3538 luni 19 iun 2023

Ziarul Vaii J iului

La Muzeul Mineritului Petroşani

Director:

In vederea executarii lucrarilor la obiectivul:

,,MODERNIZARE STRADA SLATINIOARA DIN MUNICIPIUL PETROSANI, proiectare si executie’’,

va informam ca in perioada 07.06.2023 – 24.06.2023, se inchide Strada Slatinioara

intre orele 7,30 – 17,30

si se impun restrictii de tonaj pentru autovehiculele cu masa maximă autorizată mai mare de 3,5 tone, conform Aviz nr. 661570/13.04.2023.

Conferinţa „Hergheliile

de Marian Boboc

ale beznei

„Caii de mină” – un subiect necercetat până azi

Vineri, 16 iunie, s-a întâmplat la fel. De data aceasta, Marian Boboc i-a adus în prim plan pe celebrii cai de mină, cei care au fost folosiţi în minele noastre până nu a început mecanizarea. Căii de mină cu care minerii își făceau treaba, dar care, săracii de ei, nu apucau să vadă niciodată lumina zilei, sau, dacă o făceau, rămâneau orbiţi și trebuia să fie sacrificaţi. La fel ca ortacii, caii cădeau nu de puţine ori pe altarul jertfei huilei, fie doborâţi de greutăţile muncii, fie de vreo explozie de metan sau de praf de cărbune.

Alături de amfitrion a fost rectorul Universităţii din Petroșani, prof. univ. dr. ing. Radu Sorin, un susţinător al lui Marian Boboc. iar

chiar nu aveau voie să lipsească oameni din lumea mineritului.

Cuvântul rectorului

„Conferințele de la muzeu” organizate de muzeograful, scriitorul, documentaristul și jurnalistul Marian Boboc la Muzeul Mineritului din Petroșani încep să capete contur și să devină în timp o specialitate a casei „marcaBoboc”, fiind din ce în ce mai așteptate de publicul iubitor de cultură din localitate. Bine de reținut e și faptul că de fiecare dată amfitrionul găsește câteun subiect inedit și interesant de discuții, fie că vorbim de vreo carte nouă lansată, nu neapărat numai de el, fie că are vreun invitat surpriză din lumea cărților sau culturală, fie că deschide vreo cutie a pandorei, prăfuită prin arhive, pe care nimeni până azi n-a avut ideea să o facă ori curajul.

tocmai din capitală, o distinsă doamnă profesor, doctor în filologie și prozatoare: Mihaela Bal.

Asistența

Mansarda Muzeului Mineritului, realizată în lemn de regretatul maramureșean Ion Tupiţă și echipa sa de restauratori, s-a umplut din nou vineri dimineaţa, zeci de iubitori de cultură, din toate domeniile de activitate și de toate vârstele ocupând scaunele, unii prieteni buni ai lui Marian Boboc, alţii colaboratori de o viaţă cu el, sau cetăţeni care, pur și simplu, sunt dornici să mai vadă și să mai audă și altceva din când în când, într-o Vale a Jiului unde evenimentele culturale muncite, de calitate, sunt parcă tot mai puţine. Subiectul propus de Marian Boboc, „Hergheliile oarbe ale beznei veșnice”, a atras. Acest „eroi orbi ai subteranelor”, cum plastic i-a denumit el, au fost uitaţi de oameni, de istorie, documentele găsite de Marian prin arhive, „pline de praful uitării”, cum poetic s-a exprimat pe bună dreptate acesta, readucându-i și măcar pentru o zi în prim-plan.

Ţinând cont că vorbim de caii ce au făcut istorie în mineritul de huilă, înhămaţi la vagoneţi ei transportau cărbunele și materialele, precum locomotivele de mină diesel ce au urmat, remarcăm prezenţa în sală a actualilor conducători din cadrul CEH, a unor directori și foști directori de mină și a unui fost lider de sindicat, plus a altor câţiva ingineri minieri și mineri pensionari. Nu ne apucăm să trecem aici toate aceste nume, deoarece ar însemna să-i trecem pe toţi și probabil și așa am scăpa pe cineva (și s-ar supăra cu siguranţă crezând că o facem voit), ori poate nam cunoaște numele complet al fiecăruia. De aceea doar am vrut să punctăm acest aspect, fiindcă, cu adevărat, la discuţia pe acest subiect

Universității din Petroșani Stratul discuţiei l-a dat, cum era firesc gazda și organizatorul evenimentului. Vorbele sale nu au fost prea lungi, Marian Boboc pasându-i cuvântul rectorului Universităţii din Petroșani, Radu Sorin. „Stimat auditoriu, este o bucurie pentru mine ca să răspund prezent unor manifestări de acest gen, organizate de Muzeul Mineritului și nu numai, manifestări care aduc în lumină o serie de evenimente care s-au petrecut sau care se petrec în Valea Jiului, evenimente de care suntem legaţi cu toţii. Ideea de conferinţe nu numai că este benefică pentru a ne informa, dar ea înseamnă și dialog! Ideea de conferinţe înseamnă, până la urmă, poate chiar extrapolată, și ideea de masă rotundă. Ideea de conferinţă interactivă este cea care în zilele noastre, zic eu, este cea mai dinamică și care ne ghidează înspre un alt mod de cunoaștere, înspre un alt mod de prezentare al unor evenimente. Felicit pe colegul și pe prietenul nostru Marian

Boboc

pentru această iniţiativă de a demara conferinţe la muzeu, o iniţiativă care o facem și noi, dar din păcate mai rar la universitate. Iar muzeul este poate locul și mai indicat. Sau, de ce nu, poate pe viitor să încercăm o extrapolare către biblioteca din Petroșani ori către alte entităţi. Dar la muzeu, la universitate și poate și la biblioteci se pot ţine conferinţe.

