3534 marti 13 iun 2023

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

Ziarul Vaii J iului

regional * Apare de luni până

Urme clare de gheare și colți

Dacă înainte de acest caz nu am mai fi avut solicitări de la unii și de la alţii din Petroșani, dar care într-un final nu au dorit să mai dăm cazul la ziar, neasumându-și declaraţiile și ca atare nu am scris (dar asta nu înseamnă că nu au fost cel puţin patru cazuri sesizate nouă doar în acest an), poate că nici materialul de faţă nu ar fi apărut. În condiţiile în care persoana care ne-a solicitat a dorit acum să declare și să își asume cele spuse, redăm azi ce s-a întâmplat în parcarea de la intersecţia străzilor Constantin Mille și Zorilor, la blocul 5, acolo unde domnul Silviu Ciolofan ne-a chemat să ne arate ce s-a petrecut în noaptea de duminică spre luni cu noua mașină a familiei dumnealui.

Ajunși la faţa locului, pe o ploaie teribilă, am constatat că partea laterală stânga de deasupra roţii stângi din faţă este distrusă. Mai mult, se poate constata faptul că acea aripă protectoare este roasă efectiv de colţii unui câine, iar o serie de fire de dedesubtul caroseriei sunt efectiv rupte, semn că o pisică a intrat pe-acolo, iar câinii au urmărit-o ca să o prindă. Din lupta în cauză au reieșit o serie de daune, nu foarte mari, dar destul de neplăcute. Unde mai punem că în alergătura ei, pisica a ajuns la un moment dat și pe capotă, zgârieturile fiind vizibile peste tot (pot fi și de câine, că n-ar fi fost mare lucru să sară pe capotă din viteză, nu zicem ba). În afară de zgârieturi, proprietarul s-a mai ales și cu un ștergător deteriorat. Toate acestea întrun mare „tămbălău”, existând martori care susţin că au auzit tot felul de lătrături și mieunături, o larmă de-a dreptul în toiul nopţii care i-a trezit pe unii din visare.

Totuși, noi ne-am pus și problema unui „animal” cu două picioare, că nu ar fi o surpriză la câte sau tot întâmplat. Numai că toate indiciile și tot ce neau spus doi vecini de-acolo, plus proprietarul mașinii, tind să confirme varianta cu câinii și pisicile, la câţiva metri de parcare existând și un spaţiu amenajat de către o locatară, din câte am înţeles de la aceștia, pentru pisicile fără stăpân, doamna respectivă făcând acest lucru din dragoste pentru animale, ceea ce nu e rău, dar iată și ce se poate întâmpla involuntar. Plus că am înţeles că și o serie de câini fără stăpân din cartier sunt hrăniţi acolo periodic, tot din multă dragoste pentru animale. Asta ar conduce, direct, la prezenţa peste noapte a câinilor și pisicilor și la războiul lor continuu, mai ales când e vorba de teritoriu și de mâncare.

Proprietarul autovehiculului cere autorităților mai multă protecție în parcări „Au fost, cu siguranţă, animale, câini și pisici, că azi noapte multă lume a auzit zarvă și lătrături la un moment dat. Nu m-am gândit că dimineaţă îmi voi găsi mașina, achiziţionată de doar două săptămâni, într-un asemenea hal. Aţi văzut ce plină de zgârieturi e capota, cum au rupt partea de

Director: Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9568 lei

1$ = 4,5990 lei

1₤ = 5,7893 lei

iunie 2023

In vederea executarii lucrarilor la obiectivul: ,,MODERNIZARE STRADA SLATINIOARA DIN MUNICIPIUL PETROSANI, proiectare si executie’’, va informam ca in perioada 07.06.2023 – 24.06.2023, se inchide Strada Slatinioara intre orele 7,30 – 17,30

si se impun restrictii de tonaj pentru autovehiculele cu masa maximă autorizată mai mare de 3,5 tone, conform Aviz nr. 661570/13.04.2023.

Un fenomen ciudat se întâmplă tot mai des noaptea în parcările petroșenene. Amenajate sau nu, modernizate ca la carte sau deloc, parcările au devenit ținte sigure pentru unii nătângi rău intenționați, sau pentru animalele fără stăpân, aici referirea fiind desigur la câini și pisici. Nu de puține ori am fost semnalați în ultima perioadă că cineva și-a găsit mașina zgâriată cu un obiect ascuțit de către vreun „binevoitor”, cum s-a întâmplat de exemplu în noua parcare de la „Hermes” din zona trezoreriei luna trecută, ori, cum e cazul de față, de câini și pisici, la o mașină nou- nouță, achiziționată de doar două săptămâni. Iar exemplele pot continua cu animale cu două și patru picioare și pe Avram Iancu, sau pe unele străzi din Aeroport. Firește că autorii zgârieturilor și a ruperilor de măști sau de oglinzi nu sunt aceiași, dar exemplele sunt asemănătoare, iar întrebarea se pune firesc, mai cu seamă când vorbim de câini și pisici (că la oameni e simplu, trebuie prinși de polițiști și luate măsurile legale!): Ce este de făcut?

deasupra

roţii din dreapta-faţă, cum arată un ștergător, sau cum au tras și au rupt acele fire. Probabil acolo a intrat o mâţă, iar cânii s-au dus după ea, și neputând ajunge la ea, au rupt cu colţii. Tocmai venisem de la Băile Herculane, duminică, am parcat liniștit mașina și uite ce s-a întâmplat. Pe această cale doresc să atrag atenţia tuturor șoferilor din Petroșani, autorităţilor locale, că nu e normal să se întâmple asta. Plătim taxe și impozite ca să fim protejaţi. Sper ca după cazul meu să se ia măsuri. Aici, lângă parcare există un adăpost de pisici, dar sunt hrăniţi și câini din tot cartierul. Este un lucru de suflet, dar, iată ce se poate întâmpla, îţi lași mașina și o găsești toată zgâriată și ruptă! Nu e normal și sunt foarte supărat pe situaţie!”, a declarat luni, pentru ZVJ, Silviu Ciolofan.

