Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Ziarul Vaii Jiului
Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,9720 lei 1$ = 4,5587 lei 1₤ = 5,7697 lei
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului
vineri, 15 decembrie 2023
Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Anul XVI • nr. 3652 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
La Timișoara
Muzeul Mineritului Petroşani a participat la ediţia jubiliară nr. 10 a „Reţelei Memoriei” Marian Boboc a expus un panou dedicat revoltei muncitorești anti-comuniste din Valea Jiului din august 1977 de la Lupeni În perioada 7-10 decembrie la Timișoara, în cadrul programului de încheiere a proiectelor Timișoara Capitală Culturală, a avut loc ediția jubiliară, nr. 10, a întâlnirilor petrecute sub genericul „Rețeaua Memoriei”. Organizatorii din acest an au fost: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoriei Exilului Românesc, Muzeul Ororilor Comunismului „România”, Memorialul Revoluției 16-23 Decembrie 1989 din Timișoara și Forumul Democrat al Germanilor din Banat. Evenimentul a fost finanțat de Ministerul Culturii (prin Centrul de Proiecte) și s-a bucurat de parteneri serioși ca Radio România Timișoara și Muzeul de Artă Timișoara. „Timp de 4 zile, m-am aflat la Timișoara, unde am participat la o întâlnire foarte importantă pentru lumea muzeelor care au printre preocupări și istoria comunismului, denumită Reţeaua Memoriei. Ediţia din acest an a fost o ediţie jubiliară, nr. 10. Cum o bună parte din activitatea minieră, aproape jumătate de secol, s-a desfășurat în timpul comunismului și cum Muzeul Mineritului amintește, prin exponate și prin câteva panouri, de momente importante din
Printre invitați s-a aflat și istoricul, documentaristul și scriitorul Marian BOBOC, muzeograf la Muzeul „Mineritului” din Petroșani. În paginile 4-5 vă prezentăm fotoreportajul dedicat acestui eveniment cultural, iar mai jos câteva rânduri reținute dintr-o declarație a lui Marian Boboc. istoria comunismului – amintesc aici cel mai important: Revolta muncitorească anti-comunistă din august 1977 de la LupeniValea Jiului -, am intrat și noi în Reţeaua Memoriei. Aceasta s-a petrecut în urmă cu 2 ani, urmare a unei întâlnirii de lucru cu Cosmin
Budeancă, întâmplată chiar la Muzeul Mineritului. Întâlnirea din acest an de la Timișoara a fost una petrecută sub semnul amiciţiei muzeale, dar și foarte profitabilă sub aspect informaţional. Am aflat ce fac alte muzee, unele idei leam reţinut, altele le-am aplaudat... În intervenţia mea, eu am prezentat noutăţile de la Muzeul Mineritului Petroșani de după întâlnirea Reţelei... de la Craiova, adică de anul trecut până în prezent. Am vorbit, printre altele, de ciclul de Conferinţe de la muzeu, de expoziţiile pe care le-am organizat. O altă contribuţie a Muzeului Mineritului la ediţia din acest an a Reţelei Memoriei a fost participarea la
expoziţia inspirat intitulată Identităţi, itinerări și confluenţe muzeale. Am apreciat scenariul și strădania doamnei Irina Hasnaș-Hubbard (vezi foto), care a închipuit cu graţie și profesionalism tot acest periplu al muzeelor ca pe o călătorie. Poveștile sunt purtate de un geamantan, care, când se deschide, devine un suport pentru obiectele care ilustrează povestea expusă pe un panou. Apoi se închide și pornește pe un alt itinerariu... Afișul conţine, printre altele, două povești scrise de mine despre revolta din 1977. Ca ilustraţie, am expus o bucată de cărbune din Valea Jiului și cartea dedicată revoltei din 1977. De altfel, am convenit cu dl. Gino Rado ca după desfacerea expoziţiei (care, poate, va fi itinerantă...), să donez această carte, din care mai am doar câteva, Memorialului Revoluţiei din Timișoara”.
Următoarea ediție a Ziarului Văii Jiului apare luni, 8 ianuarie 2024.