Eu cred că trebuie să ne aplecăm mai mult asupra acestei idei, iar cei care coordonează edificiile de cultură și artă ale Văii Jiului, și ale judeţului Hunedoara, ar fi bine să încurajeze sistemul acesta de conferinţe. Vă felicit încă o dată, vă urez mult succes și aștept să venim din ce în ce mai des în această sală a muzeului pentru evenimente interesante și care se pot prezenta în asemenea mod și loc”. (urmare în pagina 5)

Corneliu BRAN

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului

şi administraţia:

str.

Tineretului,

cămin

1, etaj 1, camera 337, Petroşani

oarbe

veşnice”

Pregătiri pentru nedeia de vară din vârful muntelui:

„Nedeia Sânzienelor” din Straja

Stațiunea Straja va fi din nou în centrul atenției pe data de 24 iunie, așa cum se întâmplă în fiecare an când toți creștinii ortodocși sărbătoresc ziua nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, dar și popular „Sânzienele”, o tradiție venită din negura timpului la români, aproape că nu se mai știe de când, izvoarele și dovezile scrise arătându-ne că ea datează de aproape șase secole, dar poate fi și mai de demult,

Concursuri de cai și de „boate”, program folcloric în vârf de munte, precedate de Sfânta Liturghie de la Biserica din Straja

În prezent se fac pregătiri intense la Lupeni pentru ca „Nedeia Sânzienelor” să arate și anul acesta ca la carte și să-i bucure pe sutele de localnici și turiști care vor urca pe 24 iunie în Straja.

Vor fi multe de văzut și de făcut în staţiune, cu sprijinul Primăriei municipiului Lupeni și a consiliului local, precum și a firmei Comexim R Lupeni, prin implicarea deosebită a familiei Părău, cei ce vor ajunge la Straja se vor putea bucura de concursul de cai, care va începe la ora 12,30, de un puternic concurs, neaoș momârlănesc, „Trasul pe boată”, ce va avea loc imediat după concursul de cai, precum și de un program artistic unde cap de afiș vor fi doi interpreţi iubiţi de publicul din Valea Jiului și din ţară: Maria Loga și Puiu Codreanu.

Vulcan Emoţii de final

Deși a avut loc puțin mai târziu, festivitatea de absolvire a elevilor din clasele a douăsprezecea ale Liceului

Tehnologic Mihai Viteazu din Vulcan a fost însoțită de aceleași emoții ca și în anii trecuți. Și ale elevilor, și ale profesorilor, dar și din partea părinților și bunicilor celor care au terminat liceul.

Mai întâi, joi, 15 iunie, elevii din cele șase clase terminale de a douăsprezecea au făcut un tur al clădirii liceului. În aplauzele colegilor mai mici, dar și ale cadrelor

cine mai poate știi exact am zice.

„Nedeia Sânzienelor” din Straja, Munții Vâlcan, căci despre ea vom vorbi astăzi, își are și ea originea de sute de ani. După 1990, în Straja s-a reluat această nedeie, care ne arată practic că vara și-a intrat în drepturi și pe munții noștri, după o iarnă și o primăvară în care, de obicei, la munte soarele e scump la vedere, iar temperaturile, mai ales cele nocturne, nu sunt ca la câmpie.

munte.

Soarele, dacă va fi, aerul curat de munte și voia bună, dar și slujba de Sfânta Liturghie de la Biserica din Straja, care va precede creștinește toate acestea, într-o zi sfântă, toate acestea și multe altele vor crea cu siguranţă o atmosferă plăcută și de vacanţă, unde toată lumea să se simtă bine.

Tinerele talente locale de la Clubul Copiilor Valea Jiului – Lupeni, coordonaţi de inimoasa profesoară Simona Ionaș, precum și din Ansamblul „Mesagerul iubirii”, coordonaţi de doamna profesor Mariana Peptenaru, vor întregi acest spectacol din vârf de

Mesajul primarului Lupeniului – apel la tradiție „Ne bucurăm că și în acest an vom organiza tradiţionala Nedeie a Sânzienelor în Straja, o staţiune care, încet, dar sigur, devine și o staţiune de vară, nu doar de iarnă. Această nedeie de vară și alte acţiuni ce urmează în vacanţa elevilor, inclusiv o serie de tabere care se vor încheia la toamnă, ne face să credem acest lucru și să-i invităm la munte pe toţi cei care vor să se relaxeze și să-și petreacă o zi ori câteva zile într-un decor natural de excepţie și într-o staţiune unde pot găsi