O scurtă concluzie

Probabil că subiectul este pentru unii comic și mulţi ar zice să mai terminăm cu prostiile. Numai că, până ce fiecare nu se trezește cu mașina „jupuită” și zgâriată, mai ales când aceasta mai e și nouă și a costat o căruţă de bani, poate nu realizează ce simte cu adevărat un proprietar, după ce își vede achiziţia în ultimul hal, știind

că

de cu seară a parcat-o întreagă acolo, „la loc sigur”. Este, să ne înţelegem, o problemă și la întrebarea pe care am pus-o în text mai la început, probabil că factorii de decizie care administrează municipiul ar trebui să răspundă și să caute soluţii. Nu știm, poate o iluminare stradală mai puternică, poate identificarea acestor adăposturi de animale din curţile blocurilor și trierea animalelor violente de-acolo, mai multe și mai dese discuţii pe teren cu acești oameni de bine, care să-i convingă pe aceștia să își schimbe modalitatea de lucru, toate astea la un loc și altele trebuie puse în practică. Iubim animalele cu toţii, iubim natura, dar toate lucrurile trebuie făcute cu cap, astfel încât să nu deranjeze și să creeze pagube celor din jurul nostru. Iar aici credem că intră și bunul simţ al fiecăruia, pentru că nu poţi ca prin anumite decizii să creezi disconfort și pagube celorlalţi, pe fondul unei fapte bune. N-ai cum! Problemele trebuie privite din toate unghiurile, iar dacă ajungi la concluzia că unele animale fără stăpân pot deranja pe cei din jur, fie că sunt violente și mușcă copii sau bătrâni, fie că provoacă pagube, cum e și cazul de faţă, atunci trebuie să se găsească alte soluţii mai bune și mai realiste!

Corneliu BRAN

„Tom şi Jerry” varianta petroşeneană. Sau când stăpânii sunt în casă, câinii şi pisicile joacă… sub caroserie şi pe capotă!

Karate

Mălăuţă - la cel mai înalt nivel

Sfârșitul acestei săptămâni a fost unul aparte pentru CS Poli Karate. Miruna Mălăuță, reprezentanta Văii Jiului, a concurat la Karate1 Premiere League Fukuoka, defășurat în Japonia țara în care acest sport își are originile.

Totul a primit o încărcătură mult mai puternică, mult mai frumoasă.

„Și parcursul nostru a fost unul bunicel, în care am regăsit unele plusuri pe corecţiile făcute în ultimul timp dar, de asemenea, am identificat și minusurile la care mai avem de lucrat.

Am luptat într-o grupă cu sportive foarte bune, bine clasate la nivel mondial, iar rezultatele au fost următoarele: 0-1 cu numărul 4 mondial, campioana Asiei, locul II la Premiere League Maroc; 1 - 3 cu numărul 20 mondial, Locul I la acest concurs si medalie de bronz la Campionatul Asiei; 6 - 4 cu numărul 8 mondial, locul I Seria

A Atena si medalie de bronz la Campionatul European. Din rezultatele adversarelor vă puteţi face o idee de nivelul avansat și gradul de dificultate ridicat al acestor turnee Premiere League.

Ne bucurăm că facem parte din această lume, din acest grup de sportivi care au drept de participare la astfel de competiţii la care au prioritate sportivii din top 32 după care locurile goale putând fi ocupate și de sportivi din top100. Per total, rămânem cu un sentiment pozitiv după acest concurs, știm că mai avem nevoie de timp, dar suntem convinși că rezultatele vor veni și la acest nivel”, a spus antrenorul Radu Polifronie.

„Medieval Trail Race”

Medalie cu sacrificii

Atletul din Petroșani, Codrea Silip, a luat parte la concursul, unde a alergat între cetatea Șoimoș și cetatea Șiria, din județul Arad. O alergare faină, spune sportivul, peste dealurile si pădurile din Munții Zarandului.

Vreme perfectă pentru alergare, traseu frumos, foarte bine marcat, locaţie faină cu panorame superbe pe platoul cetaţii Șiria, atmosferă de sărbătoare...

„Per total, am adunat 60 km/ 2350 m și am terminat al doilea, e drept cam șifonat, din cauza unor probleme

Fotbal. Liga 3 Săptămâna barajelor

Barajele de promovare în Liga 3, ediția 2023-2024, au loc în 17 iunie, respectiv 24 iunie 2023.

Cele 41 de judeţe și Bucureștiul au fost repartizate în șapte regiuni a câte șase echipe fiecare, regiuni deja cunoscute și folosite și în ediţiile trecute. FRF a stabilit 21 de dueluri prin tragere la sorţi încă din data de 2 februarie 2023. În Liga 3, sezonul 2023-2024, vor promova cele 21 de câștigătoare ale acestor jocuri de baraj.

Meciurile se vor disputa în sistem eliminatoriu, în data de 17 iunie 2023, ora 18,00, turul, respectiv 24 iunie 2023, ora 17,30, returul.

La baraj au dreptul să participe doar

Rugby: Liga Națională

prima clasată la finalul campionatului Ligii a 4–a din fiecare judeţ sau din București.

