3540 mie 21 iun 2023

Ziarul

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

Ziarul Vaii J iului

Director: Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9631 lei

1$ = 4,5425 lei

1₤ = 5,8024 lei

MUNICIPIUL

Autorizația de Construire nr. 23 din 28.03.2023

pentru executarea lucrărilor de construire: Construire Creşă Mică.

Beneficiar: MUNICIPIUL PETROȘANI

S-au fixat, în mare parte, și dalele mișcătoare de pe trotuarul nordic al Bulevardului Mihai Viteazul din Vulcan. Zic în mare, fiindcă au mai rămas destule care-și fac de cap și acum.

Nu că așa ar fi fost modelul. Nu, departe de mine gândul acesta. E vorba, cred, pur și simplu de o insuficientă „palpare” cu piciorul a zonei. Pe dale care mișcă mai mult sau mai puţin poţi să calci atât în zona magazinului de mobilă de la capătul vestic, până să treci de strada 1 Mai, dar și în preajma fostului CAP, acum „Profi”. Sunt aici, cam în dreptul locului în care-și pune rulota comerciantul care gătește dulcegării, câteva dale care mișcă-n draci și care, dacă nu vor fi înţepenite, nu-i exclus să-i facă pe unii trecători neatenţi să ia contact cu solul.

Această chestiune

se poate rezolva urgent, fiindcă echipa de muncitori se află încă foarte aproape. Ei s-au apucat să repare, să

înlocuiască, mai bine zis, dalele făcute varză din faţa intrării fostului restaurant Bulevard. Care, bietele de ele, au ajuns în starea asta jalnică fiind călcate la greu de roţile autovehiculelor care au adus materialele de construcţii necesare renovării porţiunii de clădire în care a fost deschis un local nou. Problema ar fi trebuit să fie sesizată, din capul locului, de către careva din administraţia publică locală, dar, pare-se, ceva-ceva ia făcut să-și mute privirea, ca să nu observe stricăciunea adusă trotuarului.

Ceea ce se preconizează să fie făcut nu va mai permite ca autovehiculele de orice fel să mai treacă peste trotuar, pentru ca să ajungă în parcarea privată de lângă clădire.

Trotuarul deteriorat va fi reparat, pe banii primăriei, desigur, iar șirul de bănci deja existent va fi continuat până la aleea de lângă farmacie. Mașinile vor

avea cale de acces spre parcare, tot din aleea aceasta, prin spatele băncile care vor apărea aici.

Gheorghe OLTEANU

Rugby

Ştiinţa se pregăteşte de sărbătoare

Anul acesta echipa de rugby Știinţa împlinește 75 de ani de istorie. De istorie și povești memorabile. Cu un titlu de vicecampioană și 3 Cupe ale României, Știinţa a menţinut rugby-ul ca sportul de echipă cu cea mai bună constanţă în timp și cu rezultate la cel mai înalt nivel din toate sporturile din Vale. Deși anii mai recenţi au adus de câteva ori retrogradarea și ameninţarea falimentului sau a desfiinţării, Știinţa a supravieţuit. Fără sprijin din partea primăriei Petroșani ori a consiliului judeţean Hunedoara, echipa a fost și este ţinută în viaţă prin „nebunia” unor pasionaţi. În nenumărate rânduri antrenorul-jucător al acestei formaţii, Alexandru Lupu, a vorbit cu cărţile pe faţă despre dezinteresul total al autorităţilor locale: „De la rugby, am învăţat niște lecţii de viaţă – respectul faţă de arbitru și adversar, fair-play-ul neîntâlnit în alte sporturi, încrâncenarea și mai ales extraordinara proporţie care există în cinsprezecele unei echipe - anume că oricine își găsește locul, indiferent că este scund sau înalt, mai corpolent sau mai zvelt. Ar trebui să oferim mai mult Știinţei (susţinere, sprijin) și ar trebui să luăm mai mult de la Știinţa (folosirea ca brand local pentru oraș). Vă invit să participaţi cât mai mulţi la meciurile de rugby, în frumoasa (și din păcate, neglijata) locaţie de la Brădet!  Prin tribune pline ca altădată s-ar crea multe lucruri bune pentru echipă, pentru voi înșivă, pentru oraș!” (sursa Facebook). Când rostesc cuvântul Știinţa îmi vine în minte spiritul studenţesc și un îndemn  de neuitat. „Acolo în Deal la Institut/ Cum ai venit ai dat la but/ Pe Steaua și Dinamo ai bătut”. Știinţa, 75 de ani de povești nemuritoare.

După 20 de ani

Foști jucători de la Minerul Lupeni și Jiul Petroșani s-au reîntâlnit, la Lupeni, într-un cadru restrâns la depănat de amintiri de la firul ierbii.