2
ACTUALITATE
Uricani
Dănuţ Buhăescu la ADR Vest La începutul aceste i luni, în 5 decembr ie, mai exact, la Ho „Timișoara” a avut tel loc sărbătorirea a 25 de ani de la înființarea Regiunii Vest și, respectiv, a ADR-Vest. La adunarea festivă au participat primari de municipii și orașe din Regiunea Vest. Din Valea Jiului au fo st prezenți primarii Cristian Merișanu, Va sile Jurca și Dănuț Bu hăescu. La Severin, festivitate au fost invitaţi domnul Adrian-Ioan Veștea, ministrul Dezvoltării, și domnul Sorin Maxim, directorul ROREG, președinte al ADR-Vest și al regiunilor din întreaga ţară. Împreună cu domniile lor a fost și Adrian Mariciuc, președintele executiv al ADR-Vest. A fost vizionat mesajul filmat al doamnei consilier european Elisa Ferreira și cel live al unui alt demnitar din Comisia Europeană. În sala hotelului care a găzduit întâlnirea s-au aflat președinţii consiliilor judeţene din Timiș, Caraș-
Hunedoara și Arad.
De la Dănuț Buhăescu am aflat că, mai întâi, s-a făcut un bilanţ al utilizării fondurilor europene prin Programul Operaţional Regional 2024-2021, prelungit până în 2023, și sa discutat despre perspectiva unul program mult mai ambiţios care va începe în 2024 cu finalizare în 2029. A fost conferită medalia jubiliară primarilor care au utilizat eficient fondurile europene. Totodată, a fost
lansat îndemnul ca, în viitorul exerciţiu financiar, UAT-urile să acceseze și să utilizeze cât mai multe fonduri financiare europene, pentru că, așa cum a menţionat Dănuţ Buhăescu, „ele sunt cea mai mare șansă, ocazie, de dezvoltare a infrastructurii localităţilor, dar și a mediului privat căruia îi sunt alocate milioane de euro”. Gheorghe OLTEANU
La Universitatea din Petroșani
O întâlnire pentru milioane (de euro)
na noastră, astăzi, în zo t zu vă au și ut sc ce După ce ne-au cuno a avut loc conferința i an oș tr Pe n di ții tă ork Aula Universi tului „JTP Groundw ec oi pr rii tă en em pl de acum marchează finalul im tul unei colaborării pu ce în și r da ”, ui , ul în Conurbația Ji les, dar și din Grecia el ux Br la de ți ni ve nții înainte. Reprezenta le. Rămâne de nt aici pentru trei zi su ia on ed ac M și a Poloni t proiect. ncretă va avea aces văzut ce finalitate co
„Tranziţia justă” aduce doar beneficii pentru „Conurbaţia Jiului”, această regiune formată din judeţele Hunedoara, Gorj și Dolj. La conferinţa s-a subliniat încă o dată aceasta, mai ales că printre cei prezenţi s-au numărat și oameni de afaceri, cei care au puterea prin acest program să pună
umărul la dezvoltarea propriilor afaceri și deci și a zonei. „Este, de fapt, un final a unei asistenţe tehnice, finanţate prin Comisia Europeană, care vizează maturarea unor proiecte. ADTIVJ este partener în acest proiect, s-a lucrat destul de mult în zona private, pentru că așa cum știm tranziţia însemnă, de fapt, și
Vând casă “la căsuţe”, pe str. Viitorului Petroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea mare din faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.
)
Ziarul Vaii Jiului
Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
diversificare economică. Așteptăm rezultatele acestei asistenţe tehnice să vedem ce putem să implementăm după aceea din Fondul de Tranziţie Justă sau alte oportunităţi de finanţare europeană. Ne bucurăm că în Valea Jiului sunt astăzi, reprezentanţi de la Comisia Europeană, de la Ministerul Fondurilor Europene de la autoritatea de Managemant Tranziţie Justă. Deci, practic, cei care gestionează acest fond în România. Sunt reprezentanţi de la ADR Vest, deci avem toate ingredientele pentru o întâlnire în care să putem să punem pe hârtie planuri concrete” a spus directorul executiv ADTIVJ. „Conurbaţia Jiului, cele trei judeţe afectate de acest râu, și-au propus prin acest proiect să discute cât se poate de direct cu mediul de afaceri pentru a înţelege care sunt nevoile, și plecând de la ele să vină cu o serie de oportunităţi de dezvoltare. Am simţit un
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
mediu de afaceri dinamic, doritor să schimbe economic această regiune, care își propune să ocupe forţă de muncă disponibilă la nivelul celor trei judeţe și, bineînţeles, să reţină cât se poate de multă forţă de muncă la nivel local”, a spus Adrian Mariciuc - Director Adjunct ADR Vest. Judeţul Hunedoara va beneficia de aproape 181 de milioane de euro pentru investiţiile productive în IMM-uri, din care 49 de milioane de euro pentru investiţiile productive în Valea Jiului, Cererile de finanţare în cadrul apelului de proiecte al PTJ dedicat IMM-urilor vor putea fi depuse în sistemul electronic MySMIS 2021/SMIS2021+ începând cu 20 decembrie 2023, ora 11:00, până în 20 martie 2024, ora 23:59. Doar judeţul Hunedoara va beneficia de investiţii în valoare totală de 526 de milioane de euro prin Programul Tranziţie Justă 2021-2027.