În situaţia în care echipa campioană nu îndeplinește condiţiile de participare la jocurile de baraj, deoarece nu deţine personalitate juridică și/ sau CIS, dubla manșă a barajului în care era repartizată nu se va disputa, iar adversara, dacă îndeplineşte condiţiile de participare, va fi declarată câștigătoare la „masa verde”.

FRF a permis și modificarea formei și/sau structurii juridice campioanei judeţene, respectiv a Bucureștiului care participă la baraj, însă aceasta trebuia să trimită o cerere pentru aprobare către AJF/AMFB în perioada 1-11 iunie 2022.

Reprezentanta judeţului Hunedoara face parte din regiunea a patra a barajului.

Recolta Dănceu (Mehedinţi) – CS Socodor (Arad)

Gloria Geoagiu (Hunedoara) – CSC Peciu

Nou (Timiș)

CSO Turceni (Gorj) – ACS Slatina Timiș (Caraș-Severin)

Final de sezon

digestive apărute pe finalul cursei pe la km 45, dar, totuși, m-am bucurat că am

putut să le gestionez și să termin cursa. Foarte faină trupa de organizatori și voluntari de la Asociaţia Turistică IN AMONTE - A.T.I.A. numeroși, săritori cum rar mai vezi prin alte părţi. De exemplu, în punctul de la schit unde am ajuns într-o stare deplorabilă, voluntara de acolo, o doamnă foarte drăguţă, mi-a oferit un  sandwich de-al fiicei ei, care chiar mi-a prins bine, pentru că eram complet lipsit de energie și nu puteam să înghit nimic altceva (geluri, fructe etc), iar mai încolo, un voluntar fotograf cu drona vazându-mă că sufăr din cauza crampelor a scos din geanta personală o doză de cola și mi-a oferit-o. Gesturi simple, omenești, pe care eu le-am apreciat foarte mult, pentru că ele au fost făcute spontan de oameni necunoscuţi, cu scopul de a ajuta pe cineva aflat în dificultate. Mii de mulţumiri tuturor!”, a fost mesajul sportivului clasat pe podium.

Editor: SC Aldo Detail Direct SRLPetroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Știința Petroșani a încheiat prima parte a sezonului cu o victorie. Victorie ce a contat pentru grupa a doua din Liga Națională.

„Sunt fericit că am reușit să îmi îndeplinesc obiectivul de a fi în prima grupă în partea a doua a campionatului!  Felicit băieţii care au fost uniţi și au luptat ca întotdeauna unul lângă altul! Măcar ei au înţeles că uniţi nu ne poate sta nimeni în faţă! În speranţa că vom merge spre performanţă le doresc tuturor multă sănătate și o vacanţă binemeritată! Am spus-o și o repet: cât voi fi la Știinţa echipa va merge la victorie! Știinţa, forţă și tradiţie!”, a declarat pentru zvj.ro, antrenorul Alexandru Lupu.

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro

Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

Director:Cătălin DOCEA docea@zvj.ro facebook.com/ziarulvaiijiului

Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com

Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Confort Media Publicitate:

realizată de Loredana JUGLEA

Vulcan

lucrările

pentru realizarea acestora, terenul nu corespunde cerinţelor”. Ca atare, „prin procesul verbal de verificare a naturii terenului, s-a

constatat faptul că, la cota -2,35 faţă de cota 0 a terenului, acesta corespunde cerinţelor”. În urma constatării „s-a cerut

În urma semnării

Contractului de finanţare nr.7778/ 08.06.2022, suma acordată pentru materializarea investiţiei a fost de 6.247.825,03 lei, inclusiv TVA. Lucrările au început, dar, așa cum menţionează referatul de aprobare al proiectului de hotărâre dezbătut și aprobat în ședinţa de consiliu local din 25 mai, pe parcurs s-a constatat, ca urmare a executării săpăturii generale și a verificării naturii terenului de fundare, că „la cota de fundare -1,75 prevăzută în proiect

Vulcan

Începutul e bun

Mihai Viteazul, și asfaltul făcut praf de pe strada Jiului, ca în dreptul Club IMAX.

Curios este că, în acest ultim caz, constructorii care au asfaltat partea străzii pe

Se lucrează într-un ritm neașteptat de bun la ridicarea investiției numite „centru de resurse pentru persoane din comunități dezavantajate” din Parcul „Avram Iancu” al municipiului Vulcan. Faptul se datorează atât modului în care firma de construcții s-a mobilizat, pentru a o finaliza la timp, dar și aceluia în care primăria rezolvă problemele neprevăzute apărute.

proiectantului emiterea unei dispoziţii de șantier însoţită de memoriul tehnic și a listei de lucrări suplimentare, pentru realizarea noii cote de fundare”.

Proiectantul a cerut ca valoarea lucrărilor suplimentare să fie cuprinsă în cap.

Alte cheltuieli, art.5.3 Cheltuieli diverse și neprevăzute. Ca urmare a fost întocmit actul adiţional nr.1/26.04.2023 prin care s-a suplimentat contractul de lucrări cu suma de 163.656,32 lei fără TVA, respectiv 194.751,02 lei cu TVA. Noua valoare rezultată, 5.503.905,82 cu TVA cu tot, a fost aprobată de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest în 03.05.2023 prin adresa nr.12071. „Apar frecvent astfel de situaţii, de actualizări, a rezumat problema primarul Cristian Merișanu, ceea ce înseamnă că noi trebuie să acţionăm rapid, pentru ca lucrările de șantier să nu stagneze”.

