Ziarul Vaii J iului
Vulcan
Aspecte de pe o stradă periferică
Director: Cătălin DOCEA
Curs valutar: 1€ = 4,9627 lei 1$ = 4,5433 lei 1₤ = 5,7773 lei
In vederea executarii lucrarilor la obiectivul:
,,MODERNIZARE STRADA SLATINIOARA DIN MUNICIPIUL PETROSANI, proiectare si executie’’,
va informam ca in perioada 07.06.2023 – 24.06.2023, se inchide Strada Slatinioara intre orele 7,30 – 17,30
si se impun restrictii de tonaj pentru autovehiculele cu masa maximă autorizată mai mare de 3,5 tone, conform Aviz nr. 661570/13.04.2023.
Strada 1 iunie din Vulcan este stradă doar cu numele. Poate fi numită așa doar pe o porțiune infimă, cea de la bisericuța din Coroiești și primele case. De acolo mai departe, Dumnezeu cu mila!
Numai că și porţiunea asta cu asfalt s-a degradat în așa hal ultima vreme, încât este o adevărată aventură, ca să o urci sau să cobori cu un autoturism cu garda la sol mică. La volanul gipanului pe care-l conduce domnul Remus Uilăcan care locuiește la nr. 8 nu-și face probleme în privinţa asta, dar are emoţii pentru mașinuţa soţiei sale. Tot dumnealui este de părere că taman din cauza asta se tem să apară aici și cosașii de la primărie. Noroc că are motocoasa lui și, astfel, și-a defrișat singur vegetaţia inutilă crescută în faţa casei sale.
În ceea ce privește gura de la magistrala de canalizare lucrurile stau la fel așa cum le-am relatat într-un reportaj scris anterior acestuia. Când plouă mai abitir, mizeria iese șuvoi și inundă totul. Deși la adresele primăriei SC Apa Serv SA răspunde prompt că procedează regulat la desfundarea
canalelor magistralei, în realitate treaba stă exact invers. Domnul Remus Uilăcan poate să jure, la nevoie, că n-a văzut
nici
un meseriaș venit pentru asta. La fel cum nu au mai fost văzuţi la faţă nici cei de la firmele care au demontat conducta magistralei de termoficare. Și pe ăștia îi doare la bocanc. Au venit cu utilajele lor grele, au dat jos ce au avut de dat, au făcut drumul praf și așa l-au lăsat. Și nici vorbă, ca, de atunci, să-i frece careva la cap, pentru ca să repare ce-au
Caz rezolvat de senatorul liberal Lucica Dina Muntean
O scurtă aducere aminte…
Senatorul Lucica Muntean mai spunea atunci că, în urma discuţiilor avute cu directorul școlii și cu primarul comunei, a aflat că Primăria Comunei Băniţa a fost înscrisă în lista școlilor care ar putea beneficia de acest mijloc de transport pentru elevi, dar că în urma consultării Ghidului solicitantului aferent apelului de proiecte „Microbuze electrice pentru elevi”, finanţat cu fonduri europene prin PNRR, aflat în consultare publică, „s-a constatat că această comună hunedoreană nu se află pe lista localităţilor eligibile”. Senatorul liberal n-a lăsat lucrurile așa și pe data de 10 mai a adresat în plenul Senatului României o întrebare ministrului Educaţiei, Ligia Deca, și ministrului Dezvoltării la acea vreme, Attila Cseke, referitor la această situaţie neplăcută, în condiţiile în care la Băniţa o parte dintre acei elevi au distanţe mari de făcut până la școală sau până acasă, multe din acele drumuri fiind pe dealuri și pe coclauri, iar în aceste condiţii siguranţa copiilor trebuie pusă mai presus de orice.
„Băniţa este o comună cu multe sate și se află într-o zonă dezavantajată din punct de vedere economic. Pentru a ajunge la școală, respectiv acasă, în fiecare zi, copiii au nevoie de un mijloc de transport care să poată străbate zilnic chiar și 190-220 km în siguranţă, iar dreptul lor la Educaţie trebuie să fie respectat! Aștept răspunsul în scris pe
care l-am solicitat celor doi miniștri, cu speranţa că va fi în favoarea copiilor și profesorilor care parcurg zilnic mari distanţe pentru a primi și a face educaţie!”, a fost o parte din intervenţia din plenul Senatului României a senatorului hunedorean Lucica Dina Muntean.
Aviz favorabil din partea ministerului
Ajungem de data aceasta la zi și spunem că la începutul acestei săptămâni senatorul de Vale a venit cu vești bune legate de întrebările și alocuţiunea din parlament.
„Ca urmare a întrebării mele formulate în Ședinţa Senatului din data de 10.05.2023, având ca obiect Includerea comunei hunedorene Băniţa în lista unităţilor administrativ-teritoriale eligibile pentru a primi în dotare un microbuz școlar, mă bucur să fac public răspunsul primit de la Ministerul Educaţiei, prin care am fost informată că în urma solicitării făcute, comuna
În urmă cu aproape două luni, senatorul liberal de Valea Jiului, Lucica Dina Muntean, avea o întâlnire în cadrul proiectului „Senat junior” cu copiii și directorul Școlii Gimnaziale Bănița. Cu acea ocazie, după cum am scris și în ziarul nostru la vremea potrivită, senatorul aflase un lucru absolut ciudat în zilele noastre: 56 de copii ai școlii respective NU au un microbuz școlar corespunzător pentru a putea ajunge la școală sau de la unitatea de învățământ acasă în siguranță. Cazul a fost rezolvat în cele din urmă, după inițiativa senatorului hunedorean din Senat! Iată că dacă există implicare, se poate!