Au fost prezenţi printre alţii, Marin Tudorache, Dan Voicu, Cornel Irina, Daniel Neiconi.  „M-am revăzut cu Daniel Neiconi venit din America, după 20 de ani. Am discutat despre vremurile alea bune. Chiar am fost bucuros de revedere”, a declarat Cornel Irina, unul dintre jucătorii emblematici ai Văii Jiului.

Taekwon-do

Regal la Deva

Federația Română de Taekwon-do ITF și Asociația Club Sportiv „Lupii” Deva anunță organizarea, în perioada 30 iunie -1 iulie 2023, a primei ediții din cadrul competiției dotate cu trofeul „Cupa Cetății”.

Sunt invitaţi să participe sportivii de la categoriile juniori II și III. Comitetul de organizare face eforturi deosebite pentru a oferi cele mai bune condiţii de întrecere, așteptând cu nerăbdare să întâmpine un număr mare de oaspeţi. Evenimentul sportiv este susţinut atât de Federaţia Română de Taekwon-do ITF, cât și de Universitatea din Petroșani.

Tenis de câmp

Rezultate de laudă pentru CSM Petroşani

Campionatele Naționale Individuale U12 de Vară 2023 și-au desemnat câștigătorii, anunță Federația Română de specialitate.

Centrul Naţional de Tenis din București, din cadrul FRT, a găzduit, în perioada 12-17 iunie 2023, întrecerile Campionatului  Naţional Individual de Vară U12.

La simplu fete, s-a impus Eva Maria Bulai (LPS Mircea Eliade București), principala favorită a turneului, care a învins-o în finală, cu scorul de 6-3, 6-1, pe Ana Maria Câmpan (CS Văideanu Brașov). În meciul pentru locurile 3-4, Sofia Dana Tutunaru (CSM Jiul Petroșani) a învins-o pe Sonia Maria Hîrsu (ACS Florin Mergea Tenis Academiy), cu 6-2, 6-0.

La simplu băieţi, victoria a revenit

lui Ștefan Robert Szabo (CSM Timișoara), care la învins în finală

pe Darius Trestianu (CSM București), cu scorul de 6-2, 6-0. În partida pentru locurile 3-4, Călin Munteanu (CSM Slobozia) a trecut de Robin Ivan (Daimon Sport Club), cu 7-6 (3), 4-6, 6-2.

La dublu fete, campioane au devenit Eva Maria Bulai (LPS Mircea Eliade) și Sofia Dana Tutunaru (CSM Jiul Petroșani), care au trecut în finală de Maria Sophia Bajdechi (CS Dinamo București)/Sonia

Maria Hârsu (ACS Florin Mergea Tennis Academy), cu 6-2, 6-2.

Pe locul 3 s-a clasat perechea Sara Bujor (CS Văideanu Brașov) / Ilinca Niţă (AS Tenis Club

Mihai Vanţă), care a învins cuplul Ana Maria Câmpan (CS Văideanu Brașov) / Sofia Ioana Stoica (AS CS AS Club Politehnica), cu 7-5, 6-2.

La dublu băieţi, s-au impus Călin Munteanu (CSM Slobozia)

și Ștefan Robert Szabo (CSM

Timișoara), care au trecut în finală de Patrick Ștefan Dobrin/ Ianis Andrei Ghiulea, cu scorul de 6-1, 6-0.

Pe locul 3 s-au clasat Andrei Timaru (CS Tenis TDC Constanţa)/ Darius Trestianu (CSM București), care s-au impus cu scorul de 6-4, 6-1 în faţa cuplului Victor Alexander Dobrescu (CS Dinamo București)/ Nicholas Andrei Tănasă (CSM Brăila).

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

Editor: SC Aldo Detail Direct SRLPetroşani RO 32719137 n J20/82/2014 Director:Cătălin DOCEA docea@zvj.ro facebook.com/ziarulvaiijiului

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro

Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688

Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com

Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS

DTP: Confort Media

Publicitate:

„Amintiri de la firul ierbii”

Final de an şcolar

Luați cu evenimentele la zi, nu am apucat să vă prezentăm câteva informații legate de finalul de sfârșit de an școlar de la câteva din școlile și liceele din Petroșani, acolo unde de altfel a fost prezent și primarul Petroșaniului, Tiberiu Iacob- Ridzi în calitate de invitat. O facem acum.

Absolvenții de la Școala „I.G. Duca” și-au luat rămas bun de la școală și profesori în „Sala de Marmură” a primăriei Începem cu absolvenţii claselor a VIII-a din cadrul Școlii Gimnaziale I.G. Duca Petroșani. La finalul săptămânii trecute, ei și-au luat rămas bun de la școală printr-un eveniment organizat în Sala de Marmură a primăriei Petroșani. Sute de dascăli, diriginţi, părinţi, bunici și prieteni au ţinut să le fie alături, plus oficiali din primărie, alături de primar, cum spuneam.

