3655 marti 10 ian 2024

Page 1

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Ziarul Vaii Jiului

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,9715 lei 1$ = 4,5460 lei 1₤ = 5,7852 lei

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului

miercuri, 10 ianuarie 2024

Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Anul XVII • nr. 3655 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

La inițiativa primarului Tiberiu Iacob-Ridzi,

Vulcan

2024 a fost declarat oficial anul „Petroşani 100”

Despre cât plătim gunoiul în 2024

Se anunță un an plin în capitala Văii Jiului deoarece, anul acesta, în data de 4 ianuarie, s-au împlinit 100 de ani de când localitatea Petroșani, devenită între timp municipiu, era declarată oraș.

Această adresă,

Încă de la începutul anului, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a venit în faţa legislativului local cu un prim proiect de hotărâre menit să marcheze așa cum se cuvine anul „Petroșani 100”. După cum se arată în Raportul Serviciului Relaţii Publice, Cultură, Relaţii Externe privind declararea anului 2024, la nivelul municipiului nostru, ca fiind anul „Petroșani 100”, în urmă cu 100 de ani, Petru Iacob, primar al comunei Petroșani, a primit de la București telegrama în care era menţionat „Astăzi, 4.I.1924, d. președinte al Consiliului și d. ministru de Interne au semnat deciziunea prin care comuna Petroșani a fost ridicată la rangul de comună cu consiliu. Aducându-vă aceasta la cunoștinţă, urez noului oraș înflorire și prosperitate. Fie ca Petroșanii să se ridice prin muncă, gospodărie și hărnicie. Fie ca să ajungă una din marile cetăţi, în zidurile căreia să se statornicească progresul și bunul traiu pentru toţi locuitorii săi”. Mesajul era semnat de Gh. Tătărescu, la acea vreme subsecretar de stat la Interne. De la primarul Tiberiu Iacob-Ridzi am aflat faptul că, pentru a se marca așa cum se cuvine acest moment important în viaţa localităţii

noastre, se are în vedere organizarea mai multor acţiuni pe tot parcursul anului 2024, acestea fiind reunite sub egida „PETROȘANI 100”. Se intenţionează organizarea unor concursuri de istorie locală, de eseuri și desene, precum și diverse conferinţe, expoziţii, lansări de cărţi. Pentru toate cele necesare bunei organizări, primarul a cerut consilierilor locali să fie de acord cu o primă alocare bugetară, de 35.000 de lei. Dacă primii locuitori ai zonei pot fi consideraţi cei 20 de colonizaţi din Petros la Petroșeni în 1640, pe lângă data de 4 ianuarie 1924, când așezarea devenea oraș, o altă dată de referinţă este 1 martie 1968, când a fost obţinut rangul actual al localităţii, cel de municipiu. Cătălin DOCEA

Era de așteptat, în condițiile în care Serviciul Public de salubrizare a făcut cunoscut că, în 2022, a efectuat cheltuieli în valoare de 168.386,43 de lei care intră în sfera de aplicare a taxei de salubrizare, ca 2024 să aducă o majorare a costului acestui serviciu. coroborată cu alte prevederi legislative – OUG nr. 133/ 29.09.2023, Ordinul președintelui ANRSC nr. 640/ 30.09.2022, Legea 51/05.012.2006, Contractul nr. 1824/ 48/ 04.12.2018 pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare în zona 4 Petroșani (Valea Jiului) - a dus la necesitatea aprobării unei noi taxe speciale de salubrizare aferentă persoanelor fizice și juridice pentru anul 2024. La Vulcan taxa de salubrizare pe acest an a fost aprobată conform proiectului de hotărâre nr. 208/ 2023 pus în discuţie în ședinţa ordinară din decembrie a consiliului local.

trei și de 145 de lei la patru. Ceva mai scumpă este ridicarea deșeurilor dintr-un container de 1,1 mc. În această situaţie, administratorul unei firme trebui să scoată din buzunar 366 de lei dacă recipientul îi este golit de două ori pe lună, 529 de lei dacă lucrătorii de la salubrizare fac asta de trei ori și 696 de lei dacă trebuie să-l golească de patru ori pe lună. Pentru persoanele juridice la care este posibilă cuantificarea cantităţii prin bonuri la ridicare debitarea taxei de salubrizare se face, lunar, prin emiterea deciziei de impunere. Pentru persoanele juridica la care nu este posibilă

Nu s-a ajuns la majorarea aberantă de circa patruzeci la sută pe care ar fi dorit-o firma de salubrizare, solicitare respinsă la unison de toţi primarii, ci – așa cum s-a precizat la vremea respectivă – la preţul din 2023 a fost adăugat indicele de creștere a inflaţiei din 2022. La fel cum s-a procedat în cazul taxelor și impozitelor locale. Ca atare, noul cost al acestui serviciu ar fi trebuit să ajungă undeva la cincisprezece lei de persoană. Numai că, așa cum apare la articolul 1 al deja hotărârii de consiliu local, taxa de salubrizare persoane fizice (utilizatori casnici) este de 13 lei/ persoană/ lună.

În ceea ce-i privește pe utilizatorii non casnici, în speţă persoanele juridice, costul ridicării gunoiului este în funcţie de tipul de recipient utilizat. Astfel, la o pubelă de 120 de litri ridicată o dată pe lună taxa este de 18 lei. Dacă recipientul este ridicat de două ori pe lună, se plătesc 39 de lei, dacă se ia trei ori taxa crește la 53 de lei, iar dacă este nevoie să fie golit de patru ori pe lună, atunci persoana juridică plătește 72 de lei. În cazul unei pubele cu o capacitate de 240 de litri, taxa este de 80 de lei la două goliri, de 107 lei la

cuantificarea, iar calculul se face conform SR 13.400/2016, debitarea se va efectua prin emiterea unei decizii anuale.

