3644 marti 5 dec 2023 by Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Ziarul Vaii Jiului

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,9678 lei 1$ = 4,5710 lei 1₤ = 5,7886 lei

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului

marţi, 5 decembrie 2023

Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Anul XVI • nr. 3644 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Legea austerității nu se aplică în minerit

În decembrie angajaţii CEVJ vor primi două prime  Minerii nu protestează pentru întârzierea primei de Sfânta Varvara Deși Legea austerității a Guvernului Ciolacu își face efectele, cu vârf și îndesat, în alte domenii, în minerit nu se aplică, atunci când este vorba de prime. Chiar dacă vor fi plătite puțin mai târziu, minerii sunt mulțumiți că, față de alți angajați cu salarii mult mai mici din alte domenii de activitate, în decembrie ei vor primi nu una, ci două prime. Din păcate, conducerea Complexului Energetic „Valea Jiului” și Sindicatul „Muntele” nu au marcat Ziua „Sfintei Varvara”, ceea ce reprezintă un semn de întrebare pentru analiștii mineritului. Pe 4 decembrie, minerii o sărbătoreau pe Sfânta Varvara, ocrotitoarea lor. Din fastul sărbătorii de odinioară a mai rămas doar primele, nimic altceva. Contractul colectiv de muncă prevede un bonus salarial, sau primă așa cum sunt obișnuiţi minerii. Anul acesta, angajaţii CEVJ vor primi bonificaţia la câteva zile după sărbătoarea propriuzisă, și nu înainte. Dar nu reprezintă nici un impediment, căci dacă ar fi minerii ar fi fost nemulţumiţi ar fi protestat. „Noi săptămâna trecută am semnat un protocol cu conducerea CEVJ, după discuţii cu ministrul Burduja, dar și cu premierul Ciolacu. Prin acel protocol, am stabilit că prima de Sf. Varvara se va da până pe 14

decembrie, iar cea de Crăciun până pe 22. Aceste întârzieri sunt cauzate de faptul că memorandumul care trebuie realizat la minister pentru a putea evita legea austerităţii este în circuitul de autorizare, iar dl. Burduja a fixat această dată ca fiind data până la care acest memorandum să fie aprobat”, a spus Darius Cîmpean, președintele Sindicatului Muntele. Chiar și fără prime deocamdată în cont, ortacii nu uită, semnificaţia zilei de 4 decembrie pentru ei. De mai bine de 100 de ani, în fiecare an, minerii omagiază această zi prin comemorarea ortacilor dispăruţi în nefericitele accidente care au întunecat istoria mineritului din Valea Jiului și se roagă

pentru protejarea celor care, zi de zi, își riscă viaţa intrând în măruntaiele pământului pentru a aduce la suprafaţă cărbunele. „Aș vrea să le transmis și eu tuturor angajaţilor CEVJ multă sănătate. Pensionarilor mineri, să aibă o pensie liniștită, și nu putem să nu avem un gând pios de reculegere pentru toţi cei care au murit în accidente de muncă în subteranele din Valea Jiului”” a mai adăugat Darius Cîmpean, președintele Sindicatului Muntele. Prima de Sf. Varvare este în cuantum de 300 de lei o sumă, iar cea de Crăciun are aceiași valoare.

DIN JUDEŢ

Liceul Teoretic din Hațeg

Ordinul „Meritul pentru Învăţământ” în grad de cavaler De Sfântul Andrei, la Palatul Cotroceni, Liceului Teoretic „Ion Constantin Brătianu” din Haţeg s-a numărat printre alte 8 instituţii de învăţământ din ţară care au primit Ordinul „Meritul pentru Învăţământ” în grad de cavaler, oferit de administraţia prezidenţială prin președintele Klaus Iohannis. Ordinul Meritul pentru Învăţământ este o decoraţie care se poate acorda cetăţenilor români sau străini, personalului didactic, de cercetare știinţifică și altor categorii de personal, care au merite deosebite în

dezvoltarea învăţământului de diferite tipuri, niveluri și forme de organizare și în cercetarea știinţifică sau care au contribuit la strângerea legăturilor dintre instituţiile de învăţământ din străinătate și cele din România. Instituţiile și unităţile de învăţământ de prestigiu din ţară sau din străinătate,

noaștere Hațeg a primit recu n di ul ce Li ă, ut ec tr la Palatul Săptămâna ei ceremonii oficiale un ul dr ca în lă ția preziden de Cotroceni. Instituția nul școlară a primit Ordi „Meritul pentru de Învățământ” în grad va ca ler.

care au o vechime de cel puţin 50 de ani, pot fi decorate, în mod excepţional, cu Ordinul „Meritul pentru Învăţământ”. „Se știe în mare parte că suntem una dintre cele mai mari instituţii școlare din judeţul Hunedoara și chiar din ţară. Avem undeva la aproape 2000 de elevi de la învăţământ preșcolar până la liceal, și care, așa cum scrie în ordinul pe care l-am primit, ne preocupăm de pregătirea tinerilor, intelectuală și umană. Această pregătire se realizează atât prin actul didactic, la clasă, cât și prin activităţi extra școlare. Toate acestea au menirea de a forma tineri care mai târziu să fie capabili să se adapteze la toate schimbările” a spus Rodica Badea - director Liceul Teoretic „Ion Constantin Brătianu” din Hateg. Distincţia responsabilizează și mai mult întreaga comunitate formată în jurul Liceului Teoretic „Ion Constantin Brătianu” din Haţeg, de la cadre didactice la elevi sau personal auxiliar. „Ne responsabilizează să menţinem calitatea învăţământului cel puţin la același nivel. Noi suntem o unitate foarte mare, care am mai fost premiaţi și în acest an Universitatea de Vest din

Brătianu” din Haţeg. Ordinul a adus o mare onoare și bucurie în rândul cadrelor didactice, elevilor și întregii comunităţi haţegane.

