3528 marti 30 mai 2023

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

Uricani

Ziarul Vaii J iului

Director:

Primăria municipiului Petroşani

Anunţ

Parada absolventilor, programată să aibă loc astăzi, 30 mai 2023, la Petroşani, se amână pentru data de 6 iunie.

Dănuţ Buhăescu şi întemeierea de noi familii

Prima care a ajuns la primar a fost o pereche dornică să-și perfecteze cât mai repede situaţia de stare civilă. Cât de repede? A întrebat Dănuţ Buhăescu. Cât mai grabnic cu putinţă, a fost răspunsul, după care a venit și explicaţia. Femeia mai are o lună de

Bianca Tănăsie este din Strehaia și are 21 de ani. Și ei sunt dornici să se ia, cât mai repede cu acte. Nu pentru că ar fi vreo urgenţă de genul

Nu e prima dată când, aflându-mă la Uricani, să fiu de față când, în biroul lui Dănuț Buhăescu, intră câte o pereche de tineri interesată să-și programeze căsătoria civilă. Așa a fost si miercurea trecută.

despre modernizarea celei vechi, dar și despre cele trei blocuri cu apartamente moderne destinate familiilor tinere, care urmează să fie construite curând prin finanţare europeană. “În 2022, la Uricani am avut cincizeci și cinci de nașteri și, chiar dacă unele nu au fost

înregistrate la noi, copiii trăiesc aici, a precizat primarul. Este, așadar, de înţeles de unde vine interesul administraţiei publice locale pentru familiile nou întemeiate”. Gheorghe

Copii, de 1 iunie la Petrila vi se pregăteşte ceva!

Orașul Petrila este pregătit pentru distracţie de 1 iunie, cu ocazia Zilei Internaţionale a Copilului. Astfel, administraţia și Consiliul Local al orașului Petrila, prin primarul Vasile Jurca, invită toţi copiii din Petrila la evenimentele pregătite special pentru ei, toate activităţile fiind cu acces gratuit.

”Dragi copii, părinţi și bunici!

Cu ocazia zilei de 1 iunie, Ziua Internaţională a Copilului, am pregătit pentru voi multe surprize, voie bună și distracţie pe cinste:

- Pe Cheile Tăii, începând cu ora 10:00 până la ora 13:00, împreună cu San Montan puteţi participa la ateliere creative, plimbări călare, căţărare, airsoft, paint-ball și multe alte surprize.

purtat în pântece băieţelul amândurora și tinerii vor ca venirea pe lume a copilului să se facă într-o familie întemeiată atât în faţa ofiţerului stării civile, cât și la altarul din sfânta biserică, prin primirea, de la preot, a binecuvântării lui Dumnezeu.

Alin Doroftei are 26 de ani, este din Uricani, dar lucrează, ca jandarm, la Deva, iar

celei relatate înainte, ci pentru că așa au simţit ei că trebuie să facă. Primarul le-a respectat dorinţa și a rămas stabilit ca oficierea căsătoriei să aibă loc în 3 iulie.

La fel ca și tinerilor dinainte, Dănuţ Buhăescu le-a spus și acestora câte ceva din cele pe care primăria le are în vedere pentru tineri. A vorbit despre grădiniţa nouă,

- De la ora 14:00 până la ora 18:00 vă așteptăm la activităţile distractive de pe strada Republicii, unde veţi avea acces gratuit la parcul de distracţie și la standurile cu vată pe băţ, gogoșele și răcoritoare.

Vă așteptăm dragi copii, însoţiţi de părinţi sau bunici, promitem să avem câte ceva de făcut pentru fiecare!”este mesajul transmis de primarul, Vasile Jurca.

regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj

Final de Interligă

S-a pus punctul final în ediţia din acest an a Interligii de fotbal (U9), la Hunedoara.

Rezultatele la această categorie de vârstă nu se contabilizează, important fiind ca micii fotbaliști să aibă jocuri în picioare și să prindă experienţă. Se cuvin laude antrenorului care pregătește cu profesionalism grupa CSM Deva 2014, prof. Flaviu Leucean și colegilor lui Mihai pentru dăruirea din turnee și seriozitatea de la antrenamente!

“Nu în ultimul rând, un mare Bravo și puternicilor adversari de la Jiul, Corvinul și Universitatea Petroșani!”, a fost punctul de vedere al participanţilor.

“A fost ultima etapă de Interligă la Hunedoara. Le mulţumim părinţilor pentru susţinere”, a spus antrenorul Cornel Irina.

Federaţia Română de Fotbal i-a premiat pe micuţii fotbaliști participanţi în Interliga Naţională de Fotbal, fiecare

copil este un campion. ACS Școala de Fotbal

Damian Militaru, CSM Jiul Petroșani, ACS Stars Academy Călan, CS Corvinul 1921

Hunedoara, CSM Deva, CS CFR Simeria, CSM Dacia 2010 Orăștie, AS Universitatea Petroșani și CS Pro Fotbal Junior Petroșani au fost echipele premiate, iar ACS Viitorul Șoimuș, participantă în turul campionatului, va fi premiată la Deva, în data de 10 iunie 2023, în deschiderea Finalei Cupei României.

