00, zonele afectate - str. 9 Mai, Aleea Florilor, str. Carpați, Aleea Crângului, Aleea Pinului, Aleea Liliacului, str. 13 Septembrie, str. Vilelor, str. Petru Maior, Hotelul Petroșani și Cartierul Aeroport. Menționăm că programul de furnizare a apei potabile poate fi prelungit sau redus în anumite zone de distribuție în funcție de disponibilul de apă potabilă din sursele locale ale orașului respectiv. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat si multumim tuturor beneficiarilor serviciilor noastre pentru înțelegere. Birou Presă SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroșani Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro
Colectivul de redacţie:
Alina PIPAN - 0766.678380
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României
Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Corneliu BRAN - 0766.728688 Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Loredana JUGLEA - 0763.673727 Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA loredanajuglea@yahoo.com DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839 alinapipan@yahoo.com
Dacă nu-şi plăteşte datoria de 41 de milioane lei către SNÎMVJ,
CEH împinge în prăpastie mai repede minele Paroşeni şi Uricani
Situaţia prin care trece Complexul Energetic Hunedoara pune în dificultate maximă şi activitatea Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului (SNÎMVJ).
CEH are de plătit mulţi bani celor de la SNÎMVJ pentru cărbunele furnizat, circa 1.300-1.400 de tone pe zi huilă extrasă de la cele două mine care mai fac parte din cadrul societăţii, după închiderea producţiei de luna trecută la Mina Petrila. Această situaţie devine pe zi ce trece tot mai neconvenabilă pentru cei care conduc activitatea SNÎMVJ, care văd un real pericol pentru funcţionarea activităţii în perioada care vine dacă datoria nu va fi plătită de către CEH. Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ, ne-a declarat: „Da, e un subiect delicat… Datoria de la CEH se cifrează undeva la 41 de milioane de lei noi şi se menţine în
aceleaşi cote de la ultima discuţie de acum câteva săptămâni cu dumneavoastră. Să sperăm că n-o să avem probleme cu salariile pe acest final de an. Măcar salariile sper să poată fi asigurate. De asemenea, să putem plăti o mică parte din furnizorii care ne asigură materiale importante pentru activitatea noastră şi, nu în ultimul rând, o parte din servicii şi, bineînţeles, să putem asigura 100% securitatea muncii din subteran. După ultima discuţie cu dl. director general al CEH, am înţeles că dumnealui se luptă să obţină cea de a doua parte a ajutorului de salvare – ştiţi, desigur, că ei au luat prima parte din bani la început şi la a doua tranşă de bani se condiţionează acea returnare către Hidroelectrica. Mi-a spus că face eforturi şi că a avut foarte multe discuţii la minister, încercând să deblocheze acei bani,
La Mina Petrila
pentru ca CEH – şi cu ajutorul nostru, să poată asigura cărbunele necesar trecerii acestei ierni cu bine la termocentrale şi, implicit, la reţelele de termoficare. Dacă nu se vor rezolva lucrurile şi vom rămâne fără bani de salarii pe acest final de an, dar şi de echipamente şi servicii, nu vom putea să ne mai desfăşurăm activitatea! Noi extragem în momentul de faţă undeva la 1.300-1.400 de tone de cărbune pe zi, vital pentru termocentrala Paroşeni. Dacă nu ni se va achita datoria, va fi foarte rău, nici nu vreau să mă gândesc!”. Cu punct şi virgulă, directorul general al SNÎMVJ a atras din nou atenţia. Să nu uite ministerul şi nici CEH-ul că două mine şi circa 1.400 de persoane dau aproape jumătate din ceea ce extrag zilnic celelalte patru mine, care au undeva la 4.000 de angajaţi! Dacă acum vor pune pe butuci şi cele două mine, de la Paroşeni şi uricani, din cauza acestor datorii, lipsa celor 1.400 de tone de huilă livrate zilnic va fi simţită de câteva mii de abonaţi la reţelele de termoficare. Corneliu BRAN
Se extrage în loc de cărbune… fier Ultimele zile ale Minei Petrila consemnează o intensă activitate în subteranul minei pentru extragerea… utilajelor miniere necesare celorlalte mine ale SNÎMVJ şi CEH care mai dau producţie.
Scot utilaje pentru minele Lonea şi Livezeni
În aceste zile, prin galeriile Minei Petrila circulă echipe de lucru care scot utilajele miniere la suprafaţă. Peste o lună şi jumătate nu va mai circula nimeni, acesta fiind din nefericire pentru Valea Jiului şi Petrila sfârşitul „biologic”/ „fizic” al acestei mine. „Personalul care a rămas după disponibilizările de la Mina Petrila efectuează în aceste zile lucrările de închidere de circuite şi de dezafectare de galerii, respectiv se scot utilaje, cabluri, ţevi, în vederea valorificării lor sau a transferului către minele din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Suntem sprijiniţi şi de echipe din cadrul CEH. În fiecare zi scoatem din galerii tot ce poate fi vândut sau refolosit de colegii noştri, iar până la finalizarea procedurilor de evaluare şi de transfer prin licitaţie vor fi ţinute la suprafaţă. Am găsit înţelegere din partea CEH, astfel că am făcut echipe mixte, care sunt supravegheate şi
8
www.zvj.ro joi, 12 noiembrie 2015
instruite conform procedurilor în vigoare. Continuăm închiderile conform proiectului tehnic de închidere, astfel încât până la finalul lunii decembrie, în subteranul minei, toate lucrările vor fi închise”, ne-a declarat marţi Aurel Anghel, directorul general al Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului.
Soarta clădirilor istorice incertă
Dacă în subteran lucrurile sunt clare, la suprafaţă există o problemă. Dacă până acum se susţinea sus şi tare că toate clădirile din curtea celei mai vechi mine din Valea Jiului vor fi demolate, se pare că cei din minister, la presiunea unor organizaţii civile şi a unor petrileni, s-au întors cu 180 de grade, punând în dificultate lucrările de demolări de la suprafaţă. Producţia la mină s-a închis aşa cum se planificase, minerii au plecat… dar, onor. ministerul n-are nici acum habar ce clădiri trebuie puse la pământ, toate sau câteva, ţinând cont că există printre ele şi câteva clădiri istorice! Această stare de fapt pune sub semnul întrebării tot planul de închidere a minei. „Încă nu ne-a venit răspunsul clar de la minister pentru lucrările de suprafaţă. S-ar putea să avem o întâlnire săptămâna viitoare la minister cu privire la acele clădiri care sunt în procedură de clasificare ca fiind monumente istorice. Aşteptăm o rezoluţie fermă, să ştim exact ce avem de făcut vizavi de aceste clădiri”, a declarat Aurel Anghel. Corneliu BRAN
ACtuAlitAtE
3
4
SPORT
Dan Voicu:
“Vasile Scurtu ne datorează niște scuze pentru jignirile și injuriile pe care ni le-a adus”
Vasile Scurtu şi-a scos echipa de pe teren la partida cu Hercules Lupeni apoi a revenit asupra deciziei, pentru ca, la final, să demisioneze din funcţia de vicepreşedinte al AJF Hunedoara.
Vasile Scurtu, preşedintele echipei din Uricani, a reclamat neacordarea unei lovituri de pedeapsă pentru gruparea sa şi un gol marcat din offside de oaspeţi. În repriza secundă, Scurtu şi-a scos jucătorii de pe teren, după care a revenit asupra deciziei.„Nu se poate aşa ceva. Ne-a bătut o echipă căreia i-au lipsit mulţi titulari, dar o echipă care a fost sub noi. Au avut parte de un arbitraj favorabil, în timp ce noi am fost furaţi ca în codru. Lupeniul are o echipă care nu merită să fie mai sus de locul cinci”, a declarat Scurtu. În replică, Dan Voicu, antrenorul echipei Hercules Lupeni, spune că oficialul din Uricani ar trebui să-și ceară scuze pentru ieșirile avute în timpul acelui joc din campionat. “Din punctul meu de vedere echipa mea a câștigat pe merit jocul de la Uricani în condițiile în care ne-au lipsit 7 jucători de bază. Nu am nimic de
comentat la cele declarate de Vasile Scurtu la adresa echipei mele, dar vreau să-i reamintesc faptul că de trei ani de zile Hercules Lupeni este între primele trei echipe din județ, iar Minerul Uricani este între ultimele trei echipe. Nu vreau să fac nicio referire la valoarea lotului pe care o are Uricaniul. Pe mine mă privește doar echipa mea și cred că vom reuși să ne menținem în fruntea clasamentului. Am încredere în băieți. Vasile Scurtu ne datorează niște scuze la injuriile și jignirile pe care ni le-a adus. Mai vreau să-i reamintesc lui Vasile Scurtu că am văzut caseta meciului, iar golul acuzat ca fiind din offside a fost valabil, nu poate fi incriminat arbitrajul”.
Să recupereze din jucătorii accidentați
Sâmbătă, într-un alt meci ce va conta pentru Divizia Județeană la fotbal, se vor întâlni Hercules Lupeni și CS Vulcan. Nu încape nicio îndoială că este un meci al ambițiilor și orgoliilor pe care fiecare echipă speră să-l câștige. Dan Voicu
Promovează România
Hunedoreanul Cosmin Oprescu, președintele Federației Române de Taekwon-do ITF, pune performanțele sportivilor din cluburile de taekwon-do în slujba promovării României. Ca dovadă, Federația Română de Taekwon-do ITF, una dintre cele mai performante din România, a fost inclusă de Autoritatea Națională pentru Turism în programul de promovare a brandului de țară al României. „Sportul a fost, este și va fi cel mai bun ambasador al României, iar noi ne dorim să promovăm țara și valorile sale. Am solicitat Autorității Naționale pentru Turism să accepte să ne implicăm în campania de promovare a brandului de țară, iar performanțele sportivilor noștri au impresionat. Astfel, am primit dreptul de a folosi însemnele brandului de țară pe echipamente, bannere și alte elemente promoționale în competiții și la alte evenimente ale Federației. Este o mare onoare pentru noi să încheiem acest parteneriat strategic. Având în vedere performanțele taekwondo-ului românesc care s-a clasat pe locul doi mondial în ierarhia pe națiuni pe națiuni și aprecierea de care ne bucurăm în afara granițelor țării, dorim să aducem o contribuție semnificativă la promovarea imaginii României în lume. Parteneriatul este unul la nivel de imagine, iar Federația nu beneficiază de niciun fel de câștig financiar”, a declarat Cosmin Oprescu. Lotul României s-a clasat pe locul secund în clasamentul final pe națiuni, după Noua Zeelandă, la Campionatul Mondial de Taekwon-do ITF care a avut loc la Jesolo (Italia), în luna mai a acestui an. Tricolorii au cucerit 14 medalii (9 de aur, 2 de argint și 2 de bronz), devansând țări precum Canada, Germania, Anglia ori Rusia. Merite majore pentru această performanță au și hunedorenii, întrucât Cosmin Oprescu este președintele Federației Române de Taekwon-do ITF, iar eleva sa, Andra Covaci, de la Cristal Hațeg, a devenit dublă campioană a lumii. De asemenea, La Campionatul European de Taekwon-do ITF ce s-a desfășurat în luna octombrie la Motherwell (Scoția), România a obținut 5 medalii de aur, 7 de argint și 7 de bronz și a ocupat locul cinci pe națiuni.
facebook.com/ziarulvaiijiului
privește detașat acest joc și speră să ia cele trei puncte. “Până la ora meciului sperăm să mai recuperăm din jucătorii accidentați și să fac un 11 cât mai capabil. Am încredere că așa va fi. Evident, ne dorim cele trei punte”, a spus tehnicianul.
