3552 fri 7 iul 2023

Căutăm coleg(ă)!

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

Ziarul Vaii J iului

Cazul disperat de pe Platoului

Am ajuns în scara I a blocului nr.30 de pe strada Platoului din Vulcan chemat de domnul Dumitru Berbecaru. Lui și altor locatari li se rupe inima văzând halul și mizeria în trăiește doamna Galea Lavorica de la apartamentul 10. Femeia are 72 de ani și șase zile, după cum ea însăși mi-a spus, și, dacă stai de vorbă cu ea, nu zici că le are cu capul. A deschis ușa și ne-a chemat în casă. Însoţitorul meu nu a intrat. Mi-am dat seama de

gunoi. Femeia a lucrat ca bucătăreasă, are pensie, dar cardul, din ce mi-a zis vecinul de apartament al dumneaei, i lar fi luat fiica ei care e acum în Timișoara. Bătrâna are, însă, o altă variantă. Ba chiar două.

Pensia de peste cincizeci de milioane vechi ba i-o aduce poștăriţa, ba i-o ia fratele ei din Lupeni și o dă la săraci. În realitate, însă, ar avea o pensie cam de o mie și cinci sute de lei. Te înţelegi când vorbești cu ea, dar, din cauza întreruperii tratamentului medical, mintea îi derapează repede de la una la alta.

Director: Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9507 lei

1$ = 4,5570 lei

1₤ = 5,7998 lei

Dacă ai determinarea şi priceperea ca, zi de zi (de luni până vineri, în datele de apariţie a ediţiei tipărite), să poţi aduce în paginile Ziarului Văii Jiului savoarea unor interviuri / convorbiri pe teme de actualitate (şi nu numai) cu personalităţi din zonă, credem că eşti persoana potrivită. Aşteptăm să ne spui, prin e-mail către office@zvj.ro, de ce crezi tu că eşti persoana potrivită. Dacă te pricepi, sigur te angajăm.

Ce zici?

PS: Poţi să ai şi un alt job în paralel, nu ne încurcă.

Treptat, după moartea soțului, survenită acum cinci ani, demența de care suferea de mai multă vreme a început să i se agraveze, așa că, dintr-o femeie frumoasă, curată, elegantă și gospodină după care întorceai capul când trecea pe lângă tine, a ajuns de nerecunoscut. Acum trăiește din mila vecinilor.

Cazul dumneaei este cunoscut la Serviciul de Asistenţă Socială al Primăriei Vulcan. Fiicei i s-a atras atenţia să aibă grijă de mamă, femeia de 26 de ani s-a angajat că așa o să facă, dar nu a prea fost să fie. În prezent la Timișoara și nici că-i pasă de bătrâna de la Vulcan. Acum nici o lună domnul Dumitru Berbecaru a sunat la primărie și a relatat situaţia prezentă. Cineva de la serviciul respectiv i-a răspuns că se va lua legătura cu tânăra. Trebuie făcut ceva, fiindcă, deși le este milă, vecinii s-au cam săturat de mizeria și de mirosul pestilenţial care au pus stăpânire pe apartamentul nr.10.

În principiu, septuagenara ar fi de acord ca să i se facă curat în casă. În trecut am mai scris despre situaţii asemănătoare, așa că sunt sigur că și acest caz se va rezolva

din punctul acesta de vedere. Bătrâna nu cere nimănui nimic și, în mod sigur, pensioara i-ar ajunge și ei, și căţelușei Sahara, dacă ar fi careva care să se îngrijească să nu-i lipsească nimic din ceea ce înseamnă traiul de zi cu zi.

Adică, hrană și plata utilităţilor. Nu ar fi rea nici varianta internării ei la o casă de bătrâni, numai că, în situaţia aceasta, ar fi nevoie și de acceptul dumneaei.

Gheorghe OLTEANU

ce.

În toată casa era un miros de stătut de la care-ţi venea rău. Plus că bucătăria și camera în care mă invitase erau pline, de-a valma, cu tot felul de lucruri inutile.

Apartamentul nu

mai are nici curent, nici gaz, nici apă. Utilităţile i-au fost tăiate din cauza neplăţii facturilor. Femeia trăiește, pur și simplu, din mila vecinilor, care-i lasă în faţa ușii câte ceva de mâncare și un bidon cu apă. Uneori, este văzută căutând la

Ziarul

poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Tir cu arcul

Aninosenii s-au calificat

în probele eliminatorii Reprezentanții României, participanți în cadrul Campionatului

Mondial de Tineret din Irlanda s-au calificat în fazele eliminatorii ale probelor individuale, ca urmare a evoluțiilor avute.

În divizia de arc olimpic, la U21, Beatrice MIKLOS a reușit 568p. în proba individuală feminină, ocupând locul 57, poziţie care îi conferă posibilitatea de a intra în primele 48 dacă o va învinge pe Liliana LICARI (SUI), locul 56. Meciul este programat pentru duminică, 09.07.2023, ora 09,10 (ora locală).

În proba individuală masculină de arc olimpic, la U18, Tamaș MOREH s-a calificat pe tabloul 1/48 de pe poziţia 35 (620p.), dar a fost învins de Lakindu GUNARATHNE (SRI) cu scorul 7-3, fiind nevoit să se oprească înainte de accederea în 24imi.

La U21, Mario ŢÎMPU a reușit 625p. în divizia recurve, calificându-se de pe locul 35 pentru primul meci eliminatoriu împotriva lui

Thisal Dinsara KANDANGODAGE WADUGEGODA (SRI). Meciul lui Mario este programat pentru duminică, 09.07.2023, ora 09:10 (ora locală).

Fotbal

Amical victorios

În probele individuale ale diviziei compound, Elena TOPLICEANU (feminin U21, 633p.) este calificată pe tabloul eliminatoriu și o va întâlni pe Blanca RODRIGO din Ecuador, sâmbătă 08.07.2023, de la ora 10:00 (ora locală) pentru accederea în 16imi. Rareș

ALEXANDRESCU (poziţia 28, 680p.) și Mirel JUDEA (poziţia 41, 667p.) își vor disputa tot sâmbătă dimineaţă, de la ora locală

10, un loc în 16imi dacă îi vor învinge pe Ignus DE WET (RSA) și respectiv Sungchul KIM (KOR).