Timișoara, ca fiind unitatea de învăţământ care a dat cei mai mulţi studenţi, peste 150 de diplome de bacalaureat anual, ceea ce spune mult”, a mai adăugat Badea Rodicadirector Liceul Teoretic „Ion Constantin

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

Liceul Teoretic „Ion Constantin Brătianu” continuă să fie un model de excelenţă în domeniul educaţiei, contribuind la formarea unei generaţii de tineri bine pregătiţi și dornici să contribuie la progresul societăţii.

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Confort Media Publicitate: Mirabela FLEŢAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

marţi, 5 decembrie 2023

Uricani

Sărbători conform tradiţiei Chiar dacă de acum cunoscuta ordonanță a austerității a Guvernului Ciolacu a creat opreliști serioase în privința banilor alocați pentru sărbătorile de sfârșit de an, Dănuț Buhăescu spune că acestea trebuie întâmpinate și petrecute conform tradiției. Tradiția înseamnă, la Uricani, și un iluminat festiv corespunzător. La amenajarea acestuia au lucrat, în ultimele două săptămâni, echipele de la Gospodărire coordonate de Daniel Băescu și Alin Horvath. „Vom încerca să facem, astfel, încât, până la jumătatea lunii decembrie, iluminatul festiv să fie pus în funcţiune”, spune Dănuţ Buhăescu. „Deși ordonanţa austerităţii a creat restricţii – a continuat primarul – ne-am gândit la organizarea unor acţiuni care nu

necesită finanţare de la bugetul local”.

Ca atare, primarul și colaboratorii săi s-au gândit la organizarea unui concurs de piţărăi care să aibă loc în parcul de lângă poștă. Casa de cultură va răsuna de colinde. Vor veni cu colindul săteni din localităţile componente ale orașului Uricani, dar, ca de obicei, și enoriași ai bisericii ortodoxe. „De iluminatul festiv

se vor putea bucura toţi locuitorii orașului. Și, desigur, a fost invitat și Moș Crăciun care le va împărţi copiilor

O chetă aiurea după o idee a tovarășului Nistor

DRUG TEST-ele n-au cadru legal pentru a-i depista pe elevi consumatori La iniţiativa președintelui Laurenţiu Nistor, consilierii judeţeni și cei fruntea adminsitraţiei și-au donat indemnizaţiile aferente lunii octombrie pentru achiziţionarea unor aparate DRUG TEST atât de necesare pentru depistarea consumatorilor de droguri. Atât că, deși iniţial s-a dorit o oarecare prevenţie, mai ales prin prisma faptului că, a crescut mult consumul în rândul minorilor, în cele din urmă tot majorii vor fi testaţi și asta pentru că nu există cadrul legal pentru testarea elevilor sub 18 ani. „În cazul elevilor majori care au împlinit 18 ani acordul pentru testare le

aparţine, în cazul elevilor minori, întradevăr este nevoie de acordul părinţilor” a spus Maria Stefănie, inspector șef ISJ Hunedoara. Cele două aparate au fost deja comandate. Acestea vor ajunge în cel mult 30 de zile, urmând ca mai apoi să fie donate poliţiștilor, care se

Cu scopul de a redu ce și depista consumatorii de drog uri de la cele mai firave vârste, consili erii județeni și cei di n conducerea adminis trației au făcut chet ă și au comandat două aparate drug test. Atât că minorii nu vor putea fi testați, pentru că nu există cadru legal. Asta însemnă că aparatele, care vor fi predate polițiștilor se vor folosi tot pentru cei majori care sunt răspunzători de faptele lor.

confruntă cu un deficit enorm de astfel de aparate. „Din partea ATOP, la care a participat și președintele Nistor și administratorul public s-au strâns 41.239 lei, iar din partea consilierilor judeţeni 38.510 lei. S-a făcut comandă pentru cele două aparate, plus 20 de kituri” a spus Andrei

Socaci, consilier judeţean și membru ATOP Hunedoara. Drug testele vor ajunge în custodia IPJ Hunedoara, care acum are doar două astfel de aparate în dotare, mult prea puţine luând în considerare că

www.zvj.ro

8 marţi, 5 decembrie 2023

dulciuri”, a menţionat în încheiere primarul. Gheorghe OLTEANU

necesarul ar fi de 24. „Noi le-am luat cu un scop, și procedural ar fi bine să poată fi folosite pentru elevi, și pentru prevenţia consumului de droguri de la cele mai fragede vârste, noi de aia le-am luat, nu pentru a testa șoferii” a spus în plen Adrian Zvâncă, consilier judeţean. Cum cadru legal de testare a elevilor nu există, cele două aparate nu vor putea fi folosite pentru scopul în care au fost achiziţionate. Reprezentanţii ATOP spun că politiștii vor organiza perioric acţiuni, în proximitatea școlilor, dar și atunci doar elevii majori vor putea fi testaţi.