Ploaia care a căzut încontinuu nu i-a oprit pe absolvenţii de liceu, ca să ajungă acolo. Deși afară era cum era, asta nu a fost o piedică pentru părinţii și bunicii care au vrut să le fie alături, dovadă fiind sala plină. În

liniște, trasee montane minunate și alte atracţii pe care numai natura ţi le poate da. Nedeia Sânzienelor este una dintre cele mai frumoase datini păstrate, la modul cel mai autentic cu putinţă, în această zonă a ţării și în judeţul Hunedoara. Pentru că sărbătoarea coincide și cu Ziua internaţională a iei românești, pe această cale facem un apel către participanţi: dacă au acasă, să vină, dacă se poate, îmbrăcaţi în ie sau în costum naţional. Să arătăm astfel tinerilor că tradiţia și portul nostru popular merg mai departe, iar la rândul lor, copiii noștri să ducă și ei tradiţia mai departe! Le mulţumim pentru înţelegere!”, a transmis primarul Lucian Resmeriţă.

Corneliu BRAN

didactice, și intonând imnul „Gaudeamus Igitur”, ei eu coborât etaj cu etaj și, apoi, s-au îndreptat spre Cinematograful „Luceafărul”, în sala căruia fusese programat să aibă loc evenimentul.

Editor: SC Aldo Detail Direct SRLPetroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Director:Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro

Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688

Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com

Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

prezenţa primarului Cristian Merișanu și a doamnei viceprimar Malvine Socaci, fost profesor și director la această instituţie de învăţământ, elevii absolvenţi ai claselor a XII-a le-au predat ștafeta colegilor din a unsprezecea. Profesorii au împărţit premii și diplome, după care fiecare clasă și-a prezentat videoclipul anume pregătit pentru acest moment important din viaţa elevilor care au absolvit liceul.

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS

Gheorghe Olteanu

Uricani Ce-a fost mai greu a trecut

Am avut ocazia

să discut cu domnia sa săptămâna trecută, când, însoţindu-i pe primarul Dănuţ Buhăescu și pe vicele Corneliu Braia, am ajuns în satul din capătul vestic al Văii Jiului, în apropierea fostei cabane Câmpu lui Neag. Loc în care se construiește noul pod peste Jiul de Vest. Construcţia sa a început la sfârșitul anului trecut și, fiindcă am fost prezent la primele secvenţe de demontare a celui vechi și de amenajare, în aval, a podului provizoriu, pot să spun, fără reţinere, că echipa de muncitori face treabă bună.

Cu o săptămână

înainte de venirea primarului, la pod sau montat cele cinci grinzi prefabricate. O operaţiunea complexă în care, între macaragiu și muncitori, trebuie să existe o sincronizare perfectă. Lucru de care a avut grijă maistrul Constantin Acasandrei. Miercurea trecută, constructorii lucrau la armarea

tablierului în care, la ora la care citiţi ceea ce am scris, cred că se toarnă deja betonul. Faţă de podul din Uricani, cel de lângă fosta casă de copii, la cel de la Câmpu lui Neag n-a mai fost nevoie de betonarea albiei, adică de executarea unul prag de fund, ci de amenajarea unor maluri pereate, adică întărirea malurilor prin amplasarea unor gabioane. În rest, el are cam aceleași dimensiuni cu ale celui din oraș: 24 de metri lungime, 7,5 metri lăţime și 3,5 m înălţimea minimă la talveg.

Domnul director

Laurenţiu Drăghici apreciază că, undeva la finele lunii iulie, se va putea asfalta, pentru repunerea lui în circulaţie,

pod fără pile din Câmpu lui Neag s-a trecut deja de etapele dificile. Amănuntul l-am aflat de la domnul ing. Laurențiu Drăghici, directorul SC Energo Construcția Paroșeni SA, firma care execută acest obiectiv de investiții la solicitarea Primăriei Uricani.

Dumnealui

Lupeni

Hoţi de „neferose” capturaţi

Furtul de cupru de la fostele exploatări miniere revine în primplan cu un caz de la Lupeni, care ne-a fost transmis de comisarul șef Bogdan Nițu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean Hunedoara. Autorii au fost identificați de polițiști, fiind prinși chiar în momentul în care ardeau pe un teren viran învelișul de plastic al unor cabluri de cupru, în cauză oamenii legii întocmind dosar de cercetare penală sub aspectul comiterii unei infracţiuni de furt calificat.

„La data de 10 iunie, în jurul orei 6,50, Poliţia municipiului Lupeni a fost sesizată de către un reprezentant al unei exploatări miniere din localitate despre faptul că persoane necunoscute au pătruns în curtea minei şi au sustras mai multe componente din cupru. În urma verificărilor efectuate, poliţiştii

au constatat faptul că, în noaptea de 09/10 iunie 2023, persoane necunoscute au pătruns în incinta unităţii miniere şi au sustras 15 metri de cablu din cupru și componentele interioare ale unui transformator.

