Director: Cătălin DOCEA
Curs valutar:
1€ = 4,9596 lei
1$ = 4,5426 lei
1₤ = 5,8208 lei
In vederea executarii lucrarilor la obiectivul: ,,MODERNIZARE
STRADA SLATINIOARA DIN
MUNICIPIUL PETROSANI, proiectare si executie’’, va informam ca in perioada
07.06.2023 – 24.06.2023, se inchide Strada Slatinioara
intre orele 7,30 – 17,30
si se impun restrictii de tonaj pentru autovehiculele cu masa maximă autorizată mai mare de 3,5 tone, conform Aviz nr. 661570/13.04.2023.
Proiectul privind modernizarea infrastructurii rutiere din orașul Petrila se bucură de o nouă oportunitate de punere în practică, de data aceasta printr-o finanţare obţinută în cadrul Programului Naţional de Investiţii ”Anghel Salygni”.
În acest sens, zilele trecute, la București, primarul orașului Petrila a semnat un contract de finanţare la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice
și Administraţiei Locale, împreună cu secretarul de stat Alexandru Stoica.
”Am semnat, zilele trecute, la
București, alături de secretarul de stat Alexandru Stoica în cadrul Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administraţiei, un nou contract de finanţare pentru orașul Petrila prin Programul Naţional de Investiţii ”Anghel Saligny”. Prin acest program se va moderniza strada Republicii, se va turna un nou strat de covor asfaltic, se vor realiza parcări în zona centrală a orașului și în cartierul 8 Martie și 22 Decembrie, precum și un sens giratoriu la intersecţia străzii Republicii cu strada Minei. Mulţumesc Guvernului României pentru această finanţare!”, a declarat Vasile Jurca, primarul orașului Petrila. Potrivit precizărilor făcute de primarul Vasile Jurca, această investiţie vizează, în principal, turnarea unui nou covor de asfalt pe strada Republicii din orașul Petrila, pe toată lungimea acesteia, ceea ce înseamnă că traversarea zonei urbane a localităţii de la un capăt până la celălalt se va face pe un drum complet modernizat. Elementul de noutate pe care-l aduce acest proiect în ceea ce privește arhitectura de infrastructură urbană a orașului Petrila este realizarea primului sens giratoriu la intersecţia străzilor
Republicii și Minei.”
Am văzut cu toţii cât de mult a fost fluidizat accesul pe strada Republicii și traficul rutier prin sensul giratoriu de pe DN 66, cel de la intrarea în orașul Petrila dinspre Petroșani. De aceea ne-am propus să facem încă un pas în ceea ce privește circulaţia rutieră în orașul Petrila, prin construirea acestui nou sens giratoriu, la intersecţia străzilor Republicii și Minei. Acesta se impune cu atât maimult cu cât perspectivele de dezvoltare de pe platforma fostei Mine Petrila, atât în plan economic, cât mai ales, în plan turistic și cultural, vor crea un aflux de trafic rutier pe care îl avem deja în vedere și pe care, credem că prin acest sens giratoriu îl vom putea prelua cu succes. În plus, sensurile giratorii sunt și elemente de arhitectură urbană care dau eleganţă arterelor rutiere și un aspect frumos în acea zonă a orașului Petrila”, explică primarul Vasile Jurca.
Lucrările pentru realizarea noului proiect privind modernizarea infrastructurii rutiere în orașul Petrila vor începe imediat după finalizarea procedurilor legale de licitaţie și atribuire a contractului de execuţie.
cercetările sale
„Ţinutul Momârlanilor”
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Din motive medicale sportivul Toma
Coconea a abandonat cel mai dur concurs din lume, Red Bull X-Alps. Sportivul s-a asigurat ca este bune, după ce a ajuns pe un pat de spital. „Mulţumesc pentru încrederea în mine celor care m-au susţinut moral și financiar, mulţumesc echipei, mulţumesc SPONSORILOR, mulţumesc organizatorilor Red Bull X-Alps și, nu în ultimul rând, familiei care m-a ajutat și m-a înţeles până la capăt. Din păcate, în a șasea zi de concurs am avut probleme medicale. Nu mă pot pune cu corpul meu. La 2 km în apropiere de spital nu am mai putut urina, îmi cer scuze că spun asta, după 4 ore. Nu am vrut să îmi închei așa cariera. O infecţie la prostată m-a făcut să ajung la spital. Nu a fost să fie, dar în cei 20 de ani de carieră am scris o istorie care i-a inspirat și pe alţii”, a spus Coconea.
Tot pachetul a fost pentru atletul Codrea Silip, tocmai la una dintre cele mai așteptate curse, Retezat SkyRace, o cursă plină de surprize. Dacă săptămâna trecută a avut o cursă de 60 km, sportivul spune că ar fi vrut să alerge la o cursă mai mică de max 23 de km, la traseul Buta din cadrul RSR unde de alfel era și înscris. Dar din cauza condiţiilor meteo, cele două curse s-au comasat si au devenit una de 27km cu cca 1300m, mult mai sigură pentru participanţi pentru că au fost excluse porţiunile de creastă alpină. “Lăudabilă iniţiativa organizatorilor și de felicitat soluţia aleasă în ultimul moment. A fost un traseu nou cu mult asfalt pe urcare, iar apoi cu multă apă, noroi, urcări verticale și coborâri în care de-abia
Memorialul „Mircea Sîrbu”
putea-i să-ţi menţii echilibru, capcane prin iarba inundată sau forestiere transformate în văi cu apă până la glezne... Din punct de vedere al rezultatului sunt foarte multumit că am reusit să-mi ating obiectivul și să câstig categoria mea, + 50, și să prind și top 20 în clasamentul general la final... Felicitări organizatorilor și voluntarilor care au marcat traseul nou în ultima zi și mii de mulţumiri celor care ne-au așteptat prin ploaie și ne-au oferit suportul în timpul cursei”, a concluzionat sportivul.