Fotbalul de la sat are o campioană

Sântămăria Orlea este noua campioană a fotbalului de la sate.

Asociaţia

Judeţeană de Fotbal

Hunedoara a felicitat echipa CSC

Sântămăria Orlea pentru câștigarea campionatului Ligii a V-a şi le urează succes în campionatul Ligii a IV-a din noul sezon!”, a fost mesajul Asociaţiei.

Ecologizare pe Jieţ

Se spune că omul sfinţește locul. Cam asta face Asociaţia San Montan prin oamenii săi. A avut loc o ecologizare pe Cheile Jieţului, acţiune organizată de Primăria Orașului Petrila, San Montan și SUP Petrila.

“O zi super cu voluntari dedicaţi, pentru o viaţă mai frumoasă în natură mai curată. Nu uitaţi! Dacă vă plac ieșirile în natură, nu lăsaţi după voi gunoaie! Natura ne respectă, atâta timp cât și noi o respectăm”, este mesajul celor de la San Montan.

Medalie la tenis

A avut loc încă o competiţie la tenis de câmp.

“Cupa Ograda cu struţi” de la Sebeș a fost o întoarcere reușită.

Cel puţin pentru reprezentanta clubului CSM Petroșani, Carolina Tătar.

Sportiva din Vale a obţinut primul loc la categoria 12 ani, fete.

“Felicitări și mult succes pe mai departe”, a fost mesajul clubului din Petroșani.

Editor: SC Aldo Detail Direct SRLPetroşani

RO 32719137 n J20/82/2014

Director:Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

Replica săptămânii

Corvinul Hunedoara merge “ceas” și accede în finala pentru promovare! Returul cu Gloria Bistriţa Năsăud a fost unul tensionat și la marginea terenului. Florin Maxim: “E penibil ce au făcut. Iam bătut și în trening, și în costum”. Corvinul Hunedoara merge perfect în acest sezon de Liga 3, iar sâmbătă a obţinut calificarea în finala barajului pentru promovarea în Liga 2. A învins cu 2-1 în returul cu Gloria Bistriţa Năsăud, scor cu care s-a impus și în manșa tur, din deplasare. Hunedorenii nu au făcut o primă repriză prea bună, detaliu remarcat și de antrenorul Florin Maxim la finalul întâlnirii. Au încasat un gol în minutul 22, când a punctat Adam Abdul, dar chiar și așa au reușit să revină până la pauză și să intre la cabine cu rezultat de egalitate. Florin Maxim a remarcat momentele mai puţin bune din primele 45 de minute ale returului cu bistriţenii, dar în repriza a doua jocul a curs în direcţia în care el își dorea. Antrenorul Corvinului Hunedoara i-a atacat pe adversari pentru că au făcut declaraţii răutăcioase înaintea returului, iar în timpul partidei chiar a existat un schimb de replici cu staff-ul tehnic advers.

”Când vezi un stadion plin, fotbalul dă naștere emoţiilor, trăirilor, ne gândim toţi la asta. Am fost timoraţi în prima repriză, am discutat la pauză. Am jucat ce trebuia, dar i-am simţit pe băieţi foarte conectaţi. Au fost foarte bine, nu încordaţi, nu relaxaţi, exact cum trebuie să fie o echipă, avem valoare. Le-am spus jucătorilor că trebuie să jucăm fotbal, de aceea vin oamenii să ne vadă, să îi vadă cum joacă și cum se dăruiesc. A doua repriză a fost una foarte bună, eu zic că mai puteam marca, dar e bine că a ieșit așa. Nu a fost ușor să întoarcem de la 0-1,

dar jucătorii au dat dovadă de caracter și de personalitate. Prefer să joc și să pierd un meci, decât să încep cum am început. Băieţii au arătat foarte bine în repriza a doua însă.

Între băncile tehnice a fost o mică neînţelegere. I-am urmărit pe cei de la

Bistriţa

și mi s-a părut penibil să te iei de o echipă cu care joci, să te legi de faptul că acea echipă e îmbrăcată în costum. Mi se pare penibil în 2023 să te iei de astfel de lucruri. Le-am spus că i-am bătut și în trening, și în costum. Gloria a pregătit meciurile în același sistem ca până acum, eu nu văd cum putea surprinde. Baloane lungi, pe a doua, știam ce joacă adversarul, ce jucăm noi”, a spus Florin Maxim pe liga2.prosport.ro.

Corvinul Hunedoara va întâlni Unirea Ungheni în finala barajului pentru promovare. A trecut în semifinalele barajului de FC Bihor Oradea, cu scorul de 4-3 la general (1-1 pe teren propriu, în tur, 3-2 pe teren advers, în retur). În manșa secundă a dublei în care s-a impus Unirea Ungheni, cel mai bun om de pe teren a fost Victoraș Astafei, fost fotbalist în Liga 1 și Liga 2, la echipe precum FCM Târgu Mureș, Gaz Metan Mediaș, Oţelul Galaţi, Petrolul sau FC Botoșani, care a reușit să marcheze de două ori.

Podiumul, un fleac!