Au mai plecat doi
În acest sezon de campionat Hercules Lupeni a fost urmărită de ghinion. A pierdut mai mulți jucători de bază, fie au plecat, fie s-au accidentat sau fie au primit suspendări record, cum este cazul atacantului Remus Moldovan, suspendat 8 etape. Și ca tacâmul să fie complet au mai plecat de la echipă alți doi jucători de bază, titulari în fiecare meci, Marius Dumitrescu și Alex Haranagozo. Cei doi au plecat la muncă în străinătate.
Control peste cei care vând “două la leu” în piaţa din Vulcan
Miercuri dimineață, babele ișalnice care vând pătrunjel și morcovi în piața agroalimentară din Vulcan au fost emoționate ca-n tinerețe, când s-au pomenit, în fața tarabelor, că li s-au oprit câțiva domni bine. Nu la fel
s-au simțit, însă proprietarii societăților comerciale din zonă. Le dau dreptate, din moment ce, și la controalele anterioare, chiar dacă au avut actele în regulă, tot s-au ales cu amenzi. Atunci, bunăoară, o doamnă care trăiește din vânzarea legumelor și
fructelor a fost “premiată” cu zece milioane, fiindcă, la țara de proveniență a nu știu cărui fruct aflat în vânzare, a scris pe eticheta prețului “IT” în loc de “Italia”. Ca să vezi…
Miercuri dimineață,
domnii care au venit cu controlul au fost mai indulgenți cu bunicuțele din Ișalnița. Le-au recomandat să pună prețul de “Două la leu, maică!” la legăturile cu frunze de pătrunjel și de țelină și să precizeze locul din care au fost aduse. Plus că, neapărat, să precizeze dacă sunt bio. Da, maică, punem, maică, mânca-te-ar mama, i-au asigurat babele făcându-și cruce cu limba-n cerul gurii, că au scăpat neamendate.
Asta în timp
ce, în biroul administratorului pieței, administratorii de societăți comerciale, mai puțin norocoși, intrau și ieșeau, cu chipurile unora care se duc la înmormântare, cu
Petroşani. Pentru a atrage mai mulţi turişti,
Anul acesta, administraţia va sprijini mai mult cabanierii în promovarea ofertelor turistice din Masivul Parâng
Fiindcă sezonul rece se apropie, am purtat miercuri, 11 noiembrie, o discuţie cu primarul Tiberiu Iacob-Ridzi pe tema turismului de iarnă din Parâng. L-am întrebat în primul rând pe edil dacă crede că staţiunea e pregătită de primii fulgi de nea şi apoi l-am rugat să ne spună cum va sprijini administraţia locală agenţii privaţi care îşi desfăşoară activitatea în domeniul turistic. „Da, staţiunea va fi pregătită pentru turismul de iarnă, iar anul acesta vom încerca să avem acţiuni comune cu cei care sus în staţiune desfăşoară activităţi turistice, în vederea atragerii de turişti. Totul e să existe şi spaţii de cazare adecvate, dotate cu tot ce trebuie, şi locaţii pentru servirea mesei, iar acest lucru nu mai ţine de administraţie. Noi putem asigura instalaţiile pe cablu, care vor funcţiona şi care vor deservi turiştii. În acest scop am angajat încă patru mecanici, care, împreună cu personalul deja existent, vor asigura funcţionarea acestor instalaţii pe cablu. Vor exista trei pârtii amenajate, vorbim de pârtia B şi de pârtiile A şi C, care sunt deservite de noul telescaun. Problema în Parâng din punct de vedere turistic nu constă în starea pârtiilor sau în funcţionarea instalaţiilor, constă în momentul de faţă în numărul locurilor de cazare şi masă. Pentru că am mai spus-o, şi o repet, nu pot să vină acolo turişti, chiar din zone mai îndepărtate, şi să nu aibă posibilitatea să consume o masă caldă. Aici trebuie ca toată lumea să fie pregătită, vorbesc de cei care au posibilităţi şi locaţii în acest sens, care nici ei nu sunt prea mulţi,
8
www.zvj.ro joi, 12 noiembrie 2015
actele cerute de controlori. Mi-a plăcut ce a zis un domn, nu-i dau numele, atunci când unul dintre tipii care i-au băgat în viteză pe piețari vorbea cu o babă, iar celălalt își nota ceva în carnețel. Vezi, mătușă, cum te controlează dacă nu furi și dumneata cu milioanele de euro? La care bătrâna a zâmbit, cât să nu-i înfurie pe cei care-i purecau prazul și usturoiul. În ce-i privește, cei vizați de vorbele acestea nu au avut, firește, nicio reacție… Gheorghe OLTEANU
din păcate. Noi îi vom sprijini pe cabanieri şi cu centrul de informare turistică, ce va da informaţii utile tuturor celor care vor dori să se informeze şi să sperăm că cei care se ocupă cu servicii turistice în Parâng vor colabora cu informaţii privind numărul de locuri de cazare, tarife etc., pentru că din partea administraţiei şi a acestui centru de informare va exista toată deschiderea ca lucrurile să meargă bine. Pe de altă parte, ne-am gândit la o strategie prin care să-i sprijinim în acţiuni şi evenimente pe patronii de cabane care doresc ca prin anumite iniţiative să atragă turiştii. O să avem o întâlnire cu cabanierii şi hotelierii în săptămânile următoare, prin care să încercăm să le promovăm mai bine oferta pe care dumnealor o au, inclusiv să participăm şi noi ca şi parteneri la organizarea unor competiţii sportive sau evenimente frumoase ce se vor petrece în sezonul de iarnă în Parâng”, ne-a declarat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. Şi dacă tot vorbim de Parâng şi de turism, primarul susţine că staţiunea Parâng este chiar şi aşa, fără proiectul turistic finalizat, o staţiune unde oamenii pot petrece un sfârşit de săptămână plăcut, relaxant. „e frumos Parângul şi e mare păcat că uneori e mai puţină lume decât în alte locuri. Parângul are multe de arătat şi de pus la dispoziţie celor care vin: privelişte superbă, pârtia B, una dintre cele mai bune pârtii din ţară, siguranţă – avem una dintre cele mai bune formaţiuni Salvamont din ţară şi jandarmi montani care asigură siguranţa cetăţeanului, aer curat, staţiunea e liniştită, posibilităţi de parcurgere a unor trasee pitoreşti, accesibile chiar şi celor mai puţin obişnuiţi cu muntele. Multe oferă această staţiune, inclusiv un telescaun nou şi, cum spuneam, alte instalaţii pe cablu. Să sperăm că vom avea şi zăpadă mai multă, astfel încât totul să decurgă bine în staţiune, până la primăvară”, a mai menţionat primarul Petroşaniului. Nu rămâne decât să se aştearnă prima zăpadă, care, după cum susţin meteorologii, se apropie cu paşi repezi, undeva spre finalul lunii. (Corneliu BRAN)
ACTuALITATe
5
6
din judeţ
In memoriam Nicolae Iorga A devenit o tradiție ca Biblioteca județeană „Ovid densusianu” Hunedoaradeva să aducă în atenția publicului, în mod deosebit a tinerilor, teme de mare interes legate de personalități, evenimente care au marcat atât istoria și cultura română, cât și pe cea universală. În urmă cu 75 de ani, la 27 noiembrie 1940, marele savant român nicolae iorga a fost victima unui oribil asasinat, răpus de gloanțele legionarilor. În memoria lui, biblioteca noastră a organizat în ziua de 11 noiembrie 2015, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „drăgan Muntean” din deva, o manifestare cultural-educativă. A fost evocată personalitatea marelui nostru istoric, om politic și de cultură. nicolae iorga, personalitate de anvergură enciclopedică a civilizației române, este una dintre figurile cele mai marcante, care și-a pus amprenta pe întreaga istorie a primei jumătăți a secolului XX. nicolae iorga nu e singurul intelectual care a căzut sub gloanțele legionare: aceeași
facebook.com/ziarulvaiijiului
soartă au avut-o oamenii politici i.G. duca și Armand Călinescu, precum și marele economist Virgil Madgearu. Lecțiile istoriei trebuie cunoscute și înțelese pentru ca asemenea momente dureroase și tragice să nu se mai repete. La cei 69 de ani pe care îi avea nicolae iorga în momentul în care cădea răpus de gloanțe, a lăsat moștenire acestui neam și umanității întregi o operă istoriografică impresionantă ca volum și vastitate tematică, studii de istoria literaturii, monografii de orașe, volume de cugetări, piese de teatru, studii de folclor, studii de istorie a bisericii, note de drum, poezii, eseuri, conferințe radiofonice, discursuri parlamentare și mii de articole de presă. Moștenirea lui nicolae iorga este inestimabilă, sutele de volume scrise stârnesc admirația și uimirea oricui. elogiind personalitatea lui nicolae iorga, istoricul A. d. Xenopol se întreba, pe bună dreptate, „cum a putut un creier să conceapă atâtea lucruri și o mână să le scrie”. nicolae iorga a avut anvergura unui veritabil savant renascentist. Moartea lui a zguduit întreaga lume civilizată, 47 de universități și academii din întreaga lume arborând drapelul în bernă în semn de prețuire față de marele savant român ucis. Asasinarea acestui patriarh al culturii române este unul dintre cele mai dureroase momente ale istoriei noastre. Cei prezenți în sală, în majoritate elevi de la colegiile și liceele devene, au urmărit cu mare interes prezentarea, iar în final li s-au adresat întrebări legate
de viața și opera lui nicolae iorga, cele mai bune răspunsuri fiind recompensate cu premii constând în diplome și cărți. Ioan Sebastian Bara
Spectacol folcloric
ANUNŢ DE LICITAŢIE
Municipiul Petroşani – prin Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului, cu sediul administrativ pe str. 1 Decembrie 1918, nr.93, județul Hunedoara, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal 4468943, adresa de e-mail: serv_urbanismpetrosani@yahoo.com organizează: - licitaţie publică în vederea atribuirii contractului de concesiune al terenului în suprafaţă de 3,0 mp, situat în municipiul Petroşani, str. Viitorului, în scopul suplimentării concesiunii terenului aferent unui garaj; - licitaţie publică în vederea atribuirii contractului de concesiune al terenului aferent imobilului cu destinație de sediu administrativ, în suprafaţă de 3149,0 mp, situat în municipiul Petroșani, str. Grivița Roșie, nr.36. Ofertele se depun într-un exemplar până la data de 02.12.2015, ora 9:00 şi se vor deschide în şedinţa publică din data de 02.12.2015, orele 11:00, respectiv 13:00, în sala de şedinţe, la sediul instituţiei. Relaţii, detalii, clarificări cât şi documentaţia de atribuire se pot obţine până la data de 26.11.2015, de la Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului, din cadrul Primăriei municipiului Petroşani, camera 37, telefon 0254-541220(1), int.131. - licitaţie publică în vederea atribuirii contractului de concesiune al activului “Sală fitness - Complexul Sportiv Jiul Petroșani”, situat în municipiul Petroşani, str. Lunca, nr.100; - licitaţie publică în vederea atribuirii contractului de concesiune al terenului în suprafaţă de 1,0 mp, situat în Masivul Parâng, str. Bujorului, în vederea amplasării unui stâlp. Ofertele se depun într-un exemplar până la data de 04.12.2015, ora 9:00 şi se vor deschide în şedinţa publică din data de 04.12.2015, orele 10:00, respectiv 12:00, în sala de şedinţe, la sediul instituţiei. Relaţii, detalii, clarificări cât şi documentaţia de atribuire se pot obţine până la data de 02.12.2015, de la Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului, din cadrul Primăriei municipiului Petroşani, camera 37, telefon 0254-541220(1), int.131. Costul documentaţiei de atribuire este de 50 lei şi se va achita la casieria din cadrul Primăriei municipiului Petroşani, parter. Ofertele se depun la sediul instituţiei, biroul de registratură, camera 5 sau 7.