Regulamentul de aplicare a taxei speciale de salubrizare prevede și reduceri/ scutiri. Familiile care au cel puţin doi copii minori în întreţinere vor plăti integral pentru primul copil, urmând ca, începând cu al doilea copil, să plătească 50 la sută din valoarea taxei de salubrizare (5 lei/ persoană). Sunt scutiţi de la plata taxei de salubrizare veteranii de război, văduvele de război și văduvele necăsătorite ale veteranilor de război. Sunt scutite de la plata taxei persoanele cu handicap grav sau accentuat și persoanele încadrate în gradul I de invaliditate. Scutirile se acordă numai persoanelor în cauză, nu și aparţinătorilor acestora. Gheorghe OLTEANU


2

DIVERSE

Într-o singură noapte

130 de tone de antiderapant pe DN-urile din judeţ Fulgii de nea căzuţi luni noapte au scos drumarii la treabă. Nu s-a depus un strat foarte mare de zăpadă, dar chiar și așa, pentru a se circula în siguranţă, doar pe drumurile naţionale s-au împrăștiat 130 de tone de material antiderapant.

tone de material antiderapant. În Vale, cel mai mult s-a intervenit pe

DN 7A, la limita judeţului Hunedoara cu judeţul Vâlcea, dar și pe DN 66A, la

S-a acţionat și patrulat cu 212 utilaje auto și s-au răspândit peste 1900 tone material antiderapant în cursul nopţii de luni spre marţi pe drumurile naţionale și autostrăzile din Vestul ţării. Pe drumurile naţionale din judeţul Hunedoara s-a intervenit cu 27 de utilaje auto utilizându-se 130 de

Câmpu lui Neag. Drumarii vin și cu recomandări pentru conducătorii auto. Le cer șoferilor să circule cu viteză adaptată la condiţiile de trafic și de drum, să ia în considerare că distanţa de frânare crește pe un carosabil umed sau alunecos, să nu se angajeze în depășirea coloanelor de autovehicule și să permită acţiunea utilajelor de deszăpezire. Pentru deplasarea pe drumuri acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei, este obligatorie echiparea autovehiculelor cu anvelope de iarnă.

Karate

Fotbal. Liga 2

Miruna Mălăuţă începe anul în forţă

Start la pregătiri

Început de an în forţă pentru karatista Miruna Mălăuţă. Săptămâna aceasta, sportiva Miruna Mălăuţă de la Clubul de Karate CS Poli va participa la primul eveniment mondial Serie A WKF, care va avea loc la Atena, în Grecia în perioada 12-14 ianuarie. La categoria de concurs a Mirunei sunt înscrise 83 de sportive din 39 de ţări. „Sunt nerăbdătoare să particip în acest lanţ competiţional Serie A WKF. Îmi doresc să îmi menţin motivaţia și disciplina avute în această perioadă și să îmi îndeplinesc obiectivele treptat”, a spus sportiva pregătită de Radu Polifronie și Alina Tinca. Mult succes Miruna!.

Divizionara secundă Corvinul Hunedoara a reluat pregătirile luni, 8 ianuarie. 21 de jucători au fost prezenţi la primul antrenament din acest an condus de staff-ul lui Florin Maxim, pe arena „Michael Klein”. Singurul absent „motivat” a fost Viorel Lică, fundașul central având o problemă medicală, care nu îl va ţine însă departe de teren decât câteva zile.

În altă ordine de idei, hunedorenii nu se vor mai baza, în a doua parte a sezonului, pe Elton da Silva, la aproape 12 luni de la venirea sa la echipă. Foarte probabil, va merge la CSM Reșiţa, alături de fratele său, Erico da Silva. „Corbii albaștri” continuă pregătirea pe plan local în următoarea perioadă, până la primul amical, cel de pe 20 ianuarie, cu Unirea Dej (locaţia urmând să se stabilească în curând, în funcţie de condiţiile meteorologice și de starea suprafeţelor de joc). Corvinul va mai juca apoi cu ACS Mediaș (23 ianuarie, la Sibiu), CSC Dumbrăviţa (26 ianuarie, la Hunedoara) și FC Bihor (31 ianuarie, de asemenea, la Hunedoara). După aceste teste de verificare, corviniștii vor pleca în Antalya, în perioada 3-13 februarie, pentru stagiul de pregătire centralizată, urmând să dispute și acolo trei jocuri amicale. Două dintre acestea au fost stabilite deja: pe 6 februarie, în compania polonezilor de la Miedz Legnica (locul 8 în liga secundă) și pe 12 februarie, cu FK Andijon (locul 7 în prima ligă din Uzbekistan). Tehnicianul Corvinului a subliniat că se bazează și în primăvară pe nucleul din prima parte a sezonului, însă așteaptă și întăriri. Portari: Roman, Blaga, Lefter Jucători de câmp: Iacob, Manolache, Pop, Velisar, S. Ion, Mitran, A. Nicolae, Pocioian, Hrezdac, Antonov, Chindriș, Neacșa, Pîrvulescu, Predică, Achim, Bradu Lupu, Coman, Hergheligiu.

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Confort Media Publicitate: Mirabela FLEŢAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

miercuri, 10 ianuarie 2024


Senatorul Resmeriţă lansează nucleara:

CEVJ – pe pierdere din prima lună. Şefii din minerit ar fi primit chiar şi bonusuri pentru asta! Nici cu ajutorul de stat consistent, Complexul Energetic Valea Jiului (CEVJ) nu reușește să fie măcar leu pe leu. Mai mult, societatea nou-înființată înregistrează deja pierderi, în timp ce în situația financiar-contabilă apar bonusuri financiare consistente pentru șefii companiei. Senatorul Resmeriță trage un semnal de alarmă, iar cei din companie spun că șefii au doar indemnizații, nu și bonusuri. Una peste alta, senatorul are dreptare: CEVJ consumă bani mulți ca să producă (mai) nimic.