Pentru ateltul Codrea Silip a fost cea de-a cincea participare la Transylvania 100. De data aceasta Silip a ales cursa de 30km.

“Un traseu spectaculos dar foarte dificil din cauza zăpezii de pe porţiunea Mălăiești- Valea Gaura. Vreme bună, vizibilitate perfectă pe crestele Bucegilor, peisaje și panorame superbe, organizare faină”, a spus sportivul care s-a clasat pe primul loc la categoria sa de vârstă.

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro

Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688

Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com

Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

Pagină realizată

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS

DTP: Confort Media

Publicitate: Mirabela

facebook.com/ziarulvaiijiului marți, 30 mai 2023

“I-am bătut şi în trening şi în costum!”

S-a

petrecut sub „ochiul”

camerei de supraveghere

Era sâmbătă, puţin trecut de ora 22.00, zece și un sfert, cel mult și douăzeci, când autoutilitara care aprovizionează cu pâine câteva magazine cu produse de panificaţie din vestul văii se întorcea de la Petrila. Șoferul predase returul la fabrică și se venea acasă, la Vulcan. Ajuns în dreptul casei parohiale a zărit ceva pe șosea. „Era destul de întuneric, dar noroc că am faruri bune, mi-a zis el, că, altfel, nu știu cum se termina”. A frânat brusc, iar mașina s-a oprit la trei metri de tipul care era lungit de-a latul pe șosea.

În timp ce-și închidea mașina pe care o lasă, noaptea, lângă grădiniţa cu program prelungit de pe strada Vasile Alecsandri i-a dat să observe ceva care l-a pus pe gânduri și l-a îngrozit. Dinspre centrul vechi înspre Coroiești gonea un autoturism care, din aprecierea lui de profesionist, avea peste suta la oră. Ce s-ar fi întâmplat dacă el și tânărul necunoscut nu-l luau din drum pe inconștientul mangă de beat? În mod sigur că acesta cu suta de kilometri la oră ar fi trecut peste el.

Porțiunea străzii Nicolae Titulescu din Vulcan, prinsă fotografiile de față, se află în dreptul aleii pe care se intră în spatele clădirii pieței agroalimentare și a unităților comerciale aflate în zona aceasta. Este porțiunea de drum care, în seara zilei de 27 mai, i-a dat fiori unui conducător auto.

„Era un bărbat cam de doi metri, blond, în blugi și tricou – mi-a relatat conducătorul auto pe care-l știu de zeci de ani, din copilărie, fiindcă stăm în același cartier. Prima dată am crezut că e mort, dar mi-am dat seama, apoi, că-i beat. Mort de beat”. Simţul de responsabilitate civică i-a spus că nu trebuie să-l lase acolo. Între timp, se oprise și un autoturism care venea din sens opus. Împreună cu șoferul acestuia, un tânăr, l-a luat de mâni și de picioare pe individul care nu se știe cum adormise pe carosabil și l-a parcat pe trotuar.

„Era al naibii de greu”, își amintește cel cu autoutilitara, după care s-a dus acasă.

Problema se mai pune și altfel. La liceu, la intersecţia străzilor Preparaţiei și Nicolae Titulescu există camere de supraveghere video care „bat” în toate direcţiile. Camere de supraveghere, repet. Asta înseamnă că, acolo unde se adună toate imaginile video furnizate de ele, este cineva care se uită sau ar trebui să se uite permanent la acestea. E de mirare, așadar, dar și inexplicabil că, la cât o fi zăcut respectivul – beat sau pentru că ia venit rău, cine poate să știe? -, supraveghetorul să nu fi observat că ceva nu-i în regulă în zona aceea.

Dacă era pe fază, nu ar fi trebuit ca șoferul de pe autoutilitară și tânărul care i-a sărit în ajutor să-l fi îndepărtat de la un previzibil final nefericit pe cel pe care somnul îl luase exact în mijlocul străzii. Operaţiunea ar fi putut să fie făcută,

rapid și în mod profesional, așa cum e firesc, de un echipaj de poliţie care, la o adică, să fi sunat și după ambulanţă. Dar această ultimă secvenţă e din filme și nicidecum din viaţa de noapte a Vulcanului.

Gheorghe OLTEANU

Cenaclul „Boema” a organizat la „Făgădăul Românesc” o după-amiază de

Unde sunt cei ce nu

IN MEMORIAM Nicolae Mihuț

După episodul vesel povestit de Robert Humel despre artistul plastic Tic Mihuţ, atmosfera s-a mai destins în sală, după tristeţea povestirilor de până atunci.

Marian Boboc a ţinut să facă o completare, legată de fratele lui Tic Mihuţ, rămas celebru în istoria cenaclului ca fiind „omul care a scris o singură poezie… Nna, dar bună!”.