Partea bună este că „ghiontul” „Chiar nu există pic de rușine?” tras de ZVJ zilele trecute a avut efectul scontat. În dimineața zilei de 7 iunie, peste drum de „Profi”, o echipă de constructori începuse să pună la loc pavele demontate când cu introducerea noii rețele de apă potabilă.

Nici la ora asta nu sunt toate puse la loc, dar să sperăm că oamenii nu au fost trimiși acolo, ca să facă o treabă pe jumătate. La fel cum comunitatea din Vulcan speră că la SC Apa Serv SA s-a luat notă și de celelalte deficienţe semnalate. Le reamintesc: în zona Petrom din Coroești, by-pass-ul din apropierea construcţiei ce se ridică în Parcul „Avram Iancu”, porţiunea de trotuar decupată, aflată în dreptul bisericii penticostale de pe Bulevardul

care se săpase nu s-au atins deloc de dreptunghiul care fusese delimitat tot pentru efectuarea unei lucrări la conductă. Asta, deși eu

însumi, fiindcă trec des pe acolo, le-am zis cum stă treaba. De aceea mă mir că, după atâta timp, nu s-a găsit cineva din primărie – managerul public, bunăoară, cunoscut ca un dur - care să-i ia de urechi și să-i ducă la faţa locului. Aici și peste tot pe unde mai sunt terenuri de adus la starea iniţială.

Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU

„Trebuie acţionat rapid, pentru ca

de şantier să nu stagneze”

Lupeni

A început construcţia noului bloc

social

 Un proiect social de 14 milioane lei pe str. Tineretului

 18 apartamente cu două camere  30 de garsoniere

Primăria municipiului Lupeni a reușit, prin Ministerul Dezvoltării, să rezolve această investiţie, printr-un proiect depus și foarte solicitat de către cetăţeni din Lupeni cu numeroase nevoi sociale. Cele 48 de garsoniere și de apartamente cu două camere vor beneficia, fiecare, de bucătărie și baie, vor fi dotate cu centrale termice individuale, iar primăria se va ocupa de racordarea lor la apă, canalizare, electricitate și gaz metan. Valoarea proiectului este de circa 14 milioane lei, 98% din sumă fiind asigurată din fondurile guvernamentale, primăria ocupându-se cu cei 2% de finanţarea lucrărilor pentru introducerea utilităţilor de care vorbeam.

Declarația primarului

„Este un bloc de locuinţe sociale, ce va avea 48 de spaţii locative, practic, 18 apartamente și 30 de

Am ajuns cu foiletonul nostru legat de cea mai recentă ședință a scriitorilor din Cenaclul „Boema” la penultima parte.

Astăzi discuțiile sunt purtate în amintirea celor care au fost Dan Codrea, Ioan Pascal Vlad și Petrică Birău.

IN MEMORIAM Dan Codrea

După discuţia legată de amintirea celui care a fost Ionel Zmău, „boemul” petrilean, care alături de Ioan Dan Bălan și Mircea Andraș, a scris file de istorie pentru acest cenaclu al scriitorilor din Valea Jiului, profesorul Ion Hirghiduș a schimbat registrul și a cerut celor din sală să-i permită să spună câteva cuvinte despre Dan Codrea, un alt „boemi” plecat mult prea repede dintre noi, un jurnalist cu peniţă ascuţită și cu verbul la el cum se spune, poate unul dintre cei mai talentaţi ziariști pe care Valea Jiului i-a avut.

„Aș vrea să vă spun câteva cuvinte despre Dan Codrea. Care nu a fost scriitor, dar care a avut legătură cu poeţii și scriitorii din Vale, dar și cu arta scrisului, a fost un ziarist care mie îmi plăcea, era incisiv, iscoditor, scormonitor. Eu l-am cunoscut prin intermediul lui Marian Boboc. Dan

garsoniere, care va fi construit pe strada Tineretului, pe amplasamentul fostului bloc D1, în vecinătatea sediului poștei. După cum se știe, vechiul bloc de locuinţe

sociale de pe acest amplasament a fost demolat, clădirea aceea fiind grav avariată în anul 2017, când tavanul unui apartament a cedat. A fost un caz fericit,

Întro perioadă în care blocuri se construiesc foarte rar prin toată țara, Lupeniul reușește să mai prindă din nou construirea unui bloc, după cele două blocuri pentru tineri construite nu demult din capătul Bărbăteniului spre Uricani. Vorbim, deci, de un al treilea bloc de locuințe ridicat de la zero în ultimii ani, de data aceasta locația fiind pe strada Tineretului, iar beneficiarii investiției vor fi familiile cu probleme sociale.

deoarece nau fost victime, iar atunci s-a ajuns la concluzia că toate cele 30 de familii să fie evacuate și să se facă studii de rezistenţă. Acestea au dat verdictul că acea

clădire a devenit o mare problemă, astfel că blocul a fost demolat.

În urmă cu doi ani, am depus proiectul cu un nou bloc social pe acel amplasament la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administraţiei Locale.