IMOBILIARE
mica publicitate
• Vând garsonieră, strada Unirii, Petroșani, cu posibilități de a face birouri. Preț 4.500 de euro. Relații la telefon 0735.659520.
REALCOM PETROŞANI
vă oferă zilnic prin Magazinul Alimentar nr. 16 - Piaţa Centrală cele mai ieftine şi de calitate sortimente de
carne de porc:
• pulpă de porc cu os - 9,80 lei • pulpă porc fără os - 14,30 lei • fleică porc - 12,50 lei • carne tocată - 12,80 lei • cotlet porc cu os - 13,80 lei • cotlet porc fără os - 18,50 lei • ceafă porc cu os - 13,80 lei • ceafă porc fără os - 18,50 lei • costiţă porc cu os - 9,80 lei • ciolane porc - 5,00 lei • grăsime pentru topit - 3,90 lei
*Preţurile conţin TVA. Noi suntem mereu în slujba dumneavoastră! Telefon util 0733.960311. Servire promptă, ireproşabilă!
8
www.zvj.ro joi, 12 noiembrie 2015
„ŞEZĂTOARE... în casă la lele FLOARE” În data de18 noiembrie 2015, de la ora 18:00, în sala de spectacole a Teatrului de Artă din Deva, Ansamblul Profesionist „Drăgan Muntean”, cu sprijinul Consiliului Judeţean Hunedoara, organizează un nou spectacol folcloric, „ŞEZĂTOARE... în casă la lele FLOARE”.
„Şezătorile, cu farmecul lor inegalabil, cu fabuloasa lor încărcătură de semnificaţii pentru viaţa tineretului sau a populaţiei mature de la sate, cu multitudinea de poveşti, doine, ghicitori şi versuri depănate la gura sobei, au constituit, până prin anii `60, adevărate „instituţii” cu caracter social, de întrajutoare comunitară, de integrare în grup şi de petrecere a timpului liber, mai ales în serile şi nopţile lungi de iarnă. Probă de hărnicie în interiorul comunităţii, de perpetuare a
tradiţiei, şezătorile, organizate când nu era post sau chiar cu o zi înaintea începerii acestuia cu muzicanţi şi dănţăuşi, aveau rolul de a evidenţia îndemânarea în ale cusutului, torsului, ţesutului, depănatului, a altor îndeletniciri casnice asemănătoare, dar şi talentul femeilor de toate vârstele de a cânta şi a povesti, de a juca ori a frământa aluaturi ispititoare”, este mesajul organizatorilor. Prin acest spectacol se propune reînvierea acestor obiceiuri uitate, promovarea frumuseții şi bogăţiei tradiţiilor folclorice, precum şi importanţa păstrării acestora şi pentru generaţiile viitoare. Valorile locale ale zonei vor fi promovate și valorificate de organizatori, prin implicarea în proiect a artiştilor şi grupurilor culturale ale zonei: Ansamblul Profesionist „Drăgan Muntean”, Ansamblul „Ritmuri Zărăndene”, orchestra Ansamblului Profesionist „Drăgan Muntean” şi soliştii vocali: Cristian Fodor, Ovidiu Olari, Aida Busuioc, Lorena Pascu și Ana Teodora Anuţoiu. Mihaela PETROȘAN
RESTRICȚII APĂ
mica publicitate
• SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroșani anunță restricții în furnizarea apei potabile pentru astăzi, 12 noiembrie 2015, în orașul Petroșani: - între orele 09:00-14.00. Zona afectată: strada Independenței, blocurile 11-35. Motivul restricției: refacere branșament bl.33, sc.2, str. Independenței; - între orele 09:00-14:00. Zona afectată: străzile Unirii, Păcii, Oituz. Motivul restricției: montare vană zona Complex Parângul.
AUTO
mica publicitate
• Vând Mercedes Vaneo 1,6, a.f. 2002, 212.400 km, înmatriculabil. Preț 1.500 euro + 15.000 lei, negociabil. Telefon 0736.265011.
ANGAJĂRI
mica publicitate
• S.C. Gerom International S.A. angajează șofer categoria B, C, pentru deplasări în țară și străinătate. Pachet salarial atractiv. Cererile se depun la sediul societății situat în Petroșani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 1. ______________________________________________
• Angajez persoană serioasă pentru îngrijirea unui bătrân (74 ani), de luni până sâmbătă inclusiv, parțial mobilizat la pat, în localitatea Petroșani. Ofer cazare, masă și salariu. Detalii la telefon 0724.249957. ______________________________________________
• Angajăm familie la muncă necalificată sau calificată, în Oradea, oferim cazare, plus salariu negociabil. Telefon 0755.939692.
DIVERSE
7
8
EDILITARE
Vulcan:
În Coroești oamenii văd ce se face, dar nu știu până unde Zona “F”-urilor din Coroeștiul este un șantier. Unul mult așteptat de locatarii blocurilor din această parte a Vulcanului și pe care și l-ar dori să-l aibă în preajmă, cât mai repede, și vulcănenii din alte câteva cartiere.
Cât de rupte
erau aici drumurile și aleile știe mai toată lumea. Cel mai bun exemplu, în sens negativ, desigur, era scurtătura aceea de drum, din spatele “Mercur”-ului, care, din șosea, dădea în aleea din fața blocurilor turn “F”. Mai erau, apoi, bălțile și noroaiele prin care oamenii înotau, ca să ajungă acasă. Tot în noroi intrai până la manșeta pantalonilor și după ce-ți lăsai mașina în parcare. Care, săpat cu e acum și cu țărușii metalici cu bucățile de tablă la vârf scoși din pământ, zici că e un colț de cimitir.
nedumerește pe locatarii din D10, am aflat de la unul dintre ei, este dacă se va asfalta și mai departe între blocuri, cum mergi înspre școala 5. Eu l-am încurajat că da, deși nici eu nu mai știu exact dacă proiectul care se realizează acolo se referă strict la zona “F”-urilor. Însă, îmi dau cu părerea, n-ar fi rău dacă unul dintre cei doi iubiți mai mari ai primăriei vulcănene, cel mai tânăr, bunăoară, ar trece pe acolo, ca să nu-i lase pe oameni în beznă în privința asta. Gheorghe OLTEANU
Nu s-a ajuns,
încă, la faza de asfaltare, noroi va mai fi, în caz că plouă, dar treaba este că se muncește. S-au montat bordurile, pe o parte și pe alta, pe o bucată bună din alee, iar utilajele, așa cum am văzut ieri, când un excavator levita o bancă din fața scării, le pregătesc bordurarilor front de lucru și lângă blocul D9. Ce-i
Procedura de divizare parţială a CEH face noi pași
facebook.com/ziarulvaiijiului
Săptămâna aceasta, alte proceduri au fost demarate în vederea realizării divizării parțiale a Complexului Energetic Hunedoara. Au fost contractate servicii de consultanță și evaluare. SPRL Mocanu și Asociații, firmă de avocatură din București, a fost angajată pentru a oferi servicii de consultanță și asistență juridică pentru elaborarea și implementarea proiectului de divizare parțială a Societății Complexul Energetic Hunedoara SA. Firma de avocatură este una de notorietate, cu 37 de avocați angajați pe diferite domenii de competență. Pentru serviciile oferite, societatea de avocatură va primi 28.224 lei, fără TVA. De asemenea, cu Romlider Evaluări Imobiliare SRL a semnat un contract pentru servicii de evaluare globală, în valoare de 22.100 lei, fără TVA. Evaluarea globală reprezintă practica evaluării unor proprietăți în masă, la o data stabilită, în urma aplicării sistematice și uniforme a metodelor și tehnicilor de evaluare, care permit analizarea și verificarea statistică a rezultatelor. (S.L.)
şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc
pe Jiul de Est şi Jiul de Vest
Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului l Anul VI l Nr. 165 l l 12 noiembrie 2015 l
l 8 pagini l
ISSN 2068 - 3650
Şcoala noastră în prag de sărbătoare
La început a fost o idee, apoi un proiect care a prins contur într-o clădire ce avea să devină Şcoala Generală Nr. 5 Petrila. În anul 1965 aceasta şi-a deschis porţile, fiind binecuvântată de-a lungul celor 50 de ani cu zeci de dascăli valoroşi care au contribuit prin exemplul, munca, dedicarea şi pasiunea lor la ridicarea unor generaţii de elevi care au făcut şi fac cinste şcolii şi care, de oriunde îi poartă drumurile vieţii, se întorc să aducă mărturie despre acest lucru. Este o şcoală mare în care învaţă în prezent circa 500 de elevi, având 15 săli de clasă, două laboratoare, un cabinet de informatică, calculatoare conectate la internet şi în reţea, un cabinet de educaţie tehnologică, un cabinet psiho-pedagogic, o bibliotecă, un paraclis şi o sală de sport modernă. De-a lungul timpului, colectivul de cadre didactice s-a schimbat, actualul colectiv fiind format din oameni tineri, dar şi oameni cu o vechime de peste 20 de ani în această şcoală. Şcoala s-a schimbat şi ea pentru că a fost reabilitată în anul 2007, sălile de clasă şi coridoarele având acum un aspect modern, atrăgător şi plăcut. Îndrumaţi cu profesionalism şi dăruire de învăţători şi profesori, elevii şcolii s-au remarcat la concursurile şi olimpiadele şcolare la nivel judeţean şi naţional, având acum profesii diverse şi performanţe şi găsindu-şi un loc respectabil în societate. Activitatea extracurriculară a fost întotdeauna una bogată, în şcoala noastră existând formaţii care au obţinut premii şi ne-au reprezentat cu mândrie la numeroase evenimente organizate la nivel local sau judeţean. Primitoare, prietenoasă şi modernă, Şcoala Gimnazială Nr. 5 întâmpină cu bucurie cei 50 de ani de existenţă, îmbrăcând, timp de două zile haine de sărbătoare. Evenimentul va fi marcat prin activităţi precum: întâlnire omagială dedicată împlinirii a 50 de ani de la înfiinţarea şcolii (12.XI.2015), expoziţie şi spectacol cultural-artistic „Toamna-cântec şi culoare” ( 13.XI.2015 ). 1965. Festivitatea de La mulţi ani şcolii noastre! deschidere a şcolii. Prof. Carmen AVRAM
Foşti şi actuali directori ai Şcolii Gimnaziale nr. 5
Vasile NICULESCU; Titu GHEROIU; Valeria POPESCU; Gheorghe BOANTĂ; Maria DUMITRESCU; Silvia MATEI; Robert HUMEL; Paula NECHITA; Emilia ANDREICA; Daniela GAIER; Iulian DODA; Cecilia Livia MITRAN; Emilia BUIUM; Monteola TODORICI.
II
SPECIAL
Din istoricul Şcolii 5… Era în anul 1964, când a fost chemat tatăl meu să semneze actul de expropriere a unui teren aflat în centrul oraşului Petrila, în partea de nord, unde aveam o holdă foarte mare şi pe care urma să se construiască blocuri şi o şcoală. Terenul acesta a fost cumpărat de tatăl meu de la o familie bogată, care n-avea urmaşi, fiind numită „Boja”. Acest eveniment nu a fost plăcut pentru noi, deoarece noi eram mulţi, era o sursă de întreţinere, dar aflând că se va construi o şcoală, ne-a bucurat. În acel timp eu eram elev la liceul din Petrila, în clasele primare, apoi, la sfârşitul clasei a V-a, am fost repartizat de la liceu la această şcoală. Era o şcoală nouă, foarte bine dotată, cu cabinete de română, matematică, laboratoare, sală de sport, punându-se accent pe acest aspect în vremea aceea. Îmi amintesc că am început şcoala în 15 septembrie 1965 la noua clădire din Petrila, numită Şcoala 5, fiindcă era a 5-a şcoală din oraş, director fiind prof. de matematică, d-l Niculescu, iar adjunct d-l Titu Gheroiu. Îmi amintesc de profesorii din acea vreme... prof. David, prof. Drulă, prof. Iovion, prof. Di-Bernardo, prof. Ureche, prof. Iosif Camelia, prof. Ţipţer - care mi-a fost şi diriginte... Atunci şcoala era nouă... Era foarte mult de lucru... Pe fiecare nivel erau 2, maxim 3 clase. În clasa a VII-a s-au sădit foarte mulţi pomi şi s-au construit blocuri în partea sudică a cartierului 8 Martie. Erau organizate activităţi sportive, culturale şi exista şi organizaţia de pionieri. Am absolvit clasa a VIII-a cu brio, tangenţe cu această şcoală având atât în timpul liceului, cât şi în timpul facultăţii, când veneam destul de des şi discutam cu profesoara de matematică şi cu d-l prof. David. După terminarea facultăţii, a Institutului Pedagogic de la Timişoara, am fost repartizat la Reşiţa, în 1976, într-o comună, iar în 1980 am promovat examenul de transfer şi am ales să vin profesor la Şcoala 5, deşi aveam ca opţiuni Şcoala 6 sau o şcoală din Deva. Ceea ce m-a făcut să aleg această şcoală a fost faptul că am fost elev aici şi am vrut să îmi continui drumul tot la această şcoală. Am avut o plăcere deosebită când am venit la această şcoală, fiind bine primit. Director era d-na Valeria Popescu, o profesoară de limba română deosebit de pregătită şi de primitoare. Atunci am avut plăcerea să-i întâlnesc pe învăţătorii şi profesorii care se aflau deja în această şcoală... În anii 1982 s-a înfiinţat şi ciclul I de liceu, treapta întâi, cu o clasă de construcţii în anii 1983-1985, când am devenit şi director adjunct al Şcolii Nr 5 Petrila. Din 1986 am devenit director al acestei şcoli, fiind preluată în condiţii bune, dar a urmat o perioadă grea deoarece au fost aduşi oameni în campanii de câte 3.000, 5.000, 7.000, 9.000 de oameni, încât se ajunsese să se predea în 2-3 schimburi, ajungând la 5-6 clase pe nivel, iar condiţiile nu mai erau atât de bune în ceea ce priveşte încălzirea, deoarece conductele construite în 1964-1965 nu au mai rezistat, căldură nu prea mai era în acea perioadă, fiind cumplit. În perioada de dinainte şi după revoluţie s-a făcut o legătură separată de încălzire cu centrala, s-a acoperit şcoala în 1989, vara, cu ajutorul primarului Ilie Păducel, a minei şi a RAGCL-ului. În acea perioadă erau renumite activităţile sportive, activităţi recreative, pionereşti, de la clasele mici până la cele mari şi, bineînţeles, „Cântarea României”.
joi, 12 noiembrie 2015
O perioadă grea a fost în apropierea Revoluţiei, fiind o mulţime de neplăceri... geamuri sparte... şcoala spartă... a venit Revoluţia... După Revoluţie până în 2000 am fost director al Şcolii Nr 5. Am avut elevi foarte buni, care au un loc deosebit în oraşul Petrila şi nu numai... Dintre aceştia îi amintesc pe comandantul Poliţiei, directorul Minei Lonea, directorul Zamfir, Nicula, Dragnea, Boantă Petru, Boantă Luca, Boantă Pavel, Todorici Moneola, Buică Ovidiu, Buică Nadia, Jacotă Cristi, Boantă Doru, Tirean Gabi, Boantă Adriana, pr. Boantă Adrian, pr. Gărgan Nicolae, pr. Pârlea ... şi lista ar putea continua. Mă mândresc cu faptul că din 1980 şi până în 2000 am reuşit să colecţionez pozele de la fiecare sfârşit de an şcolar, astfel având nişte amintiri plăcute. În anul 1997, când s-a trecut la disponibilizări, aproximativ jumătate din populaţia şcolară a plecat (până atunci fiind aproximativ 1.3001.400 de elevi), iar problemele familiale au devenit probleme ale şcolii. Din 2000 până în 2015 am fost alături de Şcoala 5, fiind profesor la liceu, în 2005 s-au sărbătorit 40 de ani de la înfiinţarea şcolii, iar din 2005 până în prezent am acordat premiul celui mai bun absolvent al şcolii. În prezent, din vechea gardă a şcolii mai sunt câţiva profesori, luându-ne locul cei mai tineri... Mă bucură faptul că putem sărbători împreună o jumătate de veac a acestei şcoli şi le urez sănătate şi bucurii tuturor care au avut contact cu Şcoala 5! Prof. Gheorghe BOANTĂ
SPECIAL III
joi, 12 noiembrie 2015
Primele rânduri despre sărbătorită Am predat Limba şi literatura română la Şcoala Generală Nr. 5 Petrila vreme de un an. Acum, la ceas aniversar, am pregătit un inedit documentar despre primele prezenţe în presă a sărbătoritei noastre de astăzi. xxx La 31 august 1965 are loc recepţia noii şcolii din Petrila. A doua zi, la 1 septembrie, evenimentul este consemnat pe prima pagina a ziarului „Steagul Roşu”, sub titlul „Şcoală nouă în Petrila”: „Începând din anul ce se va deschide în curând, copiii minerilor din Petrila vor învăţa în şcoală nouă. Ieri a început recepţia clădirii noii şcoli cu 6 clase şi laboratoare. În anii şesenalului s-au construit pentru fiii minerilor din Valea Jiului 7 şcoli cu câte 16 săli de clasă şi s-a mărit spaţiul existent cu încă alte 20 de săli de clasă”. Nota este ilustrată cu o fotografie de dimensiuni mari care are explicaţia: „Vedere exterioară a clădirii noii şcoli din oraşul Petrila”. xxx În ediţia „Steagului Roşu” din 24 septembrie 1965, N. Argeşeanu publică „În vizită la şcoala fără arhivă”, primul reportaj despre activitatea Şcolii Generale Nr. 5 Petrila: „În ultimii ani ne-am obişnuit să întâlnim tot mai des în diferite localităţi câte o clădirea al cărei certificat de naştere se eliberează întotdeauna la început de septembrie. Pe locuri unde la început de primăvară copiii de toate vârstele bat mingea la două porţi improvizate cu