„Acum dacă ai spus despre Tic, vreau să-l amintesc și pe fratele lui Nicolae, Nic cum îi spuneam. Foarte puţini oameni își mai aduc aminte, chiar și din Cenaclul Boema, de Nic. El este autorul, cred că unic în literatura Văii Jiului, care a scris o singură poezie. Cîmpeanu, aici de faţă, are o bandă unde ne-am înregistrat pe vremuri tot cenaclul. Când mergeam la el, toate discuţiile se încheiau cu înregistrări petice pe banda lui de magnetofon. Bine, nu chiar toate, firește alea unde nu eram deja prea obosiţi... Și poezia lui Nic este acolo, și eu cred că e singura a sa, una foarte frumoasă, scrisă undeva în anii `90, nu mai știu exact anul. Cred că era Cenaclul Panait Istrati. Spiritele din familia lor de artiști existau în diverse forme de exprimare”, a încheiat Marian episoadele legate de cei doi fraţi Mihuţ, plecaţi dintre noi.

Ionela Diaconu Ablai.

REMEMBER Mircea Andraș, Pascal Vlad, Ioan Dan Bălan, Clara Mărgineanu și Dan Codrea

Amfitrionul Marian Boboc a dat în continuare cuvântul poetei Ionela Diaconu Ablai, „cea mai tânără membră

a cenaclului nostru”.

„Având în vedere vechimea cenaclului, consider că sunt de dată recentă intrată în acest grup, deși, azi-mâine, fac și eu 40 de ani și aveam 18 când am venit prima oară. Vă spun câţi ani am, deoarece eu nu sufăr de snobismul acesta. Din toate numele de pe această listă, Mircea Andraș este pentru mine prima figură excentrică pe care am cunoscut-o aici. Mi s-a părut că are un umor debordant. Acum nu v-aș zice chiar toate glumele pe care mi le înșiruia pe stradă, dar era un om plăcut, deși eu, când l-am cunoscut, nu cred că mai era în forma lui cea mai bună.

Însă de Pascal Vlad mi-e extraordinar de dor... Verișoara mea stă în blocul unde a stat el și de multe ori mă gândesc la el, când intru acolo în scara blocului. Rotunjoară cum mă știţi dintotdeauna, am urât activităţile fizice și la un moment dat mă aflam cu Gil prin oraș și ne-am întâlnit întâmplător cu Pascal Vlad. El ne-a salutat, după care a zis dacă vrem să-l ajutăm să care niște

cărţi. Bineînţeles că Gil a zis da, imediat m-am oferit și eu să ajut, dar am uitat să-l întreb la ce etaj stă. Pe drum îi tot ziceam lui Gil: Măi, da ăsta unde stă? Într-un turn, mi-a spus la un moment dat. M-am întrebat imediat cu voce tare: Oare ce ghinion ar fi să stea pe la etajul VII, VIII sau IX? Și Gil mi-a zis: Nu, măi, nu stă! Ajungem la mașină, mi-au dat și mie câteva cărţi ca să nu zic că nu ajut și urcăm scările. Undeva pe la etajul IV nu mai aveam aer și am zis: Bă, dar cât mai urcăm? Și Pascal Vlad: Păi, nu ţi-o zis că stau la VIII? No, și normal că m-am bucurat foarte tare! (râsete, râde și povestitorul – n.r.). Bine, m-a răsplătit cu o carte! De el îmi amintesc mereu că bea Fanta de portocale și câteo cafea ness. L-am întrebat odată cum de nu bea alcool? Și mi-a zis că a băut prea mult și i s-a terminat și acum nu mai are voie. Și de câte ori ne întâlneam cu el, fie întâmplător sau așa, îmi lua și mie Fanta de portocale, nu mă mai întreba ce beau, îmi lua ceea ce îi plăcea și lui. L-a cunoscut pe tata (Marian Boboc completează: „Tatăl Ionelei a fost director la Mina Livezeni și Pascal Vlad era un meseriaș foarte bun la Atelierul mecanic de la acea echipă, șef de echipă”) și vreau să vă spun că Pascal Vlad avea mereu o afinitate pentru mine datorită relaţiei bune cu tata.

Continuând cu această listă, bineînţeles ajung și la domnul Ioan Dan Bălan. L-am cunoscut în atâţia ani la toate întâlnirile celor din cenaclu.

Pe Clara Mărgineanu am cunoscut-o atunci când a venit la cenaclu. O femeie foarte interesantă, inteligentă…”, a spus

poeta.

Marian Boboc a întrerupt-o puţin, legat de cea amintită: „Clara a avut și un concept pariu pe prietenie, pe care l-a lansat în mai multe centre culturale și până la urmă și pe noi tot acesta ne ghidează în ceea ce facem în cenaclul nostru”.

Continuând înșiruirea amintirilor, Ionela Diaconu Ablai a ajuns la ziaristul Dan Codrea.

„De Dan Codrea îmi amintesc că mereu avea o geantă pe umăr, cum aveai și tu, Marian, și Ion Hirghiduș. Mi-l amintesc pe Dan ca fiind mereu pe fugă.

Niciodată n-avea timp de povești sau poate nu-i plăcea să stea de povești cu mine. Nu, glumesc, era ziarist și era mereu pe fugă și aproape veșnic revoltat.

Mi-ar fi plăcut să-i cunosc mai mult pe cei de pe această listă, de exemplu Ludovic Peter… Din păcate, numele acestuia nu-mi spune nimic. Doar atât că aproape întotdeauna nimerea în faţa mea la întâlniri. L-am cunoscut doar din vedere, nu-mi amintesc să fi schimbat împreună vreo vorbă. Dar și moartea lui e la fel de tristă…”, a încheiat poeta Ionela Diaconu Ablai.

