1818 vineri 13.11.2015

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4398 lei 1$ = 4,1408 lei 1₤ = 6,2900 lei

vineri, 13 noiembrie 2015

Anul VIII n nr. 1818 n 16 pagini n Preţ: 1 leu

Toamna se culeg roadele managementului performant. Costel Avram:

„Putem să arătăm că, cu banii europeni, am reuşit să ne dotăm firma cu foarte multe utilaje şi vehicule…”

Joi, 12 noiembrie, la sediul S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A., conducerea operatorului de apă a organizat o conferinţă de presă, în care directorul general Costel Avram a pus pe tapet câteva noutăţi şi informaţii de ultimă oră legate de această societate şi de serviciile către populaţie.

Comunicarea, mai eficientă cu beneficiarii După mai multe mesaje adresate de către cei din conducerea consiliului judeţean şi, în mod special de către unii cetăţeni, conducerea S.C. Apa Serv a realizat că este într-o oareşce eroare în privinţa comunicării cu abonaţii, asta oricâte articole sau emisiuni televizate s-ar face pe tema apei şi a activităţii societăţii. Pentru că foarte mulţi cetăţeni nu primesc aceste mesaje, directorul general Costel Avram a înţeles că trebuie să-şi schimbe stilul de comunicare şi informare a cetăţenilor: „Cred că este şi o greşeală de-a mea în comunicarea pe care eu, ca director, şi Apa Serv, ca instituţie, o avem cu populaţia Văii Jiului, prin

intermediul presei. De aceea, începând de astăzi, în fiecare joi, la două săptămâni, la Apa Serv, la orele 10:00, va exista câte o conferinţă de presă.

Că va fi susţinută de mine, că va fi susţinută de colegii mei, cert este că vom face aceste întâlniri cu presa şi prin intermediul dumneavoastră mesajul operatorului de apă va veni în sprijinul cetăţenilor Văii Jiului şi a beneficiarilor de servicii pe care noi le prestăm.

Cred că a fost o greşeală de comunicare şi eu, ca director, mi-o asum, mai ales acum când au avut loc diferite întreruperi de apă. Întreruperi, nu din cauza noastră, ci din cauza reţelelor vechi şi ale avariilor multiple care există pe reţelele operatorului de apă.

De aceea, colegii mei, cei de la Exploatare, cei de la Producţie, sau cei de la Investiţii – când va fi nevoie, vor veni să spună în faţa presei exact problemele cu care se confruntă, spre a fi aduse cu promptitudine abonaţilor noştri şi tuturor cetăţenilor din Valea Jiului (…). (continuare în pagina 3) Corneliu BRAN

Hotel Petroșani

angajează urgent barmani-ospătari CV-urile se depun la recepția HP, iar relații se pot obține la telefon 0254.542801 și 0755.065182.

2

LA ORDINEA ZILEI

Dacă aşa voit-a Ile înseamnă că, la Vulcan,

Montarea iluminatului de Crăciun nu a început prea devreme

Ieri dimineaţă, la ştirile de la ora 7:00, am auzit, la România Actualităţi, ceva oarecum în temă cu ce mi-am propus să scriu.

Despre iluminatul specific sărbătorii de Crăciun.

Anume nu am

folosit sintagma des auzită „sărbătorile de iarnă”. Mi-am băgat bine în cap, atunci când i-am ascultat argumentând chestiunea aceasta, ceea ce au spus venerabilul profesor Neagu Djuvara şi profesorul Şerban Iliescu. Cine este interesat de problemă poate să cerceteze. Aşadar, una dintre ştiri era relatată de la Arad şi făcea referire la iluminatul de Crăciun al municipiului.

Mai se spunea

la radio că, în acest an, primarul Gheorghe Falcă al Aradului şi-a propus să hăcuiască 200.000 de euro pentru procurarea altor corpuri de iluminat: ghirlande, brăduţi, Moşi Crăciuni şi alte din astea. Motivul invocat este acela că, nefiind date jos de iarna trecută, instalaţia de iluminat a avut de suferit şi, în mare parte, s-a dus naibii.

Ce ziceau arădenii

intervievaţi referitor la chestiunea asta? Cei mai mulţi erau de părere că sunt bani

)

Ziarul Vaii Jiului

aruncaţi în vânt, în viscol, mă rog, şi că s-ar fi putut rezolva cu ei multe alte probleme ale urbei. Au fost, desigur, şi cetăţeni care au declarat că agreează propunerea primarului. În ce-l priveşte pe acesta din urmă, domnia sa a avansat ideea că instalaţia veche nu va ajunge toată la gunoi. Ceea ce-i încă bun se va utiliza în alte cartiere ale oraşului. Bănuiesc că, rostind vorbele astea liniştitoare, i-a dat gata şi i-a făcut să se răzgândească pe cei care cereau canalizare, reţele de apă potabilă şi străzi asfaltate.

La Vulcan,

unde montarea ghirlandelor de lumini specific sărbătorii de Crăciun şi celei de Anul

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro

Colectivul de redacţie:

Alina PIPAN - 0766.678380

Nou a început acum mai bine de o săptămână, nu am auzit să se fi pus problema achiziţionării altuia mai şmecher. Îmi amintesc că nici acesta de acum nu-i chiar aşa de vechi. Are trei sau cel mult patru ani, dacă nu mă-nşel. Nu s-a degradat pentru că nu l-a prins vara atârnând pe stâlpi, ci doar Ziua Femeii. Ceea ce-i frământa pe câţiva pensionari visători care priveau, de pe băncile de lângă CAP, operaţiunea de montare pe bulevard era că de ce aceasta s-a început din primele zile ale lui noiembrie.

Fiindcă, atunci pe loc,

nu am ştiut ce să le spun, m-am dus şi l-am întrebat pe unul dintre băieţii de acolo.

Pentru că avem mult de lucru, de la staţia Peco până la Dincă, m-a lămurit omul. Or, dacă porunca primarului Gheorghe Ile, aşa cum am auzit, ar fi că, la 1 Decembrie, ar vrea să scalde în lumini multicolore Bulevardul Mihai Viteazul, e clar că nu s-a început prea devreme. Mai ales că, ieri dimineaţă, pe la unsprezece şi ceva, echipa ajunsese cu pusul ghirlandelor de lumini în faţa cinematografului.

Gheorghe OLTEANU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Corneliu BRAN - 0766.728688 Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Loredana JUGLEA - 0763.673727 Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA loredanajuglea@yahoo.com DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839 alinapipan@yahoo.com

Toamna se culeg roadele managementului performant. Costel Avram:

„Putem să arătăm că, cu banii europeni, am reuşit să ne dotăm firma cu foarte multe utilaje şi vehicule…”

(urmare din pagina 1) Mai vreau să vă spun pe acest subiect că facturile din luna aceasta, care încep de mâine să fie împărţite, vor avea – ca şi noutate – pe lângă factura propriu-zisă şi acele date concrete pe care noi vrem să le arătăm oamenilor, pentru ca abonaţii să înţeleagă exact care este situaţia la zi a Apa Serv, care este politica tarifară şi cine o face, cât costă metrul cub de apă în Valea Jiului – o problemă falsă, fiindcă dacă stai cu zece oameni de vorbă vei afla zece preţuri la metrul cub de apă. Eu spun încă o dată că preţul la apă potabilă în Valea Jiului este 4,22 lei pentru metrul cub de apă potabilă, la care se adaugă TVA-ul.Pe această informare pe care o va primi odată cu factura fiecare abonat, vor exista toate datele care îi interesează: inclusiv ce include tariful la apă, ce include tariful la apa uzată, modul de calcul al apei uzate menajere, modul de calcul al apei meteorice, toate datele cum am accesat fondurile europene, cum s-a constituit ADI cu operatorul de apă, cum s-a semnat contractul de delegare, cine face parte din ADI, care sunt atribuţiile acestui ADI şi ce face operatorul, câţi bani s-au consumat în prima fază a proiectului, câţi bani vor fi pe acest proiect în faza a II-a şi cât mai trebuie pentru a se rezolva problemele de apă şi canalizare în Valea Jiului. Eu cred că toate datele acestea, adresate oamenilor, vor duce la o mai bună relaţie între operator şi beneficiarii noştri, fiindcă în momentul când nu se cunosc toate datele pot să apară unele suspiciuni. Luna aceasta vor primi acest material cu aceste date şi informaţii, luna viitoare vor primi odată cu factura şi alte date (…). Pe de altă parte, împreună cu colegii de la informatică şi cu colegul Donisă de la Exploatare, vrem să inventariem toate datele celor care au contract cu noi, să vedem dacă abonaţii ne pot da numerele de telefon sau adrese de e-mail, pentru a le folosi în interesul lor. De exemplu, se ia apa pe Aleea Poporului… Cei care au în baza noastră de date numerele de telefon, sau adresele de e-mail, pot primi un sms, sau un mail prin care să fie anunţaţi că în data cutare, de la ora 7 până la ora 14:00 nu vor beneficia de apă datorită unei lucrări ivite din cauza unei defecţiuni sau a vreunei investiţii (…). Dacă TVA-ul scade, preţul apei va scădea şi el la loc. Dar nu asta e problema… Cel mai tare mă bucură că a crescut nivelul de încasare de la abonaţi, ceea ce denotă faptul că mulţi cetăţeni au înţeles că trebuie să-şi plătească facturile la apă, ca şi orice facturi la celelalte utilităţi”.

8

www.zvj.ro vineri, 13 noiembrie 2015

Angajaţii trebuie să respecte beneficiarii în orice condiţii Legat tot de comunicarea şi de relaţiile cu cetăţenii ale angajaţilor Apa Serv, directorul general a declarat: „Nu ascund faptul că avem o problemă cu angajaţii noştri care sunt interfaţa între Apa Serv şi beneficiari. Am început să discutăm cu ei şi să le explicăm cum trebuie să se manifeste când merg la beneficiari cu facturile sau pentru alte probleme. Am întâlnit angajaţi care ne-au întrebat dacă cetăţeanul îi înjură, ei ce să facă? Le-am spus că ei nu trebuie să uite faptul că nu îi cheamă Avram, Ionescu sau Popescu, ci ei reprezintă S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. şi de aceea trebuie să aibă un comportament adecvat. Sigur, totul are o limită, dar ei nu trebuie să uite niciodată că în spatele lor stă această firmă, iar în faţa lor sunt beneficiarii. Vom continua aceste discuţii cu toţi angajaţii noştri”.

Termen record de finalizare pentru patru lucrări Un alt subiect abordat de Costel Avram a fost cel legat de recepţia finală la cele patru lucrări efectuate din banii rămaşi în urma proiectului integrat. Directorul a anunţat faptul că toate cele patru lucrări din Moliviş (introducere de apă potabilă – reţea nouă), zona centurii din Petroşani (lucrarea care leagă nordul Petroşaniului de Cartierul Aeroport) şi zona Dărăneşti (foste pierderi masive de apă) sunt pe cale de finalizare, iar săptămâna viitoare se speră efectuarea recepţiei finale la lucrări.

Dacă ţinem cont că termenul de finalizare trecut în contract era 22 decembrie, practic vorbim de o finalizare de lucrări cu mai bine de o lună înainte! Ceea ce nu-i puţin lucru…

Alte două achiziţii importante pe proiectul european O veste bună mai ales pentru angajaţi, dar şi pentru beneficiari a fost dată joi de directorul general Avram, care ne-a anunţat că în parcul auto al S.C. Apa Serv se află, de curând, alte două vehicule: un camion de tonaj mare şi un caterpilar.

Nou-nouţe, vehiculele erau parcate în faţa sediului din Colonie al operatoru-

lui de apă. Cele două vehicule au ajuns la Apa Serv tot pe baza proiectului finanţat cu fonduri europene şi vor face munca mai uşoară angajaţilor care se ocupă de defecţiuni pe reţelele de apă şi canalizare. „Încet, încet, putem să arătăm că, cu banii europeni, am reuşit să ne dotăm firma cu foarte multe utilaje şi vehicule, acest lucru făcând ca Apa Serv să poată rezolva problemele cetăţenilor într-un timp real”.