haine, pantofi sau pietre, se ridică în cursul verii o clădire impunătoare ce-şi aşteaptă nerăbdătoare proprietarii. Capacitatea unei asemenea clădiri se măsoară nu în apartamente, ci în săli de clasă şi laboratoare. E drept, nu creşte asemenea lui Făt-Frumos din poveste, dar are ceva de basm în alcătuirea ei. E un amestec de real şi fantastic care-i împrumută însuşirea de a fi de o vârstă cu vara. Aşa a crescut şi noua şcoală cu 16 săli de clasă din oraşul Petrila, la care am poposit zilele trecute. Cum pătrunzi înăuntru, te izbeşte mirosul de var şi vopsea, ceea ce denotă că harnicii constructori şi-au încheiat de curând activitatea. Deocamdată e o şcoală fără arhivă fiindcă în afară de cataloagele în care sunt consemnate numele celor 100 de elevi care învaţă aici, alte documente nu mai există, în schimb, un colectiv entuziast de cadre didactice tinere, animate de dorinţa obţinerii unor rezultate, care să răspundă exigenţelor actuale”. În reportaj apare, tot pentru prima dată în presă, şi întâiul director, care este foarte ocupat: „Pe tovarăşul Niculescu Vasile, directorul Şcolii Generale Nr. 5 Petrila, l-am găsit gata de plecare. Avea de rezolvat o mulţime de treburi gospodăreşti. Mai întâi, trebuia să caute o maşină pentru a ridica de la Secţia Învăţământ mobilier şi material didactic pentru atelierele de tâmplărie şi lăcătuşărie. Apoi,
avea să meargă la liceul din Petrila să preia surplusul de aparate pentru laboratorul de fizică şi chimie, să întocmească darea de seamă statistică, să definitiveze planul general de muncă al şcolii. Deşi părea grăbit, l-am rugat să ne risipească nedumerirea avută cu prilejul vizitei în şcoală: Observ că până în prezent numai în sălile de clasă se poate desfăşura activitatea în condiţii necorespunzătoare (…)”. Nu doar nedumerirea reporterului este explicitată de directorul Niculescu, ci şi eforturile întreprinse pentru dotarea şcolii: „Şi aceasta datorită sprijinului primit din partea secţiei învăţământ (…). Încă din vară, Secţia de Învăţământ ne-a asigurat necesarul de bănci, table şi cadre, precum şi materialul didactic de strictă necesitate. De asemenea, şcoala a fost încadrată numai cu cadre calificate şi pentru toate disciplinele”. Reporterul Argeşeanu nu este pe deplin mulţumit de răspunsul directorului şi cere lămuriri suplimentare: „Cum se explică faptul
că laboratoarele sunt goale, iar cancelaria profesorilor şi birourilor se reduc la câte o măsuţă şi câteva scaune?”. Din răspunsul directorului aflăm că vinovatul este o întreprindere locală: „Înţeleg, vă referiţi la mobilier. Tocmai din cauza lui trebuie să fac atâtea drumuri. I.O.L.L. Petroşani s-a angajat prin contract ca la data de 1 septembrie să livreze
mobilierul pentru laboratoare, dulapuri, mese, cuiere şi birouri. Dar până acum am primit doar 20 de dulapuri care… nu se închid. Restul comenzii nu a intrat încă în lucru pe motivul că nu au specialişti să croiască materialul lemnos”. După cum se vede, ca orice început, şi cel al Şcolii Generale Nr. 5 Petrila a fost unul sinuos… Prof. Irina BOBOC
IV SPECIAL
Gânduri ale profesorilor la ceas aniversar
joi, 12 noiembrie 2015
„Scopul învăţării unui copil este ca acesta să meargă mai departe fără profesorul său” este unul dintre citatele care reflectă cel mai bine rolul educaţiei. De câţiva ani, Colegiul nostru a devenit fratele mai mare, aş putea spune, al Şcolii Generale Nr. 5, o şcoală în care elevul învaţă să înveţe, învaţă să descopere, dar mai ales să se descopere. Cei 50 de ani de existenţă demonstrează că, în timp, şcoala nu şi-a pierdut identitatea, nu a intrat în negura uitării ci, din contră, a ştiut să se redescopere, să ţină pasul cu o societate în continuă transformare. Tradiţia s-a îmbinat în cel mai armonios sens cu modernitatea, lucru demonstrat de activităţile extracurriculare desfăşurate. Nu este uşor într-o urbe ca a noastră să ai parte de tot ceea ce este mai bun, dar cadrele didactice au ştiut de fiecare dată ce este mai bine – să educe! Generaţii de elevi au trecut pragul şcolii în căutarea educatorilor, învăţătorilor, profesorilor, în căutarea răspunsurilor la întrebări precum: ,,De ce?”, ,,De unde?”, ,,Cum?”, pentru ca acum, la rândul lor să îşi îndrume propriii copii spre porţile binecunoscute lor. La ceas aniversar mă alătur celor care vă urează de bine, care vă doresc o activitate prosperă, o şcoală de viitor, pentru viitor! (Director, Dr. Ing. Cecilia Livia MITRAN) l ,,Educaţia e cheia ce deschide poarta de aur a libertăţii” ( G. Washington ) Societatea actuală se află întrun proces continuu de schimbare şi transformare ceea ce face ca învăţământul să fie pus în situaţia de a se adapta permanenet la caracteristicile acesteia. Pe de altă parte, şcoala trebuie să le ofere tinerilor accesul la întregul patrimoniu cultural al umanităţii. De-a lungul celor 50 de ani de activitate Şcoala Gimnazială Nr. 5 a fost un pilon al comunităţii petrilene. Şcoala este mai întâi de toate o clădire nouă
sau veche, cu coridoare lungi şi drepte, întortocheate, misterioase, săli de clasă cu mese, scaune şi calculatoare. Dar, mai mult decât atât, şcoala este un spaţiu viu atrăgător care rămâne în amintirea zecilor de generaţii ce i-au trecut pragul. Dascălii acestei instituţii au antrenat mereu la elevi spiritul creativ, libertatea de a gândi, de a se exprima şi drepul de a-şi dezvolta pe deplin personalitatea printr-o educaţie adecvată. Profesorul este acea persoană care îl călăuzeşte pe elev printr-un univers complicat, dar seducător, care îi propune un model şi îl ajută să descopere şi să se descopere. În calitate de dascăl al acestei instituţii am promovat mereu valorile morale în care cred şi am luptat pentru obţinerea unor rezultate excepţionale la diferite concursuri şi olimpiade şcolare naţionale, promovând astfel talentul şi creativitatea elevilor. Scopul activităţilor întreprinse de dascălii şcolii a fost mereu bazat pe formarea unor valori individuale şi sociale durabile care să îi ajute pe elevi să-şi construiască propriul set de valori şă să-şi definească personalitatea şi caracterul. În concluzie, consider că a fi dascăl este în primul rând o chemare, o meserie de suflet, o oportunitate de a semăna în sufletul viitoarelor generaţii valorile etice, morale şi culturale ale societăţii. (Director adjunct, Prof. Ing. Emilia ANDREICA) l Cincizeci de ani de existenţă. E mult? E puţin? Depinde. Pentru univers – o picătură într-un ocean. Pentru noi – o viaţă de om. Ceea ce nu e puţin lucru. Azi sunt momente emoţionante pentru toţi cei care se simt legaţi de acest lăcaş de cultură, de spiritul ce domneşte în el. Toţi ne-am format, ne-am modelat caracterul într-o instituţie ca aceasta. Puţini însă au avut şansa mea, aceea de a fi elevă şi apoi profesoară a aceleiaşi şcoli. Aşa cum e firesc, unii revin periodic – la 10, 20 de ani după absolvire – deapănă amintiri, se mândresc cu realizările. Eu am prins rădăcini. Aici am crescut, am înflorit frumos, mângâiată de privirea caldă a dascălilor. Aici mi-a fost sădită în suflet dragostea pentru muncă, pentru frumos, pentru dorinţa de căutare a noului şi… pentru lucrurile exacte. Apoi, m-am străduit la rân-
Primii dascăli
joi, 12 noiembrie 2015
dul meu să transfer bunătatea, înţelegerea, experienţa mea către tineri, le-am îndrumat paşii şi apoi le-am urmărit zborul. Cu înaltă emoţie îmi iau astăzi un interviu despre anii de frumuseţe şi muncă petrecuţi aici şi concluziile sunt minunate. Dostoievski spunea că „tămăduirea sufletului constă în a petrece cât mai mult timp în mijlocul copiilor”. Înseamnă că noi, dascălii, avem sufletul tămăduit. (Director adjunct, Prof. Dr. Monteola Ilona TODORICI). l Cuvinte …cu rost. Gabriel García Márquez spunea că : ,,viaţa nu este ce ai trăit, ci ce-ţi aminteşti că ai trăit şi cum ţi-o aminteşti pentru a povesti”. Nu ştiu dacă sunt o bună povestitoare, dar ştiu că amintirile mele sunt vii şi aşa vor rămâne pentru tot restul vieţii… Aproape trei decenii petrecuţi în sălile Şcolii Gimnaziale 5 Petrila înseamnă amintiri, emoţii, bucurii, lacrimi. Prin intermediul unor cuvinte înşirate cu rost, totuşi nu pot exprima îndeajuns respectul, mulţumirile, admiraţia, simpatia faţă de elevii mei şi colectivul de dascăli. Aici am învăţat să critic, să recunosc, să ascult, să iubesc oamenii, să dăruiesc. Rar întâlneşti în viaţă oameni de care te legi dincolo de cuvinte, oameni care văd în tine mai mult decât vezi tu şi care iau decizia de a munci alături de tine până când şi tu vei ajunge să descoperi aceea parte din tine de care încă nu eşti conştient. Sunt oameni care parcă sunt facuţi pentru sufletul tău – dascălii – colegii mei. Sunt mulţi profesori care predau cu suflet şi mulţi sunt aceia pentru care se poate folosi sintagma „bunătate omenească”. Vă marturisesc, eu am întâlnit la Şcoala Gimnazială 5 Petrila asemenea dascăli! Aici am întâlnit profesori care îşi pun sufletul pe tavă cu fiecare lecţie, profesori care văd în elevi talente , profesori care ajută elevii