În cauză, poliţiştii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracţiunii

desfășurarea lucrărilor auxiliare fiind posibilă și dacă pe pod trec autovehicule. După care, în luna august,

i-a mărturisit primarului că, de câte ori ploua mai abitir, aveau probleme cu vechiul pod de lemn. Pe lângă faptul că, la pila de la mijlocul podului, se opreau lemne și gunoaie aduse de Jiul de Vest crescut, apa se revărsa și le inunda grădinile. „Da, a confirmat și domnul director, domnul Todea și vecinii săi au fost foarte cooperanţi cu noi!”. Închei cu o asigurare dată de Dănuţ Buhăescu și girată de ing. Laurenţiu Drăghici.

În luna august vor fi gata și punţile de la Valea de Brazi și Uricani.

termenul de finalizare va fi respectat. Noul pod din Câmpu lui Neag este o adevărată binecuvântare pentru cetăţenii care-și au gospodăriile în apropierea lui. Am auzit asta de la domnul Viorel Todea cu care a stat de vorbă Dănuţ Buhăescu.

de furt calificat, iar în urma cercetărilor efectuate au identificat 4 bărbaţi din Lupeni, cu vârste

Singura operaţiune care a mai rămas de executat la ele este montarea construcţiilor metalice care se realizează în prezent la Hunedoara. Gheorghe OLTEANU

Lupeni, pe un teren viran din proximitatea podului de cale ferată de peste Râul Jiul de Vest, chiar în timp ce ardeau învelişul din plastic al unor cabluri din cupru.

cuprinse între 20 şi 33 de ani, bănuiţi de comiterea faptei reclamate. Cei patru au fost identificaţi de un echipaj de poliţie pe raza municipiului

Cei patru aveau asupra lor mai multe bucăţi de cablu de cupru și componente interioare ale unui transformator, care au fost predate reprezentanţiilor unităţii industriale prejudiciate”, ne-a transmis sursa citată.

Corneliu BRAN

La construcția noului

Tenis de câmp Cupa „Electromax”

A fost un turneu foarte bun reușit de către sportivii de la CSM Petroșani.

Antonia Crișan și Sofia Tutunaru au devenit campioane, atât la proba de simplu, cât și la cea de dublu la categoria12 ani, fete respectiv 14 ani fete, reușind meciuri frumoase cu multă muncă și dăruire.

Alessia Rădescu a ocupat locul 2 la categoria 10 ani fete, Carolina Tătar și Liana Rusu s-au clasat pe locul 3 la categoria12 ani fete.

Ariana Scafariu s-a clasat pe locul 3 simplu și dublu la categoria ani fete.

Flavian Hotea - locul 3 simplu și dublu la categoria14 ani, masculin l, iar Alexandru Scafariu - locul 3 la categoria ani, masculin. Acestea sunt rezultatele obţinute.

„Felicitări tuturor sportivilor pentru meciurile frumoase pe care ni le-au oferit, organizatorilor pentru desfășurarea turneului, și nu în ultimul rând părinţilor pentru ajutor și încredere.

Fiţi mândri de copiii voștri pentru că iubesc sportul și tenisul a devenit parte din viaţa lor! Mult succes tuturor!”, a fost mesajul antrenorilor.

A murit Leontin Ciortan!

O veste din mediul online m-a întristat teribil. S-a stins Leontin Ciortan, navomodelistul legendă a Văii Jiului, Maestru al sportului, care timp de 46 de ani a activat la AS Preparatorul Petrila (19621967), CS Jiul Petroșani (1967- 2001), CS Aninoasa (2002-2010) și Sportul Studențesc București.

Am avut onoarea să colaborez  cu dumnealui pe vremea când lucram la cotidianul „Matinal”. Leontin Ciortan avea o privire blajină și o voinţă de fier. A suferit teribil când baza de navomodelism a fost scoasă din circuit. Se întrecea de la egal la egal cu fostul ministru, Berceanu. A reușit  în calitate de sportiv, dar mai ales de antrenor, să obţină performanţe de cartea recordurilor.

Ca sportiv, a obţinut peste 150 de titluri de campion naţional și peste 30 de recorduri naţionale, iar ca antrenor, timp de 43 de ani, a câștigat de mai multe ori titlul de campioană cu echipa pentru cluburile din Petroșani și Aninoasa.

A obţinut Brevetul de instructor de navomodelism în 1955, iar în 1967 titlul de antrenor.

Navomodeliștii crescuţi de el și consacraţi, echipele de seniori și juniori au câștigat 47 de titluri consecutive de campioane naţionale, peste o mie de titluri și medalii individuale naţionale și o bază nautică europeană unică în ţară (atelier, bazin de antrenamente). Baza a găzduit timp

de 35 de ani competiţii naţionale, Petroșaniul a fost capitala navomodeliștilor pentru că anual, 2-3 zile ale lunii august se desfășurau finalele campionatelor Naţionale ale României.