CEVJ funcţionează pe baza ajutorului de stat aprobat de Guvernul României. Prima tranșă a fost deja cheltuită, iar compania a reușit să obţină - în prima lună de activitate, de pildă - doar 55.000 de lei, o sumă infimă luând în considerare cheltuielile. La început de noiembrie, senatorul Resmeriţă l-a interpelat pe ministrul Burduja de la Energie, cerându-i datele financiare (cheltuieli şi încasări) ale CEVJ SA pentru prima

senator PSD de Valea Jiului. Cele mai mari cheltuieli s-au făcut cu salariile, bonusurile, indemnizaţiile CA și ale directorului general. „Cheltuieli cu salariile și, atenţie!, bonusurile, au fost de 13.866.000 de lei. Deci, practic din bani s-au dat salariile și contribuţiile, toţi banii s-au cheltuit pe asta. Ce mă miră pe mine e că sunt trecute și bonusuri. Eu vreau să vă spun că, în ritmul acesta, banii pe

lună de funcţionare, octombrie 2023. A reieșit astfel că, încă din prima lună de funcţionare, CEVJ a fost pe pierdere. „Pentru perioada 5 octombrie până în 31 octombrie, prima lună de funcţionare, dar nici măcar o lună, 26 de zile mai exact, ca și venituri CEVJ a avut 14.930.000 lei, adică 3 milioane de euro, o sumă colosală. Din acești bani 14.875.000 de lei au fost din ajutorul de stat. Alte venituri pe care le-a avut complexul sunt de 55.000 de lei. Adică în luna octombrie CEVJ a încasat doar 55.000 de lei, asta însemnă că nu au produs nici un kw de energie. Concluzia este că, în prima lună, au produs 0, au încasat tot atât, dar au primit și 3 milioane de euro. Cheltuielile totale în aceeași lună au fost de 16.288.000 lei. Practic, pe lângă ajutorul de stat, au cheltuit suplimentar aproape 300.000 de euro”, a declarat Cristian Resmeriţă,

care Guvernul i-a alocat s-au terminat. Dacă o ţin tot așa, cei 70 de milioane de euro care s-au alocat zilele astea se vor termina foarte - foarte repede și o să o luăm de la început”, a mai adăugat Cristian Resmeriţă, senator PSD de Valea Jiului. Contactată telefonic, conducerea CEVJ a găsit o justificare. Pe de o parte, Eusebiu-Bebi Durbacă a pasat explicaţia pe motiv că, în prima lună, nu era numit în funcţie. Asta deşi, vă reamintim, când CEVJ începea pe pierdere, Durbacă nu era portar, ci tot factor de decizie în minerit. Cristian Roșu spune că acele cheltuieli vizează bonusuri pentru toţi cei 2.000 de angajaţi. „Eu n-am primit niciun bonus, la ce face referire dânsul, eu nu eram director general, eu din 6 noiembrie am fost numit”, a spus Eusebiu-Bebi Durbacă,

www.zvj.ro

8 miercuri, 10 ianuarie 2024

actualul director general vizibil neperformant al CEVJ. „S-au primit doar indemnizaţii, atât. Nu bonusuri, nu există. Eu vă spun doar ce iau cei de la C.A. Doar salariu fix și atât. Acolo în tabel sunt toate salariile angajaţilor de la CEVJ, care au diferite bonusuri prin CCM: zi de naștere, ziua angajatului... Acolo sunt trecute cheltuielile pe o lună pentru toţi cei 2.000 de angajaţi care au bonusurile stipulate în contract”, a declarat Cristian Roșu, membru CA CEVJ. Roşu face referire la tabelul inclus în răspunsul recepţionat de senatorul Resmeriţă de la ministrul Burduja. Complexul Energetic Valea Jiului este pe pierdere, termocentrala Paroșeni funcţionează prea puţin, iar toate planurile managerului de succes Durbacă sunt doar la faza de dorinţe, studii şi păreri. În decursul acestei luni trebuie să între în conturile CEVJ cea de a doua tranșă a ajutorului de stat.

POLITICĂ

3


4

DIVERSE

Vulcan

Reabilitarea străzii Morii este tot mai aproape Se apropie, în fine, momentul în care vor începe repararea și asfaltarea străzii Morii din Vulcan. Este vorba de strada care, cu zeci de ani în urmă, imediat după școala nr.1, între școală și biserica romano-catolică, ducea în vechea piață a orașului și, apoi, însoțea pârâul de la care și-a luat numele. Investiția ale cărui proiect tehnic și deviz general au fost aprobate în ședinţa ordinară din decembrie a consiliului local se referă la ceea ce urmează să se facă, în primă fază, pe porţiunea de drum cuprinsă între bulevard, imediat peste podul de lângă Profi, și intersecţia străzii Morii cu Bazinului. Adică pe o porţiune de 883 m. „Strada care se propune spre reabilitare – se menţionează în referatul de aprobare – este foarte importantă pentru municipiul Vulcan din punct de vedere

principale. Prin reabilitarea structurii rutiere și asigurarea scurgerii apelor pluviale se asigură o viteză de circulaţie normală, se impune ca o necesitate pentru creșterea confortului și siguranţei în exploatare”.