Băniţa a fost inclusă în Lista localităţilor eligibile pentru a beneficia de microbuze electrice”, a transmis senatorul Lucica Dina Muntean. Vestea dată de senator este excelentă pentru băniţeni și copiii lor, în contextul în care UAT-urile puteau depune cererile până pe data de 13 iunie. Dacă senatorul n-ar fi făcut demersuri, probabil că școala din Băniţa rămânea cu această problemă până cine știe când, iar copiii s-a fi deplasat mult și bine cu un microbuz uzat ce nu mai prezenta mare siguranţă.
Peste 2.680 de localități din țară vor beneficia de microbuze școlare electrice cu 16 locuri plus 1 sau cu 8 locuri plus 1! Ministerul Educaţiei a lansat apelul de proiecte „Microbuze electrice pentru elevi”, finanţat prin PNRR, un Program care urmărește tocmai acest lucru, îmbunătăţirea condiţiilor de transport pentru elevii din localităţile izolate, în
mod special zonele rurale și periurbane. Pe lista de localităţi eligibile se află peste 2.680 de astfel de localităţi. Ministerul Educaţiei spunea la lansarea apelului de proiecte că după calcule, circa 70.000 de elevi din ţară nu au un mijloc de transport în comun pentru a ajunge la școală. Nu au anunţat nici câte comune și sate se folosesc, totuși, de un mijloc de transport pentru elevi, dar depășit și un cu un real pericol pentru siguranţa elevilor, cum e și cazul Băniţei. Probabil că sunt zeci, poate sute și de astfel de situaţii. Conform ultimelor date, se vor finanţa exclusiv microbuze școlare electrice de 16+1 locuri, respectiv 8+1 locuri, care vor fi realizate în conformitate cu documentele de standardizare în vigoare. Microbuzul electric cu o capacitate de 16 locuri pe scaune va avea obligatoriu un loc pentru persoane cu dizabilităţi (trebuie amenajat dacă nu există) și un al 17-loc pentru șofer. La fel va fi și pentru microbuzul școlar cu 8 locuri, plus locul șoferului (un loc din cele opt va fi amenajat și destinat persoanelor cu dizabilităţi).
Corneliu BRAN
Editor: SC Aldo Detail Direct SRLPetroşani RO 32719137 n J20/82/2014
Director:Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro
Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688
Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com
Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Confort Media
Şcoala din Băniţa - inclusă pe lista celor eligibile pentru proiectul
„Microbuze electrice pentru elevi” derulat prin PNRR
Lupeni 79 de idei de proiecte întocmite de primărie pentru următorii 4-7 ani (II)
Crearea legăturii între intrarea în Lupeni și telegondolă prin construirea unei telecabine Dacă vorbim de „mobilitate urbană”, trebuie să începem cu cele trei mari idei de proiecte, mari în sensul că pentru implementarea acestora se vorbește de minim 10 milioane de euro bani europeni sau din fonduri guvernamentale pe PNI „Anghel Saligny”. Și vom începe cu ideea de proiect „Extindere șosea de centură strada Zănoaga cu ieșire la podul Tusu și crearea coridorului nemotorizat și dedicat transportului public de
Transport local verde și parcare de tip „park and ride”
în zona fostei EM Lupeni Sud!
Spuneam în ediția de ieri că pentru viitorii 7 ani Primăria municipiului Lupeni are în vedere nu mai puțin de 18 idei de proiecte, unele foarte mari ca valoare prin fonduri europene sau guvernamentale, pentru capitolul „Turism”. Ei bine, alte 26 de idei de proiecte sunt pe alte trei capitole, care au oarecum legătură directă unele de altele în dezvoltarea localității: mobilitate urbană, infrastructură tehnico-edilitară și regenerarea teritoriului.
persoane Strada
Bărbăteni - Bulevardul
Păcii”. Valoarea estimată a acestui viitor proiect ar fi de 10 milioane de euro. Acesta s-ar putea finanţa prin Programul Regional Vest 2021-2027, CNI, PNDL II, sau PNI „Anghel Saligny”, cu o contribuţie minoră de bani ce îi va reveni și primăriei. A doua mare idee de proiect pe „mobilitate urbană” ar fi „realizarea legăturii intrare Lupeni – Telegondola Agrement, prin construirea unei telecabine, în vederea evitării aglomerării traficului rutier”. Pentru acest proiect ar fi nevoie de 10 milioane euro și ar putea fi derulat prin Programul Regional Vest 2021-2027, cu o contribuţie destul de mică și de la bugetul local, conform legislaţiei. Dar cel mai scump proiect dintre cele trei amintite pe „mobilitate urbană” ar fi de departe cel care ar viza „înfiinţarea și dezvoltarea unui sistem de transport public verde în municipiul Lupeni. Cam ceva ce a obţinut Petroșaniul și Băniţa în parteneriat de curând. La Lupeni s-ar putea realiza, cu suma estimată de 12 milioane de euro prin Programul Regional Vest 2021-2027, fie prin Program Transport 2021-2027, cu contribuţie mică de sumă și de la bugetul local.
Tot pe mobilitate urbană mai putem vorbi de alte câteva idei de proiecte cu valoare estimativă deloc mică, precum: „Reabilitare străzi, alei, amenajare piste de biciclete, amenajări parcări rezidenţiale” – 4 milioane euro fonduri europene sau guvernamentale prin programele pe care tot le-am amintit aici și nu le mai repetăm, inclusiv la celelalte proiecte de mai jos, plus contribuţie minimă de la bugetul local; „Achiziţie mijloace de transport electrice + reabilitare căi rulare, crearea unei reţele de staţii electrice, extindere traseu transport local inclusiv în Staţiunea Straja” – 4 milioane euro; „Reabilitare DN 66 A – aici vorbim de un proiect integrat la nivelul Văii Jiului pentru porţiunile care nu au fost reabilitate prin proiectul ce se află în implementare SMIS 126946 – inclusiv instalarea sau reabilitarea unor staţii pentru autobuze, reabilitare a altor 2 poduri peste Jiul de Vest” – 5 milioane euro;
„Infrastructură tehnico-edilitară, deloc puţine, în draft fiind trecute 14 idei de proiect.