Pentru această muncă de decenii, președintele ţării Ion Iliescu l-a premiat cu „Meritul sportiv” pe omul legendă al Văii Jiului, iar consilierii primăriilor Petroșani și Aninoasa l-au făcut cetăţean de onoare al urbelor. Membru delegat al ţării noastre în organismele internaţionale de modelism și vicepreședinte al Federaţiei Române de Modelism. (sursa Facebook)

Mor căpitanii suportului din Vale și habar nu avem ce săraci suntem fără ei. Nu prea mai vine nimic din urmă. O mână de sportivi și antrenori și ăia hăituiţi și învinși de indiferenţă. Pe vremea când presa era presă și sportul era sport se stătea în redacţia Ziarului la coadă ca pâinea caldă. Aveau cu ce se lăuda sportivii, iar condeiul dădea strălucire strălucirii lor. Drum lin, căpitane Ciortan!

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

La Muzeul Mineritului Petroşani Conferinţa „Hergheliile oarbe ale beznei veşnice” de Marian Boboc

(continuare din pagina 1)

„Povestea unui cal orb”

dintr-o viitoare carte

După discursul rectorului, care a fost construit pe abordarea ideii de „conferinţe de la muzeu” și pe modul general al acestora și importanţa lor, Marian Boboc a invitat-o lângă el pe invitata din Capitală, o distinsă doamnă, care trebuie apreciată în plus și pentru efortul de a veni sute de kilometri ca să fie prezentă la această conferinţă.

Cum spuneam și la început, doamna profesor Mihaela Bal a citit o frumoasă, dar tristă poveste, care se va regăsi în viitoarea sa carte, promisiunea fiind vineri că o va lansa și la Petroșani după ce cartea va fi tipărită. Mai trebuie menţionat și ceea ce spunea Marian

Boboc la prezentarea invitatei, că Mihaela Bal scrie și proză, printre altele a scris și o carte despre viaţa și opera lui I.D. Sîrbu. Așteptăm cu interes noua carte, mai ales după ce am auzit povestea citită vineri.

„Să începem sub semnul veseliei, eu sunt un om mai vesel de felul meu și de aceea vă spun asta. Știind că vin încoace și că trebuie să vorbesc în public – n-am emoţii să vorbesc în public, mai vorbesc câteodată și prostii – făcusem o cuvântare. Dar până la urmă, sunt o fire tehnică și o să auziţi doar structura acesteia: 1. Scuze. Scuze că m-am anunţat atât de târziu. 2. Mulţumiri. Mulţumesc gazdei pentru că a acceptat să vin și în al doilea rând pentru că mi-a tipărit aceste pagini în format foarte mare, ca pentru un om bătrân cu ochelari. Mulţumesc dragă, am prins figura! (râde, la fel și Marian și cei din asistenţă – n.r.). 3. Stare. Starea e că nu am mai citit proză în public. Eu merg la conferinţe, dar vorbesc despre altele, dar proză în public n-am citit. Și m-am rușinat ca o domnișoară… Veţi vedea.

vă spun când îl public, că tot aici îmi fac lansarea. E

ideea... În urmă cu ceva ani, când director la Mina Lupeni era un prieten de-al meu, inginerul Emil Gheorghe, aici de faţă, mai mergeam sporadic pe la mină pe la el. Din vorbă în vorbă, am ajuns și la caii de mină. Și îmi zice Emil: Ce fain ar fi să scrii despre caii de mină! I-am zis atunci: Da, de ce nu?! Pe urmă, mi-am dat seama că nu era așa de ușor și probabil din cauza asta n-a scris nimeni pe larg despre ei. Emil nu mai e director de mină, e un onorabil și activ pensionar, dar, în timp, eu am resimţit ideea asta ca pe o datorie faţă de un prieten. Și, până la urmă, faţă de mineri. Voi citi azi cele mai interesante povestiri, nu înainte de a vă mulţumi

eveniment cultural petrecut la Petroșani, un eveniment cum spuneam inedit, trudit și foarte interesant, care ne-a mai arătat o pagină neștiută din istoria mineritului de huilă a Văii Jiului, pe care unii au avut grijă, din păcate, să-l facă praf, trecând cu bocancii și cu indiferenţă crasă peste toată această istorie. Bine că mai sunt oameni de cultură, precum Marian Boboc, care readuc la suprafaţă, în timp, toată această

Ceea ce voi citi azi e parte dintr-un roman, un roman vorba lui Sîrbu necitit și neînţeles, dar și nepublicat încă. O să

o promisiune. Și, da, e o parte din ceea ce aș vrea să scriu despre colonie, despre lumea din adâncuri, dar mai ales despre lumea de la suprafaţă și de dincolo de Petroșani. Și de dincolo de graniţele ţării. Prima partea, Ca un cal orb, este un preambul al romanului și este scris în memoria lui Ion D. Sîrbu, care a rămas peste timp mentorul meu spiritual”, au fost cuvintele

încă o dată, tuturor, pentru prezenţa numeroasă și aleasă”, a spus, înainte de lectură, Marian Boboc celor din sala muzeului. Conferinţa susţinută de Marian Boboc a electrizat asistenţa, povești frumoase, dar triste, precum viaţa acestor cai demult apuși, povești pe care cu siguranţă le veţi citi pe nerăsuflate. Sub acest gând al măreţiei și trudei cailor din adâncurile minelor noastre, încheiem și noi această nouă filă de

istorie, cu bune și rele, toate aceste povești, „îngropate” parcă o dată cu mineritul, ale ortacilor și minelor noastre!

