3537 fri 16 iun 2023

Ziarul Vaii J iului

Uricani

Director: Cătălin DOCEA

Curs valutar: 1€ = 4,9586 lei 1$ = 4,5731 lei 1₤ = 5,7887 lei

Unul dintre cele mai tari concursuri din sud-estul Europei

Miercuri dimineață, la Primăria Uricani, instituţie care este partener în organizarea întrecerii, s-au pus la punct ultimele detalii legate de eveniment. Lucian Almarii, președintele asociaţiei, a semnat, secondat fiind de viceprimarul Corneliu Braia și de Cristian Ciurea, din partea primăriei, procesul verbal încheiat cu reprezentanţii structurilor care vor asigura buna desfășurare a întrecerii, Poliţie, Jandarmeria Montană și SMURD.

Nu exagerez deloc afirmând că acest concurs este cel mai important eveniment de gen din sudestul Europei. La startul care are loc în 17 iunie și-au anunţat participarea peste o mie de concurenţi, opt sute de adulţi și două sute de copii cu vârsta până la 16 ani. Pe lângă aceștia vor fi sute de spectatori. Întrecerea urmează să se desfășoare pe patru trasee din Retezatul mic, cu plecare și sosire de la Complexul Turistic Cheile Buţii.

Întrecerea durează trei zile (16-18 iunie) din care cea mai importantă parte este cea din ziua de sâmbătă, 17 iunie. Iată cum arată desfășurătorul acestei zile. La ora 8.00 se dă startul pentru Traseul Giant Race. La ora 9.00 este startul pentru traseele turistice Custura, Buta și Valea Mării. La ora 9.30 este estimată sosirea primilor concurenţi de pe traseul Valea Mării, iar la ora 12.00 cea a celor de pe traseul Custura. La ora 11.30 sunt așteptaţi să apară primii concurenţi de pe traseul Buta.

In vederea executarii lucrarilor la obiectivul: ,,MODERNIZARE STRADA SLATINIOARA DIN MUNICIPIUL PETROSANI, proiectare si executie’’, va informam ca in perioada

07.06.2023 – 24.06.2023, se inchide Strada Slatinioara

intre orele 7,30 – 17,30

si se impun restrictii de tonaj pentru autovehiculele cu masa maximă autorizată mai mare de 3,5 tone, conform Aviz nr. 661570/13.04.2023.

La sfârșitul acestei săptămâni, la Uricani se va desfășura concursul național de alergare Retezat SkyRace, al cărui început datează din 2012 și care, susține Asociația Sport la orice vârstă, organizatoarea întrecerii, este un eveniment devenit deja un reper important al alergării din România și din lume.

Festivitatea de premiere și degustarea vinului de la Crama Velvet Winery sunt prevăzute să aibă loc la ora 17.30.

Sâmbătă seara, începând cu ora 21.00, se dă startul petrecerii organizate la restaurantul Cheile Buţii. Duminică, 18 iunie, între orele 10.0011.00, se desfășoară proba pentru copii. Primarul Dănuţ Buhăescu va fi prezent la

deschidere, pentru a le ura bun venit concurenţilor și celor care-i însoţesc, și, posibil, mai apoi, și la festivitatea de premiere.

Gheorghe OLTEANU

Hergheliile oarbe

ale beznei veşnice

Nu știm numele primului cal care a fost coborât sub pământ. Nu știm nici cum s-a adaptat el, cum a reacţionat când prin bezna galeriilor, a fost înhămat la vagoneţi cu cărbune sau steril. Nu cunoaștem nici cine a fost primul cal care a orbit, cum nu știm nici numele primului cal doborât de explozie sau prins într-o surpare. Cu atât mai puţin, nu cunoaștem dacă și cum se împerecheau caii în întuneric, căci, nu-i așa, și caii se iubesc?! Despre caii de mină s-a scris prea puţin,

din păcate. Am încercat să adun, din ziare îngălbenite de vreme și din documente pline de praful uitării, cât mai multe informaţii despre cai, acei „muncitori” patrupezi necuvântători ai minelor. Așa sa născut povestea „Hergheliile oarbe ale beznei veșnice”, care, fără exagerare, sar putea numi și „Eroii orbi ai subteranelor”. Sper ca această construcţie epică puzzle să dea seama imaginii ostenelii cailor societăţilor miniere.

Ziarul

poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Marian Boboc vă prezintă astăzi, 16 iunie, la Muzeul Mineritului

2 ANALIZĂ

O scurtă analiză a ZVJ, un fel de„ temă de casă” pentru noul guvern instalat în drepturi de azi:

Valea Jiului se îndreaptă spre un adevărat dezastru social, după toate analizele făcute de profesionişti în domeniu. Aveţi de gând să faceţi ceva, concret, pentru salvarea zonei?

Oficial, șomaj mic în Vale, neoficial, din cinci locuitori ai Văii doar unul are un loc de muncă stabil (luat din rapoarte și analize oficiale)

Dacă luăm Valea Jiului la creșterea șomajului, de exemplu, din statisticile oficiale, avem undeva până în 2.000 de șomeri în cele șase localităţi. Deci, orice ministru, fie el și social-democrat sau liberal, cum e cazul în guvernul de faţă și cum a fost și în guvernul trecut, când se uită pe o așa cifră își zice: „Păi, la o populaţie de peste 100.000 de locuitori este un procent foarte mic, deci situaţia e bună”.