Proiectul a fost aprobat, iar anul trecut s-a trecut la organizarea licitaţiei pentru execuţia noului bloc de locuinţe sociale. Din păcate, totul a decurs greu, firma care a câștigat licitaţia s-a mișcat încet cu organizarea de șantier, astfel că lucrările au început efectiv abia în primăvara aceasta. Sper din tot sufletul ca lucrările să decurgă în ritm rapid și de calitate, astfel încât cele 48 de apartamente și garsoniere să poată primi noii chiriași, oameni cu nevoi sociale care au atâta nevoie de un acoperiș deasupra capului. Iar proiectele noastre privind blocurile de locuinţe nu se opresc aici, mai avem în vedere pe viitor și altele, în funcţie de aprobarea proiectelor și de finanţări vom vorbi despre toate la vremea potrivită”, ne-a transmis Lucian Resmeriţă, primarul Lupeniului.

patru articole pe bani. Vlad, care era șeful acolo și care între timp a răposat și el, Dumnezeu să îl ierte, ţin minte că nu voia să dea banii. Și m-a anunţat că banii vor intra în ziua aia – cine credeţi: Codrea! Banii nu știu de unde veneau, dar Dan mi-a zis că au intrat la ziar. Mam dus tot atunci la sediul din faţa fostului comisariat și am stat de la ora 10,00 dimineaţa până la ora 18,00 ca să-mi iau banii. A fost foarte bine pe vremea aceea, articolul era 100 lei. Totuși, am simţit o amărăciune, că lui Gil n-au mai vrut să-i plătească. Gil era militar și au zis că militarii n-au nevoie de bani! După asta, m-am întâlnit tot mai rar cu Dan Codrea. S-a îmbolnăvit, la un moment dat, și l-am mai văzut doar de câteva ori când făceam naveta la Deva, iar Dan era bolnav”, a spus Ion Hirghiduș.

moment dat vine Dan, întâmplător, pe la mine pe la atelier. Și îmi spune: Bă, n-ar fi mai bine, pentru că ai tăi au intrat în opoziţie, să schimbi barca? Băi, îi zic, ar fi bine, dar nu schimb! A doua zi a știut toată lumea că eu am schimbat partidul! Fapt care a avut anumite repercusiuni asupra mea, pentru că, no, așa se puneau atunci problemele în politică, nu că ar fi și azi altfel… numai că acum nu mă mai afectează”.

Fiind vorba de unul dintre prietenii mari ai săi, Marian Boboc, a urmat să povestească puţin de cel care a fost ziaristul Dan Codrea.

Codrea era, într-un cuvânt, o mare figură! Deci, la cafeneaua La varice eu i-am povestit ceva și l-am rugat atunci să nu cumva să dea naiba să publice în ziar… Exact asta a făcut, a doua zi a apărut în ziar exact ce discutasem noi. În 1999, când Gil era în armată, voi, Marian și cu Dan, alături de Vlad, scoteaţi săptămânalul Scandal de Valea Jiului. Un ziar de care unii ziceau că este o mizerie, mai ales cei atacaţi acolo, alţii că are articole excepţionale. Acolo am publicat și eu, prima dată,

A reintrat apoi la cuvânt profesorul Robert Humel, care a ţinut să completeze, cu un oarecare umor negru, despre Dan Codrea: „Dan a plecat la Ceruri în 2012. Este o amintire interesantă Dan Codrea, dar nu neapărat aduce o lumină bună asupra a lucrurilor întâmplate. Cel puţin din punctul meu de vedere a fost o amintire stranie, nici nu știu dacă are rost să mai vorbesc. O amintire cu conotaţie politică… Eu îmi vedeam de treaba mea într-un partid politic. La un

„Ar fi multe de spus de Dan. Eu care câţiva ani am stat cu el în același birou la Matinal, la Atac de Valea Jiului, la Scandal în Valea Jiului, apoi am făcut Săptămâna Văii Jiului, aș putea să scriu o carte. Dar nu voi dezvolta acum aceste amintiri, voi l-aţi evocat foarte frumos, așa că mă rezum la a spune mai puţin. Poate nici nu-i bine să spunem toate despre un om. Cum era o vorbă, așa și acum: spune tot, dar nu da nume! Amintirea lui Dan ne va rămâne, oricum am vorbi și am zice. Și de asta mă opresc acum aici…”, a menţionat pe scurt amfitrionul cenaclului.

(continuare în pagina 6)

de Corneliun BRAN

Cenaclul „Boema” a organizat la „Făgădăul Românesc” o după-amiază de suflet „Cenaclul din Ceruri. Unde sunt cei ce nu mai sunt” (VI)

Din nou livada lui Vicu & Nicoleta Cojocaru a fost asaltată de poeţi

Prima filă a poveștii a fost scrisă la sfârșitul săptămânii trecute la Muzeul „Muzeul de geografie literară Tiberiu Boșcaiu” din Oţelul Roșu. Doamna profesoară Marciana Mâţu, cea care se îngrijește de muzeu, ne-a fost amabilă gazdă. Aici, împreună cu prietenul Adi Catană, am prezentat câteva cărţi, pe care le-am și donat, printre care „Valea Jiului – Mica

la Lupeni din 1977, condusă de Constantin Dobre.

într-un veritabil

„saloon” literar-artistic, în care poeţii au scos din tecile lor nu pistoale, ci cărţi, iar folkiștii din husele lor – chitare, nu flinte... S-au spus poezii, s-a cântat și, bineînţeles, s-au închinat pahare după pahare din felurite și blazonate licori.

Poeţii s-au închinat și au spus cu simţire poezii și la biserica Mal(u), după ce părintele Ionel Popa s-a rugat pentru inspiraţia și sănătatea lor.

Mihuţ, Adrian Gerhard, Otilia Barcan, Ramona Ciucă, Mirela Spulber (Oţelul Roșu), George Schinteie (Timișoara), Ionel Bota, Cristina Zainea (Oraviţa), Marcu Mihail Deleanu, Radu Cernătescu, Costel Stancu, Marian Apostol (Reșiţa), George Popovici (Făget), Adrian Catană și Marian Boboc (Petroșani).