nu numai să descopere talentul, ci îi ambiţionează să dea tot ce e mai bun pentru a-l scoate în evidenţă. Ca să-i clădeşti elevului încredere trebuie să o acorzi. Încetul cu încetul, universul trebuie să fie unul uşor de explorat . Explorându-l în termenii lui, învaţă. Lăsându-l pe el să ia deciziile potrivite, îl ajuţi să-şi clădească încrederea. Cu siguranţă zecile de generaţii de elevi ai Şcolii Gimnaziale 5 Petrila îşi amintesc cu plăcere de profesori inteligenţi, exigenţi şi corecţi care au contribuit la reuşita lor profesională, lăsându-şi amprenta asupra unor decizii ce urmau a fi luate în viaţă. Mulţumesc pentru amintiri, numeroase, preţioase şi sensibile. Mulţumesc pentru că m-aţi lăsat să daruiesc. Da, sunt o norocoasă pentru că pot să vorbesc despre un colectiv de dascăli atât de frumos, colegii mei. Drumul educaţiei nu se termină niciodată, pentru că mereu mai e ceva de învăţat, de ambele părţi, mereu aducem, mereu primim, mereu dăruim. În acelaşi timp, e un drum cu dublu sens, iar raportul este unul direct proporţional. Aduci, primeşti. Nu aduci, i-ai pierdut. Te-ai pierdut. Şcoala este un locul unde trebuie să mergem, vrem sau nu, care ne dă bucurii nebănuite, dar şi inerentele frustrări, atunci când nu e foarte clar înspre ce direcţie te îndrepţi. Până la urmă valoarea unui om este cea care dăinuie! (Prof. Silvia MATEI) l Sunt profesor de
matematică din anul 1998, iar din anul 2000 am venit la Şcoala 5 Petrila, alăturându-mă unui colectiv format din oameni deosebiţi, lucru care m-a făcut să-mi doresc să rămân aici. Director, respectiv director adjunct am fost în perioada 2007-2010, o perioadă relativ scurtă dar intensă. A fost perioada când şcoala a intrat într-un amplu proces de reabilitare şi ca atare a fost mult de muncă. Dar nu cred că perioada aceasta contează mai mult ca toţi ceilalţi ani în care am fost (şi sunt) profesor al acestei şcoli. De un lucru sunt foarte mândră, că au trecut deja prin mâna mea câteva generaţii de elevi care au ajuns oameni cu care mă pot lăuda. Momente grele au fost dar au trecut, aşa că, acum la ceas aniversar îmi face plăcere să-mi aduc aminte doar lucrurile frumoase şi oamenii deosebiţi cu care am avut plăcerea să lucrez. (Prof. Paula NECHITA) l Cred că cel mai greu lucru este să scrii despre tine şi despre ceea ce ai realizat sau ai încercat să realizezi în şcoala în care ai petrecut 40 de ani din viaţă. Dar, să încerc să privesc înapoi în timp, pentru că vine o vreme când nu te mai laşi amăgit de tinereţe şi înţelegi că nimic nu e veşnic. La 1 septembrie 1975, după absolvirea Liceului Pedagogic Deva, mi-am început cariera de învăţător în această şcoală. Tot ce am realizat în aceşti ani a fost cu trudă şi dăruire. Dacă zidurile şcolii ar putea vorbi, sunt sigur că ar putea povesti mult mai multe decât pot eu. Mi-am dedicat viaţa acestei şcoli, copiilor, colectivului, dar şi comunităţii. Cu fiecare generaţie am avut satisfacţii profesionale şi împliniri şi astfel am putut merge mai departe. Fiecare copil pe care l-am învăţat să citească, să scrie şi să socotească şi-a găsit un locşor în sufletul meu. În tot ceea ce am făcut am pus pasiune şi munca mea a dat roade, a însemnat ceva pentru cei din jur. Miamintesc cu nostalgie de anii când am pregătit Cercul ,,Prietenii pompierilor”. Nu au fost deloc puţini - vreo 29 de ani. La început am lucrat cu domnul învăţător Rogobete Simion, un adevărat mentor pentru mine. Apoi, după ce dumnealui a ieşit la pensie, în anul 1985, am continuat singur până în 2006. A fost o perioadă extraordinar de frumoasă, în care împreună cu echipajele de fete şi băieţi am câştigat ,,bătăliile” locale, zonale şi foarte multe şi dintre cele judeţene. Am participat şi la trei faze naţionale, făcând cinste şcolii. Am organizat şi etape judeţene ale acestui concurs, acest fapt reprezentând o recunoaştere a muncii mele din partea inspectoratului şcolar. Dragostea de tradiţii şi folclor mi-a răpit o parte a vieţii mele, însă cu folos. Cum să nu preţuim folclorul când el ne arată cel mai bine identitatea noastră naţională? Sunt zeci de ani de când am reuşit să determin multe generaţii de elevi şi tineri să îndrăgească frumuseţea costumului, a cântecului şi dansului popular, evoluând în formaţiile de dansuri sau ansamblurile folclorice pe care leam condus: ,,Auşelul”, ,,Nedeia Petrileană”, ,,Bujorii Muntelui”. Am satisfacţia că prin munca mea am cultivat în rândul copiilor şi al tinerilor dragostea de folclor şi implicit dragostea de neam. Am fost director adjunct al
SPECIAL V
acestei şcoli în perioada 1999-2006 şi în anul şcolar 2013-2014. Pot afirma cu tărie că am contribuit la dezvoltarea bazei materiale a şcolii prin înfiinţarea primului cabinet de informatică realizat printr-un proiect finanţat din fonduri PHARE în anul 2001,în valoare de peste 10 000 €. Am avut plăcerea să lucrez în echipă cu doamna profesor Dumitrescu Maria, directorul şcolii în acea vreme, cu doamna prof. Doda Ana şi doamna secretar Olteanu Livia. Am reuşit să includ şcoala în programul de reabilitare finanţat de Banca Europeană de Investiţii în perioada 2005-2007. Parcul şcolii este, de asemenea, o realizare de care mă bucur, fiindcă l-am făcut împreună cu elevi ai şcolii, învăţându-i astfel să preţuiască natura. Dacă valul amintirilor, dar şi prezentul m-au făcut să scriu despre realizările mele, am făcut-o cu convingerea că ele sunt implicit realizările şcolii, ale elevilor pe care i-am îndrumat, ale părinţilor lor, ale colegilor cu care am colaborat de-a lungul timpului şi care au ştiut să preţuiască munca mea. Îmi doresc ca şcoala noastră să rămână o emblemă a învăţământului petrilean, a învăţământului românesc. La mulţi ani şcolii mele, la mulţi ani şcolii noastre. (Prof. Iulian DODA) l 1 septembrie 1982 reprezintă un reper în viaţa şi profesia mea. Am trecut pragul Şcolii Generale Nr. 5 Petrila ca şefă de promoţie a Liceului Pedagogic Deva. Nu pot uita acele momente de început! M-a impresionat căldura şi frumuseţea colectivului în care am intrat, condus în acea vreme de doamna prof. Popescu Valeria, în calitate de director. M-au fermecat copiii care mi-au fost primii elevi. Aşa am pornit la drum. Şi drumul nu a fost uşor, însă dăruirea şi pasiunea pe care le-am pus în slujba copiilor şi-a şcolii mi-au fost sfetnici de încredere şi stâlpi de nădejde în momentele de cumpănă. Pot spune că împlinirile le-am trăit treptat, prin aprecierile şi mulţumirile pe care le-am primit de la cei care care mi-au fost elevi, de la părinţii lor, de la alţi elevi ai şcolii noastre cu care am avut bucuria să lucrez. Fiecare copil ce mi-a fost elev are un loc aparte în sufletul meu. M-am simţit onorată când foşti elevi, acum părinţi, au ales ca eu să le învăţ copiii sau, pur şi simplu, au ales ca şcoala noastră să fie şi şcoala copiilor lor. Asta arată că eu, dar şi colegii mei ne-am îndeplinit misiunea de dascăli, modelând suflete, formând caractere, dăruind dragoste şi învăţătură copiilor pe care i-am educat. M-am legat sufleteşte de această şcoală, considerând-o a doua familie. Am trudit pentru ea, m-am implicat în multe activităţi şi acţiuni, în derularea unor proiecte prin care şcoala a fost dotată cu calculatoare. Am instruit într-o perioadă corul ciclului primar, am condus formaţii de dansuri moderne şi grupuri vocale cu care am participat la concursuri, festivaluri şi spectacole. Ansamblurile folclorice ,,Auşelul” şi ,,Nedeia Petrileană” au reprezentat şi reprezintă pentru mine adevărate comori sufleteşti, implicându-mă cu drag în activitatea lor. Mulţi dintre cei care mi-au fost elevi au făcut o pasiune din folclor, devenind membri ai celor două ansambluri. Aşa au reuşit să contribuie
VI SPECIAL