ACTUALITATE

PRĂVĂLIA CU ISTORII

Marian Boboc vă prezintă:

Mărturii ale românilor din Transilvania de Nord refugiaţi în Valea Jiului în urma Dictatului de la Viena (I) 43.492 km² cedați din trupul țării și multă, multă suferință În urma Dictatului de la Viena (Al doilea arbitraj de la Viena) din 30 august 1940, România pierde cam jumătate din Transilvania. Ungaria câștigă astfel 43.492 km². La punctul 3 al documentului Dictatului se face referire și la soarta românilor din teritoriile cedate: „Toţi supușii români, stabiliţi în această zi pe teritoriul ce urmează a fi cedat de România, dobândesc fără alte formalităţi naţionalitatea ungară. Ei vor fi autorizaţi să opteze în favoarea naţionalităţii române într-un termen de șase luni. Acele persoane care vor face uz de acest drept vor părăsi teritoriul ungar într-un termen adiţional de un an și vor fi primiţi de România. Ei vor putea să ia, fără nicio împiedicare, bunurile lor mobile, să lichideze proprietatea lor imobilă, până în momentul plecării lor, să ia cu ei produsul rezultat. Dacă lichidarea nu reușește, aceste persoane vor fi despăgubite de Ungaria. Ungaria va rezolva într-un mod larg și acomodant toate chestiunile relative la transplantarea optanţilor”. O parte a acestor români se refugiază în toate localităţile din Valea Jiului. Aici, refugiaţii români din Transilvania de Nord depun mărturie despre atrocităţile la care au fost supuși de stăpânirea maghiară. Putem vorbi astfel de un veritabil memorial al suferinţelor românilor din Transilvania de Nord refugiaţi în Valea Jiului. Publicăm câteva fragmente dintr-un volum aflat în lucru, cu speranţa că

facebook.com/ziarulvaiijiului

istoria nu se va mai repeta și că, deopotrivă, maghiari și români vom învăţa și din acest documentar că toleranţa etnică, religioasă, sexuală etc. este cel mai bun atribut al unei bune convieţuiri. Sau ar trebui să fie.

Primii refugiați Am cercetat la Direcţia Judeţeană Hunedoara a Arhivelor Naţionale mai multe documente referitoare la acest subiect, depozitate în mai multe fonduri arhivistice. Astfel am parcurs câteva dosare care conţin tablouri-nominale despre locuitorii evacuaţi din teritoriile cedate Ungariei. Vă prezint aici primii refugiaţii din Transilvania de Nord stabiliţi în comuna Lupeni. Tabloulnominal întocmit la 25 septembrie 1940: 1. Numele și prenumele – Tocaciu Ioan; Locul și data nașterii – Galaţi (Năsăud), 1919; Profesiunea – mecanic; membrii familiei – necăsătorit; de unde s-a refugiat – Bistriţa; Unde a primit angajament – La Vâscoza-Românească; 2. Vanci Elena, născută Bădărău; Galaţi, 1909; casnică; Vanci Marina; Baia Mare; -; 3. Chinteon Pavel; Luna de Sus, 1913; zidar; necăsătorit; Cluj; la Soc. Petroșani; 4. Chinteon Teodor; Cluj – 1920; strungar; necăsătorit; Cluj; la Soc. Petroșani. 5. Coroianu Ioan; Cluj, 1913; fainţer-betonaj; necăsătorit; Cluj; la Soc. Petroșani; 6. Cepănaru Eugen; Bistriţa, 1919; funcţionar particular; necăsătorit; Bistriţa; la Vâscoza Românească; 7. Mărcuș Avram; Stănija,1907; miner; Crăciun Elisabeta; Baia Mare; la Soc. Petroșani; 8. Dragoș Nicolae; Băsești, 1914; funcţionar particular; necăsătorit; Baia Mare; la Soc. Petroșani; 9. Maliţă Ioan; Săcădat, 1896; pădurar – ziuaș; Bejusca Floare, Maliţă Floare, Maliţă Maria, Măliţa Gavril, Maliţa Irina; din Sânnicolaul de Munte, jud. Bihor; la Soc. Petroșani; 10. Morariu Petru; Vânători, 1907; notar; Ianky Rozalia Morariu Silviu; din Ojdula, jud. Treiscaune; neplasat; 11. Soţia Dr. Butnariu Buteanu, n. Stoia Constanţa; Șipet; casnică; Buteanu Dan; Buteanu Mihai; Cluj; Stă la rude; 12. Goja Gheorghe;

Seini, 1891; magaziner C.F.R.; Kepeș Dan, Goja Ioan; din PoieniCluj; Venit cu transferare la C.F.R.; 13. Macarie Constantin; Sălcuţa, 1915; ziuaș; necăsătorit; din Salva-Vișeu, Năsăud; la Soc. Petroșani; 14. Ardelean Maria; Crasna, 1913; casnică; necăsătorită; Crasna; încă nu-i angajată; 15. Gal Nicolae; Bozieș, 1884; ziuaș; Bocor Maria, Gal Ioan, Gal Iosif, Gal Ecaterina, Gal Elena; Ip, jud. Sălaj; încă n-are angajament, numai fiul mai mare, Ioana, la Soc. Petroșani. De reţinut că astfel de tablouri, update aproape zilnic, sunt întocmite pentru toate localităţile din judeţul Hunedoara care găzduiesc români refugiaţi din teritoriile cedate Ungariei.