Și vom începe cu cea mai scumpă idee de proiect la acest capitol, estimarea realizării acestuia fiind de 7 milioane euro, dar un proiect foarte necesar în zilele noastre: extinderea reţelei de gaz metan! Acest proiect s-ar putea realiza prin Programul de Dezvoltare Durabilă (PDD) 2021-2027, plus o sumă mai mică de la bugetul local.
La fel de important ar fi dacă s-ar realiza și ideea de proiect ce prevede „Extinderea și dotarea reţelei de iluminat public, inclusiv sistem de telegestiune”. Estimarea valorii acestui proiect este la suma de 5 milioane de euro și poate fi realizat prin PDD ca proiectul de mai sus.
Reabilitarea pieței mari și a clădirii Clubului Sindicatelor
„Amenajare/ reabilitare poduri pietonale peste Pârîul Brăiţa și peste Râul Jiul de Vest” – 1,5 milioane euro; „Amenajare parcare de tip park and ride la intrarea în localitate, în zona fostei EM Lupeni Sud” – 1 milion euro; „Mobilitatea urbană verde – Dezvoltarea reţelei de piste pentru biciclete în municipiul Lupeni – Componenta 2 – traseu TusuZănoaga-Viitorului-Tineretului-Zona Agrement” – 1,2 milioane euro.
Extinderea rețelei de gaz metan și a rețelei de iluminat public
Mai mult decât interesante sunt și ideile de proiect pe partea de
Mai mult decât interesant este și „Proiectul integrat pentru revitalizarea municipiului Lupeni”, estimat a se realiza cu suma de 5 milioane de euro. Prin acest proiect în municipiul din vestul Văii Jiului ar putea fi rezolvate multe: amenajare/ reabilitare spaţii verzi și locuri de joacă din cartiere, modernizare/ reabilitare parcuri, reabilitare zona Monument 29, reabilitare zona Agrement, reabilitare zona de intrare în Lupeni, reabilitare căi de rulare, reabilitarea spaţiului public și a infrastructurilor edilitare, instalaţii de suprafaţă și subterane prin înlocuiri și extinderi, montarea de mobilier urban și de indicatoare și alte elemente de semnalizare, realizarea de sisteme de iluminat public ambiental și eficient energetic, pavaje, sisteme de supraveghere și de siguranţă, inclusiv sisteme
La fel de importante pentru lupeneni par și următoarele idei de proiecte, ce se pot realiza prin unele dintre programele naţionale sau europene pe care le-am tot amintit mai sus și în ediţia de ieri: „Reabilitare și dotare clădire pompieri” – estimarea ar fi de 2 milioane de euro; „Reabilitarea blocului 2 de pe Aleea Liliacului” – 800.000 euro necesari; „Reabilitarea fostei maternităţi – pentru crearea unui centru de zi pentru copii/ persoane cu dizabilităţi/ persoane vârstnice” – 1,5 milioane euro; reabilitare Piaţa Cina” –500.000 euro; „Reabilitare Piaţa Bărbăteni” – 500.000 euro; „Reabilitare clădire Edil” – 500.000 euro; „Reabilitare/modernizare a fostelor puncte termice” – 2 milioane euro; „Reabilitare clădire Clubul Sindicatelor” – 1 milion euro; „Reabilitare albii pâraie” – 1 milion euro; „Amenajare de zonă de promenadă pe malul Jiului și a pârâului Brăiţa” – 2 milioane euro; „Extindere reţele de apă potabilă și de canalizare în cartierele vechi” – un proiect estimat mai scump, ţinând cont și de lucrările complexe, la 5 milioane euro.
Idei de proiecte pe „regenerarea teritoriului”: parc de distracții la fosta preparație și parc industrial la fosta mină Lupeni Sud!
Am ajuns și la cele trei proiecte legate de „regenerarea teritoriului”. Cel mai scump, după estimările făcute, ar fi proiectul „Regenerare urbană în Municipiul Lupeni”, inclus deja în Proiectul SMIS 146275 – POAT, în valoare de 5 milioane euro.
„Regenerarea ansamblului Preparaţia Lupeni și reconversia funcţională a acestuia prin crearea unui parc de distracţii”, ar fi cea de-a doua idee de proiect la acest capitol, care ar costa, estimativ, 3 milioane de euro. „Regenerarea ansamblului EM Lupeni Sud și reconversia funcţională a acestuia prin crearea unui parc industrial”, pentru care ar fi necesare 2 milioane de euro, este a treia idee de proiect pe „regenerarea teritoriului”.
(Va
urma)adecvate pentru persoanele cu deficienţă de auz sau de vedere etc..
Corneliu BRANRătăcind pe câmpul dintre cele două pârâuri, Gustav-cerșetorul a găsit un cal orb. L-a mângâiat pe coamă, a văzut că era bătrân și-i tremurau picioarele. A rotit împrejur ochii lacomi, nu mai era nimeni, deci era un cal al nimănui. Și-a scos cămașa numai petice și a înfășurato în jurul gâtului animalului, începând să-l tragă după sine, spre tufișurile de măceșe. Socotea să ia o piatră, să-l lovescă în cap până o muri, să-l acopere cu ierburi și noaptea să vină cu Arpad să-l belească. Au să-l mănânce, au să-i ia pielea, au să trăiască din el câteva săptămâni. Mergea Gustav cu calul după el și simţea că pentru prima oară stăpânește ceva, este stăpân peste o viaţă sau peste o moarte, de el depinde. Calul simţea omul, venea împiedicat după el, o gloabă, gândea Gustav. Știa povestea acestor cai orbi. Nopţi întregi, în copilărie, adormea ascultând tropăitul lor prin spatele caselor din Colonie și ei alergau mânaţi de Vâlva Băilor. Dimineaţa se uita după ei, nu-i vedea, veneau oamenii flămânzi ca el, îi omorau și-i mâncau. Acum calul venea după cum îl trăgea Gustav, într-o tristă înţelegere a rostului său. Da, o să-i sature pe oameni, după ce toată viaţa lui a cărat pentru oameni. Da, asta a fost bucuria și resemnarea sa. De mâine va merge legănat în burţile lor, sătule de el.