La echipe mixte, România, cu Mario ŢÎMPU și Bea MIKLOS, (loc 22 în calificări) a întâlnit la arc olimpic reprezentativa Italiei (loc 11 în calificări) în faţa căreia a cedat cu 6-2 (38-31, 30-23, 32-34, 32-28), încheind-și evoluţia pe locul 17 în ierarhia finală a probei. La compound, echipa mixtă U21, formată din Rareș ALEXANDRESCU și Elena TOPLICEANU, a fost învinsă de puternica formaţie a Coreei de Sud, scor final 144-129. De asemenea, România U21, compound echipe mixte, s-a clasat pe loc 17 în clasament.

Mult succes în continuare!

Corvinul Hunedoara a învins într-un meci amical pe CSC Dumbrăvița cu 2-0.

Pentru hunedoreni a fost ultimul joc de verificare înaintea cantonamentului, în vreme ce oaspeţii se află în plin stagiu centralizat la baza de la Sântămăria Orlea. Se pare că jucătorii hunedoreni dau randamentul cel mai bun pe propriul stadion. Golurile marcate de gazde au venit în prima jumătate de oră a întâlnirii, când Lupu (min 16) și Neacșa (min 30) au depășit defensiva bănăţenilor.

Corvinul Hunedoara a folosit următoarea echipă: Roman (46, Blaga) – Iacob, Pop (66, A. Nicolae), Elton (77, S. Ion), Manolache – Lupu (87, Pocioian), Neacșa (cpt.) (60, D. Ciurel), Hrezdac (46, Mitran), Antonov (46, Chindriș) – Pîrvulescu (81, Lupușor), Coman (60, Hergheligiu).

Editor: SC Aldo Detail Direct SRLPetroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Director:Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

Debut în cupă

Gloria Geoagiu și-a aflat adversarele din Cupa României, la fotbal.

A fost stabilit programul fazei regionale din Cupa României, ediţia 2023-2024, pentru Regiunea 4. Astfel, trupa din judeţul nostru va debuta mai devreme, pe data de 15 iulie cu un meci în Grupa 1.

Grupa 1:

12 iulie: Vulturii Fărcășești (Gorj) – Voinţa Mașloc (Timiș)

15 iulie: Gloria Geoagiu (Hunedoara) – Vulturii

Fărcășești (Gorj)

19 iulie: Voinţa Mașloc (Timiș) – Gloria Geoagiu (Hunedoara)

Grupa 2

12 iulie: Viitorul Arad (Arad) – Magica Balta Caransebeș (Caraș-Severin)

15 iulie: Recolta Dănceu (Mehedinţi) – Viitorul Arad (Arad)

19 iulie: Magica Balta Caransebeș – (Caraș-Severin) Recolta Dănceu (Mehedinţi) Finala se joacă pe data de 22 iulie și va fi găzduită de câștigătoarea Grupei 1.

Un inel de aur din sârmă ghimpată

Valea e un pauză competițională, fotbalistic vorbind. S-a tras cortina în curtea echipelor secătuite de vlagă, palmares și ambiție.

Bătrânul Jiul își face frecţie la un picior de lemn prin Liga 3. Încearcă marea cu degetul după ce a dus războaie de râsul curcilor prin play-out-ul Ligii 3. Luminiţa de la capătul tunelului pare să vină de la Lupeni. Trezit din morţi, Minerul vrea să revină la tradiţia sa de altă dată. Are bagheta magică a lui Dan Voicu, omul care face din nimic ceva. Singurul care mai face asta necondiţionat și într-un mod profesionist. Are și el dezamăgirile lui, pentru că nu prea are material de studiu. Cu alte cuvinte, nu prea mai avem pepiniere pentru copii și juniori. Vulcanul a revenit la mocirla de altă dată. Primarul se ambiţionează să ajute, dar nu prea are cu ce, fotbalistic vorbind.

Uricaniul a mai scos capul la soare. Dă semne de viaţă. Timid, dar dă. Și acolo e o tradiţie și mai sunt oameni care pun suflet, precum președintele orchestră, Vasile Scurtu, dar și primarul și el pasionat de sport.

La Petrila adie vântul schimbărilor și a surprizelor mai puţin plăcute. Și acolo e o tradiţie care lenevește de ceva timp. Antrenorul-jucător, Adi Câmpean, e și el om, nu le poate face pe toate. S-a tras cortina fotbalistic peste Vale. Ceilalţi sportivi sunt, totuși, pe baricade. Arcașii au vise cu săgeţi de mondial, karatiștii percutează la competiţii de anvergură. Rugbyul este și el în pauză. La umbra nucului bătrân, Știinţa nu duce lipsă de

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro

Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688

Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com

Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

rezultate, doar de susţinere financiară și de înţelegere.

Sportul din Vale mocnește la foc mic. Este molcom. Așteaptă acea scânteie. Marii campioni sunt pe cale de dispariţie. Unii sunt deja printre stele, alţii visează la mari lauri. E frumos să visezi, atunci când nu mai ai nici vise nu prea mai ai multe de oferit. Sportul din Vale nu mai oferă prea multe. Nu mai e motivat și nici motivant. Nu mai are ambiţia de altă dată. Pare resemnat și trăiește din amintiri. E greu și pentru mine, ca și gazetar sportiv, să consemnez ceva de calitate din ceva ce nu mai este. E ca și cum aș vrea să îmi fac un inel de aur din sârmă ghimpată.

S-a tras cortina de vară. Așteptăm. Ce? Noi începuturi, alături de castele de nisip, alte vise... Speranţa. E ultima. Până nu moare ea, pixul va mai consemna despre una despre alta. Se face târziu peste Valea Jiului. Un târziu care nu are semne de bun augur. Și totuși, exact ca în pelicula Pe aripile vântului: Și mâine e o nouă zi!

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP:

Pe „drumul lui Băsescu” (DN 66A) Aproape 100 de maşini de epocă, cu cetăţeni germani la bord, blocate

 Aventurierii ar trebuie să plătească costul intervențiilor!

