Uricani
Ziarul Vaii J iului


Director:
Curs
Căutăm coleg(ă)!

Dacă ai determinarea şi priceperea ca, zi de zi (de luni până vineri, în datele de apariţie a ediţiei tipărite), să poţi aduce în paginile Ziarului Văii Jiului savoarea unor interviuri / convorbiri pe teme de actualitate (şi nu numai) cu personalităţi din zonă, credem că eşti persoana potrivită. Aşteptăm să ne spui, prin e-mail către office@zvj.ro, de ce crezi tu că eşti persoana potrivită. Dacă te pricepi, sigur te angajăm.

Ce zici?

PS: Poţi să ai şi un alt job în paralel, nu ne încurcă.
Buhăescu şi curentul electric
S-ar putea ca, odată cu creșterea preţului la energia electrică, costurile să fie uriașe, este de părere Dănuţ Buhăescu. Se va cheltui mult cu mentenanţa autobuzelor electrice și cu salariile angajaţilor, a adăugat primarul Uricani, care s-a gândit deja la o soluţie, acceptată și de ADR Vest, a asigurat el, care să rezolve această problemă. Ideea e, ca la Vulcan, municipiu în care se va construi depoul pentru autobuzele electrice, să se găsească un teren pe care să fie amplasate panouri fotovoltaice.
Acestea ar urma
să asigure curentul necesar încărcării baterilor autobuzelor aflate în depou, dar, prin livrarea de energie electrică în sistemul naţional, și a celor de la capetele de linie în care vor fi
amplasate staţii de încărcare. „În felul acesta plătim numai distribuţia care-i de 0,4 lei/ kwh”, își argumentează demersul Dănuţ Buhăescu. El a spus că a vorbit despre asta și la ADR Vest, iar cei de acolo i-au agreat propunerea.
Este încă timp ca, din banii din fondul de 10 la sută pentru cheltuieli neprevăzute, să poate fi construit acest parc fotovoltaic, insistă Dănuţ Buhăescu. „În acest fel, curentul electric, care constituie partea cea mai costisitoare a proiectului Green Line, va fi aproape gratis, noi plătim numai pentru distribuţie și vor exista bani pentru salarii și întreţinerea autobuzelor electrice”, și-a încheia pledoaria primarul de la Uricani.
Gheorghe OLTEANU
Costurile de întreținere a viitoarei Linii Green Line din Valea Jiului vor fi mari. De acest lucru sunt conștiente toate publiceadministrațiile implicatelocale în proiect care, împreună cu consiliul județean, trebuie să asigure resursa financiară necesară.
poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
2 ADMINISTRAŢIE
În curând
RCS&RDS va furniza din reţeaua proprie servicii de telefonie mobilă
şi în Staţiunea Parâng
Pe data de 11 mai anul curent firma RCS&RDS solicita încheierea unui contract privind aprobarea dreptului de acces în vederea instalării, întreţinerii, înlocuirii reţelelor de comunicaţii electronice sau a elementelor de infrastructură necesare susţinerii acestora pe o perioadă de 15 ani, cu o chirie de 300 euro/ an pentru un teren cu suprafaţa de 7 mp situat pe strada Jiului. Toate acestea sunt trecute la proiectul cu numărul 4 de pe ordinea de
zi. Un al doilea proiect, legat tot de RCS&RDSvine, tot în urma unei solicitări făcute de această firmă către Primăria municipiului Petroșani. De
Două proiecte de hotărâre de la ședința ordinară a Consiliului Local Petroșani ne-au atras atenția și fiind de interes public pentru petroșeneni le vom așterne azi în materialul de față. Ambele vizează firma RCS&RDS, cu sediul central în București, și sunt inițiate de primarul Tiberiu IacobRidzi.