Comisia de la prefectură Confruntate cu valuri-valuri de refugiaţi, autorităţile române intră în dispozitiv, pregătind terenul pentru aceștia: casă, bani, serviciu. Un aflux atât de mare de refugiaţi reprezenta o provocare pentru administraţia română. La Prefectura Hunedoara se înfiinţează la 19 septembrie 1940 o comisie compusă din organele publice și reprezentanţii diferitelor bresle profesionale, care s-a ocupat cu „problema plasării definitivă a refugiaţilor în diferite ocupaţiuni și reintegrarea lor în viaţa economică și culturală”. Comisia avea următoarea componenţă: prefectul (președinte); primarul Devei; președintele Camerei de Comerţ și Industrie Deva; reprezentantul Camerei de Muncă Deva; Șeful oficiului de plasare Deva; reprezentanta femeilor române Deva.

Comisiile de încartiruire Tot în septembrie 1940 se înfiinţează comisii de încartiruire. În orașe comisia era formată din: primar (președinte), șeful biroului W.C.N.T. (secretar) și secretarul primăriei și șeful poliţiei (membrii). În comunele rurale comisia avea următoarea componenţă: notar,

primar și șeful postului de jandarmi (membri) și un funcţionar al primăriei (secretar). Și în Valea Jiului, la fel ca peste tot, comisiile de încartiruire întocmesc tablouri cu locuinţele în care vor fi găzduiţi refugiaţii, după următorul model: „Nr. crt.: 1; Numele și prenumele proprietarului sau chiriașului: Haţegan Veturia; Localitate, stradă, nr.: Vulcan, Reg. Ferd., 32; N-rul camerilor: 5; Nrul persoanelor ce le ocupă: 6; Obs. –”. Din ce cauze au fost nevoiţi să se refugieze românii din Transilvania de Nord în Petrila, Petroșani, lucrările CFR Bumbești-Livezeni, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani, Cîmpu lui Neag, veţi afla din declaraţiile date în faţa organelor statului Român.

Refugiați categoria V.I.P. Avocatul Cornel Pop – primar al Petroșaniului În Valea Jiului, refugiaţii sunt integraţi cum se cuvine, oferindu-li-se posturi importante. La 29 ianuarie 1941 este instalat ca primar al Petroșaniului dr. Cornel Pop, avocat refugiat. Dr. Cornel Pop îl înlocuiește pe primarul legionar Giurgiu. Ajutor de primar este numit numit Ion Tecău, iar secretar Gheorghe Ţol, și el refugiat din Ardeal. A fost o predare de ștafetă pașnică, fostul primar Giurgiu luându-și rămas bun în termeni cordiali de la

marţi, 5 decembrie 2023

funcţionarii primăriei Petroșani. Dr. Cornel Pop conduce cu mână fermă Petroșaniul aproape doi ani. La 16 decembrie 1942 Pop este înlocuit la cârmele primăriei de profesorul Ștefan Mateescu, fost ajutor de primar. Cornel Pop se reîntoarce la avocatură, deschizându-și un birou, în buricul Petroșaniului, pe strada Regele Ferdinand. Inginerul Cornel Pop – directorul Întreprinderilor Comunale Petroșani Întâmplarea face că un alt refugiat care ocupă o funcţie importantă, director al Întreprinderilor Comunale Petroșani, să aibă același nume ca și primarul refugiat: Cornel Pop. Titlul unui articol publicat, la 26 februarie 1942, pe prima pagină în „Avântul” este „Un mare bun al orașului Petroșani: Uzinele comunale de apă”. Întrucât din acest articol se desprind și câteva trăsături ale lui Cornel Pop, îl vom reproduce întocmai: „Avem în orașul nostru o instituţie de a cărei valoare și importanţă și-au dat seama cei ce au trecut prin alte orașe sau orășele lipsite de această minunată și folositoare cucerire a civilizaţiei. Asupra importanţei și situaţiei uzinelor noastre de apă din Petroșani, expunerea temeinică și bine documentată a d-lui ing. Cornel Pop făcută în ședinţa consiliului comunal a avut darul să deschidă ochii multora dintre noi și să actualizeze grija și deosebita atenţie, pe care trebuie s-o arate faţă de bunul ei mers nu numai autorităţile chemate, dar însăși marele public al orașului nostru, al cărui interes este în joc. Apeductul orașului nostru, cu o vechime de peste 30 de ani, este un bun care în vremurile de azi cu greu s-ar putea realiza și care poate fi invidiat de multe capitale din judeţ. Este opera unui român realizată pe vremea dinainte de războiul din 1916. După 30 de ani de exploatare intensă, fără a i se fi adus investiţii mai simţitoare, uzinele erau