Călăuziţi sau sfătuiţi probabil și de concetăţeni de-ai noștri, pentru că altfel nu se explică ce căutau turiștii pe-acolo, indiferent că se aruncă acum vina doar pe GPS, oamenii au încercat să treacă pe vreme rea pe șoseaua care trece prin vestul Văii Jiului pe Valea Cernii spre Herculane din judeţul Caraș-Severin. O șosea care tehnic se numește DN 66A, cunoscută de noi toţi ca „drumul lui Băsescu”, nefinalizată, asfaltul întrerupându-se la un moment dat la intersecţia a trei judeţe, drumul devenind dintr-o dată forestier după cum se știe. Există avertizări în acest sens, dar cine să le vadă sau să ţină cont de ele?!

Fiind vorba de vreme rea, firește că în calea convoiului de mașini a stat… natura! O cădere de bolovani căzuţi pe așa-zisa șosea, eveniment periculos format din cauza aluviunilor datorate unei ploi torenţiale, după cum ne-au spus salvamontiștii, i-a oprit din drum pe excursioniști, fiind nevoiţi să sune imediat la 112 pentru a cere ajutor. Asta în timp ce coloana depășea zeci de kilometri distanţă, cei din spate nici măcar neștiind de ce s-a oprit și de ce nu pornesc cei din faţă.

„Sunt 200 de oameni care au pornit acolo cu 100 de mașini de epocă, pentru a ajunge pe un aeroport din judeţul vecin. Sunt acum blocaţi din cauza unor bolovani care au căzut pe șosea, după cum spun salvamontiștii, fenomen datorat aluviunilor care s-au format după o ploaie torenţială. E vorba de niște vehicule de epocă funcţionale. Au plecat acolo salvamontiști din mai multe judeţe, este vorba de trei echipe. Presupunem din informaţiile avute la acest moment că nu e vorba de victime, doar că respectivii sunt blocaţi și trebuie ajutaţi”, a declarat în prima fază Ovidiu Bodean, șeful „Salvamont” Hunedoara.

Și așa a fost, trei echipe de salvatori din cadrul judeţelor Hunedoara, Gorj și Mehedinţi au ajuns acolo destul de repede, undeva spre seară, la fel și echipe de intervenţie din cadrul ISU Hunedoara, ISU Gorj și ISU Cara-Severin, plus echipaje ale Jandarmeriei Române din mai multe localităţi. De asemenea, a fost pus în sprijin și un elicopter SMURD al Punctului de Operare Aeromedicală Caransebeș, care a executat o misiune de căutare pe DN

66A, respectiv pe tronsonul Câmpu lui NeagUricani, judeţul Hunedoara și Cerna Sat din judeţul Gorj, știindu-se faptul că pe zona respectivă nu există semnal GSM, deci telefoanele sunt

Deși marți fusese activat cod galben de ploi, transformat ulterior în cod portocaliu și anunțat în toată mass-media de meteorologi, peste 200 de așa- ziși turiști germani, încolonați în aproximativ 100 de mașini de epocă, n-au ținut cont de avertizări. Ne întrebăm, oare în Germania și-ar fi permis așa ceva?

întâmpla! Aviz amatorilor! Din sursele celor de la salvamont, au existat și câteva intervenţii medicale, în principal plăgi și mici traumatisme

nefuncţionale.

Coloana de mașini se întindea însă pe o distanţă de aproximativ 30 de km, însă un lucru pozitiv era faptul că șoferii și pasagerii din ele nu aveau probleme medicale. Oricum, concluzia trasă de absolut toţi salvamontiștii prezenţi la acţiunea de salvare, dar și de jandarmi, a fost aceea că este unul dintre cele mai ciudate cazuri și totul e bine când se termină cu

rezultate din situaţii fără legătură cu evenimentul (interesant, oare unii s-or fi caftit

între ei de nervi?), sau epuizare psihică (un caz anunţat de Salvamont Gorj, preluat de o ambulanţă cu echipaj SMURD). Ţinând cont de mobilizarea de trupe și de banii cheltuiţi pe combustibil, dar și de energia depusă de zeci de oameni pentru a ajunge acolo și a da ajutorul ca turiștii să fie scoși pe drumuri normale, astfel încât să poată ajunge acasă, se pune întrebarea dacă nu cumva cei care au organizat această „caravană” să-și ceară măcar scuze, dacă nu și să plătească! Așa ar fi normal. Dar ce mai e oare normal în aceste vremuri? Aventurierii germani ar trebui să achite până la ultimul euro cheltuielile forţelor de intervenţie.

bine!

Din primele date luate de la faţa locului, salvatorii au aflat că această coloană de mașini doreau să ajungă iniţial pe Transalpina, dar au fost greșit direcţionaţi de aplicaţia GPS utilizată. Ajungând în cu totul altă parte, fără informaţii corecte și actualizate, grupul de mașini s-a deplasat după trak-ul de GPS dat de organizatorii acestei excursii, intrând pe drumul de care vorbeam, închis de altfel circulaţiei publice și semnalizat în acest sens.

Daunele mașinilor, respectiv câteva avariate la băile de ulei, altele având tobele de eșapament distruse, intră probabil la pagube colaterale, dar mici faţă de ce tragedie s-ar fi putut

Corneliu BRAN

S-au scurs 10 ani de la apariţia volumului „Liberalii

lui Miocu. O reconstituire cronologică a Partidului

Naţional Liberal în Valea Jiului” de Marian Boboc (III)

CONFERINŢE LA CLUBUL LIBERAL

În martie începe seria conferinţelor liberale, desfăşurate la Clubul PNL din Petroşani. Dr. Ionel Moga, preşedintele PNL Petroşani şi primarul oraşului, începe acest ciclu. A doua conferinţă este susţinută de preotul Iuliu Miclea, ajutor de primar şi vicepreşedintele PNL Petroşani. În sală au fost numeroşi auditori care „au ascultat cu mult interes sfaturile şi îndrumările date de vorbitori”. Din moment ce primii conferenţiari au fost nr. 1 şi nr. 2 ai PNL Petroşani, e clar că la PNL Petroşani până şi la conferinţe exista o disciplină concretizată în respectul faţă de ierarhia partidului…

Dr. I. Constantinescu, colaborator al Avântului şi vicepreşedinte al PNL Lupeni, susţine la Clubul liberal din Petroşani conferinţa „De la Prin noi

În 2013 a apărut la Ed. „MJM” din Craiova volumul „Liberalii lui Miocu. O reconstituire cronologică a Partidului Național Liberal în Valea Jiului”, o carte unică în peisajul editorial al județului Hunedoara.