Proiectele, mai cu seamă cel legat de Stațiunea Parâng, vor face ca în curând și abonații rețelei de telefonie mobilă din cadrul firmei amintite să nu mai aibă probleme cu semnalul telefonului mobil. Ceea ce e de bine putem zice, dacă tot vorbim de o stațiune ce se dorește a fi modernă și dotată din toate punctele de vedere. Ar mai rămâne introducerea rețelei de apă și de canalizare, cea mai mare problemă pentru această stațiune, dar asta este o altă discuție și o lăsăm pe altădată.
data
aceasta se solicită încheierea unui contract cu primăria privind aprobarea dreptului de acces în vederea instalării, întreţinerii, înlocuirii reţelelor de comunicaţii electronice sau a elementelor de infrastructură necesare susţinerii acestora pe o perioadă tot de
15 ani, cu o chirie de 1.200 euro pe an pentru un teren mult mai mare, de 530 mp, situat în Domeniul Schiabil Parâng. Toate acestea au fost trecute în proiectul cu nr. 5 de pe ordinea de zi, iar primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a specificat faptul în Referatul de aprobare că „prin amplasarea echipamentelor pe terenul menţionat, societatea va furniza servicii de telefonie mobilă, transmisii de date mobile și apeluri video mobile etc. prin intermediul propriei reţele publice mobile de comunicaţii electronice”.
Terenul aflat în inventarul domeniului privat al municipiului Petroșani, aferent Cimitirului „Poieni” din apropiere de Spitalul de Urgență din localitate, a fost cedat joi, 29 iunie, pentru folosință gratuită timp de 25 de ani, în urma unei hotărâri de consiliu local, adoptată la ședința ordinară de Consiliu Local Petroșani.
Această solicitare a fost făcută de către Episcopia Ortodoxă Română a Devei și Hunedoarei, prin Protopopiatul Ortodox Petroșani și parohul Parohiei Livezeni II, preotul Marius Isai, și era necesară în vederea „amenajării și întreţinerii acestui cimitir” , după cum a subliniat în cererea sa părintele paroh.
Terenul în cauză are suprafaţa de 19,66 mp și pe cea mai mare parte din el există la această oră morminte, în condiţiile în care la Cimitirul „Central” locurile de veci sunt în ultimii ani din ce în ce mai puţine.
Din această suprafaţă, conform documentaţiei anexate, 1,25 de hectare aparţine

Parohiei Livezeni II, parohie care oricum și până acum administra acest cimitir. Ce mai putem spune legat de acest proiect este faptul că imobilul teren înscris în inventarul domeniului privat al municipiului Petroșani la poziţia 1.127, după cum se arată în proiect de hotărâre iniţiat de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi și are o valoare de inventar de 403.939,64 lei.

Editor: SC Aldo Detail Direct SRLPetroşani RO 32719137 n J20/82/2014
Director:Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro
Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688

Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com
Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS
DTP: Confort Media
Publicitate: Mirabela FLEŢAN - 0735.727264
Administrativ / Difuzare:

În urma votului consilierilor locali, Terenul Cimitirului Poieni a fost dat de primărie pentru folosinţă gratuită pe durata a 25 de ani de către Parohia Livezeni IIPagină realizată de Corneliu BRAN
Primarul - mulţumit de lucrările de reabilitare energetică
În această săptămână primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a fost să vadă care e stadiul lucrărilor de reabilitare energetică cu
4018, perioada de implementare fiind până în 31 octombrie anul acesta. Instituţiile implicate, la solicitarea
lei, cu TVA inclus, din care 1.899.426,47 lei fiind contribuţia Uniunii Europene prin FEDR și o mică parte (284.913,98 lei) fiind contribuţia Guvernului României, iar
Nu am vorbit mai deloc de lucrările de creștere a eficienței energetice de la blocul 2 de pe strada Carpați din Cartierul Dimitrov din Petroșani și de la blocul 19 de pe strada General Vasile Milea, lucrări care au început anul acesta și care se vor finaliza probabil pe la începutul toamnei.
fonduri europene la cele două imobile și s-a arătat mulţumit de ce a văzut pe teren, menţionând că „stadiul de implementare al acestor proiecte sunt în graficul asumat”.

Despre proiectul legat de blocul din Cartierul Dimitrov, trebuie să se știe faptul că acesta este implementat prin Programul Operaţional Regional Vest (Regio), cu fonduri europene derulate prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Pe data de 15 martie 2019 a fost semnat contractul de finanţare nr.
Primăriei municipiului Petroșani și a primarului, au fost Autoritatea de Management pentru POR 20142020, respectiv Ministerul Investiţiilor și Proiectelor Europene, Organismul intermediar pentru POR, respectiv ADR Vest, beneficiarul fiind administraţia locală, indirect, și locatarii ce beneficiază de lucrări la blocul lor, în mod direct.
Proiectul a prevăzut lucrări pentru creșterea eficienţei energetice la trei blocuri de locuinţe cu două, trei, respectiv patru etaje, vorbim aici de acest bloc nr. 2 de pe Carpaţi și de blocurile 33 de pe strada Viitorului și 9A de pe strada Avram Iancu, de unde ZVJ a relatat, lucrările deacolo fiind deja de câteva luni finalizate.
Ce mai trebuie știut despre acest proiect este faptul că valoarea totală a sa este de 4.869.889,54
restul de 2.970.463,07 lei fiind contribuţia proprie, primărie-asociaţie de proprietari.
Legat de al doilea bloc de pe strada General Vasile Milea, în ZVJ am scris pe larg despre acest proiect. Ce este cert și subliniem este faptul că lucrările sunt avansate și vor fi finalizate nu peste multă vreme, fapt confirmat după vizita din teren și de primarul Petroșaniului.