Mai multe echipe din Valea Jiului au luat parte la Memorialul de fotbal „Mircea Sîrbu”, care a avut loc la finele săptămânii. „N-a contat vremea deloc prietenoasă, atât de mult ne place fotbalul!”. Asta au afirmat cei peste 100 de copii legitimaţi la secţiile de profil de la cluburile sportive din Deva, Călan, Vaţa, Lupeni, Brad, Șoimuș și Hateg, care au participat în Deva, la Memorialul „Mircea Sârbu”, eveniment comemorativ aflat la a V-a ediţie. DJS Hunedoara a acordat drept premii 30 de mingi de fotbal tuturor echipelor participante”, a fost mesajul participanţilor.
Editor: SC Aldo Detail Direct SRLPetroşani RO 32719137 n J20/82/2014
Echipa de fotbal Corvinul Hunedoara, nou promovată în Liga 2, și-a fixat, în mare, programul de pregătire.
Astfel, corviniștii au stabilit, până acum, șapte teste de verificare, cu formaţii din trei eșaloane, precum și locaţia cantonamentului de vară, informează pagina de Facebook a echipei.
„Alb-albaștrii” se reunesc joi, 22 iunie, la Hunedoara. Apoi, vor efectua vizita medicală și vor avea câteva zile de reacomodare la efort, pentru ca pe 1 iulie să dispute primul test al verii: cu prim-divizionara UTA, pe arena „Michael Klein” (ora urmând să fie comunicată în curând). „La patru zile distanţă, oaspeţi ne vor fi cei de la CSC Dumbrăviţa (care vor fi cantonaţi în judeţ), pentru ca pe 9 iulie să înfruntăm o altă viitoare colegă de eșalon, Viitorul Pandurii Târgu Jiu, tot la Hunedoara. Înainte de stagiul de pregătire, clubul nostru mai caută un adversar pentru un alt amical – numele acestuia și data urmând să fie comunicate în curând”. Pentru stagiul de pregătire al verii, corviniștii se întorc la Curtea de Argeș, acolo unde au efectuat și cantonamentul de anul trecut și unde beneficiază de condiţii excelente de cazare și de pregătire, având la
dispoziţie mai multe terenuri de antrenament. Hunedorenii vor lua calea Argeșului pe 14 iulie și vor rămâne localizaţi acolo până pe 25 iulie. Și aici Corvinul va disputa patru partide de verificare, după următorul program:
16 iulie – Viitorul Pandurii Târgu Jiu sau ACS Muscelul Câmpulung Elite
19 iulie – FC Argeș
22 iulie – CS Mioveni
25 iulie – Unirea Bascov
De menţionat că acest program mai poate suferi modificări, atât în ceea ce privește datele de disputare, cât și unii adversari, în funcţie de disponibilitatea acestora.
La întoarcere, echipa hunedoreană va mai susţine un ultim meci de verificare (prezentare), pe 29 iulie, adversarul urmând a fi stabilit.
Vă reamintim, campionatul Ligii a doua debutează în primul weekend al lunii august. Ţintarul întrecerii va fi stabilit în jurul datei de 20 iulie.
Fotbal. Promovare în Liga 3 Reprezentanta fotbalului hunedorean –umilită pe teren propriu
A avut loc prima manșă a barajului de promovare în Liga 3, la fotbal.
Gloria Geoagiu (campioana judeţului Hunedoara) a dat piept cu AS Peciu Nou (campioana judeţului Timiș). A fost un scor final de 0-4 ! Arbitrii jocului au fost: Dragoș Lunca, Nan Marilena, Cătălina Sandocan! A fost un joc foarte frumos, în care s-a evidenţiat detașat echipa oaspete care s-a impus și, în final, a câștigat meritat cu un scor confortabil. Ceea ce face ca jocul retur, care se va disputa la Peciu Nou, să fie mult mai ușor!
Observator de arbitri a fost Arsa Emil. Evident, omniprezent la meciuri, Petru Spărios nu a ratat prilejul de a realiza o fotografie în tribună oficială, alături de cei prezenţi la acest meci.
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro
Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
Director:Cătălin DOCEA docea@zvj.ro facebook.com/ziarulvaiijiului
Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com
Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS
DTP: Confort Media
Publicitate: Mirabela
- 0735.727264
Primul punct a trecut foarte repede. Doamna consilier local Claudia Simona Boboescu Constantin, care prezidează ședinţele de consiliu, nu a fost prezentă, așa că s-a votat pentru ca lucrările extraordinarei să fie conduse de doamna viceprimar Malvine Socaci. A urmat proiectul privind rectificarea bugetului local pe anul 2023 pentru care, îmi vine să cred, a fost, de fapt, convocată ședinţa de vineri. Primarul Cristian Merișanu a recunoscut că „mutăm (sume de banin.a.) dintr-o parte în alta, (pentru căn.a.) apar cheltuieli suplimentare cu
investiţii, de cofinanţare”, urmată de promisiunea că alte amănunte vor fi aflate de consilierii locali la ședinţa ordinară din iunie.