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Confort Media Publicitate: Mirabela FLEŢAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
vineri, 15 decembrie 2023
În cadrul Programului „Anghel Saligny”
Primarul Merişanu a semnat încă un contract de finanţare Miercuri, 13 decembrie, a fost ziua în care la Primăria municipiului Vulcan a avut loc un eveniment mai aparte. Acesta După epuizarea ordinii de zi a ședinţei, Cristian Merișanu i-a rugat pe membrii consiliului local să mai zăbovească în sală. Asta, fiindcă primarul a vrut ca dumnealor să fie de faţă la semnarea contractului de finanţare pentru Programul de investiţii „Anghel Saligny” în vederea realizării unui nou obiectiv de investiţii din Vulcan. Obiectul
s-a consumat în jurul orei 14.14 și a avut loc după ședința extraordinară din dupăamiaza acestei zile.
contractului îl constituie alocarea unei finanţări din bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor publice și Administraţiei în sumă totală de 2.180.755, 28 de lei pentru obiectivul de investiţii „Modernizare str. Vasile Alecsandri, str. Pinului din municipiul Vulcan, judeţul Hunedoara”. Finanţarea se face în baza Ordinului ministrului dezvoltării, lucrărilor
publice și administraţiei nr.2364/ 2022 privind aprobarea listei obiectivelor de investiţii și sumele alocate pentru finanţarea Programului Naţional de Investiţii „Anghel Saligny” pentru categoriile de investiţii prevăzute la art.4, alin.(1), lit. a)-d) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 95/2021 pentru judeţul Hunedoara, în perioada 2022-2028, cu modificările și completările ulterioare.
Conform comunicării făcute pentru Primăria Vulcan de la ministerul condus de domnul AdrianIoan Veștea, semnarea acestui contract de finanţare a putut să se facă la sediul beneficiarului, nemaifiind necesară
deplasarea la București. Înaintea acestuia, ultimul contract de finanţare semnat de Primăria Vulcan tot în cadrul Programului Naţional de Investiţii „Anghel Saligny” a fost cel care vizează realizarea obiectivului de investiţii „Modernizare străzi și alei pietonale – Str. Romană și accesul străzii Platoului, a cărui valoare însumează 2.954.228, 17 de lei, finanţare nerambursabilă. Tronsonul I al acestei investiţii cuprinde amenajarea zonei primăriei, a celei din jurul blocului 23 (blocul Tineretului) și a drumului care, urcând pe lângă garaje, dă în strada Platoului. Primarul a amintit că, în curând, vor fi semnate contractele de finanţare pentru modernizarea străzilor Morii, Șocănească și Abatorului. Toate proiectele necesare obţinerii finanţării sunt ale actualei administraţii publice locale. Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU
Vulcan
Garnitura de consilieri locali este din nou completă În 10 octombrie, odată cu plecarea lui Adrian Sireteanu, Consiliul Local al municipiului Vulcan a rămas în optsprezece membri. Situația aceasta a durat până la ședința extraordinară din ziua de miercuri, 13 decembrie, când a fost pusă pe funcție persoana care i-a luat locul. Mai întâi, doamna Mihaela Rogobete, secretarul general al municipiului Vulcan, a dat citire încheierii civile nr.7090/CC/2023 din 15 noiembrie prin care se validează alegerea doamnei Vâjdea Mirela, membru al Uniunii Salvaţi România, în funcţia de consilier local al municipiului Vulcan. Apoi, doamna Vâjdea Mirela a citit jurământul și a semnat documentul care-i atestă calitatea de consilier local.
Uniunea Salvați România deţine cinci locuri în Consiliul Local Vulcan și este formaţiunea politică în
www.zvj.ro
8 vineri, 15 decembrie 2023
care au avut loc cele mai multe schimbări de componenţă în forul legislativ local. Primii care au demisionat din consiliul local au fost Liviu Tătaru, care era și președintele filialei Vulcan a USR, și Constantin Marinescu. Locul lor a fost luat de Marcel Cosma și Adrian Jalbă. Din formula iniţială au rămas pe funcţia de consilier local Daniela Pătrașcu și Romeo Miclea.