Scuze faţă de cetăţenii din Petroşani pentru întreruperile repetate de apă Costel Avram şi-a cerut scuze faţă de o mare parte dintre cetăţenii Petroşaniului, pentru disconfortul creat în mai multe zile – inclusiv joi, 12 noiembrie – din cauza opririi apei de la robinete. Apoi a explicat şi motivele acestor întreruperi repetate: „De ce am făcut lucrările acestea şi sigur că azi (joi, 12 noiembrie – n.r.) avem o mare problemă, o mare parte din municipiul Petroşani este lipsită de apă. Cred că trebuia făcut acest branşament şi această cu-

plare a noii linii, astfel că pe viitor, în momentul când vor mai fi probleme cu apa la Valea de Peşti, Zănoaga, Jieţ sau Taia, nordul Petroşaniului să fie legat de Aeroport şi să nu mai existe întreruperi de apă”.

ACTUALITATE

3

4

edilitare

Primăria PetroĹ&#x;ani

Fonduri europene pentru o seamă de obiective

Proiectele cu finanĹŁare de la Uniunea Europeană ĂŽn exerciĹŁiul bugetar 2014-2020 sunt ĂŽn atenĹŁia administraĹŁiei locale petroĹ&#x;enene. Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi ne-a declarat că proiectele prioritare sunt cele care fac referire la reabilitarea termică a blocurilor de locuinĹŁe Ĺ&#x;i a Ĺ&#x;colilor.

Nu a fost uitat nici Cartierul Colonie Ĺ&#x;i nici modernizarea Ĺ&#x;i recompartimentarea Muzeului Mineritului.

Anvelopări de blocuri, Ĺ&#x;coli Ĺ&#x;i grădiniĹŁe „avem un birou care se ocupă de treaba aceasta, iar odată cu apariĹŁia ghidurilor de finanĹŁare s-au clarificat Ĺ&#x;i eventualele nelămuriri ce mai existau. Noi dorim, ĂŽn principal, ca să obĹŁinem finanĹŁare europeană pe proiecte legate de anveloparea blocurilor de locuinĹŁe Ĺ&#x;i Ĺ&#x;coli. Ce nu Ĺ&#x;tiam legat de aceste proiecte Ĺ&#x;i am clarificat acum, după apariĹŁia ghidurilor de finanĹŁare, este faptul că acestea trebuie concepute pe grupuri de blocuri, plus alte chestiuni tehnice legate de numărul blocurilor, de acceptul tuturor locatarilor etc., astfel ĂŽncât să poată fi aprobate fără probleme. anveloparea de Ĺ&#x;coli Ĺ&#x;i grădiniĹŁe reprezintă o prioritate pentru noi, o parte din această activitate fiind concepută pe obĹŁinerea de fonduri europene, cealaltă parte fiind finanĹŁată pe alt gen de finanĹŁÄƒri. după cum Ĺ&#x;tiĹŁi, deja se lucrează la anveloparea celor două grădiniĹŁe din aeroport (grădiniĹŁa cu program normal) Ĺ&#x;i dimitrov (grădiniĹŁa nr. 3) pe programul UNdP-MdraP. Urmează tot pe acest program Ĺ&#x;i anveloparea grădiniĹŁei cu program prelungit nr. 2 din aeroport. la fel, anul viitor vor intra pe anvelopare, Ĺ&#x;i tot pe un program UNdP-MdraP, Ĺ&#x;colile gimnaziale nr. 7 Ĺ&#x;i 4, iar restul Ĺ&#x;colilor le vom anvelopa pe proiecte europeneâ€?, a menĹŁionat primarul PetroĹ&#x;aniului.

Colonia PetroĹ&#x;ani – un „mic oraĹ&#x;â€? ĂŽn afară de aceste lucrări de reabilitate termică foarte necesare pentru instituĹŁiile noastre de ĂŽnvÄƒĹŁÄƒmânt preĹ&#x;colar Ĺ&#x;i Ĺ&#x;colar, dar Ĺ&#x;i pentru cetÄƒĹŁenii de la blocuri – multe aflate ĂŽn stare deplorabilă, există ĂŽn planul administraĹŁiei, pe Gal (grupul de acĹŁiune locală), ĂŽntocmirea unui proiect care să intre pe un proiect general amplu cu finanĹŁare externă, care vizează zona modernizarea Coloniei PetroĹ&#x;ani din toate punctele de vedere! „Mai exact, prin acest proiect se vor putea rezolva toate problemele ce ĹŁin de infrastructura acestui cartier. totodată, prin implementarea acestui proiect se vor putea crea cabinete medicale, centru social Ĺ&#x;i alte instituĹŁii publice care să deservească cetÄƒĹŁenii de-acolo. Practic, cartierul ar ajunge un

mic Ĺ&#x;i cochet oraĹ&#x; modernizat ĂŽn municipiu, dacă pot spune aĹ&#x;a, un cartier de sine stătător care ar beneficia de tot ceea trebuie ĂŽn materie de infrastructură Ĺ&#x;i instituĹŁii publice, astfel ĂŽncât oamenilor să le fie uĹ&#x;urată viaĹŁa de zi cu zi. Multă vreme oamenii din acest cartier n-au fost lipsiĹŁi de greutÄƒĹŁi, le-a lipsit infrastructura, au fost departe de instituĹŁiile care-i ajută sau ĂŽi protejează, de aceea ne-am gândit că dezvoltarea Ĺ&#x;i modernizarea acestui cartier este absolut necesară, iar acum, pe baza acestui grup de acĹŁiune locală poate fi un moment prielnic ĂŽn acest sensâ€?, ne-a declarat primarul tiberiu iacob-ridzi.

Muzeul Mineritului „Nu ĂŽn ultimul rând, avem ĂŽn vedere un proiect european care să modernizeze clădirea Muzeului Mineritului, dar care să Ĺ&#x;i recompartimenteze spaĹŁiul, astfel ĂŽncât instituĹŁia să beneficieze de un aspect plăcut Ĺ&#x;i de un aranjament al pieselor expuse cât mai atractiv pentru privitori Ĺ&#x;i cât mai interesant. ĂŽn acest sens se are ĂŽn vedere ĂŽn proiect mărirea spaĹŁiului pentru exponate, prin folosirea spaĹŁiului de la subsolul clădirii Ĺ&#x;i din pod. amenajările interioare prevăzute ĂŽn proiect vor face posibil acest lucru, iar tot ce ĹŁine de lucrările din acest proiect vor aduce acest muzeu acolo unde trebuie, la loc de cinste ĂŽn viaĹŁa PetroĹ&#x;aniului Ĺ&#x;i a Văii Jiului, cu adevărat un loc unde istoria mineritului acestei zone va ieĹ&#x;i ĂŽn evidenĹŁÄƒâ€?, a mai declarat pentru ZVJ edilul petroĹ&#x;enean.

Corneliu BRAN

CN A DN R S .A.

Noiembrie 2015

RE EABILITARE E DN N 66 ROVINARI - 3(752Ä $1, .0 ² KM 126+000

Autoritatea de Management pentru Programul OperaɃional Sectoria al Transport 2007-2013 a emis ĂŽn data de 04.12.2013 Ordinul nr. 1490 prin care se aprobÄŒ depunerea de cereri de rambursare pentru proiectul PDMRU ´Reabilitare DN 66 Rovinari - 3HWURÄ‚DQL NP ² km 12 26+000Âľ DYând ca Beneficiar Compania NaɃionalÄŒ de AutostrÄŒzi Ä‚i Drumuri NaɃionale din România S.A. 9DORDUHD WRWDOÄŒ D 3URLHFWXOXL HVWH GH 396.813.528 lei, din care valoarea totalÄŒ eligibilÄŒ este de 288.017.708 lei. ContribuɃia Comisiei Europene prin Fondul Europ pean de Dezvoltare RegionalÄŒ este de 244.815.052 lei (85% din valoarea totalÄŒ eligibilÄŒ a proiectului), diferenɃa de 151.998.476 lei (15 % din valoarea eligibilÄŒ a Proiectului + valoarea neeligibilÄŒ) fiind asi s guratÄŒ prin bugetul de stat.

Obiectivul principal al proiectului constÄŒ ĂŽn execuɃia Ä‚L supervizarea ea lucrÄŒrilor de reabilitare a 68,748 km GH GUXP D SRGXUL Ä‚L SDVDMH D GH VSDɃLL GH SDUFDUH SUHFXP Ä‚L FRQVWUXLUHD D SRGXUL Ä‚L SDUFÄŒUL noi.

'DWRULWČ FRPSOH[LWČɃLL SURLHFWXOXL ĂL D OXQJLPLL GUXPXOXL QDɃLRQDO SHQWUX H[HFXɃLD OXFUČULORU D IRVW UHDOL]DWČ R vPSČUɃLUH vQ GRXČ ORWXUL UHVSHFWLY /RWXO NP - NP ĂL /RWXO NP - km 126+000.

3URLHFWXO IDFH SDUWH GLQ GHPHUVXULOH QDɃLRQDOH UHIHULWRDUH OD PRGHUQL]DUHD Ä‚L GH]YROWDUHD LQIUDVWUXFWXULL GH LQWHUHV QDɃLRQDO vQ DIDUD UHɃHOHL SULRULWDUH 7(17 ² T centrale e DVWIHO vQFkW VÄŒ VH DVLJXUH FUHÄ‚WHUHD JUDGXOXL GH VLJXUDQɃČ a participanÄŠilor la trafic, a vitezei de deplasare, precum Ä‚L vPEXQÄŒWČɃLUHD FRQGLɃLLORU GH WUDQVSRUW Ă?Q DFHVW PRG SURLHFWXO FRQWULEXLH OD SURPRYDUHD XQXL VLVWHP GH WUDQVSRUW GXUDELO vQ 5RPkQLD FDUH YD IDFLOLWD WUDQVSRUWXO vQ FRQGLɃLL GH VLJXUDQɃČ UDSLGLWDWH Ä‚L HILFLHQɃČ SHQWUX SHUVRDQH Ä‚L PÄŒUIXUL OD VWDQGDUGH Huropene. ,PSOHPHQWDUHD 3URLHFWXOXL FRQWULEXLH OD vPEXQÄŒWČĊLUHD FRQGLÄŠLLORU JHQHUDOH GH WUDQVSRUW SHQWUX EXQXUL É L FÄŒOÄŒWRUL OD vPEXQÄŒWČĊLUHD FDOLWČĊLL YLHÄŠLL SRSXODÄŠLHL MXGHɃHORU *RUM Ä‚L +XQHGRDUD prin dezvoltarea HFRQRPLFÄŒ D ]RQHL, SUHFXP É L OD GHFRQJHVWLonarea traficului urban.

Prevederile Ordinului nr. 1490 vÄ‚i ĂŽnceteazÄŒ aplicabilitatea la data ĂŽncheierii contractului de finanɃare aferent SURLHFWXOXL ´5HDELOLWDUH '1 5RYLQDUL 3HWURÄ‚DQL NP ² km 126+000Âľ ce va fi ĂŽncheiat ĂŽn baza Deciziei de aprobare a finanɃČrii proiectului de cÄŒtre Comisia EuropeanÄŒ. Ĩinând cont de necesitatea ĂŽndeplinirii integrale a obiectivelor prrezentului proiect, MFE - AM POS-T ĂŽn calitate de Autoritate de Management prin CNADNR, ĂŽn calitate de Beneficiar, au analizat includerea acestui obiectiv ĂŽn lista proiectelor fazate ce se suprapun pe douÄŒ perio i ade d de d programare POS-T 20072013 É i POIM 2014-2020.

Astfel, pentru asigurarea finanÄŠÄŒrii pentru faza a II-a este condiÄŠio onatÄŒ includerea obiectivului ĂŽn Master Planul General de Transport, condiÄŠionalitate ĂŽndeplinitÄŒ, acesta regÄŒsindu-se ĂŽn forma finalÄŒ aprobatÄŒ de cÄŒtre Comisia EuropeanÄŒ, cu sursa de finanÄŠare FEDR, Capitolul I - Proiecte fazate, domeniul rutier/ profil de drum naÄŠional.