Lovitură sub centură pentru fotbalul hunedorean
CSM Jiul şi CSM Deva rămân singurele echipe în liga a treia!
Retrageri, retrageri...
Retezatul Haţeg se retrage din Liga 3 de fotbal, după ce se salvase de retrogradare, ocupând locul 8 în Seria
7.
Decizia Consiliului Local e surprinzătoare, în contextul în care sponsorul care a finanţat echipa s-a arătat dispus să suplimenteze investiţia, și primăria a depus un proiect la CNI, de 18,5 milioane de lei, pentru modernizarea bazei sportive.
Judeţul Hunedoara rămâne astfel cu două echipe în eșalonul trei, CSM Deva și CSM Jiul Petroșani, după ce Corvinul a urcat în L2, Aurul Brad a retrogradat, iar Gloria Geoagiu a pierdut barajul de promovare. Și cei de la Aurul au anunţat, deja, că nu își permit să se menţină în Liga 3, chiar dacă ar primi invitaţie de la Federaţie.
permanente de dezvoltare a infrastructurii sportive și de susţinere financiară a mișcării sportive organizată în cadrul secţiilor sportive active, ce fac parte din structura Clubului Sportiv Orăsenesc Retezatul Haţeg. În acest sens autorităţile publice locale investesc, în continuare, în susţinerea mișcării sportive, inclusiv a echipei de fotbal, pe care intenţionează să o înscrie în anul competiţional 2023-2024, în liga a IV – a, motivat de faptul că resursele financiare necesare susţinerii echipei de seniori la nivelul ligii a III – a sunt foarte mari, aproximativ 1.000.000 lei, prin raportare la resursele financiare publice, ce pot fi alocate de autorităţile locale pentru susţinerea echipei, în această ligă.

Declarația președintelui AJF

Cristian Petrean, președintele AJF
Hunedoara, a declarat pentru zvj.ro, că fotbalul hunedorean este în regres: „Ne-am fi dorit să rămânem în Liga 3 atât cu Retezatul Haţeg, cât și cu Aurul Brad (chiar dacă au retrogradat, sperăm să existe o cale să rămână în Liga 3), dar se pare că situaţia economică și-a pus amprenta asupra destinelor echipelor. Cred că este un regres pentru fotbalul hunedorean, având în vedere că nici Gloria Geoagiu nu a reușit promovarea în eșalonul al treilea. Totuși, avem si motive de bucurie: promovarea Corvinului în Liga 2!”.

Poziția primăriei Hațeg
Primăria Orașului Haţeg a emis un comunicat prin care a punctat ce a dus la luarea acestei decizii.
„Aducem la cunoștinţa comunităţii
faptul că și în domeniul sportului în general și al fotbalului în special, autorităţile locale întreprind demersuri
Este de precizat că resursele financiare ale bugetului local al Orașului Haţeg sunt limitate, astfel că autorităţile locale au obligaţia, inclusiv morală, de a repartiza resurse financiare în fiecare domeniu gestionat și administrat public de către Primărie, în așa fel încât comunitatea să se dezvolte prin investiţii publice în infrastructura mare (drumuri, reţele de apă, canalizare, gaz, energie electrică, digitalizare, etc) și în servicii publice (iluminat, salubrizare, mobilitate urbană, energie verde etc) care să crească condiţiile de viaţă ale oamenilor, investiţii publice în infrastructura de sănătate, socială, de învăţământ, cultură, sport care să genereze dezvoltarea accesului populaţiei la acestea și implicit creșterea calităţii vieţii în comunitatea noastră.
Prin raportare la aceste deziderate și obligaţii, arătăm că în continuare susţinem și mișcarea sportivă din Orașul Haţeg, inclusiv echipa de fotbal, prin alocarea de resurse de la bugetul local, dar în niște limite de suportabilitate și într-un mod rezonabil, prin raportare la toate celelalte categorii de cheltuieli necesare investiţiilor publice pentru dezvoltare, asigurării serviciilor publice către populaţie, susţinerii funcţionării instituţiilor publice finanţate de la bugetul local și altele asemenea. Este de precizat că pe lîngă susţinerea financiară în liga a IV –a și alte competiţii sportive interne a echipei de fotbal ne dorim șă susţinem financiar din bugetul local echipele de copii și juniori, o echipă de fotbal feminin, celelalte secţii active din cadrul clubului.
Prin această practică ne dorim să nu ne abatem de la scopul pentru care a fost înfiinţat Clubul Sportiv Orășenesc Retezatul Haţeg, ca structură polisportivă, organizată, la nivel de sport amator și ca persoană juridică de drept public, ce va funcţiona ca instituţie de drept public, în subordinea şi în acelaşi timp sub autoritatea Consiliului Local al oraşului Haţeg și anume organizarea şi administrarea mai multor activităţi sportive, având ca obiectiv general promovarea mai multor discipline sportive, selecţia şi practicarea sportului specific acestor discipline de către membrii lor, participarea sportivilor la activităţile şi competiţiile sportive interne si internaţionale, pentru promovarea imaginii comunităţii locale precum şi pentru încurajarea, promovarea şi dezvoltarea sportului pentru toţi şi a sportului de performanţă, desfăşurat la nivel amator.