ACTUALITATE
3
4
EVENIMENT
Muzeul Mineritului Petroşani a participat la ediţia jubiliară nr. 10 a „Reţelei Memoriei” ÎNCEPUT ÎN FORȚĂ Nici nu și-au tras membrii reţelei bine sufletul de pe drum, că au și intrat în pita programului. Prima acţiune sa desfășurat loc chiar în seara zilei de 7 decembrie. Membrii reţelei au vizitat „Memorialul Revoluţiei din Timișoara”, având un ghid de lux, însuși Gino Rado, președintele memorialului.
LA CASA „ADAM MÜLLER GUTTENBRUNN” a avut loc deschiderea workshop-ului. Au luat cuvântul organizatorii: Drd. Rado Gino (Memorialul Revoluţiei din Timișoara), Dr. habil. Cosmin Budeancă (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc), Alexandru Groza (Muzeul Ororilor Comunismului în România).
MARATONUL „REȚEAUA MEMORIEI” Timp de două zile s-a desfășurat lucrările workshopului. Ţinând cont că acesta s-a desfășurat doar cu pauză de prânz, de dimineaţa până seara târziu, se poate spune că participanţii s-au transformat, volens-nolens în maratoniști ai reţelei... Fiecare vorbitor a avut la dispoziţie 15
minute, convenţia fiind aceea de a limita intervenţia la activităţile noi ale muzeului pe care îl reprezintă. În mare, „timpii” alocaţi au fost respectaţi, dar nu întotdeauna, cu toate că s-au îngrijit de aceasta cu tact moderatorii Dr. Irina Hasnaș-Hubbard - Muzeul Ororilor Comunismului „România” (suplinită de Cosmin Budeancă), Dr. Dalia Báthory Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoriei Exilului Românesc, Conf. univ. dr. Virgiliu Bîrlădeanu Institutul de Istorie „Pro Memoria”, Chișinău , Dr. Marius Neculae - Muzeul Naţional de Istorie a României, Puiu Costoiu – București.
SUB GENERICUL „INIȚIATIVE DE MEMORIALIZARE ȘI PROIECTE NOI”, pe parcursul a două zile sau desfășurat 5 reprize de intervenţii, urmate de discuţii. Vom consemna participanţii, în ordinea trecerii lor în program (care, cu mici excepţii, chiar a fost respectat –
facebook.com/ziarulvaiijiului
ceea ce denotă o bună organizare): Casa Memorială „Iuliu Maniu”, Bădăcin (Pr. Cristian Borz); Muzeul Judeţean de Istorie și Artă Zalău (Dr. Marin Pop); Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (Dr. Dalia Báthory); Muzeul Ororilor Comunismului în România (Alexandru Groza); Muzeul Naţional de Istorie a României (Dr. Marius Neculae); Casa Memorială „Gheorghe GheorghiuDej”, Bârlad (Cristian Onel); Muzeul Ţării Crișurilor – Complex Muzeal, Oradea (Dr. Cristina Pușcaș); Muzeul de Istorie Naţională și Arheologie Constanţa (Dr. Delia Cornea); - Muzeul Naţional Brătianu, Florica, Argeș (Mihai Alexandrescu); Muzeul Amintirilor din Comunism, Brașov (Alina Beteringhe); Societatea Culturală Condiţia Română, Petrila (Ion Barbu); Muzeul Mineritului, Petroșani (Marian Boboc); Casa memorială a victimelor dictaturii comuniste, Sfântu Gheorghe, Covasna (Török Jozseph); Muzeul Universităţii din București (Dr. Valentin Maier); Muzeul copilăriei în comunism, Iași (Nicoleta Dabija); Muzeul Abandonului, București (Anca Niţă); Muzeul Judeţean Buzău (Daniel Costache); Muzeul de Istorie a satului Avdarma, UTA Găgăuzia, Republica Moldova (Drd. Olga Trandafilova); #Garaj30 (Muzeul de Pânze și Povești), Mândra, Ţara Făgărașului, Brașov (Alina Zară, Ioana HașuGeorgiev); Muzeul de Istorie a Republicii Moldova, Chișinău, Republicii Moldova (Dr. Ludmila Cojocaru); Institutul de Istorie „Pro Memoria”, Republica Moldova (Conf. univ. dr. Virgiliu
Bârlădeanu); Muzeul în aer liber în memoria victimelor represiunilor politice din s. Mereni, Republica Moldova (Ala Baciu & Marcel Baciu); (Muzeul) Karlag: Tragedie și memorie românească în stepa kazahă (Dr. Octavian Ţâcu, Chișinău); Memorialul Revoluţiei din Timișoara (Drd. Rado Gino); Muzeul Consumatorului Comunist, Timișoara (Ovidiu Mihăiţă); reMind Mapping 89 & altele (Lect. univ. dr. Alina Satmari, Departamentul de Geografie, Universitatea de Vest, Timișoara); Închisori comuniste din România - propunere de includere pe Lista Indicativă a României
vineri, 15 decembrie 2023
vocile muzeale care au onorat invitaţia. Expoziţia este deschisă până pe 15 ianuarie 2024.