Robert Humel, episod vesel la munte cu Dan Ioan Bălan După o scurtă pauză, a reintrat în scena povestirilor amintirilor Robert Humel, cu un nou episod vesel: „Apropo de Dan Bălan. Îmi aduc aminte când ne-am dus să facem Revelionul 1999-2000 la munte la cabana aceea unde trăgea el. Dacă

suflet:

„Cenaclul din Ceruri.

mai sunt?” (III)

bine îmi aduc aminte, mulţi prieteni au fost… și Cîmpeanu și Ilie Pintea și Manole Popescu… mulţi eram. Și îmi aduc aminte că ne-a luat sub aripa lui ocrotitoare. Era o zăpadă… din aia adevărată, cum erau iernile pe-atunci. Și după ce s-a făcut ora 12,00 și noi credeam că am trecut în mileniul următor, ceea ce nu era adevărat că mai era un an… dar noi așa credeam la vremea respectivă că suntem în noul mileniu (râde, râsete și în sală – n.r.). Unul câte unul cădeam obosiţi după atâta combat și Dan Bălan îi împacheta, unul după altul, îi culca și avea grijă să fie totul bine. Eu ţin minte că în timpul acesta ciopleam, iar Dan Bălan, pe lângă toate astea, făcea și sarmale întro oală. Eu ciopleam o statuetă care acum este la Ilie Pintea. A doua zi, după ce Dan ne-a culcat pe toţi, când mâncam sarmale scuipam așchii (râsete puternice în sală – n.r.)”.

Cum l-a salvat de la înec în zăpadă Dan Bălan pe Marian

Boboc

„Apropo de sarmale și de… Dan Bălan”, a continuat Marian Boboc după ce râsetele s-au stins, „am și eu o amintire… N-a trebuit să scuip nimic după această întâmplare, dar bine că am mai putut respira. Eram la ziarul Matinal și Dan Bălan îmi zice: Nu vii cu mine la cabana de la Gura Popii?. Am fost de acord. Zis și făcut... mergem într-o zi de vineri. Mă înfiinţez la Petrila, la Dan... Cum era Dan, așa mai dictatorial, o întreabă pe soţie: Eli, miai făcut rucsacul? Da, da… Mi-ai pus nu mai știu ce? Da, da… Până la urmă rucsacul este făcut, Dan îl ia pe umăr și îmi zice: Tu chiar vrei să mergi? El nu mai avea chef, că afară era o vreme chiar urâtă și ar fi fost, cu siguranţă, mai fain de stat în apartamentul lor frumos de-acolo, plin cu cărţi. Ba da, mergem! Dacă am zis că mergem,

moment dat, mi-am pus ochelarii deoparte, în buzunar, și mergeam pe jos în continuare ca doi nebuni, prin viscol. Vedem cabana, printre troiene. Cred că mai erau vreo 10 metri până la cabană, când am avut o senzaţie extraordinară, și e adevărat ce vă spun, nu bag în ele: am alunecat – Dan cum era mare, îmi făcea pârtia în faţă cum se zice, dar nu mai vedeam mai deloc – undeva în dreapta și efectiv am avut senzaţia că mă înec în zăpadă. Senzaţia asta este foarte nenorocită, cred că e mai rea decât aceea de a te îneca în apă! Noroc că Dan m-a scos din acea zăpadă… da, cum zici Robert, cu o singură mână, că eu tot timpul am fost subţire la corp, siluet, parcă fiind pregătit pentru astfel de momente (râsete din nou din sală –n.r.). Da, este o chestiune adevărată pe care eu nu pot să o uit toată viaţa. Nu știu ce se întâmpla atunci dacă Dan nu mă salva? Probabil ori muream ori... învăţam să înot în zăpadă. Probabil deveneam un înotător în zăpadă. Când am ajuns în cabană Dan mi-a zis să mă schimb de haine. Păi, cu ce, că astea sunt singurele mele haine?!, i-am zis. Mi-a dat niște haine de muncitor forestier, din alea izinite… Dar au fost foarte bune, drept dovadă că mi-am revenit”, a finalizat Marian Boboc amintirea petrecută cu Ioan Dan Bălan pe meleaguri petrilene.

Robert Hummel despre filmul contradicțiilor eterne dintre

Mircea Andraș și Ioan Dan

Bălan

„Apropo de latura asta care a avut-o Dan: era un om extrem de generos”, a continuat povestirile cu Dan Bălan același Robert Hummel. „Eu îmi aduc aminte de primii ani de învăţământ pe care i-am petrecut la aceiași școală generală, dar și de la toate întâlnirile, inclusiv astea spontane prin cafenele, că Dan era atât de generos încât era gata să umple masa.

Mircea

plânge masa! Iar Dan, tare: Încă un rând! Semn că Dan nu s-a supărat pe Mircea... Din contră… un om foarte deschis și de treabă”, a încheiat și această povestire artistul plastic și profesorul Robert Hummel.