Cu siguranţă, atmosfera nu ar fi fost atât de vibrantă, fără aportul entuziast al artiștilor chitarelor Didina Curea, Cristina Zaharia, George Popovici, Costel Popa.

Americă”, integrala „1 Mai în valea Jiului”, volumul apărut anul trecut dedicat revoltei muncitorești anticomuniste de

După care neam mutat în Livada cu poeţi din satul Mal(u) a lui Vicu. O ploaie fără milă a mutat manifestarea în salonul de protocol literar al fermecătoarei case. Încet, încet, salonul s-a transformat

Dintre toţi participanţii, oameni de condei și de voioșie și bine literar-artistic, prima pe care o voi aminti e minunata gazdă, care a dus, vreme de 3 zile!, cu zâmbetul pe buze rânduiala manifestării: Nicoleta Cojocaru, soţia poetului Vicu. Cred că aici sunt în asentimentul tuturor participanţilor: Nicolae Preda, Firuţ

Merită subliniat încă o dată truda familiei Cojocaru, care și-a pus cu multă dăruire la dispoziţia poeţilor casa, masa și... livada. Așa se face că toţi ne-am simţit ca acasă (ba unii dintre noi chiar mai bine...).

De notat că poeţii au reușit să alunge norii, razele soarelui încălzindu-le cafeaua dimineţii sorbită în cadrul idilic al livezii lui Vicu - Livada cu poeţi. Nu e de cercetat cum au reușit poeţii să alunge norii și să aducă soarele în livadă. Fiindcă asta e taina lor...

Marian BOBOC

„Serile de poezie din Livada cu poeți” este o poveste vie pentru prieteni inventată de poetul Vicu Cojocaru (cu resurse proprii), cu personaje, poeți&folkiști, în carne și oase.

Cenaclul „Boema” a organizat la „Făgădăul Românesc” o după-amiază de suflet „Cenaclul din Ceruri.

(umare din pagina 4) Amintiri de neuitat cu „boemul” Ioan Pascal Vlad. A doua „amintire extremă cu poeți” a lui Marian Boboc

I-a fost dat apoi cuvântul lui Florin Ţabrea, care de ceva timp dorea să spună „ceva de neuitat despre prietenul meu”, Ioan Pascal Vlad.

„Pe lângă faptul că eram prieteni, am fost și colegi la Mina Livezeni la atelierul mecanic. Printre altele, aveam noi o vorbă: Bă, Vlade, ce Dumnezeu facem astăzi?, îl întrebam. Bă, două sănii!, răspundea întotdeauna. Că era chestia de

Imediat, auzind toate acestea, Marian Boboc a venit și el cu o amintire despre

Ioan Pascal Vlad.

„Din amintirile mele cu Vlad, disponibilizez una! Vlad avea o mașină colorată, un albastru foarte interesant, dacă ţineţi minte. Și am fost cu el în Teleormanul natal… Nu chiar natal aș zice, poate prenatal (nota red.: Marian râde), ca să-mi iau de-acolo vinul. Ca să nu mă refuze, mi-a spus seara că mașina lui nu e așa cine știe ce… I-am zis că trebuie să îmi iau vinul și n-a mai zis nimic. Dimineaţa era o zăpadă peacolo… foarte ciudat pentru Teleorman,

anotimp și de proverbul acela cu vara sanie și iarna car. El era specialist în macarale din alea, hupuri, pentru subteran și câteodată în timpul lucrului se oprea și ne spunea: Bă, nu mai lucrăm nimic? Apoi punea: Am o revelaţie! Și imediat făcea o pauză mică și scria versurile! În secunda doi, cum se zice, îi veneau versurile în minte și trebuia să le scrie pe hârtie, că altfel le uita! Așa murdar cum era, plin de vaselină și ulei, lua o hârtie, nu conta cum era, și scria versurile, după care, acasă, și le trecea pe curat. Am fost niște prieteni desăvârșiţi și stăteam aproape unul de altul, distanţa dintre blocurile noastre era de nici 50 de metri. Ne mai întâlneam, pe vremea când mai băga și el câteun matrafox din ăsta, iar într-un an ţin minte că și-a lansat la Casa de Cultură a Studenţilor din Petroșani volumul de versuri Omul scorbură. Parcă, cu Sorin Oprea am amenajat sala și cărţile acolo, acasă aveam o scorbură lăcuită și ţin minte că am dus-o acolo.

Chiar în bloc la el, unde-i poșta din Aeroport, avea o sifonărie. Totdeauna mergeam cu el să cumpărăm de-acolo, era sifon îmbuteliat în sticle vechi, cum era pe-atunci. Bă, bagă un sifon! Ce vremuri. Un om deosebit a fost. Păcat de el că s-o dus prea devreme!”, a încheiat cu tristeţe, artistul plastic petroșenean.

în acel anotimp. Punem bidoanele frumos în portbagaj și venim, ţin minte și acum, foarte încet prin Oltenia. Atâta de aiurea bătea vântul și mai începuse și o mâzgă, că aproape nu se vedea drumul. El era un tip și foarte precaut. Eu eram mai inconștient… Îi tot ziceam să oprim. El mă întreba de ce? Păi, ca să mai iau câteo gură de vin din portbagaj din bidon… , îi răspundeam. Ei, toate bune și frumoase, până când am ajuns în Defileul Jiului. Cum în spate, în portbagaj, bidoanele cu vin erau grele, s-a descentrat la un moment dat mașina și era să cădem în hău, fratele meu! Și zice: Măi, Mariane, dacă n-ar fi fost vorba de tine, acum, pe loc, aruncam bidoanele astea! Dar te înţeleg și pe tine! Ca și cu Dan Bălan, când era să mor înecat în zăpadă, aici era să mor cred că înecat în vin! Da, amintiri extreme cu poeţi, dar care s-au sfârșit cu bine! Probabil, Dumnezeul poeziei ne veghează și ne păzește! Am și cu tine Robert, o amintire rutieră, dar aștept să o spun numai când vei fi pe lista asta. Nu spun acum despre ce e vorba… (Marian Râde, la fel și Robert Humel și cei din sală – n.r.).