la promovarea imaginii şcolii noastre. Sunt mândră de şcoala mea, de şcoala noastră, de realizările elevilor noştri! La mulţi ani şcolii, foştilor şi actualilor colegi, elevi şi părinţi! (Prof. Ana DODA) l După terminarea liceului, am păşit pe poarta Şcolii Gimnaziale Nr. 5, cu emoţie şi cu speranţă. Eram fericită. Am revenit în şcoala în care am fost elevă. Îmi împlinisem un vis pe care l-am avut de când eram copil: acela de a fi învăţătoare. Am avut norocul să găsesc un colectiv minunat, din care făcea parte şi mama mea, care m-a sprijinit de câte ori am avut nevoie. Nu pot uita că aici m-am format şi m-am perfecţionat, oferindu-mi-se şansa de a învăţa mereu ceva nou. Iată deci că şi acum, după 21 de ani, sunt parte a acestei şcoli. De asemenea, îmi amintesc cu plăcere de copiii pe care i-am îndrumat. Am pus mult suflet în tot ceea ce am făcut. Am încercat, atât cât am putut, să-i fac să devină oameni mai buni din toate punctele de vedere şi am fost răsplătită. Acum mulţi dintre ei mă fac să fiu mândră că am fost învăţătoare, că am contribuit şi eu, alături de alţi profesori ai şcolii, la ceea ce au devenit. (Prof. Gabriela FARKAS) l 50 de ani de la înfiinţarea şcolii… 15 ani de când i-am păşit pragul… Acum, la ceas aniversar încerc un sentiment de emoţie şi mândrie, de satisfacţie, bucurie şi respect pentru şcoala în care îmi desfăşor activitatea. Privind în urmă, constat că amintirile mele sunt vii, clare, pline de lumină, de culoare, de sentimente. Revăd parcă zâmbetele celor aproximativ 150 de suflete pe care le-am avut în grijă - ,,copiii mei” – aşa cum îmi place săi numesc, rememorez momente frumoase petrecute alături de colegi, elevi, părinţi. Un sincer ,,La mulţi ani!” şcolii noastre şi un gând de recunoştinţă pentru toţi cei care mi-au dat şi au primit o fărâmă de suflet! (Prof. Carmen AVRAM) l Viaţa mea în acest oraş este legată în cea mai mare parte a ei de şcoală... Fiind localnică, am păşit pragul Şcolii Nr. 5 cu dorinţa de a descoperi pas cu pas tainele abecedarului şi ale aritmeticii. Am fost fascinată de lumea cărţilor, am acumulat tot ce am putut... Aici m-am întâlnit cu oameni de înaltă valoare care miau influenţat orientarea profesională de mai târziu... oameni de al căror tact pedagogic şi mod de a preda eram fascinată. În anul 2011, m-am întors în această şcoală , dar de această dată la catedră, cu gândul de a le insufla elevilor mei dorinţa de a performa. Am avut mari emoţii pentru că am devenit colegă de catedră cu profesorii care miau îndrumat mie paşii în copilărie, dar şi cu alţi colegi care au luptat pentru ridicarea prestigiului şcolii. De atunci şi până astăzi, m-am străduit, alături de colegii mei să educ copiii acestei şcoli dragi mie... (Prof. Adriana DĂDĂLIG) l Munca noastră se repetă mereu, însă, de fiecare dată, altfel…Te simţi dascăl adevărat când, dăruind nemăsurată dragoste, devii aproapele elevilor. Să nu uităm deci, că aşa cum într-un adult trăieşte copilul de odinioară, aşa dascălul, la rândul său, are mereu de învăţat şi de dăruit din inima sa, din crezul său, din cunoştinţele sale, din iubirea sa de oameni. (Prof. Ligia KAMENICZKI) l Astăzi, la ceas aniversar, constat că misiunea şi viziunea şcolii o definesc astfel: şcoala în care elevi şi dascăli dăruiesc: dascălul, din preaplinul sufletului şi minţii sale; elevul, din puritate şi candoare; şcoala unde fiecare demers didactic înseamnă performanţă, putere şi prestigiu, calitate şi talent; şcoala care îi ajută pe elevi să se descopere şi să crească frumos, SĂ SE BUCURE DE COPILĂRIE, să-şi aleagă calea spre viitor; o şcoală pentru toţi şi pentru fiecare... DA, este chiar SCOALA GIMNAZIALĂ NR. 5 PETRILA unde mă regăsesc copil, dar şi adult ferice… Ii urez de-a pururi izvor de bucurie să ne fie!!! (Prof. Mihaela Raluca REBENDICS) l O instituţie e importantă, sau nu, prin ceea ce face, iar ceea ce face se face prin oamenii care o populează, prin ideile pe care le susţine şamd… Hayek scria că democraţia aparţine instituţiilor în sensul în care fiecare instituţie înţelege să se conducă, să impună reguli şi standarde, să poată să modeleze structura socială. Astăzi, vorbim de Şcoala nr. 5 din Petrila, şcoală pe care şi eu am frecventat-o acum o vreme şi îmi aduc aaminte cu plăcere de ea. Dar nu clădirea propriu-zisă face ca şcoala să prindă sens în mintea şcolarilor care au trecut prin ea. Abia dacă mai îmi aduc aminte de frigul pe care-l înduram pe vremea răposatului, sau desele pene de curent, ci îmi aduc aminte, cu plăcere, de învăţătoarea mea, doamna Hristache, de profa de mate, d-na Praţa, de d-na de română Popescu… şi mulţi alţii care s-au ocupat de educaţia noastră complementar părinţilor. Şi erau profesori dedicaţi meseriei, dascăli de la care aveai ce învăţa dacă voiai. Spre exemplu, îmi aduc aminte că
joi, 12 noiembrie 2015
prin clasa a II-a d-na învăţătoare ne-a pus să facem o compunere despre o persoană dragă, cea mai dragă din viaţa noastră. Eu am scris despre dânsa cu toate că o consideram rea. Avea, ceea ce acum numesc răutate bună, ţinea cu totdinadinsul să pricepem şi să învăţăm. În zilele noastre o astfel de răutate ar fi trimisă la o şcoală de ţară dacă nu chiar la DNA. Rămăsesem la şcoala 5 şi … cu siguranţă mai are oameni care sunt dedicaţi, oameni pe care nu-i cunoaştem, dar există… (Prof. Ciprian DÎRJAN) l Repartizarea mea la Şcoala Generală Nr. 5 a fost întâmplătoare, nu ştiam nimic despre această şcoală. Pe cerere, la ISJ Hunedoara, în anul 2000, în rubrica unde trebuia să scriu numele localităţii, am scris simplu: „Valea Jiului”. Deşi au trecut 15 ani, în mintea mea sunt încă vii imaginile cu şcoala care a reprezentat pentru mine începutul carierei de profesor. Prima zi, a fost asemănătoare cu aceea a unui elev care merge în clasa 0: emoţii, temeri şi poate puţin dezorientare. Ştiam că Şcoala Generală nr. 5 este în Petrila şi atât! Odată ajunsă aici, stingheră ca un copil, am căutat biroul directoarei pentru a mă prezenta. Copiii, singuri sau însoţiţi de părinţi, mişunau prin curtea şcolii bucurându-se de revedere. În faţa şcolii se aflau trei bărbaţi, pe unul dintre ei îl cunoşteam din vedere şi ştiam că este profesor, cel care avea să devină peste un an soţul meu – Robert Humel. I-am salutat şi le-am spus că o caut pe doamna directoare. Zâmbind, domnul director adjunct Iulian Doda – nu ştiam atunci -, mi-a spus: „Căutaţi-o!” Apoi mi-a arătat unde trebuie să merg. Am ajuns în biroul doamnei director, am avut o scurtă discuţie, am aflat că voi fi dirigintă la clasa a VI-a C şi apoi totul a decurs normal... (ELENA Humel, profesor de limba şi literatura română, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Petroşani) l Şcoala Generală Nr. 5 Petrila reprezintă locul unde am învăţat ce înseamnă să fii profesor, director şi mai ales un bun coleg. În cei 11 ani petrecuţi în această şcoală, sensibilitatea şi talentul elevilor coordonaţi m-au determinat să mă implic în numeroase activităţi artistice. (Robert HUMEL, profesor, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Petroşani) l Astăzi, deşi Şcoala nr. 5 Petrila împlineşte venerabila vârstă de 50 de ani, pot să spun că nu a îmbătrânit, ci, din contră, ea este şi va rămâne mereu tânără. Sufletul unei şcoli stă în dascălii care îşi iubesc meseria şi în elevii întotdeauna deschişi şi curioşi care învaţă, dar şi primesc acolo lecţii de viaţă. Iar Şcoala nr. 5 are un suflet mare şi o inimă vie, pe măsura celor pe care îi formează (şi sper că-i va mai forma mulţi ani de acum înainte, cu profesionalism şi cu multă iubire) şi pe măsura profesorilor dăruiţi cu har. Ce contează pentru mine, ca dascăl, este faptul că am reuşit să le insuflu elevilor mei credinţa în reuşită, în performanţă, în prietenie şi în solidaritate. Iar ca director al şcolii, am reuşit reabilitarea ei, amenajarea unei capele împreună cu părintele Jurca, dotarea cu primele calculatoare, îmbrăcarea ei într-o haină nouă pe care o mai poartă şi astăzi. Acestea, dar şi multe altele, continuă să fie motive de mulţumire. Şcoala 5 face parte, firesc, din viaţa mea, de aceea inima mea tresare ori de câte ori se vorbeşte despre ea. Aniversarea ei, dincolo de recunoaşterea tradiţiei şi a valorii, înseamnă, mai ales, un moment încărcat de emoţii şi de bucurii, un moment unic de reîntâlnire şi de evocare a unor clipe minunate. Împlinirea a jumătate de secol de existenţă e o ocazie importantă de care profit ca să spun: „La mulţi ani, şcoală dragă!” (Mariana DUMITRESCU, prof. de limba română pensionară, directoarea şcolii în perioada 1994-2001) l Am încheiat de câţiva ani cariera didactică şi tot mai am nostalgia orelor petrecute alături de elevii mei. O viaţă dăruită şcolii mi-a adus nenumărate satisfacţii şi împliniri: dincolo de conştiinţa datoriei bine făcute, mulţumirile părinţilor, privirile încrezătoare ale învăţăceilor îndreptate către mine, salutul pe stradă al unui tânăr sau al unei tinere care, cu ani în urmă, stătea în banca întâi sau a doua… Despre meseria nobilă de învăţător sunt nenumărate mărturii, dar numai cine le trăieşte cu adevărat poate exprima în cuvinte ceea ce înseamnă să deschizi cartea cunoaşterii, să veghezi primii paşi ai unui copil ce pătrunde în lumea fascinantă a literelor şi a cifrelor. Aşa cum nu poţi costrui o casă fără o temelie solidă, tot aşa nu poţi forma cultura unui tânăr fără baza consolidată de munca unui învăţător. Dar ceea ce este definitoriu pentru profesia noastră este învăţătura sufletească pe care le-o dăruim copiilor pentru a le lumina calea devenirii lor în viaţă. (Elisabeta TIREAN învăţătoare pensionară)
SPECIAL VII
joi, 12 noiembrie 2015
Şcoala în ochii elevilor