Ultimul proiect de hotărâre a fost cel „pentru modificarea HCL 247/2022 privind aprobarea numărului de burse și a cuantumului acestora pentru elevii din învăţământul preuniversitar pentru anul școlar 2022-2023”. A apărut necesitatea majorării cu o bursă a numărului celor sociale, așa că s-a procedat în consecinţă. Bursele sociale,
Ședința extraordinară din dimineața zilei de vineri, 16 iunie, a Consiliului Local Vulcan a avut trei proiecte de hotărâre la ordinea de zi. Despre ceea ce mi s-a părut a fi mult mai interesant s-a auzit după epuizarea discuțiilor subiectelor de la ordinea de zi.
energia electrică, gazul, toate preţurile sunt crescute”. Tot el a mărturisit că „încercăm să supravieţuim până vom vedea ce va face noul guvern”. Partea îngrijorătoare e că, tot de la primar citire, „nu ajung banii de salarii, de
în comparaţie cu cele de merit, bunăoară, se acordă și pe perioada vacanţelor școlare. Nu au fost cine știe ce discuţii pe această temă. Am notat doar întrebarea consilierului local Romeo Miclea care a vrut să afle dacă
bursele elevilor au avut de suferit pe perioada grevei profesorilor. Nicidecum, l-a liniștit doamna viceprimar Malvine Socaci. Nu are nicio legătură una cu alta.
Și acum partea care mi-a părut a fi interesantă. În primăvara acestui a fost adoptată o hotărâre care prevedea creșterea salariilor angajaţilor din Primăria municipiului Vulcan. Ulterior, după ce sa văzut că mărirea nu poate fi aplicată la termen, s-a venit cu o amânare. Majorarea va fi făcută de la 1 iulie. Numai că, din cauza subţierii îngrijorătoare a bugetului local, este mai mult ca sigur că și această dată nu va putea să fie respectată. Recent, sindicatul lucrătorilor din primărie a depus o plângere prealabilă împotriva HCL-ului cu amânarea. „Nu mi se pare momentul potrivit să creștem salariile și să nu putem să facem investiţiile propuse”, a comentat Cristian Merișanu acest aspect. Tot primarul a făcut cunoscut că, la ora aceasta, ar fi nevoie
La ședința ordinară din luna mai a Consiliului Local Vulcan a fost aprobată o nouă hotărâre care se referă la Regulamentul de
Hotărârea a fost necesară, deoarece vechiul regulament de funcţionare datează de acum zece ani, fiind aprobat prin HCL 118/ 2013, abrogat cu ocazia adoptării celei de acum. Ordonanţa Guvernului nr. 84/ 2002 precizează că înfiinţarea, organizarea și
www.zvj.ro
marți, 20 iunie 2023
funcţionarea serviciilor comunitare de evidenţă a persoanelor, statul de funcţii, structura organizatorică,
numărul de personal și regulamentul de organizare și funcţionare a serviciilor locale „se stabilesc prin hotărâre a consiliilor locale”, cu avizul prealabil al Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor.
Nou regulament privitor la organizarea și funcţionarea Serviciului Public Comunitare Local de Evidenţă a persoanelor al municipiului Vulcan conţine reglementări specifice privind desfășurarea activităţii pe linie de stare
de un milion de lei pentru asigurarea salariilor pe acest an și de încă un milion pentru majorarea lor. Sume de bani care nu sunt.
Primarul a spus
că, da, este de acord cu creșterea salariilor, dar, în acest caz, este nevoie să scadă numărul angajaţilor. „Mărim cheltuielile cu salariile, dar reducem numărul de oameni”, a fost soluţia oferită de el. „Pentru anul viitor o să prevedem bani la salarii”, a promis primarul, dar majorările cerute acum nu au acoperire din bugetul pe 2023. „Probabil că mai sunt și alte primării în situaţia asta”, a adăugat el. „Creșterea angajaţilor se justifică, a mai spus Cristian Merișanu, și vom căuta o altă variantă”. Rămâne de văzut care va fi aceasta. Singura intervenţie a fost a consilierului Ștefan Fezsner. El a atenţionat că, din punct de vedere juridic, cu o plângere prealabilă se poate ajunge, ulterior, în faţa instanţei de judecată.
civilă și de evidenţă a persoanelor. Atribuţiile pe care le are serviciul sunt pe linie de stare civilă, de evidenţă a persoanelor, pe linie informatică și de analiză-sinteză, secretariat, arhivă și relaţii cu publicul.
Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU
Latina sau traco-dacii?
Prima categorie de români consideră că româna nu a fost vorbită și de daci. Cei mai mulţi cred treaba aceasta și o susţin cu tărie, unii cu argumente puţine, alţii cu argumente multe și „indiscutabile”. Peste 90% dintre români consideră că româna provine din latină, așa cum de altfel ne-a învăţat și la școală.
A doua categorie de români afirmă cu tărie că româna ar fi urmașa limbii dacilor și că limba română actuală ar fi acum o cu totul altă limbă, chiar dacă ar proveni din limba dacilor. Sunt puţini care cred în această versiune, doar un procent, maxim două dintre români. În această categorie se înscrie și lingvistul Mihai Vinereanu, pe care l-am cunoscut vinerea trecută la o cabană din Parâng, întâlnirea fiind intermediată de Daniel Roșca.