EXPOZIȚIA „IULIU MANIU POVESTEA UNUI DESTIN DE EXCEPȚIE”
pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO (Dr. Arh. Irina Iamandescu, Institutul Naţional al Patrimoniului); Modernism.ro - Prezentarea proiectului Artiști și istorici de artă în detenţia politică a regimurilor totalitare din România (Cosmin Nasui).
EXPOZIȚIA „IDENTITĂȚI, ITINERĂRI ȘI CONFLUENȚE MUZEALE” Sâmbătă, 9 decembrie, a avut loc vernisajul comun a două expoziţii de excepţie găzduite de Memorialul Revoluţiei din 16-22 Decembrie 1989. Expoziţia Identităţi, itinerări și confluenţe muzeale a fost comună și a aparţinut membrilor „Reţelei Memoriei”. Cu punerea în operă a expoziţiei s-au ocupat Dr. Irina HasnașHubbard și Drd. Rado Gino. Expoziţia a impresionat prin concepţia originală a curatoarei Irina Hasnaș-Hubbard, care a reușit să pună sub același semn artistic
cuvântul. Partea oficială a manifestării s-a încheiat cu concluziile trase de conf.dr. Florentina Niţu (decanul Facultatea de Istorie, București) și de Drd. Rado Gino (MRT); Alexandru Groza (MOCR); conf.dr. Ludmila Cojocaru (Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei).
PARTEA INTIMĂ (ȘI RUSTICĂ)... După atâta risipă de energie consumată în părţile publice ale întâlnirii, a urmat
momentul intim, al cărui maistru de ceremonie a fost Gino Rado. Cu acest prilej, Restaurantul „Nedeia” din Peciu Nou, o localitate de lângă Timișoara, a fost la înălţime. Vinurile casei au înnobilat mâncărurile alese și au prelungit concluziile „Reţelei Memoriei” aproape de miezul nopţii. O fotografie de grup lângă bradul din restaurant a imortalizat sfârșitul ediţiei jubilare nr. 10 a „Reţelei Memoriei” de la Timișoara. Marian BOBOC
Participanţii la Reţeaua „Memoriei” au vernisat și o altă expoziţie, gândită de preotul Cristian Borz (Casa Memorială „Iuliu Maniu”, Bădăcin) și de Dr. Marin Pop (Muzeul Judeţean de Istorie și Artă Zalău): „Iuliu Maniu, povestea unui destin de excepţie”.
PRIN MUZEELE TIMIȘOAREI Participanţii la „Reţeaua Memoriei” nu au însufleţit doar workshop-urile și expoziţiile, ci și-au îmbunătăţit și cunoștinţele și îmbogăţit sufletele prin vizitarea unor muzee. La Muzeul Naţional de Artă Timișoara sau bucurat de o expoziţie prizată de un public numeros din toate colţurile ţării: „Brâncuși: surse românești și perspective universale”. Aici au avut rarul prilej de a admira lucrări rare, împrumutate de la Muzeul Naţional de Artă Modernă, Centre Pompidou din Paris, Tate din Londra, Fundaţia Guggenheim, Muzeul Naţional de Artă din București și Muzeul de Artă din Craiova, precum și din colecţii particulare. Un alt muzeu unde participanţii „Reţelei...” și-au plimbat pașii a fost „Muzeul Consumatorului Comunist”, situat în subsolul nonconformistului local „Scârţ Loc lejer” (care, fiind al „consumatorului”, are și mâncare bună...).