Bună pe naiba! Lucrurile nu stau deloc așa și conform statisticilor firmelor de specialitate care se ocupă printre altele și de crearea strategiilor de dezvoltare din localităţile noastre, până în 2030, cum cere legislaţia europeană de altfel, dacă mergem la anul 2019, Valea Jiului înregistra un număr de circa 100.000 de

persoane apte de muncă, din care beneficiau de muncă stabilă doar 19.000 de persoane!

Anul 2019 e luat etalon în strategii. Cam vechi etalon, dar asta-i altă discuţie și nu înţelegem cum se dau bani grei de către UE și primării pentru niște date „actuale” și date ca etalon în analize de acum 4 ani, în condiţiile în care de-atunci lumea aproape că s-a schimbat: criza economică, pandemia, criza energetică, războiul de la graniţă, inflaţie din două cifre, reduceri de personal în toate sectoarele nu doar în minerit!.

Alo, guvernul, se aude?

Numărul șomerilor este fluctuant, între 1.6001.900, în timp ce aproape 78.000 de persoane apte de muncă, conform statisticilor oficiale. NU

SUNT

ANGAJATE STABIL! Ceea ce nu înseamnă că toţi acești oameni nu muncesc, o fac cum pot, zilieri, pe perioade determinate sau la negru, pentru a

Poate că ar fi bine să readucem aminte guvernului, care azi va fi învestit în urma votului parlamentarilor de joi după-amiaza, situația Văii Jiului la capitolul șomaj și locuri de muncă. Nu de altceva, dar fiind început de drum să nu care cumva să creadă miniștrii că cei de-aici dorm și nu știu care e situația și, în consecință, să ia măsurile care trebuie. Că în Valea Jiului lumea va avea mari așteptări de la acest guvern și, cu siguranță, veți ghici și de ce, că de 33 de ani tot așa se întâmplă când premier vine un social-democrat. Toată lumea știe că disponibilizările din sectorul minier, aflat în deplină închidere și în mare grabă am zice, au creat un impact major în dinamica socială și economică a Văii Jiului, în sens negativ, nicidecum pozitiv. Iar treaba asta se observă cel mai bine doar dacă se merge în teren și se stă de vorbă cu oamenii. Din jeep sau limuzină un politician nu poate lua pulsul exact al unei localități sau zone și din statistici, indiferent cine le face, multe nerealiste și făcute din pix într-un birou călduț și bine plătit tot de stat.

înspre

putea avea o formă cât de cât de venit, necesar să le asigure acestor oameni traiul de zi cu zi.

La sfârșitul lunii aprilie 2023, în evidenţele AJOFM Hunedoara erau înregistraţi un număr de 6.242 șomeri, din care 3.203 erau femei, rata șomajului pe judeţ fiind undeva la 4,01%. O treime din acești șomeri erau din Valea Jiului. Sună frumos, statistic, dar realitatea e cu totul alta! Patru din cinci persoane din Vale NU au un loc de muncă stabil și nici șomaj! Întrebăm guvernanţii: OARE E NORMAL AȘA? Suntem întregi la cap? Unde este protecţia Statului Român conform Constituţiei României?

Unde este asigurarea dreptului de muncă? Ori, ce, nu mai știm și nu mai respectăm Constituţia? Să fie clar, nu oamenii sunt de vină și nu cetăţenii au distrus mineritul! S-a promis în Valea Jiului că în locul minelor din toate localităţile vor fi create alte locuri de muncă, miniștri de atunci, când s-au luat deciziile, minţind cu nerușinare că

Valea Jiului vor fi direcţionate afaceri private, care să aducă firme de producţie mică și mijlocie, și noi locuri de muncă, minim 1.000 în fiecare localitate și dublu sau triplu în cele trei municipii. Asta însemna cam 9.000-10.000 de locuri de muncă, create în cinci-șase ani, cum se spunea. Deci, la cele 19.000 de locuri de muncă stabile se mai adăugau 10.000 și se ajungea la aproape 30.000 de locuri de muncă. O cifră rezonabilă, în condiţiile în care vorbim de firme care produc, în sistem privat, nu de locuri de muncă neproductive de la stat. Deci, firme, care ar crește

totodată și producţia și PIB-ul ţării, nu doar a zonei. Unde sunt acele locuri de muncă promise? Unde sunt minele? Aici putem spune simplu: pe butuci! Sau sub ape mai degrabă, că au inundat galeriile și puţurile, cum se procedează la închideri.

Unii „semi-politicieni” din sindicatele miniere au ajuns să nu mai știe care-i realitatea și se amăgesc singuri că tot mineritu-i „fruncea”!