3HUVRDQČ GH FRQWDFW Ing. NARCIS ɀTEFAN NEAGA, Director General CNADNR SA, fa ax: (+4 021) 312.09.84

Mobilitate ĂŽn România. Conexiuni cu Europa. www.ampost.ro 3URLHFW FRILLQDQÄŠDW GH 8QLXQHD (XURSHDQÄŒ SULQ )RQGXO (XURSHDQ GH 'H]YROWDUH 5HJLRQDOÄŒ

facebook.com/ziarulvaiijiului

vineri, 13 noiembrie 2015

Olimpiada Sportului Şcolar,

Etapa municipală de zonă Desfăşurată, marţi, 10 noiembrie a.c., etapa municipală de zonă Valea Jiului, din cadrul Olimpiadei Sportului Şcolar, 2015, a umplut până la refuz Sala de sport din cadrul Colegiului Economic „Hermes” Petroşani.

Fetele şi băieţii, de fapt elevii liceelor aflate în confruntare sportivă, şi-au susţinut frenetic favoriţii, până la ultimul fluier al arbitrului, la final, unii gustând plăcerea victoriei, iar alţii amărăciunea înfrângerii. Însă, cu toate acestea, nimeni nu s-a supărat, pentru că, aşa cum se ştie, în sport există doar un singur învingător. Dacă în tribune confruntarea a fost cum a fost, în teren lucrurile au stat şi mai aprig.

Fiecare meci s-a jucat de parcă ar fi fost ultimul, echipele dând tot ce au putut pentru a-şi asigura victoria şi calificarea în faza superioară a competiţiei.

La startul întrecerii coordonate de prof. Doina Ţopescu, de la Colegiul Economic Hermes” Petroşani, s-au prezentat echipele : Colegiului Economic „Hermes” Petroşani (antrenor prof. Doina Ţopescu), Liceului Tehnologic

Lupeni (antrenor - prof. Vasile Oţoi), Liceului Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni (antrenor - prof. Vladimir Tomuş), Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida Petroşani (antrenor - prof.

Nicolae Tanca), Colegiului Naţional de Informatică „Carmen Sylva” Petroşani (antrenor - prof. Ileana Lazăr), Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” Petroşani (antrenor - prof. Cristian Tomele), Colegiului Tehnic „Constantin Brâncuşi” Petrila (antrenor - prof.

Aurel Moldovan) şi Liceului Tehnic „Retezat” Uricani (antrenor - prof.

Florin Mîrza). A lipsit de la întrecere, din motive obiective, echipa Colegiului Tehnic „Mihai Viteazu” Vulcan.

Fiecare echipă a folosit la maximum timpul de joc, încercând să-şi apropie victoria, care în final ar fi dus la calificarea în faza superioară.

După disputarea tuturor partidelor, pe seama rezultatelor obţinute au câştigat dreptul de a merge mai departe echipele Liceului Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni, condusă de prof.

Vladimir Tomuş, şi Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroşani, condusă de prof. Nicolae Tanca, achiziţie recentă a directorului instituţiei, prof. Gabriela Rodica Rus. A fost o zi grea pentru toţi, dar la finalul întrecerilor cu toţii s-au bucurat pentru sport, pentru mişcare şi pentru bucuria de a parti-

!

"#

cipa la o competiţie de aşa mare anvergură.

Cei doi profesori câştigători vor trebui să pregătească, în perioada care urmează, şi mai serios echipele, pentru ca Valea Jiului să fie reprezentată aşa cum se cuvine la faza judeţeană a competiţiei. Le adresăm sincere felicitări şi le dorim mult succes în noua etapă a competiţiei, pentru că Valea Jiului trebuie să demonstreze că aici, pe malul Jiului, încă mai sunt talente fotbalistice, care trebuie crescute şi îndrumate spre sportul de performanţă. Iar această nobilă misiune revine cu precădere dascălilor de sport, cei care au la îndemână aceste talente şi se străduiesc să le finiseze zi de zi pentru a face onoare comunităţii Valea Jiului.

Gheorghe CHIRVASĂ

$

!

!

!

" %

&' ()) $$

%

*

+ +))) $ ,

0 &' 1)) $$ $

%

/(

$

3

#

!

$

1/224/867 !

!

.

-

/23

/ +#4 .

"/ -

5

/

/

67/7+/+)71/

* 9 ! %

!

/.

- !.

" ! %

%!

& '

!

* 9"

$

: 9.9 : %

,

8

www.zvj.ro vineri, 13 noiembrie 2015

9' 9 ;<'<; :9 () * + " -(./ ./) 0// 1 " -(./ ./2 23( 4 " 666 *

1/224/867

*5%

SPORT

5

6

REMEMBER

Corneliu Coposu – un nume al spiritului liber

Dl. avocat Pompiliu Prip, unul dintre fondatorii PNŢ după 1989, şi unul dintre cei care nu a beneficiat de pe urma activităţii sale politice atunci când PNŢ a fost la guvernare, mi-a amintit că s-au împlinit 20 de ani de la plecarea dintre noi a liderului PNŢ, Corneliu Coposu, dându-mi o pertinentă sugestie de a marca în ziar acest remember. Întâmplarea face că la discuţia pe care am purtat-o cu dl. avocat Prip să fi fost martor şi distinsul intelectual Ion Hirghiduş, care mi-a spus doar atât: „Mâine ai textul. Am fost fascinat de personalitatea lui Corneliu Coposu”.

Aceasta este, pe scurt (şi pe lung), „geneza” acestui remember.

Sincer, m-aş fi aşteptat ca alţii, care au fost la încasare în vremurile CDR, să fi fost motorul acestei iniţiative… (M. BOBOC)

Pe 11 noiembrie 2015 s-au împlinit 20 de ani de la moartea lui Corneliu Coposu, pe drept numit seniorul politicii româneşti postdecembriste.

El a fost iubit şi urât în acelaşi timp cu multă patimă. Într-o Românie rănită şi scăpată de puţin timp din „lagărul” comunist istoria păstra încă mistificările care nu i-au făcut cinste. Ce ştiam noi despre acest mare om al suferinţei româneşti înainte de revoluţie? Mai nimic, pentru că istoria oficială a ascuns cu multă grijă adevărul şi a produs minciuni care au alimentat educaţia copiilor în şcoli. Coposu şi toţi ceilalţi intelectuali aruncaţi în puşcăriile comuniste erau prezentaţi ca cei mai de temut duşmani ai poporului. Pentru aceasta era şters numele lor din manualele de istorie, iar acolo unde nu s-a putut face acest lucru au fost prezentaţi ca exemple ale răului.

Astfel că marii oameni de stat care au contribuit la ridicarea României în rândul naţiunilor europene au fost denigraţi şi aruncaţi la lada de gunoi a istoriei, după o expresie folosită azi până la epuizare.

Când a reapărut Corneliu Coposu din nou în politica românească, în cea postdecembristă, cei mai mulţi dintre români nu ştiau cine este şi considerau că este unul dintre cei care nu au mân-

cat salam cu soia pentru că ar fi trăit în puful Occidentului. Lumea avidă de a citi lecturi „spectaculoase”, multe dintre acestea redate în ziare imunde, înjura ca la uşa cortului pe „străinii” care au fugit cândva din ţară şi care acum au venit să fure ceva. Educaţia deformată şi lipsa de cunoaştere autentică a travaliului comunist ce a urmat celui de-al doilea război mondial au făcut ca cei mai mulţi dintre români să se îndoiască de bunele intenţii ale celor care au făcut politică în perioada interbelică sau aveau experienţa exilului occidental.

Importanţa lui Corneliu Coposu pentru renaşterea unei politici româneşti corecte este crucială.

Deşi a trecut prin închisorile comuniste timp de 17 ani şi a fost umilit pentru a fi redus la tăcere, el nu s-a temut niciodată. Tăria lui de caracter, ţinuta morală şi credinţa lui au fost determinate de cea mai înaltă educaţie şi de experienţa politică în preajma lui Iuliu Maniu, liderul Partidului Naţional Ţărănesc în perioada interbelică. Intenţia de a reînfinţa un partid care să continue tradiţia Partidului Naţional Ţărănesc este anterioară revoluţiei şi datează din anul 1987, când a areuşit să ia legătura cu lideri ai partidelor creştin-democrate şi conservatoare europene. Astfel că după revoluţie, pe 8 ianuarie 1990, la Tribunalul Municipiului Bucureşti este autorizată funcţionarea primului partid postcomunist, intitulat Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat. Corneliu Coposu a fost preşedintele partidului între anii 1990-1995 (Dan Pavel, Iulia Huiu, Nu putem reuşi decît împreună. O istorie analitică a Convenţiei Democratice, 1989-2000, Editura Polirom, Iaşi, 2003, pp. 17-18). Tot el a reuşit să pună bazele funcţionale ale coaliţiei numită Convenţia Democratică (numită apoi Convenţia Democrată din România), al cărei prim preşedinte a fost.

Printre meritele excepţionale ale lui Corneliu Coposu trebuie menţionată contribuţia sa la aducerea osemintelor lui Nicolae Titulescu în ţară.

Povestea aceasta se întinde pe toată perioada comunismului din România. Iuliu Maniu, care trebuia să îndeplinească dorinţa testamentară a

lui Nicolae Titulesc de a fi înmormântat în pământul patriei, este arestat în anul 1947 şi moare în penitenciarul de la Sighet în anul 1953.

El transmite între timp lui Corneliu Coposu, aflat şi el în puşcărie, legatul că dacă el se va prăpădi în închisoare să facă tot posibilul aducerii osemintelor marelui diplomat şi om de stat în ţară.

Demersurile pe care Corneliu Coposu le face înainte de 1989 nu au succes în acest sens, dar sunt reluate în 1991 printr-un memoriu adresat Ministrului de Externe de atunci, Adrian Năstase.

Aceasta face ca testamentul lui Nicolae Titulescu să se împlinească. La 14 martie 1992 osemintele acestuia sunt reînhumate în curtea Bisericii „Sfântul Nicolae” din Şcheii Braşovului.

Cel mai bine exprimă personalitatea şi contribuţia lui Corneliu Coposu chiar Adrian Năstase: „Dacă mă opresc o clipă asupra persoanei lui Corneliu Coposu fără să vreau să nedreptăţesc pe niciunul dintre ceilalţi, o fac pentru mai multe motive. Era un caracter, era un lucid, era un luptător, era un neînfrânt, fără exagerare, a fost un martir. (...) Dar, la toate cele de mai sus, se adaugă devotamentul cu care Corneliu Coposu s-a dedicat gândului pios şi faptei nobile a aducerii lui Nicolae Titulescu în pământul românesc. La 18 februarie 1991, mi-a adresat un memoriu pe care-l păstrez în arhiva personală ca un preţios document de istorie contemporană” (Adrian Năstase, George G. Potra, Titulescu - Ziditor de mari idealuri, Fundaţia Europeană Titulescu, Bucureşti, 2017).

Trecând dincolo de patimile politice, de lipsa de cunoaştere istorică a adevărului, de iertarea celor care au aruncat şi încă mai aruncă, în neştiinţa lor, cu pietre în valorile autentice ale României, putem spune despre Corneliu Coposu că a fost expresia cea mai pură a unui spirit liber, că şi-a iubit ţara mai mult decât propria persoană. Numele lui i-a făcut pe unii să afirme că politica poate să fie şi morală, dar numele lui este mai mult decât orice patimă lăsată în urmă de majoritatea oamenilor politici. El este un îndreptar spiritual care ne învaţă că trebuie să ne eliberăm de ipocrizie şi să ne înfăţişem în faţa adevărului în deplinătatea spiritului creştin.

Ion HIRGHIDUŞ

Angajăm manipulanți marfă pentru depozit de îmbrăcăminte din București.

Căutăm persoane serioase, responsabile, dispuse la efort fizic.

Oferim salariul 1.200 RON și bonuri de masă în valoare de 200 RON, contract de muncă perioadă nedeterminată.

Opțional cazare contra cost: 200 RON/lună. facebook.com/ziarulvaiijiului

Relații la telefon 0760.232.175.