„Vă luaţi rămas bun de la această etapă frumoasă din viaţa voastră, școala și vă pregătiţi să deveniţi în continuare liceeni. Vă doresc succes în tot ceea ce veţi face în continuare!”, le-a transmis, printre altele primarul.

Buchete de flori și un culoar uman acoperit de flori, alături de pozele de grup au ţinut vreme de mai bine de un ceas capul de afiș al evenimentului.

Mesajele elevilor de bun rămas au emoţionat asistenţa. Copilăria s-a încheiat, începe o nouă etapă! Baftă multă și din partea noastră!

„M-am bucurat să fiu alături de acești adolescenţi minunaţi, de părinţii și de bunicii lor, de cadrele didactice, de toţi cei care au fost prezenţi la emoţionantul eveniment organizat în Sala de marmură a Primăriei Municipiului Petroșani. Îi felicit acum încă o dată la absolvire și le urez mult succes pe mai departe!”, a transmis după eveniment primarul Petroșaniului.

Elevii de-a XII-a de la „Mihai Eminescu” și-au luat rămas

bun de la liceu

Tot joia trecută, s-au despărţit într-un cadru oficial și liceenii absolvenţi de la

Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”. Organizatorii au ales ca evenimentul să se desfășoare la Teatrul „I.D. Sîrbu”. Sala a fost plină și aici, sute de părinţi, fraţi și bunici ţinând să fie alături de cei din familia lor care au ajuns să devină absolvenţi de liceu, după parcurgerea celei mai frumoase etape a vieţii unui om: adolescenţa. Primarul a urcat pe scenă vădit emoţionat, ca și cei din sală de altfel, și le-a urat acestor tineri să continue munca lor de acumulare de cunoștinţe, urmând în continuare facultăţile din cadrul universităţilor din ţară sau din străinătate, vorbind aici de liceul cu rata de reușită la Bacalaureat de 100% în general în ultimii cinci ani, dar și de mediile foarte mari obţinute de elevi. Felicitări acestor tineri și din partea noastră și mult succes în viaţă!

„Am împărtășit astăzi emoţiile liceenilor din clasa a XII-a de la Colegiul Naţional Mihai Eminescu, alături de care am fost la festivitatea de absolvire organizată la Teatrul Ion D. Sîrbu și cărora le mulţumesc pentru invitaţie. Îi felicit cu ocazia acestui important moment din viaţa lor, care încheie o etapă, îi felicit pentru întregul parcurs școlar și le urez mult succes în viaţă și la examenele care vor urma. De asemenea, felicit cadrele didactice care le-au fost îndrumători timp de 4 ani, dar și pe părinţii și bunicii proaspeţilor

§absolvenţi pentru că au fost mereu alături de ei și i-au susţinut. Gaudeamus igitur!”, a transmis public, după eveniment, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

„La revedere” „Hermes” drag! Vineri au urmat să-și ia rămas bun de la liceul lor drag absolvenţii claselor a XIIa din cadrul Colegiului Economic „Hermes”, unitatea cea mai reprezentativă a Văii Jiului în domeniul său. Absolvenţii au ales ca loc de desfășurare tot teatrul din Petroșani. Sala a fost și de data aceasta arhiplină, iar elevii le-au mulţumit cadrelor didactice cum au știut mai bine.

Emoţionant a fost ce s-a întâmplat nu doar pe scenă, ci și în sală, mulţi părinţi privind evenimentele cu lacrimi în ochi. La fel și unii dascăli, semn că relaţia elev-profesor este mult mai puternică decât s-ar crede, mai ales când discutăm de elevi cu drag de carte și bine educaţi. Într-un municipiu, cum e Petroșaniul, al cărui viitor se bazează exclusiv pe turism, primarul

Petroșaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi, nu putea să lipsească de la întâlnirea cu cei care sunt dedicaţi acestui timă, elevi și profesori.

„Astăzi a fost o zi specială, încărcată de emoţie, pentru absolvenţii Colegiului Economic Hermes. După 4 ani de studiu, acești tineri au ajuns la momentul absolvirii, care le

deschide calea spre noi oportunităţi în viaţă. În acești ani au deprins, alături de profesorii și mentorii lor, competenţe și abilităţi care le vor fi utile în viaţa de zi cu zi și în carierele viitoare pe care și le vor alege.

M-am bucurat să fiu alături de acești tineri minunaţi în această etapă importantă din viaţa lor și le doresc să privească spre viitor cu optimism și încredere în forţele proprii. Adresez sincere felicitări cadrelor didactice, părinţilor, bunicilor acestor tineri, dar mai ales îi felicit pe cei care astăzi au absolvit clasa a XII-a pentru toate realizările lor! Aveţi curajul să vă urmaţi visurile! Noi credem în voi!”, a fost mesajul primarului Iacob-Ridzi. De remarcat buna desfășurare a momentului aniversar, pentru care profesorii și elevii Colegiului Economic „Hermes”, care s-au ocupat de acesta, merită toate felicitările. Și, eventual, ar putea să împărtășească și altor colegi de la alte instituţii de învăţământ această „poveste de succes”.