www.zvj.ro marţi, 5 decembrie 2023

pe punctul de a se defecta din ce în ce mai îngrijorător, când norocul orașului nostru a făcut ca legea din 1935 să ducă la o mai mare grijă faţă de ea, iar de altă parte tot acestui noroc este a se mulţumi preluarea conducerii uzinei de către d. ing. Cornel Pop, un român vrednic și un devotat slujitor al instituţiei amintite, care numai într-un an și jumătate a reușit a redresa acest serviciu și a-l pune la adăpost de toate pericolele ce-l ameninţau. A luat măsuri de salubritate în jurul izvoarelor ce ne alimentează apeductul. A pus la punct inventarul uzinelor și materialelor la adăpost și siguranţă, procedând apoi mai departe la organizarea cât mai temeinică a serviciului, astfel încât a fost în stare a face faţă greutăţilor uriașe aduse chiar de excepţionalele geruri ale acestei ierni siberiene. La conductele principale s-au reparat 18 spărturi mari , s-au reparat 42 fântâni publice, 60 hidranţi, s-au făcut spălăturile bazinelor de 4 ori, al conductelor de 6 ori. S-au executat 13 branșamente noi, iar instalaţii interne s-au efectuat 8 buc. în valoare totală de 335.579 lei. Uzinele au dat un debit de apă anual de 364.000 m³, apă din care s-a vândut particularilor 301.055 m³, instituţiunilor 17.532 m³, iar primăriei 32.150 m³. Situaţia financiară a uzinelor după un an de activitate, adică la finele anului 1941, se prezenta astfel: investiţiuni corporale 11.744.003; investiţiuni - 518.323; stoc aprovizionare - 1.500.000; unelte pentru lucru - 59.131; debitori în restanţă - 650.000; disponibil în bani gata - 365.000 lei. Total - 14.737.045 lei. Averea mărită cu 773.297 lei. Se înţelege că după aceste rezultate, Întreprinderilor li s-au încredinţat noi servicii: măturatul străzilor, curăţitul gunoaielor, hornăritul și, în urmă, salubritatea. Pentru toate acestea s-au făcut investiţiuni în sumă de peste 500.000 lei, între care, foarte lăudabil, și o baie pentru muncitorii ei. Dacă, pe lângă toate acestea mai ţinem seama că s-a depus și un fond pentru amortizare de lei 100.000, ne putem da seama că Întreprinderile comunale au astăzi o conducere care merită recunoștinţa întregului public și felicitări. Atât însă nu e de ajuns! D. ing. Cornel Pop, directorul Întreprinderilor, apelează, și cu dânsul apelăm și noi, la publicul orașului nostru să înţeleagă rostul și marea importanţă a bunului mers al apeductului și să sprijinească acest efort pentru aducerea lui într-o stare perfectă de funcţionare, cât și în ceea ce privește

igiena și buna păstrare a fântânilor publice, iar nu stricarea lor cum, dureros, fac unii alţii. Credem că acest concurs îl va fi dat toată suflarea orașului nostru”. La 1 decembrie 1943 presa locală consemnează moartea bravului inginer refugiat: „Ing. Cornel Pop, directorul Întreprinderilor Comunale din Petroșani, în etate de 48 de ani, a încetat din viaţă la 10 noiembrie a.c., la Sibiu, unde a și fost înmormântat, în urma unei boale de care suferea. Dispariţia acestui om de valoare, muncitor, cinstit și bun român, lasă sincere regrete în rândurile celor ce l-au cunoscut”.

REFUGIAȚI LA ANINOASA Sălăjan Gheorghe (Ambud, jud. SatuMare): „Eu am venit cu soţia și cu nepoata, din cauza mizeriei” Subsemnatul Sălăjan Gheorghe, refugiat din comuna Ambud, judeţul Satu-Mare, de ani 61, român, declar: Am trecut în România frontiera pe Huedin-Secueni în mod clandestin, în noaptea de rusalii, anul 1942, motivele trecerii mele au fost: Nu am primit de lucru în Ungaria și nu am avut cu ce să trăiesc, căci tot ce am avut am vândut pe preţ de nimic la unguri, iar în România am copiii toţi refugiaţi. Am fost la Fabrica de cherestea de lângă Satu-Mare, unde am cerut un lucru și m-a întrebat funcţionarul de la biroul de primire a personalului că ce sunt, eu am spus că sunt român gr. cat., atunci a făcut cu degetul, că pentru Dta lucru nu avem, iar din altă parte am fost dat afară după o zi de lucru, unde au venit mai mulţi unguri și au strigat că și acum tot românii au drept. Fabrica este a lui Lomany din Satu Mare. Școala se face în comună numai în limba maghiară cu copiii de români, iar învăţătorii sunt unguri și la români. În săptămâna înainte de Rusalii, Lt. Col. în rezervă Husar, un frate al învăţătorului unguresc din comună, a publicat că toţi românii să fie adunaţi la școala ungurească, spre a vorbi și obliga pe români ca toţi să treacă în legea ungurească și să fie unguri. Acest lucru a fost spus la locuitorul Oros Vasile și Horotan Mihai din comuna Abrud. Eu am plecat și nu știu ce s-a petrecut. În cursul acestui an, cât am fost în Ungaria, am văzut când s-au făcut rechiziţii de animale și alimente, ca făină, carne de porc și altele, care s-au luat de la români, mai mult ca de la