Argumentele din al accesului mașinilor de pompieri, a salvărilor, a accesului copiilor la școli, cât și a întregii comunităţi la drumurile

documentul amintit erau valabile erau valabile de aproape treizeci de ani, fiindcă porţiunea de beton turnată la începutul anilor nouăzeci se degradase vizibil. Numai că, de fiecare dată când

locuitorii de aici reclamau starea jalnică în care ajunsese strada Morii, primeau de la fostul edil șef un răspuns care-i lăsa mască: pentru câteva voturi nu are rost să mă apuc de ea. Actualul deviz general întocmit de către o firmă de proiectare prevăd indicatorii tehnico-economici ai lucrării a cărei valoare totală, inclusiv TVA, se ridică la suma de 2.312.325,54 de lei, din care (C+M) 1.741.366,52 de lei. Durata de execuţie este estimată să dureze trei luni. Gheorghe OLTEANU

Din conferinţa „De la Iacob la Iacob” (II) Petre Iacob se întoarce la Petroşani din puşcărie La sfârșitul anului 1918, Dominic Stanca, unul dintre copiii preotului ortodox Avram Stanca, se întoarce de pe frontul italian la Petroșani. Peste un timp are răgazul să-și aștearnă amintirile, cu multă dicţie și personalitate auctorială, în volumul „Între două fronturi… 1914 – 1918”. Dominic Stanca amintește și întâlnirea cu Petru Iacob, viitorul primar al Petroșaniului, care se întoarce din închisoarea militară din Cluj și care poartă urmele răului tratament la care a fost supus în recluziune: „Petru Iacob sosit și el azi din închisoarea militară din Cluj, unde a fost încarcerat după retragerea din Valea Jiului a armatei românești - în anul 1916 - și supus unui groaznic supliciu. E numai umbră din cea ce a fost, cu cicatrice groaznice pe corp - semnele loviturilor și schingiurilor la ce a fost supus, - dar fericit că-și vede neamul liber”. În volumul „Contribuţia preoţimii române din Ardeal la războiul pentru întregirea neamului. 1916 - 1919” (Editura „Argonaut”/ Editura Episcopiei Deva și Hunedoarei, 2015), Sebastian Stanca (fratele lui Dominic Stanca) inserează o mărturie cutremurătoare a lui Petru Iacob despre tratamentul care i s-a aplicat „la investigaţii”: „Mie mi-a venit rândul la interogatoriu după amiaza pe la ora trei. Legat în lanţuri m-a luat în primire, în cancelarie, un locotenent cu numele Bindel, avocat evreu din Seghedin. Cu sudalme grozave s-a năpustit asupra mea lovindu-mă cu pumnii peste obraz și în piept și cu genunchii în pântece. Mi-a rupt gulerul, cravata și hainele, iar cu călcâiele

facebook.com/ziarulvaiijiului

cizmelor mi-a zdrobit degetele de la picioare, așa că mi-au căzut unghiile și degetele mi-au rămas sluţite pentru totdeauna. M-a năpădit sângele pe gură, pe nas și pe urechi și în durerile grozave mă rugam de el mai bine să mă împuște decât să mă chinuie. M-a snopit până ce a asudat, iar eu am căzut la pământ. Atunci m-a predat unor soldaţi, care m-au aruncat într-o celulă umedă și întunecoasă, unde două săptămâni am stat culcat pe cimentul gol, fără să mi se dea nici măcar o mână de paie”.

Decorat cu „Coroana României” în grad de cavaler „Monitorul Oficial” (nr. 32/ 9 februarie 1926) ne dă de știre că MS Ferdinand a decorat mai multe personalităţi ale vieţii social-cultural-economice din Valea Jiului. Au onoarea de a li se conferi înalta distincţie Steaua României în grad de ofiţer: dr. Romulus Miocu - primarul orașului Petroșani, Nicolae Zugravu canonic, protopop greco-catolic Lupeni, Tiberiu Timoc - director principal al minelor Petroșani și preotul ortodox Ioan Duma. Cu ordinul Coroana României în grad de Comandor sunt distinși: I. Iancu inspector general minier, I. Winklehner director general tehnic al minelor Petroșani și I. Bujoiu - director general al minelor Lupeni. Coroana României în grad de ofiţer le este acordată domnilor: dr. N. Olariu notar public, Petre Pănoiu - șeful Judecătoriei de ocol Petroșani, Alexandru Pap - farmacist vulcănean, dr. Coloman Fülöp - profesor la liceu din Petroșani. Cu aceeași decoraţie, dar în grad de cavaler, mai sunt recompensaţi: Petru Iacob - primul primar al

Petroșaniului între 1918-1924, dr. I. Moga - viitor primar, Ioan Zepa, Teodor Munteanu și Emil Pop.

Activitatea politică Cât timp a fost primar, în presa politică și de informaţie a timpului nu găsim numele lui Petru Iacob în conjuncţie cu vreun partid. Nu îl aflăm ca participant la ședinţele vreunui partid politic, sau ca înscris în vreun partid în timpul campaniilor de înscriere, însă cariera sa administrativă de după primariatul său dovedește că era, dacă nu un liberal cu carnet, atunci, cu certitudine, un filoliberal. Un argument care susţine această teză este acela că primarii liberali ai Petroșaniului care i-au succedat nu s-au debarasat de el. Din contră, i-au oferit posturi bune în cadrul aparatului administrativ: consilier (în timpul primariatului lui Gheorghe Drăgan), casier, consilier și prim consilier (în vremea primariatului lui Romulus Miocu). În decembrie 1926, cu puţin timp înaintea morţii sale, Petru Iacob se înscrie în Partidul Naţional Liberal. Nu singur, ci cu un adevărat val de înscriși. Presa consemnează, sub titlul sec Înscrieri în partidul liberal, acest eveniment politic: „Au cerut înscrierea în partidul liberal din Valea Jiului următorii cetăţeni: Victor Şandru, paroh. ort., Lupeni, Sebastian Rusan, paroh ort., Vulcan, Emilian Şinca, paroh. ort., Aninoasa, Ion Uriţescu, suboficiant, Aninoasa, Niculae Iancu, dascăl, Aninoasa, Teodor Lupu, supraveghetor, Aninoasa, Simeon Cadici, supraveghetor, Aninoasa, Petru Ani, cărăuş, Simeon David, mecanic, Traian Macavei, maestru minier, Aninoasa, Simeon Iancu, comerciant, Gheorghe