Corneliu BRAN

79 de idei de proiecte întocmite de primărie pentru următorii 4-7 ani

Astăzi, mâine și poimâine vom vorbi despre „Portofoliul de proiecte prioritare orizont strategic 2023-2027”, trecute în

proiecte va avea extincţie până în, maxim, anul 2030, documentul urmând a fi completat și actualizat după anul 2027 pentru încă trei ani. Și nu uitaţi, pe adresa primăriei din Lupeni, încă se mai

draftul Stategiei de Dezvoltare a municipiului Lupeni pentru aceiași perioadă, cu extindere până în anul 2030.

cele mai multe dintre cele 79, nu mai puţin de 18 proiecte avute în vedere „ca idee de proiect” de către cei de la primărie și de primar.

Proiecte propuse a se realiza până cel târziu în anul 2030. Mai este timp de sugestii Conform documentului, autorităţile locale au în vedere, ca „idee de proiect”, un număr de 79 de proiecte, inclusiv pentru cei din mediul privat, ce urmează să fie depuse în această perioadă de patru ani pe diferite programe de finanţare, fie europeană, fie de la bugetul de stat. Fiind vorba de viitorul Lupeniului în ceea ce privește dezvoltarea localităţii, credem că ar fi interesant pentru lupeneni și nu numai să vă arătăm azi o parte dintre cele aproape 80 de proiecte propuse în discuţie în acest document, aflat în continuare în dezbatere publică și care va primi apoi undă verde și va deveni „Strategie de Dezvoltare” până în anul 2027. Din câte am înţeles, în momentul în care s-a făcut prezentarea de către cei care au conceput această strategie, alături de primarul Lucian Resmeriţă, în foaierul Palatului Cultural „Minerul” și de unde v-am prezentat aspecte la momentul potrivit, acest plan de

pot face sugestii pentru completarea acestui draft de strategie, în condiţiile în care acestea sunt viabile și bine argumentate.

Proiecte interesante și importante pe capitolul „Turism”

Vom începe cu proiectele din turism,

Prin Programul Regional Vest 2027, deci cu bani europeni derulaţi prin PNRR și cu o mică contribuţie de la bugetul local, se au în vedere două mari proiecte, în valoare estimată totală de 3 milioane de euro, fiecare. Este vorba de proiectul ce vizează „achiziţie utilaje, echipamente pentru întreţinerea și buna funcţionare a domeniului schiabil”. Al doilea proiect ar putea fi o viitoare parcare

etajată, o noutate pentru Lupeni și Valea Jiului, ce va avea legătură tot cu turismul din Staţiunea Straja.

Alte câteva „idei de proiecte”

legate de Stațiunea

Straja ce vor fi trecute în noua strategie de dezvoltare Trecem în revistă și alte câteva „idei de proiect” ce se doresc ulterior transformate în proiecte care să primească finanţare tot pe PNRR: un proiect de 1,5 milioane de euro ce ar viza „realizarea unui punct de sprijin pentru turism la staţia superioară a telegondolei – aici fiind vorba de modernizarea sediilor „Salvamont” Lupeni și a jandarmeriei montane din staţiune, dar și sediul celor ce se ocupă de managementul domeniului schiabil, plus dotarea cu echipamente performante pentru salvamontiști; un proiect estimat la suma de 500.000 de euro care s-ar ocupa de amenajarea pârtiilor de schi din Straja; un proiect în

valoare estimată de 500.000 de euro prin care s-ar amenaja o pârtie de sanie sau de bob; și, nu în ultimul rând, un proiect în valoare estimată de 200.000 de euro prin care ar putea fi amenajate traseele turistice, inclusiv „amenajare de obiective turistice de interes local, precum anumite peșteri”, plus amenajarea unor trasee pentru biciclete în staţiune.

Tot prin Programul Regional Vest, dar de data aceasta nu se mai specifică finanţarea prin PNRR, probabil se va căuta o altă sursă de finanţare, și printr-o contribuţie financiară mai mică de la bugetul local, autorităţile lupenene propun o idee de proiect, în valoare estimată tot de 3 milioane de euro, pentru „realizarea legăturii între telegondolă (staţia de întoarcere Straja) și telescaunul Straja (telescaun nou).

La fel, prin același program regional de mai sus și o contribuţie mai mică de la bugetul local, este propusă ca și ţintă

viitoare, printr-un proiect cu o valoare estimată de finanţare de 1 milion de euro, mărirea spaţiului de stocare a apei în lacul de acumulare Straja, ceea ce ar urma să conducă la extinderea sezonului de schi, intrând în rol mai multe tunuri de zăpadă.