Primim de la Asociaţia PRO-PARÂNG

S-a încheiat Campionatul Naţional de Turism Sportiv „Ştafeta Munţilor”

Campionatul Naţional de Turism Sportiv „Ştafeta Munţilor”, ediţia a IV-a 2015 s-a încheiat, ultima acţiune fiind festivitatea de premiere pe clasamentul general cumulat al campionatului, ce a avut loc în perioada 06-08 noiembrie în staţiunea Căciulata.

Organizatorice

organizatorul onorific al acestei manifestări a fost Clubul de turism Alpin Călăuza Carpatină din Petrila care, prin preşedintele său, Petre Bendea, a reuşit să atragă un număr mare de participanţi de la cluburi şi asociaţii din ţară care au participat la campionat. În cadrul unei şedinţe tehnice organizate sâmbătă dimineaţă s-au discutat diverse propuneri legate de regulamentul competiţiei, o scurtă analiză a problemelor semnalate la diverse etape şi s-a stabilit calendarul competiţiei pe anul 2016. Astfel cea de a V-a ediţie a „Ştafetei Munţilor” va avea 7 etape, prima debutând în luna mai în Munţii Măcin şi va fi organizată de către Asociaţia Mecanturist Galaţi, iar ultima etapă se va organiza la începutul lunii septembrie în Munţii Parâng de către Asociaţia Pro-Parâng Petroşani. Celelalte cinci etape vor avea ca gazdă masivele: Făgăraş, Ciucaş, Retezat, Piatra Craiului şi Bucegi.

Asociaţia Schi turism Montan Pro-Parâng a participat la cinci etape şi a organizat etapa a iii-a în masivul Parâng intitulată „trofeul Pro-Parâng”, care a fost o reuşită, spunem noi, organizatorii. Ne bucurăm că efortul

nostru a fost apreciat atât de către responsabilii campionatului, cât şi de participanţi, astfel încât în ediţia de anul viitor vom organiza o etapă master, ultima din calendarului competiţional.

Premierea

A sosit şi mult aşteptatul moment al festivităţii de premiere, sala pusă la dispoziţie în hotelul Cozia a fost luată cu asalt de participanţi. În clasamentul general cumulat podiumul a fost ocupat de Clubul de turism şi Protecţia Naturii Cocoşul de Munte Braşov, Asociaţia Mecanturist Galaţi şi Asociaţia de turism Gaşca Bucureşti. Asociaţia Pro-Parâng din Petroşani a ocupat un meritat loc 8 din 80 de asociaţii, cluburi sportive sau grupuri de persoane înscrise în competiţie.

Pe categorii de concurs am obţinut următoarele rezultate: veterani - locul 3, elite - 9, open - 10 şi feminin - 8. La categoria „juniori” s-a observat o participare redusă la toate etapele fiind necesară atragerea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani. La ediţia de anul viitor asociaţia va lansa o provocare către grupa de copii „Prietenii Munţilor” pentru a forma o echipă care să ne reprezinte la categoria juniori.

Seara de sâmbătă s-a încheiat cu întâlnirea participanţilor în costume populare, tradiţionala tombolă cu surprize, muzică, dans

şi multă voie bună.

Astfel se încheie o competiţie care se doreşte foarte mult să unească cât mai multe grupuri de oameni iubitori ai muntelui, sportivi, amatori de drumeţie, care dau dovadă de sportivitate şi bun-simţ pe traseele de concurs şi mai găsesc resurse pentru mult aşteptata seară culturală şi foc de tabără care nu lipseşte de la nicio etapă.

Pentru asociaţia noastră începe o nouă provocare: pregătirea etapei de anul viitor, ceea ce înseamnă multe puncte pe agenda de lucru care trebuie rezolvate, astfel încât competiţia să se ridice la cele mai înalte standarde şi să se bucure de o cât mai numeroasă participare.

Suntem convinşi că şi la organizarea din anul viitor vom avea alături de noi colaboratori şi sprijin din partea unor instituţii sau persoane fizice care doresc să susţină astfel de manifestări, un pas înainte într-un efort comun al întregii comunităţi la promovarea turismului montan.

Cazimir RADVANSKI

La Uricani

Peste 5 kilometri de drumuri vicinale vor avea asfalt

Un proiect în valoare de aproape 90 de miliarde de lei vechi se materializează în Uricani, acesta vizând modernizarea unor drumuri vicinale.

Lungimea drumurilor

vicinale care vor fi modernizate şi, în final, asfaltate este de 5,254 de metri, conform datelor furnizate de domni-

8

www.zvj.ro vineri, 13 noiembrie 2015

şoara Florina Mărcuş, managerul primăriei uricănene. Se lucrează deja pe Bilugu, Dinoni şi Mârşăveni şi se continuă pe Valea Paroşeniului. Repararea a opt drumuri vicinale este prinsă în acest proiect, dar mai marii administraţiei publice din Uricani întreprind de pe acum diligenţele necesare, pentru ca numărul să crească.

Gheorghe OLTEANU

SPoRt-tURiSM

7

8

eveniment

Câteva vorbe înainte… la volumul „Cu ortacii mei” de Adrian Jurca

O carte cinstită despre mineri

Precursorii Deşi istoria sindicală a văii Jiului este atrăgătoare, scrierile liderilor sindicali ai văii Jiului abia de pot fi numărate pe degetele de la o mână. mă refer aici, subliniez, la liderii de sindicat, nu la cercetători şi istorici. Pentru a afla precursorii din lumea sindicală ai autorului acestui volum nu a trebuit să lucrez prea mult.

Cercetând istoria interbelică a sindicatelor din această zonă, am găsit într-o arhivă particulară câteva pagini scrise prin 1938 de minerul Petru mihăilă, personalitate sindicală de primă mână a mişcării sindicale minereşti socialdemocrate din valea Jiului şi România. Deşi puţine la număr, aceste pagini bătute la maşină, intitulate „Biografia lui Petru mihăilă”, sunt foarte preţioase prin bogăţia şi ineditul informaţiilor sindicale ante şi interbelice furnizate.

Prima dată le-am publicat în anul 2012 în volumul „vă ordon: confiscaţi drapelul roşu! Sindicatul social-democrat al minerilor lupeneni de la origini până în 1939. O reconstituire”. Consider că este oportun să fie reluate şi în acest volum, realizând astfel un arc peste timp al scrierilor liderilor sindicali ai minerilor de ieri şi de azi. trebuie să amintesc că Petru mihăilă a fost şi unul dintre activii colaboratori ai publicaţiei „minerul”, alimentând, constant, cu ştiri din valea Jiului organul Uniunii muncitorilor mineri din România. Ca o curiozitate, mai consemnez că Alexandru Jian, nepotul şi păstrătorul arhivei lui Petru mihăilă, a trudit, la fel ca autorul şi ca prefaţatorul acestui volum, în subteranele minei Livezeni de unde a şi ieşit la binemeritata pensie.

Dintre scrierile precursorilor sindicali ai lui Adrian Jurca care au activat în epoca interbelică mai amintesc volumul „memorii” de eftimie Gherman. Cartea fostului deputat al Partidului Social Democrat şi secretar general al Uniunii minerilor din România, membru fondator în internaţionala muncitorilor mineri, a fost publicată în anul 2000 la editura Fundaţiei „Constantin titel Petrescu”. Însă acest volum, în care apar şi câteva referiri la valea Jiului, nu este o scriere propriu-zisă, ci o „dictare”, Gherman dictându-şi memoriile în ultimii ani ai vieţii. Activ publicist sindical (a fost responsabil de număr al publicaţiei „minerul”, a editat în exil revista „România muncitoare”, articolele fiind strânse între copertele unui volum), pare curios cum de tocmai eftimie Gherman a apelat la dictare. Aceasta are o explicaţie foarte simplă, dată de vârsta înaintată pe care o avea Gherman în momentul când s-a hotărât să depună mărturie peste timp: 84 de ani. Şi nicolae Deleanu, celebrul autor al romanului „nedeie în Poiana miresii”, a prestat o publicistică ferventă în presa social-democrată şi în publicaţiile breslelor arondate acestei mişcări sindicale, ajungând la un moment dat chiar responsabil de număr al „minerului”, tipărind în 1932 şi „istoricul muncitorilor mineri din

facebook.com/ziarulvaiijiului

România”. Însă nicolae Deleanu nu a ocupat vreo funcţie în mişcarea sindicală minerească, fiind doar un devotat slujitor şi eficace condeier al acesteia, un apropiat al conducătorilor muncitorimii.

După 1989 au apărut două volume, de facturi total diferite, scrise de doi foşti sindicalişti din valea Jiului: „Aşa trebuia să se întâmple”, în 2011, de vasile Lupu, şi „Ultimul miner din momo-City”, în 2012, de Petre Braiţ. Cartea lui vasile Lupu, fost lider la mina valea de Brazi, constituie mărturia unui lider al minerilor care l-a găsit pe Dumnezeu în puşcărie, unde a ajuns pentru că a protestat împotriva închiderii minelor. „Ultimul miner din momo City” este un roman autobiografic, construit cu ingeniozitate tehnică şi scris cu mână sigură de prozator. Pentru cine nu ştie, precizez că autorul, Petre Braiţ, a fost lider al minerilor de la mina Petrila şi prim-vicepreşedinte al Ligii Sindicatelor miniere „valea Jiului”. În această ultimă calitate a construit, cu multă trudă, perseverenţă şi inteligenţă o „anti-mineriadă” culturală, reuşind organizarea în valea Jiului, între 1993-1996, a patru ediţii ale Festivalului naţional „Aici ne sunt visătorii”, a numeroase colocvii, lansări de carte, expoziţii, întâlniri cu scriitori şi ziarişti de primă mână, editarea publicaţiei „Abataj” şi a câtorva volume de versuri. Fiind un artist (a fost un pasionat cineclubist şi un cenaclist de frunte) şi aflându-se câţiva ani şi în fruntea celei mai importante organizaţii sindicale minereşti, Petre Braiţ ar avea toate atuurile (ştiinţa scrisului şi informaţiile) pentru a aduna între copertele unei cărţi non-fiction amintirile sale din tumultoasa lume sindicalo-minerească a văii Jiului. tot după 1989, mai precis în 2007, Constantin Dobre, liderul grevei de la Lupeni din august 1977, mi-a încredinţat spre tipărire amintirile sale, „Adevărul adevărat despre greva minerilor din valea Jiului”, prima mişcare muncitorească anti-comunistă din România.

Acestea, reprezentând cea mai amplă mărturie a unui lider al minerilor publicată până acum, pot fi citite în volumul „Lupeni ’77. Sfânta varvara vs. tanti varvara”, publicat şi pe spezele Sindicatului Liber e.m. Livezeni, preşedinte fiind chiar autorul acestei cărţi, inginerul Adrian Jurca. Scrise cu nerv, cu o extraordinară poftă de revanşă a… adevărului, incomode pentru unii, dar importante pentru refacerea filmului istoric al momentului Lupeni ’77, amintirile lui Constantin Dobre ar trebui să constituie o lectură obligatorie, dacă nu pentru clasa muncitoare, atunci măcar pentru vremelnicii conducători ai acesteia.