Costinaş, miner, Alexandru Matok, croitor, Carol Eigel, maestru minier, Petre Popa, suboficiant, Teofil Ioanoviciu, paroh ort., Livezeni, Sebastian Ciocan, paroh ort., Petrila, Ion Arad, paroh ort., Petrila, Coriolan Drăgan, paroh ort., Petrila, Simeon Suciu, paroh ort., Petrila, Ion Duma, paroh-protopop, Petroşeni, Petre Iacob, prim consilier, Petroşeni, Gheorghe Constantinescu, proprietar, Petroşeni, Nicolae Pampu, profesor, Petroşeni. Când te gândeşti că d-l Clopoţel (directorul publicaţiei România de mâine, care găzduiește sporadic articole despre Valea Jiului n.a.) făcea constatarea că în Petroşeni nu mijeşte nici o viaţă politică”. Probabil funcţia pe care o ocupa în administraţia locală petroșeneană (prim consilier), amiciţia politică cu primarul Romulus Miocu sau/ și emulaţia politică produsă în rândul intelectualităţii Văii Jiului de schimbările politice care au loc la sfârșitul anului 1926 la vârful conducerii organizaţiei PNL Hunedoara să-l fi convins pe Petre Iacob să facă acest pas. El care s-a dovedit atât de prudent faţă de politică, nici un gest de-al său netrădând un interes sau stridenţă politică. Să fi fost Petru Iacob și un liberal „sub acoperire”? Cu siguranţă, da. Dovada a fost însăși munca în comun cu Gheorghe Tătărăscu pentru declarare Petroșaniului oraș. (va urma) Marian BOBOC

miercuri, 10 ianuarie 2024


Tir cu arcul

Copila de ieri - campioana de azi Dintr-o joacă de copil, Beatrice Miklos a devenit campioana României. La început a fost atletismul Înainte de a practica tir cu arcul, Beatrice Miklos a cochetat cu alte sporturi. „Înainte am mai practicat gimnastica și, o perioadă foarte scurtă de timp, atletism. Fratele meu a făcut tir cu arcul. Am venit cu el la antrenament. Totul a început ca o joacă de copil. E interesant să tragi cu arcul la ţintă și încet, încet, a venit performanţa”, spunea arcașa. Debut în urmă cu 10 ani Reprezentanta diviziei olimpice din tirul cu arcul – arcul recurve (recurbat, în traducere lb. engleză – n.r) este una dintre prezenţele constante la cele mai importante competiţii din circuitul internaţional, cu spirit de luptător tenace. Beatrice Miklos a surprins întotdeauna prin evoluţiile sale. A debutat în tirul cu arcul în anul 2014, având o precocitate ieșită din comun pentru această disciplină sportivă, iar prima performanţă notabilă a obţinut-o după numai cinci ani, câștigând un Grand Prix de seniori din postura de cadet.

competiţiile naţionale de arc olimpic. Ea știe foarte bine să fie un om de echipă, la bază stând și medaliile de argint și bronz obţinute la Cupa Europeană, Campionatul European ori Campionatul Mondial în ultimii trei ani”, este caracterizată de Federaţia Română de specialitate.

Tot mai sus!

cu arcul pare pregătită să-și urmeze visul de a fi prezentă la Olimpiadă, Beatrice a devenit componentă a lotului olimpic al României și e hotărâtă să-și transforme visul în realitate.

Palmares de invidiat Beatrice Miklos are la 20 de ani, în palmares, locul 9 la CE Field juniori, individual, locul 5 la CE Field juniori, echipa fete, locul 9 la Campionatul Mondial de cadeţi, echipă mixtă, locul 5 la Campionatul European de Field juniori, individual, locul 1 la Grand Prix, seniori, individual dar și participantă la Jocurile Europei.

În anul 2021a obţinut locul 1 la Campionatul European de Field, individual U2, locul 1 la CE Field, echipe U21, locul 3 la Cupa Europeană tineret, echipe. În anul 2022 a obţinut locul 1 la Campionatul Mondial de Field, echipe U21, locul 3 la Campionatul Mondial de Field, echipe mixte U21, locul 4 echipe la EYC, locul 5 la echipe la Campionatul European INDOOR. În 2023 a obţinut locul 2 la Campionatul European de Field, echipe U21, locul 5 la CE Field juniori echipe mixte. Clasare Mondială 109 (265 în 2023), Performanţa carierei sale este de 651 puncte. Valea Jiului este mândră de performanţele ei. Loredana JUGLEA

Bea, alintul primit de la prieteni și familie, a sfidat toate ierarhiile mondiale în anii 2021 – 2022 când a reușit să obţină titlurile de campioană europeană de field U21 la individual și la echipe, respectiv campioană mondială de field U21, alături de echipa României de tir cu arcul. Parcă le-a transmis adversarelor prin evoluţia sa demnă de imortalizat în imagini un mesaj plin de substanţă: „Sunt aici și sunt gata să vă înving pe fiecare în parte”.