- Hai, mă, mai repede, că ne apucă noaptea!
Iată că omul ăsta nu-l lasă nici măcar să se prăbușească singur undeva. Ar fi murit de la primele lovituri, el era un cal cuminte.
- M-am ales c-o gloabă, fie ce-o fi, îl duc în Colonie. Seara o să-mi spună povești... Gustav se răzgândise brusc. Calul îl făcea mai sigur pe el, va trece pe sub ochii ălora și va spune că are un cal orb. E un lucru mare să ai un căluţ.
Rămase apoi o vreme, întrebându-se ce rost are el acolo, în drum, c-un cal orb. Se întrebase și calul dacă mai are rost să continue drumul alături de Gustav. Era un cal bătrân, oricum nu mai trăia mult. Lui Gustav îi dădură lacrimile... La colibă, Arpad
O povestire de Mihaela Bal Ca un cal orb
fiebea cina, niște bureţi iuţi, într-un tuci de fontă. Nu zise nimic de cal, probabil și el se gândea că-l vor mânca într-o zi.
Copiii din uliţă se adunară lângă gard strigând:
- Gustav-cerșetorul are un cal orb! Gustavcerșetorul are un cal orb!
Măceșii păstraseră fructele din toamnă și Gustav molfăia câteva, scuipând sâmburii în pârâu.
- Cum vrei să te cheme? Sau poate aveai un nume... Eu ţi-aș spune tot Gustav. O să fim doi: Gustav cerșetorul și Gustav calul. Eu nu sunt cerșetor, dar așa mi se spune peaici. Ai face bine să-mi dai de știre dacă-ţi convine să te cheme Gustav. Peste noapte vom dormi sub șopronul învăţătorului. Nu te pot lăsa singur, că până dimineaţa nici pielea nu mai rămâne din tine.
***
Prima amintire din Colonie se putea numi Omulcalul. Nu se știe cum ajunseseră ei acolo, cu niște sârbi, care căutau de lucru. A stat mult timp printre copiii minerilor, a mers la școala
aceea cu nume ciudat și a aflat că o cheamă Lazăr Cătălina, un nume cât se poate de comun și de românesc, deși nu vorbeau românește acasă. Cel mai mult timp l-a petrecut cu Gustav-cerșetorul, care vorbea limba lui și pe care ea o înţelegea, pentru că devenise limba
preţ? poate numai sufletul, dar și acela se ticăloșise, de când bătea cârciumile și maidanele. Merge el, așa cătrănit că n-are nimic de preţ pe lumea asta și nare cu ce mă mulţumi pe mine, ocrotitorul lui, când îi iese în cale o mâţă faină. Arpi nu se gândește prea tare, saltă mâţa să mi-o aducă. Atunci numa altă minune! Mâţa era tot Vâlva Băilor:
poveștilor. Coliba lui, fără geamuri, era aproape lipită de căsuţa lor. Îl auzea venind seara cu calul după el și, în spate, copiii ţipând: Gustav-cerșetorul are un cal orb... El se oprea întrebânduse: oare cum vede calul meu lumea?
Apoi se întorcea brusc spre Cătălina: - Odată, Vâlva Băilor trecu noaptea prin Colonie. Dinspre canal se auzea cum șuieră. Nu plecă cu mâna goală: l-a luat cu ea pe Arpad, pe care-l găsise beat, pe uliţă. L-a dus pe podeţ și s-a făcut că-l împinge în apă. Arpi se făcuse vânăt de frică, ce mai, se cufurise tot. Își plângea de milă, nu alta, cum era și băut. I-a spus el: Preacurato, preasfânto, mai lasă-mă o dată să-mi văd căsuţa din Kokosvar. Da’ vrăjitoarea și-a amintit că el n-are nicio casă, stă pe capul unui amărât care toată ziua golește closetele și cară scârna la haznaua cea mare, care e chiar lumea asta întreagă și i-a spus: Arpi, tu n-ai casă, ești adunat de pe drumuri de bietul Gustav-cerșetorul, Vâlva Băilor vezi că tot Gustavcerșetorul îmi spunea, care trudește să te ţină pe tine și n-are de pe urma ta nicio mulţumire. Te las cu o condiţie: să mergi la Gustav și să-i duci ce ai tu mai de preţ pe lume. Ce să fi avut Arpi de
- Măi, Arpade, nenorocitule, păi eu nu ţi-am spus să-i duci lui Gustav ce strângi tu de pe drum, ci numai ce ai și este al tău, îi mieună ea în ureche și fugi. Arpi rămăsese cu gura strâmbă de uluială. El acasă avea un singur lucru: nevasta. Și pe aia mi-a lăsato! De atunci sunt eu însurat cu Hilda, care a fost mainainte muierea lui Arpi și acu stă cu mine, cașa a vrut Vâlva Băilor. - Fugi daici, Gustave. Arpad nu știa cum să scape de muiere! Nu vezi că e la fel de urâtă ca Vâlva Băilor? ziceau cei mai bătrâni, dându-și coate. Dar Gustav nu-i băga în seamă. El și calul său orb vedeau lumea într-un fel mai luminos. ***
Dacă mi-l amintesc pe Gustav? How learning to die era cântecul său preferat. El m-a învăţat totul despre moarte: era paznicul capelei mortuare, prin care a trecut o parte din familia mea spre locul unde nu e durere, nici întristare nu e. Era ultimul dintr-un neam de cerșetori sau de conţi, nu mai ştiu care era diferenţa, în Colonie, între ei. Eu căutam registrele bisericii catolice, dar parohul m-a trimis la Gustav, că, vezi și tu, dragă, dacă e cineva care știe, numai Gustav e, că are ultima casă de colonie, veche, nestricată, și în pod sunt registrele cu morţii din tot orașul, indiferent de confesiune, dinainte de 89. S-au gândit ai lui să facă un catalog cu morţii că poate mai vin cei din familie să-i caute, mai ales atunci, după ce s-au stricat cimitirele și s-a făcut unul singur, unde erau aruncaţi de-a valma everii cu nemţii, ungurii cu românii. Erau unii cu domiciliul forţat, aduși direct din pușcării, alţii veniseră de bună voie, dar, clar, mulţi nu erau de-ai locului și Gustav a decis să separe morţii: veniturile, într-o parte, ai locului, în
alta. Era o idee extravagantă, care și-a dovedit, în timp, utilitatea. L-am întâlnit la el acasă, când m-am dus să caut arhiva.