Autorul şi unele fapte (culturale) Adrian Jurca s-a născut la 18 mai 1966, în Petroşani. Răposaţii lui părinţii, pe care i-am cunoscut foarte bine, au lucrat amândoi la mina Livezeni, fiind oameni respectaţi de colectivul minei. Chiar dacă ne ştiam din copilărie, locuind

o vreme în acelaşi bloc, relaţia mea cu Adrian Jurca va începe cu adevărat în anul 2001. Când, aflându-mă la Lupeni, sunt sunat de ionel Ciontu. Acesta îmi spune să ne întâlnim, că are ceva urgent să-mi spună. Cum de ionel mă lega o amiciţie, nu l-am putut refuza şi ne-am întâlnit. Cu el mai erau fratele său Petre Lungu (pe care-l veţi întâlni ca personaj şi în această carte) şi Adrian Jurca. Întâlnirea a avut loc la Restaurantul „Gloria”. Om dintr-o bucată, Ciontu îmi spune că are nevoie de un material publicistic, de bilanţ sindical, pentru că la Sindicatul Liber e.m. Livezeni vor avea loc alegeri, la care va participa şi inginerul Adrian Jurca. Zis şi făcut… mă apuc de scris şi public materialul într-o ediţie din „Săptămâna văii Jiului”, ediţie care se distribuie, spre corecta informare a ortacilor, şi în subteranele minei Livezeni. Apoi, în următoarea ediţie din luna noiembrie 2001 anunţ cititorii că noul preşedinte ales al Sindicatului Liber e.m. Livezeni, care număra atunci peste 1.500 de membri!, este inginerul Adrian Jurca. Apoi, nu ne-am mai întâlnit până anul următor, când Sindicatul Liber e.m. Livezeni mi-a sponsorizat apariţia volumului de versuri „timpuri grele femei uşoare”. Pe urmă, relaţiile noastre „instituţionale” s-au mai odihnit. Până când, am început acţiunea „Ortacul”. Urmare a unei hotărâri a Consiliului de coordonare a Sindicatului Liber e.m. Livezeni în anul 2002 apare publicaţia „Ortacul”. Prima serie a „Ortacul”-ului a fost distribuită doar la mina Livezeni, iar seria a doua, care a părut între anii 2005-2006, a avut trei editori, dintre care doar unul singur, Sindicatul Liber e.m. Livezeni, a susţinut toate spezele... De altfel, Adrian Jurca a avut şi o rubrică la „Ortacul”, „Ţara lui Pepe”, mult prizată de cititori, rubrică ce prevestea într-un fel cartea aceasta. Până la ultima ediţie, „Ortacul” a avut redacţia la Petroşani şi la Petrila, după cum urmează: sediul Sindicatului Liber e.m. Livezeni, Centrul de Afaceri de pe taia (Petrila), clădirea din faţa teatrului Dramatic „ion D. Sîrbu” (la parter şi la etaj). Prin urmare, redacţia „Ortacul” - al cărui director era chiar editorul nostru, preşedintele Sindicatului Liber e.m. Livezeni, Adrian Jurca - a beneficiat de bune condiţii. Dincolo de ştirile şi polemicile din lumea sindicală, „Ortacul” a avut şi un rol cultural, prin „Dosarele Ortacul” (re)aducând la lumină pagini neştiute sau uitate din istoria văii Jiului. „Ortacul” a fost cea mai longevivă apariţie a unei publicaţii sindicale a minerilor din valea Jiului, iar la împlinirea a 100 de numere Sindicatul Liber e.m.

Livezeni, editorul „Ortacul”-ui, a organizat o amplă manifestare, la care au fost invitaţi numeroşi scriitori din ţară.

Pe tărâmul cultural, Sindicatul Liber e.m.

Livezeni a organizat şi a susţinut mai multe evenimente decât organizaţiile intelectualilor din valea Jiului. Aceasta se datorează, în primul rând, liderului Adrian Jurca, care şi-a dat seama de rolul important pe care-l joacă opera culturală în viaţa muncitorimii miniere. nu intenţionez să enumăr chiar toate faptele culturale al căror motor a fost Adrian Jurca, dar nu pot să nu amintesc câteva: editarea mai multor volume,

lansarea la Petroşani a impozantului volum „Istoria literaturii române contemporane 1941-2000”, în prezenţa autorului Alex. Ştefănescu, a lui Gabriel Chifu (vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor din România) şi Varujan Vosganian (prezent la Petroşani în triplă calitate: de ministru, de vicepreşedinte al USR şi de poet); susţinerea cu o sumă importantă a Festivalului Om rău organizat de neobositul Ion Barbu; înfiinţarea „Art Club”-ului, loc în care ortacii, şi nu doar ei, au putut să se bucure, printre altele, de prezenţa unor nume reprezentative ale muzicii folk, pop şi populare.

Pentru conturarea acestui portret fugitiv al autorului acestei cărţi, mai amintesc că Adrian Jurca este moderatorul emisiunii „Valea Jiului - un univers”, difuzată (bi)săptămânal pe un post local de televiziune, „Kapital TV”, fiind singurul lider realizator de emisiuni din România Am prezentat doar câteva fapte culturale şi jurnalistice puse în operă de Adrian Jurca pentru a reliefa izvorul „pornirilor” sale scriitoriceşti şi pentru a arăta că această carte nu s-a născut din senin, autorul fiind ambiţionat de mediul cultural pe care l-a frecventat şi l-a susţinut după puteri.

Originea scrierii volumului Ideea scrierii acestui volum datează din perioada de glorie a „Ortacului”, seria a II-a, de prin 2005-2006.

După închiderea ediţiei săptămânale, când pregăteam calcurile tipografice pe care le duceam la Tipografia „Matinal” cu ochii cârpiţi de somn, Adrian Jurca recupera corpul redacţional din incubatorul-redacţional (căci parcă aşa se mai numea Centrul de afaceri Taia, „incubator” unde aveam redacţia, situat în off-line-ul localităţi urbane). Orele variau - 1, 2, 3, după miezul nopţii, bineînţeles. Cum tehnoredactorul nostru era din Lupeni, îl duceam întâi, cu toţii, pe el în Lupeni. Dar nu era aşa simplu… Că domnu’ preşedinte-director Adrian Jurca, făcându-şi somnul de după-amiază, era în vervă. Şi unde să povesteşti mai bine la acele ore mici cât nişte furnici şi negre ca huila, decât la cafenelele de la benzinării (uneori şi la o pizzerie, când aceasta era deschisă). Aici, cu ochii cârpiţi de nesomn, sau, pur şi simplu, adormind la masă, am ascultat pentru prima dată câteva dintre poveştile din această carte. Uneori, aceste nopţi se transformau, tam-nisam, în documentări. Aşa a fost când în Valea Jiului a existat o criză a vagoanelor. Am urcat, la intrarea în Lupeni pe nişte vagoane, care dormeau liniştite pe calea ferată, tulburându-le astfel somnul, dar imortalizându-le pentru „Ortacul”.

De la acele nopţi de poveşti, periodic, l-am bătut la cap pe Adrian Jurca să le aştearnă pe hârtie. Pe hârtie nu le-a aşternut nici până în zi de astăzi, însă le-a scris direct pe e-mail, cele mai multe poveşti fiind scrise, atenţie mare!, fără diacritice, pe care subsemnatul le-am redat textelor după o muncă sâcâitoare, trebuie să recunosc. Ca o avanpremieră editorială, am şi publicat în „Ziarul Văii Jiului” şi în suplimentul acestuia „Prăvălia cu istorii” câteva dintre poveşti. O avanpremieră lungă, de vreo 3 ani. Timp în care am fost întrebat deseori dacă Jurca şi-a publicat cartea. Deci, poveştile sale publicate în ziar produseseră interes, având parte de feed-back. Şi, ca să nu mai fiu silit să le spun că nu a publicat-o, am pus presiune pe autor, care se risipea/ risipeşte în tot felul de bătălii sterile cu diverşi golani sindicali, oameni după care nu va rămâne nimic în grădina sindicatelor. Ba, la un moment dat, am întocmit o listă cu poveştile pe care le-am auzit de la el, dar pe care nu le scrisese. Chiar şi la ora scrierii acestor rânduri, mai aştept vreo 4-5 poveşti, în afară celor 35 gata tehnoredactate… Dar, din fericire, au venit şi acestea, şi astfel cartea numără 40 de poveşti. Ba nu, 41 căci am mai recepţionat una…

Originalitatea lucrării „Memoriile se scriu în jabot, cravată albă, în vestminte duminicale, aşezat în faţa oglinzii pentru posteritate, trăgând, concupiscent, pentru ultima oară cu ochiul, la contimporani. Sunt aşa-zisele memorii solemne.

Generali, diplomaţi şi miniştri participanţi la războaie, evenimente şi crime politice, cu mâini pătate de sânge şi aur concesionar, îşi narează existenţa debilă, drapată în fireturi, încercând să-şi drapeze în final păcatele, pe pogoane de hârtie albă, arate firav cu pluguri de lemn, aşezând seminţele minciunii, ipocriziei şi artificiului”. Aceste notaţii reprezintă „Predoslovia” volumului „Memoriile mandarinului valah” şi sunt scrise de

8

www.zvj.ro vineri, 13 noiembrie 2015

Petre Pandrea, unul dintre cei mai importanţi şi expresivi memorialişti români.

Adrian Jurca - autorul volumului „Cu ortacii mei/ Amintirile unui sindicalist de cursă lungă” - nu şi-a scris amintirile nici în haine festive, de jabot şi cravată albă nici vorbă, nici la o vârstă înaintată. Când a început să aştearnă pe hârtie primele poveşti avea 45 de ani. Astăzi, în anul 2015, are 49 de ani. Dată fiind vârsta la care au fost scrise, fireşte că amintirile lui Adrian Jurca nu au în ele nimic solemn. Fiind încă un sindicalist activ, de cursă lungă, autorul nu-şi cosmetizează păcatele sindicale, dar nici nu le iartă pe ale altora.

Poveştile lui Adrian Jurca, cele mai multe trăite pe propria lui piele, altele auzite şi închitite cu grijă într-o nişă a memoriei pentru a fi scoase la iveală în momentul scrierii, sunt primele poveşti adevărate din spaţiul mineritului Văii Jiului. Pare curios că de-abia în anul 2015, anul când o şleahtă de sindicalişti au dat stingerea mineritului, deci, de-abia acum, la amurgul mineritului, apar primele poveşti 100% adevărate despre mineri, minerit şi sindicate. Poate fi şi acesta un semn că sfârşitul se apropie? Poveştile lui Adrian Jurca nu sunt dulcegării sau cuvinte edulcorate, nu sunt limba de lemn a scrierilor teziste despre eroismul minerilor, nu sunt închipuire, ci viaţă.

Adrian Jurca are darul povestirii, reuşind, când cu cinism/ sarcasm, când cu nostalgie acrişoară, să stârnească pofta lecturii. Sunt sigur că cine pune mâna pe această carte, cu greu o va mai lăsa din mână. Umorul este vehiculul care circulă prin aproape toate poveştile. De aici şi o detaşare de la un subiect în aparenţă grav: viaţa la zi şi în subteran a minerilor. Cartea mai poate fi citită şi ca un „roman” al formării lui Adrian Jurca, de la student practicant în abatajele Văii Jiului la inginer şef de sector şi apoi lider de sindicat. În ultimele poveşti umorul, ironia sunt înlocuite cu o anumită încrâncenare, care trezeşte cititorul prea brusc la realitate. Parcă autorul simte nevoia să plătească cu orice preţ niscai poliţe. Aceasta ne demonstrează că Adrian Jurca nu a aflat că lumea nu a fost şi nu este condusă de cei mai deştepţi oameni.

Aşa şi sindicatele…

„La Ştefan Jurca, pe strada Unirii (de fapt, Aviatorilor - n.a.)” este titlul unui articol publicat la 19 august 1973 în „Steagul Roşu”, ziar care a apărut la Petroşani vreme de jumătate de veac, între 1949 1989. Sub titlul generic „Reportaj, acasă la mineri” sunt grupate mai multe articole despre oamenii muncii care s-au mutat la casă nouă, la bloc. Printre acestea se află şi articolul „La Ştefan Jurca, pe strada Unirii (de fapt, era vorba de str. Aviatorilor - n.a.)”: „În Aeroport, pe str. Unirii, în blocul 30 A, nu demult recepţionat, la apartamentul 3 locuieşte familia lăcătuşului mecanic Ştefan Jurca. Lucrează în sectorul Livezeni al E.M. Aninoasa. Sunăm. Intrăm. Camerele modern aranjate au tot ce-i trebuie unei familii numeroase. Camera mică ne primeşte cu lumină, tablouri şi flori. La fel de ospitalieră ca şi gazdele. Fiu de miner din Lonea, Ştefan Jurca lucrează în minerit de la 17 ani.

De la 14 ani e membru al partidului comuniştilor. Acasă, în familie, soţia sa, Marieta, şi cei trei copii, Marius, Marieta şi Adrian, dau căminului confortabil substanţa umană, ambianţa plăcută, caldă, veselă. Satisfacţiile muncii lăcătuşului Jurca – şi despre câte dintre acestea nu ne-a vorbit succint şi cu vădită mândrie amfitrionul – sunt întregite de această oază a fericirii familiale, în apartamentul de pe strada Unirii (de fapt, str. Aviatorilor - n.a.”.