Corneliu BRAN

P.S. După ce Marian Boboc a încheiat conferinţa, venerabilul inginer Bujor Bogdan și prof.univ.dr.ing. Iosif Andraș (fără îndoială, o somitate în istoria tehnică a mineritului Văii Jiului, o enciclopedie vivantă a acesteia) au sporit valoarea subiectului cu alte informaţii neștiute...

doamnei Mihaela Bal, înainte să înceapă să le citească celor din asistenţă. Probabil că atunci când cartea va fi editată, veţi avea cu toţii plăcerea să o citiţi, de aceea ne oprim aici.

O conferință electrizantă

Apoi, preţ de câteva zeci de minute, Marian Boboc, bine pregătit, ca pentru conferinţă am zice glumind, a captat asistenţa printr-o serie de povești ce vor fi încadrate într-o viitoare carte.

„Conferinţa mea - după cum îi spune și titlul, e drept metaforic - se va ocupa de caii de mină.

După știinţa mea, este pentru prima dată când cineva dezvoltă acest subiect, cel puţin în zona noastră, Hunedoara. A fost o documentare foarte grea, trudită, de câţiva ani lucrez la ea. Aș vrea să spun de unde a pornit

Curse atletice

Premii atractive la Roşia Montană

Anul acesta se vor oferi la Roșia Montana Marathon premii în bani în valoare de 4.900 de lei. Sumele sunt la cursele de Maraton, Semimaraton și Cros la OPEN.

Pentru toate categoriile de vârstă se vor oferi premii în produse!

Cei care doresc să se înscrie online, o mai pot face până miercuri, 21 Iunie, în cea mai lungă zi din an!

„Descoperă Aurul din Inima ta alergând pe un tărâm de legendă în perioada 23-25 iunie 2023!”, a fost mesajul organizatorilor. Și-au anunţat prezenţa și alergători din Valea Jiului, printre care și atletul Codrea Silip.

Sănătate, Toma Coconea!

Cel mai constant participant la toate edițiile de la RED Bull XAlps, Toma Coconea, și-a îngrijorat susținătorii cu o poză în mediul online.

Sportivul din Vale apare pe un pat de spital, iar postarea are următorul mesaj: „Salutări oameni dragi, am ieșit din spital și transmit acest mesaj tuturor care sunt îngrijoraţi de starea mea. Sunt bine. Voi reveni cu un mesaj video pentru mai multe detalii. Mulţumesc pentru grijă”, a fost mesajul sportivului. Multă sănătate îţi dorim!

Fotbal

Memorialul „Mircea Sîrbu”, ediţia a IV-a

Mircea Sîrbu, cel mai longeviv președinte al unei asociații județene de fotbal, trebuia să își sărbătorească ziua de naștere. Din păcate, nu se mai află printre noi, dar peste 100 de copii au păstrat vie amintirea lui prin participarea la acest memorial desfășurat la Deva.

„Apreciem efortul micuţilor fotbaliști care în ciuda condiţiilor meteorologice nefavorabile s-au bucurat de fotbal și l-au omagiat pe dl. profesor. Anii trec, amintirea rămâne”, se scrie pe pagina de Facebook a AJF Hunedoara. Peste 100 de tineri fotbaliști sub 9 ani, de la nouă cluburi din judeţul Hunedoara au participat sâmbătă, 17 iunie, la  Memorialul „Mircea Sîrbu”. Competiţia dedicată cinstirii memoriei profesorului Mircea Sîrbu, cel mai longeviv președinte de Asociaţie Judeţeană de Fotbal din România, a fost organizată de CSM Deva, AJF Hunedoara și Direcţia Judeţeană de Sport Hunedoara. Regretatul profesor Mircea Sîrbu a fost cel mai longeviv președinte de AJF din ţară. Munca apreciatului om de fotbal este continuată de către unul dintre fiii săi, prof.dr. Marius Sîrbu, coordonatorul Centrului de Copii și Juniori din cadrul CSM Deva. Rezultatele acestei munci se văd, CSM Deva având, doar în acest sezon, trei grupe care, după ce au câștigat întrecerile judeţene, au evoluat, cu bune rezultate, la un nivel înalt pe plan naţional! „O nouă ediţie în memoria celui care mi-a fost tată și mentor... Îi voi duce mai departe numele prin tot ceea ce voi face pentru fotbal. Mulţumesc tuturor celor care mi-au fost alături””, a declarat Marius Sîrbu. La finalul competiţiei, participanţii au fost premiaţi de primarul municipiului Deva, Nicolae Florin Oancea, de președintele AJF, Cristian Petrean, de directorul DJS Marius Simina, și de președintele CSM Deva, Nelu Ardelean.

„Am văzut, la Memorialul Mircea Sîrbu, mulţi copii talentaţi și, cu siguranţă, parte dintre aceștia îi vom revedea, nu peste mult timp, la echipa de seniori de la CSM Deva. Felicitări organizatorilor pentru această iniţiativă și mult succes sportivilor și antrenorilor în viitor”, a declarat Nicolae Florin Oancea, primarul municipiului Deva.