Dacă revenim la minerit, că am auzit pe mulţi semi-politicieni din sindicate. Da, e termenul bun, deoarece prin Vale sindicatele noastre fac politică de zeci de ani, nu apără sindicaliștii printr-o politică sindicală corectă și eficientă, iar treaba asta s-a văzut în cum au ajuns mineritul și minerii noștri, altă dată faima judeţului și a economiei lui, spunând că rolul mineritului „este și acum primordial, uitaţi-vă numai ce se bucură patronii sau taximetriștii când intră banii pe carduri la salariaţii noștri”. Ei bine, stimaţi semi-politicieni sau politicieni care încă mai cred gluma asta cu mineritul actual, iată cum stă treaba la cele două mine aflate pe închidere (deloc roză și la celelalte două mine, care în curând este prevăzut să-și tragă și ele obloanele, deși prin alte ţări s-a putut întârzia acest proces până după 2035).

La final de 2025 - gata cu mineritul la două mine După cum se știe, cele două unităţi miniere Lonea și Lupeni se află pe Program de închidere (în conformitate cu Decizia 2010/787/UE și Decizia C –din 2018 - 1001 final de acordare a ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive). Complexul Energetic Hunedoara a făcut demersurile necesare către Ministerul Energiei în vederea notificării Comisiei Europene cu privire la aprobarea prelungirii termenului de realizare a lucrărilor de închidere la celor două mine până la finalul anului 2027. Potrivit documentaţiei de renotificare către Comisia Europeană, s-a estimat o eșalonare a personalului necesar la cele două unităţi miniere, tocmai pentru a se putea implementa Programul de închidere şi ecologizare în condiţii de siguranţă. Datele pe care le prezentăm mai jos sunt direct de la CEH, asta ca să nu fie loc de interpretări și sunt actuale.

Sucursala E.M. Lonea din localitatea Petrila va mai avea la data de 31 decembrie 2023 un număr estimat de 542 de salariaţi (la finalul anului trecut figurau 593 angajaţi). În anul 2024 la aceiași dată, 31 decembrie, numărul estimat de salariaţi va fi de 501, pentru ca în 2025 în ultima zi, numărul salariaţilor estimat să scadă și mai drastic, la 280. Ultimii doi ani, 2026 și 2027, când lumina în subteran a fost deja stinsă definitiv, numărul de salariaţi va mai fi doar de 20. Apoi, liniște și pace într-un sector de activitate, extracţia de huilă, care datează de aproape 200 de ani și unde s-a scris istorie.

De partea cealaltă, Sucursala E.M. Lupeni va avea la finalul acestui an, pe 31 decembrie, un număr estimat de 590 de angajaţi (la final de 2022figurau 650 angajaţi). Un an după aceea, pe 31 decembrie 2024, numărul estimat de angajaţi este prevăzut la 510. În 2025, pe 31 decembrie, la Mina Lupeni este estimat să mai existe un număr de 300 de angajaţi. Apoi, ca și la Mina Lonea, în 31 decembrie 2026 și 31 decembrie 2027, numărul de angajaţi ca să planteze iarbă pe ceea ce era odată această mină de huilă istorică, printre primele din Europa, va fi de 20 de angajaţi (în fiecare din cei doi ani amintiţi).

Deci despre câţi oameni în minerit mai vorbim? Cât pe vremuri la trei sectoare de la E.M. Lupeni!

Scade și populația Văii foarte accentuat!

Referitor la „declinul social”, cum îl numesc analiștii ce lucrează la aceste strategii de dezvoltare, Valea Jiului se află într-un „declin social semnificativ”:

Lupeni – 18.699 locuitori, Vulcan –19.772 locuitori și Petrila – 19. 600 locuitori, plus vreo 11.000 în total în celelalte două localităţi mai mici, Uricani și Aninoasa!). Iată că, în doar 25 de ani, în Valea Jiului, pe fondul închiderii minelor și a declinului industrial general, cu excepţia dezvoltării ramurii turismului (printre singurele pe plus și cu creșteri semnificative), Valea Jiului a pierdut peste 60.000 de locuitori! Dacă guvernanţii de toate culorile politice vor „ajuta” ca și până acum zona, n-ar fi de mirare ca peste alţi 25 de ani să mai existe în Vale vreo 60.000 de cetăţeni, asta cu indulgenţă, în

condiţiile în care decesele sunt peste nașteri de multă vreme, iar populaţia e îmbătrânită, tinerii plecând în masă din zonă, fie în orașe și zone dezvoltate ale ţării, fie în străinătate! Valea va rămâne cu blocuri și case pustii dacă nu se iau măsuri, în primul rând de creare a noi locuri de muncă, plătite decent, astfel încât tinerii să încerce să rămână aici și să-și întemeieze familii.

Promisiuni ale guvernanților țării neonorate!

Nu am fi vrut să descriem niciodată acest tablou sumbru, dar din păcate guvernanţii prin deciziile luate (mai degrabă neluate) ne împing să facem asta. Tragem un semnal de alarmă la modul cel mai serios și ar fi bine ca toţi politicienii actuali hunedoreni care spun că le pasă de oamenii care i-au ales, să preseze guvernanţii ca să facă ce trebuie, cât încă mai este timp. A venit vremea să se termine cu laudele de partid și cu vorbele bine ambalate și să se treacă la fapte. Iar pentru început n-ar strica măcar crearea a jumătate din cele 10.000 de locuri de muncă promise, când s-a spus de guvernanţi la Petroșani, vă reamintesc (am mai scris de trei ori, dar o mai fac și de zece ori dacă va fi cazul): „Nu vă faceţi griji, dragi primari, închidem minele dar în locul lor vom deschide altceva, astfel încât oamenii să aibă locuri de muncă și primăriile venituri la bugetele locale”. Unde sunt toate acestea?