Nu analizăm acest text care se circumscrie spiritului jurnalistic al epocii, dar mă bucur că-l repun în… circuitul lecturii acum, producându-i lui Adrian Jurca o surpriză plăcută.

Următorul volum se anunţă incendiar Dacă unii directori şi lideri ai minerilor şi-au ridicat cabane în munţii Văii Jiului, deseori oneros, Adrian Jurca a preferat veşnicia unei cărţi cinstite despre mineri, minerit, sindicate, Valea Jiului. Şi, din câte am aflat, nu se va opri aici: urmează o altă carte absolut incendiară… Fiţi pe fază!

Marian BOBOC

EVENIMENT

9

10

SpORT

Ţintesc să ajung “La Liga I”

La 20 ani, Robert Sebastian Chiriţă este unul dintre arbitrii noului val din Valea Jiului în care Asociaţia Judeţeană de Fotbal a învestit încredere.

În ciuda vârstei fragede pe care o are, Robert Chiriţă are deja în palmares câteva meciuri bune atât la Liga a IV-a, cât şi la Liga a V-a. Arbitrul din Lupeni are la activ două jocuri arbitrate în Liga a IV-a şi peste 20 de meciuri în Liga a V-a. Student în anul I la Universitatea din petroşani, Chiriţă a îmbrăţişat meseria de arbitru de la vârsta de 17 ani. „Cu toate că nu l-am practicat, mi-a plăcut fotbalul, dar acest lucru nu m-a împiedicat să îmi fac o carieră în această meserie”, a declarat arbitrul.

Arbitrul de tuşă povesteşte că în ligile inferioare se depăşeşte cu mult limita bunului simţ, şi nu de puţine ori a a face cu ieşiri nesportive din partea jucătorilor: „Chiar dacă suntem înjuraţi sau luaţi la întrebări, eu în timpul meciului îmi văd de treaba mea şi încerc să nu dau curs provocărilor, iar atunci când greşesc, recunosc”.

Este absolvent al Cursului de Formare a Arbitrilor în Fotbal Hunedoara, şi în curând va intra şi în posesia categoriei I, ceea ce îi va permite tânărului din Lupeni să arbitreze jocurile din Liga a III-a. „Am pornit pe acest drum nu pentru a rămâne la acest nivel, ci pentru a prinde un loc printre arbitrii divizionari. În câţiva ani mi-aş dori să ajung undeva la nivelul Ligii a II-a, iar până voi împlini vârsta de 30 de ani să fiu în Liga I. Nu este o meserie uşoară. Trebuie să faci multe com-

facebook.com/ziarulvaiijiului

avut de

promisuri, să renunţi la multe, dar, ajutat de familie şi de către colegii din subcomisia de la Lupeni, sunt sigur că voi reuşi”, declară arbitrul din Valea Jiului.

Au trecut ani buni de când Valea Jiului nu a mai dat un arbitru în prima ligă, Ioan Danciu, în trecut, şi Cristian Lixandru - în prezent arbitru în prima ligă din Spania.

Tradiţie în arbitraj avem, mai rămâne ca aceşti tineri să fie sprijiniţi şi susţinuţi. „Chiar dacă suntem la un nivel mai mic, suntem bine plătiţi şi motivaţi, dar cel mai important lucru este să fim corecţi şi să ne facem datoria până la capăt, indiferent de motivaţia financiară”.

Robert Chiriţă, Raul Burscu, Răducu Mateescu, Răzvan Suciu şi Diana Bucătaru sunt câţiva dintre arbitrii tineri din Lupeni care şi-au făcut remarcată deja prezenţa alături de mai experimentatul Sorin Corpadi.

La fotbal-tenis

Sprijinul fuse şi se duse Veste proastă pentru echipa de fotbal-tenis Comexim „R” Lupeni. Tehnicianul Dima Druncea a declarat că echipei sale i s-a retras sprijinul financiar de către omul de afaceri Emil Părău.

Echipa de fotbal-tenis Comexim R Lupeni a efectuat un cantonament la Centrul Olimpic de la Izvorani, iar la finele săptămânii va pleca la Târgovişte pentru un alt cantonament înainte de Campionatul European. La acest Campionat European vor evolua şi 12 sportivi de la Lupeni, 4 senioare, 4 juniori şi 4 seniori. „Este o mare performanţă pentru noi şi sperăm să câştigăm cât mai multe medalii de aur, dar vom evolua cu durere în suflet, pentru că am fost anunţaţi de către conducerea CS Comexim R Lupeni că nu ne va mai susţine pe viitor, aşa că aceşti sportivi şi mulţi alţii care nu au prins echipa României vor fi nevoiţi să-şi încheie activitatea sportivă acum când, după mulţi ani de muncă şi sacrificii, suntem lideri naţionali, europeni şi mondiali în acest sport. Am câştigat în aceşti ani peste 40 de titluri de campioni europeni şi mondiali, peste 50 de titluri de campioni naţionali. Am dat loturilor naţionale peste 30 de sportivi, dar aceste performanţe vor fi uitate sau nu au valoare, pentru că totul pleacă de la faptul că nu practicăm un sport olimpic. E trist ceea ce ni se întâmplă, dar ne resemnăm cu gândul că am realizat ceva important în acest sport pentru club, oraş şi naţiune. Mulţumim tuturor care au fost alături de noi în toţi aceşti ani atât cât am fost în activitate”, a declarat antrenorul Dima Druncea.

 Fotbal  Liga a IV-a  Fotbal  Liga a IV-a  Fotbal

Derby-ul etapei:

Hercules Lupeni – CS Vulcan

Cel mai interesant joc al rundei cu numărul 12 din Liga a IV-a la fotbal este, fără îndoială, cel de la Lupeni dintre Hercules şi CS Vulcan.

Se vor întâlni două echipe între care orgoliul şi ambiţia îşi vor da mereu mâna. CS Vulcan - fosta mare iubire a actualului antrenor de la Lupeni, Dan Voicu - nu traversează deloc o perioadă fastă. Acelaşi lucru se poate spune şi despre echipa gazdă, care este măcinată de suspendări, accidentări şi plecări.

Hercules Lupeni, ocupanta locului secund în clasament, speră, totuşi, într-o victorie.

Speranţa reiese şi din declaraţia lui Dan Voicu: „tot ceea ce sper este să fac un 11 competitiv, ca mai apoi să luăm toate cele trei puncte. Sunt conştient că îmi va fi greu.

Să nu uităm că îl am pe Remus Moldovan suspendat, Alexandru Harangozo şi Marius Dumitrescu au plecat la muncă. Ne va fi greu”. Partida de la Lupeni va fi condusă la centru de un arbitru experimentat: Sergiu Stanca din Orăştie.

Programul etapei nr. 12: Aurul Brad – Victoria Călan. Arbitri: Cristian Lazăr, Cătălin Gociu, Răducu Mateescu. Observator: Florin Călugăriţa.

Hercules Lupeni – CS Vulcan. Arbitri: Sergiu Stanca, Leopold Herczeg şi Cristian Bumb Observator: Stan Hanzi CSM Jiul Petroşani – Gloria Geoagiu.

Arbitri: Valentin Gavrilă, Cristian Petrean şi tiberiu Hajdu. Observator: Grigore Macavei.

Retezatul Haţeg – Cetate Deva II. Arbitri: Daniel thirt, C-tin Rogojină, Alexandra Rogojină. Observator: Adrian Radu.

Inter Petrila – Aurul Certej. Arbitri: Flaviu Coroiu, Corado Cîrstoiu, Cosmin Danciu.

Observator: Sorin Ciotlăuş. Şoimul Băiţa – Metalul Criscior. Arbitri: Petru Voica, Alin Saraol, Roland Kelemen.

Observator: Mircea Sîrbu.

Universitatea Petroşani – Minerul Uricani.

Arbitri: Alexandru Bălan, Roxana Ghenciu, Raul Popa. Observator: Petru Spărios.

Avertisment pentru Universitatea

Sărăcie mare în fotbalul din ligile inferioare, unde echipele nu îşi mai permit să-şi plătească taxele obligatorii pentru arbitraj, iar AJF-ul a decis să nu mai păsuiască pe nimeni în astfel de cazuri.

De data aceasta a primit avertisment chiar o echipă din Vale. Începând cu 18 noiembrie, AS Universitatea Petroşani nu va mai fi programată la jocurile oficiale organizate de AJF Hunedoara, până la achitarea tuturor taxelor şi penalităţilor restante pe care le are la AJF Hunedoara.

Pentru antrenorul-jucător de la Petrila

Trei etape de suspendare

Adrian Câmpeanu, antrenorul-jucător al echipei de fotbal Inter Petrila, a primit trei etape de suspendare şi 75 lei penalitate sportivă pentru lovirea cu cotul a unui adversar în timp ce jocul era oprit.

Astfel, jucătorul va lipsi în partida de sâmbătă, de pe teren propriu, pe care echipa sa o va susţine în compania celor de la Aurul Certej. tot pentru loviri în timp ce jocul a fost oprit au mai primit câte trei etape de suspendare un junior de la Aurul Certej şi unul de la Retezatul Haţeg. „Nu meritam atât de multe etape. A fost un fault de joc, din punctul meu de vedere, în prima fază, eu am fost cel lovit. În ceea ce priveşte meciul de sâmbătă va fi unul greu pentru noi, pentru că avem şi jucători accidentaţi şi suspendaţi, dar sper să câştigăm şi să terminăm măcar pe locul trei”, a declarat antrenoruljucător.

Pentru că au descompletat echipa

Au fost sancţionaţi

Comisia de Disciplină din cadrul Asociaţiei Judeţene de Fotbal Hunedoara a decis să omologheze scorul de 3-0 în favoarea echipei CNS Cetate Deva, iar echipa AS Hercules Lupeni a fost sancţionată cu suma de cu 150 lei penalitate sportivă pentru descompletarea echipei sub numărul minim admis de jucători.

Pedeapsa a fost dată pentru partida din campionatul juniorilor.

De asemenea, echipei ACS Retezatul Haţeg i-a fost acordat un termen de graţie, pentru achitarea datoriilor restante de 360 de lei către ACS Victoria Călan, pentru a evita interzicerea dreptului de a transfera sau de a legitima jucători în calitate de club cesionar şi depunctarea. Vă reamintim că vestiarele celor de la Călan au căzut pradă nervilor jucătorilor de la Haţeg.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Şah pentru copii

Clubul de Şah Deva organizează sâmbătă, 14 noiembrie, un concurs de şah destinat copiilor.

Competiţia va fi structurată pe două turnee, A şi B, cel de-al doilea fiind destinat începătorilor. Locul de desfăşurare a concursului este clădirea AJOFM din Deva. Înscrierile se fac sâmbătă de la ora 9:30, iar prima runda începe la ora 10:00. Ambele turnee se joacă în sistem elveţian, pe parcursul a 6 runde. Ritmul de joc este de aproximativ 15 minute / jucător, iar în cazul în care se va depăşi timpul estimat pentru o partidă, se va pune ceasul cu un timp de 5 min/ jucător. Nu există taxă de participare. Concursul de copii va fi unul cu o participare destul de numeroasă din Vulcan, Lupeni, Petrila, Simeria, Sebeş şi Deva.

8

www.zvj.ro vineri, 13 noiembrie 2015

SPORt

11

12

cultură

ZVJ vă recomandă

Cărţile Ivonei “Lupta mea” de Karl Ove Knausgård (Editura Litera, 2015)

Am descoperit acest autor demult, prin anii 2005-2006. Am pândit fiecare volum şi am aşteptat fiecare ediţie, la fel cum aşteaptă acum o planetă întreagă „urzeala tronurilor”. ce pot să spun despre acest roman? De ce m-a fermecat fiecare pagină şi m-a captivat cu fiecare cuvânt? care sunt elementele care fac acest roman un text unic în literatură? care sunt diferenţele dintre acest roman şi volumele lui Prous, care au servit drept sursă de inspiraţie pentru autor?

Sunt o cititoare-victimă a acestui şarmant scriitor, care se confesează lumii întregi, relatând amintiri din adolescenţă, sondând sentimente din trecut şi din prezent cu aşa o acuitate şi francheţe, încât este imposibil ca în 20-30 de pagini să nu găseşti un punct comun cu autorul.