DEZBATEREA „Metode de mediere culturală pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural al perioadei comuniste” a fost la obiect, lucru meritoriu pentru toţi participanţii, dat fiind faptul că aceasta a fost programată la final, când oboseala își spune
8
www.zvj.ro vineri, 15 decembrie 2023
EVENIMENT
5
6
SPORT
Tir cu arcul
Fotbal. Liga 3
Mirel Judea - profil de campion
CSM Deva târâtă într-un scandal naţional
Sportivul din Valea Jiului, Mirel Judea, are un portret perfect creionat de către Federația Română de Tir cu Arcul (FRTA). Mirel Judea poate fi considerat un foarte bun coechipier în cadrul lotului naţional, având un aport esenţial în performanţele echipei de arc compound și cea de field. Pentru constituţia sa robustă și felul ironic al comportamentului său este supranumit „Bilă”. Este un abonat frecvent al lotului FRTA, care promite, de la an la an, să devină cel mai bun din divizia compound – Florin Mirel JUDEA. Tânărul de 18 ani, pregătit de Viorel Hăbian, a reușit 677 p. În carieră, se poate mândri cu cel puţin o performanţă notabilă pe an la nivel internaţional în ultimele 3 sezoane, fiind constant pe podium. Este medaliat cu bronz și vicecampion european de sală în proba de echipe U21. Concomitent cu performanţa, Mirel Judea este student la Facultatea de Educaţie Fizică din Oradea. Este un potenţial real și un sportiv capabil de surprize pe care FRTA îl susţine în drumul său spre marea performanţă. Felicitări Mirel, felicitări întregii echipe! Hai România, drept la ţintă! Mirel Florin JUDEA, 18 ani, performanţe în 2023: locul 3 la Cupa Europeană tineret, individual; 2022 - locul 2 la CE indoor, echipe U21; 2021- locul 3 la Cupa Europeană tineret, echipe, performanţa carierei sale este de 677 de puncte.
Devenii sunt acuzați de meciuri trântite pentru bani. Un fost internațional, acum antrenor, către elevii lui: „Băieți, e ordin de sus, azi trebuie să pierdem!”. Răspunsul: „Acceptăm, dar vrem prime duble!”. Acuzaţiile vin dinspre un presupus blat care ar fi avut loc pe 12 mai 2023, la Deva, în etapa a 8-a din play-off-ul Seriei a 7-a din Liga a 3a, care programa derby-ul dintre localnica CSM și CSO Filiași. Acuzaţiile aduse sunt că „la puţine minute înaintea fluierului de start, antrenorul gazdelor, fostul internaţional Ștefan Nanu (55 de ani), le-ar cerut propriilor fotbaliști să cedeze punctele! Ce se întâmplase? Cu puţin timp înainte de startul partidei, antrenorul lui CSM, fostul internaţional Ștefan Nanu (55 de ani), le-ar fi transmis elevilor săi un
mesaj șocant: Băieţi, e ordin de sus, azi trebuie să pierdem!. Murmure printre jucători. Unii par să se opună. Nanu revine, pe un ton care nu acceptă replică: Băi, voi chiar nu pricepeţi?! Așa e ordinul, trebuie să ajutăm pe cineva important!. Aceasta este acuzaţia care a aruncat fotbalul în aer. Rămâne de văzut dacă acuzaţiile sunt și fondate. Articol integral este pe iamsport.ro
La AJF
Fotbal. Liga 4
Final de an
Minerii lupeneni au chefuit Echipa de fotbal din Liga 4, Viitorul Minerul Lupeni, a avut cheful de final de an în prezența celui mai înflăcărat susținător, Milu Părău.
Joi, 14 decembrie, la Deva a avut loc ședința Comitetului Executiv al Asociației Județene de Fotbal Hunedoara, ultima din acest an. Întâlnirea a fost organizată, în prezenţa președintelui AJF Hunedoara, Cristian Petrean. Deciziile adoptate vor fi publicate pe site-ul Asociaţiei Judeţene de Fotbal. Săptămâna viitoare, joi, 21 decembrie, va avea loc Gala fotbalului hunedorean, prima ediţie. Va fi un eveniment prestigios dedicat sărbătoririi excelenţei în fotbal, precum și recunoașterii contribuţiei importante aduse în dezvoltarea fotbalului hunedorean. Această seară specială va
aduce împreună jucători, antrenori, oficialităţi sportive și pasionaţi de fotbal pentru a sărbători realizările notabile și contribuţiile aduse în comunitatea fotbalistică din Hunedoara. Evenimentul va avea loc în AULA MAGNA a Facultăţii de Inginerie din Hunedoara, de la ora 17:30.
Milu Părău este omul care are fotbalul în vene și nu face rabat de la nimic când vine vorba de echipa sa de suflet pe care o susţine pe toate planurile. Jucătorii lui Dan Voicu au depănat la o masă festivă toate amintirile turului de campionat și au strigat la unison numele echipei. Viitorul Minerul Lupeni hibernează în această iarnă de pe primul loc. Minerul Lupeni este pe primul loc cu 41 de puncte, urmată de CSM Aurul Brad cu 39 de puncte, Gloria Geoagiu cu 33 puncte și de CSM Deva 2 cu un total de 32 de puncte. Campionatul se va relua la începutul lunii martie 2024. Pagină realizată de Loredana JUGLEA
facebook.com/ziarulvaiijiului
vineri, 15 decembrie 2023
Şi Petrila a răsunat de colinde Casa de cultură a orașului Petrila a fost neîncăpătoare pentru petrilenii veniți să se bucure de o seară autentică de colinde. Centrul de Cultură și
Artă al Județului Hunedoara și artiștii hunedoreni sunt în această perioadă în turneu, anul acesta evenimentul fiind la a VII-a ediție.