Prima întâlnire:
- Aveţi timp... ?
Cine mai e și femeia asta, prin Colonie. De când cu mineriadele au venit toţi nebunii să-i vadă. Unii cu poze, alţii cu tot felul de scule după ei, să afle lumea cum se trăiește în fostele colonii miniere... Așa, și dacă afla lumea era vreo scofală? Venea cineva să trăiască în locul lor? Acum și femeia asta...
- Na, fă-mi o poză.
- Nu, timp... dacă aveţi... ai...
- Păi, cum să nu? Tocmai plecam la serviciu, nu vezi!? Dacă nu iese soarele nici azi, o să am de lucru cu alungatul ciorilor de pe coperișul capelei mortuare... Azi s-au găsit să moară și primarul și domnul Iacob, amândoi de inimă. Ce crezi?
- Aș vrea să te întreb ceva.
- Ia, hai.
- Ai avut un strămoș, Gustav, care căra haznaua cu...
- ... căcat. Zi odată, că nu mori. Căă-caaaat. Da ce treabă mai ai cu el acu, că tot a murit. Nu cumva vrei să știi cine a moștenit casa și de ce n-a plătit impozitul? Ete, eu! Vrei să știi cu ce mă ocup? Fac servicii funerare pentru toate confesiunile: curăţ capela, priveghez morţii singuri-singurei, duc crucea, gonesc ciorile, dau mâncare cailor care duc dricul. Și toate astea de ce? Din plăcere... Pentru că nu vreau și nu pot altceva. De când am dat terminat facultatea, nu mai vreau să fac nimic! Te indispune?
- Nicidecum. Am alte gânduri. Caut niște familii din Colonie și, cum aflasem de la primărie, ești ultimul descendent al vechilor coloniști și ai mai avut și un strămoș...
-...cam căcănar, dar nobil.
- Da. Dumnealui sigur știa pe toată lumea...
- Păi, cum să nu? Dacă le ducea...
-...căcatul...
- Fecalele. Ai putea fi mai delicată, acum vorbim de bunicul. Bunicul știa pe toată lumea și pe dinafară și pe dinăuntru. Dar cred că mai mult pe dinăuntru, crede-mă că aparenţa n-are haz. Bunăoară, eu cu morţii! Păi mult mai interesant este omul mort, decât viu. Mortul e delicat, are ceva de bibelou, în afară de răceală. Te face să-l respecţi. Uite, azi, când l-am văzut pe primar cu mâinile pe piept, cu mâinile alea mi-a semnat ordinul de evacuare, îmi venea să-i zic „să trăiţi, dom primar”, deși, când era viu, îmi venea să-i zic altele. Există morţi fericiţi și nefericiţi, de exemplu...
- Îmi spui mai târziu. D-aia am venit, să vorbim despre morţi... Dar mai întâi, să-mi spui dacă îţi mai amintești din copilărie de niște familii, care au stat în Colonie, chiar lângă casa ta. Lazăr îţi spune ceva?
- Era plină Colonia de alde Lazăr. Să-i luăm pe rând: Lazăr bătrânul, care a fost la pușcărie odată
cu tata era fiul lui Lazăr, zidarul, care a ridicat pe aici câteva case. Eu i-am săpat groapa... Ninsese, a fost primul meu mort. Chiar mi-a plăcut, e ca prima dragoste... Pe urmă, să știi că zidarul a făcut mulţi copii, din generaţia bunicilor mei. Eu i-am îngropat pe majoritatea. Copiii lor n-au mai avut bucuria asta. Lumea se schimbase, dacă mă-nţelegi! Așa că i-au îngropat alţii...în dosare.
- Mai știi ceva despre unii dintre ei? Pe unde au trăit...
- Știu despre toţi. Te rog, învaţă să vorbești despre morţi la prezent. Te duc în vizită la toţi, sunt foarte primitori.
- Aș prefera la vii...
- În Colonie nu mai e niciunul. În oraș, orice Lazăr, nu mai e un Lazăr, e o corcitură sau, și mai rău, e o venitură, adică nu e un autentic. E posibil să fie dintre cei veniţi mai recent, după 89, la făcut avere... sau la dat faliment, cu succes în ambele direcţii. Nu cred că te pot ajuta. Dar te pot duce prin cimitir. Eu vreau să scriu un tratat despre Moarte la persoana întâi sau cum am început să trăiesc cu Moartea.
- Da, e o temă...
- Visez să redactez un ziar al Cimitirului. Dacă știi să scrii, îţi dau și ţie o rubrică. Pe cea despre frumuseţe și modă: Venus sau eternul feminin. Ce zici? Te plimbi, te uiţi la poze, faci un top al celor mai bine îmbrăcate decedate.
- Am alte planuri.
- Bineînţeles. Să pleci. Așa faceţi toţi: unii în eternitate, alţii în Franţa.
- Eu vin din Franţa...
- Atunci te așteaptă cealaltă destinaţie?
- Ar fi o varinată, dar e prea devreme.