Petrică Birău, „boemul” cimpean plecat înspre o lume mai bună la doar 55 de ani După ce râsetele din sală s-au stins, Marian Boboc a continuat cu un alt

„boem”: „Îl mai avem pe lista noastră pe Petrică Birău. Pe vremuri venea la cenaclul nostru Panait Istrati, la Boema mai puţin. Robert, tu mi-ai spus să nu-l uit pe Petrică și de aceea te rog să vorbești despre el, mai ales că ești în formă, deși nu ai luat nicio udătură”. Robert Humel a continuat imediat, preluând discuţia: „Pe Petrică nu-l evoc neapărat prin prisma cenaclului, ci ca artist și ca om. Eu l-am cunoscut prin intermediul lui Nicolae Uţică, care mi-a spus odată să merg cu el ca să îmi prezinte pe cineva. Pe cine puteai cunoaște tocmai la capătul Cimpei? Surpriza a fost că am găsit acolo un pictor, care la vremea respectivă nu avea pregătire universitară și așa mai departe, dar care era un pictor naiv, talentat. L-am rugat să-și păstreze acel filon care l-a lansat și datorită căruia a fost remarcat: arta naivă! Era un pictor care chiar venea din zona asta a picturii! Picta momârlani, gospodării de momârlani, natură din zonă. Foarte interesantă pictura asta a lui! A fost și un om foarte ambiţios, nu doar talentat, în sensul că a făcut o facultate, pe care a început-o la peste 40 de ani, după ce s-a lăsat de minerit, apoi un master, apoi și-a luat doctoratul! A fost un om foarte motivat și a ajuns departe! Dacă e să o luăm și geografic, a ajuns și așa departe, la un moment dat a ajuns cu picturi și sculpturi în Canada. Un om foarte echilibrat și de o bunătate și de o generozitate de invidiat! Gândiţi-vă că atunci când

refuzat pe nimeni cu nimic. Era membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, era profesor doctor. Însăși lucrarea lui de doctorat se leagă de explorarea și exploatarea acestui filon popular, de unde ne tragem toţi”, a spus cu amar Robert Humel. Completat imediat cu tristeţe de petrileanca Elisabeta Bogăţan: „Ce ironie, la două săptămâni după ce și-a terminat atelierul, s-a dus! Avea planuri atât de frumoase și cu siguranţă le-ar fi realizat! Având atelierul taberei de pictură ar fi făcut multe și era încă tânăr! N-a fost fie!”.

Am spus și noi că da Petrică Birău a realizat un bust cu Mihai Eminescu pentru comunitatea de români din Canada, despre care urma să scriem în amănunt cum a fost realizat și toate gândurile autorului în acest sens, cu imagini inedite din Canada și multe declaraţii de-acolo. Din păcate, Petrică Birău s-a dus și n-a mai apucat să ne spună. S-a dus discret, fără tam-tam, așa cum a fost el toată viaţa. Un om minunat și un colaborator al ziarului nostru remarcabil, pe care în momentul în care îl sunam să-l întrebăm despre vreo acţiune culturală, îl auzeai că zice: Păi, ne vedem și scriem. Trimit și poze înainte, să fie din timp și să iasă articolul fain!”.

„Da, am văzut și eu copia statuii lui Eminescu. Petrică a ajuns foarte departe, avea acea energie care îl propulsa, avea un resort care-l împingea mereu înainte. El a murit foarte tânăr, să nu uităm că a decedat la 55 de ani, o vârstă la care orice om

a fost student, a găzduit la el acasă tabere studenţești! Era și este un mare efort să faci treaba asta! Trecerea lui în nefiinţă m-a luat prin surprindere și mi-a lăsat un gust amar. Era cel mai echilibrat om dintre noi, nu făcea excesele pe care noi le facem în general și totuși s-a întâmplat nenorocirea. Niciodată nu a

este în plenitudinea forţelor!”, a încheiat admirativ discuţia, dar trist totodată despre creatorul din Cimpa-Petrila, Petrică Birău, profesorul Robert Humel.

(Va urma)

Corneliu BRAN

Unde sunt cei ce nu mai sunt” (VI)

Geoparcurile din România celebrează patrimoniul cultural imaterial

Forumul Naţional al Geoparcurilor UNESCO din România și Comisia Naţională a României pentru UNESCO celebrează cei 20 de ani de la adoptarea Convenţiei pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. Documentul se numără printre actele de importanţă majoră care stau la baza activităţilor culturale ale UNESCO.

Pentru a marca această aniversare, cele mai importante elemente ale patrimoniului imaterial păstrate în comunităţile de pe teritoriile geoparcurilor din România sunt promovate în cadrul evenimentului internaţional Săptămâna Europeană a Geoparcurilor, derulat în perioada 5–12 iunie. Iniţiativa a apărut ţinând cont de faptul că, alături de patrimoniul geologic și cel natural, promovarea și conservarea patrimoniului cultural material si imaterial reprezintă unul dintre pilonii de bază ai construcţiei și existenţei unui geoparc cu recunoaștere internaţională.