Drept dovadă, doar în Norvegia, această carte a fost cumpărată în 500.000 de exemplare, un număr cu atât mai impunător dacă ar fi să-l comparăm cu numărul total de locuitori, care abia a atins 5 milioane în anul 2012! cu toate că la prima lansare de carte abia s-au prezentat câţiva curioşi, în anul 2014 deja, în America, în cadrul lansării celui de-al treilea volum, autorul a fost asaltat de fani, fiind extrem de greu să mai prinzi un autograf, după cum relatează the Wall Street Journal, în articolul „Why Karl Ove Knausgård can’t Stop Writing”.

Seria de şase volume cuprinde reflecţii, amintiri, descrieri ale încercărilor şi provocărilor prin care trece autorul. Primul volum cuprinde amintiri legate de perioada adolescenţei, marile descoperiri, întinderile mari de tăcere în care sunt învăluite serile şi nopţile de iarnă, singurătatea apăsătoare, dar esenţială în formarea scriitorului de azi. Volumele care au urmat au descris milioane de frânturi din viaţa de zi cu zi, relatate cu nostalgie, cu umor şi cu incredibilă uşurinţă.

Senzaţia pe care am avut-o în timp ce am citit cartea a fost aceea a unui om curios care intră pe furiş în sala de spectacole a unui teatru, unde un actor îşi joacă rolul într-o piesă. Ori de câte ori am deschis uşa sălii, acest actor îşi desfăşura activitatea, nestingherit, cu ardoare şi pasiune, nedând semne de oboseală sau de plictiseală, complet absorbit de munca sa. ca la orice roman de asemenea anvergură, cititorul mai face pauze, mai bea o cafea, mai priveşte pe fereastră, analizează paginile citite, iar ulterior reia lectura. la unele cărţi, cititorul simte, detectează nişte momente de respiro, clipe în care autorul cărţii a ezitat, a întrerupt pentru o secundă scrisul, iar firul naraţiunii se rupe aproape imperceptibil. Pot să vă mărturisesc că în timpul lecturii acestui roman nu m-a încercat nifacebook.com/ziarulvaiijiului

ciodată acest sentiment: textul este lin, curgător, pare scris dintr-un suflu, ceea ce, îmi imaginam eu, nu este posibil decât în cazul povestirilor înregistrate video sau audio, în care naratorul este perfect absorbit de urzeala textului. concluzia la care am ajuns este că această carte vibrează, rezonează cu cititorii, acesta fiind atuul cel mai de preţ pentru un autor. Dacă în literatura postmodernă autorii se joacă pe planuri temporale, ironizează, parodiază şi testează limitele relaţiei autor-cititor, în romanele lui Knausgård lectura este de factură clasică, în care vocea naratorului răzbate cu claritate până în sufletul cititorului. xxx

“Reciclopedia de poveşti cu rimă şi fără tâlc” de Florin Bican (Editura Arthur, desen de Matei Branea, 2013. (Carte premiată cu Trofeul Arthur pentru literatură şi tineret)

Acest volum este o bucurie, o încântare pentru orice cititor care nu a mai râs demult şi care vrea cu adevărat să facă un exerciţiu de imaginaţie. cartea conţine rescrierea textelor consacrate „Povestea lui Harap-Alb”, „Muma lui Ştefan cel Mare” şi „rică nu ştia să zică”, în versiunea unor poezii în rimă împerecheată, care te iau prin surprindere cu fiecare rând.

Poeziile se remarcă prin rimele potrivite cu tâlc: caramele - măsele, dieta - Vegeta, Mariean - Diazepam, dezaprobator- dormitor. le-aş enumera pe toate, atât sunt de colorate şi grăitoare. Personajele din poveşti sunt redistribuite în veritabile filme de acţiune: cei doi băieţi mai mari ai împăratului pleacă la peţit în Mercedes, se ţin de chefuri şi discotecăreală. Mezinul însă, chiar aşa cum este el, cu ochelari pe nas, educat prin forţe proprii, cu mintea preocupată de cărţi, manierat şi cu vocabularul neprihănit (a se înţelege că nunjură) este cel care va rezolva marele conflict care stă să izbucnească în împărăţie. Spânul are comportament de boss, lucrează liftier la un hotel cu multe stele, îl hămăleşte îngrozitor pe mezin după ce-l forţează să semneze transferul de identitate. Spânul ia numele Nastratin, iar mezinul e numit sec Bulă. Astfel călătoresc ei spre India să o peţească pe Vandana. Spânul vorbeşte nestingherit „ca pe maidan” şi se introduce franc: „Mi-s Preaînaltul Beizadea Nastrapontin, de os domnesc, Şi am venit să te peţesc De la tăicuţul Maharaj Să contractăm d-un mariaj...

- Eu mi-s Vandata, ‘Strapontine...

- Îmi pare bine, ‘mi pare bine... Îi tot dădea Spânu-nainte ci mai că nu-mi găsesc cuvinte Să-ţi spun că cât de mult îmi placi...

Bulă-i făcea din deget: taci!” textele sunt un exemplu perfect pentru înţelegerea conceptului de intertextualitate şi de parodie pe care programa şcolară pentru liceu le abordează, fără să dea prea multe exemple concrete din literatura postmodernă. Acum aceste concepte pot fi asimilate prin aceste rescrieri în versuri ale basmelor clasice, în care este ironizată lumea de astăzi, cu probleme de actualitate: tineri prea libertini, copii de mahări doldora de bani şi cu educaţie lipsă, limbaj agramat, comportament neadecvat, lumea interlopă, rolul şcolii în educaţie şi lista poate continua. lectură plăcută tuturor celor care au peste 14 ani!

Ivona BERCEANU

Drum bun!

Cunoscuta urare „Drum bun!”, aflată pe plăcuţele de la intrarea în localităţi, a devenit amuzantă, în cele mai multe cazuri, în condiţiile în care drumul nu e bun deloc. Uliţele, şoselele şi autostrăzile patriei au intrat de multă vreme în vizorul umoriştilor şi vor constitui o sursă de inspiraţie atâta vreme cât vor fi pline de gropi, dovadă a nepăsării şi a lucrului făcut de mântuială.

Acum, când se desfăşoară ample lucrări de reparaţii ale drumurilor, ulicioara mea priveşte, cu invidie, cum şoseaua s-a primenit cu un covor asfaltic. Iar noi, cei care „navigăm” prin bălţile ei, pentru a ajunge la şcoală sau la serviciu, încă mai sperăm că, vreodată, va fi şi ea măcar pietruită.

Cu bâta-n bălţile patriei Relieful te uimeşte, Parcă e cioplit din dălţi: Bălţile sunt ful de peşte Iar şoselele… de bălţi.

Autostrada şi integrarea Spre UE, ca-ntr-o cavalcadă, Românilor, cu mic cu mare, Le trebuie autostradă…

Să nu se calce pe picioare.

(Nicolae Bunduri – Braşov)

Fiecare după „nevoi” Experienţa ne învaţă Că bogăţia-i ca o pradă: Mai toţi îşi fac un drum în viaţă, Iar unii, chiar autostradă!

(Dan Căpruciu – Galaţi)

Binele din rău Mergeam pe-un drum îngust, în şir, Atenţi să nu cădem în apă Şi cred că ne strivea un tir, De nu găseam rapid o groapă!

(Petru-Ioan Gârda – Cluj-Napoca)

Rutieră Ieşit acum din service şi preschimbând aproape Întregul set de bucşe şi două planetare, Examinez asfaltul şi spun cu disperare: „O nouă primăvară pe vechile hârtoape!”

(Laurenţiu Ghiţă – Bucureşti) Bilanţ Prinşi, ca spicele în snopi, Cu aceia din Apus, Noi, românii,-avem în plus: Lipsuri, goluri, găuri, gropi.

VOX POPULI Un beţiv, în cap cu fumuri, Decreta mai mult pe nări: „România n-are drumuri, Ci doar… şanţuri şi cărări!”

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

8

www.zvj.ro vineri, 13 noiembrie 2015

La drumurile din România Prin ţara mea, de treci acum Cu Chevrolet-ul sau cu TIR-ul, Vei constata că orice drum E frate bun cu… cimitirul!

(Nică Janet – Ostroveni, Dolj)

Fonduri europene pentru refacerea drumurilor De-aceea guvernanţi cu fumuri Cândva, în ţara românească, Pe oameni i-au lăsat pe drumuri, Ca astăzi să le construiască?!

(Ion Moraru – Galaţi) Necaz de pieton Urmând, în mod inevitabil, Acelaşi vechi itinerar, Evit un şanţ din carosabil Şi dau în gropi pe trotuar.

Iarna şi cei de la Drumuri Naţionale Văzând ce stă pe-un banner scris.

Cât sunt de „sinceri” m-am convins: Cum poţi să scrii că-i drum închis, Când el e alb de mult ce-a nins?!

După doar câteva luni de la turnare, asfaltul din Iaşi se fisurează Cred că-i justificat asaltul La un fiasco de tot hazul: Observ că a crăpat asfaltul, Nu şi edililor obrazul.

La Iaşi, asfaltul este înlocuit cu piatră cubică Oraş cu oameni luminaţi, Ce-ai fost, cândva, Moldovei vatră, Eşti osândit ca să străbaţi O nouă… epocă de piatră.

(George Petrone – Iaşi) Strada Voi muri, precum se ştie, Dar, ca fericit al sorţii, Mulţumescu-ţi, primărie, Că am groapa-n faţa porţii!

(Marian Popescu – Cluj-Napoca) O autostradă de vis Pe patru roţi, ca sania, Zbura-vom, mult şi cu plăcere, Trecând prin Transilvania, Pe când va face plopul pere…

(Sever Purcia – Sibiu)

Drumurile noastre Când gropile sunt un coşmar, Ne supărăm şi tot mai des Noi batem drumul la primar, În loc să-l batem… chiar pe-ales! (Ştefan-Cornel Rodean – Sibiu) Unui primar La ieşirea din cătun, Ne mirăm de gestul tău, Că, deşi e drumul rău,

Tu ai scris: „Drum bun!”

Ministrului Transporturilor Drumurile fără plopi Te-au chemat cu nerăbdare Ca să tai la mii de gropi Pamblici de inaugurare.

(Eugen Sfichi – Bacău)

Autostrada Soarelui Desigur, se putea oricum numi, Dar e ciudat că s-au gândit să-i spună Autostrada Soarelui, deşi Sunt cratere, acolo, ca pe Lună!

Cum se repară drumurile, în România O stradă se repară-acum, Drumarii trebuie s-apară, Iar utilajele-s pe drum, Dar nu pe cel ce se repară!

La plimbare, prin oraşul natal Nu mă tem, la o adică, Să mă rătăcesc pe-aici; Străzile le ştiu de mică, Gropile le ştiu de mici!

(Vali Slavu – Aninoasa)

Drumurile noastre toate Cu-aşa miniştri de nimic, Doar certuri, şmecherii şi fumuri, Ni-s căile de fier pe dric Şi-autostrăzile pe drumuri.

(Gheorghe Şchiop – Porumbacu de Jos)

Peisaj stradal Cu ochii ţintă dup-o fată Având un trup fenomenal, N-am mai văzut-o dintr-odată…

Lua-l-ar dracu’ de canal!

Autostrada Transilvania Înghiţind atâtea sume, Ca-ntr-o nesfârşită farsă, Calea asta către lume Pare-a fi o cale-ntoarsă!...

(Ioan Toderaşcu – Costeşti, Vaslui)

UMOR ÎN hA... MAjOR

13

14

ACtUALItAte

Proiectele din municipiul Lupeni îşi continuă cursul

Deputatul Cristian Resmeriţă - tot mai implicat în problemele cetăţenilor

Bucurându-se de sprijinul deputatului Cristian Resmeriţă care nu a uitat că a promis că pentru el pe primul loc sunt oamenii şi activitatea lui va avea ca obiect atât procesul legislativ, dar şi proiectele care privesc direct cetăţenii Văii Jiului şi pe cei ai colegiului în care a fost ales, unul din proiectele importante pentru cetăţenii Lupeniului este cel care are ca obiect asfaltarea unor străzi şi trotuare degradate din oraş.