- Nu gândești deloc în perspectivă! În ultima clipă te trezești că n-ai de niciunele și ajungi pe capul lui Gustav: el să-ţi caute loc de veci, el să-ţi aducă dric, el, el, el și lui, când o fi, nimeni...
- Uite cum facem: eu îţi dau bani, tu te ocupi de toate și, când aranjezi, mă chemi...
- De chemat, eu nu chem pe nimeni. Te cheamă ăl de sus sau ăl de jos, depinde cu care te-ai înţeles mai bine... Cât despre bani, ţiam mai zis că e doar din plăcere... Pe mine ori mă plătești la final, ori deloc.
- La final, nu mai are cine.
- Familia ta.
- Nu am.
- Atunci vei fi o moartă tristă. Acum du-te, până nu mă întristezi și pe mine. Și crede-mă că în această meserie este obligatoriu să fii optimist, să ai încredere în viitor și să ai simţul umorului.
A doua întâlnire:
- Eu am avut un bunic, își începu el povestea, de îndată ce mă văzu, care avea un cal orb. Bunicul și calul său cărau hazaua orașului, erau cum s-ar zice, vidanjorii. Și dacă apuci să cunoști oamenii așa de bine, că îi recunoști și după mirosul scârnei, atunci e bine să ai dosarul complet. În fond, draga mea,
aceste dosare nu sunt decât o altă hazna a orașului, mai cultă.
L-am iubit pe Gustav, pentru că era așa cum mi-am imaginat că ar fi fost tatăl meu, dacă l-aș fi cunoscut. Îl vedeam venind de la muncă și oprinduse aici, în acest bar întunecat, să mai bea singur încă un pahar, întârziind momentul când va intra pe ușă, pentru că voia să-i fie dor de noi. Eu i-aș fi pus masa, el ar fi povestit, așa cum bunica mea, Cătălina, povestea niște năstrușnicii despre Vâlva Băilor... - Nu te pot ajuta... Ai tăi sunt morţi, aici nu mai e nimeni. Pe ultimul Lazăr eu l-am îngropat singur. Nici popa n-a venit, că n-am știut pe care din ei să-l chem, pentru că nu-i știa nimeni religia. Noi aici suntem amestecaţi. Apoi au venit oamenii aceia si m-au pus sa scriu.
Declaraţie: De aceea, domnule ofiţer, eu ţin în casă aceste cataloage. Sunt tot ce mi-a oferit tatăl meu spiritual: liste cu morţi. A, nu e nimic, luaţi-le dumneavostră! Veţi găsi subiecte pentru viitorul dumneavoastră roman. În ceea ce mă privește, le-am arhivat în calculator. Am făcut și fotocopii. Dar eu mâine plec și nu pot căra în spate morţii. Cu calculatorul e mai simplu să umbli prin lume, ca un cal orb.
În rest, nu am nimic de declarat, în afară de faptul că eu l-am îngropat pe ultimul Gustav și, într-un fel i-am preluat destinul. Nu păzesc capelele mortuare, dar mă ocup de restaurarea unora. În felul acesta ne asemănăm...
Tir cu arcul Mario Ţîmpu - la Jocurile Europene
Cea mai importantă competiție pentru disciplinele sportive olimpice din acest an se va desfășura în Polonia, în perioada 21 iunie – 2 iulie, la Cracovia.
7.000 sportivi
Cracovia împreună cu Krynica, Nowy Sacz, Krzeszowice, Tarnow, Zakopane, importante localităţi din regiunea Malopolska, supranumită Mica Polonie, vor găzdui cea de-a treia ediţie a Jocurilor Europene, la tir cu arcul. Pe durata celor 12 zile se vor disputa întreceri pentru 29 de discipline sportive pe 26 de arene în care vor concura 7.000 de sportivi prezenţi la start. Din delegaţia României, formată din 150 de membri, fac parte sportivii Mădălina Amăistroaie și Mario Ţîmpu, arcaș din Valea Jiului, coordonaţi de antrenorul Viorel Habian, tot din Valea Jiului. Reprezentanţii noștri la tir cu arcul vor intra în programul competiţiei din a treia zi, vineri, 23 iunie.
Programul
Primul care va concura în calificări este Mario în proba individuală de arc olimpic, începând cu ora 7:45 (ora României), urmând ca de la ora 12:00 să intre în concurs Mădălina, la feminin. După-amiază, de la ora 15:15, programul continuă cu fazele eliminatorii.
ZIUA 5 – DUMINICĂ, 25.06.2023, ora 8,00, echipe mixt
ZIUA 7 – MARŢI, 27.06.2023, ora 8,00, individual (dacă se califică).
Mario Țîmpu
Înainte de participarea la Jocurile Europene din Polonia (Cracovia, 21 iunie – 2 iulie 2023), componentul lotului olimpic de tir cu arcul, Mario ŢÎMPU, a oferit un interviu în exclusivitate pentru frta.ro din care spicuim.
„Am avut două Grand Prix-uri în Anglia și Croaţia, două Cupe Mondiale, în Turcia și Columbia și o Cupă Europeană în Slovenia. Au fost ok toate, competiţii de pregătire până la Jocurile Europene (JE). Am făcut pregătire centralizată la Cluj, câte două antrenamente zilnic”, spune sportivul Întrebat despre evoluţiile sale la competiţiile internaţionale din acest an arcașul spune că au fost ok, scorurile au fost bune, dar pentru Jocurile Europene speră să fie mult mai mari.
„A fost, la Cupa Mondială a fost foarte mare concurenţă. Și la Grand Prix… a fost concurenţă mare, pentru că a fost criteriu de calificare la JE”, spune arcașul pregătit de Viorel Hăbian, calificat, alături de Mădălina Amăistroaie la Jocurile Europei.
„Pentru asta mă antrenez, sper să am un scor bun și chiar cred că la mixte putem ajunge departe”, a conchis sportivul.