1.440 de zile, 34.560 de ore, 2.073.600 de minute, 124.416.000 de secunde, adică 6 ani petrecuţi în şcoala în care, din primele clipe, am cunoscut succesul educaţiei, al prieteniei şi al iubirii faţă de carte. Totul a început într-o frumoasă zi de toamnă când, nerăbdători în faţa necunoscutului, sub privirea caldă a doamnei învăţătoare, ne-am ales locurile în bancă, dornici să deschidem ABECEDARUL. Au urmat apoi, matematica, ştiinţele naturii, istoria şi geografia. În cei şase ani petrecuţi în această şcoală, am participat la numeroase activităţi memorabile, precum excursii, spectacole, concursuri şi olimpiade şcolare. Spiritul de competiţie şi dorinţa de a câştiga îmi dădeau curaj şi mă ambiţionau să mă pregătesc săptămâni întregi. La şcoală am cunoscut lumea cu toate frumuseţile ei: flori, planete, eroi din poveşti, cântece şi legende, voievozi cu barbă albă şi domniţe palide în rochii lungi de mătase – o lume fascinantă care m-a ajutat să înţeleg ce este şcoala. Pentru mine, şcoala înseamnă muncă, perseverenţă şi competiţie, teste, olimpiade şi concursuri, provocări, reuşite, dar şi eşecuri. Cu răbdare, dăruire, perseverenţă şi multă muncă, profesorii din şcoala noastră au pregătit copii care au devenit oameni de bază ai localităţii noastre şi cred că mulţi elevi din generaţiile actuale le vor lua locul. (Vlad CIOCOIU – clasa a VII-a C) l Lumina gălbuie cădea peste ferestre făcându-le să strălucească. Pereţii exteriori aveau o culoare caldă, emanau bunătate, admiraţie. Semănau cu nişte frunze mari, portocalii, care sclipeau sub razele soarelui tomnatic. Şcoala părea că e acoperită de un strat de luciu, culoarea era nouă, dar arăta ca şi
cum ar fi fost acolo de multă vreme, că e perfectă pentru şcoală, că acolo trebuia să fie de la început. Coridoarele lungi arătau înfricoşător, mai ales în pauze, când elevi şi profesori roiau în sus şi în jos. Totul era cu mult mai mare. Aşa vedeam eu şcoala la început… o culoare ştearsă şi plictisitoare. Însă, cu cât priveam mai atent, puteam observa sutele de amprente şi semnături ale foştilor elevi, suprapuse şi imprimate în vopseaua albă, ce făcea ca pereţii să pară albume cu amintiri, unde toţi s-au iscălit, pentru ca lumea să ştie că ei au trecut pe acolo. Uşa clasei era cu mult mai mare decât mine,
trebuia să mă ridic pe vârfuri pentru a ajunge la mâner. Lemnul, proaspăt lăcuit, lucea sub lumina difuză a becurilor. Semăna cu o fâşie nesfârşită de catifea moale. Tabla era goală, dar, închizând ochii pentru câteva secunde, am putut observa informaţiile curgând rapid una după alta, cuvinte neobişnuit de lungi şi imposibil de pronunţat. Parcă se derula un filmuleţ, făcut de cineva pentru a-mi arăta ce urma să învăţ şi cât de complicat va fi
totul. Mi-am trecut lejer mâinile transpirate pe uniforma apretată şi pregătită cu grijă de mama, cu o seară înainte. Materialul era puţin aspru, dar culorile se îmbinau perfect. Era singurul lucru care mă făcea să mă simt egală cu ceilalţi elevi. Pereţii clasei erau acoperiţi de planşe frumos colorate şi foi cu scris caligrafic. Peisajele de toamnă umpleau o mare parte din spaţiul destinat desenelor. Tot ce vedeam, tot ce simţeam, tot ce învăţam îmi plăcea, mă atrăgea şi mă făcea să mă simt ca acasă. Astăzi, după şase ani, pot spune acelaşi lucru: pentru mine şcoala este o a doua casă, este locul unde am cunoscut persoane ce-mi vor marca viaţa, este locul unde o parte din mine va rămâne pentru totdeauna. (Miruna Lucreţia POPA – clasa a VII-a C) l Şcoala Gimnazială Nr. 5 Petrila nu este un obiect, nici o bucată de beton, ea este plină de viaţă fiindcă în ea se adună zilnic sufletele fericite şi inocente ale copiilor. Aniversarea şcolii noastre este un prilej de mare sărbătoare pentru noi toţi, un moment de aducere aminte a momentelor frumoase petrecute alături de colegi şi profesori. Îmi aduc aminte cu mare plăcere de prima zi de şcoală. Eram extrem de emoţionată şi temătoare, iar mama mă ţinea strâns de mână, încurajându-mă. Cu zâmbetul călduros şi sorbindu-ne parcă din privire, ne aştepta doamna învăţătoare. Temerile mele au dispărut în momentul în care aceasta a început să ne vorbească. Încă de atunci am simţit că va urma o perioadă frumoasă. Acest lucru pot să-l confirm şi acum. Orele, zilele şi lunile se scurgeau foarte repede. Amintirile sunt plăcute şi sunt încă vii în sufletul meu: primul FB, primele prietenii, prima excursie, frumoasele activităţi pe care le făceam cu diverse ocazii etc. Încurajată de doamna învăţătoare, am urcat pentru prima dată pe o scenă, participând la un concurs de muzică unde am câşti-
VIII SPECIAL
joi, 12 noiembrie 2015
gat premiul special. A fost începutul şi un adevărat succes pentru mine. (Bianca DRĂGULIN – clasa a VII-a B) l 50 de ani de activitate … Mi se Au urmat apoi alte apariţii, fiecare păstrând o amintire plăcută în su- pare atât de mult!... Sunt în clasa a VIII-a şi mă gândesc cu tristeţe fletul meu. Sfârşitul clasei a IV-a ne-a emoţionat pe toţi. Timpul a tre- că va trebui să mă despart de toţi cei care au făcut parte din viaţa cut atât de repede… Acum, privind înapoi, nu pot decât să-i mulţumesc mea până acum. Aducându-mi aminte de toţi aceşti ani, de vremea doamnei învăţătoare Carmen Avram pentru că mi-a luminat drumul şi când eram o mică şcolăriţă, nici nu ştiu cum a trecut timpul. (Ana m-a făcut să privesc dincolo de posibil, să încep să fac imposibilul, să Maria VELEA - clasa a VIII-a C) l Pentru mine, şcoala reprezintă un mă depăşesc pe mine. Aceeaşi şcoală, aceiaşi colegi, dar un nou înce- univers al culturii şi al prieteniei – 8 ani din viaţa mea. (Daniel ILIE – put… ciclul gimnazial. Am cunoscut noi profesori şi ne-am acomodat clasa a VIII-a A) l Şcoala este o rază de soare pentru mine. (Adrian foarte repede cu sufletul cald al domnului diriginte Alin Roşca, cu spi- TĂIAN – clasa a IV-a B) l Şcoala mea e cea mai bună! Doamna învăţăritul umoristic al domnului profesor de istorie, cu replicile amuzante toare ne învaţă multe lucruri, iar noi o ascultăm şi o iubim. (Patricia ale doamnei profesoare de limba franceză, cu blândeţea şi sensibili- RADU – clasa a III-a A) l Şcoala la care învăţ eu este cea mai frumoasă tatea doamnelor profesoare de limba română şi chimie, cu sobrietatea şi seriozitatea profesoarelor de matematică, fizică sau educaţie tehnologică, cu eleganţa şi rafinamentul doamnei de limba engleză şi, nu în ultimul rând, cu drăgălăşenia şi prietenia doamnelor profesoare de muzică şi educaţie fizică. Fiecare profesor are ceva special, fiecare îşi lasă amprenta asupra noastră, fiecare îşi găseşte un loc in inimile noastre. La mulţi ani, dragi profesori! La mulţi ani, iubită şcoală! (Jesica DUBINĂ, clasa a VIIa C) l Îmi place tot ce se întâmplă la şcoală: învăţăm, ne distrăm, reuşim, pierdem, ne bucurăm sau ne întristăm… Aşa e la şcoală. (Vlad LUPU – clasa a V-a B) l Şcoala este un drum. Un drum lung plin de cunoştinţe şi lucruri utile. Am parcurs puţin, 6 ani, dar am învăţat multe. Voi continua să merg pe acest drum în compania oamenilor dragi: profesori şi colegi. (Flavia Diana LUCA – clasa a VII-a C) l De multe Ansamblul folcloric ,,Aușelul'' în spectacol la Clubul ori am spus că nu îmi place la şcoală dar, fără să îmi copiilor din Petrila- 1998 dau seama, am minţit. La şcoală am învăţat tot ce ştiu, aici am cei mai buni prieteni. (Raluca Maria OVIDENIE– clasa a VII-a C) l Sunt mândră că învăţ la această superbă din oraş. E mare, are multe clase şi toate lucrările noastre sunt puse şcoală. Fiecare zi e altfel şi nu mă plictisesc niciodată. (Ionela pe pereţi. Am cei mai buni colegi, iar doamna învăţătoare este mereu PAPARIGA – clasa a VI-a B) l Colegii îmi sunt ca fraţii, profesorii, ca zâmbitoare şi ne învaţă multe lucruri. De aceea merg cu plăcere la părinţii. Pe scurt, şcoala, pentru mine, este o a doua casă, înseamnă şcoală în fiecare zi! (Adina POPESC – clasa a III-a A) l Şcoala 5 este un loc din inima mea. (Mădălina BOANTĂ – clasa a VI-a B) l Şcoala in- locul în care am învăţat primii paşi în viaţă şi primii paşi ca om, locul formează şi formează elevii. La şcoală îmi petrec majoritatea timpu- în care mi-am format caracterul, mi-am dezvoltat intuiţia, locul în lui, aici am prieteni – profesori şi colegi. Şcoala este un loc minunat! care mi-am educat mintea şi sufletul, locul în care mi-au încolţit primele vise în structura fiinţei. Şcoala 5 are un loc aparte în sufletul meu. Mă încearcă o mare recunoştinţă când mă gândesc la locul în care am învăţat cum e bine să gândeşti şi ce trebuie să simţi ca om integru şi împlinit. (Lia Dana BĂLAN – fostă elevă a şcolii) l Privind exteriorul unei şcoli poţi spune puţine lucruri, dar cunoscând interiorul, păşindu-i pragul timp de 8 ani de zile, poţi spune foarte multe. Pentru mine, Şcoala Gimnazială Nr. 5 a fost şi va rămâne: acel loc în care, indiferent de categoria socială din care faci parte, te simţi egal cu ceilalţi, un loc unde, indiferent de greşeala pe care ai făcut-o voit sau nu, eşti ajutat să evoluezi, înţelegând în acelaşi timp gravitatea faptei pe care ai făcut-o, un loc unde, dacă vrei să excelezi, poţi şi eşti ajutat să faci asta, un loc unde poţi găsi fraţi şi surori printre elevi şi prieteni buni printre profesori, un loc unde cadrele didactice te mustră sau te laudă, în funcţie de situaţie, un loc unde, peste ani, îţi va fi dor să te întorci, iar atunci când o vei face nu vei vedea pereţii albi sau vopseaua roşie de pe uşi, ci vei simţi cum reînvie amintirea celor mai frumoşi ani din viaţă. (Marius O parte din profesorii actuali ai Şcolii 5 Claudiu ACSINTE – fost elev al şcolii)