Microbiștii din reședinţa de judeţ, dar nu numai, sunt așteptaţi să susţină una dintre echipele de juniori de la CSM Deva zile următoare. Mai exact joi, 22 iunie, de la ora 17:00, pe terenul sintetic de la stadionul Cetate, grupa U19 de la CSM Deva va juca returul semifinalei naţionale la această categorie de vârstă, în compania celor de la Speed Academy Pitești. În meciul tur, de la Pitești, CSM Deva a terminat la egalitate, scor 1-1. Sunteţi așteptaţi la meciul în care intrarea publicului este liberă!

Universitatea din Petroşani

Pregătiri pentru noul an universitar

Locurile disponibile pentru anul universitar 2023-2024

„Potrivit cifrei de școlarizare aprobate pentru anul universitar 2023/2024, universitatea noastră pune la dispoziţia celor interesaţi un număr de 574 de locuri bugetate de stat pentru studiile de licenţă. La care se adaugă câteva locuri speciale destinate absolvenţilor

sistemului de protecţie socială, absolvenţilor de liceu din mediul rural, absolvenţilor de liceu de etnie rromă și unor absolvenţi cu cerinţe educaţionale speciale. Pentru specializările de licenţă de la cele trei facultăţi ale Universităţii din Petroșani, de asemenea sunt disponibile alte 635 de locuri cu taxă. Facem o importantă precizare și pe această cale: taxa de studii de la universitatea noastră e printre cele mai mici din ţară, mai exact suma de 2.500 lei pentru fiecare an universitar. Dacă vorbim de studiile universitare de masterat, avem disponibile pentru viitorul an universitar,

Fiindcă ne apropiem de perioada de înscrieri pentru viitorul an universitar 2023-2024 la cele trei facultăți din cadrul Universității din Petroșani, rectorul universității, prof.univ.dr.ing. Radu Sorin ne-a oferit câteva informații în acest sens. Toate informațiile necesare pentru înscriere și admitere sunt disponibile pe pagina special creată de cei de la Universitatea Petroșani: www.upet.ro/admitere/

ce va începe din toamnă, un număr de 200 de locuri bugetate de stat, la care mai trebuie adăugate alte 300 de locuri disponibile cu taxă, această taxă fiind tot 2.500 lei pentru fiecare an universitar”, a declarat pentru ziarul nostru rectorul Radu Sorin.

Calendarul înscrierilor debutează pe 3 iulie După cum ne-a spus rectorul Universităţii din Petroșani, calendarul admiterii pentru studiile

de licenţă începe cu perioada 3-20 iulie 2023, cu înscrierea candidaţilor. „Înscrierile se fac online pe platforma admitere.upet.ro, iar candidaţii care nu dispun de mijloace tehnice se pot prezenta ca și în anii trecuţi la sediul facultăţii, unde doresc să se înscrie și unde o vor putea face tot online, beneficiind de suport tehnic”, a mai precizat Radu Sorin.

Corneliu BRAN

Anunţ de licitaţie publică

Sâmbătă, la Deva, în prezenţa a peste600 de delegaţi din întreg judeţul, mai mult de 150 dintre aceștia fiind din Valea Jiului, Alianţa pentru Unirea Românilor și-a lansat în dezbatere publică programul de guvernare, intitulat “Reconstruim România”. Lansat în 11 mai, „Reconstruim România –Programul de guvernare AUR

în 15 puncte” este pus în dezbatere publică și discutat cu specialiști și parteneri sociali în toate reședinţele de judeţ, precum și în comunităţile de români din diaspora. În faţa unei săli arhipline au luat cuvântul senatorul Claudiu Târziupreședintele Consiliului Naţional de Conducere (CNC) al AUR, Sorin Lavric – președintele Senatului

AUR, Robert Alecu – vicepreședinte AUR, Ringo Dămureanu – deputat AUR, conferenţiarul universitar Avram Fiţiu și coordonatorul AUR, Eugen Popescu. ˝Este o premieră în România când un program de guvernare este pus în dezbatere publică în ideea de a fi îmbunătăţit. Mă bucur că această premieră își face drum în societatea românească la Deva˝, a spus președintele CNC AUR, Claudiu Târziu.

Vând casă

“la căsuţe”, pe str. ViitoruluiPetroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea maredin faţă până în spate, necesită renovare.

Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.

8 www.zvj.ro luni, 19 iunie 2023

Direcţia Administrarea Domeniului Public și Privat, cu sediul administrativ pe str. 1 Decembrie 1918, nr. 93, judeţul Hunedoara, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal 16982459, adresa de e-mail dadpp@primariapetrosani.ro organizeaza:

Licitaţie publică în vederea vânzării autovehiculului special marca MAN – HD 08SNG

Ofertele se depun într-un exemplar până la data de 12.07.2023, ora 9.00 și se vor deschide în ședinţa publică din data de 12.07.2023, ora 11.00, în sala de ședinţe, la sediul instituţiei. Relaţii, detalii, clarificări cât și documentaţia de atribuire, se pot obţine până la data de 05.07.2023, de la Direcţia Administrarea

Domeniului Public și Privat, din cadrul Primăriei municipiului Petroșani, camera 42, telefon 0254.541220 (1) int. 118.