unguri. Știu că s-a luat pășunea d-lui preot refugiat Pușcașiu din mâna românilor, cca. 20 jugăre și o folosesc ungurii. Știu că din comuna Lazuri, judeţul Satu Mare, s-au luat casele și locurile de la coloniștii români și au fost alungaţi și bătuţi ca familiile lor. Eu am venit cu soţia și cu nepoata, din cauza mizeriei și nu am primit de lucru. Aci stau la un copiii mei, fără lucru, la mină nu am fost primit, fiind bătrân, 61 ani. Aninoasa, 16 iulie 1942 Paul Ioan al lui Ioan (Budești, Mureș): „Învăţătorii români toţi au fost izgoniţi din comună” Subsemnatul Paul Ioan al lui Ioan, de ani 18, român, greco-catolic, ziuaș, din comuna Budești, Mureș, refugiat din cursul lunii ianuarie 1942, declar: Am trecut frontiera în România, în mod clandestin, fără să fiu bătut sau urmărit de unguri, voind ca să lucrez la mina de cărbuni sau unde voi afla de lucru, căci în Ungaria pe români nu prea-i lasă la lucru. Am văzut când primarul comunei cu jandarmii și cu boactărul au umblat prin comună și au adunat cerealele de la oameni, prin luna Ianuarie a.c. și nu au lăsat la oameni nici o boabă, iar mai târziu le-a dat cu kgr. la fiecare om și familie, cantităţi foarte mici. Primarul în comună este un străin din altă comună, de meserie fierar, care a venit sărac și acuma e gras și cu avere. Învăţătorii români toţi au fost izgoniţi din comună, deși ei ar fi voit să facă serviciu și sub unguri, având soţii din comună, dar au fost forţaţi să plece în România. Școala se învaţă în limba ungurească. De la locuitori nu numai cerealele s-a luat, dar și carne, slănina din pod, brânza, totul și toţi au primit în urmă un kg. de la primărie. În comuna noastră sunt ½ din locuitori evrei și fac acuma comerţ și nu sunt duși din comunele rurale. Aceasta îmi este declaraţia pe care o semnez. (va urma)

PRĂVĂLIA CU ISTORII

SPORT

Fotbal. Liga 4

Vulcanul a pierdut la Deva

Suspans la Castel

Într-un meci contând pentru etapa a XV-a din Liga 4 de fotbal Hunedoara, CSM 2 Deva a jucat, pe teren propriu, cu CSM Vulcan.

După un meci disputat și cu multe erori, Viitorul Minerul Lupeni a remizat, în deplasarea, de la Sântămăria-Orlea.

Trupa pregătită de Alexandru Doboș, în care a fost pe teren, mare parte din meci, și Marius Tănasă, s-a impus, fără probleme, cu scorul de 3-1. Rezultatul a fost stabilit încă din prima repriză, echipa gazdă deschizând scorul repede, în minutul 4, prin Vlad Toma. Roland Kelemen a dublat avantajul devenilor în minutul 22, iar câteva zeci

de secunde mai târziu Călin Pârvulescu a punctat pentru echipa din Vale. A urmat, în minutul 31, o bară a lui Vlad Toma, iar în minutul 34 Bogdan Ţoiu a stabilit scorul final. În partea secundă a meciului desfășurat pe terenul sintetic de la stadionul Cetate, pe un frig teribil, formaţia deveană a controlat, în continuare, jocul și, deși a mai avut două bare, prin Eduard Grill (min. 63) și Alexandru Doboș (min. 74), nu a mai reușit să înscrie. În urma acestei victorii, CSM Deva a urcat pe locul al patrulea, ultimul care asigură calificarea în “Final Four” - ul pentru accederea în barajul de promovare în Liga 3. Etapa viitoare, a XVI-a din cele XXII ale sezonului regular, și ultima care se disputa în acest an, CSM 2 Deva va juca, în deplasare, pe terenul ultimei clasate, Minerul Uricani, partida fiind programată a se desfășura sâmbătă, 9 decembrie, cu începere de la ora 13:00. Rezultate, etapa 15, sâmbătă, 2 decembrie Retezatul Haţeg – Victoria Călan: 6–0. Au marcat: Al. Marcu (min. 3, 46 și 77), R. Cristian (min. 6), A. Vîrlan (min. 30), Ov. Trășcan (min. 81). Inter Petrila – Gloria Geoagiu: 2–7. Au marcat: L. Bucșă (min. 27), D. Alexandru (min. 74) – T. Bacrău (min. 11, 38, 63, 69), Cl. Marcu (min. 22), S. Tătulea (min. 39), A. Pojoni (min. 61) Minerul Uricani – Aurul Brad: 1–12. Au marcat: A. Stănilă (autogol - min. 65) – V. Miclean (min. 12, 38, 76), I. Tecsi (min. 25, 45, 53, 57, 64, 75 și 88), D. Pașca (min. 35 și 49) CSC Sântămăria Orlea – Viitorul Minerul Lupeni: 2–2 Au marcat: C. Roșca (min. 68), M. Tomoni (min. 72) – M. Bănceanu (min. 26), S. Prem (min. 61). CSM Deva II – Mihai Viteazu Vulcan: 3-1. Au marcat: V. Toma (min. 4), R. Kelemen (min. 22), B. Ţoiu (min. 34) C.Pârvulescu (min. 23). După disputarea acestei etape în clasament pe primul loc se află Viitorul Minerul Lupeni cu 40 de puncte, urmată

facebook.com/ziarulvaiijiului

de Aurul Brad cu 38 de puncte. Pe locul 12, ultimul, este Minerul Uricani, cu un singur punct.