Cine este Mihai Vinereanu și care sunt tezele sale legate de originea limbii române?
DL. Mihai Vinereanu este profesor universitar doctor de pe meleagurile vâlcene, care a trăit și a profesat jumătate din viaţă în SUA, fiind profesor la „City University New York”, un minuţios cercetător al originii limbii române și un lingvist care are la activ, printre altele, un valoros „Dicţionar
Etimologic al Limbii Române - pe baza cercetărilor de indo-europenistică”. Vorbim aici de o amplă lucrare știinţifică ce conţine 936 de pagini și care cuprinde un fond de 5.000 de cuvinte, din care, după aprecierea autorului, 1.000 de cuvinte ar fi noi faţă de ce s-a știut până la apariţia dicţionarului. Un dicţionar unic până acum în limba română și care în perioada următoare va apărea în ediţia a doua revizuită și cu alte cuvinte noi.
Etimologia limbii române este un subiect dezbătut tot mai des în vremurile noastre. Nu de puține ori, dezbaterea legată de originea limbii române este aprinsă și se aduc tot felul de argumente pro și contra pe două linii interesante. Am întâlnit vinerea trecută în Parâng pe unul dintre cei mai acerbi susținători ai ideii că limba rămână nu s-ar trage din latină, ci din limba traco-dacilor, ba chiar mai înainte de aceștia cu mult!. Citiți în continuare amănunte despre această întâlnire. („Ziarul Văii Jiului” doar consemnează poziția d-lui Vinereanu, fără a o împărtăși-o - n.r.)
Din totalul lexicului abordat în această lucrare, 60% din cuvinte sunt de origine tracodacică, este de părere autorul, venind cu informaţii inedite, cercetate în foarte mulţi ani până să apară în lucrare. Mihai Vinereanu susţine, alături de alţi câţiva profesori români și lingviști, că limba română NU este o limbă neolatină, ci are un fond majoritar traco-dacic. Teza de masterat a profesorului Vinereanu, „The influense of substrat in Romanian”, prin care Mihai Vinereanu a obţinut „Master of Arts” în lingvistică, în anul 1998 (din 1994, la 9 ani după ce a ajuns în S.U.A., Mihai Vinereanu a studiat lingvistica la „Graduate School and University Center”, în cadrul „City University of New York”) a fost dezvoltată ulterior în renumita lucrare „Originea traco-dacă a limbii române”, controversată de cei care susţin că limba română se trage din limba latină. De remarcat și faptul că înainte de a se stabili în S.U.A. în 1985, unde a locuit jumătate din viaţă, Mihai Vinereanu a studiat filologia la Universitatea „Alexandru I. Cuza” din Iași, între anii 1979-1983. A participat la zeci de congrese și comunicări internaţionale de prestigiu pe teme lingvistice și filologice, a scris numeroase lucrări în limba română și limba engleză. Și așa cum se întâmplă în viaţă, fiind bun ai și contracandidaţi sau oameni care îţi contestă lucrările, așa și în acest caz, Mihai Vinereanu primește și destule contraargumente la lucrările sale. Dar, atenţie, asta nu înseamnă că cei care contestă anumite idei ar susţine cumva faptul că reputatul lingvist vâlcean n-ar fi bun ori bine pregătit. Nu, din contră, contrele fiind doar pe argumente și lucrări, așa cum trebuie de altfel să fie într-o lume civilizată.
Cum spuneam mai înainte, ZVJ, prin subsemnatul și cu sprijinul colaboratorului nostru, Daniel Roșca, care ne-a intermediat întâlnirea la cabana socrului său, căruia îi mulţumim de asemenea, a avut ocazia să stea vinerea trecută de vorbă, preţ de aproape un ceas, cu domnul Mihai Vinereanu. Firește că în contextul discuţiei despre „Ţinutul Momârlanilor”
am încercat să aflăm mai multe idei și concepţii legate de originea limbii române, exprimată de dumnealui, pentru cititorii ziarului nostru și nu numai. Vă prezentăm mai jos cele mai importante răspunsuri oferite de Mihai Vinereanu la întrebările noastre.
- Bună ziua, domnule profesor! Aţi scos pe piaţă de ceva destulă vreme „Dicţionarul Etimologic al Libii Române - pe baza cercetărilor de indo-europenistică”, un amplu dicţionar și unic până acum în felul lui. Sunteţi celebru, controversat de către unii, admirat de alţii, cum e în viaţă, iar acum vă aflaţi în „Ţinutul Momârlanilor”, Valea Jiului și aveţi pe dumneavoastră și un tricou cu sigla acestui ţinut, simbolul dacilor, „ţinut” de care se ocupă Daniel Roșca aici de faţă, în colaborare cu domnul Emil Părău din Lupeni. Aș vrea să încep discuţia legat de impresiile dumneavoastră legate de Valea Jiului, de Parâng, unde vă aflaţi…
- Eu pe la momârlani pe-acasă nu am mai fost, deși știu de ei și provin și eu dintr-o zonă de munteni, oieri, proveniţi din Ardeal. Am mai fost pe la Petroșani, dar în trecere, cum și pe Defileul Jiului am trecut de multe ori. Dar nu am stat să vizitez. Ieri însă, cu Daniel și alţii, am făcut o excursie pe munte, cam aventuroasă dar frumoasă și din ce am putut să văd îmi place această zonă. E ceea ce simt și eu și merg pe ideea că trebuie să ne păstrăm tradiţiile dar, în primul rând, să ne cunoaștem rădăcinile. Asta e important!