Studenta de azi Campioană înnăscută „Beatrice Miklos este o campioană înnăscută, fiind medaliată individual de 11 ori în

8

www.zvj.ro miercuri, 10 ianuarie 2024

Provenită dintr-o zonă specifică pentru tirul cu arcul, Aninoasa, Bea a absolvit Liceul Industrial „Mihai Viteazu” din orașul Vulcan. În prezent, urmează cursurile Universităţii „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca Facultatea de Filosofie, în paralel Facultatea de Educaţie Fizică și Sport. În afara performanţei sportive, Bea Miklos este o fire muzicală. „Filosofia” ei este redată de ascensiunea din cadrul numeroaselor participări la cel mai înalt nivel, pe care le abordează în acord cu starea sa. De când fetiţa care a legat o prietenie cu tirul

SPORT

5


6

PRĂVĂLIA CU ISTORII

Felix Ostrovschi vă prezintă „Revista presei”

Socoteli de Crăciun

Crăciun la Cotroceni. Ce a primit micul Rege

„Am dat peste un carnet în care, până anul trecut, însemnam cheltuielile mele. Am renunţat la contabilitatea asta din ziua când totalul unor socoteli m-a făcut să am niște dureri de cap pe care nu le-am putut potoli nici cu două duzini de piramidoane. Cu toate astea, sunt bucuroasă c-am putut arunca o privire asupra acestui carneţel, căci asta îmi va economisi câteva mii de lei și mă va scuti de unele bucurii…pline de deziluzii! Copiez această pagină. Este educativă și poate vă servește la ceva: Pentru fetiţa unei prietene – o păpușă aleasă de ea, pe care a făcut-o zdrenţe la moment……………………........200 lei Pentru nepoţelul meu – o pereche de patine……….......................... .....200 lei

„A fi regină, nu înseamnă a te lepăda de sentimentele comune celorlalţi simpli muritori când e vorba de datinile și bucuriile ce încântă pe cei mai umili. Regina Maria a avut mai mult ca oricine cultul marii sărbători: <<Christmas>>. Și anul acesta deci la palatul Cotroceni, vlăstarele regale s-au adunat în jurul mamei și bunicei care le-au făcut onorurile meselor cu daruri. Deși serbarea a avut un caracter cu totul intim, exuberanţa, bucuria celor ce au luat parte la ea, fără de voie ne-a făcut confidenţe și astfel am aflat că sărbătoritul între toţi, a fost principele regent Nicolae.

Pentru mine – O pereche de pantofi noi ca să nu se sperie Moș Crăciun când dă cu ochii de ei………………………………1000 lei - O rochie de seară despre care am spus soţului meu că am cumpărat-o la solduri cu 700…………………………………......... ........................................ .......2500 lei Pentru soacra mea – o sută kile lemne……………….................... ..120 lei Pentru Iancu, bărbatul meu – o cravată……………………………………….

.…40 lei Cheltuit pentru petrecerea de Crăciun de la Ionești: - o pereche de mănuși: 200 lei; - o vulpe: 20.000 lei; - taxi dus și întors: 80 lei; - spintecarea rochiei cu propriul meu picior, reparaţie, vopsit, stopaj: 700 lei; - bicarbonat de sodă pentru arsurile din stomac: 2 lei. Presupunând că anul acesta toate lucrurile s-au scumpit întro proporţie de 30%, vă închipuiţi lesne de cât bănet am nevoie spre a petrece la fel ca anul trecut! Da, m-am hotărât ca anul acesta Crăciunul să-l facem acasă! O bucată de cârnat și o sticlă de vin! Trebuie să facem economii, ce naiba! Vremurile sunt destul de grele! Însă asta nare să mă oprească să-mi așez pantofii în faţa căminului. Nu se știe niciodată ce se poate întâmpla. Sunt bucuroasă, nespus de bucuroasă, căci economiile pe care o să le realizez anul acesta de Crăciun o să-mi îngăduie sămi cumpăr inelul cu briliant pe care l-am zărit în vitrina unui bijutier de pe Victoriei. Nu costă decât 30.000 lei, o bagatelă! Ei, dacă toate femeile ar fi econoame ca mine, ce belșug ar fi în fiecare casă!”. („Universul”, Anul al 56-lea, nr.353, București, 24 decembrie 1939)

Darurile Principelui Regent

în miniatură, aduse din Stockholm și care sunt fidela reproducere a bastimentelor suedeze. Primul marinar al flotei române a primit cu duioșie acest dar frăţesc.

Darurile Reginei Maria Răsfăţată de toţi a fost, de asemenea, și suverana. Ginerele ei, regele Alexandru, i-a trimis tot ce a găsit mai scump și frumos. Cutii de argint cu cizelări de Benveniuto Cellini, bonboniere de preţ, casete filigramate.

Micul Rege Cât despre copilul-rege, cine a putut egala bucuria lui când s-a urcat în automobilul <<pe de adevărat>> cu faruri, pornire interioară,

Sub luminile becurilor colorate în nuanţe de pietre scumpe, masa prinţului Niki era încărcată de nenumărate daruri a căror destinaţie era îndeosebi gospodărească. Servicii felurite de argint și cristal, nenumărate vase, cupe, farfurii încrustate, obiecte scumpe de menaj, printr-o delicată aluzie au amintit principelui că dacă azi e holtei, mâine poate nu va mai fi. O atenţie deosebită din partea principesei Ileana a fost șirul de corăbii

klaxon, în sfârșit, tot ce are un automobil. Bucuria i-a fost dăruită de mama sa, principesa Elena. Mândru a pornit suveranul de șapte anișori peste covoare și peste parchete sunând din claxon. Regine, principii și principese se refugiau pe unde puteau. Regele vesel, zbura nepăsător de grijile domniei. Dar, o altă bucurie îl aștepta, făcându-l să renunţe la cursa automobilistică. Era împărţirea darurilor la toţi cei de departe sau de aproape ţin de casa suveranilor. Ursuleţi și maimuţe, păpuși și paiaţe umplură braţele copilașilor din preajma sau interiorul casei regale. Daruri mai mari, au primit pe rând cei ce fac parte din personalul palatului. A doua zi, după ce a împărţit bucurii tuturora, regina Maria s-a dus să mediteze, să verse o lacrimă la mormântul Regelui Ferdinand de la Curtea de Argeș, cu al cărui suflet va petrece ultimele ceasuri ale Crăciunului”. („Dimineața”, București, 29 decembrie 1928)