Înființarea

unui complex sportiv în Straja (sau în zona adiacentă „Agrement”) – adică exact ce-i lipsea foarte mult stațiunii!

Prin Programul Regional Vest 2021-2027, dar de data aceasta cu finanţare de la bugetul de stat prin PNDL II, prin CNI –Programul Interreg URBACT IV și o

2023

contribuţie minoră de finanţare de la bugetul local, se dorește printr-un proiect estimat la 700.000 de euro, o amenajare de complex sportiv în Staţiunea Straja (sau, de ce nu, în zona adiacentă acesteia, „Agrement”, deacolo de unde pornește și telegondola). Asta ar însemna, automat, ca o bună parte din an, vara, sau iarna, o bună parte din loturi sportive, din fotbal, handbal, rugby etc., sau din loturi naţionale, inclusiv pentru sporturi individuale, precum atletism, box, judo etc.

să poată face o bună parte din cantonamente la Straja, de ce nu. Unde mai punem că un complex sportiv bine conceput ar putea atrage, vara, anumite turnee de vară gen volei, handbal, mini fotbal și așa mai departe. Interesant și o idee mai veche a unora din Lupeni, pe care am mai scris-o și care pentru prima dată va fi pusă ca idee de proiect într-un document oficial, semn că ar urma să fie pusă în practică prin implementarea unui proiect. Mai urmează să vedem cum va fi cu finanţarea și să sperăm că se va obţine și ea, chiar dacă mai greu, cum e pe la noi prin ţară.

Idee de „Centru de recuperare pentru copiii cu dizabilități” în Straja!

Tot legat de Staţiunea Straja, se mai au în vedere, ca idee de proiect, alte două proiecte, în valoare estimativă de 1 milion de euro fiecare: „înfiinţarea în staţiune a

derulat prin PNDL II și ITI, cu o finanţare mică și de la bugetul local – o idee excelentă pe care cei cu Tabere Straja o folosesc deja prin programele lor derulate în taberele de vară, privind copiii supraponderali. Idee excelentă care ar extinde paleta și ar atrage familii care au aceste probleme legate de copii, iar aici ar însemna și crearea unor locuri de muncă pentru personal calificat în domeniu, ceea ce nu-i puţin lucru; 1 milion de euro, estimatic, pentru un proiect care să vizeze amenajarea unei pârtii de schi pentru sezonul de vară cu iarbă artificială! – de asemenea un proiect inedit pe plaiurile hunedorene și nu numai, ce se dorește implementat prin Programul Regional Vest 2021-2027 și cu o contribuţie minimă la bugetul local.

Două mari idei de proiecte pentru Straja, cele mai mari ca valoare estimativă și importanță

Am lăsat intenţionat la urmă două mari proiecte, ca valoare estimată a lor, dar și ca importanţă pentru turismul din Straja. Începem cu primul dintre ele: extinderea domeniului schiabil Straja, în valoare estimată de 15 milioane de euro. Acest proiect se dorește a fi implementat prin Programul Regional Vest 2021-2027. Reamintim faptul că actualmente pârtiile din domeniul schiabil Straja măsoară 26 de kilometri, fiind deservite de 11 instalaţii pe cablu. La acest capitol și raportat la calitatea acestor pârtii, Straja este în top 3 în ţară, conform declaraţiilor celor care se ocupă prin minister de turismul de iarnă și a statisticilor de resort.

Al doilea dintre cele două mari idei de proiect ce vizează Straja este cea care ar dezvolta infrastructura turistică din staţiune.

O viitoare stațiune termală pe meleaguri lupenene?

Turismul în Lupeni nu înseamnă doar staţiunea din Straja, pentru că primăria din localitate și primarul au în vedere și o idee de proiect, în valoare estimativă de 2 milioane de euro, care ar urma să pornească un studiu legat de posibilitatea exploatării izvoarelor de ape termale, ce ar conduce, implicit, la crearea unor noi facilităţi de petrecere a timpului liber și de atragere de turiști. Firește că vorbim de un studiu, de un pionierat în domeniu, dar, cine știe, dacă nu cumva aceasta va fi rezolvarea turismului de vară în localitate pe termen lung! Fiind vorba

legate de acest subiect. Care trebuie reţinut în orice caz!

Alte obiective...