Fotbal
Pe podium la „Ţara Haţegului Junior’s Cup”
Grupele din cadrul Centrului de Copii
și Juniori al secției de fotbal de la CSM Deva își continuă seria rezultatelor bune. Cea mai recentă performanță notabilă a fost obținută de grupa U11.
Marţi, 20 iunie, s-a desfășurat cea de-a șasea ediţie de la „Ţara Haţegului Junior’s Cup”, o competiţie fotbalistică juvenilă devenită tradiţională. Printre participantele la întrecerea de la Haţeg s-a numărat și grupa U11 de la CSM Deva, antrenată de Marius Ghera și Florin Luca.
Ca de obicei, tinerii jucători de la CSM Deva s-au prezentat foarte bine, având o evoluţie remarcabilă. Chiar dacă la
Vulcanul se pregăteşte de renovare
Vulcanul are o istorie în fotbalul din Valea Jiului. O spune tradiția de aici. Împreună cu nea Ghiță Olteanu, colegul meu de la ZVJ, am dat o fugă, în echipă, la primarul Vulcanului. Am dorit să mai aflăm lucruri ce țin de fotbalul de la Vulcan.
Așa am aflat că aici sunt două grupe de copii și juniori cu vârste cuprinse între 11 și 13 ani, dar și o grupă de 19 ani. Acestea par să fie viitorul de la echipa de fotbal CSM Vulcan. Primarul Cristian Merișanu este încrezător în ceea ce privește revigorarea fotbalului. La Vulcan fotbalul se face fără taxă. Copiii care vin aici nu trebuie să plătească nimic pentru a-și începe drumul spre marea performanţă. „Voi încuraja în permanenţă sportul de masă. Sunt pentru venirea copiilor să facă sport, să vină la sportul de echipă. Antrenorii care se ocupă de activitatea copiilor sunt plătiţi de către primărie. Sunt 4 antrenori care se ocupă de activitatea de aici. Suntem în discuţii cu CNI pentru o sală mare, pentru refacerea tribunelor”, spune edilul pentru cititorii zvj.ro.
„Eu am jucat fotbal la juniori. Îmi place fotbalul, fac asta din pasiune. Sunt un om obișnuit, îmi place să dirijez o galerie. Ne dorim să se menţină fotbalul la noi, care e tradiţie”, completează edilul.
Antrenorul Doru Mârșava
Valea Jiului caută cu disperare să revină la originile sale, la centrele de copii și juniori aflate pe cale de dispariţie. Doru Mârșava, antrenorul de la echipa de fotbal CSM Vulcan, face parte dintr-o generaţie care a fost odată. O generaţie dedicată fotbalului. Atenţia lui este îndreptată atât spre echipa de seniori, cât și spre juniori. Jucătorii șlefuiţi de Mârșava au luat drumul spre echipa din liga a treia, Retezatul Haţeg.
Descoperiri
„Au plecat Sălaje și Schipou la liga a treia. Sunt jucători foarte talentaţi. I-am descoperit la fel cum am făcut-o și în cazul jucătorilor talentaţi Moise Bădărău, Mazilu, Glăvan, Mândreci, Kraft. Pe atunci făceam selecţii pentru jucători, iar ei aveau vârste de 8-10 ani”, povestește antrenorul.
O viață - în slujba Vulcanului
Doru Mârșava este de 37 de ani parte din destinul Vulcanului. O viaţă de om în slujba unui vis: CSM Vulcan.
Șef de galerie
Recunosc că cel mai mult la un meci de fotbal al Vulcanului m-a impresionat galeria si zgomotul unic al tobelor de aici. Unde mai pui că primarul a devenit suporter de rând printre microbiști.
aceste categorii de vârstă rezultatele nu se contabilizează, este de menţionat că grupa U11 de la CSM Deva a obţinut o clasare pe podium.
Chiar dacă s-a intrat în vacanţă, juniorii de la CSM Deva își continuă activitatea. Următorul meci, unul extrem de important, îl va susţine echipa U19, în returul semifinalelor întrecerii naţionale dedicată campioanelor judeţene. CSM Deva va juca cu Speed Academy Pitești, în meciul tur, disputat în Argeș, scorul fiind egal, 1-1. În caz de egalitate după 90 de minute, finalista va fi desemnată după executarea loviturilor de departajare.
Returul semifinalei dintre CSM Deva și Speed Academy Pitești se va disputa joi, 22 iunie, cu începere de la ora 17 00, pe terenul sintetic de la stadionul „Cetate”, intrarea publicului la meci fiind liberă!
A fost portarul de nădejde de la Vulcan. Și-a pus mănușile în cui la vârsta de 40 de ani. Acum atenţia sa este îndreptată spre juniori, dar și spre rezultatele echipei de seniori.
„A fost greu să joci cu atâţia juniori la liga a patra, lotul a fost scăzut și din punct de vedere numeric, au fost și accidentări”, spune Doru Mârșava, care este la Vulcan din anul 1986.
„Am ales la nesfârșit tot Vulcanul. Fac această alegere de 37 de ani. Nu am abandonat-o niciodată.
La vârsta de 40 de ani m-am retras din postura de jucător, dar continui, aici, din postura de antrenor”, a conchis tehnicianul.
Cornel Irina și Radu Ion sunt două dintre transferurile recente la categoria - antrenori. Cei doi, un nume de reper în fotbalul din Vale, se ocupă cu activitatea de la grupele de copii și juniori, alături de Doru Mârșava și Gabi Niţu. Vulcanul promite o revenire. Fie ea și de orgoliu. Aici harta fotbalului nu s-a pus în cui. Încă e în mișcare.