În cele aproape 600 de pagini (tipărite cu corp de literă 10,5!), Marian Boboc aduce la lumină, din arhive și biblioteci, toată istoria politică și administrativă interbelică și din primii ani ai instalării puterii comuniste a acestui partid pe malurile Jiurilor, cu notabile realizări în modernizarea Văii Jiului și județului Hunedoara.

La 10 ani de la apariție, prezentăm un al doilea capitol (anul 1934) din acest volum esențial pentru istoria PNL în Valea Jiului.

Cum tirajul primei ediții este epuizat de câțiva ani, Marian Boboc pregătește o nouă ediție e volumului „Liberalii lui Miocu”. Dacă există vreun liberal/ sau mai mulți de prin părțile locului (sau mai depărtate...) cu dare de mână (în „Liberalii lui Miocu” apar și asemenea liberali...), care să pună preț pe istoria partidului său și care e dispus să susțină financiar apariția celei de-a doua ediții poate să-l contacteze pe autor.

După apariția în ediția de luni și miercuri a ZVJ a fragmentelor din ZVJ, un singur liberal din Valea Jiului, cu drag de partid, s-a arătat interesat de istoria PNL. Probabil, ceilalți liberalii hunedoreni sunt ocupați să-și numere banii încasați de la stat, nefiind interesați de istoria partidului care i-a făcut oameni. (ZVJ)

înşine la autarhia de azi”, iar la clubul din Lupeni vorbeşte despre „Actualităţi economice şi sociale”. După ce şi-a făcut „încălzirea” la conferinţele susţinute la cluburile liberale din Valea Jiului, dr. I. Constantinescu, medicul şef al spitalului din Lupeni, evoluează în „deplasare”, la Vălenii de Munte. Unde în luna august susţine două prelegeri la Universitatea Populară „N. Iorga” despre „Autarchie” şi „Psihologia accidentelor de muncă”. Succintele consemnări din presa locală a conferinţelor de la clubul liberal având un caracter strict informativ, iar conferinţele nu erau publicate în paginile ziarelor, nu ştiam prea multe despre conferinţă. Însă din relatarea „Conferinţele d-lui dr. I. Constantinescu la Vălenii de munte” aflăm mai multe amănunte: „În prima conferinţă, după ce stabileşte locul economicului în cadrul economiei generale, conferenţiarul evocând emoţionant figura de titan a lui Vintilă Brătianu, face o documentată expunere a problemei autarchiei. În concluziuni demonstrează necesitatea unui intervenţionism de stat moderat în sprijinul industriei naţionale, combătând economia dirijată, care tinde să îngreuneze prin forme funcţionăreşti toată experienţa comerţului şi industriei particulare. În cea de-a doua conferinţă, d. dr. I. Constantinescu, după ce face istoricul muncii din antichitate până la Taylorism şi Lordism, ajunge la contribuţia psihologiei aplicate la problema accidentelor de muncă. Arătând importanţa factorilor psihologici ai

aptitudinilor caracterului şi temperamentului în provocarea accidentelor de muncă, conferenţiarul, după numeroase exemplificări din câmpul muncii, ajunge în concluzie să arate necesitatea instituirii unei raţionale selectări a personalului în marea industrie pe baza testelor şi examenelor psihologice. S-ar ajunge astfel la posibilitatea prevenirii pe viitor a unui mare număr de accidente, imputabile azi doar lipsei de iniţiativă în acest domeniu a statului şi patronilor. Conferenţiarul a reuşit să domine şi să câştige sala prin modul călduros de a-şi exprima problemele printr-o perfectă continuitate şi o trecere pe neobservate de la un punct la altul. Conferinţele, care au fost ascultate cu viu interes, au fost viu aplaudate”.

PNL CÂMPUL LUI NEAG ŞI

PNL URICANI

Din punct de vedere al organizării PNL, comunele Bărbătenii de Sus, Uricani şi Câmpul lui Neag erau arondate organizaţiei din Lupeni. La 3 martie şi 11 aprilie, se deplasează la Câmpu lui Neag şi la Uricani, dr. I. Constaninescu, vicepreşedintele PNL Lupeni, şi D. Epure, responsabilul PNL Lupeni cu acest sector politic. În urma întâlnirilor şi discuţiilor avute, un mare număr de săteni aderă la programul PNL, înscriindu-se în partid, prilej cu care au loc şi alegeri.

La Câmpul lui Neag, Panteliom Todea este ales preşedinte de onoare; Simion Manulesc - preşedinte; învăţătorul Mihai Berinde - secretar general; Gheorghe Mihăiasă - secretar; Radu Gheorghevicepreşedinte, Ioan Dumitrescucasier; Ioan Manulesc - controlor; Petru Munteanu - econom; Simion Manulesc, Petru Munteanu, Ioan Mârşav al Aniţii, Petru Mojoatcă I. Ion, Ioan Hamz Haută, Gligore Hamz, Iosif Manulesc şi Dănilă Vinte - membri în comitet.

Comitetul de conducere PNL Uricani ales la 11 aprilie este format din: preotul greco-catolic Alex. Cosmapreşedinte; Constantin Muxen şi Ion Barb Fireza - vicepreşedinţi; învăţătorul director de şcoală Gheorghe Stâncoveanu - secretar general; Gheorghe Muscu - secretar de şedinţă, Nicolae Stoi - casier; Ioan Danciueconom; Ioan fuler şi C. Holiciancontrolori; Niocolae Bulzan, Victor Barbu, Nicolae Dâmbă, Ioan Ilici Dănilă, Gheorghe Pavel, Ion Ciurea, Mucser Trifu, Nicolae Ciurea, Petru Stoi Ionaşcu, Ştefan Făgaş, Ghoerghe Făgaş, Văgăun Gheorghe lui Gheorghe, Mihai Stoic, Dumitru Roja, Zaharie Timişan,