Precizăm că în ultimii doi ani, echipa de fotbal a fost finanţată de la bugetul local într-o proporţie de aproximativ
80% din totalul cheltuielior, diferenţa provenind din resurse financiare private susţinute, în condiţiile legislaţiei, de către SC Roben SRL condusa de dl Buzducea Solomon, căruia cu acest prilej îi multumim pentru susţinere și implicare în activitatea echipei de fotbal, arătând că apreciem toate demersurile, implicarea și susţinerea domniei sale, inclusiv dorinţa de realizare a unor performanţe sportive și că totodată am fi onoraţi în a-l avea în continuare ca susţinător activ al mișcării fotbalistice, alături de autorităţile locale și alţi investitori privaţi interesaţi în a susţine mișcarea sportivă, a fost punctul oficial al primarul din Haţeg.
„Fotbalul hunedorean este în regres”
Se turează motoarele
Iubitorii de motoare din Valea Jiului vor lua drumul Devei în acest weekend.
Organizatorii competiţiei automobilistice Deva Super Rally au intrat cu pregătirile pe ultima sută de metri pentru ediţia din acest an care se va desfășura înce pând de vineri, 30 iunie, pe un traseu în centrul municipiului Deva. Evenimentul este cofinanţat de Primăria Deva. Vineri, de la ora 19,30, iubitorii automobilismului se vor întâlni cu participanţii la întrecerile din acest an la Statuia lui Decebal. Acolo cei prezenţi îi vor cunoaște pe protagoniștii etapei, iar sâmbăta dimineaţa, cu începere de la ora 9,15, se vor derula primele recunoașteri ale traseului (2 manșe). Conform programului, începând cu ora 10,00 se vor desfășura trei manșe de antrenament, iar concursul se va derula în intervalul orar 13,00-15,00, cu două manșe. Festivitatea de premiere va avea loc în jurul orei 15,00. Printre participanţii la ediţia din acest an a acestei întreceri vor fi Mihai Leu, promotorul acestei competiţii dar și Vali Porcișteanu, Emil Ghinea, Didier Balcaen, Dode Andronache și Bogdan Duma. Mașini electrice, monoposturi, mașini de raliu și de circuit, toate vor fi prezente pe traseul din Deva!


Fotbal. Liga 2
Două noutăţi vin din lotul Corvinului
Divizionara secundă Corvinul Hunedoara a perfectat două noi mutări. Sub comanda lui Florin Maxim au ajuns fundașul
Antoniu Manolache, ultima oară la Gloria Bistrița, și David Ciurel, de la Ripensia Timișoara.
Manolache are 23 de ani și nu se află la prima experienţă în fotbalul din vestul ţării, unde a mai evoluat pentru ACS Poli Timișoara (în ediţia 2018/2019 a Ligii a II-a) și la CSM Reșiţa (în Liga a III-a, sezonul 2021/2022). El a făcut o bună parte a junioratului în Olanda, la Emmen, Twente și Groningen, iar în ţară a mai evoluat la Petrolul Ploiești și Gloria Bistriţa. A fost adversarul Corvinului în semifinala barajului de promovare în Liga a II-a, marcând golul Gloriei în meciul tur, câștigat de hunedoreni cu 2-1.
David Ciurel
este mijlocaș și va împlini 18 ani pe 26 iulie. El a evoluat în ultimele sezoane pentru Ripensia, adunând 14 prezenţe și două goluri în Liga a II-a. A debutat la acest nivel la vârsta de 16 ani, iar în sezonul trecut a marcat în două meciuri de pe teren propriu ale roș-galbenilor, cu Politehnica Iași (3-1) și Concordia Chiajna (1-2).
A mai ajuns, în această vară, la Corvinul și Viorel Lică, fundaș central în vârstă de 28 de ani care în sezonul trecut a reușit promovarea în Superligă cu Politehnica Iași.
Hunedorenii s-au despărţit de trei jucători din lotul cu care au izbutit promovarea: Alexandru Curtean (care a decis să își încheie cariera de fotbalist), Antonio Vlad și Adrian Mar.
Karate Speranţe pentru Igărelu