În acest sens, cele două geoparcuri internaţionale UNESCO – Geoparcul Ţara Haţegului și Geoparcul Ţinutul Buzăului, precum și geoparcurile aspirante Oltenia de sub Munte, Carpaterra si Dobrogea Chimerică,

Anunț public

S.C. COMATEX S.R.L

cu sediul in orașul Voluntari, șoseaua București Nord, nr.10, clădirea Global City Business Pak, corpul O11, etaj 10, judeţul Ilfov, anunţă elaborarea primei versiuni a planului/programului faza PUZ, pentru comasare parcele, construire imobil galerie comercială și imobil servicii, amplasare totem și amenajări exterioare în localitatea Petroșani, str. Livezeni nr.12 și declanșarea etapei de încadrare pentru obţinerea avizului de mediu.

Consultarea primei versiuni a planului/programului se poate realiza la sediul APM Hunedoara, Deva, str. A. Vlaicu, nr. 25 de luni-joi între orele 8.00-16.30 și vineri între orele 8.00-14.00.

Comentariile și sugestiile se vor transmite în scris la sediul APM Hunedoara în termen de 15 zile calendaristice de la data prezentului anunţ.

Vând casă

“la căsuţe”, pe str. ViitoruluiPetroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea maredin faţă până în spate, necesită renovare.

Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.

derulează în această perioadă activităţi comune menite să promoveze inestimabilele valori culturale ale comunităţilor de pe teritoriile lor.

Una dintre iniţiativele comune este realizarea unor postere, în limba engleză, cu scopul de a prezenta teme simbolice, reprezentative pentru fiecare zonă. Vor putea fi astfel admirate elemente de patrimoniu naţional sau internaţional, precum Sânzienele, însoţitul de Sântoader, arta iilor cusute de mâinile iscusite ale doamnelor de la Cooperativa Haţegana, din Geoparcul Ţara Haţegului, poveștile sării, ale chihlimbarului și ale vieţii ancestrale împănate cu credinţe despre fiinţe fantastice din Geoparcul Ţinutul Buzăului, ceramica de Horezu, scoarţele oltenești, mătasea de Stoenești si poveștile trovanţilor de pe teritoriul Geoparcului Oltenia de sub Munte,

În fiecare Geoparc, iniţiativa este completată cu activităţi educationale, expozitii, excursii ghidate și alte evenimente locale.

Potrivit Legii 410/2005, patrimoniul cultural imaterial reprezintă „practicile, reprezentările, expresiile, cunoștinţele, abilităţile – împreună cu instrumentele, obiectele, artefactele și spaţiile culturale asociate acestora – pe care comunităţile, grupurile și, în unele cazuri indivizii, le recunosc ca parte integrantă a patrimoniului lor cultural”.

Lăzărelul si Mosoaiele, din Geoparcul Dobrogea Chimerică sau jocul fecioresc, mărţișorul și colindatul în ceata bărbătească, din Geoparcul Carpaterra. Rolul evenimentului este și acela de a ajuta comunităţile locale să conștientizeze rolul important pe care îl au în păstrarea și transmiterea acestor valori generaţiilor următoare.

Forumul Naţional al Geoparcurilor UNESCO din România este un organism informal, format dintr-un parteneriat între Comisia Naţională a României pentru UNESCO, Geoparcurile Internaţionale UNESCO din România, Universitatea din București și alte entităţi care pot susţine dezvoltarea Geoparcurilor Internaţionale UNESCO pe teritoriul României. Potrivit Programului UNESCO pentru Geoștiinte și Geoparcuri, forumurile naţionale se constituie în ţările în care există Geoparcuri Internaţionale UNESCO. În prezent, la nivel internaţional sunt 195 de teritorii geoparc în 48 de ţări.

Felix Ostroschi vă prezintă „Din presa vremii”:

Un bărbat ideal!

„Altfel nu putem numi, din punct de vedere feminin, pe eroul care este azi obiect de discuţie în întreaga Americă. Sperând că facem o plăcere femeilor reproducem știrea după foile americane.

La tribunalul din St. Louis, a venit câteva săptămâni mai înainte o femeie cu rugarea ca tribunalul să constrângă soţiorul ei ca să se înapoieze la dânsa cu forţa publică, deoarece acela cu voe bună nu mai vrea să se întoarcă.

Tribunalul cercetând cauza, a enunţat că femeia, prin propria-i conduită a pierdut iubirea soţului,

scoale la porunca ei. La ora 7 seara, iarna-vara, poarta se închidea și de cumva <<stăpânul>> nu era acasă, trebuia să doarmă în grajd cu vitele. În odăi nu-i era permis să intre, decât numai degajându-se de ghete în antișambră. Trebuia să plătească chirie femeii pentru

căci soţul lângă dânsa a dus o viaţă mai mizerabilă decât un rob.

Seara trebuia să se culce la porunca femeii și să se

folosirea locuinţei 40 de dolari și să-și spele singur albiturile. Aducea singur apă și fumatul era oprit, ca nu cumva să gălbinească gardinele. Când plecau în oraș trebuia să meargă înaintea femeii și în tramcar să stee vis-a-vis de dânsa

ca nu cumva să tragă cu ochiul la cucoane. Până și judecătorii s-au revoltat de atâta slugărnicie și au întrebat pe acest martir al slugărniciei: <<De ce nu te-ai revoltat?>>.

Și idealul soţ a răspuns: <<Parcă ea mi-a lăsat atâta timp ca să mă pot gândi și la așa ceva>>”. [în „Drapelul”, Anul IX, nr.8, Lugoj, 20 ianuarie/ 2 februarie 1909].