Vând casă “la căsuţe”, pe str. Viitorului Petroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea mare din faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.

facebook.com/ziarulvaiijiului

miercuri, 10 ianuarie 2024


Geoparcul din Țara Hațegului

Fosile de dinozaur unice în lume descoperite de o echipă de cercetători români şi maghiari

Fosile de dinozauri din familia Rhabdodontidae, unice în lume, cu o vârstă de aproximativ 70 de milioane de ani, au fost descoperite pe teritoriul Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, administrat de Universitatea din București, în apropierea localității Vălioara, județul Hunedoara, ca urmare a cercetărilor efectuate în ultimii ani de către o echipă internațională formată din cercetători de la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București și de la Departamentul de Paleontologie al Universității „Eötvös Loránd” Tudományegyetem din Budapesta (ELTE - „Eötvös Loránd” Tudományegyetem).

Primele indicii ale existenţei siturilor fosilifere din zonă au fost identificate încă din 2019, iar cercetările ulterioare au scos la lumină resturile unor asociaţii bogate de vertebrate care au trăit aici către sfârșitul perioadei Cretacic. Cele mai numeroase fosile de dinozauri identificate aparţin unei specii

ierbivore, bipedă și de talie mică, 2 – 6 m lungime, membră a grupului Rhabdodontidae. Studiul acestui bogat material fosil este în curs de desfășurare în cadrul unui acord multianual de colaborare dintre cele două universităţi, iar primele rezultate ale acestor cercetări au fost publicate în decembrie 2023 în revista de specialitate „Cretaceous Research”, ceea ce reprezintă o confirmare a descoperirii din partea comunităţii știinţifice. Oasele descoperite sunt întro stare de conservare foarte bună, fără să fi fost sparte sau deteriorate în mod excesiv în pofida vechimii lor și includ și părţi ale scheletului care nu au fost niciodată identificate la Rhabdodontide anterior acestui studiu. „Deși rude apropiate ale acestor dinozauri au fost descoperite și pe alte continente, de exemplu în America de Nord sau chiar Australia, familia Rhabdodontidae în sine a fost strict endemică arhipelagului insular al Europei cu 85 până la 66 de milioane de ani în urmă. Acest grup de dinozauri ierbivori relativ mici ca și talie, de 2 până 6 m lungime, include, în prezent, 9 specii diferite, dintre care 3 cunoscute doar din zona Transilvaniei, în România. În plus, multe dintre aceste specii au fost identificate doar recent, în ultimele două decenii, în principal

8

www.zvj.ro miercuri, 10 ianuarie 2024

datorită extinderii cercetărilor sistematice, în Bazinul Haţeg și în alte părţi ale Europei. Scheletele parţiale descoperite și studiate de noi indică, însă, că acest grup de dinozauri era probabil încă și mai diversificat decât se consideră în prezent, cu noi specii ce ar putea fi descrise în viitor”, a declarat autorul principal al studiului și doctorand la Universitatea ELTE „Eötvös Loránd” Tudományegyetem din Budapesta, drd. János Magyar. „Localitatea fosiliferă numită de noi K2, locul de origine a asociaţiei de fosile discutate în articolul recent publicat, este localizată în partea cea mai vestică a Bazinului Haţeg unde, după estimările noastre, se află cele mai vechi roci sedimentare cu resturi de reptile, cu vârsta de aproximativ 71 de milioane de ani. Având în vedere mediile de viaţă diferite indicate de rocile de la Vălioara, precum și vârsta lor ceva mai veche, este probabil ca descoperirile noastre să releve o asociaţie faunistică nouă, nedocumentată de cercetările anterioare. Dar pentru a stabili asta, cercetările trebuie continuate și chiar aprofundate”, a declarat conducătorul grupului de cercetători, dr. Gábor Botfalvai de la Universitatea ELTE. „Semnificaţia știinţifică a materialului recuperat din situl fosilifer K2 este cu atât mai mare cu cât el cuprinde resturile asociate ale unui număr mic de indivizi, probabil, doar 2 - 3 exemplare aparţinând aceleiași specii, indivizi cu talii similare, și de la care s-au păstrat atât oasele diagnostice ale craniului, cât și vertebre și oase ale membrelor. Astfel de asocieri de resturi scheletice reprezentând diferite părţi ale corpului - și care, deci, permit o reconstituire fidelă a morfologiei animalului – sunt extrem de rare în cazul Rhabdodontidelor, iar cea studiată de noi este prima documentată temeinic din împrejurimile Văliorii”, a spus unul dintre coordonatorii grupului de cercetători, dr. Zoltán Csiki-Sava,