Pumnii strânși pentru sportivul Victor Igărelu de la CS Poli Karate.


Sportivul a plecat, vineri, spre Croaţia pentru a participa la Youth League Porec, o competiţie puternică.
Victor Igărelu va evolua, duminică, la categoria U14 +55 kg. Este însoţit de antrenarea sa, Alina Tinca.
România are de zece ori mai multe
mame între 10 şi 14 ani decât media UE
şi mai multe decât avea în 2010

Rata nașterilor la fetiţe între 10 și 14 ani a fost de 10 ori mai mare în România faţă de media UE în 2021, potrivit Eurostat. Totodată, numărul bebelușilor născuţi de mame sub 15 ani a fost mai mare în 2021 faţă de acum un deceniu, potrivit INS. Dintre taţii cu vârstă declarată, 58% aveau sub 19 ani, iar 42% peste 20 de ani. Cea din urmă cifră scoate la iveală amploarea fenomenului violenţei sexuale asupra fetelor, diferenţa dintre aceste minore și parteneri fiind de cel puţin șase ani în momentul actului sexual. În plus, peste jumătate dintre taţii care au lăsat gravide fetiţe sub 15 ani nu aveau vârsta declarată. Prin urmare, numărul de agresori împotriva minorilor ar putea fi mult mai mare, avertizează Asociaţia SEXUL vs BARZA, care face educaţie sexuală pentru adolescenţi.
La un an de la reglementarea educaţiei sexuale în școli, cu acordul părinţilor, Asociaţia SEXUL vs BARZA lansează prima o campanie de fundraising pentru realizarea unei programe școlare pilot în România dedicată special educaţiei sexuale a adolescenţilor. Campania „Ţi-e frică? Și lor! Susţinem educaţia sexuală a tinerilor pentru un viitor în siguranţă” va fi lansată joi, 29 iunie, ora 18.00, printr-o conferinţă online de presă.