Ion Goci lui Petru, Gheorghe Fuier, Gheorghe Nădrag, Ianăş Purece, Ioan Petrescu, Vasile Văgăun. Nu ştim câţi dintre cei enumeraţi înainte erau „bolnavi” de politică, dar e sigur că doctorul Constantinescu a consultat gratuit foarte mulţi săteni bolnavi. E şi stetoscopul o armă politică…

ALEGERI LOCALE

Nici un an fără alegeri, locale ori generale, pare să fi fost deviza multor ani din epoca interbelică. În vederea organizării alegerilor locale, Consiliul comunal Petroşani este dizolvat şi e instituită o comisie interimară formată din: dr. Ionel Mogapreşedinte, Iuliu Micleavicepreşedinte, Nicolae Todea, Dr. H. Schaffer, Virgil Şerb, Bela Vereş şi P. Şoit - membri. Din punct de vedere al apartenenţei politice, liberalii deţineau în consiliu o majoritate confortabilă: 5 liberali şi câte un membru al PSD şi Partidului Maghiar. Comisia interimară depune jurământul la mijlocul lui aprilie în prezenţa prefectului Miocu.

La 2 iunie este fixată data alegerilor comunale la Bărbătenii de sus, Câmpuluineag şi Urican, la 3 iunie alegătorii sunt chemaţi la vot la Aninoasa, Iscroni, Jiu Coroieşti, Livezeni, Băniţa ş.a. PNL înregistrează o victorie la Băniţa. Deşi erau programate să se desfăşoare la 24 iunie, alegerile de la Petrila nu mai loc, deoarece toate partidele din localitate se înţeleg şi depun o singură listă, care este declarată aleasă: Ion Bunea, Gheorghe Georgică, I. Bălănescu, Nicolae Gavrilescu, Sabin Golgoţiu, Ion Circhica, Aurel Moruşi, D. Musca, C. Macavei şi I. Glodeanu.

„UN JUDEŢ MINISTERIAL”

Titlul articolului publicat în luna mai, „Un judeţ ministerial”, se referă la cel mai întins judeţ al ţării (7.810 km - la recensământul din 1929), Hunedoara, şi inventariază encomiastic miniştriiparlamentari aleşi de hunedoreni din guvernul Tătărescu: „(…) Soarta a vrut ca Primul Ministru al Ţării (…) să fie şi primul ales de pe lista deputaţilor ce reprezintă Parlamentul Ţării, 348.000 de suflete ale Hunedoarei! Venit în aceste locuri în anul 1916 cu paşaportul baionetei, ales în fruntea listei în 1933, astăzi, locotenentul de rezervă vioi şi energic de altădată, d. George Tătărescu, este Primul Ministru al Ţării, şi aparţine tot atât Hunedoarei cum aparţine Gorjului în care s-a născut. Ministrul Subsecretar de Stat de la Finanţe, d. Mitiţă Constantinescu, este tot alesul Hunedoarei, căreia i s-a devotat până la a suporta invidia altor judeţe, el, omul elegant şi serviabil ale cărui gesturi vor rămâne în analele politice ca un splendid îndreptar pentru toţi cei ce vor să-şi îndeplinească

impecabil rostul de primi servitori ai Ţării. Ministrul de Industrie şi Comerţ, d. N. Theodorescu, fostul director general al Soc. Petroşani şi al Căilor Ferate Române, este tot ales al judeţului Hunedoara. Cetăţean de onoare al oraşului nostru (Petroşani), inginer cu o mare experienţă în greaua problemă a conducerii de oameni, d. N. Theodorescu a fost răsplătit de judeţul căruia i-a făcut atâta bine, prin alegerea d-sale ca senator al consiliilor comunale. Astfel încât, pe drept cuvânt se poate spune că judeţul Hunedoara este un leagăn al guvernului într-o mare măsură. Locuitorii pot fi mândri că au ştiut cui da zecile de mii de voturi, iar d. dr. Miocu poate spune oricând cu mândrie că parlamentarii judeţului ce conduce mai sunt şi miniştri, o parte din ei!”.

MAREA ADUNARE DE LA TG.

JIU

La 25 august liberalii hunedoreni trec munţii pentru a participa la „adunarea măreaţă de la Târju-Jiu”. Întrucât primul ministru Tătărescu, care era şi preşedintele de onoare a liberalilor hunedoreni şi deputat de Hunedoara, a prezentat realizările guvernării liberale şi programul PNL de viitor, nu aveau cum să absenteze.

În discursul său, Tătărescu a expus mai multe probleme referitoare la opera legislativă, la simplificarea aparatului de Stat, la împrumutul intern, la „despoliticianizarea vieţii administrative”, la stabilitate, la organizarea muncii naţionale, la agricultură, la înzestrarea armatei, la lichidarea analfabetismului, la o nouă politică socială, la revizuirea Constituţiei, la campaniile de defăimărare şi de diversiune, în fine la „politica de culmi”.

TROIŢA DIN TULIŞA

Sub titlul „Marea manifestare naţională de pe muntele Tulişea/ Sfinţirea troiţei

ridicată în amintirea eroilor căzuţi în război”, Avântul publică relatarea celor întâmplate la Tulişa, pe care o redăm întocmai, dat fiind faptul că la ridicarea

glorioasă al Majestăţii Sale Regelui Carol al II-lea”.

În 1937 are loc la această troiţă un parastas la care participă câteva sute de oameni.

De notat că peste timp, prin străduinţa şi sacrificiul a doi liberali din Valea Jiului - ing. dr. Daniel Surulescu şi venerabilul Nicolae Stoi din Uricani - pe muntele Tulişa a fost amplasată o cruce din inox, care rezistă şi astăzi.

MARELE VOIEVOD MIHAI LA PETROŞANI, PETRILA ŞI LUPENI

După vizitele Regelui Ferdinand (în 1922), ASR Carol II (1922, 1923, 1925) şi ASR Principesa Ileana (1929), în Valea Jiului va sosi în septembrie 1934 Marele Voievod Mihai. Acesta l-a însoţit pe tatăl său, MS Regele Carol II la Sarmizegetuza şi Hunedoara. Apoi a vizitat Munţii Retezat. De aici, s-a deplasat în Valea Jiului, pe care a vizitat-o de la est la vest. Gazde bune au fost demnitarii locali liberali.