Episodul „rusesc” cu Mircea din Gara Petroșani, după două „glaje” de biter servite la „Jiul” Marian Boboc a continuat apoi și el cu o amintire legată de Mircea Andraș, „dacă tot a fost pomenit înainte în sală”. Un Mircea Andraș nemuritor pentru „boemi” și pentru toţi cei care l-au cunoscut, inclusiv cititorii ziarului nostru… Dar, de fapt, cine din Vale nu-l știa pe Mircea? „Apropo de Mircea Andraș. Povestesc și eu o întâmplare tot dintr-un bar. De la barul Jiul, cum se chema, acum este o pizzerie acolo. Mărturisesc că Mircea Andraș a fost primul scriitor pe care l-am cunoscut din Valea Jiului, Mircea mi se părea scriitorul cu S mare, scria și la ziar, îl vedeam cu admiraţie și prin oraș. Și când m-am împrietenit cu el – nu știu cu câţi ani sunt mai mic, că n-am socotit niciodată, dar cred că vreo 20 – eram copil când prin cafenele cutreieram –într-o duminică, îmi zice Mircea: Ai bani la tine? Zic eu: Nu știu, cred că am vreo 2 lei. Comandăm un rând de biter. Apoi, altul.. Mai ai bani? Da. Încă un rând.

Amândoi aveam bani la noi, dar nu doream să spunem câţi, deoarece atunci abuzam, prietenește desigur, de buzunarul celuilalt. În fine, tot așa, am băut vreo două sticle de biter, și acum îi simt gustul de atunci.

Plecăm de la bar și unde mergem? La gară. De ce la gară, nu aș putea spune... Ne-am dus în gară, tocmai pleca un tren.. A fost o scenă ca într-un scriere rusească (probabil nu-i voie să facem, în actualul climat, referinţe rusești, dar la cenaclu cred că putem face...), și Mircea a scos o batistă și a fluturat-o. Și eu, mirat, i-am zis: Băi, Mircea, ai văzut pe cineva cunoscut?

Nu, mă, mi-a zis, dar e așa de frumos! (râsete puternice – n.r.). Acesta era

Mircea! Adică și ăsta era Mircea, bineînţeles, el nu era numai așa, cum și noi nu suntem numai într-un fel”, și-a încheiat povestirea despre Mircea Andraș amfitrionul cenaclului. (Va urma)

Corneliu BRAN

atunci mergem!, am răspuns ferm. Bine. Treaba ta, spune Bălan. Ajungem cu maxi la Primăria din Petrila, o luăm pe drumul Taia, în sus, iar la un moment dat se întunecă. Eu cum sunt ochelarist, abia văd pe lumină, dar pe întuneric… plus zăpada. Atunci mi-am dat seama de ce m-a întrebat el dacă mai merg! La un

Andraș avea darul, la un moment dat, de a înţepa, de a ataca, iar Dan, cum era el așa bonom, în ciuda fizicului său impresionant, era victima lui Mircea. La un moment dat, Dan s-a săturat de înţepături și a început și el să se contreze. Dar Mircea nu s-a oprit și după o vreme se încinseseră așa de tare, de am zis că se vor lua la bătaie. Bine, nu știu ce șanse ar fi avut Mircea… La un moment dat, ţin minte că s-a lăsat liniștea în toiul controverselor, iar Mircea zice: Dane,

Luni, în curtea Şcolii Gimnaziale nr. 3 Lupeni, am întâlnit unul dintre cele mai frumoase şi mai bine organizate târguri de produse şi obiecte din şcolile Văii Jiului

Am pășit luni în curtea Școlii Gimnaziale nr. 3 cu emoţiile regăsirii unui loc unde am petrecut opt ani de zile și unde pot spune că m-am pregătit pentru anii ce aveau să vină, cam din toate punctele de vedere, deci nu doar educaţional, iar pe această cale nu uit să le mulţumesc tuturor dascălilor mei, niște oameni minunaţi și pe care mereu îi voi avea în suflet.

Imediat, încă de la intrarea pe poartă, am dat cu ochii de o atmosferă vulcanică, tinerească, unde zeci și zeci de elevi, mai mari sau mai mici, se ocupau de standurile amenajate cu de toate, începând de la produse culinare gen clătite, plăcinte și produse de panificaţie, până la obiecte artizanale, tablouri, desene, mici sculpturi sau opere de artă realizate, toate, de minunaţii copii ai acestei școli, după o tematică aleasă de fiecare clasă dinainte.

Soarele arzător și muzica fierbinte și răsunătoare, pusă la maxim și mixată de un DJ, veselia copiilor și determinarea lor în a vinde produsele și obiectele, precum la un târg adevărat, completau tot acest tablou.

Orice s-ar spune, un eveniment foarte frumos și foarte instructiv pentru copii

și părerea mea este că astfel de acţiuni ar trebui să aibă loc măcar trimestrial cam pe la toate școlile din Vale, în condiţiile în care am observat pasiunea copiilor din Lupeni pentru tot ce s-a întâmplat luni acolo, în intervalul orar 10:00-15:00.

Mai trebuie să subliniem faptul că dimineaţă, la ora 10:00 fix, primarul Lucian Resmeriţă a dat startul, anunţând oficial deschiderea târgului și urându-le tuturor acestor tineri ai orașului mult succes.