Referitor la acest subiect, deputatul Cristian Resmeriţă ne-a declarat cu proverbiala sa amabilitate şi modestie: „Aşa cum spuneam de fiecare dată, voi sprijini toate proiectele care vizează punerea în practică a tuturor solicitărilor cetăţenilor care se prezintă la biroul meu parlamentar. Oamenii vin aici şi

ne întreabă atât de procesul legislativ, dar ridică şi probleme cu care ei se confruntă zi de zi. Întrucât am primit numeroase solicitări la biroul meu parlamentar cu privire la starea drumurilor şi trotuarelor puternic degradate în anumite zone ale municipiului Lupeni, împreună cu autorităţile locale am căutat şi am găsit soluţiile pentru remedierea acestor probleme. Cu puţin timp în urmă, a început proiectul care vizează asfaltarea unor porţiuni de drumuri şi trotuare din municipiu.

Derularea proiectului a început cu zona Spitalului Municipal Lupeni, întrucât calea de acces la acesta ridica probleme deosebite salvărilor care urcau la spital. Proiectul continuă cu asfaltarea în aceste zile a drumului de ieşire din Lupeni spre Uri-

Vulcan

La Petroşani şi Haţeg

Lucrări la centrul de zi

Sancţiuni ale inspectorilor ISU

Primăria Vulcan a alocat bani pentru reparaţiile necesare la Centrul de zi „Adăpostul cald”, care avea nevoie neapărat de lucrări la acoperiş.

Lucrările sunt asigurate de S.C. Pregoterm S.A. Vulcan.

Reparaţiile la învelitoarea acoperişului au costat primăria 31.265 lei. Mai ales pe timpul nopţii, centrul adăposteşte persoane marginalizate social.

Acestora li se acordă şi o masă. Însă, cu toată bunăvoinţa, nu sunt tolerate cazurile extreme, de scandal şi beţie. Anul acesta au fost evacuate din adăpost câteva persoane, care au tras cam tare la măsea şi nu au mai ţinut cont de comportamentul cuviincios.

Sonia LIBERESCU

facebook.com/ziarulvaiijiului

Inspectorii de prevenire din cadrul Inspectoratului Pentru Situaţii de Urgenţă Hunedoara au executat 5 controale de prevenire la operatori economici cu specific de comerţ, cultură sau turism din Petroşani şi Haţeg, autorizate sau neautorizate din punct de vedere al securităţii la incendiu.

Petroşani

La Petroşani inspectorii ISU au dat amenzi impresionante pentru două unităţi şi au pus în vedere remedierea neregulilor.

Un agent economic cu specific de alimentaţie publică din Petroşani, situat pe strada 1 Decembrie 1918, care funcţiona fără autorizaţie de securitate la incendiu, iar personalul tehnic, din cadrul acestuia, cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor nu era instruit în domeniul situaţiilor de urgenţă a fost sancţionat cu o amendă contravenţională în valoare de 50.000 lei.

Un hotel din Petroşani, situat pe strada Livezeni, a

cani, lucrări care se derulează chiar în acest moment. Săptămâna viitoare va începe asfaltarea trotuarelor degradate, astfel încât mămicile să îşi poată plimba liniştite copilaşii cu căruciorul, copiii să meargă în siguranţă la şcoală, persoanele cu dizabilităţi, toţi cetăţenii să nu se mai confrunte cu neplăceri provocate de apariţia unor gropi şi denivelări în trotuarele care nu au mai fost reabilitate în ultimii ani”.

Sonia LIBERESCU

fost sancţionat cu 20.000 lei, acesta nefiind autorizat din punct de vedere al securităţii la incendiu.

Haţeg

În cazul unei săli de evenimente din Haţeg, situată pe strada Viilor, inspectorii de prevenire au constatat că aceasta nu este echipată cu instalaţie de iluminat de securitate pentru evacuare şi împotriva panicii şi nu este prevăzută cu numărul minim de căi de evacuare faţă de valoarea de referinţă. Obiectivul a fost sancţionat cu 30.000 lei , iar conform HG 915/2015, s-a dispus măsura complementară de oprire a funcţionării până la remedierea deficienţelor. Administratorul unui hotel din Haţeg, amplasat pe strada Bisericilor, care era pus în funcţiune fără autorizaţie de securitate la incendiu a primit o amendă contravenţională în valoare de 10.000 RON.

22 de controale

Începând cu 5 noiembrie, în urma celor 22 controale, efectuate de inspectorii de prevenire din cadrul I.S.U., au fost constatate un număr de 62 deficienţe în domeniul apărării împotriva incendiilor, fiind aplicate 30 avertismente şi 19 amenzi contravenţionale, în cuantum de 234.000 lei, iar în cazul a patru operatori economici a fost dispusă măsura complementară de oprire a funcţionării.

Sonia LIBERESCU

Programul de reabilitare

Lainici

Prima la rând - Grădiniţa Nr. 2 Petroşani

O autocisternă s-a răsturnat

La 4 noiembrie Primăria Petroşani a încheiat, după o selecție de oferte, un contract de lucrări cu o firmă din Petroşani pentru reabilitare termică a Grădiniței Nr. 2, PP.

Valoare contractului este de 190.646 lei, fără TVA. Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a anunțat zilele acestea demararea programului de reabilitare a trei grădinițe, cu fonduri care vin prin Proiectul Naţiunilor Unite privind „Îmbunătăţirea eficienţei energetice în gospodăriile şi comunităţile cu venituri reduse din România” (UNPD). UNDP va cofinanţa investiţia care presupune inclusiv montarea de centrale pe gaz, ca sistem de back-up.

Pentru dotarea tuturor unităţilor de învăţământ cu centrale pe gaz, lemne sau peleţi ar fi nevoie de peste 1,7 milioane de lei.

Sonia LIBERESCU

COMEMORĂRI

O rugăciune, o lumânare, o floare la comemorarea a 30 de ani de când scumpa noastră BĂBAN AURELIA GABRIELA (20 de ani) a pornit pe drumul spre eternitate.

Dumnezeu să-i vegheze liniştea şi pacea veşnică!

Mama și fratele

Au trecut 25 de ani, nu știu cum, multe am uitat, dar pe soțul meu bun care a fost BOJAN IULIUS VICTOR nu l-am uitat și nu-l voi uita până voi fi lângă el.

Veșnică amintire.

Soția Firuța

REALCOM PETROŞANI

vă oferă zilnic prin Magazinul Alimentar nr. 16 - Piaţa Centrală cele mai ieftine şi de calitate sortimente de

carne de porc:

• pulpă de porc cu os - 9,80 lei • pulpă porc fără os - 14,30 lei • fleică porc - 12,50 lei • carne tocată - 12,80 lei • cotlet porc cu os - 13,80 lei • cotlet porc fără os - 18,50 lei • ceafă porc cu os - 13,80 lei • ceafă porc fără os - 18,50 lei • costiţă porc cu os - 9,80 lei • ciolane porc - 5,00 lei • grăsime pentru topit - 3,90 lei

*Preţurile conţin TVA. Noi suntem mereu în slujba dumneavoastră!

Telefon util 0733.960311.

Servire promptă, ireproşabilă!

8

www.zvj.ro vineri, 13 noiembrie 2015

Ieri, în jurul amiezii, o autocisternă s-a răsturnat în zona Lainici.

Conform Infotrafic - Inspectoratul General al Poliţiei Române, autocisterna s-a răsturnat în afara părţii carosabile. Autocisterna era încărcată cu negru de fum.

Circulaţia pe DN66 Târgu Jiu – Petroşani se desfăşoară îngreunat, pe un fir alternativ, la km 102+280 de metri, în zona mănăstirii Lainici. Şoferii sunt rugaţi să circule cu răbdare şi precauţie până la rezolvarea problemei. (S.L.)

Duster pentru DSVSA Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Hunedoara s-a ales cu un Duster, de care avea nevoie pentru deplasările în teren.

Contractul de achiziţie a fost încheiat ieri, urmând ca autovehiculul să fie livrat de S.C Renault Comercial Romanie SRL. Este vorba despre o Dacia Duster Laureate 1.5 110E5 4X4 VU, care a costat aproape 80.000 de lei. Varianta Laurete este cea mai bine dotată dintre variantele de Duster disponibile la vânzare. Automobilul de teren va fi folosit în deplasările pe care direcţia le are de făcut, conform agendei de lucru.

Sonia LIBERESCU

ANGAJĂRI

mica publicitate

• Societate comercială subcontractoare RCS&RDS angajează echipă de săpători pentru șantierul din Oradea pentru lucrări de canalizație. Se oferă cazare, contract de muncă pe durată nedeterminată. Relații la telefon 0771.302235. ______________________________________________ • Angajăm în diferite fabrici din Ungaria, cu începere imediată, muncitori necalificați, femei și bărbați, pe termen lung! Salariu avantajos, calificare la locul de muncă. Cazarea și transportul gratuite! Cunoașterea limbii maghiare NU ESTE obligatorie!

Informații: 0753.102.268 / 0745.101.887. ______________________________________________ • Angajez persoană serioasă pentru îngrijirea unui bătrân (74 ani), de luni până sâmbătă inclusiv, parțial mobilizat la pat, în localitatea Petroșani. Ofer cazare, masă și salariu. Detalii la telefon 0724.249957. ______________________________________________

• Angajăm familie la muncă necalificată sau calificată, în Oradea, oferim cazare, plus salariu negociabil. Telefon 0755.939692.

AUTO

mica publicitate

• Vând Mercedes Vaneo 1,6, a.f. 2002, 212.400 km, înmatriculabil. Preț 1.500 euro + 15.000 lei, negociabil. Telefon 0736.265011.

IMOBILIARE

mica publicitate

• Vând garsonieră, strada Unirii, Petroșani, cu posibilități de a face birouri. Preț 4.500 de euro. Relații la telefon 0735.659520.

DIVERSE

15

16

În Coroeştiul Vulcanului

EDIlItArE

Clădirea grădiniţei seamănă cu vagoanele unui tren

S-a vorbit, până acum un an, doi, că, în Vulcan, în spatele blocului D12 ar urma să fie construită o grădiniţă nouă. A trecut ceva timp, dar nimic.

Treaba asta i-a

cam enervat din nou pe proprietarii garajelor care au fost rase, pentru – asta a fost explicaţia atunci – eliberarea amplasamentului necesar începerii construcţiei. Se mai face sau nu grădiniţa aceasta? a fost întrebarea care i-a fost pusă lui Gheorghe Ile în şedinţa de consiliu local din octombrie.

Se va face,

a dat asigurări cel întrebat. În primăvară va veni finanţarea şi clădirea va începe să fie construită. Din câte mi-am dat seama tot din relatarea primarului, o nouă grădiniţă în

facebook.com/ziarulvaiijiului

această parte a Vulcanului nu este necesară doar fiindcă sunt foarte mulţi preşcolari. Actuala grădiniţă funcţionează în curtea Şcolii Gimnaziale nr.5, într-o clădire improprie acestei activităţi, din punctul de vedere al celor de la Sănătatea Publică. Una în care camerele sunt gen vagon, fapt care explică de ce ea nu a primit autorizaţie de funcţionare din partea acestei instituţii. Aşadar, e foarte clar că se va începe una nouă.

Pe de altă parte,

dacă tot am ajuns la grădiniţe, mă simt dator să fac referire şi la cea despre care se tot auzea că se va construi în Parcul „Octogon” din „Cocoşvar”. Asta-i şut, adică s-a încheiat discuţia cu ea. În perimetrul

parcului nu se va mai construi nicio grădiniţă. Asta, fiindcă s-a ajuns la varianta pe care o avansa şi subsemnatul atunci când relata despre împotrivirea locatarilor din blocurile situate în apropierea locului ales pentru grădiniţă. Aceea ca grădiniţa să fie amenajată în incinta Şcolii Gimnaziale Neterminate nr.7. Dar, vă rog, nu mă întrebaţi când va fi asta. Sincer, cred că nici Ile nu v-ar putea lămuri! (Eventual, aburi – n.r.).

Gheorghe OLTEANU