şi la sfinţire troiţei au participat liberali lupeneni de frunte: „Duminică, 26 august, în prezenţa unui numeros public venit din judeţele Hunedoara şi Gorj, precum şi din Banat, s-a sfinţit o troiţă pe muntele Tulişea (Hunedoara), în amintirea luptelor grele ce s-au dat aici în timpul războiului pentru întregirea neamului. Troiţa a fost ridicată din iniţiativa Turing-Clubului României, secţia Deva, făcută cu cheltuiala primăriei Lupeni şi cu sprijinul şi ajutorul dat de compania de jandarmi din Lupeni, sub comanda d-lui căpitan M. Constantinescu. După slujba religioasă oficiată de preoţii Victor Şandru, S. Ciocan, în frunte cu protopop I. Duma, au început cuvântările. Au vorbit: părintele protopop Duma, dl. procuror Dl. Rachieru din Deva, dl. căpitan M. Constantinescu (Lupeni), dl. avocat Lazăr Dânşoreanu (Deva), dl. dr. Gh. Repede (Caransebeş), dl. Cornelia Bobancu (Bucureşti), preotul Berinde (Câmpu lui Neag), dl. Gh. Lungulescu (reprezentantul ziarului Universul şi secretarul general al Ligii Antirevizioniste, Bucureşti), dl. P. Columbeanu (Râul Alb) şi dl. Gh. Furnică - primarul comunei Lupenicare a încheiat seria cuvântărilor. După aceasta înălţătoare manifestaţie, care va rămâne neştearsă în inimile tuturor participanţilor, Turing-Clubul a oferit o masă populară (un praznic) mulţimii, urmând apoi jocuri. S-au trimis telegrame omagiale M.S. Regelui, d-lui prim-ministru Gheorghe Tătărescu şi dlui Stelian Popescu, directorul Universului. Pe troiţă a fost săpată următoarea inscripţie:

În amintirea eroilor cari s’au jertfit pentru dreptate şi pământul românesc, în războiul pentru întregirea neamului.

1916-1919

S’a ridicat această cruce de către Turing-Clubul României, secţia Retezatul, în al patrulea an de domnie

Din Retezat - în Vale. Pâine şi sare După vizita la Sarmizegetuza şi Hunedoara din 9 septembrie, Marele Voievod Mihai a colindat o zi, 10 septembrie, frumoşii şi sălbaticii munţi ai Retezatului, însoţit fiind de suita sa şi de primul ministru Tătărescu şi de prefectul Romulus Miocu.

Din Retezat a ajuns la Petroşani, „unde i s-a făcut una din cele mai frumoase primiri”.

La sosirea sa, a fost intonat Imnul Regal, dr. Ionel Moga, primarul Petroşaniului, întâmpinându-l cu pâine şi sare.

De la un asemenea important eveniment nu puteau să lipsească autorităţile civile şi militare. Din cei prezenţi în faţa Primăriei Petroşani, locul unde a fost ridicată tribuna regală, amintim: elevii Cooperativei Şcolare Marele Voievod Mihai din Petrila - conduşi de Gh. Fotescu; Corporaţia meseriaşilor şi Sfatul negustoresc - în frunte cu T. Munteanu şi Emil Pop; inginerii inspectori D. Dumitriu şi C. Romalo; Mircea Ionescu, Al. Popescu şi V. Serb - directori ai Soc. Petroşani; ing. I.E. Bujoiu - director general al Soc. Petroşani; lt. col. N. Podgoreanu, comandantul Centrului de instrucţie No. 7 Jandarmi, împreună cu ofiţerii; Oprea, Ştefanovici şi Boteanureprezentanţii Casei de Asigurări Sociale; P. Turcu şi D. Joandrea, directorii şcolilor primare, şi corpul didactic al acestora; E. Giurchescudirectorul liceului; medicul de circumscripţie E. Orjehovschi; Boeriudirectorul poştei; T. Fărescu - şeful judecătoriei şi judecătorii C. Ionescu şi C. Cnobloch; E. Fărcaşu - şeful chesturii de poliţie; Silviu Scrob - şeful Poliţiei; prim-pretorul plăşii Petroşani I. Tocaci; preotul I. Miclea - ajutor de primar.

În cadrul proiectului „Green-Line”

Primarii Văii Jiului agreează construirea unui parc fotovoltaic la Vulcan

 Consiliul Județean Hunedoara va fi de acord?

Ideea construirii unui parc fotovoltaic la Vulcan, lângă depou, în cadrul „Green-Line”

Pornind de la aceste cheltuieli de tot felul de care vorbeam mai sus, care vor apărea după ce autobuzele vor începe să circule, primarul Uricaniului a venit de vreo două săptămâni cu propuneri la colegii primari, prin care să se rezolve o chestiune care ar reduce foarte mult aceste cheltuieli pe care UAT-urile din

Toată lumea vorbește de mult întârziatul proiect legat de transportul public verde, care urmează să lege localitățile Văii Jiului, de la est la vest, proiect denumit „Green-Line”. Pentru că am tot scris de acest proiect de ne-a sărit umărul de la atâtea pagini scrise și rescrise, cu tot felul de date și promisiuni făcute de unii și de alții, un proiect privit și analizat din toate unghiurile posibile și imposibile de s-a plictisit lumea, n-o să mai repetăm azi de ce și cum va fi cu implementarea ori cu traseul și încărcarea electrică a celor 20 de autobuze ce vor fi achiziționate cu bani europeni. Ce trebuie însă să reamintim, legat

Valea Jiului le vor avea de la bugetele locale.

„Legat de linia verde, de acele autobuze electrice ce vor deservi populaţia tuturor localităţilor noastre, noi știm foarte bine că această linie verde, plus depoul ce va fi realizat la Vulcan și staţiile de încărcare de-acolo și de pe traseu, vor fi administrate de o firmă a noastră, a primăriilor cum s-ar zice și a consiliului judeţean. La anul toate acestea ar trebui să fie funcţionale, practic autobuzele ar urma să fie pe traseu, depoul să fie gata, firma de care vorbeam să fie și ea funcţională. Fiind responsabilitatea noastră, eu am mai spus-o chiar și anul trecut, iar acum am vorbit cu primarul de la Lupeni, cu primarii de la Vulcan și Petrila, cărora le mulţumesc pentru susţinere, că există o posibilitate ca din banii proiectului, de la capitolul cheltuieli neprevăzute, să putem rezolva o problemă, cred eu foarte importantă, pentru a reduce costurile de funcţionare. Care este soluţia?