PSD Lupeni, donație de 3.000 lei pentru susținerea acestui proiect

Spuneam la început de donaţia făcută pentru acest eveniment de către organizaţia PSD Lupeni. Ei bine, să vedem și ce a avut de transmis senatorul social-democrat Cristian Resmeriţă, totodată și președintele

organizaţiei, în acest sens: „Am decis împreună cu membrii Organizaţiei PSD Lupeni să ne implicăm și în acest proiect

Un proiect educațional de suflet s-a derulat luni, 29 mai, la Școala Gimnazială nr. 3 din municipiul Lupeni, cu implicarea directă a celor din conducerea școlii, a profesorilor și, mai ales, a tuturor elevilor și părinților de- acolo. Nu trebuie uitat nici sprijinul primăriei și al primarului Lucian Resmeriță. Mai mult, printr-o donație făcută luni, PSD Lupeni și președintele Cristian Resmeriță, senator de Valea Jiului, au susținut acest proiect cu suma de 3.000 lei. A fost vorba de un târg de produse și obiecte realizate sau confecționate de elevi, anunțat din timp și de ZVJ, iar banii obținuți vor fi folosiți în crearea unor spații de învățare în aer liber și pentru organizarea unor mici ateliere de creație în curtea școlii. Banii se vor reîntoarce la elevii școlii.

mulţumesc și domnului primar Lucian Resmeriţă și domnului viceprimar Iacob Mesaroș, care mereu au susţinut orice faptă bună!”.

Împreună pentru școala noastră!, organizat  de Școala Gimnazială nr. 3 Lupeni. Consider că nu suma de bani este importantă, ci faptul că putem să fim alături de comunitate, de copiii noștri. Școala Gimnazială nr. 3 din Lupeni a accesat un proiect în urma căruia Fundaţia Narada dublează toţi banii care se strâng, pentru ca apoi aceștia să fie folosiţi tot în favoarea elevilor de la Școala Gimnazială nr. 3 din Lupeni. O felicit pe doamna director Elena

Două declarații luate la cald

La final vă prezentăm și două scurte declaraţii ale unor persoane foarte implicate în acţiunea ce a avut loc în curtea școlii, dar și la spectacolul artist ce a urmat seara în Palatul Cultural „Minerul”.

Budelecan, dar și colectivul de profesori care s-a implicat foarte mult în acest proiect.

De asemenea, îi felicit și pe elevii acestei școli care sunt foarte implicaţi în acest proiect! Doresc pe această cale

Doamna director Elena Budelecan ne-a declarat următoarele: „Astăzi este o zi în care suntem adepţii învăţării cu bucurie și încercăm cu toţii să materializăm un vis: acela de a crea un spaţiu de învăţare în curtea școlii. Ne dorim acest spaţiu de vreo doi ani, am făcut mai multe demersuri în acest sens și astăzi intrăm în linie dreaptă, cu acest târg în care am pus foarte multă dăruire și dragoste, am creat obiecte pe care elevii noștri le-au vândut. Diseară vom încheia acţiunea la Palatul Cultural „Minerul”, care va încununa practic toată munca noastră

30 mai 2023

depusă în ultima perioadă. De ce ne dorim acest spaţiu de învăţare de afară? Pentru că, pe parcursul vacanţei

făcut la standarde, zic eu, foarte înalte, unde cum spuneam copiii vor

trebuie pus în evidenţă. Mulţumesc pe această cale tuturor celor care s-au implicat în organizarea evenimentului, primăriei, domnului primar și părinţilor”.

Pe profesorul de sport al școlii de care vorbim azi, Ionuţ Năsălean, totodată și consilier local lupenean, l-am întâlnit după ce tocmai achiziţionase două tablouri de la doi elevi.

„O acţiune frumoasă, o acţiune reușită, în care am arătat încă o dată că elevii Școlii Gimnaziale nr. 3 Lupeni pot să facă lucruri frumoase, lucruri utile pentru școală, pentru comunitatea din localitate. În cadrul acestui proiect ne bucurăm că am avut alături de noi

noi promovăm școlile de vară și ne gândim în mod permanent cum să ducem copiii aproape de natură, să le oferim astfel activităţi cât mai atractive și cât mai interesante. Orele de tip muzică și mișcare, joc și voie bună, dezvoltare personală, cunoașterea mediului se pot desfășura în aer liber, astfel încât elevii să rămână cu informaţii și amintiri de neuitat sau de durată. Toţi banii colectaţi astăzi și cei primiţi din

autorităţile locale, oameni de afaceri, elevi, părinţi, profesori, sub managementul direct al

doamnei director. Este o bucurie să văd atâţia copii, atâţia părinţi care s-au implicat alături de noi, este o bucurie că putem să ne dezvoltăm în continuare ca școală, ca oraș, ca și comunitate locală. Da, am cumpărat și eu două tablouri, pictate de doi copii talentaţi de la școala noastră, m-am bucurat că în acest fel pot să ajut și eu financiar acest proiect. Iar pe de altă parte voi rămâne și eu, acasă, cu două tablouri frumoase. Este școala unde eu m-am dezvoltat ca om, ca profesor, ca elev și vă daţi seama că nu aș putea să rămân indiferent la astfel de acţiuni și la tot ce ţine de această unitate școlară de tradiţie în învăţământul lupenean”, nea declarat, Ionuţ Năsălean.