- Legat de acest dicţionar etimologic de care vorbeam și pe care, iată, îl avem aici pe masă, dacă ne puteţi spune câteva cuvinte pentru cititorii ziarului nostru și nu numai.
- Eu am făcut filologia la Iași și acolo, ca mulţi alţi studenţi, am parcurs un curs al limbii române care m-a pasionat, m-a prins de prima dată cum se zice. Și, sigur, au urmat și alte cursuri de acest gen, iar în timp mi-am dat seama că ceva nu-i tocmai așa, cum se spune oficial. Nu era otova deloc. Deci, încă de la începutul anilor `80, ca să zic așa, aveam gânduri și nedumeriri. Am terminat facultatea, am lucrat apoi puţin și mi-am depus actele de plecare din ţară, având un frate plecat în S.UA. îmi doream și eu să ajung acolo. Prin motivul de reîntregire a familiei, am
obţinut plecarea acolo. Bine, familia mea în mare parte era tot aici, dar acest motiv, fratele meu, m-a făcut să plec. Și m-a mai făcut ceva să plec, adevăratul motiv chiar: vroiam să verific dacă ipoteza pe care o aveam, legat de limba română, e validă sau nu. Mi-am dat seama că în România la acea vreme nu era destulă bibliografie și nu aveai nici acea libertate necesară să faci cum vrei tu. Astfel că am plecat. Acolo, cercetând în marile biblioteci, am studiat inclusiv în sancrită și alte limbi indio-europene, mi-am dat seama că asemănările limbii române sunt foarte mari și cu alte limbi, nu numai cu latina. Cu latina asemănarea este mai specială, dar mi-am dat seama că metoda în sine care se aplică de la Școala Ardeleană încoace e greșită. Pentru că limba română nu se trage din latină, are o rădăcină comună mult mai veche. Dacă se studiază lexicul limbii române din perspectivă indoeuropeană, ne vom da seama că foarte multe etimologii, cred că 80%, sunt greșite! Pentru că ce s-a întâmplat: româna are un fond cu multe cuvinte de bază, care se păstrează cel mai bine într-o limbă, dar e un fond limitat. Restul, care nu seamănă cu latina, au fost făcute slave, turcești și așa mai departe. Avem cuvinte comune cu toţi indo-europenii. Ajungem și prin ţări nordice și peste tot unde vorbim de indo-europeni. Dacă mergem mai departe, lingviștii occidentali, americani, au ajuns la concluzia că, de fapt, a fost o limbă și mai veche, limba indo-europeană fiind o fiică a unei limbi pe care lingviștii o numesc acum limba nostratică, din care se trag 7 familii! 7 familii, vă daţi seama! Eu am scris o carte pe tema aceasta, din păcate nu mai am acasă nici un exemplar, care se numește Rădăcini nostratice în limba română. Și sunt și acolo foarte cuvinte, dacă cineva dorește să se uite prin ea, asemănătoare cu cuvinte din limbile din Caucaz, din limba georgiană, asemănări din limbile altaice și multe altele. Semn că în vremurile străvechi a fost o macro familie, macro familia nostratică, care a avut o limbă și un popor situat undeva în nord-estul Anatoliei. Teoria lingvistică, care e ceva mai veche, este probată, demonstrată, susţinută de teoria genetică, de paleogenetică, cea care se ocupă de studiul civilizaţiilor bazate pe oase și alte chestii din astea. Și acolo a fost acel macro popor. Care ulterior s-a răspândit, vorbim de cele 7 familii. Este vorba de familia indoeuropeană, familia afro-asiatică, familia ugro-finică, familia altaică, familia caucaziană, familia dravidiană și familia sumeriană.
Familia sumeriană are, de fapt, doar o singură limbă cunoscută, dar ea face parte dintr-un grup aparte, care aparţine acestei macro familii numite nostrat. Deci, ei au devenit agricultori, au trecut la această ocupaţie și la creșterea animalelor. Acest fapt a dus la înmulţirea lor, acesta fiind de altfel secretul înmulţirii populaţiei pe glob la început. Familia indo-europeană a plecat de-acolo, din nord-estul
Anatoliei, zona identică Turciei de azi, au trecut în Balcani, iar apoi, în câteva mii de ani s-au înmulţit foarte mult. Populaţia a explodat, cum se zice, și astfel că apoi s-au răspândit în toată Europa, în timp ce din Anatolia, din cei ce au rămas acolo, s-au dus o parte înspre India. Mă rog, eu v-am spus pe scurt toate acestea acum, cam asta ar fi povestea scurtă legată de indoeuropeni. Singurele limbi care nu sunt indo-europene din Europa sunt: limba bască – o limbă veche pre indo-
peiorativ, de aceea se fac confuzii. Dar, în fond, sunt cuvinte deloc peiorative. Au căpătat note peiorative, dar iniţial nu era deloc așa și nici nu trebuie să fie nici azi. Atât momârlanii, cât și ţopârlanii, păstrează tradiţiile și trebuie susţinuţi. Ca și alţii în aceiași situaţie, că mai sunt și moţi și pădureni și mulţi alţii, păstrători de tradiţii ai acestui neam românesc.