Corneliu BRAN

134.000 de persoane în 2019, faţă de 166.000 în 1998 (!), „pe fondul migraţiei pronunţate, cu o tendinţă estimată de scădere anuală a populaţiei în 2030, când numărul locuitorilor ar putea ajunge la circa 114.000”. Personal cred că această cifră de 114.000 este aproape, după recensământul de anul trecut suntem chiar sub această cifră cu vreo 10.000 bune, asta apropo de datele „actuale” folosite de cei care creează aceste strategii (Petroșani – 31.044 locuitori,

Fotbal. Promovare Liga 3

Baraj de foc

Reprezentanta județului Hunedoara, Gloria Geoagiu, va întâlni, sâmbătă de la ora 18,00, pe teren propriul, pe reprezentata județului

Timiș. Cristian Petrean, președintele AJF

Hunedoara, crede în șansele echipei din județ.

Favoriții

„Echipa din judeţul Timiș pleacă cu prima șansă, doar că echipa noastră, Gloria Geoagiu, are mulţi jucători cu experienţă în Liga 3 și chiar a doua”, spunea oficialul pentru zvj.ro.

Barajele de promovare în Liga 3, ediţia 2023-2024, au loc în 17 iunie, respectiv 24 iunie 2023. Campioanele din cele 41 de judeţe și din municipiul București au fost repartizate în șapte regiuni a câte șase echipe fiecare, regiuni deja cunoscute și folosite și în ediţiile anterioare ale competiţiei. Duelurile au fost stabilite de FRF prin tragere la sorţi încă din data de 2 februarie 2023. La baraj are dreptul să participe doar prima clasată la finalul campionatului Ligii a 4–a din fiecare judeţ sau din București.

Ce se întâmplă dacă e egalitate?

În Regiunea 4, unde este repartizată și campioana judeţului Hunedoara, formaţia Gloria Orașului Geoagiu, sunt programate următoarele partide: Recolta Dănceu (Mehedinţi) – CS Socodor (Arad)

Gloria Geoagiu (Hunedoara) – CSC Peciu Nou (Timiș)

CSO Turceni (Gorj) – ACS Slatina-Timiș (Caraș-Severin)

Primele echipe sunt cele care vor organiza meciul tur, ceea ce înseamnă că echipa din Geoagiu va disputa prima întâlnire pe teren propriu și apoi va juca în deplasare.

În urma abrogării principiului avantajului golului marcat în deplasare la jocurile eliminatorii disputate în dublă manșă, în situaţia în care, după dis putarea celor două jocuri, egalitatea se menţine (la puncte și golaveraj), jocul retur se va prelungi cu două reprize a câte 15 minute. Ulterior, dacă și după prelungiri echipele sunt la egalitate, atunci se trece la executarea loviturilor de departajare.

Astfel, primul joc se va disputa sâmbătă, 17 iunie 2023, începând cu ora 18,00, iar returul se va juca peste o săptămână, în 24 iunie, ora 17,30. Conducerea clubului din Geoagiu face apel la susţinătorii echipei să participe într-un număr cât mai mare la aceste jocuri care pot aduce o mult visată promovare a formaţiei campioană a judeţului.

Coconea a înnoptat la

2.400 de metri altitudine

Pentru a 11-a oară, Toma Coconea a luat startul la cea mai grea cursă de anduranță din lume, Red Bull XAlps.

Ediţia din 2023 sărbătorește cei 20 de ani de competiţie, aceasta având loc prima oară în 2003. O viaţă de om, o viaţă dedicată unei discipline pe cât de dificile și provocatoare, pe atât de frumoasă!

Toma Coconea a fost prezent la fiecare ediţie până acum și a declarat că este mândru și onorat să poată face parte din această poveste în continuare.

Toma Coconea a înnoptat în pauza competiţiei la un refugiu la 2400 m, iar dimineaţa a pornit în zbor din pasul aflat la 2800 m, către următorul punct TP6 Fiesch - Aletsch Arena, Switzerland.

Fotbal. Amical

Corvinul, primul test al verii

Nou promovată în Liga 2, Corvinul Hunedoara, se va reuni pe data de 22 iunie.

Primul test de verificare, din această vară, va avea loc pe data de 1 iulie, la Hunedoara. Adversari le vor fi cei de la UTA Arad! Corvinul este singura reprezentantă din judeţ la nivel de Liga 2. Antrenorul ei, Florin Maxim, și-a prelungit contractul pe încă doi ani de zile.

Bradul are şanse reale de a rămâne în Liga 3

Cu toate că din punct de vedere sportiv a retrogradat în Liga 4, echipa de fotbal Aurul Brad are mari șanse de a rămâne în Liga 3, după ce tot mai multe echipe spun „pas” noului sezon. Mai mult decât atât, s-a votat în Consiliul Local Brad proiectul prin care s-a înfiinţat Clubul Sportiv Municipal Aurul Brad. Proiectul conţine un Regulament de Organizare și Funcţionare, dar și organigrama clubului.