Corneliu BRAN

donaţii – iar pe această cale mulţumim frumos pentru acești bani – vor fi folosiţi pentru crearea unei structuri de lemn în curtea școlii, care va urma a fi și dotată, totul

putea studia sau vor putea organiza mici ateliere de creaţie pentru că, după cum se vede, avem elevi foarte talentaţi și acest fapt

Pierdut legitimație de student emis de Fa‐cultatea de Litere, Istorie și Teologie

Timișoara, specializarea Limba și Literatura română ‐ limbi și literaturi moderne (en‐gleză), pe numele BUT MARIA ARIANA. Se declar nul.

mica publicitate PIERDERE

Vești bune despre Programul Regional Vest 2021-2027.

Primele 8 ghiduri de finanţare vor fi publicate de ADR Vest până la finalul lunii iunie

Cele 8 intervenții din cadrul Programului pentru care apar în iunie ghidurile de finanțare

Obligativitatea

Agenţiei pentru

Dezvoltare

Regională Vest va fi aceea să publice primele opt ghiduri de finanţare până la finalul lunii iunie 2023, în mai multe etape, agenţia condusă de Sorin

Maxim având calitate de „Autoritate de Management pentru PR Vest”.

După cum s-a anunţat în cadrul ședinţei amintite, primele opt ghiduri de finanţare pe regiunea noastră vor avea ca tematică următoarele domenii: drumuri judeţene, mobilitate urbană sustenabilă, sprijin pentru microîntreprinderi – apelul 1, Producţie, sprijin pentru microîntreprinderi – apelul 2, Servicii, eficienţă energetică în clădiri publice, infrastructură verde, universităţi publice și eficienţă energetică în clădiri rezidenţiale.

463 milioane euro pentru 23 de apeluri

Bugetul pentru cele 23 de apeluri de proiecte va însuma 463 de milioane de euro, practic un procent de 40% din fondurile alocate celor patru judeţe ce fac parte din Regiunea Vest, printre care și judeţul Hunedoara.

Programul Regional Vest 2021-2027, mult așteptat de administrațiile publice locale și județene, dar și de alte instituții, precum universitățile, precum și de cei din domeniul privat, este pregătit să înceapă, în condițiile în care vor fi lansate în iunie primele ghiduri de finanțare. Acest lucru a fost anunțat oficial în cadrul ședinței Comitetului de Monitorizare pentru Programul Regional Vest 2021-2027, întrunit la mijlocul săptămânii trecute în capitala Banatului, la Timișoara. Iată că după o întârziere de doi ani, își intră în drepturi și acest Program european, derulat prin ADR Vest.

Ceea ce trebuie să se mai știe, foarte important, este faptul că după publicarea acestor ghiduri din luna iunie, cei care doresc să beneficieze de aceste proiecte cu bani europeni vor avea la dispoziţie una sau două luni pentru pregătirea proiectelor. Dacă vorbim de intervenţiile la drumuri judeţene sau de mobilitate urbană sustenabilă, pregătirea proiectelor va fi de o lună, dacă vorbim de exemplu de apelurile destinate microîntreprinderilor, pregătirea proiectelor va fi de două luni, vorbind aici doar de primele ghiduri ce vor fi lansate. Dar, probabil că intervalul de pregătire a proiectelor va fi cam tot

același și pentru celelalte ghiduri.

Și tot despre aceste prime ghiduri de finanţare ce vor fi lansate, după pregătirea proiectelor, pasul următor, acela de depunere a cererilor de finanţare în sistemul MySMIS, apelurile vor fi deschise pentru depunerea proiectelor tot timp de o lună pentru microîntreprinderi, respectiv opt luni pentru Drumuri Judeţene, respectiv mobilitate urbană sustenabilă.

1,18 miliarde de euro pentru cele patru județe din Vest în șase ani Reamintim faptul că Regiunea Vest beneficiază prin Programul Regional Vest 2021-2027 de fonduri europene de 1,18 miliarde euro, sumă menită să sprijine dezvoltarea durabilă a localităţilor și îmbunătăţirea calităţii vieţii a locuitorilor, dar și creșterea economică. „Este o mare șansă de care trebuie să profităm în perioada următoare. Vom investi și în infrastructură, așa cum vom investi în mobilitate sau în turism. Dar inovarea și cercetarea sunt esenţiale pentru ca regiunea să se dezvolte armonios și sustenabil. Vom avea un hub de inovare în regiune, centre de creativitate în fiecare judeţ, un accelerator de afaceri și un fond de capital de risc. Am gândit o strategie coerentă, în raport cu nevoile regiunii și la aceste proiecte mă uit cu cea mai mare speranţă de a crea dezvoltare”, spunea la lansarea oficială a Programului, directorul general al ADR Vest, Sorin Maxim. Să sperăm cu toţii că așa va fi.

Corneliu BRAN