Prin această iniţiativă, asociaţia își propune, totodată, formarea profesorilor și consilierilor școlari și realizarea de materiale didactice pentru sprijinirea lor în predarea educaţiei sexuale în școlile și liceele din România. La eveniment vor participa profesori, părinţi, beneficiari ai asociaţiei și reprezentanţi ai autorităţilor responsabile pentru drepturile copilului.
„Cum alegem să oferim protecţie copiilor noștri? Cum ne asigurăm, ca părinţi sau profesori, că le-am dat copiilor pe care îi creștem și îi iubim, informaţiile necesare ca să se descurce în situaţia unei relaţii firești între adolescenţi sau în situaţia unui potenţial abuz? Ce ne propunem în continuare este să construim o comunitate de profesori și școli care să lucreze cu noi în cadrul unor traininguri, ca apoi să poată face, cu materialele oferite de noi, realizate la standardele Uniunii Europene, educaţie sexuală în școli. Lucrăm la un program Școala Altfel - Educaţie sexuală, care să
se adreseze adolescenţilor de la clasa a VIII-a în sus, cu acordul parental, cum prevede legea nouă, și astfel să venim în sprijinul profesorilor, părinţilor și, bineînţeles, al copiilor acestora. E important să continuăm munca multă și grea în România pe subiectele delicate cu adolescenţii, cum ar fi intimitatea, sexualitatea și protecţia împotriva abuzurilor emoţionale și fizice.”, a declarat Adriana Radu, președinta Asociaţiei SEXUL vs BARZA.
Context: Educaţia sexuală și lipsa ei Înainte de pandemie, în anii școlari 2018-2019, 2019-2020, doar 5% dintre elevi au urmat opţionalul Educaţie pentru Sănătate, singura materie de școală care include și noţiuni despre infecţii cu transmitere sexuală și contracepţie. Această stare gravă s-a acutizat în pandemie, când școala online a făcut actul educaţional mai precar, iar Ministerul Educaţiei a încetat să ţină evidenţa numărului de elevi care urmează această materie opţională. Alte consecinţe ale lipsei de educaţie sexuală:
- La nivelul UE, ţara noastră este pe locul II la numărul de mame minore, potrivit Eurostat.
- Rata nașterilor la adolescente între 15 și 19 ani a fost în 2021 de patru ori mai mare în România decât media UE, potrivit aceleiași surse.
- În același an, 745 de nou-născuţi aveau mame sub 15 ani, numărul lor fiind în creștere faţă de 2010 când 732 de bebeluși aveau mame sub 15 ani, potrivit INS.
- 18.018 de nou-născuţi aveau mame sub 19 ani în 2021, potrivit INS.
- În același an, 9% dintre întreruperile de sarcină au fost realizate de către fete între 15 și 19 ani, conform aceleiași surse.
- Cele mai multe cazuri noi de transmitere a virusului HIV au fost cauzate de raporturi sexuale neprotejate, 20% dintre cei afectaţi având până în 24 de ani, potrivit raportului HIV/AIDS surveillance in Europe.
Programa-pilot propusă de Asociaţia SEXUL vs BARZA
Potrivit Legii nr. 191/2022, începând din clasa a VIII-a și dacă au acordul părinţilor, elevii pot beneficia la școală de programe de “educaţie pentru sănătate, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere
sexuală şi a gravidităţii minorelor”. De aceea, Asociaţia SEXUL vs BARZA promovează educaţia știinţifică și empatică a adolescenţilor în domenii sensibile, cu implicarea profesorilor, consilierilor școlari și a părinţilor, respectând cadrul legal.
Printre temele abordate de către asociaţie în materialele didactice (planșe anatomice, materiale video și planuri de lecţii) și în programapilot vor fi: cunoașterea propriului corp, prevenirea sarcinilor și a infecţiilor cu transmitere sexuală, combaterea abuzurilor sexuale, recunoașterea emoţiilor, creșterea stimei de sine, înţelegerea consimţământului într-o relaţie și dezvoltarea de relaţii sănătoase și combaterea bullyingului.
“SEXUL vs BARZA m-a ajutat să nu mă mai simt rușinată cu propriul corp și să mi-l înţeleg mai bine. Auzind mulţi ani la rândul că a fi încă virgin la o anumită vârstă e foarte rușinos, am tot fost urmărită de această afirmaţie până să înţeleg că e doar un mit, cu ajutorul videoclipurilor educative și informative de la SEXUL vs BARZA”, a afirmat o studentă care urmărește online materialele educative realizate de SEXUL vs BARZA.
“Am folosit din materiale pentru ai ajuta pe copii să înveţe că au dreptul să stabilească limite, că propriul corp le aparţine și este inviolabil și că pot spune NU! oricui, oricând se simt inconfortabil”, a afirmat o profesoară din comunitatea SEXUL vs BARZA.
Cei care doresc să susţină activitatea asociaţiei o pot face la linkul următor: https://www.sexulvsbarza.ro/doneaza/ SEXUL vs BARZA este cea mai urmărită platformă online de educaţie sexuală din România cu peste 110 milioane de vizualizări pe TikTok și Youtube. Din 2019 și până în prezent, Asociaţia SEXUL vs BARZA a consiliat gratuit peste 5.300 de tineri în probleme emoţionale, de sănătate sexuală și reproductivă.
Printre realizările asociaţiei se află și obţinerea de 10 milioane de euro pentru reformarea a 100 de centre de planificare familială prin PNRR și prima cercetare despre costurile medicale anuale ale nașterilor nedorite, avorturilor și cazurilor de sifilis și HIV/SIDA la tinerii între 15 și 24 de ani din România. Asociaţia a primit recunoaștere la nivel internaţional de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii și UNESCO.
Peste 70% dintre adolescenţii minori îşi iau informaţii despre abuzurile sexuale din mediul online
Mai mult de șapte din zece adolescenţi își iau cele mai multe informaţii despre abuzurile sexuale împotriva minorilor din mediul online, doar unu din zece tineri le primește de la părinţi și doar 2.8% află cea mai mare cantitate de informaţii de la profesori.
În același timp, mai mult de șapte din zece adolescenţi și-ar dori ca materialele publicate de jurnaliști despre abuzurile sexuale cu minori să prezinte mai multe soluţii despre cum se pot proteja copii care pot ajunge victim, iar peste jumătate dintre adolescenţii care au răspuns celui mai recent sondaj World Vision România spun că și-ar dori ca victimele minore să nu mai fie învinovăţite pentru abuzurile prin care trec. Fundaţia World Vision România lansează “Ghidul media: Cum relatăm despre abuzurile sexuale care implică minori”, realizat împreună cu VeDem Just, în parteneriat cu Consiliul Naţional al Audiovizualului şi Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării.
Ghidul și rezultatele sondajului au fost prezentate într-o dezbatere, la sediul Consiliul Naţional al Audiovizualului. În cadrul dezbaterii au participat Mircea TOMA, membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului, Mara SURUGIU, membră în Consiliul Consultativ al Copiilor din World Vision România, Mihaela NABĂR, director executiv World Vision România, Valentin-Alexandru JUCAN, Vicepreşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului, Cristi DANILEŢ, judecător, Oana BĂLUŢĂ, conferenţiar universitar la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din București, Petrişor OBAE, editorul siteului Pagina de Media, Ionuţ SIBIAN, Director executiv Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.
Referitor la canalele de comunicare online de unde se informează, peste 62% dintre adolescenţi au luat contact cu informaţii despre abuzuri sexuale împotriva minorilor prin intermediul
Vând casă