Simplu. Dacă actualele microbuze care circulă acum în Valea Jiului consumă motorină, cele 20 de autobuze de pe Green-Line vor consuma curent electric. Pentru aceasta, am propus ca la depoul de la Vulcan, pe un spaţiu anume, că am înţeles că este destul loc acolo, să se înfiinţeze și un parc fotovoltaic. Nu trebuie mai mult de maxim 4.000 mp pentru un asemenea parc verde, unde să producem energie electrică, pe care ar urma să o dăm în sistem. Atunci noi vom avea de plătit doar distribuţia, ceva de genul 4 bani pe kilowatt sau așa ceva. Ceea ce

înseamnă costuri scăzute. Vă daţi seama, primăvara-varatoamna produci cu acel parc fotovoltaic, deci dai energie în sistem, deci ai un număr de kilowaţi, cu care te reglezi timp de doi ani de zile cu Enelul sau cine o fi. Practic, noi am putea deveni independenţi energetic cu această energie verde produsă de noi și nu ar mai rămâne de plătit decât șoferii și mentenanţa, costul pe combustibil fiind zero (practic, cel mai mult de plată zilnic dacă stăm să ne gândim). Nu uitaţi că în funcţie de numărul locuitorilor, administraţiile publice din Vale vor trebui să subvenţioneze o sumă la preţul biletelor. Acest parc fotovoltaic ar ajuta mult administraţiile, astfel ele ar avea de scos mai puţini bani de la bugetul local, că s-ar compensa cu acea energie produsă în parcul voltaic de care vorbeam. Eu consider că este o idee bună.

Primarul municipiului Petroșani, Tiberiu Iacob-Ridzi este de acord cu parcul fotovoltaic

Fiindcă primarul Uricaniului în momentul în care am stat de vorbă pe acest subiect privind crearea unui parc

de ce vom scrie astăzi (că altfel n-o făceam, ținând cont că și treaba asta am tot spus-o), este faptul că primăriile vor suporta cheltuielile cu plata șoferilor, a încărcării mijloacelor de transport publice, plus cheltuielile cu întreținerea și plata unei sume la prețul biletelor de transport (o compensație), prețul unui bilet trebuind să fie mult mai mic decât prețul de azi (am înțeles că n-ar trebui să sară de 5 lei de la Petroșani la Uricani!), condiție impusă de cerințele europenilor care finanțează acest proiect de transport verde.

parcuri de acest gen, cu atât mai bine pentru oamenii din Valea Jiului! Că până la urmă, banii care ar trebui să-i plătim pe curentul electric la acele autobuze electrice, îi putem folosi în alte investiţii. Da, susţin această idee. Acum, dacă vorbim de parcul fotovoltaic de la Vulcan, pe acest proiect, tehnic acel parc se poate face în câteva luni, cum spuneţi, dar până să ajungi la momentul în care să începi, acolo este o problemă. Pentru că știm că durează foarte mult. O să vedem”, a răspuns în deplină cunoștinţă de cauză primarul Petroșaniului.

Birocrația - la nivel de artă și în România, dar și în UE și la Comisia Europeană

Cu sau fără parc fotovoltaic, acest proiect tot lungit de ani de zile să sperăm că în 2024 va fi în sfârșit implementat. S-ar putea, cum spunea și primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, ca parcul să nu fie gata la început. Dar dacă spaţiu există, „cheltuieli neprevăzute” există în proiect – suficienţi bani pentru înfiinţarea acestui parc, cel puţin așa ne-a spus primarul din Uricani că ar fi, nu vedem de ce ar trebui să dureze așa

de mult.

Poate doar un „accept” din partea europenilor să dureze vreo jumătate de an, nu zicem ba. Însă, în rest, n-ar trebui să dureze mai mult de 9 luni un an. Iar când spunem de cele șase luni, minim, vorbim serios, că, apropo, dacă vorbim de birocraţie în România, la Uniunea Europeană aceasta este și mai mare!

Cu toată digitalizarea cu care se laudă cei de la vârful UE și a Comisiei Europene, este o lentoare a pașilor și o cerere de hârtii cât cearceaful de lungi de toată frumuseţea, plus aprobări, para aprobări, avize și „enșpe mii” de semnături și parafări, de te doare capul nu alta! Un capitol la care nu doar România trebuie să mai lucreze cu siguranţă! Da, cineva trebuie să le-o spună și celor din Uniune. Și cine nu crede treaba asta, să vadă exemple cu dosare și proiecte de tot felul, de parcursul lor greoi până la soluţionare și finanţare.

Corneliu BRAN

fotovoltaicla Vulcan care să susţină proiectul „Green-Line” și administraţiile locale nu discutase încă și cu primarul Petroșaniului, l-am întrebat noi pe Tiberiu Iacob-Ridzi ce părere are de această idee vehiculată de primarul Dănuţ Buhăescu. „Nu contează că se mai fac și alte parcuri fotovoltaice, e un lucru foarte bun să se facă și acel parc fotovoltaic de care vorbiţi! Cu cât mai multe

ANUNT PUBLIC

Orașul Petrila cu sediul în localitatea Petrila str. Republicii nr. 196 anunţă elaborarea primei versiuni a planului/programului faza PUZ cu titlul

CONSTRUIRE PARC UNEX ȘI REABILITAREA ZONELOR VERZI

DIN CARTIERELE: 8 MARTIE, ALEXANDRU SAHIA, GEORGE

ENESCU ȘI MUNCII – CARTIERUL 8 MARTIE

în localitatea PETRILA, str. 8 Martie şi declanşarea etapei de încadrare pentru obţinerea avizului de mediu.

Consultarea primei versiuni a planului/programului se poate realiza la sediul APM Hunedoara, Deva, str. A. Vlaicu, nr. 25 de luni-joi între orele 8.00-16.30 şi vineri între orele 8.00-14.00.