- Avem în Valea Jiului - Ţinutul Momârlanilor, o zonă cu potenţial turistic, deocamdată prea puţin valorificat. Avem salbă de lacuri glaciare și în vestul zonei și în est, avem salbă de peșteri în vest, din păcate nici măcar una repusă în circuit turistic –noroc cu Peștera Bolii din est, de lângă Petroșani, că altfel chiar ar fi noaptea minţii la acest capitol, avem chei
de jumătate din viaţă, o perioadă matură și de evoluţie spirituală, pot să spun că din păcate România este prea puţin cunoscută de afară. Când, totuși, e cunoscută de unii, pot spune că e cunoscută mai mult cu conotaţii negative. Din nefericire! Străinii care ne-au vizitat, destul de puţini care au reușit să vină în ţara noastră în ultimii 30 de ani faţă de câţi ar fi trebuit, au zis în general: Domnule, România e o ţară extraordinară! Dar e mult prea puţin. Din păcate, așa stă situaţia și tot noi trebuie să o schimbăm, fiecare, la nivel de ţară.
europeană, limba finlandeză, limba estoniană și limba maghiară. Restul toate limbile din Europa sunt de origine indo-europeană.
- Haideţi să ajungem și la cuvântul „momârlan”. Ce ne puteţi spune? Pentru cei care nu sunt din Valea Jiului, momârlan este cel născut, crescut în cele șase localităţi, de la Petrila până la Uricani, oameni care au gospodării în zona de munte și pe marginea apelor din zonă, precum Maleia, Jieţ, Taia, Cimpa, Sălătruc, Slătinioara, Dealul Babii, Tusu, Valea de Brazi, Câmpu lui Neag și așa mai departe, localităţi aparţinătoare azi celor trei orașe și trei municipii. - Discutând cu domnul Roșca despre etimologia cuvântului momârlan, știu că aici, fiind o zonă muntoasă, care aduce în discuţie cuvântul movilă. Momârlă este și o movilă de pământ. Intuiţia mea îmi spune că momârlan înseamnă cei de pe dealuri sau de pe movile. Ieri îi spuneam domnului Roșca și altceva: am făcut asocierea acestui cuvânt, momârlan, și cu cuvântul ţopârlan. Care în limba română actuală, modernă, are o tentă numai peiorativă. Dar, iniţial, nu era deloc peiorativă, pentru că ţopârlanii sunt o parte din locuitorii Munţilor Apuseni, care, cândva, până nu demult își făceau în cap un coc de păr, care se numea ţop, care vine de la ceva rotund, cuvânt care i-am făcut etimologia în ediţia a II-a a dicţionarului. Acolo este trecut cu siguranţă acest cuvânt. Acei care aveau acest păr legat, se numeau ţopârlani. Ei, și pentru că percepţia omului de la oraș când vede un om din Apuseni de la munte, cum sunt ţopârlanii, dar și momârlanii, sau alţii, este să spună ţopârlan sau momârlan ca ceva
spectaculoase, multe vârfuri de depășesc 2.000 de metri, faună unică și rezervaţii naturale de mare atracţie, cu floră și faună de invidiat și foarte variată, avem ape curgătoare și izvoare cristaline. Avem tot ce vrei și ce nu vrei. Cu toate acestea încă suntem pioneri în turism, încă mai orbecăim, mai căutăm nu se știe ce… Ce părere aveţi?
- Eu ca persoană care am trăit foarte mult în afara României, cam mai bine
E drept, sunt încă destule de făcut în România, există corupţie, nu toate șoselele sunt cum trebuie, multe nu sunt cum trebuie în industrie și agricultură, industria românească trebuie pusă la punct, la servicii stăm de asemenea prost. Dar nu vreau să intrăm în politică și nici pe segment economic, cert este că trebuie să facem cu toţii ceva. Sper că un guvern va veni, nu peste mult timp, să facă cu adevărat treabă, sau, de ce nu, mai multe guverne la rând, care să înţeleagă potenţialul României și să facă ce trebuie. Turismul în România ar avea un succes extraordinar, dar nu se face din păcate ce trebuie. Nu se face nici un gel de propagandă pentru acest sector. Eu văd la televizor propagandă pentru Turcia, pentru Bulgaria, Grecia… Sunt clipuri făcute de români care să circule prin alte ţări și în care să se arate, pe posturi tv puternice, ceva de genul: Vizitaţi România!? Nu sunt! Și atunci cum să ne cunoască lumea cu adevărat? Suntem într-o ţară puţin cunoscută în exterior și atunci de aceea avem multe probleme.
Interviu realizat de Corneliu BRAN
Când eu ... iubito, te voi face nor, Tu să mă faci senin, Când eu te miezul nopţii, Tu mă miezul zilei, Și-acum și-atunci
Și azi mă soare tu
Și eu te lună ...
Mă plouă tu
Și eu te stele, Chiar dacă tălpile
Mă fug din mine, Tu mă adună
Și mă fă un noi, Chiar dacă braţu-mi stâng
Nu-ţi mai culege sânii, Tu mă adună
Și mă fă un eu, Când vântul ne va ‘bătrâni ...
Și ne va face toamnă, Tu ... ne adună iară
Și eu ... te primăvară.