Studiu Deloitte: programul inflexibil este principala cauză pentru care femeile şi-au schimbat locul de
Lipsa flexibilităţii programului de lucru este printre principalele cauze pentru care femeile și-au părăsit angajatorul în ultimul an și motivul principal invocat de cele care doresc, în prezent, să își schimbe locul de muncă, arată studiul Deloitte Women @ Work 2023, realizat la nivel global. În același timp, 97% dintre femei cred că solicitarea unor aranjamente flexibile de muncă le-ar putea afecta șansele de promovare profesională și 95% consideră că volumul lor de muncă nu va fi ajustat în consecinţă. Studiul arată o corelare pozitivă între nivelul de flexibilitate pe care femeile îl experimentează la locul de muncă și perioada de timp pe care plănuiesc să o petreacă la același angajator. Mai mult, 86% dintre femeile care beneficiază de flexibilitate raportează atât un nivel crescut de productivitate la locul de muncă, cât și de loialitate faţă de angajator. Deși 88% dintre femeile participante la studiu lucrează cu normă întreagă, aproape jumătate dintre ele spun că au responsabilitatea principală pentru sarcinile casnice, cum ar fi curăţenia sau îngrijirea persoanelor aflate în întreţinere. Mai mult de 67% din femeile aflate într-o relaţie spun că partenerul este sursa primară de venit pentru familie. În consecinţă, aproape patru din zece femei simt că trebuie să acorde prioritate carierei partenerului faţă de propria carieră, lucru valabil chiar și pentru cele care reprezintă principala sursă de venit a familiei. Această situaţie poate crea un cerc
Ele simt că trebuie să acorde prioritate carierei partenerilor de viață, care sunt sursa principală de venit a familiei
vicios
care limitează șansele femeilor de a câștiga mai mult, subliniază studiul.
„Studiul arată că preferinţele și așteptările femeilor în legătură cu locul de muncă au evoluat în ton cu vremurile. Acum se pune accentul din ce în ce mai mult pe programul flexibil, pe oportunităţile de dezvoltare și pe echilibru în ceea ce privește volumul de muncă. Acestea sunt caracteristicile dorite de femei de la un loc de muncă ideal, care să le ofere oportunităţi de avansare în carieră, către posturi de conducere. Pe de altă parte, studiul readuce în discuţie tema diferenţei de salarizare, o arie în care ţara noastră se situează încurajator, având una dintre cele mai mici diferenţe de remunerare între femei și bărbaţi din UE. Acest aspect este rezultatul unei culturi a performanţei pe care trebuie să o cultivăm în continuare, prin angajament din partea mediului public și privat, a liderilor și societăţii în ansamblu pentru a crea un mediu de lucru echitabil și sănătos pentru toţi”, a declarat Alexandra Smedoiu, Partener, Deloitte România, și coordonatorul programului SheXO Club.
Printre aspectele în privinţa cărora rezultatele raportului prezintă
îmbunătăţiri faţă de ediţia precedentă se numără nivelul de epuizare (burnout) resimţit de femei la locul de muncă, care s-a diminuat la mai puţin de 30%
anul acesta, faţă de 46%, în anul precedent. Incidenţa comportamentelor discriminatorii a scăzut, iar eficienţa modului de lucru hibrid s-a îmbunătăţit, doar 37% dintre femeile care lucrează într-un sistem de muncă de tip hibrid raportând că s-au confruntat cu excluderea de la întâlniri, decizii sau interacţiuni informale, o scădere semnificativă faţă de aproape 60%, înregistrat în ediţia precedentă a studiului.
Studiul Deloitte relevă că presiunea de a fi mereu activ a crescut anul acesta, doar 37% dintre femei declarând că reușesc să se deconecteze de la muncă, în comparaţie cu 45% în anul precedent. Totodată, 43% dintre respondente afirmă că se simt evaluate pe baza numărului de ore în care sunt prezente fizic sau online, în detrimentul calităţii muncii prestate, sugerând o cultură care încurajează prezenţa obligatorie la locul de muncă (presenteeism).
Ajuns la a treia ediţie, studiul Deloitte Women @ Work 2023 a fost efectuat în rândul a aproximativ 5.000 de femei din zece ţări din întreaga lume. Raportul oferă o perspectivă globală asupra opiniilor femeilor în ceea ce privește experienţele lor în mediul de lucru. Persoanele intervievate lucrează cu
Vând casă “la căsuţe”, pe str. ViitoruluiPetroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea maredin faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.
ANUNŢ PUBLIC PRIVIND DEPUNEREA SOLICITĂRII
DE EMITERE A ACORDULUI DE MEDIU
U.A.T. Municipiul Petroşani, cu sediul in Mun. Petroșani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 93, jud. Hunedoara, anunţă publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul:
„CONSTRUIRE CENTRU DE COLECTARE DEȘEURI PRIN APORT COLECTIV”
situat în Jud. Hunedoara, Mun. Petroșani, Str. Cărbunelui, Nr. 20. Informaţiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul APM HUNEDOARA din Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25, in zilele de luni până joi orele 8:00-16:00 și vineri intre orele 9:00-13:00 și la sediul U.A.T. Municipiul Petroșani, in Mun. Petroșani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 93, jud. Hunedoara, in zilele de luni până joi orele 8:00-16:00 și vineri intre orele 9:00-13:00. Observaţiile publicului se primesc zilnic la sediul APM HUNEDOARA.
normă întreagă sau cu program redus în companii din multiple domenii și ocupă poziţii de diverse niveluri, inclusiv funcţii de conducere.
Programul SheXO Club, o iniţiativă globală a Deloitte lansată în România în 2012, își propune să construiască o comunitate de femei de afaceri care să fie conectată, să crească și să prospere prin crearea unei platforme dedicate schimbului de experienţe. Prin intermediul întâlnirilor, cercetărilor și analizelor destinate clubului, membrele acestuia își vor putea extinde cunoștinţele în domenii precum leadership, economie, tendinţe globale și modele de afaceri, împărtășind în același timp cele mai bune practici în domeniul diversităţii și incluziunii.
muncă în ultimul an sau plănuiesc să şi-l schimbe în prezent