Au fost desemnaţi prin vot și cei 3 reprezentanţi ai Consiliului Local în Consiliul de Administraţie al CSM Brad: Codruţ Mihăilă, Florin Gavrilă și Nicolae Dineș.  Directorul CSM Aurul Brad va fi aflat după un concurs. Până atunci, ar putea fi desemnat cineva din cadrul Primăriei Brad.

Fotbal. U19

Campionii şi-au aflat adversarii

Tinerii fotbaliști juniori ai echipei CSM Deva U19 și-au aflat adversarii din semifinalele întrecerii naționale destinată echipelor câștigătoare de campionate județene.

Devenii îi vor întâlni în faza semifinală pe juniorii de la Speed Academy Pitești. Dacă până acum în celelalte faze ale competiţiei naţionale, în primele trei tururi se juca într-o singură manșă, pe terenul unei formaţii decise prin tragere la sorţi, în semifinale se va juca în sistemul tur – retur. De principiu, primul turul al semifinalei se va juca la Pitești, pe 16 iunie, de la ora 17,00, iar returul la Deva, pe 22 iunie, de la aceeași oră 17,00.

CSM Deva, echipă antrenată de Florin Călugăriţa, a trecut, în primul tur preliminar, cu 3-0 de CSO Turceni.

În turul al doilea, devenii au învins, pe teren propriu, cu

3-2 pe GTS Alba Iulia. Apoi, cei de la CSM Deva au jucat, din nou, în deplasare, la campioana Bihorului, Crișul Aleșd. Scorul final, 3-0 pentru CSM Deva.

Lui Zima îi e dor de Jiul

Fost antrenor la Jiul Petroșani în sezonul trecut, George Zima a postat pe contul său de socializare fotografii legate de trecutul său la Jiul.

Poate fi un semn că amintirile îl

năpădesc, iar mesajul lui este unul cât se poate de sugestiv: „Viaţa în alb negru este frumoasă”. Zima s-a bucurat la Petroșani de o simpatie aparte din partea vestiarului, așa că o posibilă revenire nu ar fi exclusă! Plecarea sa a fost învăluită de mister, iar la vremea respectivă antrenorul a cosmetizat-o frumos și nu a dorit să își spele rufele în public.

Trebuie să mărturisesc, din capul locului, că întrucâtva, de această dată, am să vorbesc despre un vizionar și un mentor. Pentru că este cel mai atent exeget al poeziei din antologia Alteritate[1] și citez ce spunea în anul 2012 referitor la poezia mea: „Pentru că trebuie să fac o distincţie valorică, în ideea că va fi de folos mai târziu pentru autorii în cauză, Gabriela este de departe cea mai bună poetă din acest grup. Contrar celor spuse de ea în scurta notă de autoprezentare: „Din păcate, niciodată nu am reuşit a mă exprima prea bine în cuvinte”, cele 19 poeme sunt adevărate bijuterii şi demonstrează o bună stăpânire a cuvintelor. S-ar fi cuvenit o notă critică aparte pentru această poetă, dar acest lucru va fi posibil cândva, dacă va rămâne în lumea poeziei” Domnul Ion Hirghiduș, cu siguranţă, nu a știut ce ecou a lăsat atunci prin aceste cuvinte în sufletul unei poete în formare, această încredere investită în mine atunci, fără ca noi să fi avut vreun fel de conexiune, eram un copil, o persoană absolut anonimă, o elevă de liceu și cuvintele acestea au venit într-o manieră absolut obiectivă, au venit să construiască acest punct de sprijin, care s-a permanentizat. Și se pare că a avut, întru totul, dreptate.

Iată-mă, mulţi ani mai târziu, intimidată de activitatea literară și de impresionanta contribuţie la mișcările filosofice actuale ale cadrului universitar, filosofului și poetului Ion Hirghiduș, voi încerca să abordez ceea ce stă în aria mea de operare, și anume: poezia. Aflam de curând cine este, de fapt, acest prim vizionar al poeziei mele (mă gândisem încă de pe atunci că nu poate fi decât cineva care scrie poezie la rându-i, iată, mi se confirmă intuiţia), l-am descoperit și ca personalitate.

Cine este Ion Hirghiduș? Să călătorim prin biografia sa[2] dar nu pentru aplauze am vrut să inserez concret detalii despre parcursul profesional al lui Ion Hirghiduș în nota de subsol, ci pentru că, fiind un personaj foarte discret, mi-am dorit să se poată observa și accesa parcursul său literar/ filosofic, unde cred că cele două direcţii s-au întrepătruns armonios, din însăși formarea sa rezultând o lirică proeminent învăluită în mistere și în simboluri eterne.