“la căsuţe”, pe str. ViitoruluiPetroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea maredin faţă până în spate, necesită renovare.

Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.
site-urilor de știri. Jumătate au auzit despre cazuri de abuz sexual îndreptate împotriva minorilor de pe TikTok, 42% de pe Instagram și 33% de pe Facebook.
Unu din patru adolescenţi are încredere scăzută sau nu are deloc încredere în informaţiile despre abuzurile sexuale care implică minori prezentate de mass-media. În același timp, mai mult de șapte din zece adolescenţi și-ar dori ca materialele publicate de jurnaliști să prezinte mai multe soluţii pentru copii despre cum se pot proteja în faţa unor astfel de agresiuni.
Totodată, peste jumătate dintre adolescenţii care au răspuns sondajului spun că și-ar dori ca victimele minore să nu mai fie învinovăţite pentru abuzurile prin care trec. O treime și-au exprimat dorinţa ca relatările din presă să nu mai prezinte detalii care pot identifica copiii, iar aproape un sfert (23%) și-ar dori ca limbajul folosit de mass-media în relatarea acestor cazuri să fie mai puţin senzaţionalist.
Ce informații își doresc copiii să primească de la jurnaliști?
Șapte din zece adolescenţi și-ar dori ca jurnaliștii să includă informaţii despre unde pot reclama dacă ei sau prietenii lor ar trece printr-un abuz sexual. Aproape două treimi (63%) ar vrea să afle mai multe despre legislaţia care îi protejează ca minori, iar jumătate și-ar dori ca materialele din presă să includă informaţii despre cea mai apropiată sursă unde pot vorbi cu un psiholog.
“Tot ce vreau este ca toţi să învăţăm limba încrederii. În această limbă nu există ţipete, iar gramatica ei este empatia. Adolescenţii au nevoie disperată de persoane care au încredere în ei și în care se pot încrede. Au nevoie de persoane pregătite să-i ajute. Chiar dacă am reuși să destigmatizăm abuzul sexual, tot nu ar fi de ajuns, fiindcă nu
există destule resurse de informare privitor la ce înseamnă abuzul. De multe ori eșuăm să-l identificăm și să ajutăm victimele”, a declarat
Mara Surugiu, elevă în clasa a VIII-a și membră a Consiliului Consultativ al Copiilor World Vision România.
“Peste 70% dintre tineri depind de mediul online pentru a învăţa despre o problemă atât de gravă precum abuzul sexual împotriva minorilor. De aceea este important ca jurnaliștii să prezinte informaţii într-un mod care să respecte victimele și să promoveze o înţelegere corectă și nu senzaţionalistă a abuzului sexual. Trebuie să lucrăm împreună pentru a ne asigura că informaţiile pe care le furnizăm tinerilor sunt de încredere, centrate pe protecţia lor şi pe respectarea demnităţii şi drepturilor
fiecărui individ. Adolescenţii nu doar că au nevoie de informaţii, dar își doresc să le primească. Ei vor să știe unde pot raporta abuzul sexual, vor să înţeleagă legislaţia care îi protejează și să știe unde pot găsi suport psihologic”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
Eșantionul sondajului “Percepţia copiilor despre reprezentarea abuzurilor sexuale împotriva minorilor în mass-media”, realizat de Fundaţia World Vision România, este constituit din 177 de adolescenţi, dintre care peste 75% sunt fete la liceu care locuiesc în mediul rural.