În fiecare zi
Așezam pahare cu vin roșu
La mesele poeţilor,
Ei îmi strecurau în palmă
Câte un bănuţ poem,
Noaptea mă încălţam
Cu tălpi fără nume
Și așezam pahare cu vin alb
La mesele poeţilor,
Ei îmi strecurau în palmă
Câte un poem păcat.
Spre dimineaţă,
Toţi poeţii
Plecau să-și zidească femeile
În apside de mănăstiri ...
Și-n fiecare sabat
Își duceau pruncii
Să-i alăpteze cu semnul crucii.
Iartă-mă, Doamne,
Că am păcătuit,
Am furat scrisori de la poștaș
Și le-am trimis soldaţilor de pe front, Le-am trimis soldaţilor care nu aveau pe nimeni acasă, Ce norocos sunt!
Și acum după atâţia ani Primesc scrisori cu ouă de cuc.
UMBRE
Toate păsările din copilărie
În care am tras cu praștia
Se așază la mine în pălmi
Și plângem împreună
În fiecare anotimp,
Toate păsările din copilărie
În care am tras cu praștia
Îmi așază în pălmi
În fiecare anotimp
Cuiele din tălpile Lui Cristos,
Toate păsările din copilărie
În care eu am tras cu praștia În fiecare anotimp, Trec pe sub ochiul meu fereastră Și mă strigă... mă strigă pe nume, Tu, făcutule din ţărână Urcă-te în celălalt tu și rămâi acolo!
UMBRE
Culeg cireșe amare, Le așez pe o foaie de hîrtie, Strig ursitoarele de azi și de ieri Și împreună cu celălalt eu Cioplim în fiecare umbră a noastră Câte un calendar de pământ.
De fiecare dată
Când mă iubesc
Cu femeia ploaie ...
Îmi aștern sub tălpi Foi albe de hârtie, Le acopăr cu șoaptele lunii, Înmoi degetele în vin vechi Și-n jumătăţi de mine. Cu mâinile întinse spre Dumnezeu, Scriu poeme ploaie ... prin râs de copil.
Dimineaţă ... către cânt de cocoș, Întorc măduva fiecărui os Deasupra clepsidrei
Și încerc să mă curg
În jumătăţi de tine ...
Să fim un noi doi.
Într-o noapte
Am furat visul fântânarului ...
Și l-am visat eu, Se făcea că am aripi în loc de ochi, Care mă zburau peste clepsidre
Și dimineaţa ... mă beau caii.
Într-o noapte
Am furat visul lui Manole …
Și l-am visat eu, Se făcea că mă zideam singur În pântecul femeii, În altă noapte de iarnă
Am furat visul lupului …
Și am încercat să-l visez eu
Și se făcea că voiam să mușc din celălalt … Și în locurile de unde mușcam Îmi creșteau cuiburi
În care se așezau jumătăţi de mere mușcate.
Poetul și-a făcut semnul crucii
Și ca ultimul general în rezervă
S-a descălţat, Și timid... a pășit în copilărie Ca în pântecul mamei sale. De acolo din lăuntrul nenașterii
A luat-o de braţ, I-a sărutat palmele
Și mergeau amândoi spre clepsidră, Au ridicat-o cu nisipul spre Dumnezeu, Și au copilărit toţi trei. A doua zi când s-au întors Pe la casa părintească, El... a desprins o piatră Din ultima treaptă Și a așezat-o la mormântul tatălui...
Și nu a plâns, Pentru că în acea zi... a cântat pasărea ploii.
M-am așezat în faţa oglinzii Și am început să dau cu zarul, Eu... dădeam unu-unu, Celălalt din oglindă... dădea tot unuunu, Eu... îmi făceam semnul crucii, Celălalt își făcea cruce cu mâinile mele, Eu scriam scrisori mamei, Celălalt... scria doar scrisori, Eu sărutam femeia de lângă mine, Celălalt săruta și el femeia de lângă el, Eu mă rugam la Iisus, Celălalt din oglindă se uita în ochii mei...
Îmi arăta spre cer, Și deabea atunci... am înţeles ce spune.
Umplu pahare cu vin neînceput
Și le beau pe jumătate, Număr păsările care-și fac cuib În pletele iubitei
Și mă bucur de partea plină a crucii, A doua zi
Umplu pahare cu vin, Le dau orbilor
Să le bea pe jumătate, Număr toate stelele căzătoare De la ei din lacrimi
Și mă întristez
De jumătatea goală A crucii.
Într-o toamnă
S-au adunat toţi copacii De la mine din sat, Și vorbeau între ei, Ce nebun este poetul acesta... În fiecare seară
Descalţă toate frunzele, Le dezbracă, Le așază la sâni de fecioare Și le acoperă cu poeme.
O veste controversată:
Este un fapt menit să îi îngrijoreze pe toţi cei ce sperau într-o reevaluare sau cel puţin o modificare a acestei decizii, mai cu seamă că Fondul Mondial Pentru Natură – WWF România, alături de alte organizaţii de mediu, au atras atenţia asupra problemelor pe care forma discutată a ordinului le poate genera, dar și asupra limitelor fundamentării ştiinţifice a studiului ce stă la baza acestui Ordin de Ministru.