„Introducerea într-un circuit naţional de evenimente culturale a Palatului Cultural Minerul, care să încurajeze atragerea de noi turiști, precum și realizarea unui studiu pentru amenajarea unui muzeu ACTIV EM Lupeni, după încetarea activităţii miniere și obţinerea finanţării estimative de 2 milioane euro, prin ITI și Programul Iterreg URBACT IV 20212027 și o contribuţie minoră de la bugetul local, sunt alte două idei de proiecte avute în vedere în această viitoare strategie de dezvoltate”.

unui Centru de recuperare pentru copiii cu dizabilităţi, supraponderali, afectaţi de boli pulmonare etc.”, proiectul urmând a fi

Valoarea estimată a unui astfel de proiect ar fi de 6 milioane euro, și acesta ar putea fi realizat prin Programul Regional Vest 2021-2027, prin PNRR și cu o minoră contribuţie de la bugetul local. Deci, în mare parte cu bani europeni.

de un studiu, înseamnă că primăria are mai multe informaţii în acest sens și pe viitor vom încerca să aflăm mai multe de la primar

Mâine vom continua cu seria ideilor de proiecte avute în vedere de Primăria municipiului Lupeni în intervalul 2023-2027, cu extindere ulterioară până în 2030, pe alte domenii, altele decât turismul local, care vor apărea în noua strategie de dezvoltare a municipiului din vestul Văii Jiului. (va urma)

Corneliu BRAN

Pe şoselele Văii Jiului

Primele două cazuri de acest gen provin de la Lupeni.

„La data de 18 iunie, în jurul orei 18,00, poliţiştii rutieri au oprit în trafic, pe Bulevardul Păcii din municipiului Lupeni, autoturismul condus de un bărbat în vârstă de 69 de ani din localitate. În urma verificărilor efectuate în baza de date, poliţiştii au stabilit că bărbatul aflat la volan avea dreptul de a conduce autovehicule suspendat”, a transmis sursa citată.

Tot din municipiul din vestul Văii Jiului a fost depistat la volan de poliţiști un cetăţean din Lupeni care consumase alcool și care se deplasa cu mașina în toiul nopţii prin orașul vecin, Uricani:

„La data de 17 iunie, în jurul orei 01,05, poliţiştii au depistat în trafic un bărbat de 30 de ani din municipiul Lupeni, care conducea un autoturism pe raza orașului Uricani. În urma efectuării testării alcoolscopice, aparatul a

Din nou despre...

indicat, în cazul bărbatului, o concentraţie de 0,48 mg/l alcool pur în aerul expirat”, a transmis purtătorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Alte două cazuri ne-au fost exemplificate și din municipiul Vulcan. În primul caz vorbim de un șofer „mangă”:

localitate. În urma testării bărbatului, aparatul alcooltest a indicat o concentraţie de 1,33 mg/l alcool pur în aerul

Week-end-ul aduce mai întotdeauna probleme pe drumurile patriei, dar și ale Văii Jiului, dacă ne referim la zona noastră. De aceea, polițiștii de la rutieră stau și ei cu ochii în patru, în condițiile în care o serie de șoferi fie au permisul suspendat, fie nu-l dețin deloc, ori conduc mașinile în stare de ebrietate sau drogați, fenomene tot mai prezente în ultimii ani.

Astăzi vă prezentăm patru cazuri de acest gen, petrecute de așa-ziși „șoferi” la finalul săptămânii trecute, oameni care au pus în pericol siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, care ne-au fost prezentate de cei din cadrul IPJ Hunedoara, prin purtătorul de cuvânt al acestei instituții, comisarul șef Bogdan Nițu.

„În data de 18 iunie, în jurul orei 03:00, poliţiştii au oprit în trafic pe strada Coroiești din municipiul Vulcan, autoturismul condus de un tânăr în vârstă de 29 de ani, din municipiul Vulcan. În urma testării cu aparatul alcooltest a tânărului, a rezultat o concentraţie de 0,58 mg/l alcool pur în aerul expirat”.

„În data de 18 iunie 2023, în jurul orei 21:00, poliţiştii au oprit în trafic, pe strada Nicolae Titulescu din municipiul Vulcan, autoturismul condus de un bărbat în vârstă de 51 de ani din aceiași

Casa muncitorilor

Ce frumos sună „Casa muncitorilor”! Ce ireală pare azi explicația acestei „case” din acest desen-propagandistic din 1928: „Cetatea de apărare a muncitorilor organizați îi primește și îi apără împotriva vitregiei vremurilor pe toți muncitorii cinstiți. Aduceți-i deci în sindicate pe toți tovarășii voștri cu care lucrați împreună”.