Ștefan Melancu surprinde exegetic în prefaţa la Femeia lui Dumnezeu valoarea intrinsecă a formulei de scriere a lui Ion Hirghiduș: „gestul actului poetic înseamnă, pe de

o parte, combustie permanentă a trăirilor, dar și conștientizare, deseori plină de dramatism, a limitei și, pe de altă parte, poezia se echivalează erosului, în accepţiunea sa cosmică, ca simbol al trăirii plenare (…)” (Nevoia de poezie). Titlul volumului de poeme din a cărui prefaţă am citat alături, trasează o direcţie teologică indirectă (teologia aici nu e decât un concept filosofic), sau măcar presară particule de teză ancestrală a mitului cosmogonic. Volumul este compartimentat în două părţi distincte: Linie și margine și Femeia lui Dumnezeu, ambele adună conţinut liric memorabil, aș zice, de referinţă, de pildă în cea de-a doua parte a cărţii există, pe una dintre file, un poem care exorcizează o stare indefinibilă care îmi amintește de poemul lui Giacomo Leopardi, Infinitul:

„Sunt bolnav de această poezie/ la hotarele ei inaccesibile/ este un râu și aproape totul// sunt bolnav de această lenevire a lumii/ care moare gândind// în curând ploile vor încolţi/ albele revărsări din scrieri apocrife// mi s-a desfigurat inima/ mi s-a desfigurat gândul/ când ai plecat// e ziua ta liberă/ e ziua în care poţi muri fără zarvă.”

(Patologie poetică, p. 70).

Regăsesc nuanţele lirice ale acestui volum, pe cât de abstract și confesiv, pe atât de prietenos și autentic, echinoxist și proclamând valorile morale ale lui Marcus Aurelius, sau ale lui Dumnezeu, sau ale Zeilor. Nici prietenii nu lipsesc din această carte � masă a celor mai profunde discuţii, li se dedică poeme lui Ioan Flora Hoplitul Ioan Flora, lui Marian Un contra-poem pentru Marian. Se fac trimiteri la figurile centrale ale școlilor de filosofie: Platon, Heidegger, Diogene. Coborând din raţiune în suflet, Ion Hirghiduș își curtează liric companionii, antagonii, seducătorii, naivii, grăbiţii, suciţii și îi ghidează până în punctul cel mai de sus al spiritului logosului, în cerul cerurilor, făcând din actul de a scrie � un act istoric. Chiar dacă în zonele slab luminate se ajunge greu, spectacolul liric Femeia lui Dumnezeu s-a jucat respectându-se toate normele stilistice ale poeziei contemporane. Atât de relevantă a fost cartea aceasta de poezie a lui Ion Hirghiduș încât a fost sprijinită financiar al Primăriei și Consiliului Local Uricani. Pe de altă parte, deși nu-i de bun augur să treci rapid de la o carte la alta în cadrul unei analize a poeziei unui autor, dar sper ca slash-ul acesta să fie de bun augur, ce încerc aici, nu e un demers de

filolog rece, cu hipermutaţii lingvistice și elucubraţii clandestine, ci încerc să depun câteva experienţe senzoriale și metafizice din timpul lecturii poeziei lui Ion Hirghiduș. Asta înseamnă, în consecinţă, că trec la una dintre preobsesiile care se conturează în multe dintre discuţiile omului, fie pătimaș, fie obosit, discuţiile despre cafea. Și s-a nimerit, ca un dat astral, ca o energie absolut magică coborâtă peste firea mea tabietară Ceremonia unei vieţi zilnice, prima parte a acestei cărţi să se numească (ghiciţi!) Cuvintele din cafea, iar poemul eponim care deschide cartea și care merită păstrat tocmai pentru că hrănește ego-ul iubitorilor de cafea, sigur că această obsesie poetică o împarte poetul Ion Hirghiduș cu poetul Dan Coman: „Din cafea se-nalţă cuvintele puse cap la cap/ în luna aceasta grădina doarme în sine/ și noi o veghem să devină viers al primăverii// stare de graţie e zahărul ce se așază în zaţ/ pentru ca noi să visăm cum se-ntâlnesc lunile/ cum se despart zilele/ și de ce nopţile sunt refluxul pierdut în priviri// a venit muza sub forma unei pisici/ prelingându-se spre planeta roșie/ numai ea știe

cunoaște lumea. Când scrie despre absenţă, libertate, singurătate, vinovăţie cu elanul unui fin observator al spiritului uman, al felului în care omul reușește să ocupe spaţiu în acest Univers. Saltul uriaș pe care lirica lui Ion Hirghiduș îl face de la Femeia lui Dumnezeu la Ceremonia unei vieţi zilnice este saltul de la � o lirică tangenţial-teologică rafinată cu spiritul libertăţii filosofilor și cu referinţe și trimiteri, aduceri în panoul liric a unor prieteni, epistole lirice dedicate lor, � la o poezie despre sine și pentru sine, un volume de poeme al conceptualizării eului liric. Efectele secundare ale poeziei sunt dureroase, dar Ion Hirghiduș știe să facă din poezia pe care o scrie � un model vitruvian, ideal.