Instanţa competentă în soluţionarea eventualelor litigii: Tribunalul Hunedoara, str. 1 Decembrie 1918, nr. 35, Deva, telefon 0254.211.574, fax 0254.216333, email tribunalul. hunedoara@just.ro, termenele și condiţiile pentru sesizarea instanţei: conform prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Costul documentaţiei de atribuire este de 30 lei și se va achita la casieria din cadrul Direcţiei Administrarea Domeniului Public și Privat, etaj 2. Ofertele se depun la sediul instituţiei, biroul de registratură, camera 5 sau 7

Anunţ public

S.C. COMETEX S.R.L cu sediul in orașul Voluntari, șoseaua București Nord, nr.10, clădirea Global City Business Pak, corpul O11, etaj 10, judeţul Ilfov, anunţă elaborarea primei versiuni a planului/programului faza PUZ, pentru comasare parcele, construire imobil galerie comercială și imobil servicii, amplasare totem și amenajări exterioare în localitatea Petroșani, str. Livezeni nr.12 și declanșarea etapei de încadrare pentru obţinerea avizului de mediu.

Consultarea primei versiuni a planului/programului se poate realiza la sediul APM Hunedoara, Deva, str. A. Vlaicu, nr. 25 de luni-joi între orele 8.00-16.30 și vineri între orele 8.00-14.00.

Comentariile și sugestiile se vor transmite în scris la sediul APM Hunedoara în termen de 15 zile calendaristice de la data prezentului anunţ.

ANUNŢ

Consiliul Local al Municipiului Petroșani, Serviciul Public Administraţia Pieţelor Petroșani, CUI 4468960 str. N Balcescu nr.10,Jud Hunedoara, organizează în data de 18.07.2023 ora 12:00 licitaţie publica cu ofertă pentru închirierea a 4 boxe comasate în suprafaţă de 29,4mp (nr.21,22,23 si 24 )situate în Hala Pieţei Centrale Petroșani,str. N. Bălcescu ,nr.10.

Caietul de sarcini se poate procura de la sediul serviciului. Documentele si oferta de preţ pentru participarea la licitaţie se depun la sediul Serviciului Public Administraţia Pieţelor, Loc.Petroșani, str. N.Bălcescu nr.10, Jud. Hunedoara, începand cu data publicarii anunţului pâna la data de 17.07.2023 ora 15:00.

Relaţii la sediul Serviciului Public Administraţia Pieţelor Petroșani. Adresa e-mail :spapp_petrosani@yahoo.com.

“Reconstruim România”, Programul de guvernare AUR, lansat în dezbatere publică (şi) la Deva

Bă, voi nu mai aveţi mândrie?

Voi fi sinceră încă din capul locului. Echipa de fotbal CSM Jiul Petroșani nu îmi mai trezește emoția de altă dată. Poate că ce era de consumat s-a consumat, exact ca într-o poveste de iubire, dar nu am uitat.

Poate că totul s-a consumat pe vremea când scriam de una singură cum pe iarba verde de acasă pășteau vacile. Jiul ajunsese o pășune. Când porţile erau furate pe bucată pentru fier vechi, tavanul se prăbușea prin vestiare, iar cutia milei cerea ajutor. Un singur lucru m-a impresionat în ultimii ani, mâna aia de suporteri care a rămas alături de echipa care, astăzi, nu se mai bate cu performanţa.

Bă, dar voi chiar nu mai aveţi pic de mândrie? Deva se bate de două sezoane la promovarea în Liga 2. Măcar încearcă. Corvinul, rivala voastră de la ora de istorie, a promovat în Liga secundă. Cu mare fast. Ca la nuntă. Voi?

NIMIC? Aţi uitat așa ușor istoria clubului peste care s-au așternut, cu voia voastră, praful și blasfemia? Aţi ajuns să jubilaţi după o victorie cu Ezerișul sau Cărbuneștiul... Bă, voi glumiţi?! Aveţi peste 100 de ani de istorie, aveţi repere în istoria voastră. Aţi avut jucători de mare fineţe și clasă. Bă, nu vă simţiti rușinaţi să încălţaţi ghetele și să calcaţi pe iarba lui Libardi și Tonca. Se rușinează și păpădia de tentativele voastre eșuate. Mi s-a tocit pixul și tocul scriind ode pentru Jiul, pentru Jiul ăla care transmitea emoţie și vibraţie. Azi Jiul nu mai contează. E o „afacere” cu porţile închise. Unde sunt orgoliul și mândria celei mai iubite

echipe

din Valea Jiului?! Aţi devenit o tristă comedie care nu e Jiul. Eu îl vreau pe Jiul ăla care te făcea să urli din toţi rărunchii și te  urca pe gardurile stadionului. Pentru echipa aia eu m-am apucat de scris. Azi o vedem și nu e.

Unde ești tu, Jiule?

Scriu de 26 de ani despre Jiul ăla care era cât pe-aci să fie transformat în târg de vechituri... Bă, aţi uitat? Eu, nu! Loredana JUGLEA