Câtă forţă exprimă muncitorul cu ciocanul în mână, care îi invită pe muncitori să intre casa lor. Parcă ţi-e teamă să-l și refuzi… Ce dinamică pare clasa muncitoare, din afara casei sau dinăuntru ei… În ziua de astăzi sindicatele sunt stăpânite de niște vătafi - yes-mani ai oamenilor de afaceri, politicienilor, serviciilor secrete și altor grupurigrupuleţe de interese. Ăștia, putrezi de bogaţi, din când în când raportează dezastrul social, ca și cum ei nici sindicalism nu au mâncat, nici gura nu le pute. Nu trebuie să ne uităm musai la televizor ca să vedem aceleași feţe buhăite de interes, aceeași oameni, care cu fiecare muncitor concediat, cu fiecare fabrică închisă, se îmbogăţesc și mai mult. Putem privi și în jurul nostru,

în Valea Jiului. Chiar, mai există sindicate în Valea Jiului? Mai e sindicatul o casă pentru membrii săi? Eu cred că sindicatul nu mai e nici măcar un bordei pentru cotizanţii săi. În Valea Jiului… Nu mă refer la sindicatele din învăţământ care, la recenta grevă, au dovedit că sunt o „casă”. În pofida tuturor spărgătorilor de grevă, vuvuzelor și cozilor de topor aflate în misiune în cancelarie.

Marian BOBOC

expirat”, după cum transmit poliţiștii. Tot în aceiași zi de 18 iunie, dar noaptea, și tot la Vulcan, poliţiștii de la rutieră au mai dat de un șofer, „afumat și el niţel”, cum se spune prin Moldova:

În toate cele patru cauze prezentate, poliţiştii au întocmit dosare de cercetare penală.

Corneliu BRAN

Centrul FILIA și Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţești din România (ANOSR), alături de organizaţiile studenţești membre ale acesteia, preocupate de siguranţa și egalitatea de gen în învăţământul superior românesc, cerem implementarea unor mecanisme clare de combatere a hărţuirii sexuale și discriminării de gen, atât în codulcadru de etică și deontologie universitară, cât și în metodologiacadru privind organizarea şi funcţionarea centrelor de consiliere şi orientare în carieră în sistemul de învăţământ superior din România. De zeci de ani, am fost martorii unor cazuri alarmante de hărţuire sexuală și discriminare de gen în mediul academic. Aceste forme de violenţă nu numai că au afectat serios viaţa și profesia victimelor, dar au subminat și încrederea în sistemul de învăţământ superior din România. Raportul de cercetare realizat de noi, care analizează hărţuirea sexuală și discriminarea de gen în spaţiul universitar, a pus în lumină o serie de aspecte. Conceptul de discriminare este menţionat în 94% dintre codurile de etică, însă definit în doar 21%. Niciun cod de etică dintre cele analizate nu oferă o definiţie pentru discriminarea de gen. În plus, în 38 de coduri de etică este menţionată hărţuirea sexuală și 12 coduri includ o definiţie a acesteia, însă destul de abstractă și greu de înţeles în lipsa unor exemple. Universităţile eșuează să reglementeze în codurile de etică hărţuirea sexuală în mediul online

întrucât doar 2% o menţionează. Un singur cod de etică din cele 85 analizate menţionează pașii necesari pentru o sesizare în cazul unei fapte de hărţuire sexuală și nu există niciun exemplu de sesizare pentru cazurile de hărţuire sexuală. Considerăm că este necesar să se acorde o atenţie deosebită acestor probleme și să se ia măsuri concrete pentru prevenirea și combaterea lor.  În primul rând, solicităm adoptarea cu celeritate a unui cod-cadru de etică și deontologie universitară, care să conţină definiţii clare și mecanisme eficiente de combatere a hărţuirii sexuale și discriminării de gen în instituţiile de învăţământ superior din România. Aceste mecanisme ar trebui să cuprindă definiţii clare ale acestor fenomene, proceduri de investigare eficiente, sancţiuni adecvate pentru persoanele care hărţuiesc și/sau discriminează și sprijin adecvat pentru victime. Codul-cadru de etică, a cărui realizare a fost asumată de către CEMU (Consiliul de Etică și Management Universitar), ar trebui să reprezinte un document cu rol de referinţă în etica şi deontologia universitară, conţinând principii şi proceduri pentru arbitrarea litigiilor de etică universitară. Mai mult, considerăm prioritară și revizuirea și completarea legislaţiei existente în domeniul centrelor de consiliere şi orientare în carieră, în special a metodologiei-cadru privind organizarea şi funcţionarea centrelor de consiliere şi orientare în carieră în sistemul de învăţământ superior din

România. Legislaţia trebuie să includă și dispoziţii clare privind prevenirea și combaterea hărţuirii sexuale și a discriminării de gen, care vor asigura implementarea faptică a măsurilor prevăzute de codulcadru de etică și deontologie universitară.  În al doilea rând, solicităm reglementarea, în actele normative antemenţionate, a dezvoltării și implementării unor programe de formare obligatorii pentru personalul academic, studenţi și angajaţi ai instituţiilor de învăţământ superior, cu privire la înţelegerea, prevenirea și combaterea fenomenelor de hărţuire sexuală și discriminare de gen. Aceste programe ar trebui să includă informaţii despre drepturile și responsabilităţile tuturor părţilor implicate, precum și despre modalităţi de prevenţie și intervenţie în cazurile de hărţuire sexuală și discriminare de gen.