”Îngrijorător este faptul că prezentul Ordin de Ministru este destul de puţin probabil apt să soluţioneze cu adevărat problema urșilor în România, indiferent de orizontul de timp la care ne raportăm. Adevărata problemă a urșilor nu este dată de numărul acestora (de altfel, nu avem încă date credibile despre dimensiunea populaţiei de urs din ţara noastră). Adevărata problemă este reprezentată de numărul urșilor habituaţi, adică obișnuiţi cu prezenţa omului, precum și de cauzele care duc la această habituare (atragerea acestora în comunităţi, de exemplu prin managementul deficitar al deșeurilor, sau hrănirea urșilor). Ei, urșii habituaţi, sunt cei ce provoacă pagube, ei sunt masa vizibilă a populaţiei de urși și protagoniștii conflictelor cu omul și, în mod paradoxal, nu ei sunt în primul rând vizaţi de prevederile Ordinului de Ministru. Pentru că, a aproba o cotă de prevenţie care să vizeze masculii dominanţi (care nu fac pagube!), nu
exemplarele tinere crescute în apropierea localităţilor, fără a stabili, practic, niște principii solide pe baza cărora să se îndeplinească această cotă (în sensul scăderii numărului de urși habituaţi și implicit de conflicte), problemele vor persista, chiar și cu o populaţie de urși redusă numeric” a declarat Cristian-Remus Papp,
căutare de trofee valoroase. Iar acest tip de vânătoarea vizează tocmai exemplarele mari, masculii dominanţi, care, de regulă, nu ajung în preajma localităţilor, deci nu generează conflicte. De aceea, suntem sceptici în privinţa eficienţei rezolvării conflictelor cu urșii cu ajutorul vânătorilor străini, mai ales că avem ca exemplu experienţa anilor de dinainte de 2016”, a adăugat Cristian-Remus Papp. În Croaţia, de exemplu, se extrag 50% femele și 50% masculi, majoritatea sub 100 kg și se merge, în special, pe îndepărtarea cauzelor care duc la habituare.
În ultima sa zi de mandat în fruntea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, domnul Tanczos
Barna a semnat Ordinul de Ministru ce aprobă o cotă de prevenție de 426 de exemplare și o cotă de intervenție de 55 de exemplare de urs brun.
mediu, organizaţii neguvernamentale etc. E absolut necesară o abordare transdisciplinară și transparentă, la care să contribuie toţi actorii relevanţi, nu doar o categorie sau alta” a mai adăugat Papp.
mica publicitate PIERDERE
Vând casă
“la căsuţe”, pe str. ViitoruluiPetroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea maredin faţă până în spate, necesită renovare.
Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.
Coordonator Departament Specii Sălbatice, WWF România.
Este cunoscut faptul că urșii care creează probleme, care coboară în localităţi și generează conflicte sunt, de regulă, femele cu pui și exemplarele de dimensiuni mai reduse (pui crescuţi în preajma localităţilor).
”Ne putem imagina că vânătorii străini nu vor veni aici pentru a interveni în cazul urșilor habituaţi, de dimensiuni reduse, care creează probleme, ci în
”Nu ne opunem intervenţiilor care sunt absolut necesare, noi am și cerut de-a lungul timpului un sistem rapid de intervenţii pentru a preveni conflictele cu urșii, însă ne dorim un complex de soluţii care să fie viabile și care să trateze nu doar efectul, ci și cauzele. Iar asociaţiile de vânătoare sunt o verigă importantă a managementului ursului, împreună cu primăriile și autorităţile locale, în general, autorităţile de control cinegetic, de
Prin urmare, Fondul Mondial Pentru Natură – WWF România susţine soluţiile pe termen mediu și lung care pornesc de la stabilirea mai exactă a efectivului exemplarelor de urs brun, a claselor de vârstă și a raportului între sexe, prin metode fundamentate știinţific, soluţii care au ca scop reducerea fenomenului de habituare, inclusiv prin educarea populaţiei (atât a locuitorilor din zone cu densitate mare de urs cât și a turiștilor) și adoptarea de măsuri menite să prevină atragerea urșilor și, în ultimă instanţă, reducerea conflictelor om-urs. În această ecuaţie, intervenţiile își au rolul lor, în cazurile justificate, cu menţiunea că acestea trebuie, la rândul lor, să beneficieze de un puternic fundament procedural și de transparenţă.
„Aţi văzut la orașe câte un domn urcat pe o mașinărie du două roate groase, una înainte, una înapoi, alergând ca cu automobilul și făcând un zgomot mare în urma lui, căci mașinuţa ce-i duce
călare pe ea, ca automobilul. Acum ce le-a venit în gând mamelor engleze cu copilași mici de dus la plimbare cu căruciorul? Ele și-au zis:
bicicleta, pârâie și pocnește într-una. E așa numita <<motocicletă>>, sau cum îi zic glumeţii, <<pârâitoare>>. O fi ea <<pârâitoare>>, dar de dus duce pe cel
Cum să mai mergem cu căruţul copilului
în pas de melc, când toată lumea azi fuge ameţitor cu automobile, cu motociclete, cu aeroplane?
Și au rugat pe fabricanţi și aceia au
început a le face bucuros: Cărucior de copii – împuns de motocicletă!Pune mama copilașul în cărucior, urcă pe motocicletă, îi dă drumul, și aceea se ia la întrecere cu alergătorii în altfel de mașini ce fug repezi. Să înveţe copilul de mic a merge iute, că acum nu mai e vremea mersului încet și socotit!”.
[„Foaia interesantă”, Anul XXIII, nr.38, Orăștie, 13 septembrie 1928].