[1] https://www.zvj.ro/articole-11488Un+volum+singular+++i+provocator.html

că ceea ce visăm noi/ este felul de a fi zei// ne face veacul aici/ în cafeneaua piticilor pe somnambule mese/ colţ în colţ cu poezia de dragoste// avem tutun pe degete, pe buze, prin buzunare/ căutăm mărunţiș pentru copiii orfani/ ne oferim de pomană viaţa/ pentru a nu se stinge în felinare// acum ne doare o stea înfiptă în umăr/ puterea ei răscolește cupole și nuduri/ păsările și ierburile își caută seminţele sub zăpezi/ și noi le privim pe Via Appia// sunt negre cuvintele-n cafea/ eu te păstrez pentru mine/ mai trag un fum și mă duc să sting felinarele acelea. (Cuvintele din cafea, p.7).

Cea de-a doua parte a cărţii, tot un eponim, dar de data asta eponimul titlului cărţii Ceremonia unei vieţi zilnice nu spulberă din intensităţi, ci contaminează cu forţa limbajului registrele fiinţării, afirmând cu nonșalanţă ceea ce afirma și Terenţiu cândva privitor la a fi om, la a trăi și a

[2] Ion Hirghiduș este licenţiat în filosofie (Universitatea „Babeș-Bolyai” din ClujNapoca, 1986) și psihosociologie (Universitatea din Petroșani, 2006). Din 1999 este doctor în filosofie, cu teza Ontologia lui Constantin Noica. Din anul 2000 și până în prezent este cadru didactic al Universităţii din Petroșani. A aparţinut grupării Echinox, al cărei redactor a fost în perioada studiilor universitare. (în urmă cu puţin timp s-a pensionat – n.r.) Este prezent de-a lungul timpului, cu poezie, articole, eseuri și proză în reviste precum: Ramuri, Echinox, România literară, Steaua, Transilvania, Poesis, Tribuna, Vatra, Columna, Apostrof, Argeș etc. A publicat, de asemenea, în presa literară locală din Valea Jiului: Con(texte), Orizont lupean, Ziarul Văii Jiului (Suplimentul Școală și cultură). A debutat editorial cu volumul de versuri Prin inima sentimentului, Editura Fundaţiei „Constantin Brâncuși”, 1997. Este autorul cărţilor de filosofie Introducere în filosofia lui Constantin Noica, Editura Dacia, 1999, și Studii și eseuri filosofice, Editura Dacia, 1999, și Studii și eseuri filosofice, Editura Dacia, 2005. Este prezent în antologia de poezie, apărută în Irlanda, Sorescu’s Choice. Young Romanian Poets, Edited by John Fairleigh, First published 2001 by Bloodxe Books Ltd., Highreen, Tarset, Northumberland NE 48 IRP (versions by Martin Mooney). Este autorul volumului de versuri Femeia lui Dumnezeu, Editura Fundaţiei Alfa, Cluj, 2007 și Ceremonia unei vieţi zilnice, Editura Fundaţiei Alfa, Cluj, 2012, Antropologie politică, Editura Presa Universitară Clujeană și Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, ClujNapoca, 2013), Aporiile tinereţii lui Ghilgameș, Presa Universitară Clujeană și Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2016. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Societăţii Române de Filosofie. Face parte din L’Association des Amis de Gaston Bachelard.

(Din revista umanistă online „Psyche”, mau/ 2023, Brașov)

iunie 2023

Gabriela Feceoru

„Despre infinitatea universului poetic al lui Ion Hirghiduş”

Enel X Way România instalează 64 de staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice în parcările magazinelor Penny din 36 de localităţi

Enel X Way România a instalat până în prezent 29 de stații de încărcare pentru vehiculele electrice la unitățile comerciale PENNY din 23 de localități, iar alte 35 de stații de încărcare vor deveni funcționale în cursul acestui an, reprezentând un total de 128 de puncte de încărcare Enel X Way România are, în prezent, o rețea de 350 de puncte de încărcare în toată țara

Enel X Way România, parte a Enel X Way, companie a Grupului Enel dedicată mobilităţii electrice, colaborează cu retailerul PENNY pentru instalarea unei reţele de 64 de staţii de încărcare pentru autovehiculele electrice, reprezentând un total de 128 de puncte de încărcare.

Cu o putere totală instalată de 1.408 kW, 29 dintre acestea sunt deja funcţionale în 23 de localităţi din toată ţara: Arad, Baia Mare, Bistriţa, București, Buzău, Craiova, Deva, Dudu, Filiași, Gura Humorului, Măgurele, Mangalia, Petroșani, Ploiești, Roman, Satu Mare, Sibiu, Slobozia, Târgoviște, Târgu Mureș, Timișoara, Valea Târsei,

Voluntari. Alte 35 de staţii, amplasate în spaţiile de parcare ale magazinelor PENNY, din tot atâtea localităţi, urmează să devină funcţionale în cursul acestui an.

Cu aceste unităţi, reţeaua naţională Enel X Way România va crește la aproape 500 de puncte de încărcare în 63 de localităţi din ţară, cu o putere totală instalată de peste 8.700 kW. „Continuăm să extindem infrastructura noastră de mobilitate electrică în contextul unei nevoi tot mai mari din partea șoferilor de vehicule electrice și hibride de a avea astfel de puncte de încărcare în proximitatea reședinţelor sau a locurilor pe care le frecventează

cu regularitate. Parteneriatele cu numeroși retaileri, precum cel mai recent încheiat cu PENNY, generează beneficii imediate pentru cei care au optat pentru mobilitatea electrică. În același timp, prin astfel de proiecte, Enel X Way România accelerează tranziţia la mobilitate verde, cu emisii zero, și către transportul electrificat”, a declarat Andrei Mihalciu, Manager Enel X Way România.