Artiștii hunedoreni acompaniaţi de ansamblul folcloric profesionist „Drăgan Muntean” au colindat, rând pe rând. și într-un mod cu totul special, colinde cu origini în toate colţurile judeţului. „În urmă cu 7 ani, demaram
Artă al judeţului Hunedoara Nu e deloc ușor, ca zi de zi, o armată de oameni să concerteze în altă localitate, însă oboseala dispare atunci când artiștii urcă pe scenă pentru a prevestit Nașterea lui Hristos, mai ales că ansamblul e întreţinut din bani publici. „Nu este un lucru simplu să ne deplasăm, iată, cu un întreg ansamblu. Poate cel mai mare obstacol este oboseala pe care o acumulăm în aceste zile, pentru că în fiecare zi suntem în altă locaţie, dar nimic nu este prea mult când publicul îţi oferă o asemenea satisfacţie”, a mai adăugat Ciprian Roman, director Centrul de Cultură și Artă al judeţului Hunedoara „Asta-i casa cea frumoasă” are anul acesta 12 localităţi unde va ajunge. Orașul Petrila a fost al patrulea pe harta turneului. „Este o onoare pentru noi ca oraș că astăzi Ansamblul Drăgan Muntean, alături de această mare de artiști ne colindă, chiar la noi acasă. Mulţumesc tuturor celor care au făcut
un proiect, prin care în luna decembrie, Centrul de Cultură și Artă al judeţului Hunedoara, prin Ansamblul Folcloric Drăgan Muntean, nu-și propunea altceva decât să plece prin judeţ cu acest turneu, să ajungem în cât mai multe localităţi, la oamenii locului, pentru că sunt localităţi unde oamenii nu au foarte des posibilitatea de a urmări un concert de colinde live. S-a dovedit atunci o iniţiativă bună și iată că după 7 ani de la acel moment, suntem în Decembrie, și în cea de a patra oprire a turneului, la Petrila. Continuăm până în data de 23 inclusiv. Bucuria noastră este mare, pentru că vedem sălile pline și arhipline acolo unde mergem, ceea ce ne spune că am avut o idee bună. Faptul că artiștii noștri hunedoreni, pentru că turneul se bazează în exclusivitate pe ei, și faptul că acești oameni reușesc să interacţioneze atât de frumos cu publicul într-o perioadă sensibilă și frumoasă din an, zic eu că este un lucru bun”, a declarat Ciprian Roman, director Centrul de Cultură și
8
www.zvj.ro vineri, 15 decembrie 2023
posibilă această seară memorabilă pentru toţi petrilenii, a spus Vasile Jurca, primarul orașului Petrila. Colindatul este un obicei străvechi, plin de farmec și de bogăţie spirituală, păstrat atât de bine în vistieria poporului nostru. Chiar dacă la sat, datinile sunt cultivate aparent cu multă dăruire, e binevenit un spectacol și pentru oamenii locurilor, care să promoveze specificul și valorile autohtone. Atâtea cât au mai rămas...