Comentariile şi sugestiile se vor transmite în scris la sediul APM Hunedoara în termen de 18 zile calendaristice

ANUNT PUBLIC

Orașul Petrila cu sediul în localitatea Petrila str. Republicii nr. 196 anunţă elaborarea primei versiuni a planului/programului faza PUZ cu titlul

CONSTRUIRE PARC UNEX ȘI REABILITAREA ZONELOR VERZI

DIN CARTIERELE: 8 MARTIE, ALEXANDRU SAHIA, GEORGE

ENESCU ȘI MUNCII – CARTIERUL ALEXANDRU SAHIA

în localitatea PETRILA, str. Alexandru Sahia şi declanşarea etapei de încadrare pentru obţinerea avizului de mediu.

Consultarea primei versiuni a planului/programului se poate realiza la sediul APM Hunedoara, Deva, str. A. Vlaicu, nr. 25 de luni-joi între orele 8.00-16.30 şi vineri între orele 8.00-14.00.

Comentariile şi sugestiile se vor transmite în scris la sediul APM Hunedoara în termen de 18 zile calendaristice

ANUNT PUBLIC

Orașul Petrila cu sediul în localitatea Petrila str. Republicii nr. 196 anunţă elaborarea primei versiuni a planului/programului faza PUZ cu titlul

CONSTRUIRE PARC UNEX ȘI REABILITAREA ZONELOR VERZI

DIN CARTIERELE: 8 MARTIE, ALEXANDRU SAHIA, GEORGE

ENESCU ȘI MUNCII – CARTIERUL GEORGE ENESCU

în localitatea PETRILA, str. George Enescu şi declanşarea etapei de încadrare pentru obţinerea avizului de mediu.

Consultarea primei versiuni a planului/programului se poate realiza la sediul APM Hunedoara, Deva, str. A. Vlaicu, nr. 25 de luni-joi între orele 8.00-16.30 şi vineri între orele 8.00-14.00.

Comentariile şi sugestiile se vor transmite în scris la sediul APM Hunedoara în termen de 18 zile calendaristice

S.C. COMETEX S.R.L.,

titular al planului:

Comasare parcele, construire imobil galerie comercială şi imobil servicii, amplasare totem şi amenajări exterioare, municipiul Petroșani, strada Livezeni, nr.12, judeţul Hunedoara aduce la cunoștinţă publicului că decizia etapei de încadrare, din procedura de reglementare conform H.G. nr. 1076/2004, este cea de adoptare a planului fără aviz de mediu.

Propunerile de reconsiderare ale deciziei se vor transmite în scris, în termen de 10 zile calendaristice, la sediul A.P.M. Hunedoara, Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25.

ANUNT PUBLIC

Orașul Petrila cu sediul în localitatea Petrila str. Republicii nr. 196 anunţă elaborarea primei versiuni a planului/programului faza PUZ cu titlul CONSTRUIRE PARC UNEX ȘI REABILITAREA ZONELOR VERZI

DIN CARTIERELE: 8 MARTIE, ALEXANDRU SAHIA, GEORGE

ENESCU ȘI MUNCII – CARTIERUL MUNCII

în localitatea PETRILA, str. Muncii şi declanşarea etapei de încadrare pentru obţinerea avizului de mediu.

Consultarea primei versiuni a planului/programului se poate realiza la sediul APM Hunedoara, Deva, str. A. Vlaicu, nr. 25 de luni-joi între orele 8.00-16.30 şi vineri între orele 8.00-14.00.

Comentariile şi sugestiile se vor transmite în scris la sediul APM Hunedoara în termen de 18 zile calendaristice

ANUNT PUBLIC

Orașul Petrila cu sediul în localitatea Petrila str. Republicii nr. 196 anunţă elaborarea primei versiuni a planului/programului faza PUZ cu titlul

CONSTRUIRE PARC UNEX ȘI REABILITAREA ZONELOR VERZI

DIN CARTIERELE: 8 MARTIE, ALEXANDRU SAHIA, GEORGE ENESCU ȘI MUNCII – ZONA DEFORU (PARC UNEX)

în localitatea PETRILA, ZONA DEFORU (PARC UNEX) şi declanşarea etapei de încadrare pentru obţinerea avizului de mediu.

Consultarea primei versiuni a planului/programului se poate realiza la sediul APM Hunedoara, Deva, str. A. Vlaicu, nr. 25 de luni-joi între orele 8.00-16.30 şi vineri între orele 8.00-14.00.

Comentariile şi sugestiile se vor transmite în scris la sediul APM Hunedoara în termen de 18 zile calendaristice.

COLEGIUL ECONOMIC „HERMES” PETROŞANI

Vor fi atinşi la bani cei care nu respectă regula

Au existat

și încă apar situaţii neplăcute în care, fie în parcuri, fie în locurile de joacă sau de promenadă, să se iște discuţii, care tind să se transforme în certuri, între cetăţenii care vin în parc cu copiii și cei care-și scot la plimbare câinii de companie. Astfel de neînţelegeri pleacă, de obicei, de la faptul că – treabă de civilizaţiepersoanele cu câini nu adună, în punguţe, răhăţelul lăsat de animăluţe.

Ca să elimine astfel de neplăceri, Dănuţ Buhăescu s-a gândit că trebuie neapărat să amenajeze un spaţiu de plimbat câinii. (un asemenea spaţiu este amenajat de ani buni, în zonă centrală, de Primăria Petroșani –n.r.). Un teren cam de 3.000 mp, îngrădit și dotat cu tot ce trebuie, inclusiv cu sursă de apă. „Asta, ca să nu se mai certe cei care au câni cu cei care n-au”, zice primarul. Odată realizat acest teren pentru plimbat animalele de companie li se vor da amenzi contravenţionale celor găsiţi că-și duc câinii în parc. Sau, cum s-a exprimat Dănuţ Buhăescu, „vor fi plesniţi la bani cei care nu respectă regula!”.

Orașul

Uricani nu duce lipsă de parcuri și de locuri de promenadă. Ultima amenajare de acest gen este faleza Jiului de Vest, care este frecventată de localnici în aceste zile caniculare.

Gheorghe OLTEANU