ADMINISTRAȚIE LOCALĂ


Vulcan Gata cu majorările de salarii. Deocamdată...
Ulterior, conducerea primăriei a constatat că, din cauza bugetului local sărăcit, s-a grăbit cu majorarea, așa că, în 20 aprilie, a revenit cu alte trei proiecte de hotărâre, nr.87, 88 și 89, prin care majorarea a fost împinsă pentru 1 iulie 2023. Numai că, dacă la această dată, Cristian Merișanu ar fi avut suficient sânge în instalaţie, ar fi venit încă de atunci cu proiectele de hotărâre supuse discuţiei și votului forumului legislativ la local la ședinţa ordinară din 28 iunie, prin care au fost revocate hotărârile anterioare legate de majorare.

În acest fel, primarul ar fi terminat discuţiile și, mai ales, ar fi șters pe jos cu încercarea liderilor sindicatului angajaţilor din instituţie de a-l forţa să le mărească salariile în condiţiile în care bugetul de abia poate să asigure banii necesari continuării investiţiilor propuse și asigurării cofinanţării la cele pe bani europeni . Conform relatărilor primarului, sindicatul bugetarilor din primărie încercase ca - printr-o plângere prealabilă care, se presupune, ar fi putut să fie, ulterior, adusă în faţa instanţei de judecată - să-l someze să respecte ceea ce fusese cuprins în hotărârile acum revocate. (Bineînţeles, liderii și-au făcut datoria lor, că doar nu era să-l aplaude pe
În ședința de consiliu local din 30 martie 2023, Consiliul Local Vulcan a aprobat trei hotărâri, nr. 43, 44 și 45, prin care, începând cu 1 aprilie, li se majorau salariile funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul aparatului de specialitate al primarului, cele ale personalului contractual din Serviciul Public de Salubrizare-Vulcan și ale personalului contractual de la Clubul Sportiv Municipal Mihai Viteazu, serviciu public și instituție aflate în subordinea consiliului local.
primar că nu e în stare să pună în aplicare propriile hotărâri; salariile trebuie majorate, nu de alta, dar să nu ne trezim cu vreo grevă, nu doar la Vulcan, ci și la nivel naţional; vezi greva din învăţământ – n.r.)
Chestia este, însă, că ameninţarea voalată nu l-a impresionat deloc pe primar care a explicat că, pentru majorarea lefilor, ar mai fi nevoie de un milion de lei. Acesta pe lângă milionul care ar fi necesar pentru asigurarea, în continuare, a salariilor din 2023 la cuantumul la care ele erau înainte de majorarea promisă. Da, pot să crească salariile, a spus răspicat Cristian Merișanu, dar asta înseamnă reducerea numărului de salariaţi din primărie. După care, interesându-se, probabil, la alţi primari din vale, a înţeles că nimeni, nici chiar temutul sindicat din primăria lui, nu-l poate obliga să purceadă la o majorare de salarii pe care bugetul local nu poate să o susţină. Mai ales că, în Primăria Vulcan, nu există nimeni care să aibă leafa mai mică
de trei mii de lei pe lună (bani foarte puţini, în aceste timpuri, comparativ, de exemplu, cu lefurile primarului și viceprimarului – n.r).
Din motive
bine întemeiate, Cristian Merișanu nu a fost prezent la ședinţa ordinară din 27 iunie, așa că ceea ce ar fi vrut el să comunice am aflat de la doamna viceprimar Malvine Socaci. Dumneaei a reiterat ceea ce deja se știa. Suma necesară pentru majorare nu există în buget, dar „salariaţii din primărie vor primi un spor de condiţii vătămătoare”. După care, a continuat doamna viceprimar, „vom vedea dacă ne permitem și mărirea salariilor”. Sunt sigur că vorbele sale le-au dat deja subiect de discuţie subordonaţilor dumneaei din primărie. Ceva de genul „cât spor ne dă și de când?”. Chestia este că, în referatele de aprobare a revocării hotărârilor cu majorarea nu se spune nimic despre așa ceva, așa că și sporul de condiţii vătămătoare - apropos, care or fi alea?! – este, deocamdată, o promisiune.
Gheorghe OLTEANU