Maria Callas – o voce pentru eternitate Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva a organizat la mijlocul lunii decembrie, la Sala de Lectură o manifestare culturaleducativă desfășurată sub genericul „Maria Callas – Casta Diva”. Fidelă tradiţiei de a aduce în faţa publicului, în mod deosebit a publicului tânăr, subiecte atractive, care nu se studiază la orele de curs, instituţia noastră a organizat această activitate pentru a marca cei 100 de ani care s-au împlinit la 2 decembrie de la nașterea Mariei Callas, considerată cea mai mare artistă lirică a secolului XX, vocea care a fascinat iubitorii de operă din întreaga lume. Viaţa și cariera artistică a marii cântăreţe au fost prezentate pornind de la anii copilăriei petrecuţi la New York, cei ai adolescenţei din Grecia de baștină, culminând cu intrarea triumfală pe cele mai mari scene ale teatrelor lirice din lume: Arenele din Verona, Scala din Milano, Metropolitan Opera din New York, Covent Garden din Londra, Opera Garnier din Paris și enumerarea poate continua. Au fost punctate marile roluri pe care le-a interpretat Maria Callas în operele celor mai mari compozitori: Rossini și Verdi, Bellini și Puccini, Donizetti și Gounod, iar înșiruirea poate continua. Toate acestea au fost ilustrate cu arii celebre din opere care au pus în lumină calităţile excepţionale ale vocii Mariei Callas: timbrul deosebit, acurateţea frazării, eleganţa interpretării, întinderea și puritatea sunetului, toate fiind, alături de talentul nativ, rodul unei munci extraordinare. Gloria artistică a Mariei Callas, neegalată vreodată de o altă cântăreaţă, a fost pusă alături de viaţa ei sentimentală zbuciumată și marcată, în realitate, de nefericire. Au fost prezentate lucruri interesante despre
viaţa ei, despre munca asiduă pe care a depus-o pentru a ajunge o mare cântăreaţă, pentru a atinge perfecţiunea fizică și cea vocală, despre rolurile cărora le-a dat viaţă, despre marile teatre de operă pe ale căror scene a cântat, despre marii ei parteneri de scenă. Maria Callas artista a fost, însă, om cu bucuriile și necazurile ei, cu trăirile ei puternice, dar mai ales cu iubirea ei devastatoare care i-a marcat cariera, dar și viaţa. De-a lungul timpului, au fost scrise cărţi despre Maria Callas, s-au făcut filme care au încercat să-i descifreze personalitatea, pe măsură ce trece timpul numele ei devine o legendă, este la fel de îndrăgită și astăzi, la patru decenii de la plecarea ei din această lume. Viaţa, dar mai ales cariera Mariei Callas reprezintă un exemplu de luptă pentru a atinge culmile succesului, o dovadă vie că numai munca perseverentă de zi cu zi poate cizela un talent copleșitor. Înainte de Maria Callas, contemporane cu ea și după ea, au fost și sunt mari cântăreţe de operă, multe dintre ele excepţionale, fermecătoare, cu voci impresionante. Maria Callas, însă, este și va rămâne unică. Am organizat această prezentare cu speranţa că publicul tânăr va fi atras de muzica de operă, va căuta să se documenteze și va dori să-și facă o cultură muzicală atât de necesară pentru educaţia estetică. Ca de obicei, la finalul prezentării, celor prezenţi în sală li sau adresat întrebări din subiectul expus, iar cei care au dat răspunsuri corecte au fost răsplătiţi cu premii constând în cărţi și diplome oferite de Biblioteca Judeţeană.
DIVERSE
7
8
PRĂVĂLIA CU ISTORII
Felix Ostrovschi vă prezintă
Cum se pedepseşte în alte ţări un slujbaş care primeşte daruri „Boala cea mai grozavă de care suferă ţara noastră este, după cum am mai spus și altă dată, mita. Aceasta, cu alte cuvinte, însemnează darul de bani sau de alt fel, pe care-l primește un slujbaș pentru ca el să-i facă ceva înlesnire aceluia care îl dă. Această mită se găsește în aproape toate ţările, dar nicăiri ea nu a luat o întindere atât de mare, ca la noi. Este astfel, am putea zice, un rău înrădăcinat al pământului nostru fără de care aproape nici că se poate trăi. Poporul nostru cunoaște foarte bine și el acest lucru și de aceia a făcut proverbul cunoscut de toată lumea, care zice, că până la Dumnezeu te mănâncă sfinţii. Deosebirea dintre mita de la noi și cea din alte ţări nu este astfel decât aceia, că la noi o primește aproape oricare slujbaș, pe când aiurea o primesc numai foarte puţini. Din faptul acesta rezultă, că la noi păcătoșenia
facebook.com/ziarulvaiijiului
aceasta aproape că nu se poate stârpi, atâta este ea de înrădăcinată, pe când
aiurea cineva care a fost găsit, că a luat mită, e pedepsit numaidecât în chipul
cel mai aspru. Un astfel de exemplu avem acum în Germania, la Berlin, unde s-a dovedit că primarul Dr. Schneider a luat în mai multe rânduri mită în formă de daruri și pentru faptul acesta el a fost pedepsit în chip foarte aspru. Întâi și întâi l-a scos din rândurile sale partidul, din care făcea parte, apoi a venit ministerul, și l-a dat afară din slujbă în mai puţin de 24 de ceasuri. Din întâmplarea aceasta am putea foarte mult învăţa și noi, căci dacă și la noi în ţară slujbașii ce se lasă mituiţi ar fi tot atât de repede și de aspru pedepsiţi, apoi de bună seamă că moravurile s-ar îndrepta în timpul cel mai scurt și omului sărac, ca și celui bogat i s-ar face la fel dreptate, și fără ca cineva să fie silit a unge cu bani grei roţile, ca ele să nu mai scârţâie”. [„Lumea și Țara”, Anul VII, nr.43, Cluj, 27 octombrie 1929]
vineri, 15 decembrie 2023