Etapa viitoare Etapa cu numărul 16 se va juca sâmbătă, 9 decembrie: Şoimul Băiţa – Retezatul Haţeg Gloria Geoagiu – Dacia Orăștie Mihai Viteazu Vulcan – Inter Petrila Minerul Uricani – CSM Deva II Aurul Brad – Viitorul Minerul Lupeni Victoria Călan – CSC Sântămăria Orlea

Antrenorul Dan Voicu a trimis pe teren următoarea formulă de joc Tonca (p) - Mazilu, Arcuși, Ciocîrlan(c), Belei, Prem, Roșian, Bănceanu, Mândreci, Iepure, Harangozo. Rezerve au fost Sandu (p), Băcăran, Matei, Androne, Popescu, Șilip, Glăvan, Ciorîia, Maria. Minerii au condus cu scorul de 2-0 prin reușitele lui Bănceanu și Prem, dar aveau să fie egalaţi mai apoi. „Un meci bun, mult peste nivelul arbitrajului. Gazdele au obţinut egalarea în min 73, după un ofsaid pe care doar brigada de arbitrii nu l-a văzut. Același arbitru, depășit de miza jocului, care la jocul cu Orăștie a dat 3 cartonașe roșii și15 cartonașe galbene, a reușit să ne umple de cartonașe. Felicitări ambelor echipe pentru spectacolul oferit pe terenul de joc!”, se arată pe pagina de Facebook a echipei din Lupeni.

Valentina Elisei premiată la Deva Pentru reușitele excepționale obținute în cariera sa sportivă, Prefectul județului Hunedoara, Marian Călin Petru, a premiat-o pe Valentina Ardean Elisei. Marea campioană a României, Valentina Ardean Elisei, sau după cum o denumesc iubitorii handbalului - Super Alice, pitica atomică, fost premiată la Deva. Super Alice a fost căpitanul echipei naţionale de handbal a României, iar la nivel internaţional a ajuns pe multe podiumuri, acolo unde mulţi doar visează să o facă. Este una dintre sportivele legendare, născute pentru sport și extrem de apreciată în toată lumea pentru detenta sa de la sol, golurile explozive marcate de-a lungul carierei, dar și pentru ambiţia și forţa sa de a se antrena și a da totul pe teren, până în ultima secundă. Este extrem de iubită de tineri și de public și a ieșit în evidenţă și prin modul în care și-a încurajat colegele la fiecare meci. Dacă vă amintiţi momentele de time-out, își retrăgea colegele de-o parte și le reamintea cât de mult au muncit ca să aibă victoria în competiţie. O făcea cu o tărie ieșită din comun. Valentina Ardean Elisei este un fenomen al handbalului românesc și cu aceeași tărie continuă acum să antreneze echipa de tineret României și echipa CSM Deva, demonstrându-ne că orice ţel poate fi îndeplinit! O parte dintre titlurile și distincţiile

individuale: 2000 - Maestru Emerit al Sportului - cel mai înalt titlu oficial acordat unui sportiv pentru performanţe excepţionale 2002 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Deva 2004 - Golgheter în Liga Naţională a României 2005 – Cea mai bună extremă stângă a Campionatului Mondial din Rusia 2007 – Golgheter al Cupei Cupelor EHF 2008 – Cea mai bună extremă stângă la Campionatul European din Macedonia 2011 – Medalia Meritul Sportiv în clasa a II-a 2011 – Maestru Emerit al Sportului 2015 – Cea mai bună extremă stângă la Campionatul Mondial din Danemarca Echipa Naţională de Handbal a României: 2000 – Aur la Campionatul European de Tineret din Franţa

2005 – Argint la Campionatul Mondial din Rusia 2010 – Bronz la Campionatul European din Danemarca 2015 – Bronz la Campionatul European din Danemarca Printre reușite se numără și titlurile de: Campioană a României - de 7 ori Câștigătoare a Cupei României - de 4 ori Câștigătoare a Super Cupei României de 4 ori Câștigătoare a Trofeului Campionilor EHF Câștigătoare a Challenge Cup EHF Câștigătoare a Cupei Cupelor EHF Câștigătoare a Cupei EHF Finalistă a Champions League În calitate de antrenor sportiv a cucerit medalia de bronz cu echipa naţională de tineret la handbal feminin la Campionatul European din 2023. Pagină realizată de Loredana JUGLEA

marţi, 5 decembrie 2023

Apel pentru gest nobil în prag de Crăciun:

Donaţi sânge! Între toate campaniile caritabile de care auzit acum în prag de sărbători de iarnă, fără doar și poate una se diferenţiază. Vorbim aici despre Campania Naţională de Donare de Sânge „Donarea ta, salvarea mea!”, care se derulează în perioada 7, 8, 11 – 15.12.2023. „Este extrem de important să facem o faptă bună, în tolba lui Moș Crăciun cum ne place nouă să spunem, adică donarea de sânge care poate salva vieţi. În acest post deosebit, de lumina, iubire, dăruire este o faptă nobilă să contribuiţi la necesarul de sânge din spitale. Dintr-o donare de sânge se pot salva trei vieţi, 3 bolnavi. Fiecare donator este bine venit, iar această campanie este un prilej de bucurie pentru noi și un model de urmat pentru toţi cetăţenii sănătoși care pot să facă o faptă bună, și care să nu ezite să o facă dacă pot.” a spus Victoria Halmagi, directorul Centrului de Transfuzie Sanguină Hunedoara. La campanie vor dona, ca un exemplu, și medicii rezidenţi, pentru că, mai ales, ei cunosc importanţa fiecărei picături de sânge. „Noi mulţumim tinerei generaţii, viitorilor medici, care au înţeles încă din studenţie că misiunea lor este de a ajuta bolnavii, de a avea susţinere și empatie pentru cei în suferinţă. Îi așteptăm pe toţi donatorii să facă o faptă bună, un gest nobil” a mai spus

Opriți-vă o clipă din toată agitația cotidiană, și, în prag de Crăciun, faceți un gest nobil. Nu vă costă nimic. Ba chiar sunteți voi cei răsplătiți dacă alegeți să donați sânge. O donare de sânge poate salva 3 vieți, așa că, trebuie doar să fiți sănătoși și puțin curajoși.

Victoria Halmagi, directorul Centrului de Transfuzie Sanguină Hunedoara. Pentru a putea deveni donator de sânge, trebuie să îndeplinești următoarele condiţii: - Să fii cetăţean român cu domiciliul în România sau cetăţean al Uniunii Europene cu reședinţa în România. - Să ai vârsta cuprinsă în intervalul 18-55 ani. - Să ai greutatea cuprinsă în intervalul 50 – 100 kg femeile și 60 – 110 kg bărbaţii. - Să nu fi suferit în ultimele luni intervenţii chirurgicale. - Femeile să nu fie: însărcinate, în perioada de lăuzie sau în perioada menstruală. - Să nu fi consumat grăsimi sau băuturi alcoolice cu cel puţin 24 de ore înaintea donării. - Să nu ai/să nu fi avut următoarele: afecţiuni cardiovasculare; TBC, sifilis, malaria, diabet zaharat decompensate, afecţiuni dermatologice, boli profesionale, boli infecţioase și

parazitare, afecţiuni maligne, epilepsie, afecţiuni hematologice, afecţiuni reumatologice și imunologice. „Campania începe din 7 până în 15 decembrie, la centrul de transfuzie din Deva, dar donări se pot face la toate cele trei centre de transfuzie, și aici mă refer și la Hunedoara și Petroșani. Cei care vor să doneze să vină între orele 8-

14 de luni până vineri”, a mai spus Victoria Halmagi, directorul Centrului de Transfuzie Sanguină Hunedoara. Este important ca înainte de donare să vă odihniţi bine în noaptea de dinaintea donării, să mâncaţi ceva ușor înainte de donare, să consumaţi mai multe lichide pentru a înlocui volumul pe care îl veţi dona. De asemenea, este important să nu fumaţi înainte și după donare 2 ore.

Vând casă “la căsuţe”, pe str. Viitorului Petroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea mare din faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.

www.zvj.ro marţi, 5 decembrie 2023

DIVERSE

EDILITARE

Vulcan

Finalizarea proiectului de modernizare a iluminatului public este prioritară n Vulcan , iluminatul festiv di an de t și âr sf t es ac Dacă, în ii trecuți, ță de cum a fost în an fa os ci că ră să ”, celui festiv ai m va fi ăm în ceea ce avem primarul, „ne încadr sau, cum a zis

at, după cum tot Cristian Merișanu a amintit, faptului că „avem de lucru la finalizarea proiectului privind modernizarea iluminatului public”.

acest lucru este cauz

Proiectul trebuie

materializat până la sfârșitul lunii decembrie 2023, iar constructorii angrenaţi în această activitate spun că așa și va fi. De fapt, în ședinţa ordinară din noiembrie s-a aprobat tot ceea ce este necesar, în vederea ducerii la îndeplinire a proiectului. De reţinut că, acum, se lucrează la montarea noilor stâlpi de pe Nicolae Titulescu și că au fost schimbate circa o mie patru sute de corpuri de iluminat din cele o mie opt sute programate să le înlocuiască pe cele vechi. „Sunt becuri moderne cu leduri care dau o lumină incomparabil mai bună ca și acelea existente până acum”, a precizat primarul.

Tot Cristian Merișanu i-a asigurat pe locuitorii din zone în care există corpuri de iluminat nefuncţionale că acestea vor fi

facebook.com/ziarulvaiijiului

înlocuite. Într-un fel, în acest mod i-a răspuns și fostului consilier local Florin Vasile Govor, viitor candidat la funcţia de conducere din primărie, care i-a sesizat situaţia existentă pe strada 22 Decembrie. „Stâlpii de pe strada respectivă au un sistem de prindere diferit, a explicat Cristian Merișanu, și așteptăm să fie adus acest fel de sistem de prindere a corpurilor de iluminat. În orice caz, vă asigur că vor fi schimbate!”. Gheorghe OLTEANU

marţi, 5 decembrie 2023