conferenţiar la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universităţii din București. Bazinul Haţeg este renumit de mai bine de un secol pentru descoperirile de fosile de dinozauri pitici din roci Cretacic superioare. Primele resturi de dinozauri provenite din Haţeg au fost studiate de către excentricul paleontolog baron Franz Nopcsa care, acum 120 de ani, a descris de aici și primele resturi de Rhabdodontide. Fosilele de dinozauri din Cretacicul târziu din Europa sunt mult mai rare decât cele din depozite de aceeași vârstă din America de Nord sau Asia; în plus, acestea sunt de regulă mai puţin complete, fragmentare și izolate. Astfel, nu se cunoaște niciun schelet complet de Rhabdodontid, ceea ce face foarte dificil studiul sistematic al grupului. Cercetătorii echipei internaţionale consideră că prin compararea abundentului material de Rhabdodontide descris în noua publicaţie cu cel aflat deja în colecţiile istorice, precum și studiul aprofundat al fosilelor descoperite recent sau care vor fi descoperite în viitorul apropiat, va permite o cunoaștere mult mai detaliată a acestui grup de dinozauri tipic europeni, contribuind la elucidarea originii, diversităţii specifice și evoluţiei lor. Concomitent, studiul vertebratelor fosile recent descoperite în zona Vălioara va permite conturarea unei imagini mai fidele despre compoziţia și ecologia acestei faune de dinozauri pitici ce a trăit cu doar scurt timp înainte de dispariţia totală a dinozaurilor, acum 66 de milioane de ani.

Anul 2023 a fost unul bun, însă nu la fel de bun ca 2021 pentru cetatea dacică Sarmisegetusa Regia. Peste 67.000 de turiști au vizitat obiectivul turistic din judeţul Hunedoara. Conform Direcţiei Generale de Administrare Monumente şi Promovare Turistică, instituţie care se ocupă de administrarea monumentului UNESCO, din taxele de vizitare aferente anului 2023 s-au strâns în total 720.000 de lei. De asemenea, din suvenirurile vândute turiştilor, au fost realizate venituri de circa 220.000 de lei, la dispoziţia vizitatorilor aflându-se, între altele, replici ale monedelor dacice de tipul kosonilor, cărţi cu tematică istorică sau

broşuri cu informaţii despre fosta capitală a Daciei. Cel mai mare aflux de turiști la cetatea dacică se înregistrează vara, dar și toamna, când frumuseţea naturii vine să completeze frumuseţea și încărcătura spirituală pe care turiștii o obţin după câteva ore petrecute la monument. În această perioadă a anului, cetatea poate fi vizitată după programul de iarnă, între orele 10:00 şi 15:00, cu excepţia zilei de luni, când situl este închis pentru lucrări de ordin administrativ.

SC. DRUPO SRL angajează

mecanici pentru utilaje, de preferat cu experiență. Doritorii pot depune CV – urile la sediul nostru din Petroșani (zona Livezeni), strada Fabricilor nr. 11. Pierdut document de înregistrare sanitară veterinară și pentru siguranţa alimentelor eliberat de DSVSA HUNEDOARA nr V.A. 367 din 05.06.2007 pentru S.C.COMEXIM R S.R.L.,PENSIUNE TURISTICĂ-MASIVUL STRAJA. Se declară nul.

PIERDERE

mica publicitate

DIN JUDEȚ

7


8

TURISM

Din weekend,

Încep competiţiile în staţiunea Straja Masivul Straja va fi în weekend gazda primei ediții a Mini Cupei României la schi. În stațiune sunt asteptați toți schiorii interesați, chiar și cei mici. Competiția ține până săptămâna viitoare, atunci când se vor întrece schiorii profesioniști. Este zăpadă la Straja, iar temperaturile negative permit realizarea unui strat nou. Staţiunea montană de la noi este printre puţinele din ţară în care se schiază în condiţii bune, iar asta face ca la Straja să poată începe competiţiile de sezon. Prima este dedicată celor mai mici schiori și are loc chiar sâmbătă. „Ne bucurăm că de două zile ninge, chiar de la finalul primei vacanţe de iarnă, pentru că ne așteaptă și luna februarie, o lună plină de vacanţe, de tabere și copii, mulţi turiști și multe rezervări. Pârtiile se pregătesc, am pornit și tunurile de zăpadă, au

facebook.com/ziarulvaiijiului

scăzut și temperaturile, se anunţă temperaturi negative în toată perioada următoare, iar pe weekend vom avea primele competiţii în Straja. Este vorba de Mini Cupa României, cu două concursuri, Cupa Piticot și Cupa Baloo. În cursul săptămânii viitoare, marţi și miercuri, vom mai avea încă două

competiţii, destinate celor mai mari, 16 ani, under 14 ani, concursuri destinate schiorilor profesioniști, schiorilor care fac sportul acesta de performanţă. Sunt așteptaţi la start peste 100 de concurenţi în fiecare zi de concurs, concurenţi din toate colţurile ţării, din toate staţiunile din ţară, și ne bucurăm că noi suntem gazda primei ediţii a Mini Cupei României”, a declarat Alin Părău. La ora actuală, în Straja se schiază pe mai mult de 4 km de pârtii. Stratul de zăpadă este consistent și în evoluţie, în anumite locuri depășind chiar și un metru. Mini Cupa României, competiţie care începe sâmbătă, este o denumire generică pentru o serie de etape, concursuri de schi alpin grupate, iniţiate de organizatori diferiţi care se desfășoară sub același regulament, dar în locaţii diferite. Premierea generală în

cadrul „Mini Cupa României” se va face după ultima etapă, în funcţie de punctajul acumulat la etapele/ concursurile care intră în componenţa competiţiei. Aceste concursuri, cuprinse în „Mini Cupa României”, au ca scop întrecerea directă între sportivii, copiii înscriși în cluburi și asociaţii sportive, în vederea practicării schiului alpin de performanţă. În urma acestor întreceri directe se dorește o evaluare corectă a pregătirii fizice, tehnice și tactice din momentul respectiv. Înscrierile se fac în ziua concursului.

miercuri, 10 ianuarie 2024


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.