DE CE E IMPORTANT?

Crearea unui climat de toleranţă zero faţă de hărţuirea sexuală și discriminarea de gen în mediul academic trebuie să reprezinte o prioritate, prin promovarea unei culturi a respectului și a egalităţii de gen în toate aspectele învăţământului superior. Aceasta ar trebui să includă campanii de conștientizare, evenimente educative și resurse accesibile privind drepturile și responsabilităţile în acest domeniu.  În plus, considerăm necesară implicarea consilierilor angajaţi în cadrul centrelor de consiliere și orientare în carieră în acest context, aceștia putând să reprezinte puncte de contact

permanent sau experţi responsabili pentru hărţuire sexuală și discriminare de gen în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, la care studenţii, personalul academic și personalul didactic auxiliar să poată raporta incidente de hărţuire sexuală sau discriminare de gen într-un mediu sigur și confidenţial. Aceste persoane ar trebui să ofere suport victimelor și să lucreze alături de Comisiile de Etică și Deontologie Universitară de la nivelul instituţiilor de învăţământ superior, pentru a impune sancţiuni adecvate în cazurile confirmate.

Prin implementarea acestor măsuri, vom contribui la construirea unui mediu academic sigur, egalitar și incluziv, în care toţi studenţii și personalul academic pot să-și desfășoare activitatea fără teama de hărţuire sau discriminare.

În concluzie, solicităm acordarea atenţiei cuvenite combaterii hărţuirii sexuale și discriminării de gen în învăţământul superior din România. Este responsabilitatea noastră colectivă să asigurăm un mediu sigur și egalitar pentru toţi cei implicaţi în procesul de învăţământ superior.

Alătură-te și tu campaniei noastre și semnează petiţia pentru a construi împreună un sistem educaţional mai bun și mai echitabil pentru toţi!

Vând casă “la căsuţe”, pe str. ViitoruluiPetroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea maredin faţă până în spate, necesită renovare.

Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.

www.zvj.ro miercuri, 21 iunie 2023

ANOSR: Cerem măsuri reale pentru prevenirea şi combaterea hărţuirii sexuale din universităţi!

Poiana Mare va fi de nerecunoscut

Cu toate că și eu am scris ceva despre asta, este posibil ca să mai fie lume care să nu fi aflat despre ceea se preconizează să se realizeze pe cele 12 ha ale fostei halde de steril din Poiana Mare – Câmpu lui Neag. Tocmai de aceea Dănuț Buhăescu nu pierde ocazia de a-i vorbi despre asta oricui intră în biroul său din Primăria Uricani.

Miercurea trecută, bunăoară, a trecut pe la primar domnul Lucian Almării, președintele Asociaţiei Sportive „La orice vârstă”, organizatoarea concursului naţional SkyRace desfășurat în Retezat în intervalul 16-18 iunie. A intrat să-l salute, după ce, împreună cu reprezentanţi ai Poliţiei, Jandarmeriei Montane și SMURD, dar și cu vicele Corneliu Braia și Cristian Ciurea, din partea primăriei, pusese la punct cu

aceștia modul de desfășurare a evenimentului. A intrat, ca să-l salute pe primar, cum spuneam, dar a rămas în încăpere mai bine de douăzeci de minute.

Mi-am dat seama repede că dumnealui nu știa nimic despre proiectul de la Poiana Mare, așa că a ascultat cu atenţie cele relatate de Dănuţ Buhăescu și ceea ce acesta îi arăta pe planul desfășurat pe masă. Proiectul care urmează să fie realizat la Poiana Mare întrece orice închipuire. Va fi un loc vast destinat recreerii locuitorilor orașului, dar și turiștilor care vor petrece câteva zile în staţiunea

turistică Uricani sau care tranzitează zona pe DN66A. Aici vor fi amplasate terenuri pe care se vor putea practica felurite sporturi, o zonă de spectacole cu priză de utilităţi necesare scenei, staţie de epurare, un amfiteatru pentru evenimente religioase și un parc voltaic cu o putere de 1700 KW.

Nu vor lipsi, desigur, parcarea necesară rulotelor comercianţilor, aleile cu pietriș, o zonă cu tiroliene, șaisprezece grupuri sanitare, douăsprezece dușuri pentru bărbaţi și femei, spaţii pentru grătar, zone pentru amplasarea corturilor și un punct de observare prin telescop. Bomboana de pe tort o vor constitui cele trei iazuri înconjurate de o bogată zonă cu vegetaţie. S-ar putea, nu zic, ca Dănuţ Buhăescu să mai fi omis câte ceva, dar, în mare, cam asta e ce se va realiza la Poiana Mare cu sprijinul oferit la proiectare de ADR Vest.

Gheorghe OLTEANU