„La PENNY suntem adepţii dezvoltării sustenabile, iar accesul la infrastructura optimă pentru încărcarea vehiculelor electrice este una dintre facilitaţile recent oferite pentru a ne asigura că magazinele noastre sunt și mai pregătite pentru viitor. Ne bucurăm să le putem oferi acest serviciu clienţilor noștri împreună cu partenerul nostru Enel X Way România. Pentru noi este important să răspundem cât mai prompt la nevoile clienţilor noștri și să le oferim atât produse de calitate la preţuri avantajoase, cât și servicii care să se potrivească cât mai bine cu preferinţele și stilul lor de viaţă”, a declarat Claudia Ivan, Manager Sustenabilitate PENNY Romania. În spaţiile exterioare ale magazinelor PENNY au fost deja instalate 11 staţii de încărcare Waypump cu câte două puncte de încărcare cu o putere totală de 60 kW și alte 18 staţii de tip Waypole cu două puncte de alimentare de câte 22 kW.

Soluţia Waypump, având o putere disponibilă de maximum 60 kW, permite încărcarea a până la 80% din nivelul bateriei în aproximativ 25 de minute, în funcţie de modelul și specificaţiile mașinii. Unităţile Waypole au o putere disponibilă de 2 x 22 kW AC, fiecare permiţând încărcarea a până la 40% din

nivelul bateriei în 30 de minute, în funcţie de modelul și specificaţiile mașinii. Enel X Way România are în portofoliu și staţii de încărcare ultrarapide, având o putere maximă de 150 kW și care permit încărcarea a până la 80% din nivelul bateriei în aproximativ 15 minute.

Enel X Way România acoperă, de asemenea, nevoile de încărcare pentru mobilitate electrică acasă sau la birou, oferind staţii de încărcare, servicii de instalare și aplicaţii software prin care clienţii își pot monitoriza și controla propriile dispozitive de încărcare. Utilizatorii își pot reîncărca vehiculele la punctele de încărcare Enel X Way România folosind aplicaţia mobilă Enel X Way. Aplicaţia poate fi descărcată din Google Play sau App Store.

Șoferii pot verifica locaţiile și disponibilitatea punctelor de încărcare Enel X Way pe o hartă interactivă fie în aplicaţia Enel X Way, fie pe site. Aceștia pot vedea, în timp real, dacă o staţie de încărcare este disponibilă, ocupată sau în întreţinere, precum și dacă aceasta este una rapidă sau ultrarapidă, tipul cablului de încărcare, puterea, accesibilitatea și distanţa până la ea. Pentru personalizare, utilizatorii de vehicule electrice vor putea asocia unul sau mai multe modele de mașini și, pe baza informaţiilor introduse, vor primi în timp real date despre durata și nevoia de reîncărcare sau despre intervalul rămas.

Enel X Way instalează în România infrastructură de încărcare în centre comerciale, supermarketuri, restaurante și hoteluri care doresc să atragă utilizatorii de mașini electrice, precum și în spaţiile publice puse la dispoziţie de municipalităţi interesate de îmbunătăţirea calităţii aerului prin încurajarea mobilităţii electrice.

Vând casă

“la căsuţe”, pe str. ViitoruluiPetroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea maredin faţă până în spate, necesită renovare.

Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.

Burse în plus

Un astfel de caz semnalat la Liceul Tehnologic „Mihai Viteazu” din Vulcan a fost rezolvat, la ședinţa ordinară din luna mai a consiliului local, prin modificarea art.1 al HCLnr.247/ 2022. Ca atare, în noul art. 1 aprobat apare „se aprobă numărul burselor ce vor fi acordate elevilor de la Liceul Tehnologic Mihai Viteazu Vulcan pentru anul școlar 2022-2023 după cum urmează: (1)

Învăţământ preșcolar, primar și gimnazial – burse de merit 19,burse de studiu 7, burse de ajutor social 35. (2) Învăţământ liceal, burse de merit 71, burse de studiu 31, burse de ajutor social 37. (3) Școala Gimnaziala nr.5, burse de performanţă 1,

burse de merit 61, burse de studiu 7, burse de ajutor social 30”.

Modificarea operată

la art. 1 a fost necesară pentru soluţionarea a două adrese trimise în cursul lunii aprilie de către Liceul Tehnologic Mihai Viteazu. În acestea conducerea instituţiei de învăţământ a cerut modificarea numărului de burse de merit pentru anul școlar 2022-2023. Fapt amintit, de fapt, în cursul ședinţei, și de primarul Cristian Merișanu care a precizat că este vorba de o suplimentare cu șase burse, iar aprobarea proiectului de hotărâre este necesara pentru ca ele să poată fi plătite.

Gheorghe OLTEANU

Apar situații în care, chiar în apropierea terminării anului școlar, să fie nevoie de modificări privind aprobarea numărului de burse și a cuantumului acestora pentru elevii din învățământul preuniversitar.